Specializarea: MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ [309373]
[anonimizat]: [anonimizat]:
Ionel (Gherghina) Sofica
București
2018
Construire platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a [anonimizat], județul OLT
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………1-2
Capitolul I
I.1. Analiza situației la nivel european………………………….
I.2. Analiza situației la nivel național……………………………
I.3. [anonimizat]……………………
Capitolul II
II.1. Denumirea proiectului
II.2. Titularul proiectului
II.3. Descrierea proiectului
3.1. Rezumatul proiectului
3.2. Justificarea necesității proiectului
3.3. Amplasamentul proiectului
a. Localizarea geografică și administrativă
b. Relații in teritoriu
c. Zone naturale protejate
3.4. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus din punct de vedere tehnic și funcțional
a) destinație și funcțiuni
b) caracteristici, [anonimizat]
c) [anonimizat], [anonimizat]
3.5. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
3.6. [anonimizat], [anonimizat], capacitatea
3.7. Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă
3.8. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției
3.9. [anonimizat], [anonimizat], refacere și folosire ulterioară
3.10. Detalii privind activitățile care au fost luate în considerare
3.11. Modificări fizice realizate prin implementarea proiectului
3.12. Emisii și deșeuri generate de PP ([anonimizat], pe suprafața unde sunt depozitate deșeurile) și modalitatea de eliminare a acestora
3.13. Deșeuri rezultate etapa de construcție și funcționare
3.14. [anonimizat] a impactului semnificativ asupra mediului
a) Măsuri de prevenire și reducere a poluării apei
b) Măsuri de prevenire și reducere a poluării aerului
3.15. Cadrul legislativ aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI……………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………
ANEXE…………………………………………………………………………………..
INTRODUCERE
Deșeurile au existat si vor exista întotdeauna. Ele reprezintă chiar o modalitate prin care arheologii si istoricii pot afla date referitoare la modul de viață al unei populații dispărute.
[anonimizat] o reală problemă. Ritmul creșterii demografice și dezvoltării marilor aglomerări umane duc la producerea unor cantități din ce in ce mai mari de deșeuri. Se aruncă mult mai multe deșeuri decât in trecut. Pentru a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].
Diversificarea activităților umane a [anonimizat], iar spațiul pe care se depozitează gunoaiele se mărește proporțional..
Problema deșeurilor provenite din activitățile umane din ce în ce mai numeroase este o problema de o deosebita actualitate, atât prin creșterea cantității si diversificarea acestora (care prin degradare si infestare prezintă un pericol pentru mediul natural si pentru sănătatea populației), cat si cantităților din ce în ce mai mari de materii prime, materiale refolosibile si energie care pot fi recuperate si introduse in circuitul economic.
Mediul rural se confruntă cu probleme în domeniul gestionării gunoiului de grajd provenit de la creșterea animalelor în gospodăriile populației si al gunoiului menajer provenit de la diversele activități gospodărești, în sensul că nu există platforme care să asigure colectarea și depozitarea lor în regim de control, care să împiedice poluarea solului și a pânzei freatice de suprafață. În mediul rural, la nivel de gospodărie, e dificil de schimbat mentalitatea oamenilor – latrina este nu prea departe de fântână, iar gunoiul de grajd este depozitat, de cele mai multe ori în locuri improprii, întru-un sistem care nu protejează solul sau apa.
De aceea, este nevoie ca oamenii să conștientizeze aceste probleme, este nevoie de informare. Factorii de decizie, experți ai instituțiilor descentralizate de mediu, ape, sol, agricultură, sănătate publică, trebuie să colaboreze și să transmită informațiile în teritoriile pe care le gestionează, la unitățile administrativ-teritoriale, la factorii de decizie din mediul rural. Nouă milioane de români trăiesc în mediul rural și trebuie protejați împotriva scurgerilor și infiltrațiilor fracțiilor lichide provenite de la depozitarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd, care pot contamina în orice moment apa potabilă.
Ca urmare, este necesară aplicarea unui sistem durabil privind gestionarea gunoiului de grajd, ceea ce implică schimbări majore în practicile actuale, în vederea conformării cu cerințele noilor reglementări naționale și europene.
În acest sens, proiectul de față urmărește organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea și aplicarea pe terenurile agricole a deșeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce contribuie la reducerea depozitării necontrolate a acestuia și la reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deșeuri menajere definitive.
CAPITOLUL I
I.1. Analiza situației la nivel european
Când vorbim despre deșeuri, ne gândim automat la o sursă de poluare. Însă, bine gestionate, ele pot fi transformate dintr-o sursă de poluare, într-o importantă sursă de materiale, cu atât mai mult cu cât, în condițiile actuale de dezvoltare și creștere demografică, multe dintre materialele și resursele de care avem nevoie devin tot mai rare.
Din cele 16 tone de materiale pe care Uniunea Europeană le folosește anual pe cap de locuitor, 6 tone devin deșeuri, jumătate din ele ajungând la gropile de gunoi. Multe state membre se bazează încă pe depozitele de deșeuri, chiar dacă acestea nu reprezintă o soluție durabilă.
Depozitele de deșeuri pot să contamineze solul și să polueze apa și aerul. Eliminarea necontrolată a deșeurilor poate duce la eliberarea unor substanțe chimice periculoase, care pot avea efecte nocive asupra sănătății noastre. În plus, materialele valoroase care există în deșeuri se pierd odată cu acestea.
Cea mai bună soluție ar fi împiedicarea apariției deșeurilor, dar cum acest lucru nu este posibil întotdeauna, avem alte opțiuni:
reutilizarea
reciclarea
recuperarea.
O bună gestionare a deșeurilor poate contribui în mod decisiv la creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Astfel se economisesc resurse valoroase, se evită operațiunile costisitoare de ecologizare și se previne apariția unor probleme de sănătate.
Un studiu realizat în anul 2012, arată că dacă legislația UE în domeniul deșeurilor ar fi pusă pe deplin în aplicare, Europa ar putea realiza economii de 72 de miliarde de euro pe an, cifra de afaceri a sectorului gestionării și reciclării deșeurilor ar crește cu 42 de miliarde de euro și s-ar crea 400 000 de locuri de muncă până în 2020.
UE depune eforturi pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor în statele membre care au politici neadecvate în domeniu, recomandându-le diverse instrumente economice, cum ar fi impunerea de taxe pe depozitele de deșeuri, pentru a-i motiva pe producători să recupereze bunurile la sfârșitul ciclului lor de viață. De asemenea, cetățenii ar putea fi obligați să plătească pentru deșeurile pe care le produc.
Politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în Europa. Obiectivul pe termen lung este transformarea Europei într-o societate care reciclează, cu evitarea deșeurilor și folosirea celor inevitabile drept resursă, ori de câte ori acest lucru este posibil. Scopul este atingerea unor niveluri mult mai ridicate de reciclare și minimizarea extracției de resurse naturale suplimentare. O gestionare adecvată a deșeurilor reprezintă un element cheie în asigurarea eficienței resurselor și o creștere durabilă a economiilor din Europa.
Directiva-cadru revizuită din 2008 privind deșeurile introduce o ierarhie pe cinci niveluri a deșeurilor:
prevenirea – cea mai bună opțiune
reutilizarea
reciclarea
valorificarea
eliminarea, în depozite de deșeuri, – drept ultima soluție.
Conform acestei ierarhii, cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu stabilește următoarele obiective prioritare privind politica în domeniul deșeurilor în UE:
reducerea cantității de deșeuri generate;
maximizarea reciclării și a reutilizării;
limitarea incinerării la materialele nereciclabile;
limitarea depozitării deșeurilor la gropile de gunoi la deșeuri nereciclabile și deșeuri nerecuperabile;
asigurarea implementării complete a obiectivelor politicii în domeniul deșeurilor în toate statele membre ale UE.
Domeniul gestionării deșeurilor este al doilea cel mai important factor care contribuie la creșterea ocupării forței de muncă într-o economie ecologică, astfel cum ne indică conturile bunurile și serviciile de mediu (EGSS).
Politica europeană se bazează pe „ierarhia deșeurilor“, care stabilește prioritățile în ceea ce privește gestionarea deșeurilor la nivel operațional: se încurajează în primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de deșeuri generate și reducerea gradului de periculozitate al acestora, reutilizarea și abia apoi valorificarea deșeurilor prin reciclare, si alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică. Pe ultimul loc în ierarhie este eliminarea deșeurilor, care include depozitarea deșeurilor și incinerarea.
De asemenea, tranziția către o economie circulară reprezintă o prioritate la nivelul statelor membre. În cadrul economiei circulare valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor este redusă la minim. Transformarea deșeurilor în resurse este unul din elementele principale care stau la baza economiei circulare.
Cele mai recente statistici privind gestionarea deșeurilor municipale solide în UE demonstrează că există diferențe mari între statele membre. Diferența cea mai izbitoare apare atunci când se compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Depozitarea care este cea mai ”rea” opțiune de gestionare din ierarhia deșeurilor continuă, din păcate, să fie principalul mijloc de eliminare a deșeurilor în unele Statelor Membre.
Concluziile acestor statistici și modificările foarte ambițioase propuse de către instituțiile Europene în Directivele privind deșeurile vor fi concretizate într-o propunere de completare și modificare a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor care va urmări:
definirea modului de punere în practică a sistemului ”plătește pentru cât arunci” cu responsabilitățile fiecărui actor implicat pe lanțul de gestionare a deșeurilor municipale;
responsabilitatea extinsă a producătorului așa cum este ea definită de noua abordare Europeană în Economia circulară care conține un pachet de modificare a șase directive.
Aceste noi direcții vor crea oportunități de dezvoltare către o economie circulară, care va stimula competitivitatea globală, creșterea economică durabilă și va genera noi locuri de muncă.
În anul 2014, deșeurile totale generate în UE-28 de toate activitățile economice și de gospodării s-au ridicat la 2 503 milioane de tone; aceasta este cea mai mare cantitate înregistrată pentru UE-28 în perioada 2004-2014, cantitatea totală de deșeuri generată fiind strâns legată de mărimea populației și de dimensiunea economică a unei țări.
Figura 1 indică ponderea diferitelor activități economice și a gospodăriilor în deșeurile totale generate în 2014. La nivelul UE-28, în 2014, construcțiile au contribuit cu 34,7 % din total, urmate de industria extractivă (28,2 %), industria prelucrătoare (10,2 %), apa și deșeurile (9,1 %) și gospodăriile (8,3 %); restul de 9,5 % au fost deșeuri generate de alte activități economice, în special serviciile (3,9 %) și energia (3,7 %).
Figura 1 – Analiză a cantității de deșeuri generate într-o formă standardizată, în raport cu mărimea populației
În 2014, în UE-28 au fost tratate aproximativ 2 320 milioane de tone de deșeuri:
47,4 % din deșeurile tratate au fost supuse altor operațiuni de eliminare decât incinerarea deșeurilor (gropi de gunoi)
36,2 % din deșeurile tratate au fost supuse unor operațiuni de valorificare, altele decât valorificarea energetică și operațiunile de rambleiaj (pentru simplificare, menționate sub denumirea de reciclare).
puțin peste o zecime (10,2 %) din deșeurile tratate au fost rambleiate,
4,7 % au fost trimise spre incinerare, cu recuperare de energieîn timp ce restul a fost trimis spre incinerare,
1,5 % au fost trimise spre incinerare, fără recuperare de energie
S-au observat diferențe semnificative între statele membre ale UE cu privire la utilizarea diverselor metode de tratament. Spre exemplu, unele state membre au avut rate de reciclare foarte ridicate (Italia și Belgia), în timp ce altele au promovat folosirea gropilor de gunoi (Bulgaria, România, Grecia, Suedia și Finlanda).
Figura 2 prezintă evoluția tratării deșeurilor în UE-28 în funcție de principalele categorii de tratare în perioada 2004-2014. Cantitatea de deșeuri tratate prin eliminare în 2014 a fost cu 1,7 % mai mică decât în 2004; ponderea acesteia din totalul deșeurilor tratate a scăzut de la 54,6 % la 48,9 %. Cantitatea de deșeuri valorificate, cu alte cuvinte incinerate cu recuperarea energiei, reciclate sau folosite pentru rambleiaj (folosirea deșeurilor în zonele în care s-au efectuat excavări pentru refacerea sau consolidarea taluzurilor sau pentru amenajări de arhitectură peisagistică) a crescut cu 23,4 %, de la 960 milioane de tone în 2004 la 1 185 milioane de tone în 2014; prin urmare, ponderea deșeurilor valorificate din totalul deșeurilor tratate a crescut de la 45,4 % în 2004 la 51,1 % în 2014.
Figura 2- evoluția tratării deșeurilor în UE-28 în funcție de principalele categorii de tratare în perioada 2004-2014
În total, în 2014, în UE-28 au fost tratate 75,6 milioane de tone de deșeuri periculoase, peste jumătate din această cantitate fiind tratată în doar trei state membre ale UE, Germania, (27,2 %), Bulgaria (16,1 %) și Estonia (13,6 %)(Figura 3)
Figura 3 – Tratarea deșeurilor periculoase, 2014 (mii de tone)
Sursa: Eurostat (env_wastrt)
Aproape jumătate (49,0 %) din deșeurile periculoase tratate în UE-28 au fost depozitate în gropi de gunoi, cu alte cuvinte, depozitate în sau pe pământ sau prin tratarea solului și evacuare în mediul acvatic, ceea ce reprezintă echivalentul a 73 kg pe cap de locuitor.
Aproximativ 6,0 % din totalul deșeurilor periculoase au fost incinerate fără recuperarea energiei (9 kg pe cap de locuitor) și alte 7,4 % cu recuperarea energiei (11 kg pe cap de locuitor).
Peste o treime (37,5 %) din deșeurile periculoase din UE-28 au fost recuperate (reciclate sau folosite pentru rambleiaj) în 2014, ceea ce reprezintă echivalentul a 56 kg pe cap de locuitor.
La nivel european, Elveția, este liderul la capitolul de prelucrare (sticlă, fie aluminiu, sticle PET, hârtie, deșeuri de legume și de fructe, mărfuri electrice și electronice), toate sunt sortate și trimise separat pentru reciclare. Sistemul de sortare a gunoiului este adus la extreme și perfecționat de-a lungul anilor.
Sunt livrate în mod separate, pentru reciclare:
– sticla 95%;
– sticle PET – 71% din sticle PET sunt reciclate;
– hârtia 70% – hârtia este procesată separat de carton, reciclarea cartonului este mai scumpă;
– carton 30% din materiale tipărite produse în țară, revin la punctele de colectare a deșeurilor menajere;
– baterii – 60% din toate bateriile vândute în țară sunt întoarse;
– aparate electrice vechi;
– cutii de conserve. Mai mult decât atât, înainte de livrare, rezidenții trebuie să le comprime de sine stătător, folosind presa magnetică specială. 70% de cutii de conserve sunt reciclate;
– cutii de aluminiu. Aparte de cutiile de conserve, 90% din cutii de aluminiu sunt reciclate;
– lămpi fluorescente;
– corpurile animalelor moarte. Pentru acest lucru, de asemenea, trebuie să plătiți, îngroparea este interzisă;
– ulei vegetal; ulei de motor aparte de ulei vegetal. Schimbul mărcii de ulei pentru motor de sine stătător este de asemenea interzis, ar trebui să faceți acest lucru la stațiile de deservire tehnică pentru o taxă suplimentară;
– deșeuri compostabile: deșeuri alimentare, plante și gunoi de umplerea toaletei pentru pisici, cenușă, rumeguș, frunze de pe gazon, crengi, etc.;
– materiale neutrale de uz casnic, cum ar fi pietre, porțelan;
– medicamente expirate.
Poliția de gunoi, care într-adevăr se numește astfel, deschide fiecare sac de gunoi fără un autocolant și căuta dovezi: bon de plată sau alt document care va indica proprietarul. Pedeapsa pentru un astfel de act încrezut va costa 10.000 de franci (aproximativ 11006 de dolari).
Nivelul de avere nu diminuează responsabilitatea – toți sunt egali în fața legii. Începând cu anul 2000, Elveția a adoptat legea, în conformitate cu care toate deșeurile nesupuse reciclării, trebuie să fie arse la fabricile speciale. Astfel dispare nevoia de a îngropa deșeurile. Persoana care livrează gunoiul, cumpără pachete de gunoi speciale, adică, plătește pentru cantitatea de deșeuri pe care le produce. Acest gunoi este ars la incineratorul local, care oferă energie și căldură pentru sistemul central de termoficare. În Elveția, astfel de fabrici sunt construite în fiecare regiune. Fabricile ard în medie aproximativ 160 mii tone de gunoi pe zi, oferind căldură pentru 18 mii de persoane. În scopul siguranței ecologice, aceste fabrici au fost modernizate cu filtre speciale.
Care este cauza unui astfel mare succes? Nu este vorba doar de amenzi, ci și de mentalitate. Obiceiul format istoric – se identifică cu orașul, cu statul. Statul este fiecare om luat aparte, șapte milioane și jumătate de oameni care în fiecare zi rezolvă probleme de importanță națională.
…Dacă omul vrea, omul poate,,,
,,,trebuie să fim destul de mari ca să ne recunoaștem greșelile, suficient de deștepți ca să învățăm din ale altora și îndeajuns de tari ca să le îndreptăm pe ale noastre,,,- Alphonse Allais
I.2. ANALIZA SITUAȚIEI LA NIVEL NAȚIONAL
Romania mai are multe de făcut in administrarea gunoiul la standarde europene, cu protejarea mediului, după aderarea sa la Uniunea Europeana. In mediul urban, nu sunt puține localitățile care nu dispun de o rampă ecologică de gunoi.
In mod teoretic, ar trebui sa reciclam gunoiul, ținta fiind de 50% pana in 2020, însa aceasta nu pare foarte realistă in condițiile în care in prezent reciclăm doar 5% si nu avem infrastructura necesară pentru colectarea selectivă. Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei, in 2016, din București, au fost depozitate in jur de 1.000.000 tone deșeuri la depozitele ecologice.
Soluția adoptată de toate țările civilizate este colectarea selectivă si reciclarea gunoiului, România având ca țintă 50% până in 2020 si 100% pana in 2050, deci nu ar mai fi nevoie de depozite de deșeuri. In realitate însă noi abia reciclam 5%, având deschisă procedura de înfrîngement la Curtea Europeană și riscăm să plătim sancțiuni de 2.000 de euro pe zi.
În conformitate cu foaia de parcurs ”Eficiența Utilizării Resurselor” depozitarea deșeurilor trebuie să fie practic redusă la minim până în 2020.
Deși Directiva cadru deșeuri a fost transpusă în anul 2011 prin Legea nr. 211, în continuare atingerea obiectivelor rămâne o provocare pentru România:
minim 50%, pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă (provenind din gospodării și eventual din alte fluxuri de deșeuri similare deșeurilor menajere), până în anul 2020;
70% pregătirea pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială pentru deșeurile nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, până în anul 2020 minimum.
DE CE?
Deoarece practica națională este de a colecta deșeurile mixte (aproximativ 96% din deșeurile menajere și similare) fără separare la sursă a materialelor reciclabile. Iar în același timp tratarea deșeurilor se realizează în mică măsură și doar pentru anumite fluxuri de deșeuri.
Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare, trebuie să asigure colectarea separată, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.
România a parcurs pași modești în procesul de implementare a unor mecanisme eficiente de atingere a obiectivelor. Astfel, în documentele de programare a Fondurilor structurale 2014 – 2020 a fost introdusă condiționalitatea ex-ante de a adopta un set de instrumente economice care să conducă la îndeplinirea obligațiilor de reciclare a deșeurilor municipale corespunzătoare anului 2020, precum și a obiectivelor din Directivele specifice pe fluxuri de deșeuri.
Prioritățile României în ceea ce privește gestionarea și prevenirea deșeurilor, stabilite prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD pentru perioada 2014-2020), revizuită în anul 2013 și aprobată prin HG 870/2013 sunt următoarele:
prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deșeurilor în linie cu ierarhia deșeurilor
dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;
creșterea ratei de reciclare și îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri și cu unitățile și întreprinderile care valorifică deșeurile;
promovarea valorificării deșeurilor din ambalaje, precum și a celorlalte categorii de deșeuri;
reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri;
încurajarea producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;
organizarea bazei de date la nivel național și eficientizarea procesului de monitorizare;
implementarea conceptului de "analiză a ciclului de viață" în politica de gestionare a deșeurilor.
Pentru caracterizarea situației actuale au fost colectate și analizate date și informații pentru perioada 2010-2014. Astfel, anul 2014 reprezintă anul de referință pentru calculul prognozei de generare a deșeurilor.
În ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, România, deși cunoaște o creștere economică constantă, este caracterizată prin decalaje mari între zonele rurale și zonele urbane. Acestea se reflectă și în veniturile populației. Astfel, în zonele rurale, există riscuri ridicate de sărăcie și excluziune socială. Dezvoltarea economică și veniturile populației sunt doi din factorii cu importanță majoră în planificarea managementului deșeurilor, fiind utilizați în determinarea pragului de suportabilitate al cheltuielilor aferente serviciului de salubrizare.
Indicatori de generare deșeuri municipale în România și EU-27, 2010-2014
Conform datelor ANPM, în anul 2014, rata de reciclare materială a fost de circa 5%, iar rata de compostare de circa 8%. Dat fiind faptul ca în acest an în instalațiile de compostare autorizate au fost tratate circa 40.000 tone de deșeuri municipale este posibil ca întreaga cantitate de deșeuri estimată ca fiind compostată să fie supraestimată.
Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor prevedere la articolul 6 (2) următoarele obiective:
reducerea cantității de deșeuri municipale biodegradabile depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
reducerea cantității de deșeuri municipale biodegradabile depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
reducerea cantității de deșeuri municipale biodegradabile depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
De asemenea, este prevăzut ca termenele pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantităților de deșeuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacă această prelungire este autorizată de autoritatea centrală pentru protecția mediului.
Pentru primele două obiective România a solicitat derogarea de patru ani prin Planul de implementare a Directivei privind depozitarea. Derogarea a fost acceptată de către Comisia Europeana, astfel ca obiectivele au avut ca termen anul 2010, respectiv 2013.
Pentru cel de-al treilea obiectiv, la solicitarea Ministerul Mediului din iulie 2016, Comisia Europeană a acceptat, de asemenea, o derogare de patru ani. Astfel, cel de-al treilea obiectiv urmează a fi îndeplinit în anul 2020.
Proiectele privind sistemele integrate de gestionare a deșeurilor (SMID) au fost și sunt în curs de implementare în România la nivelul majorității județelor. În 2 județe (Dâmbovița și Teleorman) proiectele SMID au fost implementate prin fonduri ISPA. În alte 14 județe (Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu și Timiș) implementarea proiectelor SMID a fost finalizată sau este în curs de finalizare prin proiecte finanțate prin programul POS Mediu. În 18 județe (Alba, Bihor, Brăila, Caraș- Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dolj, Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea) proiectele SMID au fost finalizate, fiind finanțate prin POS Mediu și prin POIM. În 4 județe (Brașov, Buzău, Galați și Ilfov) pregătirea proiectelor SMID a fost realizată în perioada 2007 – 2013 dar nu a fost finalizată în timp pentru demararea implementării. În 3 județe (Satu Mare, Gorj și Ialomița) și municipiul București încă nu au fost implementate proiecte SMID.
Figura 2.1 –Proiecte SMID la nivelul țării
Colectarea separată a deșeurilor reciclabile – în 24 din cele 34 de județe în care au fost implementate sau sunt în curs de implementare proiecte SMID, colectarea separată se realizează pe 3 fracții (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă) în puncte de colectare dotate, cel mai frecvent, cu containere de 1,1 m3. În 5 județe (Arad, Brăila, Covasna, Dolj și Sibiu), colectarea deșeurilor reciclabile se realizează atât în puncte de colectare cât și din poartă în poartă. În cazul a 3 județe (Timiș, Neamț și Argeș) colectarea deșeurilor reciclabile se realizează, în anumite zone, în amestec (așa numita fracție uscată).
Figura 2.2 – Colectarea separată a deșeurilor reciclabile menajere și similar
În perioada analizată cantitatea totală de deșeuri menajere și similare colectată separat a variat între 139 mii tone și 196 mii tone, ceea ce reprezintă între 3,2 și 5,3 % din cantitatea totală de deșeuri municipale colectate.
Figura 2.3-: Colectarea separată a deșeurilor menajere și similare de către operatorii de salubrizare
În ceea ce privește instalațiile de gestionare a deșeurilor municipale5, la sfârșitul anului 2016, la nivel național existau:
51 de stații de transfer;
101 facilități de sortare (care sortează atât deșeuri reciclabile colectate separat cât și deșeuri colectate în amestec) cu o capacitate totală de cca. 2.431.420 tone/an;
22 instalații de compostare cu o capacitate totală de cca. 180.000 tone/an;
2 instalații de tratare mecanico-biologică cu o capacitate totală de cca. 117.000 tone/an;
35 depozite conforme clasă b) cu o capacitate totală construită de cca. 48,1 milioane tone și o capacitate disponibilă (la sfârșitul anului 2014) de cca. 13 milioane tone;
15 depozite neconforme care au sistat activitatea în anul 2016 sau în anul 2017.
Din cele 101 facilități de sortare existente, numai 93 sunt instalații de sortare propriu-zise (cu banda de sortare). Restul de 8 facilități (cu o capacitate totală de circa 150.000 tone/an) sunt amplasamente unde a fost autorizată sortarea deșeurilor din grămadă, de obicei ca o activitate secundară pe lângă activitatea principală autorizată (stocare temporară sau eliminarea deșeurilor în depozite neconforme).
Cele 93 de instalații de sortare aflate în funcțiune au o capacitate totală de circa 2.281.420 tone/an, din care:
34 instalații sortează deșeuri reciclabile colectate separat, având o capacitate totală de circa 200.000 tone/an;
34 instalații sortează deșeuri municipale colectate în amestec, având o capacitate totală de circa 700.000 tone/an;
25 instalații sortează atât deșeuri reciclabile colectate separat cât și deșeuri municipale colectate în amestec, având o capacitate totală de circa 1.381.420 tone/an.
Pe lângă cele 22 de instalații și platforme de compostare în funcțiune, prin proiectele SMID sunt în diverse grade de construire (unele finalizate) încă 18 instalații de compostare cu o capacitate totală de circa 199.500 tone/an. În plus, la nivel național există înca 5 instalații de compostare autorizate, care nu funcționează în prezent. Capacitate totală de compostare existentă la nivel național de circa 380.000 tone/an, care reprezintă circa 10% raportat la cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale generată în anul 2014.
La sfârșitul anului 2016, la nivel național funcționează 2 instalații TMB (Chiajna/București, Ghizela/Timiș) cu o capacitate totală de circa 117.00 tone/an.
Pe lângă cele două instalații de tratare mecanico-biologică aflate în operare (Chiajna-București, investiție privată și Ghizela, Timiș, investiție realizată prin proiect SMID), prin proiectele SMID mai sunt în curs de construire (în unele cazuri chiar au fost finalizate) încă 15 instalații. Astfel, la nivel național este asigurată o capacitate totală de tratare mecanico-biologică de 1.459.000 tone/an, ceea ce reprezintă 31% din cantitatea de deșeuri municipale generată în anul 2014.
La sfârșitul anului 2016 existau în operare 35 depozite conforme cu o capacitate totală construită în operare de circa 48,1 milioane tone și o capacitate construita disponibilă la sfârșitul anului 2014 de circa 13 milioane tone.
In mediul rural, depozitarea deșeurilor se realizează pe amplasamentele stabilite de consiliile locale, dar neamenajate si neautorizate. Actualele halde de resturi menajere sunt improprii si neecologice, însă, in lipsa unei alternative, aceasta presupunând investiții de zeci de milioane de euro, unele gropi de gunoi au primit autorizație de funcționare până in anul 2015. Suprafețele acestor depozite variază intre 0,2-3 hectare. In majoritatea comunelor din județ, depozitarea deșeurilor menajere este realizata necontrolat, neorganizat si deseori in alte locuri decât cele stabilite.
3.1. ANALIZA SITUAȚIEI LA NIVEL REGIONAL – LOCAL
În prezent problema gestionării deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat, asupra mediului înconjurător.
Legislația europeană prin acte normative naționale a impus o nouă abordare a problematicii deșeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare și de a lua măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului produs de deșeuri.
Documentele strategice naționale care reglementează gestionarea deșeurilor cuprind două componente principale:
Strategia Națională și
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
Autoritățile administrației locale din județul Olt își propun să promoveze proiecte care să răspundă angajamentele luate prin Tratatul de aderare la UE, capitolul 22 – Mediu, să asigure conformitatea infrastructurii din domeniu deșeurilor cu standardele în vigoare, să asigure reabilitarea și modernizarea infrastructurii de colectare, transport sortare și depozitare de deșeuri și dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor în regiune.
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Olt oferă o privire de ansamblu asupra legislației de mediu, subliniază sarcinile si mijloacele care pot fi folosite pentru atingerea obiectivelor si oferă detalii cu privire la acțiunile pe care factorii implicați trebuie sa le promoveze pentru a atinge țintele propuse. PJGD își propune să prezinte o evaluare a alternativelor tehnice, calculul capacităților necesare si estimarea costurilor aferente implementării unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul județului Olt.
Țintele asociate numeroaselor cerințe in jurul cărora a fost centrat planul județean:
extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, atât in mediul urban, cat si in cel rural;
implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectivă a deșeurilor municipale;
asigurarea mijloacelor de transport adecvate pentru fiecare tip de localitate
recuperarea si reciclarea deșeurilor cu valoare economica;
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate;
depozitarea (închiderea depozitelor neconforme de deșeuri in conformitate cu calendarul publicat in Anexa 5 a H.G. 349 din 2005, concomitent cu deschiderea unor capacități de depozitare echivalente, in unul sau cel mult doua depozite conforme la nivel de județ).
amenajarea de stații de transfer
În prezent, în județul Olt managementul deșeurilor municipale nu se realizează la standardele europene. Nu există stații de transfer, stații de compostare, instalații de sortare, instalații de tratare mecanico-biologică a deșeurilor, instalații pentru tratarea termică a deșeurilor menajere, iar modul de depozitare și eliminare a deșeurilor este neconform și necorespunzător normelor
În mediul rural, în general nu sunt servicii organizate pentru colectarea deșeurilor, transportul la locul de depozitare fiind realizat de către generatori.
În județul Olt colectarea și transportul deșeurilor are aspecte specifice diferite între zonele urbane și cele rurale.
În zonele urbane, majoritatea populației beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor. Punctele pentru pre-colectare sunt în mare parte insalubre și folosesc echipamente învechite și distruse, iar multe dintre vehiculele de colectare necesită înlocuire cu utilaje moderne.
În zona rurală doar un număr mic de gospodării – aproape de 12% – beneficiază de servicii de colectare. Restul depozitează deșeurile în spații de depozitare neautorizate și neconforme. Transportul deșeurilor se face cu mijloace rudimentare.
Indicele de generare a deșeurilor este ascendent . Rata medie de generare a deșeurilor variază substanțial de la un oraș la altul. Fără statistici raportabile, rata de generare pentru aceste zone se bazează pe doi indici utilizați frecvent. Aceștia sunt: 0,9 kg/locuitor/zi în zonele urbane; 0,4kg/locuitor/zi în zonele rurale.
În comuna Găneasa –3186 locuitori*365 zile/an*0,4 kg/locuitor/zi= 465.156 kg /an
La nivelul județului Olt sunt 7 agenți de salubrizare. Activitățile de colectare si transport a deșeurilor municipale din județ sunt organizate diferit, in funcție de mărimea localității, numărul populației deservite, dotare, forma de proprietate.
Cele mai multe dintre centrele urbane ale regiunii beneficiază de servicii de colectare în timp ce multe dintre cele din regiunea rurală nu beneficiază încă de asemenea servicii. Procentul de populație care este deservit în mod regulat de servicii de colectare a deșeurilor este planificat să crească până la 84% din totalul cantității de deșeuri generate în 2013.
Tabelul I.3.-Populație cu colectare regulată de deșeuri
Sursa : Operatori de Salubritate, autorități locale
Cele șase depozite neconforme de deșeuri din județul Olt:
Localizarea actualului depozit neconform de deșeuri din Municipiul Slatina
Localizarea actualului depozit neconform de deșeuri din municipiul Caracal
Localizare depozit neconform de deșeuri existent în orașul Corabia
Localizarea actualului depozit neconform de deșeuri existent în localitatea Balș
Localizarea actualului depozit neconform de deșeuri Drăgănești-Olt
Localizarea actualului depozit de deșeuri Scornicești
PROBLEMELE DIN ZONA DEPOZITELOR NECONFORME (GROPILE DE GUNOI ) S-AU TRANSFORMAT ÎNTR-O PROBLEMĂ DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
Temperaturile la depozitul neconform
Verificările la nivelul acestor depozite neconforme privind temperaturile de la nivel extern si intern ne-au arătat o situație extrem de gravă in sensul ca temperaturile medii sunt de peste 20 grade Celsius, ajungând in anumite perioade chiar si la 40-50 de grade Celsius in subsolul depozitului.
Verificările privind emisiile de gaze au arătat că deșeurile depozitate în gropi neconforme, la un loc cu resturile organice, se degradează în timp și formează pungi de biogaz care reprezintă 60-70% gaz metan, care la contact cu aerul arde sau se pot produce explozii.
În tomna anului 2016, un Proiect de hotărâre al Consiliului Local al Municipiului Slatina, referitor la avizarea Regulamentului de organizare si funcționare a Serviciului public de salubrizare a localităților din județul Olt, prevedea că îi cadrul Sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Olt vor fi gestionate acele categorii de deșeuri, care sunt in responsabilitatea autorităților administrațiilor publice locale.
Județul Olt a fost împărțit în 5 zone de colectare a deșeurilor:
Zona 1 – Balș include următoarele UAT-uri: Balș, Baldovinești, Bârza, Bobicești, Călui, Dobrețu, Dobrun, Găvănești, Iancu Jianu, Morunglav, Oboga, Osica de Jos, Pârșcoveni, Șopârlița, Voineasa, Vulpeni.
Zona 2 – Caracal include următoarele UAT-uri: Drăgănești Olt, Caracal, Cezieni, Fălcoiu, Stoicănești, Tufeni, Drăghiceni, Dobrosloveni, Fărcașele, Văleni, Stoenești, Dăneasa, Radomirești, Seaca, Mihăești, Redea, Deveselu, Gostavățu, Sprâncenata, Vlădila, Traian, Băbiciu, Grădinile, Studina, Rotunda, Brastăvățu, Scărișoara.
Zona 3 – Corabia include următoarele UAT-uri: Corabia, Bucinușu, Obârșia, Rusănești, Urzica, Vădăstrița, Vădastra, Vișina, Vișina Nouă, Cilieni, Stefan cel Mare, Tia Mare, Ianca, Grojdibodu, Gura Padinii, Orlea, Izbiceni, Gârcov, Giuvărăști.
Zona 4 – Scornicești include următoarele UAT-uri: Scornicești,Tătulești, Colonești, Bărăști, Topana, Cungrea, Poboru, Leleasca, Făgețelu, Optași- Măgura.
Zona 5 – Slatina include următoarele UAT-uri: Slatina, Potcoava, Piatra Olt, Vulturești, Verguleasa, Vitomirești, Dobroteasa, Sâmburești, Bălteni, Spineni, Cârlogani, Grădinari, Strejești, Teslui, Oporelu, Pleșoiu, Curtișoara, Priseaca, Slătioara, Valea Mare, Perieți, Corbu, Ipotești, Milcov, Brebeni, Schitu, Movileni, Icoana, Coteana, Vâlcele, Șerbănești, Găneasa, Brâncoveni, Osica de Sus, Mărunței, Izvoarele, Crâmpoia, Nicolae Titulescu, Ghimpețeni, Sârbii Măgura.
Proiectele existente din domeniul gestiunii deșeurilor vor fi integrate în SMID. A fost conceput un flux de colectare, valorificare și eliminare a deșeurilor, care să asigure atingerea țintelor impuse. Sistemul de colectare adoptat în cadrul SMID este următorul:
Pre-colectarea deșeurilor menajere nepericuloase de la populație se realizează separat (pe patru fracții – deșeuri reziduale, hârtie și carton, metal/plastic și sticlă) în containere de culori diferite, aferente fiecărui tip de deșeu, puse la dispoziție de autoritățile publice locale sau , Operatorul serviciului, după cum urmează:
In mediul urban:
Cate 1 container de 1,1 m3 pentru deșeuri reziduale la 120locuitori;
Cate 1 container de 1,1 m3 pentru fracția sticlă la 500 de locuitori;
Cate 1 container de 1,1 m3 pentru fracții ușoare (plastic) la 500 de locuitori;
Cate 1 container de 1,1 m3 pentru fracția de hârtie si carton la 500 de locuitori;
Containere îngropate pentru fracția de reziduale.
In mediul rural:
Cate 1 container de 1,1 m3 pentru deșeuri reziduale la 90 de locuitori;
Cate 1 container de 1,1 m pentru fracții ușoare (plastic) la 500 de locuitori;
Cate 1 container de 1,1 m3 pentru fracția sticla, la 500 de locuitori.
Deșeurile specifice predominant vegetale din curți și grădini, se vor composta în gospodăriile individuale (cu ajutorul unităților de compostare individuală). Fracția biodegradabilă din deșeurile menajere și similare va fi colectată separat sau împreună cu deșeurile reziduale, până la implementarea unui sistem de tratare a deșeurilor biodegradabile.
Deșeurile reziduale colectate de la populație și agenți economici vor fi gestionate astfel:
Deșeurile reziduale colectate din zona1 (Balș) vor fi transportate la stația de transfer Balș;
Deșeurile reziduale colectate din zona 2 (Caracal) vor fi transportate la stația de transfer Caracal;
Deșeurile reziduale colectate din zona 3 (Corabia) vor fi transportate la stația de transfer Corabia;
Deșeurile reziduale colectate din zona 4 (Scornicești) vor fi transportate la stația de transfer Scornicești;
Deșeurile reziduale colectate din zona 5 (Slatina) vor fi transportate la CMID Bălteni.
De la stațiile de transfer, deșeurile reziduale sunt transportate în vederea depozitării depozitul conform Bălteni.
Deșeurile reciclabile colectate de la populație și agenți economici vor fi gestionate astfel:
Deșeurile reciclabile, colectate din zona1 (Balș) vor fi transportate la stația de transfer Balș și de aici la CMID Bălteni;
Deșeurile reciclabile din zona 2 (Caracal) vor fi transportate la CMID Bălteni, prin intermediul stației de transfer Caracal;
Deșeurile reciclabile din zona 3 (Corabia) vor fi transportate la CMID Bălteni,prin intermediul stației de transfer Corabia;
Deșeurile reciclabile din zona 4 (Scornicești) vor fi transportate la CMID Bălteni,prin intermediul stației de transfer Scornicești;
Deșeurile reciclabile din zona 5 (Slatina) vor fi transportate direct la CMID Bălteni.
După închiderea depozitelor de deșeuri neconforme de la Slatina, Caracal, Corabia, Drăgănești Olt, Scornicești și Balș se va proceda la monitorizarea post – închidere pe o perioadă de 30 de ani.
Monitorizarea constă în măsurarea impactului pe care îl poate avea depozitul de deșeuri închis asupra solului, apei freatice, apei de suprafață și sedimentelor, măsurarea volumului și compoziției chimice a gazului generat, verificarea funcționării sistemului de evacuare a gazelor etc.
Operatorul desemnat pentru operarea CMID Bălteni va efectua și această activitate având întreaga responsabilitate pentru monitorizarea post-închidere a celor 6 depozite municipale neconforme închise definitiv în județul Olt, inclusiv pentru procurarea și organizarea echipamentelor și a personalului. Paza urmează a fi asigurată de proprietarul depozitului, respectiv autoritatea publică locală, pe terenul căreia se află depozitul neconform.
Prestarea serviciilor de salubrizare se va face numai de către operatori licențiați ANRSC si cărora li s-a atribuit după caz, prin intermediul ADI OLT-ECO/CJ Olt, de către unitățile administrativ – teritoriale pe raza cărora prestează serviciul, un contract de delegare a gestiunii acestor activități, in condițiile legii.
Depozitul ecologic de gunoi de la Bălteni a fost recepționat de autoritățile județene, constructorii lucrând acum la ultimele finisaje, înainte de darea în folosință a celei mai mari componente din cadrul Proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt”. Acest proiect este derulat de Consiliul Județean (CJ) Olt și este finanțat prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, având o valoare de 31.812.843 euro (130.544.001 lei), fără TVA, din care finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 23.060.887 euro (94.630.350 lei).
Depozitul ecologic de deșeuri de la Bălteni are o capacitate de 3.560.000 metri cubi. Este vorba despre prima celulă de depozitare a deșeurilor, care are o capacitate de 880.000 metri cubi și o perioadă de funcționare de 10 ani. Tot pe amplasamentul depozitului de la Bălteni s-a construit și o stație de sortare cu o capacitate totală de 29.000 tone pe an, o stație de tratare levigat, un sistem de colectare a gazului, dar și sistem de alimentare cu apă și energie electrică, drumuri de acces și alei interioare sau pavilionul administrativ.
Situația actuală în comuna Găneasa, județul Olt: în urma unui protocol semnat cu Consiliul Județean Olt au fost aduse și depozitate in curtea primăriei un număr de 189 de containere, care de 4 ani zac nefolosite.
Între timp, situația în teren arată astfel:
CAPITOLUL II
PLANIFICAREA PROIECTULUI
DENUMIREA PROIECTULUI
Construire platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, satul IZVORU extravilan comuna GĂNEASA, județul OLT.
TITULARUL PROIECTULUI
titular: Consiliul Local al Comunei Găneasa
adresa poștală: Comuna Găneasa, Județul Olt, strada Gabera nr. 21 , cod 237185
numărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet: tel/fax: 0249436171, email: contact@primariaganeasa.ro
numele persoanelor de contact: Primar Costea Dumitru;
DESCRIEREA PROIECTULUI
Rezumatul proiectului
Prin Construirea platformei de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, satul Izvoru, extravilan comuna Găneasa, județul Olt, se dorește amenajarea unei platformei de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, conducând la organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea și aplicarea pe terenurile agricole a deșeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce va contribui la reducerea depozitării necontrolate a acestuia și la reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deșeuri menajere finale.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerințele Directivei Nitraților a UE prin:
(a) reducerea deversărilor de nutrienți în corpurile de apă,
(b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, și
(c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare și capacității instituționale.
Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a deversărilor de nutrienți în apele ce se varsă în Dunăre și Marea Neagră, printr-un management integrat al solului și apelor.
Proiectul va suporta finanțarea unor investiții care constau în construirea unei platforme de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere în comuna Găneasa, județul Olt.
Sistemul de depozitare a deșeurilor, prevăzut de proiect, va include o platformă la nivel de comună, cu facilitatea de a permite depozitarea deșeurilor reciclabile provenite din gospodăriile individuale (acestea vor fi deja separate de către fiecare gospodar în parte prin utilizarea pubelelor furnizate de către proiect), a gunoiului de grajd destinat obținerii de compost și care va fi aplicat ca fertilizant pe terenul agricol. Acolo unde se va considera necesar, fie datorită faptului că gospodarii vor dori să păstreze gunoiul de grajd ca îngrășământ, fie pentru că sunt necesare investiții la nivelul gospodăriilor individuale în vederea reducerii deversării apelor uzate, proiectul va furniza fonduri pentru facilități de depozitare la nivelul gospodăriilor individuale.
Terenul ce se dorește a fi introdus în intravilan este situat în tarlaua nr. 10, parcela 425, și este poziționată în partea de vest a satului Izvoru, pe partea dreapta a drumului DC 14, comuna Găneasa, județul Olt. Consiliul Local va introduce în intravilan o suprafață de 1,17 ha în vederea realizării unei platforme de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere.
Colectarea gunoiului de grajd și dirijarea procesului de compostare se va realiza pe o platformă comunală, specială construită în acest sens.
Sistemul de manipulare și aplicare a gunoiului de grajd/compostului include:
colectarea deșeurilor/livrarea la platformă la nivel de comunal;
asigurarea de echipament necesar pentru a facilita operațiunile de manevrare la nivel de comună – tractor cu remorcă și dispozitiv de încărcare;
managementul gunoiului de grajd în vederea stimulării descompunerii și producerii de compost;
asigurarea de echipamente specifice în vederea împrăștierii în teren a materialului fertilizant;
asigurarea unei cisterne cu vid și a unei pompe necesare manevrării și împrăștierii fracției lichide pe teren.
Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN) 2016-2022 își propune:
promovarea unui sistem de informare și conștientizare a locuitorilor comunei asupra investiției propuse;
prevenirea generării deșeurilor;
realizarea unui sistem de colectare și tratare (compostare) a gunoiului de grajd și a fracției biodegradabile care ajunge cu totul întâmplător pe platformă;
realizarea sistemului de colectare separată a deșeurilor municipale (deșeuri valorificabile, deșeuri periculoase, deșeuri biodegradabile) care ajung cu totul întâmplător pe platformă odată cu gunoiul de grajd;
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile de origine animală depozitate;
colectarea deșeurilor în conformitate cu cerințele legislației în domeniul gestionării deșeurilor.
Investiția propusă se realizează în cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN) 2016-2022, Componenta 1 Investiții pentru comunitățile locale in scopul continuării măsurilor de conformare cu Directiva Nitrați.
În afară de beneficiile de mediu, în faza de operare, se estimează un număr de 7 locuri de muncă create la nivel de comună, din care:
1 responsabili platformă;
1 tractorist;
1 mecanic încărcător frontal;
1 persoană întreținere utilaje;
3 persoane care se vor ocupa de paza utilajelor.
Justificarea necesității proiectului
Mediul rural se confruntă cu mari probleme in ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd provenit de la creșterea animalelor în gospodăriile populației și gestionarea deșeurilor menajere, în general. Gestionarea improprie a acestor deșeuri are un impact major asupra societății, reprezentând o amenințare directă asupra sănătății oamenilor și a calității vieții.
în localitățile rurale, gunoiul de grajd este depozitat în condiții improprii atât la nivelul gospodăriilor individuale cât și la nivelul localităților, fără a exista nici o măsură împotriva scurgerilor și infiltrațiilor fracțiilor lichide (urină plus ape din precipitații).
Cele mai afectate sunt solul și apele subterane sau de suprafață. Dacă ar fi colectat selectat, gunoiul de grajd ar putea fi utilizat pe terenurile agricole, dar de cele mai multe ori, este amestecat cu resturi menajere, ceea ce face improprie utilizarea ca îngrășământ pe terenurile arabile.
Ca urmare, este necesară aplicarea unui sistem durabil privind gestionarea gunoiului de grajd, ceea ce implică schimbări majore în practicile actuale, în vederea conformării cu cerințele noilor reglementări naționale și europene.
Investiția de față urmărește organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea și aplicarea pe terenurile agricole a gunoiului de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce contribuie la reducerea depozitării necontrolate a acestuia și la reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deșeuri menajere definitive.
Dovada utilizării de către fermieri a unei infrastructuri comunale de management al gunoiului de grajd îi eliberează de necesitatea investițiilor proprii pentru obținerea finanțărilor nerambursabile, investiții care, în cazul crescătorilor cu un număr mai mic de animale, reprezintă o reală povară pentru aceștia
Amplasamentul proiectului ( Anexa nr. 1-Plan de încadrare în zonă al obiectivului)
Localizarea geografică și administrativă
Figura 1 – Localizarea geografică și administrativă a localității Găneasa
Comuna Găneasa se află în România, Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, județul OLT.
Comuna Găneasa este situată in zona de nord – vest a județului Olt, la aproximativ 7 Km de Slatina, reședința județului si la 43 Km de orașul Craiova, pe drumul național DN65 (E574) ce leagă Craiova de Pitești.
Comuna GĂNEASA se compune din 5 sate:
– GĂNEASA- sat reședință de comună;
– DRANOVATU – sat component;
– OLTISORU- sat component.
– GRADISTEA- sat component
– IZVORU- sat component
Conform datelor celor trei recensăminte din 1992 si 1998, 2002 si 2011 prelucrate de D.S.S., evoluția satelor comunei din punct de vedere al numărului de locuitori a fost următoarea:
Tabelul II. 1. Evoluția numărului de locuitori
Sursa: Primăria Comunei Găneasa
Comuna se învecinează cu :
– NORD – comuna Pleșoiu
– EST- comunele UHE Slatina si comuna Slătioara
– SUD – orașul Piatra Olt
– VEST – comuna Bobicești si Morunglav
Orașul cel mai apropiat de localitatea reședință de comuna – Găneasa – este municipiul Slatina, situat la aproximativ 8 km.
Teritoriul administrativ al comunei Găneasa este situat in zona centrala a județului Olt, la cca. 8 km vest de municipiul Slatina.
Relieful comunei este ușor vălurit, fiind străbătut de pâraiele Voinicești, Negrișoara și Corneșu, afluenți ai râului Oltișor, la rândul sau afluent pe dreapta al Oltului, care delimitează parțial comuna in partea estica.
Comuna Găneasa face parte din grupa localităților cu altitudine mica (sub 220m), cu altitudini mai mari in partea de vest spre limita cu comuna Bobicești și Morunglav.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei este situat la limita dintre Podișul Getic și Câmpia Româna.
Aspectul vălurit este dat de văile care brăzdează comuna și de panta generală a terenului, care cade de la est spre vest și de la nord spre sud, cu cote mai mari pe dealurile dinspre Bobicești și Morunglav și mai mici in lunca Oltului.
Fiind situată în această zonă de trecere de la deal la câmpie, comuna Găneasa beneficiază de o climă temperat – continentală, cu temperaturi variind intre 35°C vara și -25°C iarna, temperatura medie anuală fiind de C.
Vânturile dominante care caracterizează această zonă de interferența, sunt:
Crivățul- bate de la est, mai ales iama;
Austrul – bate de la vest, numit de localnici "Sărăcilă", sau "Traistă goală".
Băltărețul – bate de la sud, dinspre bălțile Dunării.
Precipitațiile atmosferice prezintă aceeași influență continentală, ele căzând mai ales sub formă de ploi primăvara și toamna, iar iarna sub formă de ninsoare; perioada cu precipitații maxime este 20 mai și 10 iulie, iar cu precipitații minime între 15 august și 10 septembrie. Media anuală a precipitațiilor este de 550-560mm /an.
Iernile sunt geroase, cu zăpezi abundente și vânturi reci, tăioase (crivatul), iar verile sunt de cele mai multe ori secetoase, cu călduri arzătoare care durează 15-20 zile, perioadă in care bate și Austrul. Primăvara temperaturile ajung la 4-5°C in luna martie și cresc, in luna mai atingând 16-20C.
Toamna se caracterizează în general prin scăderea temperaturii cu 4-5°C in raport cu luna august, iar in luna octombrie chiar cu 6- 7°C față de luna septembrie.
Sub raport hidrogeologic, comuna are rezerve importante de apă, pânza de apă freatică fiind situată la adâncimi cuprinse intre 3 ÷ 4 m in zona de luncă și 18 ÷ 20m în zona de deal.
Solurile comunei Găneasa sunt soluri argilo-iluviale brune, cu un orizont "B" închis, cu o fertilitate ridicată, determinată de un conținut bogat în humus, de un regim hidric ridicat, texturii depozitelor și drenajului natural. Datorită defrișărilor iraționale și acțiunii factorilor exogeni pe versanți, solul este supus eroziunii și degradării continue; se impune de urgență refacerea livezilor și a pădurilor prin plantări masive de salcâmi, nuci, goruni, stejari, arbori care consuma excesul de umiditate din sol din perioadele bogate în precipitații și consolidarea versanților, diminuând pericolul alunecării acestora.
Vegetația naturală se încadrează zonei de stepa și de păduri xerofile. Se caracterizează prin pajiști, silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofile, care alternează cu păduri de stejar. Dintre speciile de arbori întâlniți aici amintim: stejarul brumăriu, stejarul pufos, salcia, plopul, aninul, iar dintre speciile ierboase : rogozul, stânjenelul de baltă, limbarita.
Fauna este reprezentată de mamifere (iepurele, bursucul, vulpea, veverița), reptile (șerpi, gușteri) și păsări (ciocănitoarea, potârnichea, turturica, gaița și ciocârlia de pădure).
Acumularea hidroenergetica Slatina, care delimitează parțial comuna în zona estică este
frecventată de pescăruși, lișițe, rațe și gâște sălbatice, precum și de lebede în ultimele ierni.
Din punct de vedere geologic, formațiunile care alcătuiesc fundamentul sunt constituite dintr-o alternanță de depozite pelitice, argiloase, impermeabile, cu depozite detritice (pietrișuri și nisipuri) permeabile cu potențial acvifer, care aparțin pliocenului. Depozitele de suprafață sunt depozite argiloase cu ușor caracter loessoid, prezente în zona de terasă și de deal și nisipuri cu pietriș pe văile pâraielor și în zona de luncă care aparțin cuaternarului, pleistocen mediu și superior și holocenului.
Sub aspect tectonic teritoriul comunei aparține zonei de Vorland, având ca fundament zona de contact cu orogenul carpatic. Din punct de vedere seismic comuna face parte din zona "D" de intensitate seismică având perioada de colț Tc=1,5 sec. și accelerația gravitațională Ag=O, 16.
Pânza freatică a fost interceptată la adâncimi cuprinse intre 3-4m în zona de luncă, 10- 12m în zona de terasă și 15-20m în zona de deal având fluctuații sezoniere de ±1,0m, în funcție de volumul precipitațiilor. Ca teren de fundare, comuna poate fi caracterizată ca teren normal de fundare cu interdicția de a se funda pe versanți și în zonele inundabile.
Relații in teritoriu
Teritoriul administrativ al comunei este delimitat astfel:
La nord – comuna Pleșoiu
La est – UHE Slatina și comuna Slătioara
La sud – orașul Piatra 0lt
La vest – Comunele Bobicești și Morunglav.
Legătura între satul Găneasa reședință de comuna și celelalte sate componente se realizează astfel:
– cu satul Oltișoru, situat in partea sudica a comunei, la limita cu orașul Piatra Olt, la cca. 1,00 km de reședința comunei, prin DN 64;
– cu satul Izvoru, situat in partea vestica a comunei, la limita cu Piatra Olt și Bobicești, la cca. 2,5 km de reședința, prin DN 64 și DC 14.
– cu satul Gradiște, situat in partea nord-vestică a comunei la limita cu comuna Morunglav și satul Arcești, la cca.3,5 km de reședința, prin DN64 și DC14.
– cu satul Dranovățu, situat in partea nord-estică a comunei la limita cu satele Arcești și Slătioara, la cca. 3 km de reședință, prin DN64, DC14 și DC15.
Comuna Găneasa este străbătută de la nord spre sud, prin satele Oltișoru, Găneasa și
Dranovățu de DN64 și calea ferată, acestea fiind principalele rețele de circulație și transport, prin care se face legătura intre Oltenia, Muntenia și Transilvania, pe Valea Oltului.
De asemenea, comuna Găneasa este străbătută de la est spre vest, prin satul Găneasa de DN 65 ( E70 ), acesta constituind artera principală de circulație intre Slatina – Pitești și Craiova, oraș situat la 40-42 km de intersecția DN 64 cu DN 65.
Tot pe DN 64 se face și legătura cu orașul Caracal, situat la cca. 30 km sud de intersecția DN 64 cu DN 65 și cu orașul Piatra Olt, important nod de cale ferată, situat la cca. 5 km de aceeași intersecție.
Situarea comunei la intersecția principalelor căi de circulație și transport din aceasta zona a țării oferă o perspectiva larga de dezvoltare a localității in viitor.
Zone naturale protejate
În Comuna Găneasa se află 22% din suprafața Pădurii Sarului, sit de importanță națională denumit ROSCI0168. În această zonă a fost instituit regimul de arie naturală protejată, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, prin Ordinul nr.1964 din 13.12.2007.
În suprafață de 7006 Ha, Pădurea Sarului este cea mai întinsă zonă forestieră din județul Olt, fiind administrată de Direcția Silvică Olt. Situl poate fi vulnerabil la tăierile ilegale, defrișări masive, odată cu restituirea unor suprafețe însemnate din sit. 80% din pădure se află în proprietatea statului, și 20% din ea se află în proprietate privată.
Fig. 1. Pădurea Sarului- sursa: Romania locurilor frumoase
Sunt puține comunele care au pe teritoriul lor păduri, comuna Găneasa fiind privilegiată din acest punct de vedere. Ca urmare, suprafața de pădure care se află pe teritoriul comunei va fi protejată de autoritățile locale, în primul rând prin interzicerea construcțiilor de orice fel în pădure. Nicio activitate actuală nu are impact negativ asupra pădurii și nici în viitor nu va fi permisă vreuna.
3.4. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus din punct de vedere tehnic și funcțional:
a) destinație și funcțiuni;
Platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, cu următoarele funcțiuni:
platforma betonată pentru depozitarea gunoiului de grajd;
bazin purin;
container birou administrativ;
doua piezometre (puțuri forate);
generator electric;
3 europubele,
container cu capac 1 mc;
drum betonat;
împrejmuire;
cabină toaletă ecologică.
b) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate (Anexa nr. 2 – Dispunere generală platformă comunală) ;
platforma betonată pentru depozitarea gunoiului de grajd
O platformă rectangulară, cu pereți pe 3 laturi cu dimensiunile utile de L x l = 30 x 21 m și înălțimea pereților de 3,00 m, cu o suprafață utilă de circa 630 mp și cu o capacitate de stocare de circa 1.850 mc, pentru o stocare de 6 luni a gunoiului de grajd. Platforma poate fi împărțită în două compartimente pentru facilitarea perioadei de fermentare.
Elementele constructive ale platformei (pereți, fundații, placă, etc.) sunt realizate din beton armat turnat monolit și/sau prefabricat. Acestea se vor dimensiona astfel încât să corespundă poziției geografice, a solurilor și a încărcăturii utile aduse de dejecțiile depozitate și a utilajelor de lucru.
Pe latura deschisă a platformei se va crea un canal de colectare a purinului (fracția lichidă) și a apelor meteorice. Acesta va avea forma rectangulară sau dreptunghiulară, cu o secțiune corespunzătoare, acoperit cu capace din beton prefabricat.
Platforma din beton armat și canalul colector se vor hidroizola prin pensulare sau în masă, pentru a împiedica eventualele infiltrații în sol a fracției lichide provenite din gunoiul de grajd.
bazin purin
Un bazin realizat din beton armat, semiîngropat, amplasat în imediata apropiere a platformei de gunoi, cu o capacitate utilă de stocare de 100 mc, pentru o perioadă aproximată de 30 de zile pentru fracția lichidă din gunoiul de grajd și pentru precipitațiile preconizate.
Suprafețele interioare ale bazinului (pereți și radier) sunt protejate prin aplicarea unei substanțe hidroizolante aplicată prin pensulare pentru a împiedica eventualele infiltrații în sol a fracției lichide provenite din gunoiul de grajd. O altă soluție de impermeabilizare poate fi hidroizolarea betonului în masă, plin aplicarea unui reactiv în beton la stația de betoane sau în timpul turnării, pe șantier.
În situația în care se pot înregistra precipitații cu intensități mai mari decât cele maxime preconizate, lichidul ce se stochează în bazin poate fi aplicat peste gunoiul de grajd la o frecvență care să nu permită depășirea capacității de stocare a acestuia. În alte condiții, dacă se respectă perioada de fermentare, acesta poate fi împrăștiat pe terenuri agricole.
container birou administrativ;
Un container prefabricat, cu doua compartimente distincte, cu dimensiunile 4.000 (L) x 2.400 (l) x 2.700 (h) mm, realizat dintr-o structură metalică, cu închideri din panou sandwich de 10 cm, cu uși de acces și ferestre din PVC cu geam termoizolator. Containerul va fi dotat cu un sistem de panouri fotovoltaice ce va asigura între 1-2 kW, cu baterii incluse, ce va asigura minimum de energie electrică pentru un laptop/imprimantă, alți consumatori, etc. Adiacent containerului se va monta un bazin de apa potabilă de minim 1 mc și un lavoar pentru igiena personalului.
doua piezometre (puțuri forate);
Două piezometre (în aval și în amonte), instalate în apropierea platformei de depozitare a gunoiului de grajd. Acestea permit monitorizarea periodică a calității apei subterane pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea fracției lichide provenite de la gunoiul de grajd în apele subterane și vor fi raportate la probe etalon ce vor fi colectate înainte de punerea în exploatare a platformei. Aceste două piezometre se vor realiza în conformitate cu legislația de mediu în vigoare.
generator electric
Generator electric cu o putere cuprinsă între 5-10 kVA, pentru folosire în caz de necesitate, pentru acțiuni de reparații curente, pompă electrică, alimentarea circuitelor electrice propuse în caz de avarie a sistemelor solare.
3 europubele
3 (trei) europubele destinate colectării celor trei categorii de materiale inerte (sticlă, metal și plastic/carton) ajunse accidental în corpul gunoiului de grajd. Aceste materiale vor fi colectate, periodic, de către un operator de salubrizare autorizat ce își desfășoară activitatea în localitate și vor fi transportate și depozitate la cea mai apropiată groapă de gunoi.
container cu capac, cu un volum de 1 mc.
Un container metalic, zincat, cu capac, de cca. 1 mc pentru colectarea eventualelor deșeuri periculoase (cutii vopsea, recipienți, ulei uzat etc.).
drum betonat
Drumul betonat se va realiza în incintă și este destinat circulațiilor carosabile și pietonale. Acesta se va realiza din beton rutier specific, cu o grosime de minim 15 cm, pe un strat suport de agregate de râu de minim 20 cm.
Sistem de securitate
Alcătuit din 16 camere și DVR (sistem control și înregistrare aferent camerelor) este menit să asigure paza obiectivului.
împrejmuire
Se va realiza un gard din plasă de sârmă cu stâlpi de fier pe întreg perimetrul ce delimitează suprafața necesară a amenajării platformei comunale. La intrarea și la ieșirea din incintă au fost prevăzute porți ce asigură deschiderea necesară accesului utilajelor pentru desfășurarea activităților de manipulare și transport a gunoiului de grajd. De asemenea, s-a prevăzut și împrejmuirea bazinului de stocare a efluenților. Accesul personalului de deservire la bazin se face pe o poartă cu sistem de încuiere, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate.
Pe stâlpii de metal se vor monta corpuri de iluminat cu panouri fotovoltaice pentru asigurarea luminii pe tmpul nopții.
cabină toaletă ecologică
Pe suprafața betonată din incită se va amplasa o toaletă ecologică din acril cu dimensiunile de 1.000 (L) x 1.000 (l) x 2.000(h)mm, cu o capacitate de stocare de circa 160 l, cu ușă cu încuietoare metalică, aerisire, scaun englezesc cu capac.
c) nivelul de echipare, de finisare și de dotare, exigențe tehnice ale construcției în conformitate cu cerințele funcționale stabilite prin reglementări tehnice, de patrimoniu și de mediu în vigoare;
Echipare și dotare:
încărcător frontal: 1 bucată;
tractor: 1 bucata;
remorcă transport gunoi grajd: 1 bucată
remorcă cisternă vidanjă: 1 bucată;
mașină de împrăștiat gunoi: 1 bucată.
Elementele de construcție vor fi finisate în conformitate cu exigențele categoriei de importanța și clasa de importanță. Acestea vor fi durabile, lavabile, impermeabile, fără elemente contondente ce pot răni personalul în procesul tehnologic.
Prin proiectul tehnic propus se vor respecta exigențele cu privire la:
stabilitate și rezistență – prin dimensionarea adecvată a elementelor de construcție astfel încât să respecte normele tehnice în vigoare și situația dată de amplasarea obiectivului;
siguranță în exploatare – pentru protecția persoanelor și a personalului angajat, obiectivul va fi împrejmuit cu un gard, astfel se va crea un perimetru securizat și controlat. Bazinul purin va fi împrejmuit la rândul său pentru a evita orice accident de muncă. Nu vor exista obiecte contondente, praguri mari, sau goluri care pot pune în pericol de accident personalul angajat;
igiena și sănătatea oamenilor–platforma se va amplasa la o distanță de cel puțin 500 m de intravilanul localităților, la cel puțin 100 m de albia maximă inundabilă a unui curs de apă și de preferat în zona unde vântul este predominant dinspre localitate.
izolație hidrofugă – se vor realiza hidroizolații interioare a platformei de gunoi, a canalului colector și a bazinului purin, fie în masa betonului fie prin aplicarea unor hidroizolații pensulabile.
măsuri de securitatea a muncii – se impune respectarea fluxului tehnologic specific acestei funcțiuni și purtarea echipamentului de protecție de către personalul angajat.
masuri de protectie a mediului – vor fi respectate reglementările legale în vigoare și cerințele instituțiilor autorizate pentru autorizarea execuției și funcționării, respectiv monitorizării acestui tip de investiție.
Figura 3: Exemplu de Platformă
Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
Colectarea gunoiului de grajd și conducerea procesului de compostare se va realiza pe platforme comunale, special construite in acest sens.
Se finanțează și achiziționarea de echipamente necesare operării platformei.
Figura 4: Echipamente ce se pot finanța prin program
Echipamentele necesare sistemului de manipulare și aplicare a gunoiului de grajd compostat pe terenurile agricole și incluse în acest proiect sunt după cum urmează:
încărcător frontal: 1 bucată;
tractor: 1 bucată;
remorcă agricolă: 2 bucăți;
remorcă cisternă vidanjă: 1 bucată;
mașină de împrăștiat gunoi: 1 bucată.
Încărcătorul frontal servește la conducerea procesului de compostare pasivă a gunoiului de grajd prin dispunerea acestuia în șiruri, răsturnarea periodică a șirurilor în vederea aerării, sistematizarea gunoiului compostat și încărcarea în căruțe, remorci și mașina de împrăștiat gunoi în vederea aplicării ca fertilizant pe terenurile agricole.
Remorca cisternă vidanjă servește la manipularea fracției lichide care se acumulează în bazinul de stocare fie prin întoarcerea acesteia peste șirurile de gunoi de pe platformă pentru menținerea umidității necesare în procesul de compostare, fie pentru irigarea terenului agricol.
Tractorul are un rol multifuncțional, este echipat agricol și asigură tractarea și acționarea mecanismelor specifice remorcii cisterne vidanjă și a mașinii de împrăștiat gunoi. De asemenea tractează remorcile agricole și acționează mecanismele de descărcare prin basculare a gunoiului de grajd.
Elementele de construcție vor fi finisate în conformitate cu exigențele categoriei de importanța și clasa de importanță. Acestea vor fi durabile, lavabile, impermeabile, fără elemente contondente ce pot răni personalul în procesul tehnologic.
Număr estimat de utilizatori;
Numărul estimat de utilizatori este cca. 160 fermieri (nr. semnatarilor acordurilor), care și-au prezentat acordul de preluare de către UAT Găneasa a gunoiului de grajd și a deșeurilor generate în cadrul gospodăriilor / fermelor.
Durata minimă de funcționare, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
În cazul unei exploatări adecvate, elementele constructive principale pot avea o perioadă minimă de funcționare de 20 de ani.
corelarea soluțiilor tehnice cu condiționările urbanistice, de protecție a mediului și a patrimoniului;
Prin certificatul de urbanism, care va fi emis la faza PAC se vor specifica eventualele permisivități și constrângeri aferente realizării acestui tip de investiție, cu respectarea regulamentelor locale de urbanism și a legilor specifice în vigoare.
Pentru un astfel obiect de investiții, soluția tehnică va fi corelată, cel puțin cu condiționările impuse prin Avizul de Gospodărirea Apelor, Acordul de Mediu și Avizul Direcției de Sănătate Publică.
Avizele de principiu ale entităților anterior menționate vor fi solicitate încă din această etapă, tocmai pentru a avea premisele unei soluții tehnice aplicată condițiilor impuse conform legislației naționale aplicabile.
stabilirea unor criterii clare în vederea soluționării nevoii beneficiarului.
Terenul pe care se va realiza investiția trebuie să fie plat sau cu o ușoară declivitate.
Sistemul propus pentru managementul stocării gunoiului de grajd este concretizat de 10 elemente de importanta majora (elemente cheie), după cum urmează:
1. Separarea deșeurilor inerte si reciclabile de gunoiul de grajd prin utilizarea, la nivel de gospodărie, a unui container separat pentru deșeuri menajere;
2. Punerea la dispozitia autoritatilor locale de schite, planuri si informatii pentru crearea unor conditii imbunatatite pentru stocarea gunoiului de grajd intr-un depozit impermeabil unic la nivel de gospodarie ce va avea o capacitate suficienta pentru stocarea productiei de pana la o luna;
3. Utilizarea practicilor existente din acele gospodarii care transporta gunoiul cu caruta la platforma la nivel de sat. Pentru acele gospodarii care nu dispun de transport, se va organiza un serviciu de colectare contra cost a gunoiului la platforma;
4. Odata cu trasnferul gunoiului de la depozitul din gospodarie la platforma comunala, are loc aerarea gunoiului, astfel asigurand facilitarea activitatii bacteriene comune;
5. Depunerea materialelor inerte selectate in buncare special amenajate in cadrul incintei amenajate;
6. Managementul gunoiului de grajd la platforma comunala, cu stocarea in gramezi de 3 m inaltime;
7. Transferul gunoiului de la depozitul din gospodarie la platforma comunala va ocaziona aerarea si amestecarea deseurilor. Totusi va fi necesar un management activ al compostarii unei parti din gunoi.
8. Depozitarea gunoiului se va face in gramezi inalte pentru a reduce suprafata expusa ploilor;
9. Asigurarea impermeabilitatii peretilor si podelei pentru a elimina scurgerile;
10. Asigurarea unei capacitati de depozitare suficienta pe durata de iarna, astfel incat materialul maturat sa fie pregatit pentru utilizarea pe teren.
Capacitatea calculată pentru platforma comunală de gunoi este pentru a asigura necesarul de spatiu pentru gunoiul de grajd estimat a fi colectat într-o perioada de 6 luni.
Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea
Gunoiul este descărcat pe platformă și răsturnat periodic pentru aerare pentru a împiedica fermentația anaerobă în urma căreia pot rezulta cantități importante de gaze cu efect de seră, în principal metan. Fracția lichidă, provenită în principal din precipitații, este colectată în bazinul de efluenți și împrăștiată periodic, cu ajutorul cisternei-vidanjă peste gunoiul colectat, în vederea asigurării umidității necesare. Apa în exces, dacă este cazul, poate fi utilizată pentru irigarea unor terenuri agricole.
Gospodarii care doresc să-și fertilizeze terenurile ( dar numai în perioadele în care aplicarea gunoiului de grajd este permisă), pot să preia de la platformă o cantitate de gunoi proporțională cu cantitatea depozitată, sau pot solicita transportul și împrăștierea pe câmp cu ajutorul echipamentelor asigurate prin proiect, plătind pentru acest serviciu. Dacă există cereri, surplusul de compost va fi vândut sau va fi aplicat pentru fertilizarea pășunilor comunale.
În perioadele în care aplicarea gunoiului de grajd pe terenurile agricole este interzisă conform Programelor de acțiune pentru zone vulnerabile la nitrați din surse agricole la nivelul unității administrativ-teritoriale, gunoiul provenit din gospodăriile individuale este colectat și transportat la platforma comunală unde sunt asigurate condiții de depozitare temporară, corecte din punct de vedere al protecției mediului. Transportul gunoiului se poate face cu tractoarele și remorcile asigurate prin proiect, cu plata unei taxe ce va fi stabilită de către autoritățile locale sau cu mijloacele proprii ale gospodarilor.
Gunoiul de grajd adus pentru depozitare pe platformă, înainte de a fi descărcat, este inspectat de către administratorul platformei, care autorizează sau nu descărcarea acestuia. Dacă în gunoiul de grajd sunt amestecate accidental deșeuri menajere anorganice (metal, sticla, plastic) se solicită separarea și depozitarea acestora în locurile special amenajate, în vederea preluării de către operatorul de salubritate. În situația în care separarea nu este posibilă, întregul transport este respins.
Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăștie, terenul este arat cu plugul, care amestecă și încorporează bine gunoiul. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile ușoare (nisipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18-25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede. În zonele mai umede se poate administra și primăvara.
Tabelul II. 2. Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor
Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă
Platforma se racordează la rețeaua de alimentare cu energie electrică a comunei sau se va dota cu generator electric.
Terenul alocat platformei nu este echipat cu rețea de apa potabilă. Apa se asigură dintr-un bazin situat deasupra cabinei portarului, iar necesarul estimat este de 500 l, care se va asigura prin realimentarea estimativă săptămânală. Apa uzată menajeră de la personalul platformei se va colecta în bazinul de colectare al efluentului de lângă platforma comunală, printr-un racord, iar bazinul va fi vidanjat periodic.
Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției
La finalizarea investiției sunt necesare următoarele lucrări pentru refacerea amplasamentului:
volumul de pamant excavat pentru realizarea platformei se va depozita temporar pe terenul alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela și se va semăna iarbă;
cofrajele pentru pereții platformei se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se evacueaza ca si deșeu;
deșeul de lemn va fi valorificat la sătenii din zona ca și lemn de foc;
deșeurile de materiale de construcție vor fi eliminate de către firma constructoare;
perimetral amplasamentul analizat va fi împrejmuit cu o perdea forestieră.
Manevrarea resturilor provenite din activitățile de construcție va fi realizată în conformitate cu reglementările naționale și locale și după cum este menționat în Planul de Management al Mediului, precum și ținând cont de considerațiile cu privire la specificul amplasamentului prezentate mai sus. Aceste reglementări sunt elaborate și aplicabile în România. Monitorizarea va fi responsabilitatea supervizorilor de șantier.
Amplasamentul de construcție va fi împrejmuit pentru a preveni accesul neautorizat și vor fi impuse măsuri generale de siguranță.
Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară
Planul propus pentru realizarea obiectivului de investiții ți exploatarea cestuia reies din tabelul următor:
Detalii privind activitățile care au fost luate în considerare
Activități agricole
Teritoriul comunei Găneasa se înscrie în zona cu profil predominant agricol, determinând și caracteristicile activităților economice existente in comună.
Ca urmare a aplicării Legii 18 / 1991 și a lipsei mijloacelor mecanizate , exploatațiile agricole au scăzut considerabil, s-au fărâmițat, producțiile agricole au scăzut in consecință, astfel că în prezent pământul asigură doar hrana locuitorilor.
Sectoarele zootehnice ale fostelor CAP-uri au fost desființate cu desăvârșire, majoritatea animalelor trecând la locuitorii comunei.
La 22.05.2018, data ultimului Raport tehnic – operativ – AGR-6a (Anexa 3- Raportul tehnic-operativ AGR-6a) existau pe teritoriul localității in cele 1556 de gospodării ale comunei următoarele efective de animale:
• bovine – 374 capete
• porcine – 844 capete
• bovine și caprine – 1699 capete
• cabaline – 121 capete
• păsări ouătoare – 24790 capete
• albine – cca. 390 de familii
Trebuie precizat că majoritatea locuitorilor cu calificare profesională au lucrat sau mai lucrează in prezent în unitățile industriale ale orașului Slatina, fiind navetiști.
În prezent nu se întrevăd șansele unei dezvoltări decât prin refacerea marilor exploatări agricole, care se vor realiza prin comasarea micilor exploatări pe bazele economiei de piață.
Este evident acesta este viitorul, fiind necesar ca în fiecare localitate să se înființeze câte o societate cu personalitate juridică, cu caracter de "cooperativă", după modelul celor din occident, în care să predomine exploatarea intensivă a terenurilor agricole și silvice, crescând astfel rentabilitatea.
Având in vedere că suprafața acoperită cu păduri a comunei s-a diminuat considerabil in ultimii 50 de ani se propune plantarea cu salcâmi, goruni și stejari a terenurilor situate pe panta versanților (versantul drept al terasei Oltului și versanții afluenților de pe dreaptă ai acestuia – Oltișoru, Corneșul), cu influențe pozitive în viitor asupra stabilizări terenurilor, diminuării riscurilor de alunecare și nu în ultimul rând asupra creșterii masei lemnoase exploatabile
Pe baza datelor furnizate de către Primăria Găneasa cu privire la numărul de animale
pe categorii și sate componente, rezultă următoarele:
Ținând cont de aceste informații s-a efectuat calculul cantității totale de deșeuri de grajd pe care gospodarii comunei Găneasa ar transporta-o la platformă, luându-se în considerare componentele de gunoi provenite din dejecțiile animalelor și de la așternutul de grajd, normate pe cap de animal și zi, precum și faptul că un procent mediu declarat de autorități de 25% din cantitatea totală de gunoi produsă se utilizează pentru folosința proprie.
În urma acestui calcul a rezultat o cantitate totală de 4.137 tone (5.517 mc) de deșeuri de grajd care trebuie transportată la platforma ecologică comunală, ce va avea o capacitate de 5.517 mc.
Zona studiată va cuprinde următoarele zone funcționale:
Zonă terenuri gospodărire comunală;
Zonă teren pășune;
Zonă circulație rutieră, (drum comunal DC 14, realizare drum de exploatare acces platformă);
Zonă spații verzi în incintă.
Zonele funcționale și parametri teritoriali ai zonei sunt:
Tabel II. 4. BILANȚ TERITORIAL EXISTENT
Terenul pe care urmează să se implementeze proiectul propus aparține consiliului local Găneasa, având ca și folosință actuală de pășune.
Modificări fizice realizate prin implementarea proiectului
Implementarea proiectului propus are ca obiective realizarea unui sistem de colectare și tratare (compostare) a gunoiului de grajd și a fracțiilor valorificabile care ajunge cu totul întâmplător pe platformă cu o nouă zonă în suprafața de 1,17 ha. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectului prin excavarea solului sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării condițiilor ce vor sta la baza construcției platformelor de deșeuri de origine animală, pământul excavat va fi ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului.
Modificările fizice ale amplasamentului au loc în principal în zona de realizarea a platformei de colectare și tratare a gunoiului de grajd, acolo unde se vor desfășura activități specifice de colectare separată a deșeurilor municipale (deșeuri valorificabile, deșeuri periculoase, deșeuri biodegradabile) care ajung cu totul întâmplător pe platformă odată cu gunoiul de grajd, reducerea cantității de deșeuri biodegradabile de origine animală depozitate, colectarea deșeurilor în conformitate cu cerințele legislației în domeniul gestionării deșeurilor.
Nu se vor realiza lucrări, care ar putea implica areale extinse ce pot fi afectate de lucrările de construcție a platformei.
Totodată în afara platformei de formă rectangulară, cu pereți pe 3 laturi, cu pardoseală și pereți din beton armat se vor realiza drumuri de acces betonat către această platformă de la poarta de intrare până la radierul din fața platformei și de la aceasta până la poarta de ieșire.
În cadrul organizării de șantier și în lucrările aferente construcției platformei de depozitare a deșeurilor de grajd vor fi angrenate aproximativ 20 de persoane.
Solul va fi afectat doar pe perioada de construcție a platformei și a drumurilor aferente, în măsura în care acesta poate fi influențat negativ de către lucrările organizării de șantier, însă aceste potențiale efecte negative vor fi diminuate și ulterior îmbunătățite prin efectele benefice generate de implementarea proiectului Construire platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, satul Izvoru, extravilan comuna Găneasa, județul Olt.
Emisii și deșeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafața unde sunt depozitate deșeurile) și modalitatea de eliminare a acestora
Principalele surse de emisie a poluanților rezultați din activitățile desfășurate în cadrul platformei de gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere sunt reprezentate de către:
– emisii fixe de gaze și mirosuri ce se vor degaja din masa de deșeuri depozitate supuse
– compostării;
– emisii mobile provenite de la arderea combustibililor: CO, NOx, COV, CH4, N2O, CO2 folosiți de către utilajele de transport ce tranzitează zona.
Impactul activității proiectate asupra aerului din zonă va fi localizat doar în arealul necesar realizării platformei și a drumurilor aferente comparativ cu impactul global generat de depozitarea necontrolată a deșeurilor de origine animal și lipsa unui sistem de colectare și tratare a deșeurilor de origine animală în sistem centralizat la nivelul comunei.
În ceea ce privește posibilii poluanți generați din activitatea de colectare și tratare a deșeurilor de origine animală cu posibil impact asupra calității apelor sunt reprezentați de levigatul considerat efluent rezultat în urma proceselor de fermentație și totodată ca rezultat al percolării apei pluviale prin masa de deșeuri de origine animală și posibile scurgeri de produse petroliere de la autovehiculele ce vor deservi platforma.
Levigatul va fi colectat prin intermediul unui canal colector din beton armat acoperit cu grătar metalic pentru colectarea efluentului, iar de aici se va stoca într-un bazin de stocare semi-îngropat construit din beton armat cu o capacitate de 100 l, amplasat în imediata apropiere a platformei.
Pentru monitorizarea calității apelor subterane se vor fora 2 puțuri piezometrice.
Platforma se va dota cu produse absorbante în vederea prevenirii poluării accidentale cu produse petroliere și evitarea infiltrării acestora în apele subterane sau de suprafață.
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor generate din activitatea operatorilor ce vor deservi platforma, prin eventualele scurgeri de levigat ce ar putea proveni din deteriorarea platformei, rigolelor și a bazinului de stocare a levigatului. O altă sursă de posibili poluanți poate fi reprezentată de către autovehiculele care pot fi generatoare de scurgeri accidentale de produse petroliere.
Pentru a elimina aceste cauze se va monitoriza și verifica periodic calitatea materialelor de construcție ale sistemului de colectare, respectiv stocare a levigatului și se va dota platforma cu produse absorbante pentru a preveni eventualele poluări accidentale cu produse petroliere.
Deșeuri rezultate etapa de construcție și funcționare
Tabel II. 6. Deșeuri generate pe amplasament
Spațiile de depozitare temporară a deșeurilor sunt grupate pe categoriile de deșeuri produse, colectate separat și în recipienți adecvați stării lor fizice avându-se în vedere în primul rând asigurarea condițiilor de protecție a mediului și a sănătății personalului angajat.
În ceea ce privește fracțiile de deșeuri valorificabile ce vor ajunge accidental în masa de deșeuri de origine animală, acestea vor fi sortate și grupate în funcție de categoria acetora, astfel hârtie/carton, sticl ă, materiale plastice, fiind valorificate prin intermediul unor societăți autorizate specializate.
În eventualitatea în care în masa de deșeuri ce urmează a fi supuse compostării vor fi identificate deșeuri periculoase (recipiente cu vopsea, uleiuri, acumulatori, etc.) acestea vor fi sortate și depozitate într-un spațiu special amenajat și eliminate prin intermediul unor societăți autorizate specializate.
Deoarece activitatea ce se va desfășura în urma implementării planului are ca profil colectarea și tratarea deșeurilor de origine animală, în cadrul obiectivului vor fi stocate pe platforme până la administrarea acestora pe câmpuri ca îngrășământ, deșeurile de origine animală fiind supuse procesului de compostare.
Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului
Măsuri de prevenire și reducere a poluării apei:
• la amplasarea facilităților de compostare a gunoiului de grajd s-au luat în considerare caracteristicile legate de apele de suprafață și freatice. Este foarte importantă adâncimea apei freatice și distanța față de posibilele ape de suprafață din zonă și nu în ultimul rând prezența structurilor de alimentare cu apă potabilă cum ar fi, puțurile, rezervoarele, bazinele etc.;
• amplasamentul platformei de compostare a gunoiului de grajd, se află la o distanță considerabilă față de Lacul Gârleni;
• întreaga suprafață de depozitare/compostare va fi betonată; pe toată lungimea părții frontale, între platformă și radier, este prevăzut un canal de colectare a efluentului din beton armat de formă rectangulară acoperit cu un grătar metalic;
• pentru colectarea levigatului și a apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unui bazin semi-îngropat, amplasat în imediata apropiere a platformei de stocare, având o capacitate de 100 mc. Bazinul de stocare, construit din beton armat, va fi proiectat pentru 30 de zile de precipitații medii, deoarece este prevăzut ca lichidul să poată fi preluat cu vidanja și aplicat pe teren sau să fie folosit la umectarea gunoiul în fază de compostare;
• pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafața carosabilului din interiorul platformei de
• compostare s-a prevăzut pantă unică de 2% spre canalul colector existent;
• s-a prevăzut forarea a două puțuri de observare (unul aval și unul amonte), acestea vor permite monitorizarea periodică a calității apei subterane pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea efluenților proveniți de la gunoiul de grajd în apele subterane;
• dotarea platformei de compostare cu o vidanjă ce va deservi la manipularea fracției lichide care se va acumula în bazinul de stocare fie prin umectarea gunoiului pentru menținerea umidității necesare în procesul de compostare, fie pentru irigarea terenului agricol.
Măsuri de prevenire și reducere a poluării aerului
Pentru ca gunoiul de grajd să nu producă mirosuri neplăcute sau de durată, și pentru a nu se constituii în sursă pentru prezența insectelor sau altor specii de animale sunt necesare următoarele măsuri generale:
adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într-o proporție de circa 1 la 4;
amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi menajere, vegetale, fragmente de lemn) pentru obținerea unui raport C:N favorabil și a unei consistențe solide;
produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage insecte trebuie acoperite imediat cu alte
materiale pentru a împiedica insectele să depune ouă;
aerarea suficientă a grămezii pentru evitarea fermentației anaerobe, de exemplu prin așezarea la bază a unui strat de vreascuri sau alte materiale lemnoase;
pentru diminuarea disconfortului produs de mirosurile datorate proceselor de compostare anaerobă s-a prevăzut plantarea unei perdele de arbori perimetrale.
Cadrul legislativ aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia:
Legea 50/1991 – privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, actualizată
HG 907/2016 – privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice
Ordin MS 1030/2009 – privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației
Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sănătate publica privind mediul de viață al populației
Hotărârea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului
Ordin 135/2010 – privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private
Ordin 799/2012, privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ [309373] (ID: 309373)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.