Pe urma apelor tainice (Marcian Bleahu) [309325]

UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI

FACULTATEA de GEOGRAFIE

STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘULUI RÂȘNOV

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Melinda Cândea

Autor:

Raluca Andreea Gridean (căs. Bordean)

Liceul Teoretic „Mitropolit Ioan Mețianu”, Zărnești, județul Brașov

2013

ARGUMENT

Michael Lebrecht în `Versuch einer Erdberschreibung des Groβfürsttenthums Siebenbürgen, publicat la Sibiu în anul 1789 spunea că: „[anonimizat], dacă vrei să o iubești.”

[anonimizat], în descrierea geografică a Transilvaniei de acum peste 200 [anonimizat], ci deopotrivă și cea a trecutului istoric, a evoluției societății în Transilvania.

[anonimizat], purtând titlul „Studiu privind potențialul turistic al orașului Râșnov” mi-[anonimizat], să reliefez stadiul actual de dezvoltare a turismului și să stabilesc principalele coordonate de dezvoltare a [anonimizat], de-a [anonimizat]-a adus partea sa de contribuție la dezvoltarea județului Brașov.

Un alt argument care m-a [anonimizat]-[anonimizat] o istorie milenară și bogată și fiind păstrătoarea unei moșteniri culturale care-l [anonimizat]-a exersat de-a lungul veacurilor. [anonimizat], care au transformat Râșnovul în capitala sporturilor de iarnă din România au reprezentat un imbold care m-au determinat să studiez și să fac cunoscut succesul în materie de turism al Râșnovului.

[anonimizat] o [anonimizat]-aplicativ. În activitatea de dezvoltare permanentă a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a posibilităților de valorificare turistică a zonei.

[anonimizat], [anonimizat]. Cunoașterea profundă a orizontului local e un act de cultură, o [anonimizat], și mai ales pentru studenții facultăților de geografie și pentru profesorii de geografie. [anonimizat] e o îndatorire, așa cum o datorie e și folosirea acestuia în instruirea tinerei generații.

[anonimizat], [anonimizat].

O lucrare care să prezinte potențialul turistic al unei regiuni este oricând binevenită, deoarece promovează într-o mai mică sau mai mare măsura zona respectivă. Prin dezvoltarea și managementul turismului se va oferi turiștilor posibilitatea de a observa natura, de a se relaxa într-un habitat natural, de a cunoaște istoria, tradițiile și de a se bucura de serviciile și facilitățile din comunitățile locale. Prezența turiștilor va ajuta inițiativele de dezvoltare a infrastructurii generale a zonei și la creșterea nivelului de trai a locuitorilor. Acum, cât și în viitor, activitățile de promovare și dezvoltare turistică au nevoie de suport financiar și, de aceea, este important ca turismul să devină o sursă de venit din ce în ce mai consistentă și pentru administrația publică locală.

Doresc să mulțumesc tuturor celor care mi-au pus la dispoziție datele necesare întocmirii acestei lucrări, în special Primăriei orașului Râșnov.

De asemenea, doresc să mulțumesc, în mod deosebit, coordonatorului științific al lucrării, doamnei profesor universitar doctor Melinda Cândea pentru sprijinul acordat în elaborarea acestei lucrări.

În opinia mea, lucrarea de față nu are pretenția de a fi epuizat subiectul, drumul fiind deschis oricărei cercetări.

CAPITOLUL I

ELEMENTE DE IDENTIFICARE ȘI ISTORICUL CERCETĂRII

1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE

,,Pentru un oraș, ca și pentru o țară, așezarea geografică este ceea ce pentru viața efemeră a oamenilor era închipuirea celor vechi, hotărârea Parcelorˮ (Nicolae Orghidan, Brașovul. Așezarea geografică, în ,,Țara Bârseiˮ, an V, nr. 6, noiembrie-decembrie 1933)

,, Rosnyo, Villa Rosarium, Rosnia, Rosenau, rom. Rosnyeou, un târg în districtul săsesc al Țării Bârsei, care este locuit de sași și de români, cu câte o biserică sub autoritatea Capitlului evanghelic al Țării Bârsei și o biserică și un preot neunit, precum și o capelă cu un preot catolic în trecătoarea Bran. Acest târg se află în bazinul Oltului, în zona adiacentă acestuia numită Ghimbășel. Se află la 3 ore de cel mai apropiat oficiu poștal (din Brașov), 3/4 ore de Cristian, la 4 ore bune de Bucegi, la izvoarele Ghimbășelului. Se învecinează cu Cristianul în NE, Timișul de Sus în SSE, Tohanul Nou în SV, Tohanul Vechi în NV, Vulcanul în NV.ˮ (Lenk von Trauschenfels, Siebenbürgens Lexicon, Wien, 1839 citat de Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 35)

1.1.1. Așezarea geografică

Unitatea administrativ teritorială Râșnov este așezată în partea centrală a țării, fiind străbătută de paralela de 45°35’36” latitudine nordică și de meridianul de 25°27’37” longitudine estică. (fig. nr. 1.1.)

Unitatea administrativ teritorială Râșnov este localizată în sud-vestul depresiunii Brașov, în nordul munților Bucegi și în vestul munților Postăvaru. Vatra localității, precum și o parte din extravilan, ocupă culoarul piemontan Râșnov, continuarea piemontului Sohodol.

Suprafața orașului se suprapune cursului superior și mijlociu al bazinului hidrografic al pârâului Ghimbășel.

Unitățile naturale care mărginesc localitatea sunt următoarele: la sud, sud-est și sud-vest-munții Bucegi, la est-prelungirile vestice ale munților Postăvaru, la vest-Piemontul Sohodol și golful depresionar Zărnești, părți componente ale depresiunii Brașov, iar la est, nord-est, nord, nord-vest și vest-șesul piemontan al Bârsei, ce intră în componența depresiunii Brașov.

Fig. nr. 1.1.Localizarea județului Brașov și a orașului Râșnov în cadrul regiunii de dezvoltare 7-Centru

1.1.2. Așezarea social-administrativă

Unitatea administrativ teritorială Râșnov e așezată la nord-est de comuna Bran, la est de orașul Zărnești și la sud-est de comuna Vulcan, la sud-vest de comuna Cristian, la vest de municipiul Brașov și la nord-vest de orașul Predeal, la sud-est de municipiul Codlea, la sud și sud-vest de orașul Ghimbav și la nord de județul Prahova (orașul Bușteni). Cu niciuna dintre localitățile amintite contactul nu e direct, deoarece distanțe mai mari de 3 km le separă de orașul Râșnov. (fig. nr.1.2. și 1.3.)

Fig. nr. 1.2. Încadrarea unității administrativ teritorial Râșnov în județul Brașov

Localitatea e străbătută de drumurile naționale DN 73 (care coincide cu DE 574) și DN 73 A. Drumul național DN 73 face legătura cu municipiul Brașov, comuna Cristian și comuna Bran, distanțele fiind: Râșnov-Cristian 5 km, Râșnov-Brașov 15 km și Râșnov-Bran 12 km, în timp ce drumul național DN 73 A face legătura cu orașele Predeal si Zărnești. Distanțele dintre orașele Râșnov și Predeal și între Râșnov și Zărnești sunt de 23 km și, respectiv, 12 km. Cu municipiul Brașov legătura se mai realizează și prin intermediul drumului 1 E Râșnov-Poiana Brașov-Brașov de 24 km. Tot pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov sunt localizate și două drumuri județene: DJ 112 A Hărman-Bod-Hălchiu-Codlea-Vulcan-intersecția cu DN 73 A și DJ 112 B Cristian-Vulcan.

Din drumul național DN 73 A, secțiunea Râșnov-Zărnești, pornesc drumuri de căruță spre comuna Vulcan și orașul Zărnești (spre localitatea Tohanul Nou, componentă a orașului Zărnești), iar din secțiunea Râșnov-Pârâul Rece-Predeal a DN 73 A pornesc drumuri spre exploatațiile forestiere și spre stânele din munții Bucegi și din Postăvaru prin valea Glăjăriei, valea Cărbunării și Cheile Râșnoavei.

Fig. nr. 1.3. Vecinii unității administrativ teritoriale Râșnov

Unitatea administrativ teritorială Râșnov este străbătută de linia ferată neinteroperabilă simplă secundară neelectrificată L 203 Brașov-Zărnești cu o stație pentru călători la Râșnov și cu o haltă deschisă pentru traficul de călători fără vânzător de bilete la Colonia Romacril, aflate la o distanță de 3 km una de alta. Distanța Râșnov-Zărnești pe calea ferată este de de 12 km, iar cea dintre Râșnov-Brașov e de 16 km. Prin gara Brașov și prin gara Predeal, Râșnovul se află în legătură cu capitala României și Europa Centrală prin intermediul magistralelor feroviare 200 și 300 (București-Ploiești-Predeal-Brașov-Sibiu-Deva-Arad-Curtici, respectiv București-Predeal-Brașov-Sighișoara-Teiuș-Războieni-Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihorului).

Cele mai apropiate aeroporturi de Brașov sunt Aeroportul internațional Henri Coandă București (156 km), Aeroportul internațional Aurel Vlaicu București (156 Km) și Aeroportul internațional Sibiu (147 km).

Unitatea administrativ teritorială Râșnov este situată în Regiunea de Dezvoltare Centru, în partea de sud a județului Brașov, într-o zonă cu densă rețea de localități. Prin distanțe și poziția în teritoriu, aceasta se află în zona de influență directă a municipiului Brașov. Localitatea face parte din zona istorico-culturală Țara Bârsei, fiind al cincilea oraș ca mărime din cadrul acestei zone și al șaselea în cadrul județului.(fig. nr. 1.4.)

O reclamă turistică actuală prezintă Râșnovul „la răspântie de drumuri pentru vacanțele dumneavoastră”. Într-adevăr, un mare avantaj pentru piața națională de turism este poziționarea sa în regiunea centrală a României, fapt care este favorabil pentru atragerea turiștilor din mai multe regiuni ale țării. Destinația Râșnov se află față de București la 156 km, Sibiu, 147 km, Sighișoara, 133 km, Iași, 315 km, Timișoara, 398 km, Cluj-Napoca, 275 km, Constanța, 381km, Sinaia, 31 km.

Fig. nr. 1.4. Orașele din județul Brașov

1.1.3. Suprafața

Suprafața teritoriului administrativ al orașului Râșnov e de 15.147,32 ha, cu o populație stabilă de 14.081 persoane (conform datelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2011 furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov). Teritoriul intravilanului existent al orașului Râșnov este format din: orașul Râșnov (Trup 1) S= 711,18 ha și 105 trupuri izolate totalizând 404,95 ha.

În ceea ce privește utilizarea terenurilor, pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov, cea mai mare suprafață este reprezentată de pădure (48% din teritoriul administrativ), urmată de teren arabil (16%), pășuni (15%), respectiv de fânețe (8%) și intravilan (8%). Restul terenului este ocupat de suprafețe reduse reprezentate de pășuni împădurite (2%), tufărișuri și mărăcinișuri, drumuri, fânețe împădurite (1%), respectiv nisipuri, teren neproductiv, lacuri și bălți naturale, fânețe cu tufărișuri și mărăcinișuri, bolovani, grohotiș, stâncării, pietriș și ape curgătoare (sub 1%) (fig. nr. 1.5.)

Fig. nr. 1.5. Modul de acoperire al terenurilor în unitatea administrativ teritorială Râșnov (Corine Landcover 2000)

Vatra restrânsă a unitații administrativ teritoriale Râșnov se extinde pe o distanță de 15 km. Pe axa drumului național DN73 între marginea sudică și nordică a orașului se înregistrează circa 4 km, iar între extremitatea estică și cea vestică distanța variază între 6 și 8 km.

1.2. ÎNCEPUTURILE TURISMULUI ÎN RÂȘNOV

Turismul s-a născut ca o oportunitate de dezvoltare a Râșnovului încă de la începutul secolului al XX-lea.

Pentru că cetatea a devenit o ruină, iar valoarea sa turistică era departe de a fi înțeleasă sau exploatată, acestea i-au determinat pe râșnoveni să manifeste grijă pentru monumentele arhitecturale locale: bisericile. „Un călător care a venit aici la începutul secolului al XX-lea aprecia că Râșnovul este o «bucată de oraș» care are biserici renovate, școli moderne și hotel. Accesul e facilitat de construirea, în anul 1891, a căii ferate secundare Brașov-Zărnesți, realizându-se astfel legătura cu capitala Imperiului Habsburgic, Viena. La început de secol, în mai 1901, în apropierea gării, văduva râșnoveanului Mihail Copony deschidea un restaurant cu grădină pe care l-a numit «Lumea nouă» ”(Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 42).

Tot din aceeași perioadă datează și următoarea știre publicată de „Gazeta Transilvaniei”, în data de 22 iulie /4 august 1906: „În vilegiatură la Râșnov, după cum ni se scrie, au sosit până acuma 49 de familii străine. Dintre acestea 19 sunt românești, iar ceilalți sunt nemți. În alți ani numărul familiilor românești ce petreceau la Râjnov, era mai mare”.

Printre acei vilegiaturiști sosiți la Râșnov se afla și Nicolae Iorga. Acesta descria Râșnovul ca un „sat gospodăresc” în care atracțiile turistice erau reprezentate de cetate, vechea biserică săsească, o fabrică de covoare, dar și „aerul sănătos” care „atrage mulți vizitatori care găsesc pensiune la țărani”. Iar pentru că aerul de munte determină creșterea poftei de mâncare, o putem crede pe o doamnă care a venit în vizită la Râșnov și care i-a scris prietenei sale din Buzău: „Eu petrec foarte bine aici, singura grije după cum spui tu, mi-e să nu dau în bulimie. Noroc că sașii au uși mari că altfel nu a-și putea încăpea prin ele” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 68).

După Unirea din 1918, viața comunei Râșnov revine la normal. Mutat fiind de istorie de la marginea imperiului (până la sfârșitul Primului Război Mondial, Râșnovul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind situat aproape de granița cu Regatul României) în inima regatului român (după unirea Transilvaniei cu Regatul României, Râșnovul a ajuns să fie localizat în centrul noului stat format) și mizând în mod inspirat pe dezvoltarea turismului, Râșnovul se dezvoltă și este recunoscut după numai aproximativ zece ani de la terminarea războiului ca stațiune climaterică.

Iar evoluția sa nu a fost întâmplătoare. Conștienți, poate, de valoarea inestimabilă a cetății, fiind impresionați de avantajele dobândite de brăneni după transformarea castelului în reședința particulară a Reginei Maria și urmând exemplul orașului Brașov, care, la 1 decembrie 1920 a donat castelul Bran reginei României, Consiliul orășenesc din Râșnov, întrunit într-o sedință festivă la 2 august 1923, a decis dăruirea cetății Râșnov Principelui Moștenitor Carol al II-lea de România. Ceea ce este interesant este faptul că bunicul Regelui Carol al II-lea de România, tatăl Reginei Maria, a murit în anul 1900 în reședința sa din Germania, un castel de lângă Coburg, denumit Schloss Rosenau, la fel ca darul pe care râșnovenii l-au făcut pentru principele român.

Principele Carol a părut interesat la început de cadoul făcut de comunitatea râșnoveană, iar răspunsul acestuia, publicat la data de 31 august 1923 în ziarul „Carpații” a venit destul de repede după ședința festivă de la Râșnov. Principele s-a arătat mișcat de darul Consiliului comunal al Râșnovului.

Actul de donație al cetății a fost înmânat principelui moștenitor în primăvara anului 1924 de către dr. Ioachim Ciurea, prefectul Brașovului, aflat în fruntea unei delegații din care făceau parte și râșnoveni. Dar noul proprietar nu și-a intrat efectiv în drepturi, datorită gestului său neașteptat. (În decembrie 1925, Carol al II-lea a renunțat la drepturile sale de moștenitor al Coroanei și, fiind exclus din Casa Regală, a fost obligat să rămână în străinătate.)

După detronarea Regelui Mihai de către tatăl său, Carol al II-lea, în iunie 1930, râșnovenii mai încearcă să stabilească o punte între ei și Casa Regală a României, prin care se confirmă donația cetății regelui. Spre deosebire de prima încercare, cea de a doua vine cu un plus care constă într-un teren de 130-140 iugăre, în completarea teritoriului cetății.

Reprezentanții comunității râșnovene ,,conduși de cele mai curate sentimenteˮ arătau noului monarh că ,,în fața perspectivelor acestei țări, aducem omagiul nostru Casei Regale române, și dorim împreună cu toți locuitorii Râșnovului ca MS Regele Carol II să îl preia ca o reședință de odihnă, ca un loc de relaxare în acest sănătos colț al Țării Bârsei. Cu cea mai mare supușenie ne facem ecoul și curierul simpatiei și a respectului nețărmurit față de Maiestatea Voastră și îl rugăm pe Dumnezu să aibă îndurare și să dăruiască Maiestății Voastre o viață lungă, pentru bunul mers al țării noastre dragi al cărei conducător suprem suntețiˮ. Râșnovenii preconizau începerea lucrărilor de restaurare la cetate în toamna anului 1930 (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.82).

Însă Carol al II-lea nu a fost deloc încântat să locuiască într-o cetate medievală, la fel cum nu a fost niciodată entuziasmat de ideea mamei sale de a transforma castelul Bran într-o reședință regală.

Chiar dacă nu au reușit să îl înduplece pe regele Carol al II-lea, râșnovenii foloseau în scop propagandistic donația. Astfel că, într-o prezentare din anul 1932 a stațiunii climaterice , se vorbea despre ,, reconstruirea cetății, apoi facerea de clădiri noi în partea cea mai pitorească a comunei, unde Suveranul să-și aibă reședința de varăˮ (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.82).

Râșnovenii nu au mizat doar pe cetate, ci impresionați de avântul luat de dezvoltarea turismului montan au sesizat importanța cabanelor montane. Cabana Mălăiești a fost prima cabană din Bucegi și una dintre cele mai vechi din Munții Carpați. Acasta a fost înălțată de către

SKV (Siebenbürgische Karpaten Verein) la o altitudine de 1578 m. Inaugurarea a avut loc la 29 iulie 1882. Fiind construită din lemn, cabana a ars în anul 1897, dar a fost refăcută după numai un an.

Casa de adăpost de la Mălăiești, una din ,,colibele de adăpost cu ospătărie ale Reuniunii carpatine din Transilvaniaˮ( Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.93) a fost distrusă în anul 1923 de o avalanșă pornită dinspre Muntele Bucșoiu. Acest eveniment nefericit i-a determinat pe proprietari să mute cabana la adăpostul Padinei Crucii, la 1720 metri altitudine. Aceasta s-a întâmplat în anul 1924. În anii 1938-1939, ,,Casa Mălăiești” a fost mărită.

Statutul Râșnovului de stațiune climaterică, ,,care cuprinde întreaga comună politică Râșnovˮ, alcătuită din 5252 locuitori, din care 3371 români, 1790 sași și 91 maghiari a fost primit în anul 1929, prin decizia Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale nr. 54678/1929 și în baza Procesului verbal al Comisiunei balneo-climatice, nr. 41/28 martie 1929. Deși acest statut a fost primit abia în anul 1929, totuși în anuarul statistic al României Mari din anul 1924, comuna rurală Râșnov este prezentată ca ,,stațiune climaterică cu păduri de fag aflată la 676 m altitudineˮ (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.94).

Stațiunea turistică Pârâul Rece își are originile cam în aceeași perioadă. Terminarea de către armata română a Drumului Reginei, care scurta drumul dintre reședințele regale, Sinaia și Bran, a reprezentat o oportunitate de afacere pentru Voicu Popa. Spirit întreprinzător și maestru al Școlii de meserii din localitate, angajat al Căilor Ferate Române, acesta a deschis, după cum suna reclama publicată în ziarul ,,Carpațiiˮ, ,,în fața muntelui Postăvarul și a stâncii Pietricica, exact la mijlocul noii șosele Predeal-Râșnov un popas admirabil pentru vilegiaturiștii din Carpați, cu un restaurant, hotel și un parcˮ. Popasul purta numele ,,La Pârâul Receˮ (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.98).

La doi ani de la acordarea statutului de stațiune climaterică comunei Râșnov, aceasta avea și un regulament, emis la data de 30 aprilie 1931. Acesta prevedea că: ,,sub sezoniști și vilegiaturiști se înțeleg toți aceia cari având locuința permanentă în alte comune, se așează în comună chiar și în afara timpului de sezon pe mai mult de cinci zile, cu scopul de a se odihni, de a urma o cură de aer sau regim medical, fie că vor locui la prieteni sau la rude, fie că vor locui în camere mobilate sau hotelˮ (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.100). Cauzele emiterii unui astfel de regulament sunt incerte, dar se presupune că au fost rațiuni fiscale, dar și pentru a nu lăsa loc interpretărilor.

„Pentru dezvoltarea stațiunii turistice, autoritățile locale înființează «Oficiul local de cură și turism Râșnov» și o «Comisie locală climatică», care în 1933 era condusă de primarul Anastase Veștea și era compusă din Ioan Krafft, ajutor de primar, Ioan Scurtu, preot, Nicolae Gogonea, preot, Francisc Liehn, ajutor de preot, Martin Krafft, director școlar, Bratu Tipeiu, director școlar, Gustav Menning, farmacist, Ioan Nan, învățător, Ioan V. Dobrescu, avocat și Gheorghe Scurtu” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.100).

Chiar dacă nu se bucura de o mare faimă internațională, turiștii străini au început să vină la Râșnov. Dovadă stă „Tabloul despre numărul străinilor sosiți în comună ca turiști sau sezoniștiˮ în care sunt întregistrate 70 persoane în anul 1936. Vizitatorii proveneau din Austria, Germania, Franța, Italia, Polonia, Grecia și Elveția, dar și din România. Prima înregistare era făcută in 20 mai 1936, iar ultima are ,,data probabilă a plecăriiˮ 20 octombrie 1936 (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.101).

Pentru a facilita accesul turiștilor, la Râșnov a funcționat și un aerodrom, începând cu anul 1936. Primăria Râșnov asigura ,,îngrijirea terenului de aterisaj și asigurarea clădirilor de pe teren, precum și pazaˮ (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.101), chiar dacă acesta se afla în proprietatea Ținutului Bucegi în anul 1939.

Comisia locală climatică era preocupată constant și de publicitatea de care trebuia să se bucure Râșnovul turistic în presa centrală: ,,Frumosul și recreatorul Râșnov de lângă Brașov, situat la poalele bătrânului «Buceciu», prezintă ochilor o priveliște încântătoare. Natura a fost darnică pentru această stațiune climaterică, înzestrând-o cu păduri, munți, livezi, de jur împrejur. Publicul vizitator prin promenăzi, parcuri, cărări șerpuitoare își face obișnuita preumblare printre decorul brazilor. În localitate se găsesc restaurante, bine asortate și confortabile, 2 ștranduri, teren de tenis și de sport, cinematograf vorbitor, muziciˮ (reclamă, 1932, citată de Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.103).

Reclamele erau o preocupare și pentru restaurantele râșnovene. Dintre acestea pot fi menționate câteva:

„ Haideți la Rȇșnov!

Atrag atențiunea asupra renumitului Restaurant cu grădină situat în apropierea Stației calei ferate „Neue Welt”. Comunicația trenurilor favorabilă.

Plecarea dela Brașov din piață 3.15 ό p. m.

Plecarea dela Rȇșnov dela gară 7.45 ό p. m.

věd. Mihail Copony” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.66).

„Cine nu vrea se scape trenul, cine crede că pe lângă aer curat și priveliște frumόsă, se mai cere și un vin bun și o mâncare gustόsă cu deosebire acela care scrie ce va se dică un mișmaș bun de Senereuș în toiul verei, se nu pregete a poposi în Rȇșnov la (în nemijlocita apropiere a Garei), cu atât mai vîrtos, că atât aicí ca și în pivnița Eszterházy ce mențin prețurile cele mai moderate.

N.B. Pentru cai și trăsuri se pόrtă grije să fie la bun adăpost.”(Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.66)

„Se caută o BUCĂTĂRESĂ de prima clasă, care se pricepe și la bucate unguresci și românesci pentru Restaurantul din grădina ,,NEUE WELT” la Gara din Rȇșnov.

Informații eventual si ferbere de probă în pivnița Eszterházy.

WILHELM KOPONY.”(Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.66).

Dar cele mai elocvente caracterizări ale Râșnovului se desprind de pe spatele cărților poștale ale celor care l-au vizitat. Astfel, putem citi:

„18 mai 1920, Ionel către Stella Burnea, Blv. Elisabeta, nr. 58, București, ,,Salutări din Râșnov. Aer bun, poziții frumoase, mâncare bună, treabă chibzuită, mă văd expus la îngrășat. Săruturi la toți din partea mea. Cu toată dragostea, Ionelˮ.

27 august 1921, Nicu către Wanda Stănescu, București, str. Fabrica de Chibrituri 18: ,,Dragă Wanda și Radule, sunt aci de joi seara. Cred că stăm până luni. Pentru voi am vorbit cu Oprică a veni la gară. Aci e o localitate frumoasă. E răcoare. A plouat cu piatră. Vă zic la revedere cu tot dragul, Nicuˮ.

1921, Cesarino către domnișoara Mila Găvănescul, Comandamentul Diviziei 1, Timișoara: ,,Dragă Mila, Râșnovul e plin de ofițeri, care urmează la școala de tragere. Cu chiu cu vai am găsit casă. Intrasem deja în vorbă cu primarele, să îmi vândă castelul, dar sunt mulți lilieci în el și cam bate vântul. Te sărutăm dulce cu toții, Cesarinoˮ.

1926, Tanți îi scrie domnulului arhitect Ghiușcu Dumitrescu: ,,Ghiușculeț drag, poate te așteptai să-ți scriu din Bran la care am renunțat instalându-mă cu familia la Râșnov unde e o localitate splendidă la poalele Bucegilor și unde stau până la 1 septembrie. Eu fac des curse cu mașina în împrejurimi, mă amuz de minune. Adresa mea: Str. Dorobanți, 177, Rîșnov, jud. Brașov. Cu drag, Tanțiˮ.

19 august 1930, Netty, pensiunea Oskar Thomas, Str. Lungă, Râșnov, jud. Brașov, către domnul avocat Ștefan Ghețaru, str.Gral Lecca, nr. 19, București: ,, Dragă domnule Fănică, sper să nu fi supărat că mi-am permis a întrebuința acest titlu, însă, acum când sunt absolventă, trebuie să mă bucur de mai multă trecere. Ce pretenții, nu? Nu vreau să spuneți că în două luni cât am de stat aici nu m-am gândit a vă scrie decât o singură dată, dar nici prea des nu vă voiu scrie, că ar însemna să vă plictisesc. Nu știu de cunoașteți Râșnovul, o localitate foarte simpatică, în special vizitatorii. Ce să vă spun, tot unu și unu. A tunat și i-a adunat. Ei, dar ce vrei, în stațiunile climaterice trebuie să fii fără pretenții. Un singur tip am găsit mai ca lumea, profesor la Educație fizică. De n-ar fi nici el, nu știu cu cine mai m-aș distra. Ar însemna să stau numai în casă. Avem o promenadă și un ștrand singuratic, singura distracție. Vezi, am uitat de faimosul cinema Astra, se joacă filme de la ̉ 77. Singurul lucru cu care nu mă împac este frigul, mai ales de când a nins pe Bucegi. Toată ziua îmi clănțăne dinții de frig. Am făcut și foc. Cred că nu vă va supăra titlul, deoarece v-am scris și la plural și la singular. Cu prietenie, Nettyˮ.

11 iulie 1930, din Râșnov, Lizette, Ika, Mielu, Jeanette, Jean, către doamna și domnul C. Dumitriu, Șc. nr. 3 de fete, Calea Griviței, nr. 370, București: ,,Dragi noștri, suntem de ieri în sânul familiei și ne simțim foarte bine mai ales că e și un timp foarte frumos pe aci. Eu zic să faceți și voi o escapadă și să ne vizitați dacă veniți pe la Brașov. Mâine seară avem bal și cinema, o să fie lată rău! Uitasem să vă spun că este și ștrand aci și duminică ne ducem să vedem ce este. Vă pup pe amândoi cu drag. Sărutări de la familie. Lizette, care se iscălește mai jos, Ika, Mielu, Jeanette, Jeanˮ.

23 septembrie 1937, Alfred Blätner către Friedrich Bock, Deva: ,,Din liniștea Râșnovului, întreruptă doar de mugetul patrupedelor care se întorc de la păscut, vă trimite Dvs. și prețuitei Dvs. familii salutări, Alfred Blätnerˮ.

1937, A. Turtan și Mitică către familia Țepeș, str. Dr. Pasteur, nr. 19, București: ,,Salutări din Râșnov. Camere nu se mai găsesc decât la margine, lipsite de confortˮ (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 104, 106, 107).

În piața centrală a Râșnovului, Cinematograful ,, Astraˮ, devenit în perioada celui de al doilea război mondial cinema ,,Uraniaˮ, avea instalat un difuzor, prin care se transmitea muzică de pe discuri sau programul posturilor de radio.

Însă, izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, urmată de instaurarea regimului comunist au curmat povestea frumoasă a Râșnovului interbelic.

Ziarul „Drum nou” anunța în ediția sa din 27 iunie 1946 că la 15 iunie 1946 „s-a deschis stațiunea climaterică Râșnov”. Prima preocupare edilitară a noii conduceri comuniste a fost refacerea ștrandului de pe Valea Cetății. Acesta a fost inaugurat de ,, tovarăși” la data de 26 august 1945, iar redeschiderea în următorul an a avut loc la 23 iunie 1946. Publicația aservită puterii comuniste informa că: „Zi de zi sosesc vizitatori din diferite părți ale țării”.

În anul 1946 s-a consemnat atât prima, cât și ultima deschidere a Stațiunii climaterice Râșnov din perioada postbelică. Deși dispunea de un valoros potențial turistic, natural și antropic, dreptul de a deveni o stațiune turistică importantă îi este refuzat comunei și apoi viitorului oraș Râșnov. Puterea comunistă îl promova doar ca o oprire scurtă, de câteva ore, pentru cei intersați de vizitarea cetății. După instaurarea regimului comunist, pensiunile turistice particulare sunt interzise. Nu se poate ști care ar fi fost evoluția activității turistice în Râșnov dacă statul ar fi investit bani în acest domeniu. Tot ceea ce se știe este că stațiunile vecine Râșnovului, Poiana Brașov, cea numită perla turismului montan românesc și Branul, cu castelul lui Dracula (așa cum era prezentat de autoritățile comuniste turiștilor străini) erau intens promovate.

Infrastructura turistică nu s-a dezvoltat prea mult în perioada comunistă în orașul Râșnov. Niciun hotel nu a fost construit, ci doar un local cu câteva locuri de cazare, situat la poalele cetății, lângă ștrand. Numit de către râșnoveni „Acapulco”, deoarece în perioada respectivă rulase filmul cu același nume, în care actorul Elvis Presley se arunca în apă de pe o stâncă pe care clienții restaurantului râșnovean, cu multă imaginație, au asemănat-o cu stânca de lângă ștrand, restaurantul acesta a fost dat în exploatare în anul 1965. La Pârâul Rece s-a realizat modernizarea infrastructurii turistice prin renovarea și transformarea în hoteluri a vechilor pensiuni care au fost naționalizate.

În anul 1950, comuna Râșnov a primit statutul de oraș, datorită planului de industrializare intensivă. În noiembrie 1953, activiștii de partid le povesteau râșnovenilor, strânși la Căminul cultural orășenesc „Nicolae Bălcescu”, de „vremurile când Râșnovul nu era decât un sat, în care stăpâni erau cei câțiva chiaburi. „De Râșnov își aduceau aminte boierii numai când aveau poftă să-i viziteze vechea cetate și frumusețile naturii care-l înconjoară”. Sigur că regimul democrației populare schimbase viața fostei stațiuni climaterice numai în … bine: «Au trecut numai câțiva ani de la eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică și Râșnovul e de nerecunoscut. În locul unui sat unde agricultura era îndeletnicirea de bază se află acum, un orășel industrial. A fost construită o fabrică de scule înzestrată cu utilajul cel mai modern, se dezvoltă pe zi ce trece fabrica de jucării «Steaua Roșie», au fost deschise două magazine alimentare, unul de manufactură, a luat ființă o școală profesională metalurgică, iat în ultimii ani orașul a fost radioficat»”(Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.115).

În 1985, în articolul „Popas în burguri și castele”, publicat în „Magazin istoric”, Râșnovul nu reprezenta mai mult decât o oprire într-un circuit turistic medieval prin cetățile Transilvaniei: „În evul mediu, când transportul era anevoios (mai cu seamă pentru convoaiele negustorești), Râșnovul se afla la două zile de Brașov, așadar constituia un loc de popas important. Și astăzi însă- când acest rol a încetat- , o oprire la cetate, care adăpostește un restaurant cu 268 locuri amenajat cu sprijinul O.J.T. Brașov, poate constitui un moment reconfortant, căruia împrejurimile cu livezi și cu pâraie limpezi de munte îi dau un farmec aparte”.

1.3. TURISMUL ÎN PERIOADA ACTUALĂ

În perioada postdecembristă, Râșnovul industrial a ajuns în stare falimentară, nimeni nepreocupându-se de viitorul lui o lungă perioadă de timp. Nimeni nu s-a gândit că istoria Râșnovului poate să fie o strategie de relansare economică. Chiar dacă aveau modelul succesului economic obținut de locuitorii din Bran și Moeciu, nici autoritățile locale și nici locuitorii orașului nu au mizat pe dezvoltarea turismului. Acest lucru s-a întâmplat până în anul 2004, când noul primar ales a început să desfășoare o intensă activitate de promovare turistică. Cel mai grav este faptul că lipsa de viziune a autorităților locale, coroborată cu iresponsabilitatea angajaților Muzeului Județean de Istorie Brașov și lăcomia unui așa-zis întreprinzător italian au distrus o mare parte din bunul cel mai de preț al orașului: Cetatea.

Distrugerea acestui monument de clasă națională a fost stopată la 3 iulie 2008, când, în urma unui șir îndelungat de procese, Primăria Râșnov a reluat administrarea cetății. De la 27 mai 2010, de când hotărârea juridică a rămas definitivă și irevocabilă, cetatea Râșnov a revenit comunității locale, iar aceasta a putut reda istoriei bunul său cel mai prețios.

Pentru prima dată după 60 de ani, în anul 2007, la Primăria Râșnov s-a vorbit de reamenajarea orașului ca „Stațiune climaterică și turistică”. Această strategie lansată de noul primar urmărea atingerea unui scop extrem de îndrăzneț: ,,crearea destinației turistice Râșnov. După mai mult de o jumătate de secol, Râșnovul turistic avea șansa recuperării istoriei.” (Gazeta de Râșnov, decembrie 2012, p.7)

Pentru început, în perioada 2005-2010, strategia a constat în asigurarea cadrului normal de dezvoltare sănătoasă și a condițiilor minime obligatorii pentru orice stațiune turistică. Între acestea se înscriu: rețele de apă și canalizare noi, infrastructura rutieră modernizată, dezvoltare urbanistică controlată, măsuri pentru supravegherea stării de conservare a zonelor de protecție istorică și arhitecturală, sală de spectacole, cinematograf, locuri de joacă pentru copii, parcuri, echipă locală de Salvamont, policlinică, ambulanțe, echipă locală de pompieri dotată cu mașină de intervenție. Calitatea sejurului din punct de vedere urbanistic, igienic, medical și al siguranței reprezintă un aspect foarte important pentru orice destinație turistică.

Strategia turistică urmărită a constat în asigurarea unei poziționări a destinației turistice Râșnov față de cele concurente și în definirea locului pe care acest oraș trebuie să îl ocupe pe piața românească de turism. Conștienți fiind de faptul că sezonalitatea accentuată a turismului din zona Brașov-Valea Prahovei este determinată de promovarea aproape exclusivă pentru practicarea sporturilor de iarnă a acestor destinații turistice, iar serviciile turistice alternative pentru petrecerea timpului liber sunt aprope inexistente, Râșnovul a căutat dezvoltarea acestei nișe rămase libere. Aceasta a fost ținta Primăriei Râșnov.

În decursul a doar patru ani, în perioada 2008-2012, Primăria Râșnov a creat o agendă culturală de importanță națională și internațională, cu multe evenimente complet noi pentru România. Evenimente ca: Zilele orașului Râșnov, Festivalul Național Ecvestru, Festivalul de Artă Medievală „Curtea Comedianților”, Festivalul internațional de reconstituire istorică „În numele trandafirului”, Festivalul Internațional de Film Istoric, Festivalul pentru copii „Jocmania”, Sărbătoarea Rozelor, formează un calendar turistic care are continuitate și este o formulă de promovare turistică deosebit de eficientă.

Pe lângă promovarea unui portofoliu de evenimente culturale, autoritățile locale au investit în protejarea patrimoniului cultural. În acest sens stau mărturie grija pentru: restaurarea cetății medievale, atragerea de fonduri europene pentru amenajarea Marktplatz-ului ca zonă pietonală, recuperarea fostei Case de Cultură, organizarea a două centre de informare turistică, în incinta cetății și la primărie.

O premieră importantă pentru turismul românesc a constituit-o faptul că orașul Râșnov a devenit primul oraș turistic promovat cu fonduri europene. Aceasta s-a întâmplat la 25 august 2009. În același an, în perioada 15-18 octombrie, la București a avut loc un târg internațional de turism, ocazie cu care s-au înregistrat două premiere: pe de o parte prima participare a Râșnovului la un târg internațional de turism și, pe de altă parte, lansarea celor două componente ale brandului turistic local: Trandafirul și Cetatea care trăiește și sigla acestuia: un trandafir stilizat în forma literei R (fig. nr. 1.6.).

Fig. nr. 1.6. Sigla stațiunii turistice Râșnov

Dacă cetatea este cel mai important simbol al orașului și este de la sine înțeles utilizarea acesteia ca și componentă a brandului turistic local, se pune, totuși, întrebarea firească: de ce trandafirul este ales a fi emblema orașului? Răspunsul poate fi dat prin studierea etimologiei denumirii orașului. Proveniența numelui orașului e învăluită și ea în legende, care au legătură cu trandafirul. Astfel, acestea spun că atunci când au sosit sașii în Râșnov, aceștia au găsit aici o vale lungă cu trandafiri sălbatici. De altfel, sașii din Râșnov relatează că și la Ghimbav, atunci când s-au așezat aceștia au găsit o vale asemănătoare. De aceea, stema orașului Râșnov în epoca medievală era alcătuită din trei trandafiri, fără rădăcini, strânși într-o legătură, pe când stema comunei Ghimbav era asemănătoare, numai că trandafirii aveau și rădăcină. Toponimul Rosenau este similar cu unul din posesiunea Koblenz a cavalerilor teutoni, ceea ce poate demonstra faptul că sașii nu au fost primii care au dat așezării acest nume. Alte localități din Țara Bârsei poartă nume asemănătoare cu cele din regiunea Koblenz arătând nesingularitatea similarității de nume între localitățile din Țara Bârsei și cele din regiunea Koblenz.

Altă legendă spune că, pe vârful dealului unde s-a construit cetatea medievală, se aflau tufe de trandafiri sălbatici, ce miroseau îmbietor, De fapt, acele tufe erau de măceșe (Rosa canina), de aici provenind numele de Râșnov. În acest sens, vine să sprijine afirmațiile de mai sus și faptul că sărbătoarea Rusaliilor, Rosarum, era sărbătoarea trandafirilor la romani (Pucheanu, 1999, p. 46).

La baza denumirii de Râșnov stă rădăcina „roz”, ce provine din limbile latină și slavonă veche. Prima atestare documentară a orașului Râșnov datează din 15 iulie 1331, când e denumit Rosnou, într-o cronică. În acea cronică, Râșnovul era locul de obârșie al grofului Nicolaus Magnus. Ulterior, denumirea romano-slavă Rosnou suferă mici modificări: Rosnow (1343), Rasnov (1377), Rosinov (1377), tot numiri romano-slave, iar în 1388 orașul e menționat cu denumirea latină Villa Rosarum. În limbajul popular, și acum, orașul e numit Rosnou, Rosnau, Râjnov, forme apropiate sau identice cu denumirile din actele secolelor al XIV-lea-al XVI-lea ale orașului Râșnov. Pentru că rădăcina „roz”, însemnând trandafir se găsește în limbile latină, germană și slavonă veche, aceasta a ușurat însușirea sub formă fonetizată a denumirii orașului de către sași (Rosenau) și maghiari (Rozsnyo), naționalități conlocuitoare cu românii. Chiar emblema orașului în epoca medievală a fost trandafirul. Acest însemn heraldic apare și pe o cahlă, descoperită în cetate în campania arheologică din anul 2010 și care datează din secolul al XVII-lea.

Brandul turistic a fost îmbogățit cu o nouă realizare unică în România: baza olimpică pentru sporturi de iarnă, unde se organizează competiții sportive importante, care vor reprezenta un factor multiplicator al atractivității turistice a Râșnovului.

Fiind favorizat de vecinătatea unor arii naturale protejate (Peștera Valea Cetății, Muntele Postăvarul, Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura), Abruptul Prahovean Bucegi, dar și două arii protejate de interes comunitar NATURA 2000: ROSCI0013 Bucegi și ROSCI0207 Postăvarul) și a unor parcuri naturale de importanță națională, Râșnovul este un loc ideal pentru efectuarea de plimbări în natură, drumeții montane și activități recreative speciale ca: echitație, paintball, escaladă, rapel, tiroliană. Unele dintre obiectivele naturale au fost valorificate din punct de vedere turistic în perioada 2006-2012. Între acestea se includ: Cheile Râșnoavei, Peștera Valea Cetății.

Un lucru demn de subliniat este faptul că promovarea turistică a Râșnovului nu a constat în alocarea unui buget special, deoarece „a profitat cu multă pricepere de avantajele oferite de natură și de istorie, a apelat la profesioniștii (în frunte cu istoricul Nicolae Pepene) care așteptau ocazia să își arate valoarea, nu a făcut nimic din întâmplare și nu s-a mulțumit cu puțin” (Gazeta de Râșnov , decembrie 2012, p.8)

Eforturile autorităților publice locale au fost încununate de recunoașterea turismului ca factor esențial în cadrul economiei râșnovene, numărul de unități de cazare și al vizitatorilor înregistrând o creștere spectaculoasă. Asociația Rosenau Turism, care a dobândit personalitate juridică la data de 17 octombrie 2006, este una dintre cele mai active asociații locale de turism din România. Membrii acesteia pot fi persoane fizice sau juridice care, alături de cei 39 de membri cotizanți (în majoritate proprietari de locații turistice) doresc să contribuie la dezvoltarea turismului în zonă.

Râșnovul a fost inclus oficial în Planul Național de Dezvoltare Durabilă pentru Valea Prahovei, ceea ce înseamnă un sprijin substanțial pentru dezvoltarea orașului, iar în anul 2007, Râșnovul a fost introdus pentru prima dată în Catalogul Oficial al Destinațiilor Turistice din România, editat de Guvern. Tot pentru promovare turistică și investițională, s-a editat prima monografie a orașului, s-a lansat site-ul de internet și portalul turistic al Râșnovului (www.primariarasnov.ro și www.rasnov-turism.ro ). În anul 2005, prin Gazeta de Râșnov, s-a reînnodat o tradiție pierdută în 1930, când Râșnovul era printre puținele orașe ale României cu ziar propriu. Din 2007, la Râșnov emite și primul post de radio: Radio Râșnov, pe frecvența 88,5 FM. În anul 2008 a fost posibilă realizarea unui film documentar istoric, primul al unui oraș din România care nu este municipiu reședință de județ. „În numele trandafirului” a fost realizat de Primăria Râșnov, prin intermediul unui grup de experți în istorie și film.

Unul dintre cele mai importante obiective ale planului de marketing al Primăriei Râșnov pentru perioada 2009-2012 a reprezentat dobândirea statutului de stațiune turistică de interes național. Hotărârea de Guvern, din data de 27 noiembrie 2012 prin care Râșnovul a intrat pe lista celor mai importante stațiuni turistice din țară este un lucru normal, având în vedere faptul că punctajul acumulat de Râșnov a fost unul foarte mare (315 puncte). La nivelul promovării turistice acest titlu conferă prestigiu pentru râșnoveni și garanții pentru turistul care își planifică o vacanță.

Orașul Râșnov a obținut prestigiosul statut de stațiune turistică de interes național, pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii de atestare. Acestea sunt: amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existența utilităților urban-edilitare (asistență medicală permanentă, punct de prim ajutor și mijloc de transport pentru urgențe medicale, amenajarea și iluminarea locurilor de promenadă, rețea de apă curentă, canalizare, un număr minim de 500 de locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate, serviciu de Salvamont, terenuri de joacă pentru copii), existența serviciilor de informare și promovare turistică (semnalizarea obiectivelor turistice, realizarea de materiale de promovare turistică), existența unei săli de spectacole, unui cinematograf, a parcurilor, a amenajărilor pentru practicarea sporturilor, a centrelor de informare turistică cu personal permanent (centrele de la cetate și de la Primărie), organizarea de evenimente turistice, culturale și sportive, cu caracter de repetabilitate pe bază de calendar. Este acum a treia stațiune turistică de interes național din județul Brașov, după Predeal și Poiana Brașov (Gazeta de Râșnov, decembrie 2012, p.8).

În perioada actuală, orașul Râșnov a ajuns la o faimă neatinsă până acum în istoria sa seculară și a învățat din greșelile trecutului pe care nu le va mai repeta. Dovadă stă și premiul obținut, alături de Mamaia, de cea mai „fashion” destinație turistică din România, în cadrul Galei Premiilor Fashion TV, acordate turismului românesc. „Fashion TV Tourism Awards 2012”a fost promovat în cadrul rețelei Fashion TV International prin realizarea unor clipuri speciale, unde premianții turismului românesc au putut fi cunoscuți în toate cele 180 de țări în care a fost transmis evenimentul (Gazeta de Râșnov, decembrie 2012, p.9).

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

2.1. RELIEFUL – RESURSĂ TURISTICĂ

Orașul Râșnov este amplasat în Depresiunea Brașovului/ (Țara) Bârsei, la poalele unei zone muntoase și se află în a doua treaptă a amfiteatrului de relief pe terenul aluvionar al râului Ghimbășel. Pe teritoriul administrativ al orașului sunt localizate, de asemenea zone montane precum Masivul Bucegi (sud), Munții Bârsei reprezentați prin Masivul Postăvarul (nord-est), Munții Codlei (vest), precum și o zonă deluroasă reprezentată de Clăbucetele Predealului (est).

Altitudinea medie a reliefului are valoarea de 1508 m, cu valoarea maximă de 2492 m în Munții Bucegi și valori minime până la 534 m în zona depresionară. Valori altitudinale ridicate se înregistrează și în zona sud-estică și sudică a teritoriului administrativ analizat ce corespund sectoarelor montane.

2.1.1. Evoluția reliefului și alcătuirea geologică

Individualitatea perimetrului analizat derivă din puternica fragmentare tectono-structurală, asocierea unor entități litologice variate, morfologia diversificată și complexele transformări evolutive, care sintetizează un spațiu geografic de tip culoar intramontan, dezvoltat la contactul a două unități morfostructurale majore: în vest – Carpații Meridionali (Grupa Bucegi), iar în est – Carpații Orientali (Carpații de Curbură).

Zona orașului Râșnov reprezintă una dintre cele mai fascinante și diverse succesiuni geologice din Carpații românești (zona cristalino-mezozoică: compartimentul Leaota-Bucegi-Piatra Mare și depresiunea intramontană Brașov). Aproape tot spectrul rocilor sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, argilite), depuse pe un fundament vechi metamorfic în perioadele Jurasic și Cretacic, este prezent.

Istoria geologică a sedimentarului a început acum 175 milioane de ani, când, pe baza unor mișcări tectonice de extensie, crusta continentală a fost întinsă, subțiată și, în final ruptă, dând naștere Mării Tethys, proces similar cu cel din riftul african. Încetul cu încetul, mari blocuri continentale au fost supuse unei mișcări de rotire și scufundate sub nivelul mării. Astfel, la marginea continentului, a început să evolueze un bazin asimetric, ce colecta sedimentele provenite din eroziunea lanțurilor muntoase ale hinterlandului. Aceste sedimente au format gresii calcaroase și marne fosilifere care se află la baza stivei de conglomerate a Bucegilor și a Postăvarului.

În Dogger au loc importante transgresiuni, corespunzând expansiunii ariei de acumulare spre sud. Faciesul marnelor de Bositra ale Doggerului aflorează pe suprafețe relativ restrânse. Acesta începe cu un nivel de microconglomerate și gresii pe un fundament cristalin, apoi gresii calcaroase și marne, cu o bogată faună de moluște si brahiopode ce indică Bajocianul. Se continuă cu gresii calcaroase și calcare oolitice feruginoase și un pachet de marne și marnocalcare cenușii-olive ce indică Callovianul superior. Oxfordianul cuprinde depozite calcaroase, jaspuri colorate, iar Tithonicul, calcare pseudooolitice recifogene, brecioase sau în plăci.

În perioada Jurasic superior (acum 160 de milioane de ani), bazinul a început să se scufunde mai rapid, iar adâncimea apei a atins mai multe sute de metri. În același timp, în zona munților Bucegi, o barieră de recifi de corali crescuse pe o platformă izolată. Agenții erozivi

(furtuni, curenți, cutremure submarine) descompuneau însă această structură, transportând și depozitând materialele în bazinul adiacent al Pietrei Craiului. Fragmentele de calcar recifal au fost sedimentate în bancuri masive de brecie pe fundul bazinului, umplându-l de-a lungul timpului, dând astfel naștere unei vaste platforme carbonatice ce se extindea de la poalele masivului Făgăraș pâna la est de munții Bucegi (Mutihac, Ionesi, 1991, p. 124).

Cretacicul se dezvoltă în continuitate de sedimentare cu Jurasicul. Hauterivianul se întâlnește în valea Glăjăriei. Barremianul e dezvoltat în facies urgonian, fiind reprezentat prin marnocalcare, în care, la diferite nivele se intercalează calcare recifogene masive.

În Albian, datorită mișcărilor austrice, cea mai mare parte din compartimentul sudic funcționează ca regiune exondată, cuprinzând o suită groasă de depozite sinorogene. Vraconian-Cenomanianul se caracterizează prin depozite depuse transgresiv și discordant peste depozite mai vechi și dezvoltate într-un facies grezos, conglomeratele fiind cu totul subordonate. Turonian-Senonianul se întâlnește în bazinul văii Glăjăria, unde ocupa zona actuală a două cute sinclinale, fiind reprezentat prin marne, marnocalcare, gresii. Ciclul Albian este cel în care are loc depunerea conglomeratelor de Bucegi, cu 2000 m grosime și cu origine fluviatilă, cu aport de material torențial ce formează umplutura sinclinalului.

Mișcările mezocretacice au o intensitate mai atenuată decât în restul zonei cristalino-mezozoice. M. Săndulescu (Săndulescu, 1967, p. 17) susține că în culoarul Râșnov, la sud de masivul Postăvaru este o situație inversă, adică flișul cretacic inferior ar încăleca peste depozitele Cretacicului superior ale zonei cristalino-mezozice de la vest. Această situație poate fi interpretată ca un retroșariaj incipient, efect al cutărilor postaustrice în zona contactului tectonic dintre zona cristalino-mezozoică și zona flișului.

La sfârșitul Cretacicului, toată regiunea a fost expusă subaerian și sedimentarea marină a încetat. Mișcările tectonice au continuat și, relieful, așa cum îl putem admira în zilele noastre, este un fenomen recent. Un exemplu concludent este ridicarea tectonică ce a avut loc acum 5 milioane de ani și care a înălțat toată regiunea cu aproximativ 200 m. Astfel, râurile au fost forțate să-și schimbe cursul apei și să se adâncească în masivul de calcar, formând renumitele și spectaculoasele chei ale Râșnoavei.

În depresiunea Brașovului umplutura este formată dintr-o suită de depozite reprezentate prin marne, nisipuri și pietrișuri, iar structura este foarte simplă. Deformări tectonice nu se cunosc, stratele având poziție orizontală, faliile nu pot fi detectate, totul fiind acoperit de depozitele actuale. Depresiunea s-a format prin scufundarea în Pliocenul superior al unui sector de la interiorul zonei de curbură a Carpaților Orientali, mișcările subsidente de sens negativ având loc după ridicarea edificiului muntos.

2.1.2. Potențialul morfologic, substratul geologic și tectonica regiunii

Interacțiunile dintre litologie, structura și modelarea subaeriană determină existența treptelor morfogenetice, care sunt dispuse etajat pe altitudine. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul înscris spațiului de analizat, se suprapune (integral sau parțial) peste următoarele trepte morfogenetice:

A. Treapta morfogenetică montană:

– compartimentul nord-estic al Munților Bucegi (abruptul prahovean);

– Munții Timișului/Bârsei (Masivul Postăvaru, Clăbucetele Predealului);

B. Treapta morfogenetică a bazinetelor depresionare și culoarelor intramontane:

– culoare intramontane (Culoarul Râșnoavei);

C. Treapta morfogenetică depresionară:

– sectorul sud-vestic al Depresiunii Brașovului: Piemontul Râșnovului, Piemontul Sohodolului, Câmpia piemontană a Bârsei (fig. nr. 2.1.).

Pentru identificarea celor mai bune modalități și pentru evaluarea gradului de pretabilitate la valorificare turistică în sistem integrat se impun analiza și evaluarea reliefului. Din punct de vedere altimetric și, în general, morfometric, relieful regiunii se desfășoară pe o diferență de nivel de circa 2000 m (între 534 m, cota luncii la confluența Văii Ghimbășel cu

Valea Bârsei și aproape 2500 m, în Masivul Bucegi), ceea ce presupune o energie de relief

accentuată și un potențial denudațional ridicat. Asociat acestora, apar structurile de fragmentare și dislocare tectonică, cu poziție de relativă independență față de unitățile adiacente, marcate prin secvențe de șisturi cristaline (versantul vestic al Masivului Postăvaru) (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 16).

2.1.2.1. Treapta morfogenetică montană:

Munții Bucegi

Extinși pe teritoriul județelor Prahova, Brașov și Dâmbovița, între Valea Prahovei la est, pe care o domină printr-un perete abrupt de peste 1000 m și Munții Leaota, la vest, Munții Bucegi alcătuiesc cel mai grandios edificiu orografic din această regiune.

Desfășurați sub forma unui amfiteatru, munții Bucegi sunt delimitați de abrupturi ce depășesc frecvent 1000 m fața de zona limitrofă. Din nodul orografic vârful Omu (2505 m) se desprind abruptul prahovean ce include și muntele Bucșoiu (2492 m) și cel brănean cu munții Țigănești (2211 m) și Velicanu (1902 m).

În nord, limita cu depresiunea Brașov coboară pe valea Glăjăriei pe care o urmărește până amonte de confluența cu Velicanu și se continuă spre vest prin înșeuări de 1000-1200 m, partea marginală a Velicanului Mic neaparținând Bucegiului.

Fig. nr. 2.1. Unitățile de relief din unitatea administrativ teritorială Râșnov

Din punct de vedere structural, Masivul Bucegi corespunde unei largi arii de sinclinal, orientat pe direcție N-S. La bază, depozitele conglomeratice vin în contact cu formațiunile flișului cretacic inferior (stratele de Sinaia). Conglomeratele de Bucegi sunt de natură calcaroasă, fiind alcătuite din fragmente de tipul calcarelor albe, cenușii, gresii, jaspuri, calcare roșii, șisturi cristaline, gnaise și cuarț/cuarțite. În zona alpină (de ex. în jurul Vf. Omul), în conglomerate apar intercalate și blocuri de granit gnaisic sub formă de fragmente rulate, eterogene dimensional (de la pietriș până la blocuri cu diametrul de câțiva metri).

Crestele munților Bucegi ce se află pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov prezintă pante abrupte sub Bucșoiu (mai mari de 60°), majore, constituind bordura masivului și având aspect etajat, și minore, în interiorul masivului. Pantele au caracter structural, aparținând marii glaciațiuni cuaternare. Interfluviile au aspect de creste nivelate de torenții opuși crestei Bucșoiu. Altitudinile trec de 2400 m în muntele Bucșoiu și de 2200 m în Hornurile Țigănești și Mălăiești. Desimea fragmentării atinge în zonele abrupte 1-4 km/km², fiind rezultanta unei litologii desfășurate pe conglomerate. Adâncimea fragmentării atinge 300-500m/km, iar în zonele glaciare depășește 500 m/km (Velcea, 1961, p.47, 62, 69).

Fragmentarea reliefului în decursul timpului a dat naștere curmăturilor, custurilor, văilor glaciare și torențiale, cu toate formele de eroziune specifice. În perimetrul acestora se disting: abrupturi impresionante, creste ascuțite, circuri și văi glaciare, relief carstic și văi torențiale, forme specifice de relief (datorate modelării îndelungate a rocilor de către agenții externi). Interfluviile netede contrastează cu versanții abrupți, pe care se dezvoltă procese gravitaționale, dintre care predominante sunt: căderile de stânci, rostogolirile de blocuri și avalanșele (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, pp. 16-17).

Culmea Bucșoiu (2492 m) (fig. nr. 2.2.) este cuprinsă între văile Glăjăriei (la est), Mălăiești (la vest) și Morarului (la sud) și constituie, prin suprafață (este cea mai extinsă culme din sectorul nordic al Bucegilor), marea varietate a reliefului și posibilitățile de receptare panoramică a peisajului limitrof pe care le oferă (grație imensului vârf piramidal care domină toate culmile din proximitate) cel mai însemnat munte din grupul culmilor nordice ale Bucegilor. Situat la nord de Vârful Omu (2505 m), Vârful Bucșoiu este legat de acesta printr-o creastă care marchează două înșeuări adânci (Curmătura Morarului și Curmătura Bucșoiului). Din vârful Bucșoiu se despart în unghi drept două creste secundare: către nord Creasta Bucșoiului Mare (numită și Creasta Nordică), iar de la baza sudică a vârfului, Creasta Bucșoiului Mic (Creasta Estică sau creasta „La Balaur”), paralelă cu Creasta Morarului de care este despărțită prin Valea Morarului. Versanții nordici sunt străbătuți de numeroase brâne și de depresiunea Valea Rea, iar versantul nord-vestic este foarte abrupt și străbătut de Brâna Caprelor (pe care este inserat traseul turistic) (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 249).

Bucșoiul Mic formează cumpăna apelor dintre bazinele văii Prahovei și văii Ghimbavului, respectiv dintre Muntenia și Transilvania. Această cumpănă se continuă printr-o coamă ce coboară în Șaua Căpățânii Porcului (Pichetul Roșu). De sub flancul estic al vârfului Bucșoiu se formează valea Bucșoiului, care trece în partea superioară printr-o serie de hornuri, primește pe dreapta două vâlcele cu caracter alpin (Vâlcelul Grohotișului și Vâlcelul Portițelor), iar după ce traversează Poiana Bucșoiului, coboară spre valea Glăjăriei cu care confluează. Fața vestică a Bucșoiului Mare (către Valea Mălăiești sau Bisericuța), găzduiește o serie de trasee alpine interesante. Dincolo de Valea Mălăiești, în Culmea Padina Crucii și Valea Țigănești, există încă alte două trasee alpine. Flancurile sudice și estice ale Bucșoiului sunt străbătute de numeroase brâne, care confluează pe Fața Bucșoiului, cea mai însemnată este Brâna Mare a Bucșoiului care, pornind din Valea Morarului, în prelungirea Brânei Mari a Morarului, traversează Creasta Bucșoiului Mic și coboară subțiată în Valea Bucșoiului, de unde se continuă pe malul opus și intră pierzându-se pe Fața Bucșoiului. Deținând multe elemente de atractivitate turistică, culmea Bucșoiului se pretează pentru practicarea: alpinismului / escaladei, drumeției montane, turismului ecologic, turismului științific și de vizitare (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 249).

Relieful petrografic

Prezența exclusiv insulară a calcarelor (în munții Țigănești), datorită întinderii și grosimii mici pe care o au aceste formațiuni, determină ca relieful carstic să aibă o desfășurare redusă. Însă relieful dezvoltat pe conglomerate, gresii micacee și marne chiar, reprezintă rezultatul eroziunii diferențiate exercitate de agenții externi. Bisericuța și Piramidele din culmea Țigănești au o geneză mixtă (petrografică și periglaciară), la care degradarea reliefului este ușurată de acțiunea de coraziune, datorită înălțimilor mai mari de 1500-1600 m (Cristea, 1964, p.46). Acestea reprezintă principalele elemente de atractivitate turistică, putându-se practica: drumeția montană, turismul ecologic și turismul științific și de vizitare.

Relieful glaciar

Escaladând vârful Omu, călătorul poate descoperi căldări ce împresoară dinspre nord acest nod orohidrografic. Glaciațiunile s-au produs în Riss și Würm ori numai în Würm I și Würm II. În prima etapă, acumularea zăpezilor are loc atât pe suprafețele structurale extinse, cât și în cadrul bazinelor hidrografice Mălăiești și Țigănești. Cantitatea mare de zăpadă acumulată determină formarea unui ghețar comun pe ambele văi din care porneau două limbi separate prin custura Padina Crucii. Aceasta e demonstrată de existența umerilor de pe văile Mălăiești și Țigănești la 2200 m care se racordează în aval cu nivelul din custura Padina Crucii.

A doua etapă se dezvoltă pe seama primeia, o nouă încrustare ducând la separarea celor dintâi văi. Interfluviile se reduc, caracterul structural al custurilor fiind degradat. Are loc complicarea circurilor glaciare ce se înmulțesc datorită faptului că suprafața structurală în faza anterioară a creat excavații prin acțiunea de alunecare a gheții. Apar și circuri glaciare de pantă care converg spre sursa principală.

În Holocen se formează torenți de pietre ce se adună la baza pantelor, cauza constituind-o insolația ce duce la decriptarea rocilor. Lacurile Țigănești și Mălăiești au fost scurse de râuri sau infiltrate în masa conglomeratică (Velcea, 1961, p.127).

Valea Mălăiești (fig. nr.2.2. și nr. 2.3.) prezintă cele mai tipice forme glaciare din munții Bucegi, cu căldarea superioară dispusă în amfiteatru între Culmea Bucșoiu Mare, Culmea Scara și Creasta Padina Crucii. Aceasta avea în timpul Pleistocenului cele mai multe rupturi de pantă, un bazin de recepție torențial bine dezvoltat, datorită zăpezii acumulate în cuprinsul său și a acțiunii acesteia. Pe făgașul vechii văi, ghețarii înaintau, modelând treptele existente și, creând în unele cazuri, altele noi. Valea glaciară obsecventă, axată pe sinclinalul Mălăiești coboară până la 1400 m, de unde se transformă într-una fluviatilă. Pe fundul văii se află grohotiș, blocuri de mărime considerabilă, iar intercalarea blocurilor de calcare în masa conglomeratică accentuează formarea hornurilor.

Fig. nr. 2.2. Valea glaciară Mălăiești

În partea superioară a văii Mălăiești, în afara circului principal în trepte, sub Bucșoiu se află un circ în pantă, în care acumularea zăpezii s-a efectuat pe suprafața de strat. Circul glaciar principal este delimitat la S de un perete abrupt, brăzdat de o serie de hornuri stâncoase, dintre care cel mai important din punct de vedere turistic este Hornul Mare al Mălăeștilor. Circul este modelat de avalanșe, astfel încât aspectul inițial este deteriorat. În amonte de cabana Salvamont, la 1820 m, pragul glaciar superior a obligat masa de gheață să se împartă în două brațe din reuniunea cărora s-a acumulat la baza lui și materialul cărat. În aval, morena laterală are dimensiuni mici. Morena terminală este slab reprezentată, întrucât materialul a fost antrenat în aval. Acțiunea postglaciară torențială a modelat formele glaciare. Fiind o zonă cu mare atractivitate turistică, se pot practica cu succes: drumeția montană, dar și turismul științific și de vizitare.

Fig. nr. 2.3. Obiectivele turistice naturale din unitatea administrativ teritorială Râșnov

Valea Țigănești (fig. nr. 2.3.) este o vale glaciară delimitată de două picioare de munte desprinse din Culmea Scara: Culmea Țigănești (la V) și Padina Crucii (la E) ce prezintă în partea superioară un circ glaciar bine evidențiat, până nu demult existând un lac, o mlaștină, barată de o morenă laterală (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 252). Treptele glaciare au un caracter striat, oblic pe direcția văii. Morena terminală ajunge până la 1400 m, de unde valea glaciară se transformă într-una cu caracter permanent. Valorificarea turistică se poate realiza prin practicarea drumeției montane și a turismului științific și de vizitare.

Padina Crucii (Strungii) se desprinde din culmea Scara către N, despărțind căldările văilor Mălăiești (spre E) și Țigănești (spre V). Ea este intens modelată lateral de cei doi ghețari, apărând ca o custură. Caracterul de custură este estompat de elementele structurale. Profilele transversale executate demonstrează dezvoltarea complexă a glaciațiunii pe ambele văi, dând naștere complexului glaciar Mălăiești-Țigănești. Versantul drept al Mălăieștiului și cel stâng al Țigăneștiului prezintă nivele de umeri continuate și mai jos pe vale. Înălțimea umerilor (2200 m) depășește cu 100 m înălțimea custurii Padina Crucii, ceea ce arată existența unui ghețar comun în primă fază, pe când în următoarea, gheața nu a mai avut capacitatea de lucru atât de mare producându-se separarea ghețarilor pe cele două văi (Velcea, 1961, p.129). Principalele elemente de atractivitate turistică din proximitatea acesteia sunt reprezentate de valea glaciară a Mălăieștilor, Hornurile Mălăieștilor și cabana Mălăiești. Se pot practica: alpinismul și escalada, drumeția montană, turismul ecologic și turismul științific și de vizitare (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 250).

Relieful periglaciar

Elementele periglaciare tipice sunt reprezentate prin stâlpi, coloane, pinteni, nișe de coraziune, grohotișuri, torenți de pietre și tăpșane de grohotiș ce flanchează versantul Bucșoiului. Versanții nord-vestici și vestici ai Bucșoiului Mare sunt întretăiați de o singură brână continuă, îngustă și pietroasă, Brâna Caprelor, ce conduce în valea Mălăiești.

Flancurile sudice și estice sunt străbătute de numeroase brâne care confluează în fața Bucșoiului Mic în pajiști largi (Brâna Mare și Brâna Mică a Bucșoiului). Versantul estic al Bucșoiului Mare, aflat de-a lungul văii Ghimbășelului, formează al doilea mare abrupt al Bucegilor, după cel prahovean. Acesta se împarte în două zone: una sălbatică, stâncoasă, axată pe valea Bucșoiului (vâlceaua Bucșoaia, al cărui afluent este Șistoaca Crăpată) și alta ce începe din dreptul Văii Rele și se prelungește până în prispa Prepeleacului, fiind o coastă întinsă (Munții Carpați, anul II, nr.5, 1998, p.12). Versantul vestic, situat deasupra văii Mălăiești, este brăzdat de numeroși torenți, hornuri și fisuri, printre care mănunchiul de fenomene cu un puternic caracter alpin al văii Pietrele și Turnul Mălăiești, un promontoriu înalt și cu pereți abrupți ce domină prin măreția lui severă peisajul văii superioare a Mălăieștiului.

Periglaciarul fosil cuprinde o suprafață mai mică, ceea ce a fost afectat de glaciațiune, azi este afectat de procesele periglaciare din care nu lipsesc crioturbațiile.

Relieful eolian

Pe culmea Bucșoiu, pe lângă mulții stâlpi sau coloane, se află și pietre a căror fațete sunt modelate de vânt.

Masivul Postăvaru

În extremitatea vestică a Carpaților Curburii se detașează masivele Postăvaru (1799 m) și Piatra Mare (1843 m). Localizat între depresiunea intracarpatică a Brașovului (Depresiunea Bârsei), deasupra căreia se înalță cu peste 1200 m și versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi, masivul Postăvaru constituie o uriașă cută anticlinală, situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei, alcătuită din calcare de vârstă jurasică, conglomerate polimictice și gresii

cretacice. Calcarele predomină în cadrul culmilor din vest și sud, unde apar forme endo- și

exocarstice de dimensiuni reduse (lapiezuri, doline, peșteri) (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 18).

Prin pantele structurale și suprafețele de nivelare se leagă de Clăbucetele Predealului, schițând areale depresionare intens modelate de Râșnoava, Timiș și Prahova.

Intensa modelare exercitată în condițiile nivelului coborât și apropiat al depresiunii Brașov e marcată de suprafața Poiana Brașov, ea fiind conturată și de o serie de văi similară cu cea a nivelului Predealului. Delimitată în est de creasta Postăvarului și în vest de un nivel de măguri calcaroase, această suprafață se dezvoltă prin lărgirea a două bazine hidrografice: Cheia și Poiana. Din munții joși ai Poienii Brașov se remarcă: Dosul Pleșii (1045 m), Dealul Cernit (964 m), Dealul Coroeni (1013 m), ce se află pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov (Bălteanu; Băcăințan, 1981, p.23).

Relieful petrografic

Calacarele și conglomeratele din masiv au dat acestuia o înfățișare abruptă în Cheile Râșnoavei, dar și forme ciudate, așa cum este Bisericuța Păgânilor (fig. nr. 2.3.), aflată pe Dealul Pleșii, la 950 m altitudine. Bisericuța Păgânilor (numită și Templul Ursitelor sau Templul Idolilor), situată la altitudinea de 981 m, în proximitatea Peșterii Râșnoavei are nouă săli de mici dimensiuni, unite între ele prin galerii și este pretabilă pentru: turism pietonal sau de drumeție montană și turism științific și de vizitare.

Întrucât munții Postăvaru sunt alcătuiți din olistolite (blocuri de calcare insedimentate) desfăcute de matricea detritică de către eroziune, peșterile sunt de dimensiuni mici, echidimensionale, foarte fisurate, pentru că au reacționat prin fracturare la solicitările tectonice.

Pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov sunt două peșteri: Gura Cheii (peștera Râșnoavei) și Fundata (Peștera Înfundată sau Valea Cetății), de pe valea cu același nume, afluent al Văii Cetății. Peștera Gura Cheii a fost studiată în anii 1952-1960 din punct de vedere istoric și mai puțin geografic (Nicolăescu-Plopșor; Păunescu; Pop, 1967, p.14), în schimb, peștera Fundata a fost studiată din punct de vedere geografic, începând cu anul 1958, când Margareta Dumitrescu și Traian Orghidan (Dumitrescu; Orghidan, 1958, p. 23) au descris și elaborat schița peșterii, iar în anul 1974 I. Povară, G. Diaconu și Traian Constantinescu au realizat studiul pentru amenajarea turistică.

Peștera Gura Cheii este situată pe malul drept al Pârâului Cheia, la 8 km est-sud-est de Râșnov. Aceasta a fost semnalată încă din 1925 de către Franz Podek și săpată parțial în mai multe campanii arheologice de către Alfred Prox (1937-1935), C. S. Nicolăescu-Plopșor (1959) și Al. Păunescu (1983-1985). Peștera este inclusă în Repertoriul Arheologic Național (RAN), cu codul 40376.04, ca fiind locuită în Neolitic, Paleolitic, Eneolitic, Epoca bronzului.

Peștera Valea Cetății (fig. nr. 2.3. și 2.4.) este catalogată în sistemul peșterilor din România în anul 1981 cu codul 1230/9. A fost deschisă pentru prima dată în toamna, bogată în precipiitații a anului 1949, când o explozie de natură hidraulică a făcut să fie îndepărtată umplutura care astupa intrarea și a produs o viitură imensă pe valea Fundata. Și astăzi se mai pot vedea urmele acelei explozii: fragmente de rocă de dimensiuni și concrețiuni diferite, bolovani. Cauza exploziei a fost acumularea unei cantități mari de apă în Sala Mare, dar se presupune că nu a fost prima explozie de acest fel din istoria peșterii.

Prin deschiderea formată după explozie au reușit să pătrundă în peșteră un grup de tineri din Râșnov în anul 1954, iar în anul 1958, Margareta Dumitrescu și Traian Orghidan au realizat primul studiu complex al peșterii. Ei au publicat la acel moment descrierea și schița peșterii, arătând că ar avea 270 m lungime. Cercetările lor au fost aprofundate în anul 1981 de către o echipă a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” din București, care au topografiat 857 m dispuși pe 36 m de denivelare. În anii 1988 și 1989 s-au mai adăugat la dimensiunile deja cartate și topografiate 63 m, respectiv 38 m, cu o denivelare de 38,5 m și o dezvoltare de 958 m. Din 1989, peștera a fost supusă unui proces continuu de distrugere, cauzat de accesul unor vizitatori neavizați. De la data de 22.02.2010, aria naturală Peștera Valea Cetății a intrat în custodia SC EMS Cave SRL, atribuirea făcându-se de către Ministerul Mediului și Pădurilor. Din fericire, procesul de deteriorare al peșterii s-a stopat și s-a început cel de amenajare, prin utilizarea unor tehnologii de ultimă oră.

Publicul se poate bucura de peșteră încă din decembrie 2010, când a fost deschisă spre vizitare după o muncă titanică. Amenajarea peșterii a constat în montarea unei aparaturi ultraperformante care să monitorizeze permanent parametrii climatici (temperatură, umiditate), pentru a se ține sub control strict impactul vizitatorilor asupra acestora. Tot pentru a nu modifica temperatura din interior s-au folosit pentru amenajare lumini de tip LED. În anul 2011, în peșteră a fost organizat primul concert de muzică de cameră.

Fiind săpată în calcarele jurasice ale versantului vestic al Postăvarului, la 3,5 km distanță de centrul Râșnovului, peștera are trei deschideri, dintre care una în aval, pe malul drept al văii și două în amonte, cu 150 m mai sus, în Poienița Dracului. Aici se pot observa aspecte care denotă existența unui fost ponor și amploarea modelării prin coroziune și eroziune a succesiunii de diaclaze pe care a evoluat galeria principală.

Fig. nr. 2.4. Interiorul peșterii Valea Cetății

Cel mai important spațiu din întreaga peșteră este Sala Mare care are 58 metri pe direcția V-E și 42 m pe direcția aproximativ perpendiculară (fig. nr. 2.5.)

Fig. 2.5. Harta Peșterii Fundata, realizată de Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București (sursa: http://www.pestera-valeacetatii.ro/ro/prezentare/)

Podeaua sălii este acoperită cu blocuri prăbușite în cantități foarte mari, resturi de concrețiuni și material aluvionar. Tavanul, aflat la 20 m prezintă stalactite, păstrate relativ intact și diferite ca aspect și dimensiuni. Pereții sunt acoperiți de calcit. Valorificarea din punct de vedere turistic a Peșterii Fundata se poate realiza prin practicarea: turismului pietonal sau de drumeție montană, speoturismului și turismului științific și de vizitare

2.1.2.2. Treapta morfogenetică a bazinetelor depresionare și culoarelor intramontane – Culoarul Râșnoavei

Cheile Postăvarului (Cheile Râșnoavei) (fig. nr. 2.3. și 2.6.) reprezintă cele din urmă ramificații ale munților Postăvaru înspre Depresiunea Brașov. Acestea sunt create de pârâiașele Cheișoara și Cheița ce se rostogolesc peste mici albii de lespezi spălate. Marele perete, cel mai înalt, domină cu 200 m culoarul rămas în umbră. Pe acesta apar dâre cenușii-sângerii, rezultat al elementelor chimice feruginoase existente în compoziția rocilor și dizolvate de ploi și torenți de-a lungul anilor. Legenda dârelor roșietice de pe perete amintește de sacrificiul fecioarelor fugare ce au preferat moartea, aruncându-se de pe culmi decât să-și riște viața în robia năvălitorilor (Manițiu, 1979, p.135).

Fig. nr. 2.6. Cheile Râșnoavei

Cheile Râșnoavei sunt tăiate în lama de calcar ce se continuă din masivul Postăvaru, dincolo de valea Cheii. Lungi de peste 200 m, Cheile Râșnoavei își înalță pereții abrupți de 70-80 m, ce se apropie până la 10-12 m, iar uneori numai până la 7-8 m. Apa care a retezat cu putere stânca, creându-și drum atât de anevoios, când sare învolburată peste bolovanii desprinși din pereții stâncoși, când curge necrezut de liniștit (Munții Carpați, anul II, nr.7, 1998, p.18). Albul calcarului contrastează cu vegetația ce se agață în micile concavități ale rocii, iar pădurea se cațără pe polițele tăiate în piatra dură sau se adună în valea întunecată, dând mai multă sălbăticie locurilor.

Cheile Râșnoavei sunt formate prin epigeneză prin adâncirea continuă a Pârâului Cheii în roci cu duritate mică ce acoperă calcarele. Pârâul și-a continuat eroziunea în masivul calcaros. Modelând acest tip de roci, a generat în cadrul cheilor un relief calcaros de suprafață reprezentat prin turnuri, stâlpi ascuțiți, pereți verticali și chiar aplecați peste apă. Aspectele de amănunt de morfologie sunt formate din limbi de grohotiș ce coboară în micile culoare nivale situate în partea superioară a versantului, mici polițe structurale, bogat relief rezidual.

Primăvara, bucăți de gheață se desprind de pe umerii zidurilor, încălecând una peste alta și se năruie în gol. Pereții Cheilor, Santinela Cheilor, Peretele Hornului Înverzit, Peretele Viperei, Peretele Surplombelor de Sus, datorită spectaculozității (înălțimii și verticalității lor) atrag un număr important de practicanți ai alpinismului și bungee-jumping-ului, dar Cheile Râșnoavei sunt pretabile și pentru practicarea turismului pietonal sau de drumeție montană și a turismului științific și de vizitare.

Treapta morfogenetică depresionară (Sectorul sud-vestic al Depresiunii Brașovului – Piemontul Râșnovului, Piemontul Sohodolului, Câmpia piemontană a Bârsei)

Culoarul piemontan Râșnov face parte din depresiunea Brașov, ce este situată în centrul țării, la curbura internă a arealului carpatic. Depresiunea Brașov este o arie de discontinuitate între Carpații Orientali și cei Meridionali, fiind cea mai întinsă depresiune intramontană din Carpații românești și una dintre cele mai reprezentative. Aceasta prezintă limite clare cu munții Bucegi și Postăvaru. Contactul culmilor muntoase cu depresiunea prezintă o formă sinuoasă, fiind pus în evidență printr-o denivelare bruscă de 200 – 400 m, întreruptă adeseori de văi largi.

Depresiunea Bârsei este situată la circa 400 – 550 m altitudine, fiind de origine tectonică,

formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. În cadrul acestei unități se diferențiază trei compartimente morfologice: o suprafață înaltă, de 550 – 600 m altitudine, de coline piemontane marginale (piemonturile Brașovului, Râșnovului și Sohodolului) alcătuite din nisipuri și pietrișuri, fiind foarte permeabile și uscate (prezintă la bază o puternică pânză freatică, provenită de la apele de infiltrație), treapta mijlocie sau a șesurilor piemontane acumulative, etajată și fragmentată de râuri (Olt, Bârsa, Ghimbășel) și treapta joasă, cu văi care prezintă maluri puțin evidențiate și lunci cu caracter mlăștinos, având 520 – 550 m altitudine, o câmpie piemontană, formată în urma acumulării cuaternare (umedă și mlăștinoasă, străbătută de numeroase pâraie și canale de desecare).

Depresiunea Brașov cuprinde două zone piemontane: în nord Feldioara-Câmpul Frumos-Reci-Turia și în sud Sohodol-culoarul piemontan Râșnov-Brașov-Săcele-Zagon-Ghelința. Piemonturile și glacisurile constituie partea înaltă și cea mai fragmentată a depresiunii ce se întinde ca o centură la marginea acesteia, cu pante destul de stabile. Acestea ocupă rama înaltă a depresiunii între 850 m în Piemontul Sohodolului și aproximativ 550 m la contactul cu câmpia aluvială. Contactul dintre ele este marcat de numeroase linii de izvoare. Piemonturile cele mai dezvolate sunt în sud si în sud-vest: piemonturile Sohodol, Râșnov, Brașov, Săcele, constituite din depozite villafranchiene (Posea, 1981, p.8).

Fragmentarea reliefului are valori scăzute, comparabile cu ale regiunilor de câmpie.

Densitatea fragmentării (0,6 – 1,7 km/km²) este datorată cursurilor fluvio-torențiale ce coboară din munți pentru a se îndreptă spre nivelul de bază coborât oferit de Olt (484 m – aval de Feldioara). Adâncimea fragmentării reliefului este cuprinsă între 150-200 m în cadrul piemonturilor marginale și 50-150 m în interiorul câmpurilor aluviale. Declivitatea, în concordanță cu aspectul de șes al depresiunii, înregistrează frecvent valori de 1°- 5° care cresc în aria piemontană, până la 15°.

În continuarea spre nord a piemontului Sohodol se găsește o unitate piemontană, căreia i se atribuie numele de culoarul piemontan Râșnov și care nu este altceva decât continuarea firească a acestuia, culoarul piemontan Râșnov facând corp comun cu piemontul Sohodol. Limita dintre cele două piemonturi nu este dată de accidente deosebite. Aceasta poate fi trasată pe o linie ce unește dealul Curmătura de lângă Râșnov cu dealul Băjenii de sub Fundătura și e dată de apariția izvoarelor. Masa mare a depozitelor ce intră în componența acestei unități se pune pe seama activității prodigioase a Bârsei și Ghimbășelului. Din depozitele culoarului piemontan apar diferiți martori ai scufundării reprezentați prin movilele Măgurile.

Întreaga unitate este drenată de Ghimbășel și Bârsa în lung. Ghimbășelul drenează flancul drept al piremontului, erodând toate depunerile venite din partea estică. Deplasarea spre vest a Ghimbășelului în sectorul nordic al culoarului piemontan se pune pe seama depunerilor de pe flancul stâng al piemontului Brașovului. Deplasarea spre vest a Ghimbășelului și Bârsei nu poate fi pusă numai pe seama conurilor de dejecție. Această deplasare de dată recentă nu poate fi străină de slaba mișcare pozitivă pe verticală care, după toate probabilitățile, a venit din partea sud-estică după organizarea rețelei hidrografice.

Lipsa unei pânze superficiale de apă de pe acest piemont a făcut ca așezările omenești în trecut să se retragă spre rama de orogen periferică. Conul văii Cetății a izbutit să împingă spre stânga cursul Ghimbășelului. Pârâul Cristianului deschide o vale largă spre dealul Dorobei și dealul La Promenadă și, prin vechiul con de dejecție exercită aceeași acțiune de abatere spre stânga a Ghimbășelului. Văile strâmte la ieșirea din munți alternează cu văi largi, extinse pe seama diferitelor depozite. De asemenea, conul de dejecție al Ghimbășelului Mic a silit pârâul Pănicel să se îndepărteze de Ghimbășel și să conflueze cu Sohodolul, cu toate că într-o fază anterioară înainta spre Ghimbășel (Iancu, 1957, p. 118).

2.2. POTENȚIALUL TURISTIC AL PARAMETRILOR CLIMATICI

Unitatea administrativ teritorială Râșnov aparține, din punct de vedere al regionării climatice, regiunii montane. Aceasta cuprinde întreg lanțul carpatic și depresiunile intracarpatice aferente. Observațiile utilizate au fost efectuate la stația meteorologică Brașov-Ghimbav și la vârful Omu, întrucât la Râșnov nu a existat decât un post pluviometric. Cele două stații meteorologice au fost alese datorită reprezentativității pentru unitățile de relief în care sunt localizate și datorită perioadei continue de funcționare, fiind nevoie de șiruri de date omogene și care acoperă un interval de cel puțin 30 de ani (conform normativelor OMM).

2.2.1. Principalele elemente meteorologice de evaluare a potențialului climato-turistic în unitatea administrativ teritorială Râșnov

2.2.1.1. Temperatura aerului

Temperatura medie anuală și lunară

Temperatura aerului este influențată de caracterul complex al suprafeței active, care determină distribuția neuniformă a radiației solare directe. În unitatea administrativ teritorială Râșnov, valorile medii multianuale ale acestui parametru climatic sunt cuprinse între -2.5°C (Vf. Omu) și +7.6°C (Brașov), altitudinea determinând scăderea temperaturii aerului, conform gradientului termic vertical de 0,6°C/100 m. Temperatura medie anuală este destul de scăzută comparativ cu localități situate la aceeași înălțime (660 m), datorită faptului că, iarna, în mod frecvent, în depresiunea Brașov, au loc inversiuni de temperatură. Aceste fenomene sunt specifice reliefului depresionar intramontan, unde nu numai că au o frecvență ridicată, ci și o intensitate ridicată. Pentru altitudinile cuprinse între 800 și 1300 m, temperatura medie anuală este de +6°C, în timp ce zona cuprinsă altitudinal între 1300 și 1800 m are temperaturi medii anuale de +2- +4°C. Versanții și culmile situate între 1800 și 2300 m au o temperatură medie anuală de 0°C, iar platourile și culmile înalte, situate între 2300 și 2500 m altitudine sunt dominate de un climat cu o temperatură medie anuală de -2°C.

Fig. nr. 2.7. Distribuția valorilor termice la stațiile meteorologice din apropierea U.AT. Râșnov

În etajul alpin cele mai scăzute temperaturi se produc în luna februarie (Vf. Omu –

-10.3°C), în timp ce în munții mijlocii și în depresiuni, ele se înregistrează în luna ianuarie, valorile medii lunare fiind de -4.4°C (Brașov). Cea mai caldă lună a anului este august, în etajul alpin (5.5°C) și iulie, în restul arealului, depășind chiar 17șC la Brașov (17, 9°C) (fig. nr. 2.7.). Se constată un decalaj de o lună între depresiune și vârfurile montane la temperatura lunii celei mai reci și a celei mai calde.

Amplitudinea termică medie anuală

Pentru vatra orașului Râșnov, amplitudinea termică medie anuală este de 22,3°C, scăzând treptat spre vârfurile munților, ajungând ca la vârful Omu aceasta să fie de 15,8°C.

Temperaturile extreme

Altitudinea influențează în mod semnificativ valorile temperaturilor maxime absolute, acestea prezentând un raport de proporționalitate inversă .

Minima absolută lunară este, la Râșnov, în vatra orașului, negativă în 10 luni din an (cu excepția lunilor iulie și august, când se înregistrează minime absolute lunare pozitive), iar la vârful Omu aceasta este negativă în toate lunile anului. Minima termică absolută s-a înregistrat la stația meteorologică Bod (Depresiunea Brașov), în data de 25.I.1942 (-38.5°C), reprezentând totodată și recordul minim absolut al României. Comparativ cu această valoare, în regiunea montană înaltă din apropierea Râșnovului, temperaturile minime absolute au fost de -38.0°C (10.II.1929) la stația meteorologică Vf. Omu (Munții Bucegi), în timp ce la Predeal, valorile au coborât cel mai mult până la -33.8șC (11.II.1929).

Temperaturile maxime absolute lunare sunt la Râșnov, atât în vatra orașului, cât și la vârful Omu, pozitive în fiecare lună. Temperaturile maxime absolute au depășit 37.0°C (37.3°C) în data de 5.VII.2000 la stația Brașov. Anul 2000 a fost un an al recordurilor termice, atât în arealele depresionare, cât și în regiunea montană înaltă (tabelul nr. 2.1.).

Temperaturile minime absolute anuale și lunare s-au produs în condițiile unor advecții de aer rece, continental arctic sau a unor răciri radiative în regim anticiclonic, iar temperaturile maxime absolute anuale și lunare au avut loc în condițiile unui timp anticiclonic, cu invazii de aer cald, tropical, ce au determinat predominarea timpului cald și secetos.

Amplitudinea termică absolută este dată de diferența dintre temperaturile extreme absolute, aceasta având valoarea de 75,3șC în apropierea Râșnovului.

Tabelul nr.2.1. Temperaturile minime și maxime absolute înregistrate la stațiile meteorologice din apropierea U.AT. Râșnov (1896-prezent)

(Sursa: Stațiile meteorologice Vârful Omu și Brașov-Ghimbav)

Scăderea temperaturii aerului sub 0șC este determinată de advecția unor mase de aer rece, și de procesele radiative intense. Aceste fenomene se pot produce pe parcursul întregului an. Zilele cu îngheț (T min0șC) prezintă o frecvență relativ mare în cuprinsul depresiunii intramontane (38,1% la Brașov) și mare în regiunea montană propriu-zisă (44,9-71,2%). Media multianuală a numărului de zile cu îngheț pornește de la 139 zile, în Depresiunea Brașov, ca să ajungă la 260 zile, pe culmile înalte ale Munților Bucegi. Nopțile geroase (T min-10șC) sunt determinate de intensitatea proceselor de răcire din cursul anului și de condițiile aspre din timpul sezonului rece.

Fig. nr. 2.8. Frecvența numărului mediu anual de zile cu îngheț (1961-2011)

Dacă raportăm numărul nopților geroase la numărul nopților dintr-un an, acestea sunt de 8,5% la Brașov și 26,8% la Vf. Omu. Nopțile geroase se pot produce în spațiul montan propriu-zis în intervalul octombrie-aprilie, iar în etajul alpin (Vf. Omu) în perioada noiembrie-martie. Zilele de iarnă (T max0șC) sunt mai puține în comparație cu cele cu îngheț, fiind frecvente din noiembrie până în martie, atât în Depresiunea Brașov, cât și în spațiul montan. Numărul mediu anual al zilelor de iarnă crește cu altitudinea, de la mai puțin de 40 zile (11% din an) în Depresiunea Brașov, la 162 zile (44% din an) în Munții Bucegi la peste 2500 m (fig nr. 2.8. și tabelul nr. 2.2.).

Tabelul nr. 2.2. Datele medii de apariție și dispariție a înghețului în aer (1961-2011)

(Sursa: Stațiile meteorologice Vârful Omu și Brașov-Ghimbav)

2.2.1.2. Precipitațiile atmosferice

Cantitățile anuale, semestriale și lunare de precipitații

Precipitațiile atmosferice se caracterizează printr-o mare neuniformitate în timp și spațiu. Aceasta este impusă de interferența dintre influențele climatice continentale cu cele oceanice, de dispunerea treptelor de relief care imprimă trăsături specifice regimului pluviometric din unitatea administrativ teritorială Râșnov. Altitudinea reliefului are un rol hotărâtor, deoarece determină etajarea repartiției precipitațiilor. Astfel, cantitățile medii anuale de precipitații cresc treptat de la 866,4 mm, la stația pluviometrică Râșnov (660 m), la 1277,6 mm la vârful Omu, ilustrând un gradient pluviometric vertical pozitiv. Zona cuprinsă între 800 și 1800 m are o medie a precipitațiilor anuale de 1100 mm.

Cele mai reduse cantități de precipitații se înregistrează în zonele joase în anotimpul de iarnă (138-190 mm la munte și 80-88 mm în depresiune), luna cea mai săracă în precipitații fiind februarie (34,6 mm) în piemont, în vreme ce pe crestele munților este luna octombrie (52,9 mm). Maximele pluviometrice se înregistrează primăvara (230-260 mm la munte și 150-200 mm la Brașov) și vara (340-380 mm la munte și 250-275 mm la Brașov). Maximul pluviometric este atins în luna iulie la Brașov (89,2 mm), precum și la peste 2500 m, la stația Vf. Omu (140,4 mm). În arealul orașului Râșnov valorile precipitațiilor din semestrul cald se încadrează între 418,0 mm la Brașov și 639,8 mm la Vf. Omu. În semestrul rece, cantitatea de precipitații este, în general, mai redusă ca urmare a predominării regimului anticiclonic (circa 25-40% din cantitatea anuală de precipitații). Valorile precipitațiilor din acest semestru oscilează între 177 mm la Brașov și peste 350 mm în spațiul montan înalt (tabelul nr. 2.3.).

Tabelul nr. 2.3. Cantitățile semestriale de precipitații)

(Sursa: Stațiile meteo Vârful Omu și Brașov-Ghimbav)

Cantitatea maximă de precipitații în 24 h

La Râșnov cantitatea maximă absolută în 24 h a fost de 106,2 mm, înregistrată la 20.VIII.1949, fiind de 1,2 ori mai mare decât normal lunară, iar la vârful Omu pentru aceeași perioadă, cantitățile au fost de 115,0 mm, fiind de 1,42 ori mai mică decât normala lunară și a fost înregistrată la 17.VII.1928 (tabelul nr. 2.4.) Se observă că respectivele cantități au fost înregistrate vara și că sunt mai mici comparativ cu zonele de câmpie.

Tabelul nr. 2.4. Cantitatea de precipitații maxime absolute în 24 de ore (mm), înregistrate până în anul 2011

(Sursa: Stațiile meteorologice Vârful Omu și Brașov-Ghimbav)

Numărul de zile cu diferite cantități de precipitații

Numărul de zile cu precipitații 0,1 mm este de 149,7 în depresiune și de 190,8 la stația meteorologică vârful Omu. Zilele cu cantități de precipitații de 1,0 mm sunt în număr de 84,4 la Brașov, pe când la cealaltă stație meteorologică sunt în număr de 155,3.

Începând cu lunile de la sfârșitul toamnei, frecvența invaziilor de aer rece crește,

determinând scăderea temperaturii aerului și solului sub pragul de 0șC. Astfel, precipitațiile

încep să cadă predominant sub formă de ninsoare, formându-se stratul de zăpadă la sol. Primele ninsori pot cădea în Depresiunea Brașovului în ultima parte a lunii noiembrie sau chiar în luna

septembrie, în cazul unor invazii temporare de aer polar continental. Decalajul între prima zi cu ninsoare și prima zi cu strat de zăpadă este de până la 10 zile (Mihai, 1975, citat de Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 28). În zona alpină, primele ninsori se pot produce din a doua jumătate a lunii august (Vf. Omu, 16.VIII). Ninsorile se pot produce foarte devreme, încă din primele zile ale lui august (Vf. Omu, 1.VIII) sau foarte târziu (Vf. Omu, 6.X), aceasta având repercursiuni asupra regimului stratului de zăpadă, care reprezintă expresia cantitativă a ninsorilor (tabelul nr. 2.5.).

Tabelul nr. 2.5. Datele medii de apariție și dispariție ale ninsorilor (1961-2011)

(Sursa: Stația meteorologiceă Vârful Omu)

La altitudini de peste 2000 m, ultimele ninsori apar până la începutul lunii mai (Vf. Omu, 22.V), efectele lor resimțindu-se uneori și în ultima decadă a lunii iulie (Vf. Omu, 31.VII).

La Vf. Omu stratul de zăpadă poate apărea la mijlocul lunii septembrie și dispărea la sfârșitul lunii iunie.

Pentru evaluarea potențialului climato-turistic, este important calculul probabilității apariției și dispariției stratului de zăpadă (echivalând unor perioade de revenire de 50 și respectiv, 100 de ani), ca să se poată evidenția posibilitatea extinderii sezonului de schi (tabelul nr. 2.6.).

Tabelul nr. 2.6. Datele extreme ale stratului de zăpadă cu diferite probabilități

(Sursa: Clima României, 2008)

Durata medie a stratului de zăpadă atinge cele mai mari valori în zonele înalte (278 zile

în Vf. Omu), aceasta oscilând între 228 zile și 343 zile (Clima României, 2008), pe când în zona piemontană e posibil să se mențină 80-120 zile. Grosimea medie a stratului de zăpadă atinge valori maxime în lunile de iarnă (fig. nr. 2.9.) și depinde de: altitudinea reliefului, orientarea versanților, gradul de acoperire cu vegetație și tipul acesteia.

Fig. nr. 2.9. Grosimea medie și maximă lunară a stratului de zăpadă în arealul montan al orașului Râșnov (Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 29)

Stratul de zăpadă reprezintă o importantă sursă de venituri pentru populația din stațiunile

montane în care se practică sporturile de iarnă. Sustenabilitatea din punct de vedere financiar a turismului de iarnă depinde însă de prezența unui strat de zăpadă cu grosimi corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de iarnă. În Elveția se consideră că stratul de zăpadă cu grosimea de 30 cm este suficient, cel de 50 cm este catalogat drept optim, iar cel de peste 70 cm excelent pentru practicarea sporturilor de iarnă. În aceeași țară se consideră că investițiile pentru dezvoltarea stațiunilor turistice montane specializate pe practicarea schiului pot deveni profitabile din punct de vedere economic doar atunci când durata stratului de zăpadă depășește 100 zile pe an. Numai atunci, stratul de zăpadă poate oferi condițiile necesare utilizării infrastructurii turistice specifice practicării schiului (Abegg, 1996, citat de Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 30 ).

Carpații Meridionali și Orientali, oferă condiții optime pentru practicarea sporturilor de iarnă (între 1500 și 1800 – 2000 m altitudine), prin deținerea unui potențial turistic valoros. Domeniul schiabil din țara noastră este puțin extins dacă ne raportăm la suprafața convențională totală de circa 70000 km² (Erdeli, Gheorghilaș, 2006). Cele mai valorificate masive montane din acest punct de vedere sunt Bucegi (116 ha), Postăvaru (57,4 ha), Clăbucetele Predealului (41,9 ha) și Baiu (10 ha), însă condițiile optime pentru acest sport sunt întrunite în intervalul 1500-2000 m. Fiind situate în jur de 650-800 m, pârtiile de schi (schi fond, biatlon și sărituri cu schiurile) din orașul Râșnov sunt deosebit de expuse variațiilor condițiilor de temperatură și precipitații din timpul iernii, pe fondul procesului general de încălzire a climei montane. Prin finalizarea proiectului pârtiei din Valea Țigănești (peste 2000 m), se va asigura Râșnovului un domeniu schiabil unde se va putea schia până la șase luni pe an.

Tabelul nr. 2.7. Favorabilitatea climatică pentru practicarea sporturilor de iarnă la Vârful Omu, în intervalul de persistență maximă a stratului de zăpadă (noiembrie-aprilie)

*Stație meteorologică reprezentativă pentru condițiile climatice specifice etajului alpin, dar situată imediat în apropierea U.A.T. Râșnov (Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 29)

O regiune este considerată favorabilă din punct de vedere climatic pentru practicarea sporturilor de iarnă dacă lipsesc temperaturile negative extreme excesive și viscolul puternic, iar stratul de zăpadă durează cel puțin 120 zile/an și are o grosime de cel puțin 15-20 cm. Spre exemplificare, în tabelul nr. 2.7. sunt redate sintetic condițiile de favorabilitate climatică pentru practicarea sporturilor de iarnă în arealul U.A.T. Râșnov, prin prisma stației meteorologice Vârful Omu, ceea ce nu este foarte relevant, întrucât domeniul schiabil nu este extins până în apropierea acestei stații meteorologice.

Raportat la condițiile climatice locale, în regiune există favorabilitate pentru practicarea schiului numai în intervalul decembrie-martie, îndeosebi pe pârtiile neamenajate încă, situate la peste >1500 m, din apropierea cabanei Mălăiești. Modificările din regimul temperaturii aerului și mai ales din cel al precipitațiilor, pe fondul procesului general de încălzire a climei montane, pot avea consecințe economice negative importante pentru practicarea activităților turistice din anotimpul iarna. Spre exemplu, cele mai marcante modificări din perioada 1961-2011 se manifestă în privința cantității ninsorilor, care manifestă o tendință de scădere susținută, atât în intervalul noiembrie-aprilie, cât și în timpul sezonului oficial de schi (decembrie-martie). De aceea, există un interes tot mai mare pentru adaptarea la noile condiții climatice din timpul sezonului rece. Astfel, autoritățile locale au făcut eforturi pentru echiparea Bazei olimpice pentru sporturi de iarnă cu instalații de producere a zăpezii artificiale, prin investiții importante obținute prin aplicarea de proiecte dedicate dezvoltării infrastructurii specific turistice.

2.2.1.3.Vântul

Regimul vântului este impus de dispunerea unităților montane și de existența culoarelor de vale, care determină canalizarea curenților de aer pe anumite direcții. În zona piemontană predomină mișcările aerului cu direcție nord-est către sud-vest, iar la peste 2000 m, pe culmile cele mai înalte ale Munților Bucegi, vânturile dominante au direcție nord-vest și vest. Vitezele medii ale vântului depășesc 7-8 m/s la altitudinile mari, din cauza lipsei obstacolelor majore și scad la 2,5-3,5 m/s în depresiune, datorită adăpostului conferit de culmile montane limitrofe, Frecvența calmului atmosferic este de 39,2% la Brașov.

2.2.2. Poluarea aerului

Principalele surse de poluare a aerului în orașul Râșnov care pot afecta activitatea turistică sunt reprezentate de:

sursele mobile (existența unui parc auto învechit) și circulația automobilelor pe DN 73,

respectiv DN 73A, ce traversează localitatea, și drumurile județene;

emisiile provenite de la centralele termice ce funcționează pe bază de gaze naturale -principala sursă de încălzire (sursă de impurificare a atmosferei cu COV – CH₄, benzen, oxizi de azot, CO₂);

unitățile agrozootehnice (ex. ferma de găini ouătoare cu o capacitate de 73 920 găini ouătoare/ciclu aparținând societății S.C. NECRI SAN S.R.L), sursele fiind reprezentate de incineratorul de cadavre (poluanți: pulberi totale, HCl, NO₂, SO₂, CO, CO₂, carbon organic total, NH₃, cenușă), fermentația dejecțiilor pe platforma de stocare temporară a dejecțiilor, procesele metabolice ce au loc în halele de creștere păsări (poluanți: CH₄, NH₃, N₂O, CO₂,miros – H₂S, pulberi);

depozitarea necontrolată a deșeurilor (în scădere datorită existenței contractelor pentru colectarea deșeurilor cu societatea SC Goscom Cetate Râșnov SA);

diverse activități care se constituie în surse de particule (lucrări agricole, construcții, drumuri) (Raport de mediu Plan Urbanistic General orașul Râșnov, 2012, p. 45)

2.2.3. Caracteristicile parametrilor climatici și riscurile climatice

Realizarea analizei caracteristicilor climatice din unitatea administrativ teritorială Râșnov a reliefat existența unor disfuncționalități induse de manifestarea fenomenele meteorologice. Sintetizând, putem distinge următoarele:

• pătrunderea maselor de aer rece și fenomenele de inversiuni termice din cadrul culoarelor de vale și montane (Culoarul Râșnoavei), determină existența unor temperaturi scăzute, mai ales primăvara târziu și toamna devreme, cu efecte negative asupra fluxului turistic din aceste perioade;

• temperaturile negative extreme și numărul ridicat al zilelor geroase determină o stare de disconfort populației;

• frecvența mare a perioadelor ploioase din sezonul cald (circa 60% din precipitațiile anuale cad vara și primăvara târziu), dar și numărul mare al zilelor cu cer acoperit, determină disconfort turiștilor ce preferă această perioadă pentru sejururi de recreere;

• ploile abundente de vară din zona montană determină frecvente viituri care au marcat consecințe negative profunde asupra unor adăposturi montane, gospodării, cabane turistice și chiar turiști;

• acumularea zăpezii din arealele montane determină declanșarea unor fenomene de avalanșă;

• primele ninsori de toamnă nu reușesc să formeze un strat de zăpadă stabil, important pentru extinderea sezonului turistic cu posibilitatea practicării sporturilor de iarnă;

• valorile tot mai scăzute ale precipitațiilor solide din sezonul rece au un impact negativ asupra stratului de zăpadă, ceea ce determină un impact negativ asupra practicării sporturilor de iarnă;

• stratul de zăpadă la sol are o grosime medie multianuală sub 25 cm, iar acest fapt are un impact negativ asupra practicării atât la nivel ridicat de performanță a sporturilor de iarnă, cât și pentru sejururile de recreere prin sporturi de iarnă;

• frecvența ridicată a vânturilor cu viteze mari din zonele montante cu altitudini de peste 1500m determină viscoliri, cu impact negativ asupra drumețiilor și al schiatului;

• fenomenul de polei si căderea unor cantități mari de zăpadă în perioade scurte de timp afectează transportul și , indirect, activitatea turistică;

• ceața deasă din spațiul montan mediu și înalt al munților Bucegi, Postăvaru și uneori și din restul arealului are un impact negativ asupra activităților turistice și de transport;

• modificările climatice manifestate prin încălzirea climei montane (iernile calde 2000-2001 și 2006-2007, cu medii termice mai ridicate cu peste 2șC) determină o creștere a costurilor de întreținere a pârtiilor de schi. (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p. 32)

În urma analizei SWOT sunt relevate următoarele aspecte:

(Sursa: Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p.181)

2.2.4. Fondul climato-turistic

Intervenția climei în actul turistic se manifestă în derularea proceselor turistice ca resursă atractivă propriu-zisă, caracteristicile elementelor climatice din zona analizată (nebulozitatea, temperatura aerului, precipitațiile, vântul), alături de celelalte componente ale cadrului natural (relief, hidrografie, vegetație, faună), având un rol major în dezvoltarea turismului.

Pretabilitatea unei stațiuni turistice la cură, la activități de recreere, la practicarea unor sporturi de sezon depinde de factorii climatici, cu impact bioclimatic. Modul de tratare sau prevenire a unor afecțiuni prin aero- sau helioterapie depinde de impactul organism-bioclimă. Anumite caracteristici bioclimatice sunt specifice pentru fiecare etaj sau nuanță climatică, iar în formele de terapie climatică se implică, în principal, trei factori: termic, dinamic, hidric.

„Bioclimatul tonic stimulent de munte este un climat solicitant pentru funcțiile neurovegetativ-endocrine, care coordonează și determină aclimatizarea organismului la condiții de mediu specifice, prin efectul biologic al scăderii presiunii parțiale a oxigenului din aer, radiația solară de tip U.V.B., cu caracter eritrenogen, prezentă pe tot parcursul anului. Acesta se recomandă în anemii, convalescențe, stări neurovegetative (în sensul de hiperfuncții), în insomnii. Până la 1000 m acest bioclimat se recomandă celor cu deficiențe de aclimatizare ale sistemului cardiovascular, cât și cel respirator. La peste 1000 m, se impune efectul cumulativ al presiunii în scădere, a reducerii presiunii oxigenului, paralel cu abundența radiației solare ultraviolete, care au efecte terapeutice în hipertiroidie, în tratarea astmului bronșic alergic sau

în cura unor afecțiuni pulmonare evolutive (era principala modalitate de ameliorare a afecțiunilor T.B.C., până la apariția antibioticelor).” (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov, 2009, p. 142)

2.3. HIDROGRAFIA

2.3.1. Resursele de apă

Rețeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov are o distribuție spațială relativ uniformă, fiind puternic influențată de poziția catenelor montane. Pentru alimentarea cu apă se utilizează atât ape de suprafață, cât și subterane, de aceea este necesară cunoașterea adecvată a acestora.

Resursele de apă din teritoriul unității administrative teritoriale Râșnov sunt gestionate și monitorizate de sucursala Administrației Naționale „Apele Române”: Direcția Apelor Olt (S.G.A. Brașov) împreună cu S.C. Compania de Apă Brașov S.A.

2.3.1.1. Apele freatice

Condiționată de geologie, repartiția teritorială a apelor subterane determină evidențierea mai multor areale care furnizează sau pot furniza apă unității teritorial administrative Râșnov. În regiunea orașului Râșnov apa freatică reprezintă o importantă resursă economică, întrucât asigură ape de bună calitate, iar rezervele exploatate se pot reface ușor prin ciclicitatea regimului hidrologic.

Apele freatice zonale

Apa freatică din zona Zărnești –Râșnov – Cristian – Ghimbav prezintă debite de 7-8 l/s/100 m și se acumulează îndeosebi în depozitele cuaternare, având o mineralizare mijlocie (400-800 mg/l), fiind de tip bicarbonatat calcic. Modulul scurgerii subterane este de 4-6 l/s. Apa potabilă este cantonată la adâncimi de 60 – 100 m. În zona muntoasă, nivelul apei freatice se află la adâncimi destul de mari. În perioada cu precipitații, nivelel piezometric poate urca până la 1,2-1,3 m adâncime. În zona centrală a orașului adâncimea apei este cuprinsă între 2 și 7 m, iar în zona de șes sunt adâncimi de ordinul zecilor de metri.

Apele freatice azonale

Depind de regimul Ghimbășelului și al Bârsei și au, în general, debite de 4-5 l/s. Acestea sunt calitativ corespunzătoare, constituind o sursă importantă pentru alimentarea cu apă a orașului. În regiunea orașului Râșnov, apa din precipitații se infiltrează prin fisurile rocilor, ieșind în anumite puncte la zi sub formă de izvoare.

Apele de adâncime

Sectorul Țării Bârsei deține ape de adâncime de bună calitate cantonate la baza formațiunilor calcaroase, în depozite pliocen-cuaternare în debite de 6 – 15 l/s și în structurile cuverturii sedimentare mezozoice în munții Bucegi și Postăvaru. Izvoarele din zona montană Bucegi au un debit de 100 l/s, fiind captate pentru alimentarea cu apă a localităților adiacente.

2.1.3.2. Rețeaua hidrografică

Dispoziția rețelei hidrografice este în general convergentă, toate pâraiele care izvorăsc din munți curgând spre depresiunea Brașov de unde sunt colectate de râul Olt. Densitatea

rețelei hidrografice este mai mare în spațiul montan (1,4 km/km²) și scade odată cu altitudinea,

cea mai mică fiind în Depresiunea Brașovului (0,6 – 0,7 km/km²).

Orașul Râșnov este străbătut de pârâul Ghimbășel, format din unirea Pârâului Mare

(Ghimbășelul Mare), ce izvorăște din versantul nordic al munților Bucegi (muntele Bucșoiu) care constituie, de altfel, cumpăna apelor între afluenții râului Olt (prin pârâul Ghimbășel) și cei ai râului Prahova, și a Pârâului Mic (Ghimbășelul Mic), ce izvorăște din versantul sudic al munților Postăvaru. (fig. nr. 2.10.) Tot pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov se află și pârâul Bârsa, pentru care nu există date hidrologice de la Râșnov, ci numai de al Zărnești, irelevante, deoarece între Zărnești și Râșnov, Bârsa primește mai mulți afluenți, printre care cel mai mare-Turcu.

Pe Bârsa, în sectorul Râșnov, în perioada 1929-30.IV.1944 a funcționat un post hidrologic, dar după anul 1944 nu a fost reînființat, singura stație hidrologică de la Râșnov fiind cea de pe Ghimbășel, dată în folosință la 20.XI.1952, motiv pentru care sunt prezentate numai datele referitoare la Ghimbășel. În aceeași incintă funcționează și stația pluviometrică.

Ghimbășelul este un afluent de dreapta al pârâului Bârsa, la rândul lui, afluent tot de dreapta al Oltului. Înainte de a fi direcționat prin intermediul canalului Bod în pârâul Bârsa, Ghimbășelul se vărsa direct în râul Olt.

Amonte de confluența cu Pârâul Mic, Ghimbășelul are o lungime de 17 km, panta medie (l) fiind de 98‰, coeficientul de sinuozitate de 1,35, suprafața bazinului hidrografic de 50 km², iar altitudinea medie a bazinului de 1195 m. La vărsarea în pârâul Bârsa, Ghimbășelul are o lungime de 48 km (tabelul nr. 2.8.), o pantă medie de 38‰, un coeficient de sinuozitate de 1,23, o suprafață a bazinului hidrografic de 403 km², iar altitudinea medie a bazinului de 826 m.

Lățimea pârâului (B) variază în dreptul stației hidrologice între 12,5 și 14,5m, în funcție de nivelul apei, iar perimetrul udat (P) oscilează între 12,5 și 15 m. Diferența dintre lățimea medie și perimetrul udat la aceleași niveluri și debite nu este mare, întrucât pârâul este canalizat în dreptul orașului, variind între 0,0 și 0,8 m (Râurile României, 1971, p.532, 541).

Raza hidraulică are valori de la 0,14 la 0,6, acestea fiind în funcție de secțiunea activă și perimetrul udat, care depind de niveluri și debite. Rugozitatea ( se încadrează între limitele 0,025-0,045, limite normale, ținând cont că fundul albiei e alcătuit din bolovani și pietriș, dar poate avea și valori mai mici, când patul albiei are o vegetație abundentă.

Forma în plan a albiei minore e diferită în funcție de unitățile de relief străbătute: încătușată în chei (Cheile Râșnoavei pe pârâul Cheii), despletită (ramificată) în partea vestică a intravilanului orașului, când panta de scurgere e mică și vitezele apei la fel de mici.

Profilul longitudinal al pârâului se află în stare de echilibru, cu pantele cele mai pronunțate în zona de munte (98‰) și scăzând continuu spre vărsare, ajungând ca media pantei pe toată lungimea râului să fie de 38,5‰. În sectorul montan, Ghimbășelul prezintă repezișuri.

Fig. nr. 2.10. Hidrografia din unitatea administrativ teritorială Râșnov

Profilul transversal diferă în funcție de mai mulți factori: rezistența rocilor, mișcările tectonice, evoluția unităților de relief. Astfel, în sectorul Râșnov al pârâului Ghimbășel și al afluenților lui, se remarcă profile transversale în formă de chei, cu versanți abrupți și adâncimi de zeci de metri, originea acestora fiind epigenetică (pe pârâul Cheii), profile transversale în formă de V, caracteristice văilor Mălăiești și Țigănești, văi tinere, neevoluate, ce au albia minoră îngustă și nu au deloc albie majoră. Treptat se ajunge la o formă de U a profilului transversal

(cum e în dreptul stației hidrologice), cu maluri destul de înalte și cu albie majoră destul de dezvoltată.

Bazinul hidrografic al Ghimbășelului este mai dezvoltat în cursul superior decât în cusurile mijlociu și inferior, deoarece în primul primește cei mai mulți afluenți (Pârâul Mic cu Pârâul Cheii și cu Poiana), Pănicelul cu Sohodolul sunt primite în sectorul mijlociu, iar în cursul inferior primește numai pe Canalul Timiș cu Cheul și Durbavul.

Tabelul nr. 2.8. Caracteristicile morfometrice ale principalelor cursuri de apă și bazine hidrografice din teritoriul aferent unității teritorial administrative Râșnov

(Sursa: Atlasul Cadastral al Apelor României, 1992)

Debitul lichid

În urma măsurătorilor efectuate la postul hidrologic Râșnov s-a stabilit că debitul mediu anual oscilează între 0,898 m³/s, înregistrat în anul 1987 și 3,23 m³/s înregistrat în anul 1955. Debitul mediu multianual pentru perioada 1978-2010 este de 1,88 m³/s.

Valori ale debitului mediu anual care sunt mai mari decât cele ale debitului mediu multianual s-au înregistrat în anii: 1978-1983, în 1984, 1991, 1995, 1997-1999, care au fost ani ploioși. Ani secetoși, cu valori ale debitului mediu anual mai mici decât ale debitului multianual, au fost: 1982-1983, 1985-1990, 1992-1994, 2000.

Debitul mediu lunar poate avea valori de la 0,621 m³/s înregistrat în luna ianuarie 1987 la 7,89 m³/s în luna iunie 1991. Valorile debitului lichid lunar multianual înregistrează variații mai mici:1,16 m³/s pentru luna ianuarie (minimul) și 2,62 m³/s pentru luna iunie (maximul). Valorile medii lunare minime se înregistrează în general în lunile ianuarie-februarie, iar cele mai mari valori medii lunare sunt înregistrate în lunile mai-iunie, adică în perioadele când scurgerea apei din râuri e minimă, respectiv maximă.

Debitul mediu anual pentru diferite asigurări este următorul (tabelul 2.9):

Tabelul nr. 2.9. Valorile debitului mediu anual pentru diferite asigurări

(sursa: S.G.A. Brașov)

Anii reali corespunzători asigurărilor au fost: 1955-3% (an ploios), 1997 și 1937-50% (ani normali), 1951, 1986, 1990, 1993-80% (ani secetoși) și 1936, 1946-97% (ani foarte secetoși)

În decursul a peste 50 de ani de funcționare a stației hidrologice Râșnov, cu unele mici întreruperi (1959-1962,1965-1966), debitul maxim înregistrat a fost de 106,0 m³/s în luna mai 1975. În respectivul an, în luna mai s-au înregistrat, mai ales pe râurile din Transilvania, debite foarte mari și, ca urmare, au fost inundații catastrofale. Viitura din iulie 1975 s-a datorat precipitațiilor lichide abundente, precipitații ce nu s-au putut infiltra datorită faptului că solul era îmbibat cu apa, nemaipermițând infiltrarea.

Valorile debitului maxim anual ia valori de la 1,89 m³/s în 1990 (an secetos) la 106,0 m³/s în 1975 (an ploios), însă aceste valori sunt singulare, întrucât s-au înregistrat în condiții de secetă foarte mare sau de precipitații foarte abundente. Valori mai ridicate ale debitului maxim anual au fost înregistrate în anul 1988 (75,3 m³/s la 17.VII.), 2001 (63,5 m³/s la 19.VI.), 1974 (68,0 m³/s), 1977 (74,5 m³/s). Printre valorile anuale ale debitului maxim cele mai mici se numără cele înregistrate în anul 1987-2,38 m³/s, 1985-5,00 m³/s, 1958-4,3 m³/s, 1993-5,54 m³/s și 1976-8,62 m³/s.

Primele valori sunt reprezentative pentru deceniul 8, marcat de căderi abundente de precipitații, iar ultimele sunt reprezentative pentru deceniul 9, dar și pentru deceniul 5 pentru care, nu există măsurători hidrologice, dar care s-au înregistrat în condițiile unor precipitații foarte scăzute, insuficiente.

Pentru depășirea problemelor induse de producerea de inundații, trebuie să se realizeze decolmatarea cursurilor de apă și a văilor torențiale, regularizarea râurilor (pe Ghimbășel, în lungime de 1 km) și apărarea malurilor cursurilor de apă și a văilor torențiale, refacerea podurilor și podețelor, dar și a unor lucrări hidrotehnice.

Pe Valea Glăjăriei și pe Pârâul Cheii s-au dezvoltat zone turistice cu pensiuni, cabane și case de vacanță, care sunt în pericol de a fi inundate sau de a fi restricționat accesul la ele, ca urmare a ruperii de drumuri.

Debitul minim înregistrat la stația hidrologică Râșnov, pe parcursul anilor de la înființare a fost de 0,38 m³/s în ianuarie 1968. Respectivul an a fost unul secetos, valoarea debitului anual fiind de 1,41 m³/s. Debitul amintit a fost posibil să fie înregistrat datorită mai multor cauze: precipitațiile căzute au fost imobilizate, în mare parte, în stratul de zăpadă și în cel de gheață, o mare parte din apa râului făcea parte din formațiunile de gheață, temperatura aerului fiind foarte scăzută (fapt ce nu permitea zăpezii și gheții să se topească).

Tabelul nr. 2.10. Debitele celor mai importante pâraie din unitatea administrativ teritorială Râșnov drenate spre Olt

(sursa: S.G.A. Brașov)

Cel mai mare debit minim a fost înregistrat în anii 1978,1955 și 1998 (1,32 m³/s), în condițiile în care acei ani au fost ploioși.

Între valorile debitului minim zilnic extreme (cel mai mic și cel mai mare: 0,38 m³/s și 1,23 m³/s) se încadrează valorile celorlalți ani din perioada 1953-2011. Cele mai ridicate valori ale debitului minim zilnic au fost de 1,22 m³/s în 1970, 1,23 m³/s în 1977, 1,12 m³/s în 1971, 1,08 m³/s în 1989, 1,02 m³/s în 1976, iar cele mai scăzute de 0,398 m³/s în 1969, 0,42 m³/s în 1993, 0,433 m³/s în 1992, 0,52 m³/s în 2000 și 2001, 0,527 m³/s în 1987, 0,541 m³/s în 1986, 0,522 m³/s în 1957 și 0,574 m³/s în 1966.

Întâiele valori predomină în deceniul 8, care a fost foarte ploios, iar ultimele în deceniile 7 și 9, care au fost private de precipitații suficiente.

2.3.1.3. Lacurile

Acest tip de unitate acvatică este mai puțin reprezentat în spațiul de studiu, din cauza structurilor petrografice și morfologice și a organizării inițiale a spațiului geografic. Acumularea Pleșița, amplasată pe pârâul Bârsa, va avea un volum de 9,5 mil. m³ apă, utilizați pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a orașelor Zărnești, Codlea, Râșnov și a comunei Vulcan.

2.3.2. Aspecte privind calitatea apelor

La nivelul zonei studiate au fost monitorizate numeroase foraje, cursuri de apă, precum și surse de poluare care induc modificări de ordin calitativ asupra apelor.

2.3.2.1. Apele subterane

Din punct de vedere al stării cantitative și calitative, toate corpurile de apă identificate pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov prezintă o stare bună (Sursa: Raport de mediu Plan Urbanistic General orașul Râșnov, 2012, p. 48).

În zona intravilanului, mai ales, poluarea apelor subterane este dată în principal de uzura sistemului de canalizare. Din acest motiv se constată o scădere a calității apei. Poluarea este produsă de unii agenți economici și de gospodăriile individuale ale crescătorilor de animale care deversează la suprafața solului diferite substanțe nocive.

Calitatea resurselor de apă de suprafață și cele de apă subterană este direct influențată de

factorii antropici. Principalii poluatori în zonă sunt:

– localitatea Râșnov care are sisteme de canalizare a apelor uzate degradate, cu capacitățile de funcționare depășite;

– depozitele de deșeuri menajere și industriale ale orașului Râșnov și cele neorganizate aflate în special pe malul cursurilor de apă din zonele învecinate localității.

2.3.2.2. Cursurile de apă

În Râșnov, pe râul Ghimbășel există o stație de monitorizare pentru elementele de calitate biologică și fizico-chimice a apelor de suprafață.

Din punct de vedere al calității apelor de suprafață, cursurile de apă de suprafață de pe teritoriul orașului Râșnov, au majoritar o stare ecologică moderată (59% din lungimea acestora, Ghimbășelul și Pârâul Mic), urmat de 24% ce prezintă o stare ecologică bună (Pănicelul și afluentul său, Sohodolul), iar doar 17% din lungimea totală a râurilor au fost încadrate cu o stare ecologică slabă (Bârsa) (fig. nr. 2.11.).

Fig. nr. 2.11. Calitatea apelor de suprafață din cadrul unității administrativ teritoriale Râșnov

Sursele care afectează calitatea apelor pe teritoriul administrativ al orașului sunt activitățile de mică industrie, cele agricole precum și mobile (traficul auto), precum și apele insuficient epurate.

Dintre sursele cu activități de mică industrie de pe teritoriul orașului Râșnov menționăm:

-Fabrica de scule Râșnov SA – fabricarea uneltelor de mână;

-ROM RE RO MUNTEANU SRL – fabricarea cleiurilor și gelatinelor;

-VINILACRILCONSULT SA – fabricarea altor produse chimice;

-EMSILVA SRL – silvicultură și exploatare forestieră;

-ARA SRL – fabricarea altor articole din metal;

-PROD AURORA SRL – fabricarea băuturilor alcoolice distilate;

-SC CONDMAG SA – balastieră (Sursa: Raport de mediu Plan Urbanistic General orașul Râșnov, 2012, p. 46).

2.3.3. Disfuncționalități

Disfuncționalitățile identificate în arealul orașului Râșnov se leagă de cantitatea și calitatea, dar și de caracterul neuniform al distribuției spațiale a resurselor de apă. Problemele cu care se confruntă orașul Râșnov din punct de vedere al cantității și calității apei au repercursiuni și asupra activității turistice

Analiza SWOT evidențează următoarele situații :

(Sursa: Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p. 182)

2.3.4. Fondul hidrogeografic turistic

Trăsăturile atractive ale hidrografiei sunt înmagazinate în varietatea modului de organizare supra- și subterane (ape curgătoare, lacuri, izvoare de ape minerale), în caracteristicile fizico-chimice ale apelor și în relațiile dimensionale ale principalelor elemente hidrografice, acestea influențând pe de o parte, în mod hotărâtor, dezvoltarea, estetica și ambianța stațiunilor traversate (rețelele supraterane), iar pe de altă parte, motivând apariția și susținând afirmarea activităților balneare (izvoarele hidrominerale).

Cel mai bine reprezentate elemente hidrografice în peisajul zonei analizate sunt apele

curgătoare supraterane. Potențialul turistic al apelor curgătoare este deseori trecut cu vederea, deși el focalizează atenția, mai ales, prin turismul de sfârșit de săptămână. Acestea își fac prezența în domeniul turistic atât ca resursă atractivă propriu-zisă, cât și în mod indirect, prin funcția lor de accesoriu al desfășurării activității recreative. Astfel, importanța pentru turism a acestora se concretizează prin peisajele întâlnite de-a lungul cursurilor de apă, presărate deseori cu chei, repezișuri, praguri, care sporesc efectul de imagine și, implicit, gradul de atractivitate pentru turiștii care preferă drumețiile sau alpinismul. Ca urmare, fizionomia versanților/malurilor râurilor și pâraielor zonei are un rol major în atragerea turiștilor, iar tipologia acestora impun forma de turism practicată. Malurile joase ale râurilor acoperite cu pajiști de luncă oferă condiții pentru campare, mai ales pentru turiștii care practică drumeția, dar și turismul de sfârșit de săptămână.

2.4. POTENȚIALUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC

Zona orașului Râșnov se încadrează în regiunea floristică holarctică, în subregiunea europeo-siberiană, provincia dacică, în care speciile europene și euroasiatice au o largă răspândire, alături de elementele nordice, boreale și alpine.

Bogăția de specii a zonei orașului Râșnov este rezultatul condițiilor deosebit de variate: relief, climă, sol. Altitudinea care se apropie de 2500 m face ca aproape întreaga grupare a speciilor de deal, montane și alpine, caracteristice depresiunilor intramontane și lanțului carpatic să găsească aici condiții optime de viață și dezvoltare. Creșterea rapidă a altitudinii provoacă o scădere treptată a căldurii și o creștere a cantității de precipitații, inducând o evidentă zonare a vegetației pe altitudine –etajarea biopedoclimatică – reprezentată prin: etajul nemoral (al pădurilor de foioase); etajul boreal (al pădurilor de molid); etajul subalpin (al tufărișurilor); etajul alpin (al pajiștilor scunde și tufărișurilor pitice).

Existența pădurilor oferă condiții de trai plantelor adaptate la această formațiune vegetală, pe stâncării se dezvoltă un număr mare de specii saxicole și rupicole, iar terenurile mlăștinoase favorizează instalarea plantelor specifice mlaștinilor.

2.4.1. Etajarea altitudinală a vegetației

2.4.1.1. Etajul alpin ( 2000 m) (fig. nr. 1.5.)

Vârfurile înalte ale Bucegilor sunt supuse unor condiții climatice vitrege, evidențiindu-se prin prezența unor elemente alpine. Dintre acestea se pot semnala: Eritrichium nanum, Draba kotschyi, Viola alpina, Saxifraga moschata, Dryas octopetala, Minuartia gerardi, Cerastium transilvanicum. În locurile cu acumulare de zăpadă, la adăpostul blocurilor stâncoase apar Leuchordchis albida și Nigritella rubra.

Pereții înalți nu permit instalarea și supraviețuirea plantelor decât în fisurile care brăzdează aceste fețe abrupte. Aceste fisuri găzduiesc o floră caracteristică în raport cu etajul de vegetație în care se găsesc.

Comunitățile de pe grohotișurile calcaroase din etajul alpin au ca specii caracteristice pe Papaver pyrenaicum ssp. corona sancti-stefani, Linaria alpina, Aubrieta intermedia ssp. falcata, Silene alpina, Arabidopsis arenosa, Leontopodium alpinum. Grohotișurile se găsesc în diferite stadii de fixare începând de la grohotișuri mobile aproape lipsite de vegetație până la grohotișuri din vechi conuri de dejecție cu solul format și complet acoperit de vegetație, distingându-se numeroase asociații vegetale cu trecere de la o fază la alta.

Pajiștile de stâncărie aflate în sectorul alpin sunt adaptate la frig și vânturi puternice, iar la limita dintre etajele alpin și subalpin, vegetația e alcătuită din tufișuri de jneapăn și pajiști. Specific etajului alpin îi sunt plantele ierboase, reprezentate sporadic și, mai ales, la limita inferioară a etajului specifice sunt plantele pitice, târâtoare.

Prezența unor specii de plante cu flori viu colorate formează un covor pestriț, care sporește atractivitatea turistică a locurilor.

2.4.1.2. Etajul subalpin (1800-2000 m) (fig. nr.1.5.)

Rariștile de la limita superioară a pădurii și dintre pâlcurile de jnepeni constituie pajiști cu o vegetație formată din specii calcicole alpine și subalpine. Dintre acestea se remarcă smârdarul sau bujorul de munte-Rhododendron myrtifolium, care ocupă suprafețe însemnate în locurile cu zăpadă permanentă în timpul iernii. Aceste pajiști constituie una din podoabele masivelui Bucegi. Alte plante interesante sunt barba ungurului-Dianthus spiculifiolius, Kernera saxatilis, Campanula carpatica. Vâlcelele și hornurile alpine și subalpine au o vegetație bogată, formând buruienișurile subalpine care se dezvoltă în condiții ecologice caracterizate prin lumină difuză, umezeală accentuată și soluri bogate în humus. Aici sunt specifice: Delphinium elatum, Hesperis monolifirmis, Heracleum palmatum, Adenostyles orientalis, Doronicum carpaticum.

Unele dintre aceste pajiști au o origine secundară, rezultând în urma defrișărilor realizate cu sute de ani în urmă. Aceste pajiști înconjurate de pădure la limita inferioară sunt folosite de populația Râșnovului drept pășuni, din această cauză biodiversitatea specifică fiind redusă.

Pentru a împiedica degradarea acestor pajiști și reducerea biodiversității specifice datorită suprapășunatului, trebuie să se practice un pășunat durabil. Aceste măsuri vor fi benefice atât pentru comunitățile locale (Râșnov, Bran), cât și pentru menținerea biodiversității.

Tufărișurile de smârdar sunt specifice pe versanții care în timpul iernii sunt acoperiți cu zăpadă, rezistând temperaturilor scăzute. Tufărișul e scund (30-40 cm), compact, acoperind complet solul. Pot deveni codominante și Vaccinium myrtillus și V. vitis-idaea.

Tufărișurile de jneapăn se află pe suprafețe restrânse sau sub formă de pâlcuri în locurile stâncoase, pe versanții abrupți, în locuri nefavorabile pentru pășunat. Tufărișurile sunt dominate exclusiv de jneapăn-Pinus mugo, iar în stratul ierbos sunt puține specii: Soldanella hungarica, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Luzula sylvatica.

Grupul lichenilor e reprezentat bine în acest etaj de vegetație, înregistrându-se peste 220 specii saxicole. Mușchii au fost cercetați de numeroși briologi încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, astfel încât sunt semnalate până în prezent peste 100 de specii, unele având un areal destul de restrâns pentru Carpații românești: Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiind specii protejate de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC: Mannia triandra, Buxbaumia viridis.

2.4.1.3. Etajul montan de molidișuri (1350-1750 m) (fig. nr.1.5.)

Pădurile de molid constituie formațiunea zonală a etajului boreal. Molidișurile au o structură relativ simplă, fiind formate aproape exclusiv din molid (Picea abies), asociat cu rare exemplare de scoruș (Sorbus aucuparia), mesteacăn (Betula pendula), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), uneori brad (Abies alba), larice (Larix decidua ssp. carpathica), pin (Pinus sylvatica). Arbuștii aproape lipsesc sau sunt reprezentați prin rare exemplare de zmeur (Rubus idaeus), caprifoi (Lonicera xylosteum). Stratul ierbaceu e slab dezvoltat, cuprinzând un număr redus de plante superioare: Oxalis acetosela, Ortrilia secunda, Soldanella hungarica, Hieracium transilvanicum, Vaccinium myrtillus, V. Vitis-idaea.

Pădurile au fost devastate prin tăieri pentru foc, pentru a se lărgi suprafața de pășunat, creându-se numeroase pășuni și rariști de pădure. Datorită acestor cauze pădurile s-au împuținat, iar pășunile, exploatate prin supraîncărcarea de animale și fără niciun fel de îmbunătățiri s-au degradat, fiind în mare parte puțin productive.

Pajiștile ce sunt localizate în etajul de molidișuri pure sunt formate pe locul pădurilor defrișate antropic, fiind compuse din ierburi de talie medie și înaltă. Exploatarea nerațională a pășunilor a dus la degradarea acestora datorită compactizării și eroziunii solurilor. Limita pădurii a fost coborâtă mult pentru a se mări suprafața de pășunat. Tot din această cauză au fost distruse și jnepenișurile din zona subalpină.

2.4.1.4. Etajul montan de amestec de fag și rășinoase (850-1350 m) (fig. nr.1.5.)

Specia edificatoare a pădurilor de amestec de fag și rășinoase este fagul (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) care se asociază cu bradul și cu molidul în variate proporții. Pe lângă cele trei specii edificatoare din aceste păduri se mai află și exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), frasin comun (Fraxinus excelsior), carpen

(Carpinus betulus). Stratul de arbuști lipsește sau e slab dezvoltat, fiind alcătuit din alun (Corylus avellana), soc roșu (Sambucus racemosa), soc negru (Sambucus nigra), caprifoi (Lonicera xylosteum), tulichină (Daphne mezereum). Stratul ierbos cuprinde specii ale florei de mull: Salvia glutinosa, Asperula odorata, Pulmonaria rubra. Pe soluri mai acide, în stratul ierbos, domină Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, uneori putând apărea și Vaccinium myrtillus.

În această zonă fitoclimatică sunt localizate pajiști, care, în marea lor majoritate, sunt mezofite, fiind instalate pe locul fostelor păduri de amestec și având multe specii de graminee, leguminoase și variate specii din alte familii. Pajiștile din etajul amestecurilor sunt în general bune și foarte bune, putându-se exploata intensiv pe o durată a sezonului de pășunat de circa 100-110 zile/an.

În cazul pășunatului excesiv, specia edificatoare Festuca rubra ssp. rubra, poate dispărea fiind înlocuită cu țăpoșică (Nardus stricta) ce poate ajunge la dominație absolută. Nardetele derivate din asociația cu Festuca au o producție de masă vegetală aproape înjumătățită față de producția vegetală a asociațiilor inițiale.

2.4.1.5. Etajul montan și premontan de făgete (600-850 m) (fig. nr.1.5.)

Structura făgetelor este relativ simplă. În stratul arborilor predomină fagul (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), la care se pot asocia în proporție mică paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) și ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Frasinus excelsior), mesteacănul

(Betula pendula), plopul tremurător (Populus tremula), dar și dispersat gorunul (Quercus petraea ssp. petraea), paltinul de câmp (Acer plataniodes), frasinul, plopul tremurător, carpenul (Carpinus betulus).

Arbuștii sunt destul de puțin reprezentați, mai ales prin alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), păducel (Crataegus monogyna), soc roșu (Sambucus racemosa) și soc negru (Sambucus nigra). Stratul ierbos este reprezentat din specii ale florei de mull, dominând Rubus hirtus, Luzula luzuloides, Allium ursinum, Vaccinium myrtillus.

Pajiștile din acest etaj, în majoritate sunt mezofite, sunt instalate pe locul fostelor păduri de fag. Acestea conțin multe specii de graminee, leguminoase și variate specii din alte familii. Tipurile de pajiști specifice în etajul făgetelor sunt bune și foarte bune pentru bovinele de lapte, putându-se exploata intensiv pe o durată a sezonului de pășunat de circa 120 zile/an.

Pajiștile de Agrostis tenuis cu Festuca rubra sunt formate, de asemenea, dintr-un număr apreciabil de specii dintre care frecvența cea mai mare o au: Cynosurus cristatus, Briza media, Poa pratensis, Festuca pratensis, specii de Trifolium, Genista tinctoria, Campanula abietina, C. glomerata, Achillea millefolium, A. stricta, Geranium pratense, Plantago lauccolata, Lotus cornicolatus, Centaurea scabiosa.

2.4.1.6. Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (600-850 m) (fig.nr. 1.5.)

Pădurile de gorun sunt constituite din Quercus petraea ssp. petraea aproape în exclusivitate, dar și din Fagus sylvatica ssp. sylvatica la limita superioară a etajului. În arborete pot exista puține exemplare de fag, frasin, paltin de câmp (Acer platanoides). Stratul arbuștilor, bine dezvoltat, e alcătuit din păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), dârmox (Viburnum lamiana), sânger (Cornus sanguinea). Stratul ierbos e alcătuit din specii ale florei de mull: Asperula odorata, Pulmonaria officinalis, Luzula luzuloides, Genista tinctoria, Veronica officinalis, specii de Hieracium, Lythospermum purpureo-coeruleum.

Pajiștile din etajul deluros de gorunete, goruneto-făgete și făgete au apărut prin defrișarea pădurilor specifice acestui etaj. Speciile edificatoare sunt: Agrostis tenuis, Festuca rupicola, F. valesiaca, Danthonia provincialis. Se asociază multe specii cu ecologie destul de variată. În subetajul făgetelor și al goruneto-făgetelor, rolul principal revine speciilor mezofile: Festuca pratensis, Poa pratensis, Trifolium campestre, T. montanum, T. pretense, Achillea millefollium. Pajiștile de Agrostis tenuis instalate în locul gorunetelor au în compoziție atât specii mezofile

(Festuca pratensis, Cynosurus cristatum, Poa pratensis, Trifolium campestre), cât și specii xeromezofile (Medicago falcata, Filipendula vulgaris, Scabiosa ockroleuca).

2.4.2. Vegetația azonală de luncă

Aninișurile formate din anin alb (Alnus incana) și anin negru (Alnus glutinosa) mărginesc pe anumite porțiuni pâraiele și unele văi din regiunea orașului Râșnov. Acestea găzduiesc o floră caracteristică, iubitoare de umezeală, alcătuită din graminee: Poa pratensis, Festuca pratensis, Agropyron repens, alături de Carex vulpina, C. leporina, Trifolium repens, T. pretense, Ranunculus repens. Prin pășunat prea intens care provoacă bătătorirea solului, îmbogățirea în azot, scăderea umidității în orizonturile superioare ale solului, pajiștile prezentate anterior evoluează spre un stadiu în care specia predominantă devine Lolium perenne.

2.4.3. Resursele faunistice specifice

Sectorul Râșnov cuprinde diferite specii de animale, ce se încadrează în regiunea holarctică, subregiunea europeo-siberiană, provincia central europeană, prezentându-se etajat: fauna tufărișurilor și pajiștilor subalpine, fauna pădurilor de conifere și de foioase.

Cu excepția speciilor de interes cinegetic, fauna din unitatea administrativ teritorială Râșnov este insuficient cunoscută.

Fauna de nevertebrate este foarte bogată, prezentând un deosebit interes științific. Este de remarcat prezența a numeroase specii endemice, specifice munților Bucegi și Postăvaru, dar și zonei carpatice, în general. Astfel, e demnă de menționat prezența speciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta), endemică în Transilvania și în zonele subcarpatice ale Munteniei și Moldovei și Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera), endemism al Carpaților Orientali și Meridionali.

Până în prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi, unele rare sau endemice: Psodios coracinus dioszeghy, subspecie endemică alpină, Apamea zeta sandoro kovacsi, subspecie endemică în Carpați, Erebia pronoe, specie cunoscută în Carpați numai în Piatra Craiului și Bucegi, Pieris bryoniae, specie menționată pe lista roșie a fluturilor de zi din Europa.

În Postăvaru și Bucegi, dar și în Depresiunea Brașov, fauna acvatică e reprezentată

printr-o serie de nevertebrate și pești oxifili și reofili specifici râurilor de munte: zglăvoaca (Cotus gobio), păstrăvul (Salmo trutta fario).

Fauna de amfibieni și reptile este ceva mai puțin studiată. Se remarcă salamandra sau sălămâzdra (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă (Triturus cristatus cristatus), specie de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, tritonul de munte (T. alpestris alpestris), broasca roșie de munte (Rana temporaria temporaria), buhaiul de baltă (Bombina variegata variegata), specie de interes comunitar, broasca râioasă brună (Bufo bufo). Dintre reptile se pot menționa vipera de munte (Vipera berus berus), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronela austriaca austriaca), năpârca (Anguis fragilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), șopârla de câmp (L. agilis agilis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis). Demn de remarcat e faptul că toate speciile de amfibieni și reptile de pe teritoriul Râșnovului sunt protejate, fiind incluse în anexa 3 a legii 13/1 martie 1993 de la Convenția de la Berna.

Față de alte masive, Bucegiul și-a pierdut în mare parte fauna de răpitoare mari pe care o deținea în trecut, în prezent existând un număr foarte mic de exemplare de acvilă de munte (Aquila chrysaetos). Alte specii de răpitoare specifice sunt: acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), șorecarul comun (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (A. nisus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), șoimul călător (F. peregrinus), vânturelul roșu (F. tinunculus), cucuveaua (Athene noctua). În Cheile Râșnoavei și în zonele stâncoase sunt specifice fluturașul de stâncă (Thicodroma muraria), specie rară, brumărița de stâncă (Prunella colaris), drepneaua neagră (Apus apus), drepneaua mare (A.melba), mierla de piatră (Monticola saxatilis), lăstunul de fag (Delichion urbica).

Pădurile de fag și de răsinoase, tufișurile și fânețele sunt populate de pițigoiul de brădet

(Pareus ater), pițigoiul de munte (P. montanus), pițigoiul moțat (P. cristyatus), alunar (Nucifraga scaryocatactes), ciocănitoarea neagră (Dryocapus martius), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), ochiul boului (Troglodytes troglodytes), mierla gulerată (Turdus torquatus), corb (Corvus corax). Există și câteva specii de interes cinegetic: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Bonasio bonasio), împuținate ca număr.

La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent: codobatura albă (Motaccilla alba), codobatura galbenă (M. cinerea), codobatura de munte (M. flava), pescărelul negru (Cinclus cinclus). Alte specii întâlnite sunt și cioara grivă (Corvus corone cornix), barza albă (Ciconia ciconia), care cuibărește și în localitate și vine la râuri pentru a-și procura hrana.

Fauna de mamifere mici este bine reprezentată. Până în prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se adăpostesc în peșteri sau în scorburile copacilor bătrâni. Dintre acestea , 14 specii intră în categoria specii strict protejate conform Convenției de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar, conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotis, Barbastella barbastellus), iar o specie (Vespertilio murinus) e inclusă în Convenția de la Bonn. Toate speciile de lilieci din România sunt protejate conform legii 90/10 mai 2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor din Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Fauna de carnivore mari este reprezentată prin urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), pentru care s–au realizat studii în cadrul proiectului pentru mamifere carnivore carpatine mari, realizat cu spijinul WWF International. Studiile realizate au arătat existența a trei culoare de circulație ale acestor specii între masivele Piatra Craiului și Bucegi, culoare care au un regim de protecție. Alte specii care populează pădurile și stâncăriile din zona Râșnovului sunt: cerbul comun (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de copac (Martes martes), jderul de piatră (M. foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), vulpea (Vulpes vulpes), dihorul comun (Mustella putorius), veverița (Sciurus vulgaris). Zonele stâncoase ale versantului nordic ale Bucegilor sunt populate cu exemplare de capră neagră (Rupicapra rupicapra), endemism al zonei alpine, dar și cu șoarecele nival (Microtus nivalis), specii criofile, retrase pe culmile înalte ale Carpaților în perioada de tranziție de la Pleistocen la Holocen și care au rămas până în prezent.

Analiza SWOT a resurselor biogeografice evidențează următoarele situații:

(Sursa: Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p. 182)

2.4.4. Fondul biogeografic turistic și ariile naturale protejate

Vegetația și fauna joacă un rol deosebit de important în diversificarea turismului natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând anumite forme de turism, precum: turismul de agrement, turismul de drumeție montană, turismul științific și de vizitare.

Potențialul natural al vegetației este deosebit de complex. Dintre toate asociațiile vegetale, pădurea concentrează cele mai importante valențe turistice. Odată cu urbanizarea galopantă, pădurea este, în prezent, un factor marcant de destindere și agrement, stimulând excursiile și drumețiile, fiind adevărate oaze de liniște și favorizând deconectarea de viața cotidiană. Pe lângă funcția economică, pădurea îndeplinește și funcția social-turistică, ce ocupă un loc din ce în ce mai pregnant. Pădurea constituie pentru turism un mediu ambiant cu evidentă valoare recreativă, chiar terapeutică, exercitând o puternică atracție.

Manifestarea ciclurilor vegetale specifice fiecărui anotimp reprezintă elemente de polarizare a turiștilor, pentru că fiecare anotimp atrage prin ceva specific (primăvara-prin sentimentele stârnite de ivirea mugurilor, a primelor frunze și a florilor, vara-prin răcoarea pădurilor, toamna-prin multitudinea de culori, foșnetul frunzelor pe poteci sub pașii turiștilor sau sub adierea vântului și iarna-prin frumuseșea pădurilor încărcate cu zăpadă). Obiective turistice deosebit de atractive sunt și plantele relicte, ca floarea de colț.

Fauna se impune din punct de vedere turistic prin varietate, densitate și valoarea trofeelor, prezentând importanță prin valoarea sa estetică, recreativ-cinegetică și științifică. Prezența unei faune bogate a favorizat dezvoltarea unor forme recreative specifice: vânătoarea și pescuitul. Din punct de vedere turistic se remarcă etajul forestier, care concentrează cea mai mare varietate de specii de interes cinegetic, din categoria vânatului cu blană și cu o valoare a treofeelor remarcabilă. Munții Bucegi oferă trofee deosebit de valoroase în cazul turismului cinegetic, prin vânarea ursidelor sau caprelor negre.

Arii naturale protejate

Pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov sunt localizate cinci arii naturale protejate de interes național: Parcul Natural Bucegi și rezervațiile naturale: Peștera Valea Cetății, Muntele Postăvarul, Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura), Abruptul Prahovean Bucegi, dar și două arii protejate de interes comunitar NATURA 2000: ROSCI0013 Bucegi și ROSCI0207 Postăvarul (fig. nr. 2.12).

Parcul Natural Bucegi s-a constituit prin Ordinul nr. 7/27.01.1990 al M.A.P.P.M. În

prezent, statutul legal al Parcului Natural Bucegi a fost dat de Legea 5/12.04.2000 – privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – „Zone naturale

protejate de interes național și monumente ale naturii” 1.0 – „Rezervații ale biosferei, parcuri

naționale sau naturale” la poziția H – „BUCEGII” -are o suprafață de 32663 ha, fiind întins pe teritoriul a 3 județe: Prahova (orașele Comarnic, Sinaia, Bușteni), Dâmbovița (comuna Moroieni și Brașov (orașul Râșnov, comunele Bran, Moieciu). Din anul 2004, Parcul Natural Bucegi, are administrație proprie.

Analizând limita intravilanului orașului Râșnov se observă ca în partea sudică aceasta se apropie foarte mult, iar în unele zone chiar depășește limita Parcului Natural Bucegi, respectiv limita ROSCI0013 Bucegi. Aceasta zonă corespunde zonei de dezvoltare durabilă (în vest), respectiv zonei de management durabil (în sud) a Parcului Natural Bucegi. În interiorul Rezervației Naturale Bucegi, respectiv în interiorul parcului Natural Bucegi (zona de protecție integrală), se află o suprafață de aproximativ 0,28 ha (conform Planului de management al Parcului Natural Bucegi, anexa 5) intravilan reprezentată de Cabana Mălăiești și Salvamont.

Rezervația Abruptul prahovean a fost legiferată prin J.C.M. nr. 965/1943 și prin legea 5/2000, fiind localizată pe teritoriile administrative ale orașelor Bușteni, Sinaia și Râșnov. Lista speciilor protejate în această rezervație mixtă cuprinde specii de mamifere, păsări, pești, mai multe specii de nevertebrate și peste 35 de specii de plante

Fig. nr. 2.12.Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul unității teritorial administrative Râșnov (Sursa: Raport de mediu Plan Urbanistic General orașul Râșnov, 2012, p.57)

În sectorul nordic al abruptului Bucegilor a fost înființată în anul 1926 rezervația complexă Bucșoiul-Valea Mălăiești-Gaura cu o suprafață de 1717 ha, pe teritoriul comunelor Râșnov (în vremea aceea Râșnovul era comună) și Bran. În cuprinsul ei este ocrotit peisajul alpin cu creste impresionante, văi glaciare și abrupturi presărate cu grohotișuri provenite din dezagregarea conglomeratelor. În această rezervație se găsesc numeroase capre negre puse, de asemenea, sub ocrotirea legii.

Aria naturală protejată Peștera Valea Cetății cuprinde rezervația naturală Peștera Valea Cetății (purtând codul de instituire nr.  2.248, instituită prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și Peștera Fundata (peșteră de clasă C conform Ordinului 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate). Această arie naturală protejată a fost atribuită în custodie SC EMS Cave SRL de către Ministerul Mediului și Pădurilor, conform convenției de custodie nr. 8 din data de 22.02.2010. Suprafața ariei protejate este de 15,63 ha, iar a rezervației speologice din cuprinsul său de 1 ha. Scopul pentru care Peștera Valea Cetății a fost desemnată arie naturală protejată este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de fenomene carstice (Peștera Fundata, stâncăriile și lapiezurile din Poiana Dracului), arborii seculari, flora, pierderile de apă în ponorul Fundățica.

Muntele Postăvarul este o rezervație naturală mixtă  situată pe teritoriul administrativ al municipiului Brașov și al orașulor Râșnov și Predeal, având o suprafață de 1025,2 ha (conform Legii 5/2000). Rezervația Postăvarul consevă peisaje naturale, în care se găsesc numeroase plante și animale ocrotite.

Fig. nr. 2.13. Suprafețele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul orașului Râșnov din suprafața totală administrativă (%)

Situl Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi are suprafața totală de 38.787 ha, fiind localizat pe teritoriul următoarelor județe, respectiv UAT-uri: Brașov (23%): Moeciu de Sus, Râșnov, Bran, Predeal; Prahova (34%): Azuga, Bușteni, Sinaia, Comarnic; Dâmbovița (43%): Moroieni. În orașul Râșnov se regăsește o suprafață de 2914,42 ha, reprezentând 7,51% din suprafața totală a sitului ROSCI0013 Bucegi. Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural indică o valoare globală majoritar bună (75% dintre habitate), iar doar 20,8% o valoare globală excelentă. Stadiul lor de conservare este excelent în proporție de 33,3%, restul habitatelor având un stadiu de conservare bun.

Situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul are suprafața totală de 1.303 ha, fiind în totalitate amplasat pe teritoriul județului Brașov în localitățile Râșnov, Predeal, Brașov și Săcele. În orașul Râșnov se regăsește o suprafață de 242,23 ha, reprezentând 18,59% din suprafața totală a sitului ROSCI0207 Postăvarul. Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural indică o valoare globală bună (pentru 91,67% dintre habitate), iar doar 8,33% o valoare globală excelentă. Toate habitatele prezintă un stadiu de conservare bun.

Din suprafața totală a unității administrative teritoriale Râșnov, 19,24% este ocupată de SCI Bucegi, 18,92% de Parcul Natural Bucegi (care se suprapune în mare parte cu SCI Bucegi) și 1,61% de SCI Postăvarul. Rezervația naturală Peștera Valea Cetății ocupă 0,1% din suprafața totală administrativă, iar Abruptul Prahovean Bucegi 0,29%. Celelalte rezervații naturale ocupă suprafețe reduse și se suprapun cu ariile protejate de interes comunitar Natura 2000: ROSCI0013 Bucegi (pentru rezervația naturală Bucegi), respectiv ROSCI0207 Postăvaru (pentru rezervația naturală Muntele Postăvaru) (fig. nr. 2.13.).

În ceea ce privește suprafața ariilor protejate existente pe teritoriul orașului Râșnov din totalul suprafețelor ocupate de acestea se observă că rezervatia naturală Peștera Valea Cetății se

află în întregime pe teritoriul orașului, fiind urmată de rezervația naturală Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura) care e localizată în proportie de 62,19% pe teritoriul U.A.T. Râșnov

Abruptul Prahovean Bucegi ocupă pe teritoriul orașului Râșnov cea mai redusă suprafață

din totalul suprafeței acestuia (0,8%) (fig.nr. 2.14.).

Fig. nr. 2.14. Suprafețele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul orașului Râșnov din suprafața totală a fiecărei arii protejate (%) (Sursa: Raport de mediu Plan Urbanistic General, Râșnov, 2012, p.56)

Ariile naturale protejate existente la nivelul orașului Râșnov prezintă un statut bun de conservare a speciilor, însă sunt vulnerabile la unele activități antropice, precum drumețiile montane, alpinism, speologie, poteci, trasee, trasee pentru ciclism. Aceste arii naturale au devenit, din ce în ce mai mult, parte a turismului, deoarece ele prezintă o stare ideală a mediului înconjurător, mai puțin afectată de presiunea antropică, un spațiu de recreere pentru cei stresați de viața cotidiană, existând o dispută permanentă legată de incompatibilitatea aparentă între turism și protecția mediului. Ele se pretează pentru practicarea turismului științific și a celui de drumeție.

În urma analizei SWOT se pot deosebi mai multe aspecte:

(Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p.184)

CAPITOLUL III.

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

3.1. MONUMENTE ISTORICE ȘI RELIGIOASE

3.1.1. Vestigii arheologice

Castrul roman Cumidava

Castrul Cumidava era situat în provincia dacilor cumidavensi, așa cum reiese din harta lui Claudius Ptolemeu. Acesta era situat în punctul „Grădiște”, la circa 500 m în dreapta pârâului Bârsa și la 4 km nord de orașul Râșnov (fig. nr. 3.1.). El a fost construit imediat după transformarea Daciei în provincie romană, probabil chiar în vremea împăratului Traian (98-117 d. Hr.), de către trupele aduse pentru supravegherea drumului ce traversa munții prin actuala trecătoare a Branului.

„Cetatea de pământ” sau Erdenburg, Eulenburg, Orlenburg, cum o numeau sașii încă din secolul al XVII-lea, a fost vizată de savanții de la jumătatea secolului al XIX-lea. M. J. Ackner a făcut semnalarea și descrierea relativ precisă a unei fortificații romane la Râșnov încă din anul 1857. Primele cercetări arheologice sistematice au fost realizate de sașii din asociația Muzeului Țării Bârsei, în anii 1904-1905. Arheologul Mihail Macrea, în campania din anul 1939, a descoperit o placă votivă inscripționată în piatră, din timpul împăratului roman Severus Alexandru (222–235 d.H.). Inscripția era fragmentară, iar din tot ansamblul creat cu aproape 2.000 de ani în urmă se păstrează și astăzi la Muzeul Județean de Istorie din Brașov două fragmente. Monumentul a fost ridicat în cinstea Iuliei Mamaea, mama Împăratului.

În urma cercetării, Macrea a identificat unitatea militară dislocată aici, iar după numele acesteia („Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă și alexandrină”) a dat numele castrului cercetat: Cumidava (Macrea, 1941-1943, 4, pp. 234-261).

COH(ORS) VI NO-[VA)

C] UMIDAVENSI-[UM

AL]EXANDRIANA

Ctitorii castrului au fost soldații de origine dacică ce locuiau în acest loc, atestând existența fostei așezări dacice Comidava și pe timpul stăpânirii romane. Așezarea și-a schimbat ușor denumirea în timpul stăpânirii romane în „Cumidava” și „… poate fi considerată cea mai veche localitate atestată documentar de pe teritoriul județului Brașov”, după cum afirmă arheologul Stelian Coșuleț – șeful secției de istorie din cadrul Muzeului Județean Brașov.

În timpul cercetărilor arheologice din anii 1969–1974 au fost descoperite parțial zidurile castrului, cele patru porți și cele patru turnuri de pe colțurile castrului. În fața zidurilor se află câte unul sau două  șanțuri de apărare. Suprafața castrului, împreună cu șanțurile din fața zidurilor, este de circa 2,10 ha. Săpăturile arheologice, care continuă și în prezent, au scos la iveală o mare diversitate de materiale  romane, dar și o mare cantitate de ceramică aparținând dacilor. Prezența  pieselor de origine dacică demonstrează că în (sau foarte aproape de) castru locuiau daci. Pe lângă  piesele din ceramică, au fost descoperite și unelte, arme, podoabe, monede și recipiente din sticlă.

Deși castrul a fost abandonat la retragerea armatei și administrației romane ordonată de împăratul Aurelian (270-275 d. Hr.), acesta nu a fost distrus în întregime de către aceștia. Aceasta este demonstrată de demantelarea zidurilor castrului în anumite locuri, de lipsa prăbușirilor în alte locuri sau de faptul că fortificația militară antică a fost sursă de materie primă în epoca medievală și modernă pentru construcțiile așezărilor din  apropierea castrului, precum Vulcan, Râșnov și Cristian.

Fig. nr. 3.1. Obiectivele turistice antropice din unitatea administrativ teritorială Râșnov

Castrul roman Cumidava face parte din Lista Monumentelor Istorice naționale de clasă A (BV-I-s-A-11283) (Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, p.583) la categoria așezări cu valoare arheologică, la poziția 93. Un mare neajuns al fortificației este faptul că nu este amenajat pentru vizitare, însă unele dintre obiectele scoase la lumină de arheologi din castrul Cumidava sunt expuse la Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Comidava

Pe Dealul Cetății (fig. nr. 3.1.) cele mai vechi urme de locuire datează, încă din epoca neolitică, conform descoperirilor arheologice din 2010. O nouă fază de locuire aparține începutului epocii bronzului (cultura Glina-Schneckenberg), de când arheologii au identificat o așezare apărată de un val de pământ prevăzut cu o palisadă.

În Antichitatea clasică, pe Dealul Cetății se dezvoltă „Comidava”. Geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului, în al său „Îndreptar geografic” amintește localitatea (dava) între „orașele strălucite ale Daciei”.

Dacii au locuit dealul din estul actualului oraș Râșnov între secolele al IV-lea î. Hr.-I d. Hr. Așezarea era compusă din locuințe de suprafață și bordeie și era fortificată cu trei șanțuri cu valuri de pământ. Probabil că, în timpul celui de-al doilea război daco-roman (105-106 d. Hr.), așezarea dacică a fost incendiată și parțial distrusă de cuceritori.

Între piesele ce aparțin perioadei dacice, există vase ceramice modelate cu mâna, vase lucrate la roată, unelte din fier, unelte din piatră, arme, obiecte de podoabă. Din perioada dacică provin și piese ce aparțin celților.

Un fapt interesant petrecut în istoria arheologiei românești este că urme antice de locuire au apărut în timpul turnării în Cetatea Râșnov a unor scene din filmul „Columna” (1967), care se referă tocmai la cucerirea Daciei de către romani, cetatea Râșnov „jucând” rolul capitalei regatului dac, Sarmisegetuza, cucerită de trupele împăratului Traian.

Situl arheologic de la Râșnov este înscris în Lista Monumentelor Istorice de importanță națională la poziția 94, BV-I-s-A-11284, făcând parte din categoria așezări cu valoare arheologică. Acest sit arheologic cuprinde o fortificație medievală și una dacică din epoca Latène, înscrise cu codurile BV-I-m-A-11284.01 și, respectiv BV-I-m-A-11284.02 la pozițiile 95 și 96 în aceeași listă (Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, p.583).

Cetatea medievală

Cetatea medievală face parte din sistemul ansamblurilor fortificate cu rol defensiv din Țara Bârsei (fig. nr. 3.2.).

După retragerea romană și în timpul marilor migrații este dificil de precizat dacă a existat o continuitate de locuire la poalele Dealului Cetății sau dacă stânca abruptă a apărat pe cineva până la venirea coloniștilor sași. Tradiția săsească susține că ridicarea celei mai vechi părți a cetății medievale Râșnov a avut loc în perioada 1211-1225, cât a durat stăpânirea teutonă în Țara Bârsei, iar după alungarea acestora, cetatea de lemn și pământ a fost reconstruită sau transformată în una de piatră de coloniștii sași sau de regalitatea maghiară. Chiar dacă nu există elemente arhitectonice sau documente care să indice această origine, totuși, fortificarea colinei, încă din Antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea săsească din Țara Bârsei, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, constituie argumente importante care să susțină teoria existenței unei cetăți anterioare primei sale mențiuni documentare (1335).

Deși nu este sigur cine a reluat în posesie vechile amplasamente antice sau medievale timpurii de pe Dealul Cetății, prezența componentei antice (două valuri și un șanț intermediar) este sigură la venirea constructorilor medievali (Ilie, 2009, p. 13).

Fig. nr. 3.2. Bisericile fortificate, cetățile și castelele medievale din județul Brașov

Cronicarul Simon Massa (1536-1605) susține că, în timpul invaziei tătarilor din 1335, când Țara Bârsei a fost pustiită în întregime, cetatea Râșnov, „așezată pe un munte înalt” (in edito monte sitam), a rezistat asediului inamic și a salvat viețile locuitorilor refugiați între zidurile sale. Aceasta este prima atestare documentară a cetății. Prima informație documentară directă despre cetatea Râșnov a fost consemnată în anul 1416, când au fost înregistrate lucrări la un acoperiș din cetate. Lipsa izvoarelor istorice nu a permis identificarea datei când cetatea a intrat în stăpânirea comunității râșnovene, dar nevoia de securitate, politica regală de a ceda atribuții militare comunităților locale libere, statutul economic prosper demonstrat de privilegiul regal de târg, demonstrează că preluarea stăpânirii cetății de către comunitatea săsească râșnoveană, a avut loc în prima parte a secolului al XV-lea.

Se presupune că în anul 1421, când a avut loc primul atac otoman la nord de Carpați, a fost și primul asediu otoman al fortificației din Râșnov. Se pare că turcii au ridicat destul de repede asediul și s-au îndreptat spre Brașovul nefortificat încă, pe care îl distrug. Turcii au mai asediat, fără succes, cetatea Râșnovului și în campaniile din anii 1436 și 1441

Fig. nr. 3.3. Planul Cetății Râșnov (după Gross, Kühlbrandt, 1896, citat de Ilie, 2009, p. 111)

Zidurile cetății medievale s-au ridicat treptat, șantierul fiind dependent de capacitatea de finanțare. Materialul principal folosit la mortare, calcarul, a fost la îndemâna constructorilor, fiind tăiat din stânca dealului cetății. Piatra de var a fost arsă în cuptoare, în șantierul din cetate, iar varul obținut stins în varnițe. Cărămida medievală apare în cetate, de fiecare dată, în intervenții târzii, începând cu secolul al XVI-lea. Prin grosimea zidăriei și sprijinul rambleului de pământ al valurilor de apărare, constructorii au compensat lipsa contraforturilor. Acestea trădează aspectul arhaic al începuturilor arhitecturii militare gotice. Din cauza lipsei de eficiență împotriva artileriei, această tehnică de construcție nu s-a mai folosit la zidurile din cetate începând cu secolul al XVI-lea.

Capacitatea defensivă a cetății a fost extinsă prin construirea turnurilor de apărare. Printre acestea se remarcă și Turnul Báthory. Tehnica de construcție indică faptul că acest turn datează din prima jumătate a secolului al XV-lea, în perioada regelui Sigismund de Luxemburg. Din punct de vedere stilistic, Turnul Báthory se înscrie în rândul fortificațiilor medievale construite înainte de apariția artileriei. Amenajarea Turnului Báthory este singura mărturie de modernizare sau întreținere mai serioasă a cetății de jos. Apoi, după anul 1500, Turnul Báthory nu a mai fost întreținut, iar zidurile curtinei cetății de jos au fost demolate până la nivelul drumului de strajă. Turnul a fost abandonat după asediul din 1612, când ghiulelele trase de tunurile armatei principelul Gabriel Báthory l-au dărâmat parțial.

Turnul Armelor, situat la întâlnirea cetății de sus cu incinta de jos, a fost ridicat în prima jumătate a secolului al XV-lea. Acesta este asemănător cu Turnul Báthory. Pentru a continua apărarea și în situația pătrunderii asediatorilor în cetatea de sus, turnul a fost dotat cu guri de tragere și o hersă (fig. nr. 3.3.).

Turnul Gotic este, poate, cel mai vechi turn al cetății, situat în colțul de nord-est al curtinei de sus. Acesta a fost construit în secolul al XIV-lea și reamenajat în secolul al XVII-lea. Este cel mai bine poziționat turn din cetate, permițând o vizibilitate perfectă către șesul Bârsei. Prin indiciile recuperate după săpăturile arheologice, turnul pare să fi fost locul destinat găzduirii comandantului sau stăpânului cetății, elementele arhitecturale conturând imaginea unui donjon. În turn s-a descoperit un ancadrament gotic, cu muchie teșită, lucrare singulară deocamdată în ansamblul fortificat, alături de alte detalii de amenajare interioară.

La începutul secolului al XV-lea, când au apărut Turnul Báthory, Turnul Armelor și Turnul nordic, s-a construit și incinta exterioară a corpului nordic din cetatea de sus (până la înălțimea de 3 metri). Ulterior, prin construirea gurilor de tragere, zidul a fost supraînălțat și s-a ajuns la o înălțime care depășește, în unele zone, 5 metri. Neregularitatea suportului stâncos a determinat ca zidul împrejmuitor cetății de sus să aibă o direcție independentă de limitele naturale.

În perioada 1540-1550, în incinta de sus a cetății se desfășoară importante lucrări de extindere și modernizare, subordonate cerințelor luptei de artilerie: dublarea zidurilor pe latura nordică, introducerea platformelor de tragere, construirea Turnului Triunghiular și a Turnului de vest. Bastionul Triunghiular era deschis, fără acoperiș și avea inițial un singur nivel cu trei guri de tragere pentru artilerie ușoară și grea. Tehnica de construire cu o armare pe colțul exterior, este caracteristică bastioanelor de tip italian.

Terasa de artilerie de pe latura sud-vestică a cetății, numită Barbacană Mică, domină intrarea în Valea Cetății și partea românească a târgului. Acesteia îi sunt adăugate la forma din secolul al XVI-lea turnul de protecție (Turnul Gărzii), care, prin amplasamentul său era turnul cel mai ușor de apărat din cetatea Râșnov. După elementele stilistice, Turnul Gărzii pare a fi construit la începutul secolului următor.

Pe latura nordică, în a doua parte a secolului al XVI-lea, se dublează zidul, se amenajează Turnul mic și Turnul cuplat și se începe construcția unui zwinger. Din cele două turnuri și Turnul preotului, artrileria grea putea să execute un tir eficient asupra inamicului care intra în Râșnov.

În anul 1562, principele Transilvaniei, Ioan al II-lea Sigismund Szápolya vizitează cetatea. După patru ani de la prezența acestuia, în anul 1566, comandantul gărzii sale, mercenarul italian Giovan Andrea Gromo găsește la „vreo opt mile” de Brașov „o cetate foarte puternică numită Râșnov (Rosnof), clădită pe vârful unei stânci, pe un munte înalt și despărțit de ceilalți, la care se poate ajunge numai pe o potecă lată de vreo trei pași, și aceasta [urmând] șerpuit în loc descoperit. Sub această cetate lângă drumul mare se află un târg bine populat și cu viață negustorească, ai cărui locuitori se refugiază de obicei în cetatea amintită, în timp de război, iar în vremuri de liniște ea e păzită de un slujbaș numit de oraș, cu un număr mic de români” (Pepene, Popovici, Stefănescu, 2011, p. 135).

Cel mai negru episod din istoria cetății a fost conflictul cu principele Gabriel Báthory. După cucerirea cetății de la Codlea, a Cristianului și Ghimbavului, acesta atacă cu 2000 de războinici cetatea Râșnovului, în care erau refugiați locuitori din Râșnov, Cristian și Ghimbav. Asediul, început la 27 martie 1612, când tunurile principelui, așezate pe un deal învecinat numit Schleif sau Curmătura, au lovit latura de sud a cetății a durat opt zile. Acum a rămas îngropat sub zidurile lovite de ghiulele, în turnul vechii cetăți, denumit după acest asediu „Báthory”, un tezaur de 419 monede, ultima dintre ele fiind bătută în anul 1607. Apoi, căpitanul Mathis (Matics) János, aflat în fruntea a 200 de secui, a înaintat până la cetatea de jos, a ocupat-o și, protejat de ruinele turnului a început să tragă asupra cetății de sus. Această manevră a blocat și accesul apărătorilor la „groapa de tragere”, singura sursă de apă a cetății. Atunci, principele Báthory a cerut râșnovenilor o solie cu care să negocieze, aceștia trimițând un sas și un român. Báthory i-a cerut românului să deschidă porțile cetății în timpul nopții, promițându-i în schimbul trădării bani, proprietăți și un titlu nobiliar. Cererea a fost respinsă. În fața asediului prelungit, râșnovenii au cerut ajutorul Brașovului. În vara anului 1612, râșnovenii, ajutați de brașoveni, au încercat de două ori să recucerească cetatea, dar fără succes. Cetatea a revenit comunității râșnovene în iunie 1613, când sașii s-au obligat să plătească principelui o răscumpărare de 3000 florini pentru predarea cetăților Râșnov și Bran.

Acest episod a demonstrat că marele dezavantaj al locuirii cetății îl constituia lipsa alimentării cu apă. Tradiția afirmă cum că, multă vreme, apa a fost adusă dinspre pantele de nord-est ale Dealului Cetății. Când asediile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârșite, refugiații din cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apa de la un izvor știut numai de ei. Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni. Deși există o legendă cu amenajarea fântânii de către doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, fântâna medievală a fost opera unor meșteri, pietrari și dulgheri, tocmiți de râșnoveni. Lucrările începute a doua zi după Înălțarea Domnului în anul 1623 s-au încheiat în iulie 1640, când s-a dat de apă. Fântâna avea o adâncime de 146 metri (Ilie, 2011, p. 136). În 1640, la terminarea lucrărilor, cheltuielile totale, suportate din vistieria comunității săsești râșnovene și donații pentru fântâna cetății, au fost de 2000 florini (sumă echivalentă în anul 1890 cu 20000 florini). Fântâna a fost abandonată de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar în 1850, roata defectă ce stătea până atunci rezemată de un zid, a fost folosită de paznicul cetății pentru lemne de foc.

Cetatea Râșnov nu a fost o simplă cetate de refugiu (fig. nr. 3.4.), folosită doar atunci când era semnalat un pericol iminent. Faptul acesta este dovedit de fântână, de reamenajarea unor turnuri cu spații de locuire și căsuțe, unele cu funcție marcată istoric (școala, Turnul preotului, Turnul castelanului, locuința trabanților), de gruparea căsuțelor în mici „cartiere” departajate de străduțe, pasaje și o piață, care conferă cetății Râșnov statutul unui târg fortificat. Cheltuielile necesare amenajării caselor din cetate sunt justificate de o prezență îndelungată a comunității râșnovene între zidurile cetății, cauzată de unele evenimente sângeroase, care au mutat locuitorii pentru perioade îndelungate în cetate. Așa se explică și sobele cu cahle din căsuțe, care demonstrează locuirea în cetate și iarna, și planul căsuțelor, tipic pentru casele burgului medieval, cu parterul folosit pentru atelier, depozit, dar și locuire și etajul ocupat, în general, numai pentru locuire.

Cercetările arheologice au descoperit 80 de căsuțe (suprafața medie este de 17 m²), la care, dacă înmulțim cifra 5, multiplicator mediu în general acceptat pentru estimarea numărului total de locuitori pornind de la numărul de familii, ajungem la circa 400 de locuitori ai târgului din cetate, un rezultat care corespunde, în linii mari, cu evaluarea mărimii comunității sașilor din Râșnov prin secolul XVI-lea. Este evident că nu toți râșnovenii puteau avea proprietăți în cetate, deoarece existau o serie de decalaje sociale chiar în rândul sașilor. Comunitatea românească nu avea dreptul să cumpere clădiri în cetate și nu se poate ști nici măcar dacă vecinii sași permiteau românilor să se refugieze în spatele fortificațiilor atunci când inamicul se apropia de Râșnov.

Fig. nr. 3.4. Aspect din curtea interioară a cetății (Cetatea de sus)

(Sursa: http://www.inromania.info/cetatea-rasnov.html)

Ca orice vatră de locuire creștină, cetatea avea și un lăcaș pentru practicarea credinței. Construcția capelei evanghelice din cetatea de sus, de tip sală, cu absidă și contraforturi, se pare că a început în anul 1634 și s-a încheiat în anul 1650. Lăcașul de cult a fost ridicat pe o platformă amenajată în cel mai înalt punct al cetății. Dacă în anul 1667, trei sticlari râșnoveni donau bisericii (din cetate, probabil), 1000 de ochiuri de geam și în anul 1766 acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de țiglă, în anul 1818, s-a ajuns ca bisericuța să fie abandonată și ruinată.

Asediul din 1612 a demonstrat că cetatea de jos era greu de apărat în fața artileriei și că zidurile acesteia, care protejau inamicul, erau un pericol fatal pentru apărătorii cetății. În acest sens, zidurile cetății de jos au fost demolate până la nivelul drumului de strajă. În interior, spațiul de lângă ziduri, a fost umplut cu pământ, pentru că nivelarea terenului era mai simplă și rapidă, cu efort mai mic, decât demolarea totală. De atunci, cetatea de jos a devenit „grădina cetății”, iar cu materialul rămas după demolarea zidurilor s-a recurs la modernizarea cetății de sus.

În secolul al XVII-lea, a fost reamenajată și porțiunea dintre turnul cuplat și turnul preotului și, pe mijlocul curtinei dinspre cetatea de jos, la o distanță aproximativ egală între Turnul Armelor și Turnul nordic, a fost construit un bastion cu formă pentagonală. Acesta are latura estică cu închidere triunghiulară în ax, menită să ricoșeze ghiulelele. Curtina nordică a suferit în secolul al XVII-lea mai multe transformări, mai ales din cauza alipirii caselor, care au blocat fostul drum de strajă. Tot atunci, latura sudică a curtinei a fost întărită cu platforme de artilerie. Toate zidurile cetății de sus au fost perforate cu ferestre de tragere de mai multe tipuri (guri cu cădere oblică, fante pentru tunuri mici și mijlocii și archebuze), unele cu pronunțat rol decorativ.

Râșnovenii au fost atât de mândri de cetate, încât în anul 1678 au denumit-o poetic arx suprema. De aici până la transformarea cetății într-o ruină nu a mai fost mult. În secolul al XVIII-lea, datorită schimbării situației politico-militare din sud-estul Europei în favoarea Imperiului Habsburgic, securizării granițelor sudice, care a permis dezvoltarea economică neîntreruptă a târgului râșnovean, diminuării pericolului invaziilor militare și scăderii interesului comunității râșnovene pentru întreținerea cetății medievale, s-a ajuns la părăsirea acesteia. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, „castelul însemnat” descris de ambasadorul Angliei la Constantinopol, Edmund Chishull, în drumul său de întoarcere în patrie, devenise pentru stăpânii sași „cetate țărănească” (Bauerburg).

Transformarea cetății într-o ruină a fost grăbită și de câteva evenimente nefericite care au distrus o bună parte din fortificații și căsuțe. Astfel, la 29 august 1718, în cetate a izbucnit un incendiu, în care au ars căsuțe-depozit cu proviziile de grâne și slănină, iar la 26 octombrie 1802, un cutremur a distrus o parte din turnuri. În cetate era ținut doar un singur paznic ce trebuia să anunțe izbucnirea incendiilor.

Ultimul episod de istorie militară din viața cetății s-a petrecut în timpul revoluției din 1848-1849, când râșnovenii au preferat să se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetății, speriați atât de armatele revoluționarilor maghiari, cât și de holera care apăruse în târg și care omorâse 46 de râșnoveni. În vara anului 1848, grădina cetății a fost folosită și ca loc de instruire a gărzii naționale săsești. După evenimentele din 1848, curtina de miazăzi a cetății de sus și latura dinspre grădină au fost renovate în anul 1854.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, cetatea Râșnov a devenit o atracție turistică apreciată și de oaspeții Râșnovului și de localnici. La 1900, hotelul comunal, construit în anii 1875-1876 primise numele „La Cetatea Râșnovului”. La 23 august 1904, domnul Julius Bielz, cu adresa în str. Cisnădiei, nr. 20, Sibiu, era anunțat că: „Tocmai am admirat din Cristian cetatea Râșnovului. Această ruină este deosebită și oferă o perspectivă minunată”. În 1906, un alt călător descoperă cetatea Râșnovului „care stă de veacuri ca o coroană”, chiar dacă era „în parte ruinată” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 148).

„La început de secol XX, vizitatorii erau extrem de diverși. Astfel,la 8 octombrie 1906, un elev în „clasa a doua civilă” a școlii din Turcheș era adus „cu școala” în excursie la Râșnov. După un drum de două ore și jumătate, cu căruța, din Săcele până la Râșnov, elevii au urcat Dealul Cetății, după cum scrie Ion fratelui său, „stimatului domn Alexandru Vidriginescu, teolog de cursul II la Seminarul Andrean, la Sibiu”: „Ne-am suit la Cetățuia de pe munte și m-am mirat ce e pe acolo”. Au văzut „o grămadă de case dărâmate și întărituri care au fost la `48” , iar pentru 20 cruceri, paznicul a lăsat două lămpașe în fântâna seacă” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 148).

În aceeași perioadă, și Nicolae Iorga vizitează cetatea Râșnov pe care o descrie astfel:

„Pe o mare culme, unde stânca răzbate printre mărăcini, se vede un castel mare, cu multe bastioane, care ar părea de departe neatins, locuit și gata de luptă, ca și cum vechile tunuri ar păzi încă din despicătura neagră a fereștilor înguste. Când te sui însă cu multe silinți prin grămezile de bolovani, până la cununa de ziduri, te primește un vechi paznic, înconjurat de găinile și purceii lui: acela e castelanul Râșnovului, și el n-are la îndemână alt ostaș decât baba care-i gătește de mâncare; de pe ziduri nu se văd alți dușmani decât cetele de case acoperite cu zale negrii din satul de jos în vale. Odată era însă aici un sigur loc de adăpost, spre care nimeni nu cuteza să se suie; în odăi era loc pentru toată bogăția orășenilor, pivnițele adânci erau pline de bucate și apa se scotea bună și din belșug din fântâna în care până la adâncime de mulți metri paznicul face să se coboare funia de încercare, purtând în vârf o lumânare care nu se stinge” (Iorga, 1906, citat de Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 149).

În anul 1910, cetatea Râșnov a fost înregistrată în Cartea Funciară ca proprietate a comunei Râșnov (Gemeinde Rosenau). De atunci nu s-au făcut alte notificări, deși, în perioada interbelică, proprietarii au dorit să o transforme în reședință regală, iar în timpul regimului comunist, monumentul istoric, considerat „bunul întregului popor” a fost administrat de către Muzeul Județean de Istorie Brașov, după deschiderea unei expoziții muzeale în cetatea de sus.

În perioada interbelică, paznicul cetății a fost păstrat între funcționarii Primăriei Râșnov. În anul 1934, articolul 42 al „Regulamentului de funcționare al Primăriei Râșnov” prevedea „Păzitorul de cetate are în sarcina sa paza de zi și de noapte, pentru a semnala cazurile de incendiu în comună și pe hotar. Alarma o semnalează prin tragerea clopotului de la cetate. El este dator a trage clopotul seara și dimineața pentru semnalarea culcării și deșteptării locuitorilor. În timpul de la 1 Martie la 1 Octombrie, seara de la ora 9 și dimineața la 4, iar în timpul până la 1 Martie la ora 8 seara și la ora 4 dimineața. Pentru constatarea prezenței în serviciu în timpul nopții este obligat ca la fiecare oră să bată în tobă prin atâtea bătăi câte ore sunt. La serbarea căsătoriilor la biserica evanghelică luterană, va anunța începutul și sfârșitul ceremoniei prin tragerea clopotului și baterea tobei deodată” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 150).

În 1937, Octav Șuluțiu descrie astfel o vizită la cetatea Râșnov: „Zidurile sunt duble, având între ele un coridor unde se adăposteau ostașii. Prin ochiurile de zid, unde încape un om întreg, în grosimea de doi metri a zidăriei, se vede în vale orașul aliniat ca de paradă, cu străzile largi și drepte ca un spirit ordonat și mai departe, cu petricele nenumărate care stârpesc multicolor, câmpul.

În interiorul cetății sunt camere, multe unde se retrăgea, pe vremuri, tot satul. Fiecare familie își avea camera unde venea direct, ca în vilegiatură, atunci când primejdia se anunța. Provizii vor fi fost de mult aduse, și apă venea din fântâna din curte, săpată pe la mijlocul secolului XVII, și având o adâncime de câteva zeci de metri. Civilizația oferă și de astă dată ajutorul ei amatorului curios de senzație: o serie de becuri electrice a fost zvârlită pe gura puțului ca într-o beregată un maț de spălături intestinale, până în fund și un buton învârtit îți arată până departe înșirarea de luminițe care se duce în adânc.

Pentru amatorul de medievism tare, decepția este imediată: nici săli de cavaleri, nici turnuri uriașe, nici scări, nici trape… Dar când dai drumul fanteziei acești muri cu dinții rânjiți ai cărămizilor ieșiți din tencuială, cu bolovanii prăvăliți, cu orbitele deschise spre câmpie, cu arcadele și cămările lor, cu coridorul interior , vorbesc de un trecut de eroism burghez, cu spaime în toiul nopții, cu efort defensiv și foame îndelungată și nu poți să nu freameți când, în dosul cetății, privești porțile duble între care dușmanul era prins prin viclenie și măcelărit de ocupanți.

Pe sub zid duce o cărăruie. Aici simți toată apărarea măreață a cetății, iar din vale te cuprinde ca un abur vrăjitoresc de parfumuri vegetale, o sinteză amețitoare în care cea mai lipsită de miros plantă își insinuează totuși o aromă. […] În cealaltă parte a cetății, se întind livezi și grădini, și pe acolo e și drumul de căruțe care duce sus. […]

Cetatea e păzită de un… cetățean care joacă și rolul de pompier. Focul e zărit de el și alarma e dată prin tragerea unui clopot, iar direcția o dă tot el, strigând de sus, încotro trebuie să alerge cetățenii de jos, abilitați pentru această meserie. Veghea asta, cu tot respectul ei bătrânesc, se păstrează în acel sat cu tradiții atât de concret păstrate în piatra cetății. Ar fi păcat să se distrugă această mărturie istorică. O reconstituire a ei s-ar impune. Dar nu o renovare care să o falsifice, să introducă elemente noi. Să se întărească tot ce există și atâta. Pentru că starea în care se află azi cetatea, nu are de trăit mai mult de o sută de ani, poate două… Și pietrele acelea de sus vorbesc despre o istorie cu invazii tătărești și turcești și cu o vitează rezistență a oamenilor din partea locului” (Șuluțiu, 1937, pp. 99-100).

Cutremurul din 11 noiembrie 1940 afectează puternic cetatea, iar restaurarea se impunea cu obligativitate. Întârziată de război și de anii instaurării regimului comunist, aceasta s-a desfășurat abia în perioada 1955-1956.

După restaurare, în anul 1964, la Râșnov este turnat filmul „Steaua fără nume„/„Mona, l`etoile sans nom”, o coproducție româno-franceză. Acesta a fost doar începutul, pentru că cetatea și împrejurimile Râșnovului au intrat în istoria cinematografiei românești mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice: „Dacii”, coproducție româno-franceză, care a avut premiera în anul 1966, avându-i în rolurile principale pe actorii Amza Pellea, Mircea Albulescu, Georges Marchal, Pierre Brice; „Mihai Viteazul”, cu premiera în anul 1970, cu Amza Pellea în rolul voievodului, Florin Piersic, Olga Tudorache, Mircea Albulescu; „Nemuritorii”, apărut pe marile ecrane în anul 1974 cu Sergiu Nicolaescu, Colea Răutu, Ilarion Ciobanu, Amza Pellea, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Gina Patrichi în distribuție. În anul 1967, la Râșnov este realizat filmul „Columna”, o coproducție româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe Dinică. Filmul a fost nominalizat anul următor  la ,,Globul de aur” și  la ,,Oscar” pentru cel mai bun film străin. Cetatea Râșnov a „jucat” rolul capitalei regatului dac, Sarmisegetuza, iar în timpul filmărilor, în cetate s-au descoperit urme de locuire dacice, urmate de săpături sistematice, în perioada anilor 1970-1971. Cetatea Râșnov, catalogată de istoricii comuniști „cetate țărănească”, intră în circuitul turistic național.

La începutul mileniului al III-lea, a avut loc cel mai dramatic episod din istoria contemporană a cetății Râșnov. În perioada 2000-2008, Cetatea Râșnov a fost parțial distrusă de noul stăpân, o societate comercială administrată de cetățeanul italian Alberto Drera. În câțiva ani au fost pierdute secole de istorie. Pe ruinele capelei evanghelice a fost ridicat un turn, în care s-au montat rezervoare de fibră de sticlă, în curtea interioară a fost construită o terasă – restaurant, în căsuțe urmau să fie amenajate spații de cazare, capela catolică din grădina cetății a fost distrusă în totalitate și, în aceeași incintă, terenul a fost nivelat cu excavatorul, determinând o reducere drastică până la anulare în unele locuri a posibilității de studiere a stratigrafiei sitului arheologic, iar în turnul triunghiular au fost montate ferestre de tip Velux. O așa-zisă „restaurare” a fost făcută fără supravegherea specialiștilor, cu muncitori necalificați, fără proiectele și avizele legale obligatorii și cu concursul turistului obișnuit să vadă ziduri lipsite de viață.

Fig. nr. 3.5. Sistemul de iluminat exterior al cetății

Distrugerea cetății a fost oprită la 3 iulie 2008, când Primăria Râșnov a reluat în administrare monumentul istoric, apoi la 27 mai 2010, cetatea Râșnov a revenit definitiv și irevocabil comunității râșnovene, care putea să redea istoriei cel mai de preț bun al său. În anul 2007, drumul de acces a fost amenajat, pavat cu piatră cubică și dotat cu parapeți și iluminat. Au fost refăcute instalațiile electrice, sistemul de canalizare și de alimentare cu apă din cetate. Din 7 octombrie 2006, Cetatea Râșnov este iluminată feeric printr-o instalație amplasată de-a lungul zidurilor (fig. nr. 3.5.).

În partea vestică a dealului Cetății au fost montate literele care formează numele localității, RASNOV (fig. nr. 3.6.) stând scris chiar la poalele zidurilor, inscripția fiind luminată. Din anul 2009, în cetate a început o cercetare arheologică, sistematică, iar din anul 2011, monumentul național a intrat într-un program special de restaurare și conservare.

Cetatea Râșnov este monument istoric aflat pe Lista Monumentelor Istorice de importanță națională BV-II-a-A-11755 la poziția 731 la categoria incinte fortificate. În cadrul acestui monument se remarcă dubla incintă de vest, cu turnuri, barbacane, zwinger, casa paznicului, încăperile pentru provizii și capela (păstrate fragmentar), fântâna încadrate la poziția 732, BV-II-m-A-11755.01 și incinta de est, cu turn de poartă și capelă (păstrată fragmentar), aflată la poziția 733, BV-II-m-A-11755.02 pe aceeași listă (Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, p. 630).

Fig. nr. 3.6. Cetatea Râșnov văzută dinspre centrul orașului

Cetatea poate fi vizitată zilnic de la ora 9 până la ora 17, pe timpul iernii, respectiv ora 19, pe timpul verii, taxele de acces fiind de 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru copii, elevi, studenți, copiii sub 3 ani având gratuitate. În afară de o agendă cuulturală estivală generoasă, alcătuită din concerte, filme, reconstituire istorică, ateliere interactive pentru copii, ateliere meșteșugărești, expoziții, o altă atracție o reprezintă Garda Cetății, care întâmpină turiștii, încă de la intrare..

Vestimentația lor este cea de secol al XVII-lea, pentru că în acea perioadă râșnovenii au locuit aproape 100 de ani în Cetate și pentru că de atunci datează amprenta arhitecturală generală a Cetății, clădirea școlii, fântâna și capela evanghelică.

3.1.2. Monumente de arhitectură

Casa de Cultură

Clădirea reprezentativă pentru comunitatea râșnoveană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost ridicată în piața târgului, în perioada 1875-1876, de către antreprenorii Karl Pfaff și Martin Trüsch, locuitori ai Râșnovului. Gasthof-ul râșnovean, denumit „La cetatea Râșnovului” (Zur Rosenauer Burg), a îndeplinit, încă de la început mai multe funcții: restaurant, hotel, sală de festivități. La anul 1900, hanul comunal „La cetatea Râșnovului” era considerat cel mai frumos și cel mai mare hotel de festivități din Țara Bârsei. În 1906, Nicolae Iorga remarca Piața Mare a Râșnovului cu „o primărie mai mare, un otel comunal, zidire înaltă, cu două caturi și biliard, unde orice stricare a postavului verde e prețuită 20 de coroane, și cu proverbe germane rimate” (Iorga, 1906, citat de Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.63).

Clădirea impozantă, construită în stil romantic, este un exemplu reprezentativ de eclectism pitoresc „ce combină soluții baroce pentru gang și scări, cu acuratețea neoclasică a sălii și picturii murale ce o decorează și cu fațadă, parte clasicizantă, parte neogotică, agrementată de decorul în lemn traforat al acoperișului” (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.63). Sala are un balcon destinat instalării orchestrei. Clădirea a fost folosită și în perioada comunistă pentru serbări școlare, nunți și botezuri.

Obiectivele de patrimoniu național istoric și architectural

În orașul Râșnov, pe Lista Națională a Monumentelor Istorice din România, alături de obiectivele istorice deja menționate, există și o zonă de protecție istorică și arhitecturală. Zona de patrimoniu național istoric și arhitectural cuprinde:

– ansamblul ,,Strada Ion Luca Caragiale” (str. I.L. Caragiale, între str. Izvorului și str.Cloșca, ambele laturi ale străzii) cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11756, la poziția 734;

– ansamblul ,,Strada Cetății și str. Romulus Cristoloveanu” (ambele laturi ale străzilor), cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11757, la poziția 735;

– ansamblul ,,Strada Florilor” (str. Florilor, între str. Armata Română și str. Mihai Viteazul) , cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11758, la poziția 736;

– ansamblul ,,Pe Dobrice” (str. Horea, str. Cloșca, str. Crișan, ambele laturi ale străzilor), cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11759, la poziția 737;

– ansamblul ,,Piața Unirii” (Piața Unirii, nr.1-22), cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11760, la poziția 738. În anul 1871, în zona Marktplatz, se ridică o nouă clădire de școală pentru comunitatea evanghelică. În perioada 1904-1905 în spatele acestei școlii este construită Casa comunității evanghelice, cu o sală de festivități denumită ,,Sala mare”, o sală de sport și un leagăn pentru copii. În perioada interbelică, Piața Mare a Râșnovului a primit numele ,,Regina Maria”. De aici „adevărate străzi se desfac în toate părțile”. În perioada 1860-1910, în zona din jurul Marktplatz-ului, casa de piatră simplă a fost înlocuită cu o casă de tip urban, cu fațada bogat și diferit colorată.

Piața Unirii este dispusă la intersecția străzilor Izvorului, Republicii, Ion Creangă, Mihai Viteazul, Ion Luca Caragiale și Cetății. Zona are un profil mixt, cu caracter rezidențial, public și comercial și este apreciată de specialiști ca o „zonă bine păstrată, atât din punct de vedere al amplasamentului originar, cât și din punctul de vedere al clădirilor” (Beldiman,1996, p. 55). Singura clădire care nu respectă registrul istoric este sediul Băncii Comerciale Române (Piața Unirii, nr. 10).

În perioada următoare, o parte importantă din această zonă de protecție va intra într-un proces de reconstituire istorică, reactualizare și modernizare urbană. Proiectul de amenajare prevede o zonă pietonală (Piața Unirii și o parte din strada Republicii), cu reamenajare urbanistică, pasaj rutier subteran și parcare auto subterană pe două etaje.

Această modificare arhitecturală și peisagistică a centrului istoric va favoriza creșterea calității sejurului turistic și o îmbunătățire a ofertei turistice prin crearea unui spațiu favorabil organizării de evenimente culturale și artistice.

– ansamblul ,,Strada Ion Creangă” (str. Ion Creangă, ambele laturi ale străzii),cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-11761, la poziția 739;

– ansamblul ,,Str. Republicii” (str. Republicii, ambele laturi ale străzii) cu clădiri din secolele XVIII-XIX, aflat pe Lista Națională a Monumentelor Istorice: BV-II-a-B-20902, la poziția 740

(Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, p.

630).

3.1.3. Monumente memoriale funerare

Printre monumentele care se înscriu în peisajul arhitectonic al orașului Râșnov se numără și cel închinat făuritorilor Unirii ținuturilor românești, tuturor celor care s-au jertfit în Războiul Reîntregirii. În anul 1999, de ziua Înălțării Domnului, în Piața Unirii din centrul orașului Râșnov, a fost dezvelit acest monument. Realizat într-o formă arhitectonică aparte, monumentul simbolizează drumul de luptă, martiriul înaintașilor, filele de eroism înscrise de ei de-a lungul secolelor, în frunte cu Întâiul Unificator, domnitorul Mihai Viteazul. Monumentul este decorat cu efigia în bronz a voievodului, cel mai de marcă om politic ce a vizitat Râșnovul, considerându-l „orașul domniei mele”, stema țării, o cruce și două plăci aurii, iar în extremitatea superioară se află flacăra veșniciei.

În incinta bisericii ortodoxe vechi este localizat un monument închinat eroilor din primul război mondial, însoțit de un cimitir în care sunt înmormântați eroii căzuți la datorie cărora li se cunoaște sau nu numele. Spre deosebire de monumentul din centrul orașului, acesta nominalizează pe placa funerară cei 99 eroi căzuți în luptele grele din anii 1916-1918.

3.1.4. Biserici

Biserica ortodoxă veche „Sf. Nicolae”

În 1911, Silvestru Moldovan, călătorind prin Râșnov, aprecia că „românii sunt ca și sașii, oameni harnici, porniți pe calea progresului. Se ocupă în deosebi cu oieritul și prăsirea vitelor; țin vite multe și de soi. Au o bancă, o societate de lectură și o școală cu 5 învățători. Biserici românești sunt două, dar numai în una se servește. Cealaltă e lăsată în părăsire, e pustie. Ea însă este un monument prețios, căci e de mare vechime. Pe o piatră de altar se află săpat anul 1384, poate data zidirii. Altceva nu se știe din trecutul acestui locaș, decât ceea ce s-a păstrat în tradiție, că ar fi fost zidit de frații Udriște și că ar fi primit danii de la Mihai-Vodă Viteazul”. (Moldovan, 1911, citat de Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.162)

Biserica despre care a amintit Silvestru Moldovan, lăsată în părăsire de comunitatea râșnoveană, dar apreciată ca un „monument prețios” este biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” de pe Valea Popii (fig. nr. 3.7).

Aceasta este cea mai veche biserică ortodoxă care s-a păstrat, cu elevație, din sud-estul Transilvaniei și una dintre cele mai vechi biserici românești din Transilvania.Vechimea relativă a monumentului se bazează pe un grafit parietal, postmedieval, cu anul 1384, aflat la vedere în vechiul altar, și pe arhitectura cu elemente gotice (contraforturi în retragere, bolți și console) aflată în partea de răsărit. În urma săpăturilor și a descoperirilor arheologice efectuate după anul 1970, s-a constatat că lăcașul de cult a fost construit pe locul unei foste biserici din secolul al XIII-lea, iar anul 1384 nu reprezintă decât anul când are loc refacerea lăcașului de cult. Nu întâmplător, biserica a primit același hram ca și biserica din Scheii Brașovului. Așezată tot în Schei, dar în cei ai Râșnovului și construită tot cu sprijinul bulgarilor, biserica a cunoscut în Evul Mediu mai multe evenimente, dintre care se remarcă în primul rând vizita domnitorului Mihai Viteazul și a soției acestuia, Doamna Stanca, în anul 1600 (Ilie, 2010, p.14).

Chiar dacă dimensiunile și dotările s-au modificat în decursul timpului, monumentul a îndeplinit rostul de biserică parohială pentru cartierul Dobrice și, în general, pentru populația de confesiune ortodoxă din Râșnov (români și alți etnici), până în anul 1886.

Arhitectura inițială a bisericii ortodoxe de piatră avea un plan destul de simplu, cu o singură navă cu două travee și un altar închis poligonal în exterior. Traseul altarului în interior, aproximativ semicircular, constituie probabil o alterare târzie a celui inițial, pentagonal. (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 161)

Fig. nr. 3.7. Biserica ortodoxă veche Sfântul Nicolae și cimitirul eroilor

(Sursa: http://www.asociatiarosenauturism.ro)

Modul în care a fost construită biserica ortodoxă din Râșnov, existența în aceeași perioadă a unor șantiere în cetate și la biserica catolică (apoi evanghelică), ca și prezența trăsăturilor gotice în arhitectura lăcașului ortodox, sunt argumente solide care susțin folosirea acelorași meșteri care au lucrat atât la amenajarea bisericii sașilor în secolele XIII-XV, cât și la edificarea bisericii românilor.

Tradiția a pus înălțarea primei biserici ortodoxe a Râșnovului pe seama sprijinului material oferit de domnitorii Țării Românești: Radu I Basarab (cel a cărui domnie s-a sfârșit chiar în anul 1384), urmașul său, Dan I (1384-1386) sau chiar unii dintre boierii și oștenii lui Mircea cel Bătrân, adăpostiți în Râșnov, în timpul bejeniei din 1394-1395.

În jurul anului 1500, biserica ortodoxă a suferit o distrugere care a impus o refacere de la jumătatea pereților în sus. Urmele intervenției ies în evidență prin diferențele de grosime ale zidăriei și prin modul stângaci de îmbinare al unor console de piatră cu arcele din cărămidă ale bolților. Interiorul bisericii a fost pictat după această refacere a zidurilor și bolților. Din acest înveliș postbizantin au fost scoase de sub văruieli și restaurate, în ultimii ani, suprafețe însemnate. Astfel că, în nișa proscomidiei din altar, se poate vedea un Iisus al Durerii cu Maica Domnului și Sfântul Ioan, iar pe pânzele bolților părții răsăritene a naosului scene din viața lui Iisus (miracole: Vindecarea orbului, Învierea lui Lazăr, patimi), Iisus Pantocrator (pe boltă, în poziție centrală), reprezentări ale evangheliștilor, medalioane cu sfinți și cete îngerești (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 164).

La sfârșitul secolului al XVI-lea, dezvoltarea comunității românești râșnovene determină mărirea spațiului inițial de numai zece metri lungime al bisericii, devenit neîncăpător. Această extindere a impus unele modificări, precum: dărâmarea zidului vechi de la închiderea naosului, construirea unui compartiment dreptunghiular, cu boltă, spre apus, căruia i s-a dat rol de pronaos (așa-zisa „biserică a femeilor”), iar intrarea în lăcaș a fost plasată pe latura nordică. Această extindere se pare că a fost realizată în jurul anului 1679. Partea nouă a bisericii a fost pictată, la interior și la exterior, al secco, iar fresca medievală din spațiul mai vechi al bisericii a fost repictată (culoare peste culoare). Pictorii au respectat registrul iconografic anterior și au zugrăvit pe boltă și pereții laterali scene din viața lui Iisus (Fuga în Egipt, Botezul, Învierea lui Lazăr și scene din ciclul Patimilor: Cina cea de Taină, Sărutul lui Iuda, Iisus la Pilat din Pont, Purtarea Crucii, Punerea în Mormânt), evangheliști, scene din viața Maicii Domnului, sfinți redați în medalioane, heruvimi și o serie de cadre cu motive florale (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.166).

Ultima modificare arhitecturală a bisericii de pe Valea Popii a avut loc în anul 1773, când a fost ridicat și un turn-clopotniță de zidărie, ce a inclus o nouă intrare, iar noua prelungire a preluat rolul de pronaos. După o jumătate de secol, în anul 1823, s-a comandat o altă pictură, care a întregit decorația murală anterioară, inclusiv cea de pe fețele exterioare ale zidurilor. Din acest ultim înveliș, pictat în maniera populară a icoanelor pe sticlă se păstrează fragmente cu Iisus Judecător, de o parte și de alta cu Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul (la interior, deasupra stâlpilor ce separă pronaosul de naos), Sfântul Nicolae (icoana de hram, sub reprezentarea Maicii Domnului), arhanghelii Mihail și Gavril, din nou Sfântul Nicolae (îmbrăcat ca mare preot, binecuvântând), Sfinții Petru și Pavel (pe partea vestică).

După ce biserica nouă a fost sfințită, în anul 1886, din cauza lipsei prezenței preoților și a credincioșilor, mutați într-un loc de închinare mult mai spațios, biserica veche românească a intrat în paragină. Imediat după Primul Război Mondial, vizitând lăcașul sfânt, învățătorul Remus Ilie a descoperit: „Curtea bisericii, fără împrejmuire, murdară, devenise loc de pășunat vitele; copiii spărgeau crucile mormintelor, luându-se la întrecere în nimerirea țintei alese; spectacolul era jalnic, dureros și revoltător: uși și ferestre rupte, geamuri sparte, pereți murdari; ploaia bătea înăuntru; câteva vaci se adăposteau de ploaie ca într-un staul; copiii făcuseră focuri, și jur împrejur murdărie, și de om, și de animale” (Ilie, Ștefănescu, 2010).

În jurul anului 1925, biserica părăsită a intrat în grija noului comandant al garnizoanei din Râșnov, devenind „capela regimentului”. În anul 1965, în biserică a fost amenajată o expoziție de icoane pictate pe sticlă, ce atrăgea pasionații de artă românească.

Biserica de piatră e păstrătoarea unor inestimabile obiecte de cult: un evangheliar scris în limba slavonă, o Biblie, ambele datând din secolele XIII-XIV, icoane pe sticlă prezentând diverse scene biblice, precum și o colecție de ouă încondeiate. Icoanele pe sticlă, pe lângă valoarea lor cultural-artistică, prezintă și o valoare istorică, întrucât datează din secolul al XVII-lea și utilizează materie primă originară din Glăjăria (glajă=sticlă, provenind din cuvântul german Glas=sticlă) din Râșnov. De o certă valoare istorică este și pictura murală reprezentând pe Mihai Viteazul și pe soția sa, pictură al secco, restaurată după anul 1970, ca și întreaga biserică.

Lăcașul de cult este monument național clasa A (Lista Națională a Monumentelor Istorice nr. BV-II-m-A-11762), la poziția 74, aflat în lista patrimoniului construit, cu valoare culturală națională și universală, în categoria biserici și alte construcții cu funcție ecleziastică, putând fi vizitat prin programare (Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, p. 630).

Biserica ortodoxă nouă „Sfântul Nicolae”

În perioada 1875-1878, pe terenul unde fusese casa preotului, pe „linia uliței ce merge de la Podul Popii la Gura Dobricii” (Ilie, Ștefănescu, 2010), a fost ridicată o nouă biserică de zid, deoarece și așa extins, spațiul bisericii vechi devenise insuficient pentru o comunitate devenită majoritară în Râșnov după anul 1850.

Biserica ortodoxă, cu „aspect de catedrală”, după cum o aprecia învățătorul Remus Ilie, a fost construită după planurile inginerului Carol Gertner de către meșterul Andrei Weber. În iarna anului 1885, pictorul brașovean Mișu Popp (1827-1892), reprezentant important al academismului românesc, a pictat tâmpla iconostasului de lemn, iar la 1 septembrie 1886, biserica nouă din Râșnov, cu același hram al Sfântului Nicolae, a fost sfințită de mitropolitul Ardealului, Miron Romanul.

Arhitectura exterioară a bisericii e dominată la vest de un turn cu cinci nivele. În interior, predomină formele arhitecturale monumentale – arcade largi și înalte, cupole ample ridicate pe pilaștri și pandantivi, coloane, ferestre largi și un iconostas amplu, picturile lui Mișu Popp fiind încadrate de o bogată ornamentație din lemn și stuc.

Pereții interiori ai bisericii au fost pictați abia după terminarea Primului Război Mondial. Lucrarea aparține lui Ioan Capadaev și s-a desfășurat în perioada 1918-1929. Fiind afectată de cutremurul din 1977, pictura a fost restaurată în iarna anului 1983-1984 de către pictorița Virginia Vedea.

Biserica evanghelică

Printre monumentele culturale ale Țării Bârsei se numără și biserica evanghelică, ce domină și astăzi centrul medieval al orașului (fig. nr. 3.8.). Ea este unul dintre cele mai importante și impozante monumente create de către sașii râșnoveni în istoria lor de 800 de ani.

Biserica evanghelică este al doilea monument al Râșnovului, ca mărime, după cetate și singura biserică a comunității creștine a sașilor râșnoveni păstrată până în prezent. Edificiul a fost dintotdeauna lăcașul de cult al comunității sașilor din Râșnov și a stat până la adoptarea Reformei (la jumătatea secolului al XVI-lea), sub patronajul Sfântului Apostol Matei.

Fig. nr. 3.8. Biserica evanghelică din Râșnov

În prezent, biserica evanghelică rămâne cel mai important loc al memoriei comunității săsești locale. În biserica parohială sunt păstrate o parte din cele mai importante mărturii ale vieții spirituale săsești râșnovene: lespezile comemorative ale unor pastori însemnați din secolele XVII-XVIII, însemne ale breslelor vecinătăților, cristelnița turnată în bronz de la anul 1854, orga de la 1781, steaguri ale asociațiilor culturale săsești, un altar instalat în anul 1776 ce conține o copie după Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci, cu zidărie și stuc, steme ale Râșnovului vechi.

Vechimea bisericii, prezentată de elemente arhitectonice romanice și gotice, vizibile în interior și mai puțin de documentele ei scrise care debutează mult mai târziu (1384) e apreciată pentru secolul al XIII-lea. În pofida numeroaselor intervenții aduse arhitecturii gotice, care a înlocuit, în mare parte, arhitectura romanică, biserica a conservat până în prezent în mare parte structura medievală, bazilicală, cu trei nave de înălțimi diferite, bolțile cu ogive (stelate sau în cruce) și consolele tronconice, iar elementele renascentiste sunt vizibile în portalul sacristiei.

Biserica evanghelică face parte din categoria bisericilor de tip hală, ceea ce înseamnă că navele laterale au aceeași înălțime cu nava centrală. Istoria bisericii sașilor cunoaște cel puțin patru etape de lucrări și o serie numeroasă de reparații. Amenajările au apărut atât pe fondul frământărilor religioase care au cuprins comunitatea germană râșnoveană, odată cu Reforma protestantă, cât și incendiilor, cutremurelor sau invaziilor militare care au afectat târgul. Înfățișarea actuală a bisericii datează din perioada 1774-1775, când s-a ridicat un nou acoperiș și au fost înălțate zidurile bisericii.

Orga bisericii a fost realizată de silezianul Johann Prause în 1781, apoi elevul său, râșnoveanul Johannn Thois a reparat-o în 1824. Cea mai recentă reparație a fost realizată de meșterul elvețian Ferdinand Stemmer în perioada 2004-2010.

Odată cu Reforma religioasă sașii au văruit freescele bisericii. Monumentul a conservat și părți din pictura veche parietală, care au început să fie vizibile, din anul 1932, pe zidul nordic al corului. Astăzi, se poate vedea în exterior, o foarte degradată imagine cu Iisus și instrumentele Patimilor, iar în interior, până sub arcele bolților, o serie de scene din Ciclul Patimilor și Învierii lui Iisus: Cina cea de Taină, Răstignirea, Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor, Ecce Homo, Purtarea Crucii, Pregătirea pentru Crucificare, Punerea pe Cruce, Coborârea de pe Cruce și Punerea în Mormânt, pe care este însemnat anul realizării, 1500. Lucrarea aparține unui pictor încă necunoscut, care ne-a lăsat imagini, unere chiar rare, care descind, prin intermediul gravurilor germane, din pictura olandeză a celei de a doua jumătăți a secolului al XV-lea (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p. 178).

De la construcția sa din anul 1384 și până astăzi, biserica evanghelică reprezintă centrul cultural care reușește să strângă duminica și la marile sărbători comunitatea săsească din Râșnov. Ea poate fi vizitată de marți până sâmbătă între orele 10 și 17, iar duminica între orele 13 și 16, lunea fiind închisă. În week-end-urile din lunile iulie și august găzduiește concerte de orgă, vocal instrumentale și de cameră, reunite sub numele de Musica Barcensis.

Ansamblul bisericii evanghelice este monument național clasa A (Lista Națională a Monumentelor Istorice BV-II-a-A-11763), la poziția 742, aflat în lista patrimoniului construit, cu valoare culturală națională și universală, în categoria biserici și alte construcții cu funcție ecleziastică. În cadrul ansamblului bisericii evanghelice se remarcă Biserica evanghelică "Sf. Matthias încadrată în Lista Națională a Monumentelor Istorice BV-II-m-A-11763.01. la poziția 743 și zidul de incintă încadrat în Lista Națională a Monumentelor Istorice BV-II-m-A-11763.02 la poziția 744 (Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, p. 631).

3.2. MUZEE ȘI COLECȚII PUBLICE

Muzeul de istorie Râșnov

Muzeul de istorie din orașul Râșnov, aflat în incinta Cetății țărănești constituie un important punct de atracție turistică pentru români și străini.

Cetatea Râșnov s-a redeschis începând cu anul 2011, fiind singurul muzeu din România care nu are obiectele prezentate doar în vitrine și etichetate. Reprezentanții Cetății Râșnovului

și-au dorit să reproducă personaje și spații din diferite perioade din preistorie și până în zilele noastre, pentru că, după declarația șefului Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Râșnov „o imagine face cât o mie de cuvinte. Niciodată un exponat care are doar o etichetă și este băgat într-o vitrină nu îl va impresiona prea mult pe privitor. În schimb, dacă acel exponat face parte dintr-un decor ce reprezintă perioada istorică din care face parte, omul va fi liber să își imagineze mai mult decât ceea ce vede".

Muzeul este împărțit pe diferite perioade, de la preistorie și până în zilele noastre. Majoritatea exponatelor reprezintă descoperiri din cadrul campaniilor arheologice desfășurate în ultimii ani, în interiorul Cetății. O altă atracție a muzeului este o cahlă,  element decorativ folosit la sobe în perioada 1500 – 1550, găsită în interiorul Cetății. Aceasta reprezintă un cavaler pe al cărui scut este imprimată emblema Râșnovului, adică trei trandafiri. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât aceasta atestă că Râșnovul este printre puținele localități din țară care deține o emblemă atestată istoric, de peste 500 de ani.

Întrucât în zona localității Râșnov s-au turnat peste 30 de filme, între care multe dintre ele în Cetatea Râșnov, Primăria Râșnov a depus documentația la Administrația Fondului Cultural Național pentru a înființa un Muzeu al Filmului Istoric Românesc. Acesta va îndeplini funcția de conservare a unei moșteniri culturale, prin constituirea unei arhive foto, video și audio, și a unei colecții muzeale, cu obiecte din recuzita filmelor istorice. El va avea și o funcție științifică prin crearea unei surse de cercetare pentru istoria filmului.

Muzeul va găzdui o expoziție permanentă, o sală multimedia unde vor avea loc vizionări de filme, dezbateri și lecții educative pentru grupurile de elevi și o expoziție temporară. Expozițiile temporare vor fi o activitate regulată a noului muzeu și au rolul de a aduce în atenția publicului personalități istorice, locuri, actori și realizatori de film valoroși. Acestea se vor amplasa în spațiile exterioare din incinta. Tema aleasă pentru anul 2013 este „Amza Pellea”.

Deschiderea oficială a muzeului va avea loc pe 2 august 2013, cu ocazia ediției a V-a a Festivalului de Film Istoric care are loc la Râșnov.

3.3. ARTĂ ȘI TRADIȚIE POPULARĂ

3.3.1. Portul popular

Portul popular românesc

Piesele caracteristice portului popular românesc la femei sunt: năframa, ia, lebărica, fusta, cretințele, cingătoarea și opincile. Fiecare piesă aparținătoare complexului vestimentar este lucrată cu multă grijă. Năframa (baticul) e de culoare neagră, are franjuri și este lucrată dintr-un material pânzat. Ia este realizată din pânză albă și cusută cu ață numită arnici, ce poate avea mai multe culori. Ia cu râurași este purtată de femeile măritate, iar cea bătută de fetele tinere. Aceasta prezintă la gât o bandă cusută, numită obinzică, iar la mână e încrețită și prezintă fodori. Lebărica (vesta) e făcută din catifea sau postav, cusută sau brodată cu mătase de culoare neagră combinată cu auriu. Fusta e din pânză albă și plisată, pe când cretințele sunt realizate din două părți care se poartă peste fustă: una în spate, iar cea cu franjurii, în față. Ambele sunt brodate cu mătase neagră. Cingătoarea (betițele) e cea care prinde fusta și cretințele, fiind țesută cu arnici de diverse culori, dar cel mai frecvent cu roșu și galben. Opincile sunt putate doar de către femeile bătrâne, sunt cusute din piele cu o ață specială, numită nojiță și sunt strânse până la pulpa piciorului. Pe dedesubtul opincilor se poartă niște șosete numite călțuni de cioarec.

Portul popular la bărbați e compus din: căciulă, cămașă, cheptar, curea, cioareci și opinci. Căciula e realizată din blana unui miel foarte tânăr. Cămașa e albă, cu pliuri, cu guler stil tunică, fiind încheiată cu nasturi de la gât până la piept, iar în partea inferioară fiind largă. Cheptarul se poartă peste cămașă și e făcut din piele de oaie, brodat cu ață de felurite culori. El se încheie pe o parte și pe un umăr. Cioarecii sunt realizați din lână, fiind țesuți la război și prezintă două tăieturi sus, la mijloc, în care se introduce cureaua lată, din piele, pentru a-i ține strânși. Opincile sunt încălțate numai de bărbații în vârstă și se fac din piele de porc, fiind încovoiate la vârf și legate cu șnur tricolor (Dunăre, II, 1974, pp. 214-216).

Portul popular săsesc

Pentru complexul vestimentar feminin săsesc sunt caracteristice piesele: cilindrul (Borten) din catifea neagră, purtat de fete pe cap, scos în evidență de panglicile roșii ce atârnă pe spate până la tivul rochiei, scufița neagră din catifea cu dantele fine ce împodobesc capul femeii măritate, dându-i o notă de distincție, completetă de panglicile din spate și de cele de sub bărbie. Peste fustele largi din stofe de diferite culori se poartă șorțul cu valoroase ormanente realizate prin tehnica brodatului. Atât fetele, cât și femeile poartă vara o manta neagră creată din postav (Kroner Mantel), variantă a piesei tradiționale în formă de pelerină.

Bărbații poartă o mantie albastră din postav (Rock) și pieptare din blană de miel (Pelzweste) cu deschiderea laterală, brodate cu materiale florale stilizate.

3.3.2. Arhitectura populară

Materiale și tehnici de construcție

La casele românești, temelia era scundă, făcută din piatră legată cu var, care se ridica la 20 cm deasupra solului, fără a fi îngropată în pământ. Rostul principal era protejarea tălpilor de lemn împotriva umezelii. La casele noi, fundația se realizează prin săparea unui șanț de 70 cm, în care se introduce piatră, pietriș cu ciment până la nivelul solului, apoi urmează o temelie de 40-60 cm din piatră amestecată cu var. Betonul e turnat în cofraje de scânduri.

Pereții sunt realizați din cărămidă și din lemn de fag, înlocuit apoi cu cel de brad. În Râșnov nu au existat case din chirpici sau din pământ bătut.

Ușile sunt realizate din scânduri groase, așezate în lungime peste care erau bătute scânduri mici, îngrijit lucrate, așezate în modele geometrice simple, de un frumos efect.

Ferestrele aveau dimensiunile de 40/50 cm, erau mici, realizate în cruce (având patru ochiuri mici de geam). În trecut, când geamul era prea scump, ferestrele erau realizate din bășică de porc.

Podeaua caselor tradiționale era realizată din scânduri lungi, dar mai demult era din lipitură de pământ (pomesteală).

Tavanul se făcea din grinzi de brad sau de fag aflate la 1 m una de alta, iar peste acestea erau scânduri de brad late de 5 cm, îmbucându-se în scoc și limbă. Deasupra, în pod, este un strat gros de lut cu rol de protejare împotriva incendiilor și de izolare termică.

Acoperișul se realiza din grinzi puternice (vânture, vânturițe, cu capetele îngrijit lucrate ce sprijină streșinile caselor). Peste căpriori se află lații de care se prinde învelitoarea.

Învelitorea se realiza din șindrilă, șiță sau țiglă (fixată cu sârmă pentru a nu o lua vântul).

Arhitectura veche de lemn săsească (cu acoperiș de paie în patru ape, pridvor deschis pe latura îngustă dinspre stradă, ferestre foarte mici, gardul de uluci scund) a dispărut datorită frecventelor incendii ce bântuiau orașul și care erau favorizate de îndesirea populației și a clădirilor. Se notează succesiv „brennt Rosenau bis eine Gasse ab”(1690), „brennt Rosenau samt das Kirchturm vollig ab”(1718), „ brennen in Rosenau bis auf 37 Häuse ab”(1726) (Arhiva bisericii evanghelice Râșnov).

Sașii realizau casa și poarta înaltă și contopită, începând cu secolul al XVIII-lea.

Amplasarea casei săsești e paralel cu strada, nu perpendicular cum apare atât de frecvent azi. Plasarea intrării în casă se face din stradă, nefiind un front continuu de fronturi și laturi înguste ale caselor (Dunăre, II, 1974, pp. 68-69).

Planuri

Cel mai vechi plan al casei cuprindea: tinda, casa mare și celarul, aflat în fundul tinzii sau în spațiul casei mari și lateral cu intrare din tindă, dând naștere planului din care se va dezvolta locuința cu trei încăperi în linie.

Celarul se transformă în căsuță (spațiu pentru depozitarea proviziilor si pentru păstrat unelte sau obiecte mai mici). Mărind căsuța, acesta devine o încăpere de locuit toată ziua, iar casa devine casă frumoasă pentru oaspeți.

Planurile noi presupun dispunerea în unghi sau în forma literei L a încăperilor tradiționale sau existența mai multor încăperi. Multe din casele noi sunt făcute parțial din bârne de la casele vechi, iar fațadele suportă influența construcțiilor de tip bloc (Dunăre, II, 1974, pp. 70-71).

Elevația

Casele tradiționale românești au un nivel, la etaj aflându-se casa și tinda, iar la parter grajdurile realizate din piatră. În prezent astfel de case nu mai există.

În general, casele tradiționale săsești au două nivele, primul nivel fiind pivnița situată sub casa din față, trasnsformându-se uneori în nivel de locuit. Pivnița e acoperită cu bârne de stejar sau cu boltă de cărămidă. Urmează apoi vatra (Heos) și camera de locuit în care se doarme (Stuf) deasupra.

Sistemele de încălzit și de gătit

La gospodăriile românești, vatra se află pe un postament de 30-40 cm de la nivelul pomestelii. Cuptorul e sprijinit pe o ramă de lemn susținută pe un drug de lemn ancorat în tavan. Fumul iese printr-un urloi prismatic. Cuptorul de pâine are gura în tindă și corpul în afara perimetrului casei. Cuptorul e înlocuit la casele noi cu un ploaten, făcut din piatră sau cărămidă pe care e așezată o plită de tuci și un mic cuptor de tablă.

Spații funcționale suplimentare

Locuința tradițională râșnoveană nu prezintă prispă, pridvor sau foișor, nici măcar rudimente ale acestora. Pivnița (chimnița) e nelipsită și are formă de groapă la care se ajunge prin deschizătura unui chepeng și se află sub celar, tindă sau căsuță.

Construcții anexe

Șura se află la toate casele românești, iar ea se așează pe un postament scund de piatră sau beton, pereții se realizează din bârne de fag ce rămân netencuite, iar acoperișul e realizat din două ape. Sub streașina acoperișului se află căprăreața (grajdul pentru oi) și cotețele de porci. Sușopul (magazia) depozitează lemne, unelte mici și carul.

Structura gopspodăriei

Acareturile de la casele românești sunt construite în prelungirea casei, curtea având formă de dreptunghi alungit, șura fiind situată în spatele curții, fiind orientată perpendicular pe linia casei. Alteori, casa se află paralel cu șura sau șura e în față sau în spate, prefigurând o structură închisă. În ultimul secol, frecvent gospodăria a rămas neînchisă pe latura din fundul curții.

Acareturile de la casele săsești sunt constituite din căsuța pentru harnașamente atașată porții chiar lângă casă (Silestifken), căsuța pentru bătrâni (Stifkin), șopronul (Schap), grajdul (Stuall), șura (Schuier), cuptorul de pâine (Bakowen), în față, iar în cealaltă parte a porții Fuierhierd. Pivnița de sub Stuf (Kaller) și fântâna (Brannen) sunt nelipsite.

3.3.3. Obiceiuri tradiționale

Obiceiurile la români

Cu ocazia diferitelor evenimente din viață (naștere, căsătorie, moarte), râșnovenii respectă prin tradiție obiceiurile care au, cea mai mare parte, caracter laic.

E obiceiul ca femeia, în timpul sarcinii, să scuipe orice vede urât sau neplăcut, pentru ca fătul să nu iasă cu semnele urâte pe care le vede mama, iar ori de câte ori vede ceva frumos, trebuie să se mire pentru ca copilul să aibă acele însușiri. Pe timpul lehuziei, care în general nu trece de opt zile, nu se permite nimănui să stea pe patul femeii, pentru a nu-i lua laptele.

În legătură cu căsătoria, pețitul se făcea adesea de părinții băiatului. Toate căsătoriile se săvârșeau prin cununie civilă și religioasă. Nunta ținea în trecut patru zile (sâmbătă, duminică, luni și marți), iar azi numai o zi (sâmbăta sau duminica) și rareori două zile (sâmbăta și duminica). În trecut, duminica, iar în prezent sâmbăta dimineața se strâng fetele la domiciliul miresei, duc cadouri, petrec cu aceasta și împart flori băieților chemători la nuntă.

Mireasa e gătită de anumite femei înainte de a veni mirele și nașii să o ia. În acest timp, mirele cu chemătorii, prieteni de-ei lui, se plimbă pe stradă cu lăutarii după ei, între casa socrilor mari și a nașilor, invitând lumea la nuntă. Atât ginerele, cât și mireasa, dar și socrii mari și mici, chemătorii și nașii poartă cu ei o ploscă frumos împodobită (azi se folosesc sticle purtate numai de chemători) plină cu rachiu sau cu alte băuturi. Prin faptul că ți se dă să bei din ploscă, ești considerat invitat la nuntă.

După terminarea cununiei civile, mirele, mireasa, socrii, nașii și ceilelți nuntași merg la biserică pentru săvârșirea tainei cununiei religioase. În acest timp, o parte din nuntași și a celor care asistă la nuntă rămân în drum pentru joc. În trecut, când se întorceau de la biserică acasă, mirii erau așezați în curte pe un scaun frumos împodobit cu scoarțe și li se turna în mâini grâu ca urare de bogăție. După aceasta urma masa, la sfârșitul căreia se dădeau darurile. În prezent, se merge după slujba religioasă la restaurant unde se petrece până dimineața.

Zestrea miresei era compusă în trecut dintr-o ladă înflorată, procoită (un pled gros de lână țesut în dungi roșii și albe), bundă făcută din postav albastru și căptușită cu blană de miel. Aceasta era pusă într-un car și purtată în oraș cu lăutari. Pe lângă aceste „terfe”, la zestre se mai adăugau doi boi sau junci, o vită sau o vacă, mai multe oi și o bucată de pământ, în funcție de starea materială a părinților (Dunăre, II, 1974, p. 253). Astăzi, zestrea nu mai constă din cele enumerate mai sus și nu mai este expusă publicului și, mai mult decât atât, nu se mai pune accent pe acest aspect.

La moarte se săvârșesc aceleași obiceiuri specifice tradiției românești. Se dă amploare pomenilor care se transformă uneori în petreceri conform lozincii „morții cu morții, viii cu viii”. La înmormântări, înainte de al pleca decedatul din casă spre biserică, femeile cântă bocete, între care cel mai cunoscut este:

„Pământe, pământe,

Cu lacăte multe,

Ce-ncui, nu mai descui.”

Râșnovenii mai au, de asemenea, și obiceiuri legate de sărbătorile de peste an, între care cele mai importante sunt cele referitoare la sărbătoarea Crăciunului, după care urmează cele legate de sărbătoarea Învierii Domnului. Sunt și obiceiuri legate de anumite sărbători laice, puse în relație cu unele religioase: ziua lui Iuda, Dragobetele, Marina, Cei 40 de mucenici (măcinici).

Specifice sărbătorilor de iarnă sunt colindele, care îmbină cultul laic cu cel religios și care sunt păstrate din moși-strămoși. Un obicei caracteristic numai râșnovenilor este mersul cu zoritorii, prin care tinerii, așa numiții Junii Râșnovului organizați în vătafi și cămărași, în ziua de Crăciun, după slujbă, merg la biserică, îmbrăcați festiv, în costume naționale, încolonați pe două părți și cântă colindul „Cest om bun”. După ce primesc binecuvântarea preotului, pornesc din casă în casă pentru a-i colinda pe râșnoveni. Pentru a reuși să colinde tot orașul, zoritorii se împart în două cete, care vor avea teritorii bine stabilite în localitate, pentru ca, la sfârșit, să se întâlnească în centrul orașului pentru a planifica balul. La casele unde ceata a fost bine primită, înainte de a pleca, ei cântă „O, ce veste minunată!”. Un alt obicei pe care râșnovenii îl păstrează cu sfințenie, de peste un secol, este Balul Zoritorilor, care are loc în data de 6 ianuarie. Balul este o tradiție specifică zonei Râșnovului. Din banii pe care îi strâng cu colindul, Zoritorii plătesc orchestra și sala în care se desfășoară balul. Balul decurge la fel ca toate balurile și se încheie pe la miezul nopții. Înainte de plecare, flăcăii mai cântă o dată colindul străvechi: Cest om bun (Pucheanu, 2000, p. 142).

„Cest om bun din casă

Și din ceste curți

Bun gând a gândit

Praznic a făcut

Pe cine-a chemat

Pe Sfânt Neculai.

Dar el n-a venit,

Căci el a fost dus,

Jos pe mare-n jos,

În mijloc de mare,

Nouă corăbioare,

Cinci sunt de creștini,

Patru de pagâni.

Cele de creștini,

Tare s-au rugat,

Și s-au închinat,

La bun Dumnezeu,

Și la Fiul Său,

Sfântul Neculai

Toiagul își lua,

Marea desfăcea,

Corăbii scotea

Vii, nevătămate.

La anul și la mulți ani!”

O tradiție cu care râșnovenii se mândresc de sute de ani este Balul Călușarilor, care are loc în a doua zi de Crăciun. Colindele sunt la mare cinste, însă jocurile populare precum sârba, brâul, fecioreasca și căluțul oltenesc sunt punctele cheie ale balului. Costumele călușarilor sunt deosebite și au fost lăsate din generație în generație. Un alt element specific călușarilor este Steagul Călușarilor, moștenit de la Societatea de Lectură Română, fondată în anul 1896, acesta fiind și o dovadă a vechimii datinii.

Pe lângă obiceiurile religioase practicate cu ocazia sărbătorilor, trebuie amintite și cele care servesc doar ca pretext o sărbătoare religioasă. Astfel că, la Bobotează, de 6 ianuarie, finii vin la nași cu lumânări și daruri, uneori foarte scumpe.

În Râșnov se practică și obiceiuri în legătură cu animalele din jurul casei. Astfel că, la ieșirea oilor la munte, se pune salcie la uși. Salcia, se crede, are efect tămăduitor și pentru îndepărtarea duhurilor necurate. La plecarea vitelor la munte se pun în coarnele acestora granule de tămâie ce îndepărtează duhurile necurate și înlătură sălbăticiunile.

În trecut, un obicei important era organizarea clăcilor. Ele se mai fac și în zilele noastre la cositul și la strânsul fânului, vara, când are loc, ziua, în zilele de sărbătoare. Credința e că e păcat să lucrezi la tine, dar nu e păcat să lucrezi la clacă. Aceste clăci se terminau prin petreceri pentru tineret. La seceră, clăcile se făceau seara (de la ora opt seara până la ora două noaptea pe lună plină, pentru a nu se scutura spicele). Iarna, în trecut, erau frecvente clăcile-șezători pentru tors lâna.

Un obicei străvechi al râșnovenilor, dar și al locuitorilor Tării Bârsei, precum și a unor părți din România, sunt focurile sacre, care își au originea în mitologie și care au rolul de a purifica sufletul. Râșnovenii făceau focurile sacre în trei locuri: cei care locuiau în partea de sus a orașului în Poiana Roșie, cei care locuiau în partea de jos a orașului la Șlaif (Schleif-limba germană/șleau-limba română=fâșia de piele cu ochi la capăt, ștreang, frânghie, curea la ham, dar și făgașul adânc, măcinat de car), iar sașii la cetate. La Poiana Roșie, arheologii au descoperit locuri în care se făceau sacrificii pentru îndepărtarea relelor și se aduceau ofrande zeului Zamolxe pentru rodurile date de pământ și ca anticipație pentru anul următor. În creștinism, slujbele aveau un caracter mai festiv și se desfășurau la Bisericuța Păgânilor, după care călușarii dansau în jurul focului, dansul lor având rol de tămăduire a bolilor (Pucheanu, 1999, p. 53).

Obiceiurile la sași

Cu ocazia diverselor evenimente din viață, sașii râșnoveni respectă tradițiile și obiceiurile vechi de secole.

La Florii, după ce se confirmă copiii de 14 ani, îmbrăcați fiind în portul popular, aceștia se împărtășesc pentru prima dată, împreună cu părinții și nașii de botez. La Paști, feciorii și bărbații umblă cu stropitul, se adună ouă și vin, apoi se organizează o petrecere (feciorii separat de bărbați), se face tocană de ouă, se servește cozonac și se sărbătorește. La Rusalii, fetelor de peste 14 ani li se pun mesteceni la poartă de către feciori, aceștia fiind cinstiți de către fete cu vin, bani și prăjituri. Acest obicei se practică până când fetele se căsătoresc. La Crăciun, la biserică, se joacă o scenetă având ca temă Nașterea Domnului, după care copiii primesc pachete cu turtă dulce. Postul Crăciunului durează patru săptămâni, timp în care lumea merge îmbrăcată în negru la biserică. Lăsarea postului Paștelui (Fasching) se serbează cu grătare, Bomschtrazel, muzică și dans.

Alte obioceiuri sunt legate de botez, nuntă și înmormântare. Astfel că, la botez, copiii au patru nași. La nuntă e obiceiul să se dăruiască într-un plic înainte de a merge la sala de nunți. Prăjitura tradițională ce se servește la nuntă este Bomschtrazel. Un alt obicei legat de nuntă este ascunsul miresei, împreună cu alte fete după o perdea. Mirele trebuie să ghicească mireasa și, de obicei, nu dă greș pentru că există semne secrete care-l ajută la alegere. La înmormântare, un bărbat (o rudă apropiată a mortului), cere mortul de la familie și îl duce la casa rece. Acolo se ține două zile, timp în care nu se priveghează noaptea. În ziua înmormântării, mortul este dus la locul de veci fără cruce, iar la căpătâi nu se pune o cruce, ci o stelă funerară. Specific sașilor este faptul că după înmormântare nu se organizează pomeni.

În timpul anului se practică alte obiceiuri, în legătură cu ziua recoltei (sărbătoare săsească, dar cu puternică influență asupra populației românești, care a preluat-o, ritualul desfășurându-se astfel: de la fiecare sas se adună produsele cele mai frumoase cu care se împodobește biserica și care se dau la sfârșit copiilor orfani), balul ghiocelului (bal organizat în aer liber într-un parc sau într-o sală mare, unde atât sașii, cât și românii dansează pe muzicile fanfarei, îmbrăcați în straie tradiționale), ziua mamei (Muttertag, ce se sărbătorește în luna mai, când copiii oferă buchete de flori persoanelor de sex feminin aflate în biserică), maialul (ce are loc, de obicei, în prima duminică din luna mai când se sărbătorește în aer liber prin muzică, dans și cântecele fanfarei).

3.4. INSTITUȚII DE CULTURĂ

3.4.1. Centrul Cultural

Dacă înainte de 1990, Casa de Cultură constituia un loc unde se puteau desfășura activități cuturale, dar și diferite cursuri, treptat, clădirea lăsată în paragină, alături de dezinteresul locuitorilor Râșnovului au dus la încetarea activității acesteia. Mai mult decât atât, în anul 2000, Casa de Cultură a intrat în posesia moștenitorilor foștilor proprietari care o revendicaseră-biserica ortodoxă Sfântul Nicolae. O perioadă, clădirea a fost sediul Protopopiatului Bran-Râșnov-Zărnești, după care în cursul anului 2011 s-a făcut schimb imobiliar între Primăria orașului Râșnov și Protopopiatul Bran-Râșnov-Zărnești, respectiv între imobilul situat în strada I.L.Caragiale nr.21 și imobilul situat în Piața Unirii nr. 9 (Casa de Cultură). Astfel, s-au demarat ample lucrări de refuncționalizare, mansardare și extindere a imobilului, situat într-o poziție privilegiată, în centrul orașului, pe latura de sud-est a Pieței centrale.

Când vor fi terminate acestea, clădirea va avea o altă înfățișare. Astfel, la subsol vor fi: un atelier foto, arhiva, un depozit, o sală de expoziții permanente și un culoar. La parter vor fi situate: o cafenea și o cofetărie, un magazin de suveniruri, o sală de expoziții temporare și un foaier cu Info center. La etaj își vor găsi locul: două ateliere, o sală de discuții, o sală de conferințe, una multifuncțională, o sală de dans, o terasă și stația de plecare pentru trenulețul cu cremalieră ce va duce la cetate. Sala multifuncțională va avea 160 de locuri și va găzdui spectacole, expoziții, baluri, conferințe, proiecții. Sala de dans se află în prelungirea primei săli, cele două putând funcționa atât împreună, cât și separat, iar sala de conferințe de 50 de locuri este în relație directă cu sala multifuncțională, putând funcționa și ca o anexă a acesteia. Mansarda va cuprinde: un atelier, o bibliotecă, o sală de lectură și două mediateci (Gazeta de Râșnov, februarie, 2012, p.4).

Extinderea clădirii se va realiza prin două corpuri de clădire amplasate în prelungirea aripilor construcției existente și vor face legătura cu ascensorul pe plan înclinat ce va avea stația de plecare în spatele Centrului Cultural, pe o platformă aflată la 3,5 metri deasupra pământului.

3.4.2. Sala de spectacole

Orașul Râșnov a dat în folosință în anul 2010 Sala se spectacole, prin reabilitarea și refuncționalizarea fostului Cinematograf „Lumina”. Aceasta este dotată cu aparatură de ultimă oră: cortină electrică, sistem de sonorizare, climatizare și videoproiector. Lucrările au început în septembrie 2008, după ce timp de 7 ani cinematograful nu a mai funcționat ca urmare a lipsei de spectatori și a lipsei fondurilor pentru întreținere.

În prezent, Sala de spectacole, care are un număr de 250 de locuri, este un centru în care se desfășoară spectacole, dezbateri, proiecții cinematografice, fiind astfel păstrată și funcționalitatea cinematografului.

3.4.3. Bibliotecile

Locuitorii orașului au acces la o bibliotecă orășenească tradițională, trei biblioteci școlare, care funcționează la unitățile școlare, dar și la un Centru de Documentare și Informare care a luat naștere prin transformarea unei vechi biblioteci școlare într-un centru multimedia modern. Acest centru este situat în incinta Școlii Gimnaziale Numărul 2 și este prevăzut cu sală de lectură cu un fond de carte de 6800 de volume, precum și un număr de 6 calculatoare și un laptop. Aici elevii își pot pregăti proiectele, pot viziona filme documentare, pot asculta muzică, sub supravegherea și îndrumarea unor profesori documentariști.

Începând cu anul 2011, biblioteca de la Liceul Tehnologic Râșnov a fost dotată cu computere cu acces la internet, softuri, imprimantă, scanner și videoproiector, în cadrul programului Biblionet. Internetul poate fi accesat de către liceenii din Râșnov, dar și de alți tineri care nu dispun de internet acasă, intenția fiind aceea de a-i apropia nu doar de tehnologie, ci și de carte. Dacă în unitățile școlare, fondul de carte e limitat aproape exclusiv la carte școlară, la biblioteca orășenească acesta e diversificat, ținând cont că cititorii au diferite preocupări. Fondul de carte se cifrează în jur de 15000 de volume la școli, pe când la biblioteca orașului este de 40000 de volume. Se remarcă faptul că numărul de cititori nu a mai crescut, întrucât mass-media acaparează o mare parte din timpul dedicat lecturii.

3.4.4. Centrul de Informare pentru Patrimoniu din Râșnov

La 1 mai 2009, în Cetatea Râșnov, s-a deschis al treilea Centru de Informare pentru Patrimoniu din România, după cele deschise în anul 2007 la Sighișoara-oraș inclus pe lista patrimoniului mondial protejat UNESCO și Sibiu, pe atunci Capitala culturală europeană 2007, sub egida Biroului Regional UNESCO Veneția, în cadrul programului European „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared Future”.

Deschiderea centrului, care oferă gratuit informații culturale și turistice tuturor vizitatorilor Cetății Râșnov, este rezultatul colaborării dintre Primăria Râșnov și Asociația Mioritics, coordonatorul centrelor similare din Sighișoara și Sibiu. Primăria Râșnov a pus la dispoziția proiectului gratuit spațiul aferent în Cetatea Râșnov și informațiile turistice și culturale necesare Centrului de Informare. În schimb, Asociația Mioritics a acoperit cheltuielile privind mobilierul si echipamentele informatice, a realizat o hartă a Râșnovului și a Țării Bârsei, disponibilă gratuit pentru vizitatori, a pus la dispoziția acestora un echipament Info Touch și materiale de promovare necesare desfășurării activității de informare și suportă cheltuielile de salarizare pentru asistenții centrului de informare. Importanța evenimentului cultural a fost subliniată și de prezența unor oaspeți deosebiți: ministrul de atunci al Culturii din România, Theodor Paleologu, Erna Hennicot-Schoepges, Președinte al Institutului European pentru Itinerarii Culturale, fost ministru al Culturii în Luxemburg, Matteo Rosati, director regional UNESCO, Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov, și Ioan Gonțea, prefectul Județului Brașov (Gazeta de Râșnov, mai, 2009, pp. 4-5).

3.5. MANIFESTĂRI CULTURALE REPETABILE

3.5.1. Serbările Zăpezii

Se desfășoară la începutul lunii februarie sau în apropierea datei de 20 ianuarie (Ziua Mondială a Zăpezii). Prima ediție a avut loc în anul 2005. Prin tradiție și prin performanțele actuale ale sportivilor săi, Râșnovul este capitala sporturilor de iarnă din România. Evenimentul, care are loc pe baza olimpică din Valea Cărbunării este o întâlnire a generațiilor de sportivi și suporteri. Serbările Zăpezii cuprind una dintre cele mai vechi și atractive probe, cea a patrulelor de veterani. Organizatorul acestui eveniment este Primăria Râșnov, în colaborare cu Federația Română de Schi-Biatlon și CSȘ Dinamo Râșnov.

3.5.2. Festivalul Internațional de Foarte Scurt Metraj/ Festival Trés Courts

Se desfășoară la începutul lunii mai, în cinematograful orașului. Festivalul are loc simultan în aproximativ 100 de orașe din lume. Evenimentul cultural are loc în parteneriat cu Institutul Francez Cluj și Asociația Mioritics și este organizat de Primăria Râșnov.

Festivalul Trés Courts propune o selecție de filme foarte scurte venite din întreaga lume și o a doua selecție națională de filme românești. Durata filmelor nu depășește trei minute. Sunt prezente toate genurile: ficțiune, documentar, animație, film experimental.

3.5.3. Mai aproape de Paști-concurs de încondeiat ouă

Anul acesta, în Joia Mare, oaspeții Cetății Râșnov au fost mai aproape de Paștele tradițional  printr-un eveniment special organizat de Primăria Râșnov, filiala Brașov a Uniunii Artiștilor Plastici și Asociația Rosenau Turism, întrucât în curtea de sus a cetății, artiști, copii și turiști au pictat cu motive tradiționale din Țara Bârsei un ou de aproape 1,50 metri înălțime. Un alt ou de mărimea celui găzduit de cetate, a fost amplasat în centrul orașului. Evenimentul cultural include pentru copii și un concurs de încondeiat ouă. Concurenții au fost elevi ai școlilor locale, îndrumați de un meșter popular râșnovean.

3.5.4. Maialul

Se desfășoară în cea de a doua parte a lunii mai pe Promenada Sisi. Este un eveniment inspirat din sărbătoarea tradițională a sașilor râșnoveni (Majalis) și organizat de către Primăria Râșnov în parteneriat cu ANTREC România, SC Goscom Cetate Râșnov. În Transilvania de altădată, petrecerea câmpenească era organizată de școlarii sași în luna mai în cinstea primăverii.

În cadrul evenimentului au loc activități culturale cu tema „Sisi, Împărăteasa romantică a Austriei” și un festival de artă culinară, iar în pavilionul din Promenadă cântă fanfara și se prezintă un program artistic cât mai divers (muzică populară, muzică ușoară, operetă). Pentru copii se pregătesc ateliere și jocuri interactive.

3.5.5. Zilele Orașului Râșnov

Cea mai populară sărbătoare a orașului se desfășoară la începutul lunii iunie. Festivalul este organizat de Primăria Râșnov, partener fiind SC Goscom Cetate Râșnov și începe cu o paradă a comunității pe străzile orașului. La programul sărbătorii desfășurate pe Valea Cetății participă școlile și asociațiile culturale locale. Evenimentul cuprinde concerte susținute atât de trupe locale de amatori, cât și de trupe și soliști de anvergură națională.

3.5.6. Festivalul Național Ecvestru

Se desfășoară în cadrul Zilelor Orașului Râșnov. În anul 2013 a ajuns la cea de a XI-a ediție. Timp de trei zile, Râșnovul este locul în care turiștii pot admira cele mai frumoase rase de cai. Sărbătoarea debutează cu defilarea prin centrul orașului a Călușarilor și continuă cu spectacole de cântece și dansuri populare. Evenimentul unic este dedicat frumuseții și nobleții calului, cuprinzând o paradă a trăsurilor de epocă, demonstrații de dresaj, sărituri peste obstacole, cascadorii, prezentarea raselor de cai (un concurs de frumusețe cabalină și unul de forță). Festivalul este organizat pe Valea Cetății de către Primăria Râșnov în parteneriat cu Consiliul Județean Brașov și Centrul de echitație Diana.

3.5.7. Sărbătoarea Rozelor

Încă din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca emblemă a Râșnovului, iar rădăcina toponimului german „Rosenau” pare a fi cuvântul „roză”, „ trandafir” (Rosenau= Valea Trandafirilor). Trandafirul devine simbol al comunității râșnovene, al istoriei și culturii orașului Râșnov, un element de identificare reprezentativ, inedit, spectaculos, artistic și unic în oferta turistică națională.

Evenimentul cultural se desfășoară de Rusalii (latin-Rosalia), când Cetatea este invadată de trandafiri. Prima ediție s-a desfășurat în anul 2011. La acest festival se prezintă și se comercializează produse care folosesc trandafirul ca materie primă: dulceață, sirop, suc, dar și parfum, apă de trandafiri, ulei de trandafiri. Sunt organizate concerte, activități artistice (spectacolele de teatru, muzică, poezie, film), activități interactive pentru turiști, prelegeri pe teme horticole, prezentări culinare care au o temă unică: trandafirul. Festivalul are loc în Cetate, la Cinematograf, Centrul Cultural Râșnov și în Piața Unirii, fiind organizat de către Primăria Râșnov în colaborare cu Asociația Mioritics.

3.5.8. Mystery & Thriller Festival

Se desfășoară în a doua parte lunii iunie. Prima ediție a avut loc în anul 2012. Este un festival dedicat iubitorilor de film polițist organizat de Primăria Râșnov, în parteneriat cu AXN Crime, Tritonic grup editorial, Crime Scene Publishing, Poliția Română, SRI, Provideo, Ro Image, TVR Media, Money Channel și TVR Cultural. Proiecțiile pentru public se desfășoară în cetate, la cinematograf, în Centrul Cultural Râșnov și în Piața Unirii. Evenimentul cuprinde și o tabără de creație pentru tinerii scriitori de literatură polițistă/ crime.

Obiectivul principal al festivalului este să aducă pasionaților genului o ofertă completă: posibilitatea de a achiziționa ultimele apariții de carte și jocuri pe calculator, de a viziona filme reprezentative pentru gen, de a se bucura de savoarea întâlnirilor cu autorii, de a participa la jocuri interactive tematice, la workshop-uri și tabăra de scriere creativă, la dezbateri și conferințe incitante, alături de jurnaliști și nume de referință (www.crimefest.ro). Temele abordate la atelierele de lucru sunt următoarele: alegerea subiectului și a personajelor, planificarea acțiunii, dialogul, teme celebre, scenaristică, manipulare, media, ghid editorial, sfaturi practice pentru tinerii autori, plotul istoric, despre serviciile secrete la noi și în lume, filme celebre realizate după romane celebre, istorie și crime fiction, medicină legală, arme albe și arme de foc.

3.5.9. Zilele Cetății Râșnov

Ziua Cetății este ,,Ziua Porților Deschise” ale cetății, în care râșnovenii sărbătoresc întoarcerea comunității locale în cetate (3 iulie 2008), o zi dedicată istoriei și respectului datorat moștenirii culturale. Sărbătoarea se desfășoară în weekend-ul din apropierea datei de 3 iulie la Cetate, fiind organizat de Primăria Râșnov, în colaborare cu UNESCO și Institutul European pentru Itinerarii Culturale. Tot acum are loc și festivalul cu tematica „Protejarea și valorificarea patrimoniului istoric”, care cuprinde prezentări de film, jocuri, ateliere și un simpozion.

3.5.10. Festivalul Off Road

Se desfășoară la începutul lunii iulie. În anul 2012, festivalul a ajuns la ediția a IX-a. Programul cuprinde o paradă auto și două categorii de concurs auto, Open și Extrem. Acest festival este dedicat și profesioniștilor, dar și amatorilor care vor să își încerce puterea mașinilor de teren în trei categorii de concurs: off road, enduro, superspecială. Programul include și o paradă auto-moto.

3.5.11. Festivalul pentru copii JOCMANIA

Evenimentul se desfășoară la sfârșitul lunii iunie sau în prima parte a lunii iulie în cetate, la cinematograf, în Centrul Cultural Râșnov, în Proemnada Sisi și în Piața Unirii. Prima ediție a avut loc în anul 2011. În vacanța de vară, în cetate, o săptămână întreagă este dedicată copiilor: spectacole de teatru, păpuși și marionete, legende medievale locale, jonglerii, dansuri, jocuri și concursuri interactive, spectacole nocturne, ateliere meșteșugărești, lecții de istorie. Festivalul este organizat de Primăria Râșnov, în colaborare cu Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov și Asociația Mioritics.

În săptămâna respectivă au loc peste 50 de ateliere pentru copii în Cetatea Râșnov și în Promenada Sissi, 7 spectacole de teatru de păpuși în Cetate și 9 filme de animație la cinematograf (www.jocmaniafest.ro). Accesul la toate aceste activități este gratuit. La sfârșitul fiecărei zile, copiii pot viziona filme la cinematograful din Râșnov.

3.5.12. Curtea Comedianților-Atelier European de Artă Medievală, Renascentistă și Tradițională

A luat naștere în anul 2000, în Italia, în urma colaborării dintre regizorul și scenograful Companiei de artă Studio 24-Mihai Serghei Todor, respectiv Clara Dărângă- cu compania Specimen Teatro din Lecce. Atunci se împlineau 8 ani de când Mihai Serghei Todor și Gabriel Apostol inițiau Festivalul de Artă Medievală de la Sighișoara. Curtea Comedianților a fost reluată în România în vara anului 2000, la Sighișoara, cu un Atelier de descoperire și educație nonformală, fiind unul dintre punctele de atracție din cadrul Festivalului Medieval. De atunci, Curtea Comedianților, și-a desfășurat activitatea în România-pentru început la Sighișoara și București, stabilindu-se din 2003 și la Râșnov. Acest proiect aduce în mileniul trei viața și spectacolul trupelor ambulante ale Evului Mediu, renascentist și baroc, precum și tradițiile acelor vremuri rămase în conștiința populară. Punerea față în față a culturilor din spații geografice diferite creează o adevărată poartă în timp, prin care tinerii pot să cunoască și să retrăiască istoria unui continent.

Curtea Comedianților este un atelier desfășurat pe mai multe etape: atelier închis, ateliere deschise, stagiunea comedianților și peregrinatio. La atelierul închis tinerii participanți lucrează împreună în ateliere artistice specifice în vederea realizării unor producții comune, fiind pregătiți în arta artiștilor ambulanți și descoperă modul tradițional de viață, filosofia și cultura din perioada secolelor al IX-lea-al XVII-lea. La atelierele deschise, publicul are posibilitatea de a participa la repetiții și de a se implica în ateliere putând învăța dansuri medievale, noțiuni de jonglerie, noțiuni de commedia dellʹarte, mânuirea unor arme medievale. La Stagiunea comedianților se prezintă momentele artistice realizate în ateliere, ale grupurilor participante și ale unor grupuri invitate. La secțiunea peregrinatio se susțin și se prezintă ateliere și spectacole în peregrinări prin localități cu situri istorice.

Festivalul se desfășoară în prima parte a lunii iulie. În anul 2012 a fost programată ediția a XIII-a, la care au participat: grupul de muzică medievală și tradițională Truverii, compania de artă Studio 24, grupul de teatru de animație Marionart, micii comedianți de Rosenau, studenți la UNATC București și actorul Marius Drăguș. Proiectul cultural e organizat de Primăria Râșnov, în parteneriat cu societatea SCAT CONCRET și Casa de Cultură a Studenților București Atelierele se desfășoară în cetate, Piața Unirii și în Centrul Cultural.

3.5.13. Festivalul Turnirul Cetăților

Are loc la jumătatea lunii iulie la Cetate și în Valea Cetății, organizator fiind Consiliul Județean Brașov. În cele trei zile de sărbătoare, vizitatorii sunt martori la evenimente și manifestări medievale precum: turniruri cu cai, lupte cu spada între cavaleri, trageri cu arcul, aruncarea suliței, mânuirea spadelor, lupta supremă pentru cucerirea mâinii frumoasei prințese, teatru și jocuri medievale pentru copii și adulți și cea mai importantă dintre toate – desemnarea Cavalerului Cetății Râșnov.

Turnirul Cetăților este gazdă a Grădiniței Medievale. Această activitate se adresează copiilor de toate vârstele, aceștia putând, în cadrul organizat, să trăiască povești medievale și vor învața cum să modeleze ceramica, să realizeze păpuși tradiționale sau să picteze pe lemn și pe sticlă.

3.5.14. Festivalul medieval al Cetății Râșnov

Se desfășoară în a doua parte a lunii iulie. Prima ediție a fost în anul 2011 și a avut loc pe Valea Cetății și la Cetate. Tematica festivalului este istoria celor trei mari ordine militare medievale: Ordinul Cavalerilor de Malta, Ordinul Cavalerilor Teutoni, Ordinul Cavalerilor Templieri. Organizatorul festivalului este Ordinul Cavalerilor de Malta.

Când epoca cruciadelor s-a terminat, spiritul cavaleresc s-a manifestat prin turniruri, adevărate competiții în care cavalerii își etalau măiestria în mânuirea armelor, adeseori în onoarea unei domnițe. Această atmosferă este recreată cu cavaleri și domnițe, protagoniști fiind chiar nobilele doamne și iluștrii cavaleri ai Ordinului de Malta.

3.5.15. Festivalul de muzică rock Ost Mountain Fest

Se desfășoară la sfârșitul lunii iulie pe Valea Cetății, fiind organizat de către Asociația Culturală OST.

3.5.16. Festivalul Musica Barcensis

Acest festival, ajuns anul acesta la cea de-a patra ediție, dorește să valorifice tezaurul de instrumente istorice, prin concerte în care orgile restaurate în ultimii ani își pot face auzit glasul. Concertele vor prezenta programe ce vor include muzică de orgă, vocal-instrumentală și camerală. Evenimentul este organizat de Fundația pentru Cultură și Patrimoniu Forum Arte, în parteneriat cu bisericile evanghelice din Hărman, Râșnov, Ghimbav și Prejmer. La Râșnov are loc în aproape toate sfârșiturile de săptămână din lunile iunie și august.

3.5.17. Festivalul Internațional de muzică „Liga Campionilor”

Se desfășoară la începutul lunii august în Piața Unirii. Prima ediție a avut loc în anul 2010. Coordonatorul evenimentului este vedeta de muzică pop Mihai Trăistariu. Este un festival-concurs dedicat copiilor și tinerilor (juniori (5 – 15 ani) și seniori (16 – 35 ani)), organizat de către Primăria Râșnov, în parteneriat cu Asociația Rosenau Turism.

Sunt trei zile de concurs și o Gală a Laureaților. Toți concurenții au de cântat câte trei melodii, în trei zile diferite: în prima zi – un cover internațional, a doua zi – o piesă în limba română sau din repertoriul național, iar a treia zi – o piesă la alegere. Un juriu, format din muzicieni, judecă prestația concurenților și desemnează câștigătorii.

3.5.18. Festivalul internațional de film istoric Râșnov

Festivalul Internațional de Film Istoric Râșnov este singurul festival de film istoric din Europa de Est și al doilea din Europa.

Programul celui mai important festival de film istoric din Europa cuprinde pe lângă proiecțiile de film și concerte, expoziții, conferințe cu tematică istorică. Se desfășoară în Piața Unirii, la Cetate și la cinematograf. Organizatorul evenimentului este Primăria Râșnov care colaborează cu European Institute of Cultural Routes, Muzeul Țăranului Român, TVR Cultural, National Geographic, History Channel și Discovery Channel, accesul publicului fiind gratuit. Festivalul de Film Istoric Rasnov a desfășurat prima sa ediție în perioada 4-6 septembrie 2009. Trei zile de filme istorice vechi și noi, expoziții și lansări de carte pe teme istorice, condimentate de un seminar pe tema Cetății ca patrimoniu în pericol și o petrecere într-o hală industrială, au adus Râșnovului o binemeritată atenție. Temele festivalului au fost structurate pe două secțiuni: spadă, în cadrul căreia au fost prezentate filme care ilustrează trecutul glorios al patriei și secera și ciocanul, cu filme care marchează perioada comunistă.

Pentru ediția din anul 2010, au fost trei evenimente istorice care au constituit subiecte importante de dezbatere și care au putut fi readuse în atenția specialiștilor, a cinefililor și a publicului larg: o temă națională, “Regina Maria” – 135 de ani de la nașterea Reginei Maria a României (n.29.10.1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d.18.07.1938, Sinaia, Regatul României), o temă internațională, “Al doilea Război Mondial” – 65 de ani de la terminarea celui de-al doilea Război Mondial (1945-2010), un invitat special, “Luxemburg” – 100 de ani de la începerea relațiilor diplomatice între România și Marele Ducat de Luxemburg (05.12.1910) (www.ffir.ro).
Festivalul s-a aflat la prima ediție internațională și a adus în România și Europa de Est un nou concept festivalier. Programul a cuprins filme de ficțiune românești și internaționale (unele în premieră pentru România), filme documentare (materiale unice din Arhiva Națională de Film și Arhiva Ministerului Apărării din Franța), concerte, târg de carte și expoziții.

Cetatea Râșnov a găzduit în perioada 5–15 august 2011 un eveniment care a devenit deja

tradiție – a III‐a ediție a Festivalului de Film Istoric (fig. nr. 3.9.). Timp de 11 zile, publicul a putut asista la un maraton cinematografic cu cele mai noi și mai valoroase filme documentare și de ficțiune (peste 50 de filme), spectacole, dezbateri și conferințe pe teme istorice. Organizatorii au ales să oglindească în selecția de filme din festival și în evenimentele speciale câteva teme istorice importante: Atentatele teroriste din Statele Unite (septembrie 2001), Migrații și colonizări, Destrămarea Uniunii Sovietice, Zidul Berlinului și Opt secole de la colonizarea Cavalerilor Teutoni în Transilvania (www.ffir.ro). Au fost, de asemenea. momente speciale dedicate actorului Ștefan Iordache, regretatului cineast Nicholas Dimăncescu și aniversării împlinirii a 90 de ani de către Regele Mihai I al României. Atmosfera festivalului a fost întreținută de 20 de evenimente culturale grupate pe două tematici principale: Colonizări culturale și Peste 800 de ani de cultură germană. Spectatorii s-au putut bucura de concerte vocal‐instrumentale de muzică veche, jazz, tango, fado și bossanova, recitaluri de harpă celtică, vibrafon, orgă, spinetă, flaut și violoncel, proiecții de film mut acompaniate de muzică live, un concert aniversar dedicat Regelui Mihai, un spectacol de dans, două expoziții de pictură și multimedia, precum și alte surprize. Temele istorice au fost prezente și în selecția aparițiilor editoriale din cadrul standurilor de carte de pe toată perioada festivalului.

Pentru ediția din anul 2012, au fost câteva evenimente istorice care au constituit subiecte importante de dezbatere și care au putut fi readuse în atenția specialiștilor, a cinefililor și a publicului larg: evenimentele tragice de la Olimpiada de la München 1972, jubileul Reginei Elisabeta a II-a, 60 ani pe tronul Marii Britanii, sfârșitul lumii versus dezvoltare durabilă, insula Ada Kaleh, Transilvania, momente speciale dedicate lui Toma Caragiu, Cristian Nemescu si Patrick Dewaere, cele mai noi producții cu tematică istorică.

Fig. nr. 3.9. Logo-ul festivalului de Film Istoric Râșnov (sursa: www.ffir.ro)

Temele din acest an ale festivalului care se va desfășura în perioada 2-11 august vor fi: Anul 1968, Muzica anilor ʹ60, John F. Kennedy și Amza Pellea.

3.5.19. Festivalul internațional istoric academic „În Numele Trandafirului”

Cel mai important festival de reconstituire istorică din România se desfășoară la Râșnov, începând din anul 2009, la sfârșitul lunii august. Programul manifestării culturale se adresează publicului iubitor de istorie prin prezentarea unor aspecte ale vieții cotidiene, costume, echipamente, demonstrații de mânuire și tragere cu arme istorice, albe și de foc și tehnici/ tactici de luptă din diferite epoci. Programul cuprinde și expoziții de reconstituire istorică, concerte de marșuri militare și muzică de cătănie, reconstituiri de scene de luptă și efecte pirotehnice, adevărate lecții de istorie ,,pe viu”. Acestea au loc în Piața Unirii și la Cetate. Organizatorul evenimentului este Primăria Râșnov, în parteneriat cu Asociația 6 Dorobanți.

La ediția 2009 au participat asociații de reconstituire istorică din România, Bulgaria și Cehia și s-au reconstituit războaiele daco-romane și Primul Război Mondial, pentru ca la ediția 2010 să fie reenactori din România, Bulgaria, Cehia, Marea Britanie, Franța, Belgia și să se reconstituie războaiele creștine cu otomanii din secolul al XV-lea, războaiele napoleoniene și Primul Război Mondial. La ediția din anul 2011 au participat asociații de reconstituire istorică din România, Bulgaria, Cehia, Austria, Franța și Cehia și s-au reconstituit perioada războaielor napoleoniene și Primul Război Mondial.

3.5.20. Bucuria Sărbătorilor de Iarnă (decembrie-ianuarie)

Festivitatea Bradului de Crăciun

Se desfășoară pe 6 decembrie, în centrul orașului. Organizarea evenimentului îi revine Primăriei orașului, în colaborare cu Centrul de echitație Diana.

Balul Călușarilor

Dansul călușarilor este o tradiție păstrată din tată în fiu. În fiecare an, în a doua zi de Crăciun, are loc „Balul Călușarilor”, unde cei mai mulți dintre participanți sunt costumați în porturi tradiționale moștenite de la strămoși. Călușarii se strâng în Piața Unirii și la Centrul Cultural Râșnov pentru a prezenta oaspeților cel mai vechi obicei tradițional al urbei, atestat din anul 1820. Pe vremuri, acest obicei se practica de fiecare dată când flăcăii plecau la luptă. Drept dovadă stă steagul moștenit de la Societatea de Lectură Română, fondată în 1896. Evenimentul este organizat de Primăria Râșnov, în colaborare cu Călușarii râșnoveni.

Balul Zoritorilor

În prima zi a Crăciunului, feciorii orașului invită la balul organizat în prima sâmbătă a noului an, mai întâi fetele nemăritate și apoi întregul oraș. Locul de desfășurare al evenimentului este Piața Unirii și centrul cultural Râșnov, fiind organizat de Primăria Râșnov, în colaborare cu Călușarii râșnoveni.

CAPITOLUL IV

INFRASTRUCTURA SPECIFICĂ TURISTICĂ

4.1.ASPECTE GENERALE

Potențialul turistic al Râșnovului îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale și istorice, respectiv investițiile și infrastructura sportivă.

Poziționarea geografică a Râșnovului în zona montană din centrul țării, pe o axă turistică importantă care leagă capitala de Valea Prahovei și sudul Transilvaniei favorizează dezvoltarea turismului local. Accesul turiștilor este facilitat de infrastructura rutieră și feroviară ce face legătura cu București, cel mai mare oraș al României, dar și cu Europa Centrală.

Râșnovul este renumit pentru diversitatea potențialului său turistic natural (al reliefului , florei, faunei), patrimoniul cultural și istoric de valoare națională, tradițiile și obiceiurile diferitelor naționalități, multiculturalism, potențialul sportiv și tradiția interbelică în domeniul turistic.

Râșnovul se află în situația în care, în ceea ce privește piața internă, are o reputație bună ca destinație turistică, însă produsele sale turistice sunt cunoscute de un număr restrâns de clienți. Aceasta se datorează în mare parte atât investițiilor de nivel redus în facilitățile de cazare și alimentație publică, cât, mai ales, startului recent (2006) luat de autoritățile publice locale în promovarea potențialului turistic al orașului Râșnov.

4.2. UNITĂȚI DE CAZARE

Infrastructura de cazare este distribuită atât în zona istorică a orașului, cât și în zonele laterale (Valea Cetății, Valea Glăjăriei, Valea Râșnoavei). Există o tipologie variată de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică: pensiuni urbane, pensiuni agroturistice, complexuri turistice, vile, cabane. Campingurile pentru corturi și rulote sunt inexistente, iar capacitatea de cazare pretabilă grupurilor de turiști care circulă cu autocarul este foarte redusă.

O privire de ansamblu asupra circulației turistice în orașul Râșnov este imperios a fi corelată cu aceea a zonei înconjurătoare, Valea Prahovei-Brașov, pentru a explica comparativ valorile indicatorilor turistici. De aceea, analiza și interpretarea acestor indicatori au fost realizate prin comparație între Râșnov și celelealte stațiuni concurente.

În „Masterplanul în turism pe zonele Valea Prahovei și Brașov-Râșnov”, realizat de Institutul Național de Cercetare –Dezvoltare în Turism, la nivelul anului 2007, numărul locurilor de cazare de pe Valea Prahovei și din zona Brașov-Râșnov reprezentau 42,8 % din totalul locurilor de cazare din stațiunile montane și 4,9 % din totalul locurilor de cazare din România. În același document pentru Râșnov apar înregistrate 33 de structuri de cazare autorizate și clasificate la una, două, trei și patru stele, cu un număr de 479 locuri de cazare. În ceea ce privește categoria de confort, majoritatea erau cele de două stele (34, 9 %) și trei stele (57,2 %), în timp ce structurile de o stea reprezentau 3,8 %, iar cele de patru stele 4,2 %. În distribuția locurilor de cazare, ponderea cea mai importantă o dețineau pensiunile (78,3 %), urmate de cabane (14,2 %) și hoteluri (7,5 %). În anul 2007, mai erau în curs de omologare încă 14 pensiuni, cu 252 locuri de cazare.

În „Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov)”, elaborat în anul 2010, se menționează un număr de 621 de locuri de cazare pentru Râșnov, repartizate în hoteluri (36), pensiuni turistice (458) și cabane (127). Dintre aceste locuri de cazare, 122 pot fi folosite pentre turism de itinerariu cu autocarul (o pensiune cu 54 locuri și o cabană cu 68 locuri). Categoria de clasificare variază de la o stea (*) la cinci stele (*****), dar majoritatea au trei stele (***)(49, 27 %), respectiv două stele (**)(33,81%).

Evoluția capacității de cazare la nivelul orașului Râșnov, după anul 2007, se înscrie într-o creștere constantă, fără variații substanțiale, datorită recunoașterii importanței orașului Râșnov pe plan turistic, îmbogățirii agendei culturale și sportive cu evenimente la scară națională și internațională. Astfel, până în anul 2011, în localitate nu a fost înregistrat niciun hotel clasificat la standarde superioare. Și în anul 2011, cele mai multe unități turistice sunt pensiunile urbane și pensiunile agroturistice, acestea oferind și cele mai multe locuri de cazare. După un reglaj ușor în anul 2010, numărul unităților turistice a crescut cu 8 unități.

Fig. nr. 4.1. Situația comparativă 2008/2011 a evoluției numărului structurilor de primire turistică din Râșnov (Sursa: site oficial Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate, www.rosenauturism.eu)

Structura ofertei de cazare, caracterizată prin ponderea covârșitoare deținută de pensiunile turistice se încadrează în cadrul național al structurii de cazare, în care pensiunile rurale și urbane alcătuiesc peste 60 % din totalul echipamentelor de cazare care funcționează în zona montană a României.

Cu excepția vilelor, numărul de unități de primire turistică a crescut în anul 2011 față de anul 2008 (fig. nr.4.1.). Cererea pe segmentul de piață al vilelor s-a redus datorită dotărilor și serviciilor superioare prestate de pensiunile turistice Cea mai mare creștere se înregistrează la pensiuni pentru că pot fi construite, dotate cu eforturi financiare mai mici. O astfel de afacere, de familie, în cele mai multe cazuri, este mai ușor de întreținut, decât un hotel cu multe locuri de cazare. Cererea pentru unitățile hoteliere este redusă, pentru că acestea, în general, sunt apanajul stațiunilor sau a orașelor mari.

Fig. nr. 4.2. Situația comparativă 2008/2011 a evoluției numărului locurilor de cazare, pe tipuri de structuri de primire turistică în Râșnov (Sursa: site oficial Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

O creștere a numărului de unități de primire turistică a determinat în mod evident și o creștere a numărului de locuri de cazare, ajungându-se la 1729 în anul 2011 (fig.nr.4.2.). Corelând datele cu situația înregistrată la nivel regional, se poate aprecia că infrastructura de cazare din Râșnov este insuficient dezvoltată. Aproape toate stațiunile concurente (Sinaia, Bușteni, Predeal, Bran, Moeciu) au o situație a capacității de cazare mai bună decât Râșnovul. Singura localitate din zona turistică Brașov-Valea Prahovei cu o capacitate de cazare turistică inferioară Râșnovului este orașul Azuga. Totuși, trebuie să remarcăm că în privința pensiunilor turistice urbane, Râșnovul are o situație superioară stațiunilor Sinaia și Bușteni, deși dezvoltarea sa turistică, întreruptă după instaurarea regimului comunist, a fost reluată de aproximativ un deceniu (fig.nr. 4.3.).

Fig. nr. 4.3. Situația comparativă a capacității de cazare turistică (2011), ca număr de structuri de primire turistică (Sursa: site oficial Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

4.3. UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Alături de restaurante, în categoria structurilor turistice cu funcție de alimentație se încadrează și alte structuri (pizzerii, fast-food, crame etc.), dar pentru o apreciere corespunzătoare a fenomenului turistic și o corelare directă cu capacitatea de cazare, primele sunt cele mai reprezentative.

Baza de date a Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului-unități de alimentație publică (2012) menționează un număr de opt restaurante în orașul Râșnov (tabelul 4.1.). Acestea au o stea (*) ca restaurantul clasic Cerbul, două stele (**), ca restaurantul clasic Helen, La Stejarul Înalt sau Pub Castel sau au trei stele (***), precum restaurantul clasic Max Internațional, restaurantul clasic Pănicel, restaurantul clasic Valea Cetății, ori restaurantul pensiune Cheile Râșnoavei. Numărul de locuri variază de la 40 de locuri la restaurantul clasic Helen, până la 144 locuri la restaurantul pensiune Cheile Râșnoavei. În orașul Râșnov mai funcționează și un snack-bar, La Olandezul, de două stele (**) , cu 94 locuri și un bar de zi, Reunion Caffe, de trei stele (***), cu 45 locuri (fig. nr.4.4.).

Tabelul nr. 4.1. Situația locurilor în unitățile de alimentație publică pe categorii de clasificare (2012)

(Sursa: site oficial Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

În „Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov)”, elaborat în anul 2010 se menționează că în orașul Râșnov există un număr de 1012 locuri în unitățile de alimentație publică. Dintre acestea, 302 sunt clasificate la ***, 606 la ** și 104 la *, ponderea unităților clasificate superior (*****, **** și ***), fiind de 29,84 %.

În afară de unitățile menționate anterior, posibilități de servire a mesei mai dețin și pensiunile Conca Verde (250 locuri), Poiana Râșnoavei-Doripesco (130 locuri, la care se adaugă terasa și foișoarele, folosite pe timpul verii), Saxonia (60 locuri), Casa Râșnoveană (24 locuri), Casa Leah (15 locuri), Belvedere (30 locuri), Casa Munteanu (30 locuri), Rosenau (300 locuri, inclusiv pe terasă) și complexul turistic Poiana Velicanului (200 locuri).

Între unitățile de alimentație publică se remarcă unele. Amplasat în centrul istoric al orașului Râșnov, restaurantul Intim, este o locație care nu poate fi trecută cu vederea. Un alt restaurant care se distinge este Pit Stop, primul restaurant cu autoservire deschis în Râșnov. Reunion Caffe este o oază de relaxare în centrul orașului, care merge către atmosfera de cafenea cu pretenții, urmând ca seara să devină un club, lucru care aduce și unele modificări.

Fig. nr. 4.4. Situația locurilor în unitățile de alimentație publică, pe categorii de clasificare (2012) (Sursa: site oficial Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

În general, unitățile de alimentație publică din Râșnov sunt mereu pregătite să satisfacă cele mai rafinate gusturi, oferind o mare diversitate de preparate culinare și băuturi de la cele tradiționale românești la cele internaționale. Atmosfera plăcută și rafinată, meniurile variate și un serviciu ireproșabil sunt cartea de vizită cu care acestea întâmpină și satisfac cele mai exigente pretenții.  Spațiile sunt amenajate în stil modern, confortabil, aerisit, plăcut vederii sau rustic, iar atmosfera caldă și buna dispoziție sunt mereu prezente.

Serviciile de alimentație publică sunt folosite sub capacitatea lor de funcționare, poate și pentru că sejurul la Râșnov este de scurtă durată sau datorită inexistenței programelor de tip all inclusive. Cel mult, unitățile de primire turistică oferă cazare cu mic dejun sau cu demipensiune, ceea ce se răsfrânge asupra nivelului încasărilor din practicarea acestui segment, pentru că interesul pentru prepararea mesei de către turiști, eventual cu alimente aduse la pachet a crescut, în defavoarea servirii mesei la restaurant.

Având în vedere tendințele turismului internațional, dar și nivelul calitativ existent al serviciilor turistice în România, considerăm că doar structurile clasificate la ***, **** și ***** stele pot concura la atingerea performanțelor.

Gastronomia tradițională locală este puțin exploatată cu toate că există un interes al turistului vest european pentru mâncarea organică și gătită în casă. De asemenea, mâncarea organică reprezintă un punct de atracție veritabil pentru piețele occidentale. Germanii, de exemplu, au un interes deosebit pentru destinațiile unde se servește mâncare proaspătă.

4.4. SĂLI DE CONFERINȚĂ

Numărul de locuri în sălile de conferință oferit de structurile de primire turistică din Râșnov este destul de mare, comparativ cu importanța orașului pe acestă piață, aflată în continuă dezvoltare. Astfel că mai multe pensiuni și complexuri turistice dețin săli de conferință. Între acestea se numără: complexul turistic Max International cu 100 locuri, complexul turistic Poiana Velicanului ce pune la dispoziție o sală cu 70 de locuri, pensiunea Rosenau care are 70 de locuri destinate conferințelor, Casa Saxonia ce are 60 astfel de locuri, iar pensiunile Râșnov și Ștefi au câte 30 de locuri în sălile de conferință. Pensiunea Redis deține o sală de conferință, dar pe lângă aceasta mai are și o sală de calculatoare, una de cursuri și alta de team-building. Alte pensiuni, ca Rock&Red, Conca Verde, Cheile Râșnoavei dețin spații care pot fi utilizate oricând ca și săli de conferințe.

Nu se poate spune că există vreo unitate de primire turistică ce să se fi profilat pe turismul de afaceri și congrese, atât timp cât profilul turistic al localității nu este acesta, dar dotările există, așteptând să fie utilizate.

4.5. INSTALAȚII DE AGREMENT

Deși a avut un ritm accelerat de creștere, dezvoltarea ofertei de servicii turistice a Râșnovului este încă în fază incipientă. Totuși, trebuie remarcată dezvoltarea serviciilor de agrement, îndeosebi pentru sezonul estival.

Agrementul de incintă (închis), care constă în: saloane SPA, saună, masaj, solar, fitness, împachetări, manichiură, pedichiură a început timid să se dezvolte, întrucât nici cererea nu este prea mare. Se poate practica la complexul turistic Max Internațional sau la pensiunea Ștefi.

Agrementul în aer liber prezintă o gamă mult mai variată de posibilități de practicare și de unități de primire turistică ce oferă astfel de servicii.

Centrul de echitație Diana deține cai pentru agrement, lipițani și metișii lor, ponei, arabi și metișii acestora, într-o paletă variată de culori. Numărul lor a crescut de la an la an, astfel încât s-a ajuns la aproape 50. Cu aceștia, turiștii se pot aventura la plimbări-călare cu însoțitor, cu o durată de 1-3 ore, organizate pentru avansați, excursii în grup-călare cu însoțitor pe teren variat cu durata de 1 zi (4-5-6 ore călare), pe itinerare atractive la cabanele din împrejurimi, acestea organizându-se pentru călăreții experimentați, se pot face plimbări cu atelaje (trăsură sau căruță), cu sania, cursuri de echitație pentru începători, tineri și adulți. Acest centru de echitație este o pensiune atât pentru cai, cât și pentru călăreți, astfel că animalele au la dispoziție adăpost, nutrețuri, antrenament în absența proprietarilor. Tot aici se poate obține consiliere pentru achiziționarea unui cal (fig. nr. 4.5.).

Fig. nr. 4.5. Agrement la Centrul de Echitație Diana Râșnov (http://www. pecailarasnov.ro)

Echitația se mai poate practica și la școala de călărie din cadrul Complexului Turistic Pănicel. Cursul de călărie se desfășoară pe parcursul a cinci săptămâni și jumătate, de două ori pe săptămână rezultând 11 ședințe din care ultima este un test atât practic, cât și teoretic.

În apropiere de Cabana Cheia, unde începe drumul forestier care duce către Cheile Râșnoavei se află Râșnov Adventure, care este un circuit privat care funcționează pe bază de rezervări pentru grupuri. Parcul este deschis tot timpul anului, aici putându-se practica: circuit aerian, aplicații alpinism, aerotrim, mountain bike, paintball, fotbal, volei.

Pensiunea Valea Cetății dispune de patru terenuri de tenis pe zgură funcționale pe tot parcursul anului, mai puțin iarna și atunci când condițiile meteorologice nu permit. La pensiune se pot închiria rachete de tenis și mingi. Prețul pe oră este de 25 lei, iar cel de închiriere echipament este de 15 lei (două rachete și un set de mingi). Pe perioada iernii, la pensiune se amenajează un patinoar natural pe gheață, cu excepția cazurilor în care condițiile meteorologice nu permit menținerea gheții. Programul patinoarului începe de le ora 10 până la ora 22, cu serii de câte o oră și jumătate, respectiv o jumătate de oră pauză pentru refacerea și întreținerea gheții. Pensiunea poate oferi și servicii de închiriere echipament.

O altă modalitate de petrecere a timpului liber poate avea loc la SAN Sport International. Complexul sportiv, cu teren de fotbal omologat FIFA, dispune de un teren de dimensiunile 45×90 m din gazon artificial, cu sistem de încălzire pe anotimpul rece. Timpul și scorul sunt coordonate de un panou cu LED-uri pus la dispoziția jucătorilor. Vara o latură a balonului se ridică. Clubul dispune de  dușuri și saună, iar la intrarea în complex se află un bar.

În peștera Valea Cetății există o ofertă turistică de speologie.

În Promenada Sisi și la bazele sportive din Valea Cărbunării și Valea Cetății se poate practica jogging-ul.

La pensiunea Poiana Râșnoavei-Doripesco, în partea dreaptă a acesteia a fost construit un lac destinat pescuitului sportiv.

Unitățile de primire turistică din Râșnov pot închiria ATV-uri, snow-mobil-e (casa Andi, complexul turistic Puntea Dilicii) și echipamente sportive și pot intermedia organizarea și desfășurarea altor activități de agrement și a unor sporturi extreme, precum: zbor cu parapanta, zbor cu motoparapanta (vila Lucian), tur cu racheta de zăpadă, tir cu pușca, tir cu arcul, jocuri outdoor, paintball (vila Lucian), plimbări cu ATV-ul (pensiunea Tudor, pensiunea Cold Mountain, complexul turistic Puntea Dilicii, vila Lucian), tur cu elicopterul, bungee-jumping.N

4.6. BAZELE SPORTIVE

Interesul Râșnovului pentru sport este legitimat de o tradiție de peste 100 de ani. Începutul oficial a avul loc la 3 noiembrie 1905, când 35 de sași brașoveni și 19 sași râșnoveni au înființat prima societate de schi „Kronstädter Schi-Verein”(KSV). Unul dintre primele evenimente importante ale acestei societăți a fost vizita lui Mathias Zdarski, „tatăl” schiului alpin și fondatorul primei școli de schi (Lilienfield), care a venit la Brașov în anul 1907 pentru a antrena schiorii. În ediția din 12 februarie 1912 a ziarului bucureștean „Ecoul Sportiv”, activitatea sportivă din Brașov era elogiată astfel: ,,acolo, sporturile de iarnă nu se reduc doar la un cerc de prieteni, la o anumită categorie socială, ci sunt practicate de toți cei care le iubesc” (Pepene, 2009, p. 4). Prima participare a României la Jocurile Olimpice de Iarnă (1928), prima medalie a schiului românesc (1934), prima participare a României la Jocurile Olimpice de Iarnă postbelice (1948), primul titlu de vicecampion mondial din istoria schiului românesc (1974), sunt premiere care au un indiciu comun pentru orice cronologie a sportului românesc: Râșnovul.

În anul 1909, KSV a organizat primul concurs de schi disputat vreodată în Transilvania și Regatul României, un concurs de schi alpin la care au participat și râșnoveni. Competiția s-a derulat pe un traseu de 7,5 km lungime și a avut 10 participanți. După război, în anul 1923 s-a constituit cel mai puternic club râșnovean din perioada interbelică: „Schi Club Bucegi-Râșnov” care în istoria sa a cucerit 35 de titluri naționale la biatlon, schi fond și sărituri. Principalele obiective ale clubului sportiv interbelic, conform statutului, erau: „inițierea copiilor și tineretului în practicarea schiului; organizarea excursiilor și a concursurilor de schi; construirea de cabane proprii pentru adăpostul schiorilor pe timp de iarnă; propagarea schiului prin conferințe publice, reviste și ziare; aprovizionarea membrilor cu cărți și reviste de specialitate; colaborarea cu alte societăți sportive, în scopul propagării schiului; ajutarea doritorilor pentru a-și procura schiuri, legături, bețe și costumația specifică acestui sport; Clubul de Schi din Râșnov va activa în împrejurimile Râșnovului-Postăvar, Piatra Craiului, Bucegi, Baiului; organizarea de concursuri prin care să se contribuie an de an la mărirea numărului schiorilor” (Ionescu, 2005, pp. 23-24).

În perioada 3-5 februarie 1925, Primăria Râșnov, unitatea de vânători de munte din localitate (Divizionul 2 Tunuri de Munte) și Schi Club Bucegi Râșnov organizează prima întrecere de schi din localitate, un concurs destinat copiilor din centrele de schi constituite de vânătorii de munte la Râșnov, Zărnești, Bran, Moeciu, Șirnea și Fundata (50 de participanți). În registrul unității militare este menționat Gheorghe Codreanu, ca fiind „cel mai bun copil”.

În perioada 11-19 februarie1928, la St. Moritz, în Elveția, a avut loc a doua ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă, cu participarea a 464 sportivi din 25 de țări. Pentru România, la fel ca Germania, Japonia sau Olanda, a fost prima participare la olimpiada de iarnă. Din delegația românească ce a ajuns în Elveția, formată din 17 sportivi, care au concurat la două sporturi, bob și patrulă militară, făcea parte și plutonierul Ion Rucăreanu, schior aparținând unității de vânători de munte din Râșnov. Echipa de patrulă a României s-a clasat pe locul VIII.

În anul 1934, sergentul Gheorghe Codreanu, învingătorul concursului pentru copii din 1925, acum încadrat în garnizoana Râșnov, a cucerit la Concursul Internațional Militar de Schi (probele de ștafetă și patrulă) primele medalii de aur pentru schiul românesc.

În anul 1948, la a V-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă, prima după terminarea celui de-al doilea război mondial, desfășurată tot la St. Moritz, România a participat cu 15 sportivi. Din echipa de ștafetă de schi patrulă militară a României, clasată pe locul VII, face parte și râșnoveanul Constantin Vlădea. Râșnovul a mai fost reprezentat la Jocurile Olimpice de Iarnă de Nicolae Bărbășescu și Gheorghe Cimpoia (Innsbruck, 1964-locul V-prima participare a biatlonului românesc la Jocurile Olimpice și Grenoble,1968, locul VII), Nicolae Veștea și Ion Țeposu (Sapporo, 1972), Gheorghe Gârniță și Nicolae Cristoloveanu (Innsbruck, 1976), Dana Cojocea (Salt Lake City, 2002, Torino, 2006, Vancouver, 2010), sportivi originari din Râșnov sau formați la clubul sportiv școlar din Râșnov.

Remarcabile sunt performanțele obținute de râșnoveni prin Gheorghe Gârniță, vicecampion mondial la seniori, Minsk, 1974; Dumitru Soiu, bronz la proba de 15 km biatlon, la Campionatul Mondial de Tineret de la Zakopane, 1969; Dana Cojocea, vicecampioană mondială de tineret în anul 2001 la Khanty-Mansiysk, în proba individuală de 12,5 km biatlon.

Tradiția sportivă interbelică și talentul copiilor din Râșnov și satele brănene au determinat înființarea în anul 1959, la Râșnov a „Școlii sportive de elevi”, transformată în anul școlar 1979/1980 în club sub denumirea de „Clubul Sportiv Școlar Dinamo Râșnov”. Clubul are în prezent patru secții: schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile și lupte libere. În peste trei decenii de existență, CSȘ Dinamo Râșnov a instruit peste 15000 elevi sportivi, cu care a obținut peste 5000 de medalii la concursuri naționale și internaționale.

Pentru a înlesni practicarea schiului fond, a biatlonului și a săriturilor cu schiurile s-au amenajat bazele specifice acestor sporturi.

Vechiul poligon de biatlon, amplasat pe Valea Cetății, cu 14 linii de tragere, amenajat în anii 1976-1977 cu sprijinul administrației locale și a Fabricii de Scule Râșnov, oferea condiții prielnice atât pentru antrenamente, cât și pentru competiții interne și internaționale, pe uscat și pe zăpadă pentru copii, juniori și seniori. Acesta era singurul poligon care deservea centrele și grupele de copii și juniori din localitățile Zărnești, Bran, Moeciu, arondate C.S.Ș. Dinamo Râșnov. Aici s-au organizat campionate naționale și balcanice de vară, concursurile naționale școlare de copii și „Cupele Râșnov” pentru schi fond și biatlon.

Vechile pârtii pentru schi fond și biatlon, amenajate în preajma poligonului, măsoară 3 km. Acestea asigurau desfășurarea probelor de performanță la schi fond și biatlon pentru toate categoriile–copii, juniori și seniori. Aceste trasee sunt și la îndemâna amatorilor de schi, localnici sau turiști.

În anul 1936, pe Valea Cetății, lângă Piatra Ascuțită, a fost construită prima trambulină de sărituri cu schiurile, de către sașii râșnoveni. A doua trambulină a fost construită în anul 1946 și refăcută după anul 1960 din inițiativa antrenorului Ion Bârlă. Celelalte trei sunt amplasate pe Valea Cărbunării, fiind realizate în anii 1968-1969, având puncte de construcție de 15, 25 și 35 m. În anul 1998, cu ajutorul clubului sportiv A.S.A. Brașov, care a asigurat materialul necesar, acestea au fost acoperite cu plastic, asigurându-se condiții bune pentru antrenamente și concursuri în timpul verii. La cea de-a șasea, situată în zona Pușcași, având punctul de construcție de 70 m, lucrările de amenajare au demarat în anul 2002.

De-a lungul timpului, Râșnovul a găzduit numeroase competiții de schi, bucurându-se de aprecieri și mulțumiri pentru modul de organizare și desfășurarea tehnică a întrecerilor, precum și a ospitalității râșnovenilor. Din suita concursurilor ce au avut loc pe pârtiile, trambulinele de sătituri și poligoanele de biatlon, ne vom referi la cele mai importante.

De semnalat că prima întrecere de schi, sub formă de concurs, s-a organizat în anul 1925. Unitatea de vânători de munte, primăria și Schi Club Bucegi Râșnov au organizat în perioada 3-5 februarie un concurs destinat copiilor din centrele de schi constituite de vânătorii de munte.

În timpul celui de al doilea război mondial, competițiile naționale de schi organizate la Râșnov devin sporadice. Câteva au avut totuși loc: cele pentru copii și tineret. În perioada postbelică, însă, acestea au fost reluate la scară mai largă, începând cu anul 1946, căpătând de la an la an un caracter tot mai sistematic, concursurile fiind cuprinse în calendarul competițional al federației de schi. În anul 1948, bucurându-se de un mare interes, are loc pe pârtia de pe Valea Cetății tradiționala întrecere dintre schiorii din Râșnov și cei de pe Valea Prahovei, la care, mai bine pregătiți, râșnovenii câștigă.

După terminarea războiului, Râșnovul a organizat competiții locale și naționale de biatlon și schi fond, culminând cu Campionatele Balcanice și cu finala Cupei Europei la schi role din 29 septembrie-1 octombrie 2010, când a fost inaugurată baza olimpică de biatlon de pe Valea Cărbunării. Pista are lungimi de 1; 1,5; 2; 2,5; 3 și 3,3 km, cu lățime de 6 metri și 30 de linii de tragere, cu alte două de rezervă, fiind realizată la standarde internaționale, fapt pentru care poate fi folosită și iarna și vara (fig. nr. 4.6.).

Fig. nr. 4.6. Pista de schi fond și biatlon de la Baza Olimpică de pe Valea Cărbunării Râșnov. (http://www.panoramio.ro)

Statutul de centru școlar sportiv național a fost depășit la Râșnov la 16 iulie 2009, când, prin încheierea unui parteneriat public-privat între Federația Română de Schi-Biatlon, Primăria orașului Râșnov și OMV (parte a programului „OMV Move & Jump“) cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pe Valea Cărbunării, a început construirea bazei olimpice de sărituri cu schiurile, primul centru de sărituri cu schiurile la standarde internaționale din România și unul dintre cele mai moderne din Europa de Est. Complexul include patru trambuline cu punctul de construcție (punctul K) la 15, 35, 64, respectiv 90 de metri. Fiind dotate cu o instalație de producere a zăpezii artificiale și cu o instalație de udat, iar în zona de aterizare cu suprafață artificială și gazon natural, cele patru trambuline pot fi folosite pe întreaga durată a anului. Trambulinele K35, K64 și K 90 sunt deservite de o instalație de telescaun, în incinta centrului existând o clădire anexă pentru birouri și vestiare, o stație de apă și o parcare. Primele trei trambuline au fost date în folosință în vara anului 2011, iar a patra în toamna anului 2012 (fig. nr. 4.7. și 4.8.).

Fig. nr. 4.7. Baza olimpică de sărituri cu schiurile Râșnov (http://www.wikimapia.ro)

Râșnovul a intrat prin trambulinele sale într-un circuit greu de egalat în România la orice disciplină sportivă, prin organizarea, alături de Brașov, Poiana Brașov, Predeal și Fundata-Cheile Grădiștei, a Festivalului Olimpic al Tineretului European din anul 2013, cel mai important eveniment sportiv din istoria sporturilor de iarnă din România, reprezentând pentru Râșnov o încununare a unei istorii începute acum peste 100 de ani. De asemenea, la două săptămâni după terminarea Jocurilor Olimpice de la Sochi din februarie 2014, orașul Râșnov va organiza două etape de Cupă Mondială la sărituri cu schiurile feminin.

Pe lângă bazele pentru sporturi de iarnă de pe Valea Cetății și de pe Valea Cărbunării, Râșnovul mai deține și un stadion de fotbal, cel al echipei Bucegi Râșnov. Acestă echipă de fotbal a continuat istoria fotbalului începută la Râșnov în anul 1930, an în care s-a înființat Metalul Râșnov. Fotbaliștii au jucat sub acest nume până în anul 1950, atunci când Fabrica de Scule Râșnov a trecut la conducerea clubului și i-a schimbat numele în FSR Râșnov.

Fig. nr. 4.8. Planul Bazei olimpice de sărituri cu schiurile Râșnov

(Sursa: http://eyowf2013.ro/locatii/sarituri-cu-schiurile-rasnov?lang=ro)

Numele echipei s-a mai schimbat încă o dată, în Bucegi Râșnov, până în anul 2002, când a devenit FC Râșnov. Chimica Râșnov a fost echipa celei de a doua fabrici din Râșnov, ultimul meci disputat fiind în anul 2002, iar stadionul nu mai este utilizabil. În prezent stadionul Bucegi găzduiește meciuri din liga a patra, dar în perioadele de pregătire ale echipelor din Liga I, mai ales pe perioada iernii se organizează meciuri amicale.

4.7. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

4.7.1. Numărul de turiști anual

Analiza fluxurilor turistice în arealul Valea Prahovei-Brașov-Râșnov a avut la bază numărul de înnoptări pentru turiștii români înregistrați în unitățile de cazare, indicatorul cel mai relevant în analizele turistice de profil.

În anul 2007, în arealul Valea Prahovei- Brașov-Râșnov, din totalul de 1.732.155 de înnoptări (8,4 % din numărul total de înnoptări din România), s-au înregistrat un număr de 1.396.156 de înnoptări ale turiștilor români, ceea ce reprezintă 8,2% din numărul total de înnoptări din România pentru turiști români. Se constată o evoluție pozitivă a acestor înnoptări în intervalul 2003-2007, consemnându-se o creștere de 38,9 %. Cele mai specaculoase creșteri au fost înregistrate în cazul orașului Râșnov (657 %) și al stațiunii Azuga (171,8 %). Au avut creșteri însemnate Brașovul (92,2 %) și Predealul (63,1 %). Tot pe creștere au fost Sinaia (35,5 %) și Poiana Brașov (17,8 %). În contrast cu aceste evoluții pozitive, stațiunea Bușteni a înregistrat o scădere a înnoptărilor turiștilor români de 5 % (tabelul nr. 4.2.).

Tabelul nr.4.2. Evoluția în valori absolute și în procente a numărului de înnoptări ale turiștilor români în arealul Valea Prahovei-Brașov-Râșnov în intervalul 2007/2003

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Pentru numărul total de înnoptări din România în arealul Valea Prahovei-Brașov-Râșnov, cele mai spectaculoase ritmuri de creștere le-au avut Râșnovul (774,8 %) și stațiunea Azuga (173,3 %), dar acestea se situează pe ultimele două locuri în privința numărului de înnoptări (fig. nr. 4.9.).

Fig nr. 4.9. Evoluția procentuală a numărului de înnoptări la Râșnov în intervalul 2007/2003. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

De asemenea, într-un cadru general marcat de o evoluție pozitivă în intervalul 2003-2007, a fost înregistrată o creștere de 42,2 % pentru numărul de înnoptări al turiștilor străini. Din nou, cele mai spectaculoase creșteri au fost înregistrate la Râșnov (1532,6%) și Azuga (238,6 %), dar în termeni absoluți în cele două orașe numărul înnoptărilor a rămas relativ mic. O creștere importantă a avut orașul Brașov (73,9%) și Sinaia (40,4 %). În schimb, stațiunea Bușteni a înregistrat o scădere a numărului de înnoptări (-24,3 %) (tabelul nr. 4.3.).

Tabelul nr. 4.3. Evoluția în valori absolute și în procente a numărului de înnoptări ale turiștilor străini în arealul Valea Prahovei-Brașov-Râșnov în intervalul 2007/2003

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Analiza fluxurilor turistice înregistrate la nivelul orașului Râșnov relevă faptul că, după creșterea înregistrată până în anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de vizitatori, apoi din anul 2010 trendul a fost de creștere. Pentru anul 2009, marcat de efectele crizei economice, din datele statistice se observă o reducere a numărului turiștilor înregistrați și cazați în structurile de cazare din Râșnov. În schimb, din anul 2010, se înregistrează o revigorare a circulației turistice în Râșnov. În 2010, cei 7866 turiști înregistrați au avut un număr de 17396 înnoptări (fig. nr. 4.10.).

Fig. nr.4.10. Evoluția numărului de înnoptări din Râșnov în intervalul 2006-2010 (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

* Din păcate există date diferite între sursele oficiale. În general, în acest studiu am utilizat ca sursă principală Direcția Județeană de Statistică Brașov

În toată perioada analizată, majoritatea turiștilor care au vizitat Râșnovul au fost turiști autohtoni. În cazul turiștilor străini, Râșnovul a fost vizitat ca parte a unui circuit sau traseu zilnic, ei fiind înregistrați în stațiunile montane învecinate (Poiana Brașov și Predeal) și în Brașov. Interesul turiștilor străini pentru cazarea în Râșnov a crescut, însă, într-un ritm lent.

4.7.2. Sosirile turiștilor

În privința sosirilor turiștilor, la nivelul anului 2007 față de 2003, s-a evidențiat o tendință pozitivă de creștere a totalului sosirilor pe întreaga zonă cu 55,9 %. Cea mai spectaculoasă creștere a fost înregistrată la Râșnov (1056,1 %), de peste 10 ori, datorată creșterii capacității de cazare care limita fluxurile de turiști (tabelul nr. 4.4. și fig. nr. 4.11.).

Tabelul nr.4.4. Evoluția în valori absolute și în procente a numărului de sosiri de turiști în arealul Valea Prahovei-Brașov-Râșnov în intervalul 2007/2003

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig. nr. 4.11. Evoluția procentuală a numărului de sosiri de turiști în arealul Valea Prahovei-Brașov-Râșnov în intervalul 2007/2003. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

În perioada 2006-2011 s-a înregistrat per ansamblu o creștere a numărului de sosiri în Râșnov, pe măsura creșterii capacității de cazare, cu o mică sincopă, în anul 2009, când pe fondul crizei economice mondiale, numărul de sosiri ale turiștilor în oraș a scăzut, după care evoluția pozitivă s-a reluat (fig. nr. 4.12.).

Fig. nr. 4.12. Evoluția numărului de sosiri de turiști în Râșnov în intervalul 2006-2011.

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Anul 2008 a fost cel mai bun din punct de vedere al înregistrării indicatorilor turistici, urmat de anii 2010 și 2011, când înregistrările au fost apropiate, dat sensibil mai scăzute, ceea ce determină ca evoluția procentuală a numărului de sosiri de turiști să fie în ușoară scădere

(cu 6, 38 %) (fig. nr. 4.13.). Acest fapt nu este singular, întrucât toate celelalte stațiuni din arealul Valea Prahovei-Brașov-Bran, cu excepția Fundatei au înregistrat aceeași scădere în anul 2009 după un an, 2008, foarte bun din punct de vedere turistic (fig. nr. 4.15.).

Sosirile înregistrate, ca și numărul de înnoptări, sunt influențate și de caracterul de sezonalitate al turismului practicat în zonă. Astfel, fluxul de turiști este mai ridicat pe perioada sezonului de iarnă, când se înregistrează și durate mai lungi de ședere. De asemenea, se înregistrează un vârf și în lunile de vară, datorită perioadei de acordare a concediilor legale și a grupurilor organizate de turiști străini care vizitează zona. Acest factor influențează și gradul de ocupare al capacității de cazare (mai ridicat pe perioada lunilor de iarnă). De remarcat faptul că la Râșnov gradul de ocupare se situează constant sub media națională și cea județeană (24 % la nivelul anului 2010).

Fig. nr. 4.13. Evoluția procentuală a numărului de sosiri turiști, pe total structuri de primire turistică, în intervalul 2011/2008. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Analizând numărul de turiști români înregistrați la Râșnov în perioada 2008-2011 se remarcă aceeași scădere în anul 2009, comparativ cu anul precedent, după care creșterea este semnificativă în anul 2010 (cu 1306 mai multe sosiri față de anul 2009) și mai redusă în anul 2011, comparativ cu anul 2010. Deși creșterea înregistrată în anul 2010 față de anul 2009 este spectaculoasă, totuși nu s-au egalat valorile înregistrate în anul 2008, înainte ca criza economică să debuteze în România. În ceea ce privește numărul de turiști străini, scăderea numărului acestora în anul 2011 față de anul 2008 este evidentă, cu 50, 1%. (fig. nr. 4.14.)

Într-o analiză comparativă cu vecinii săi, în privința numărului total de turiști sosiți în structurile de primire turistică (români și străini), între anii 2008-2011, se poate remarca faptul că Râșnovul se află la un nivel scăzut de sosiri, cauza principală fiind capacitatea redusă de structuri de cazare turistică și poziționarea sa la începutul promovării și dezvoltării turistice (fig. nr. 4.15.). De altfel, între localitățile cu potențial turistic și infrastructură turistică în zonă, numai Râșnovul nu a avut până în anul 2012 statutul de stațiune turistică de interes local sau național.

Fig. nr. 4.14.Situația comparativă a numărului de turiști români/ străini sosiți la Râșnov în unitățile de primire turistică, în perioada 2008-2011. ( Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig. nr. 4.15. Situația comparativă asupra numărului total de turiști (români și străini) sosiți în unitățile de primire turistică în intervalul 2008-2011. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

4.7.3. Categorii de turiști

Pentru determinarea categoriilor de turiști care vizitează Râșnovul pot fi luate în considerare mai multe criterii.

4.7.3.1. În funcție de origine:

Turiștii autohtoni.

Turiștii autohtoni reprezintă principala categorie de vizitatori ai orașului Râșnov. Aceștia sunt, în general, persoane cu venituri medii și peste medie care își petrec concediul în zona de munte, individual sau cu familiile. Există și situații când turiștii au venituri sub medie, fiind foarte interesați de posibilitatea de self-catering (acces la bucătărie). Principalul tip de turism practicat de această categorie de populație este cel de agrement și de odihnă și relaxare. Afluxul principal de turiști români se înregistrează pe durata lunilor de vară și de iarnă (pentru practicarea sporturilor de iarnă pe pârtiile din Poiana Brașov și Predeal sau pentru vizionarea competițiilor sportive organizate la Râșnov și pentru petrecerea sărbătorilor).

Durata cea mai des întâlnită a unei deplasări la munte este de 1-3 zile, specifică turismului de week-end. Tot mai mulți turiști, în special din București, aleg să-și petreacă sfârșitul de săptămână în stațiunile de la munte, implicit în regiunea Brașovului. De altfel, contribuția turiștilor din Capitală pentru menținerea unui flux turistic constant în Râșnov și în stațiunile învecinate este foarte importantă.

Pe categorii de vârstă, în general, tinerii până în 35 de ani merg la munte, în primul rând pentru practicarea sporturilor de iarnă, în plan secund fiind drumețiile și dorința de cunoaștere. În schimb, persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 ani preferă destinațiile montane pentru odihnă și recreere, iar sporturile de iarnă sunt secundare. Pentru persoanele cu vârsta între 46 și 55 ani contează în primul rând cadrul natural nepoluat și posibilitățile de odihnă. În grupele 56-65 și peste 65 ani, persoanele sunt atrase de frumusețea peisajelor naturale și de ofertele pentru odihnă și refacere.

De ani buni există o categorie bine reprezentată de turiști români care preferă să vină în week-end sau în concediu în grupuri create pe afinități, care doresc să închirieze o pensiune în totalitate, pentru a nu fi deranjați de turiștii pe care nu îi cunosc. Tot în categoria celor care vizează, în anumite condiții o unitate de cazare doar pentru ei sunt angajații unor firme sosiți în team-building-uri, ședințe sau training-uri.

În general, până în prezent, turiștii români vor să își organizeze deplasarea pe cont propriu, fără sprijinul agențiilor de voiaj și să își petreacă singuri sejurul, din această cauză, în cazul lor, turismul organizat este mai puțin practicat. De asemenea, datorită promovării turistice insuficiente, din cauza costurilor mari necesare publicității TV, turiștii români nu sunt familiarizați cu potențialul turistic pe care îl prezintă regiunea Brașovului în ceea ce privește practicarea unor forme specifice de turism precum cel tematic-cultural și sportiv.

Turiștii străini

În cazul turiștilor străini, pe toate piețele, există un interes constant, în primul rând pentru circuitele turistice cu tematică culturală, organizate pentru vizitarea obiectivelor culturale/de patrimoniu din Transilvania (de exemplu, 41 % din italienii care și-au exprimat interesul pentru a vizita România au ales o călătorie de acest tip).

Una dintre destinațiile preferate pentru turiștii străini este zona Brașovului, datorită diversității culturale, mitului comercial Dracula, obiectivelor turistice naturale și istorice și ofertei pentru practicarea sporturilor de iarnă. Majoritatea turiștilor străini care vizitează România, și implicit zona Brașovului, provin din statele membre ale Uniunii Europene (o excepție reprezentând turiștii din Statele Unite ale Americii și Israel, care ocupă un segment important din această piață).

În anul 2007, Israelul era prima piață emitentă pentru stațiunile Sinaia, Poiana Brașov și Predeal, iar Germania pentru Bușteni, Râșnov și Brașov. Germania mai reprezintă a doua piață emitentă pentru Predeal și a treia pentru Poiana Brașov. Pentru Poiana Brașov, a doua piață turistică importantă era Marea Britanie. Piețe emitente importante pentru zonă erau Italia (a doua piață emitentă pentru Bușteni, a treia pentru Brașov și a patra pentru Azuga) și Franța (a doua piață emitentă pentru Brașov și a patra pentru Predeal). Acum șase ani, Federația Rusă era a treia piață turistică pentru Sinaia și Bușteni. Un caz special îl reprezenta Azuga, care avea în Polonia prima piață și în Republica Moldova a doua piață emitentă. La nivelul anului 2007, pentru Râșnovul turistic, piețele emitente erau în ordine descrescătoare: Germania, Austria, Elveția, Ungaria.

În anul 2011, cei mai mulți turiști străini care au înnoptat la Râșnov provin din Germania (213/696) și Statele Unite ale Americii (25/318), iar la o distanță apreciabilă urmează Franța (45/57), Republica Moldova (23/40), Ucraina (14/40), Polonia (25/34) și Italia (18/32). Se observă că, în continuare, Germania a rămas pentru turismul râșnovean piața emitentă principală (fig. nr. 4.16., 4.17., 4.18. și 4.19.).

Interesele turiștilor străini se indentifică cu atracțiile de natură antropică (cetatea, biserica evanghelică și biserica ortodoxă veche), dar sunt legate și de faptul că Râșnovul este o destinație relativ ieftină. Legătura culturală a populației de neam germanic cu Râșnovul sau relațiile de rudenie cu locuitorii din Râșnov ale unor emigranți germani sau austrieci reprezintă alte aspecte prin care se explică interesul crescut al turiștilor străini pentru zonă. Intensificarea sosirilor turiștilor din spațiul ex-sovietic (moldoveni, ucraineni, ruși) mai ales în luna ianuarie se explică prin faptul că aceștia celebrează sărbătorile de iarnă după calendarul iulian. Între turiștii străini sosiți în Râșnov se disting cei de vârstele a doua și a treia, cu venituri medii, care sunt interesați de circuite culturale. Tinerii turiști străini sunt interesați de turism activ și sporturi extreme.

Cei mai mulți turiști străini preferă forma de turism organizat, motiv pentru care se adresează agențiilor de profil. Durata de ședere a acestor turiști se situează, în general, între 5 și 7 zile, pe parcursul cărora beneficiază de infrastructura de agrement și de organizarea unor vizite la principalele obiective turistice din regiune sau e de 3-4 zile în cazul turiștilor veniți pe cont propriu pentru un tur al României.

De asemenea, în privința turiștilor străini, în contextul apariției pe piața brașoveană de afaceri a unui număr tot mai mare de companii străine și a creșterii interesului investitorilor pentru această zonă, în ultimii ani a a luat amploare și turismul de afaceri, reprezentat, în genere, de persoane ce ocupă posturi de middle sau top management sau care își conduc propriile afaceri și care au interese economice în regiune. Durata sejurului pentru aceste persoane este de 1-3 zile.

Fig. nr.4.16. Situația comparativă sosiri/înnoptări ale turiștilor străini sosiți în unitățile de primire turistică din Râșnov în anul 2011 . (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig. nr. 4.17. Țara de proveniență a turiștilor străini sosiți în structurile de primire turistică din Râșnov în anul 2011. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig. nr. 4.18. Țara de proveniență și numărul turiștilor străini sosiți în structurile de primire turistică din Râșnov în anul 2011

Fig. nr. 4.19. Țara de proveniență și numărul de înnoptări ale turiștilor străini la Râșnov (2011)

4.7.3.2. În funcție de obiectivele urmărite

Turiștii interesați de practicarea sporturilor de iarnă

Datorită reliefului și infrastructurii turistice de iarnă, zona Brașovului reprezintă o destinație preferată pentru turiștii interesați de practicarea sporturilor de iarnă, beneficiarii principali pentru această categorie de turiști sunt orașul Brașov cu Poiana Brașov și Predeal care dispun de infrastructura necesară. În general, turiștii autohtoni din această categorie optează pentru practicarea turismului de week-end, durate de ședere mai lungi înregistrându-se numai pe perioada sărbătorilor de iarnă. Apropierea de Poiana Brașov a transformat Râșnovul într-o bază de cazare și de plecare pentru turiștii ce practică sporturile de iarnă.

Dezvoltarea infrastructurii sportive râșnovene (trambulinele pentru sărituri cu schiurile și baza olimpică de biatlon) vor favoriza impunerea orașului Râșnov ca furnizor de servicii pentru sporturile de iarnă. Desemnarea Râșnovului ca bază de desfășurare a concursurilor de sărituri cu schiurile în cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European 2013 constituie un factor multiplicator al circulației turistice. Baza sportivă de pe Valea Cărbunării reprezintă o miză a atragerii turiștilor pasionați de sporturi de iarnă și prin competițiile europene de sărituri cu schiurile, combinată nordică, schi fond și biatlon.

Turiștii aflați în căutare de odihnă și relaxare

În această categorie intră persoanele care aleg să-și petreacă în regiune vacanțele și concediile, durata de ședere medie fiind de 7-10 zile. Pe lângă serviciile de cazare, acești turiști acordă o importanță deosebită oportunităților de petrecere a timpului liber. Ei optează pentru pachete mai complexe de servicii turistice care le oferă posibilitatea de a participa le diverse activități de agrement (schi, drumeție, echitație, mountain-bike, alpinism), la vizite și excursii organizate în punctele de interes cultural, istoric și natural și la evenimentele culturale, folclorice și sportive. Acest segment de piață include turiști români și străini, sosiți individual sau în grupuri organizate.

Turiștii aflați în interes de afaceri

Potențialul economic al regiunii Brașov a contribuit și la apariția turismului de afaceri. Aceste persoane vizitează regiunea în scopul unor întâlniri de afaceri sau pentru a participa la diverse evenimente de profil, precum târguri, expoziții, training-uri. Sunt turiști români și străini, cazați în zonă, în general, pentru 1-3 zile.

Turiștii interesați de cultură și istorie

Sunt turiști cu un nivel de educație peste medie, care se așteaptă ca produsul turistic să îndeplinească nu numai criterii de siguranță, standardizare, ci și de autenticitate și specificitate. Această categorie are ca obiectiv descoperirea monumentelor și siturilor istorice, incluzând peisajele culturale ale destinațiilor de călătorie și experimentarea activităților și locurilor care reprezintă în mod autentic istoria culturală a comunităților pe care le vizitează. Factorii motivanți ai acestor turiști sunt învățarea, descoperirea specificului local, a altor culturi și civilizații. Acest segment de piață include turiști români și străini, sosiți individual sau în grupuri organizate. Este o piață turistică în care Râșnovul constituie prin agenda sa culturală un punct de atracție de nivel național, și în anumite segmente chiar internațional (reconstituirea istorică/reenactment).

4.7.3.3. În funcție de dimensiunea grupurilor

Turiștii individuali

Segmentul turiștilor individuali deține, în prezent, ponderea cea mai mare, reprezentând la nivelul anului 2010, un procent de aproximativ 70 % din numărul total al persoanelor care au vizitat regiunea Brașovului. În această categorie sunt incluse și familiile și grupurile mici de până la 10 persoane care își organizează singuri concediile sau vacanțele, precum și persoanele aflate în tranzit sau care vizitează zona în diferite scopuri. Acest segment este reprezentat în marea majoritate de turiștii români.

Turiștii individuali sunt interesați în primul rând, de serviciile de cazare și masă, serviciile de agrement și de petrecere a timpului liber fiind accesate ocazional. Cu toate acestea se poate aprecia că există interes din partea acestui segment pentru turismul tematic organizat la Râșnov, însă pentru practicarea acestei forme de turism, în special a turismului cultural este necesară asigurarea unei continuități a promovării agendei culturale.

Grupurile organizate

În prezent, marea majoritate a grupurilor organizate de turiști care vizitează zona Brașovului provin din străinătate. Așa cum am arătat, românii preferă turismul individual, adresându-se agențiilor de turism pentru sejururi organizate doar atunci când doresc să își petreacă vacanța sau concediul în străinătate.

În categoria grupurilor organizate se pot include și grupurile școlare, care ajung în zonă sub forma excursiilor sau taberelor școlare.

4.7.4. Durata medie de ședere în zonă

Prin corelarea numărului turiștilor sosiți în oraș cu numărul de înnoptări înregistrate în structurile de cazare, putem considera că durata medie a șederii s-a menținut constantă în perioada analizată (tabelul nr.4.5.).

Tabelul nr.4.5. Evoluția duratei medii de ședere la Râșnov în perioada 2007-2010

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

În general, se poate spune că nu s-au înregistrat modificări semnificative la nivelul duratei sejurului acesta oscilând în intervalul 1,9-3,45 zile pentru tot arealul. Spre deosebire de stațiunile concurente, care înregistrează fluctuații mai mari, Râșnovul are o anumită constanță în privința acestui indicator (2,15-2,30 în perioada 2008-2011) (fig.nr.4.20.). Durata medie de ședere, relativ scurtă, este influențată de următorii factori:

Gradul ridicat de sezonalitate a turismului practicat în zonă;

Lipsa unei oferte turistice diversificate;

Vizibilitatea redusă a patrimoniului cultural-istoric local;

Insuficienta promovare a potențialului turistic al regiunii.

Fig.nr. 4.20. Situația comparativă 2008-2011 a duratei sejurului turiștilor români și străini în structurile de primire turistică din județul Brașov. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Durata de ședere diferă pentru fiecare categorie de turiști. Astfel, perioadele cele mai lungi se înregistrează în cazul concediilor de odihnă, iar duratele de ședere scurte, de 1-2 zile, sunt caracteristice turiștilor de afaceri și celor care practică turismul de week-end.

La Râșnov, trebuie să remarcăm că în anii 2009 și 2011 pentru turiștii străini s-a înregistrat o medie a duratei sejurului de peste 3 zile, care este sensibil mai mare decât cea a turiștilor români în aceeași perioadă (fig. nr. 4.21.). În general, durata de ședere a turiștilor străini este mai mare, deoarece vor să beneficieze de infrastructura de agrement și să organizeze vizite la principalele obiective turistice din regiune.

Fig. nr. 4.21. Evoluția duratei sejurului turiștilor români și străini sosiți la Râșnov în structurile de primire turistică, între anii 2008-2011. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Avantajele semnificative ale turismului râșnovean sunt determinate de apropierea față de marile centre urbane, ceea ce reduce considerabil timpul de deplasare și prețurile totale mai scăzute în raport cu ofertele internaționale.

4.7.5. Sezonalitatea

În stațiunile montane din România, sezonalitatea este una dintre problemele care afectează dezvoltarea și durabilitatea turismului. Sezonalitatea turismului în regiune este un factor care afectează atât numărul de sosiri, cât și durata medie a șederii.

Cererea cea mai ridicată este înregistrată în perioada concediilor de vară, respectiv în cea a sărbătorilor de iarnă (Crăciun și Revelion). Cel mai important interval pentru activitatea turistică este 15 iulie-30 august, când cererea se intensifică cel mai mult. Legat de luna iunie, numărul de turiști este mai mic, comparativ cu celelalte luni de vară, situație explicată prin faptul că vacanțele școlare încep abia la sfârșitul lunii și prin începutul sezonului pe litoral, care determină ca turiștii de week-end, fideli până atunci muntelui să aleagă marea. Intervalul 20 decembrie-5 ianuarie este cel mai aglomerat al iernii. Paștele și ziua de 1 Mai aduc un aflux mare de turiști, mai ales când cele două evenimente sunt apropiate, iar turiștii pot beneficia de mini-vacanțe. Diminuările semnificative ale numărului de vizitatori și înnoptări au loc mai ales în intervalele martie-aprilie și septembrie-noiembrie, considerate ca fiind de extra-sezon.

Și economia Râșnovului este afectată de caracterul de sezonalitate al turismului, provocat în primul rând de gradul ridicat de specializare al ofertei turistice disponibile și de vizibilitatea aflată încă la un nivel inferior a patrimoniului său cultural-istoric și natural în percepția consumatorilor de turism.

Sezonalitatea turismului este accentuată și de faptul că zona Brașov-Valea Prahovei este promovată aproape în exclusivitate ca destinație pentru practicarea sporturilor de iarnă și de faptul că serviciile turistice alterrnative pentru petrecerea timpului liber nu sunt bine dezvoltate. De asemenea, potențialul reprezentat de turismul de nișă este insuficient exploatat. În acest sens, pentru întreaga zonă, din anul 2008, după recuperarea cetății medievale, Râșnovul a beneficiat de cea mai spectaculoasă dezvoltare și promovare a turismului cultural, nu numai din zona Brașov-Valea Prahovei, ci și la nivel național.

4.8. Analiza SWOT- infrastructura și promovarea Râșnovului turistic

În urma analizei infrastructrurii și a promovării turistice s-au constatat următoarele aspecte:

CAPITOLUL V

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ

5.1. ACCESIBILITATEA LA INFRASTRUCTURA MAJORĂ DE TRANSPORT

5.1.1. Căile de comunicație și transporturile rutiere

Drumurile europene, naționale și județene

Circulația principală în orașul Râșnov se desfășoară pe DE 574 (Craiova-Pitești-Brașov-Târgu Secuiesc-Onești-Bacău), șosea internațională clasa B, care, pe sectorul Pitești-Brașov coincide cu DN 73. Aceasta urmărește traseul strada Branului-strada Caraiman, iar de la intersecția cu strada Uzinei se formează DN 73A Șercaia-Poiana Mărului-Zărnești-Râșnov-Pârâul Rece-Predeal. O ramificație a DN 1, DN 1 E face legătura între Râșnov și Brașov prin Poiana Brașov, însă este greu practicabilă pe timp de iarnă, fiind sinuoasă și de ampriză redusă. Tot pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov sunt localizate și două drumuri județene DJ 112 A Hărman-Bod-Hălchiu-Codlea-Vulcan-intersecția cu DN 73 A și DJ 112 B Cristian-Vulcan (fig. nr. 5.1.).

De asemenea, localitatea mai are străzi de circulație majoră (strada Republicii, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul), precum și străzi de categoria a III-a (colectoare) în număr de 40 și de categoria a IV-a (de deservire locală) în număr de 13. Lungimea totală a străzilor este de 53 km, dintre care 32 modernizați. Aceste străzi prezintă „asimetrii de amenajare stânga-dreapta, unele fără trotuare amenajate, fără amenajări pentru scurgerea eficientă a apelor meteorice, cu intersecții la distanțe mici și/sau neamenajate corespunzător, cu vizibilitate redusă, unele trasee sinuoase, toate aceste caracteristici purtând, în cele mai multe cazuri, amprenta istorică a modului de construire în evoluția țesutului urban și a condițiilor de relief. Intersecțiile drumurilor naționale cu calea ferată sunt amenajate la nivel.” (Plan Urbanistic General –PUG Orașul Râșnov, 2009, p. 42).

Pentru viitor se preconizează scoaterea circulației de tranzit din localitate prin construirea unei ocolitoare în partea de vest a orașului racordată la DN 73 înainte de pasajul de nivel cu calea ferată Brașov-Zărnești și la ocolitoarea comunei Cristian cu traversare a căii ferate și a străzii Alexandru Sahia prin pasaj superior. Traseul se va desfășura în continuare între fosta SC Romacril SA și strada Ioan Slavici și printr-o curbă de stânga se virează spre est și se racordează la DN 73 și DN 73 A spre Pârâul Rece.

Tot pentru viitor s-a proiectat ca autostrada A3-Transilvania să treacă pe la est de Râșnov, având un pasaj superior peste DN 73A și peste calea ferată.

Semnalizarea rutieră este bună pe rețeaua de drumuri naționale, satisfăcătoare pe rețeaua de drumuri județene și insuficientă pe drumurile comunale (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2010, p. 65).

Fig. nr. 5.1.Căile de comunicație terestre rutiere și feroviare și infrastructura de transport din unitatea administrativ teritorială Râșnov

Alte drumuri

În această categorie se includ drumurile care, din punct de vedere legal, nu sunt publice, dar care au rolul de a asigura accesul la zone și puncte de exploatare forestieră, agricolă, obiective economice și altele. Drumurile cuprinse în această categorie pot reprezenta tronsoane sau legături reale între așezările umane, zone sau puncte de interes, de aceea importanța lor e deosebită.

Drumurile forestiere

Drumurile forestiere (DF) reprezintă acele căi rutiere care facilitează legătura dintre masivele împădurite și drumurile publice. Ele au fost special concepute pentru gospodărirea fondului forestier, dar și pentru transportul materialului lemnos de la sursă spre unitățile de prelucrare. Ele pot fi utilizate și pentru desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, dar și pentru intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre. Fiind căi de transport de utilitate privată, drumurile forestiere sunt închise circulației publice. Excepțiile sunt reprezentate de activitățile sportive, de recreere și turism, care au nevoie de acordul deținătorului pentru a putea fi practicate.

În prezent se reabilitează unele drumuri forestiere: Glăjărie 122D, Pănicel 133D, Mălăiești 129D, Țigănești 125D, Pârâul Nisipului, Pârâul Timenului și Valea lui Dobre în lungime totală de 22,087 km din totalul de 57,5 km de drumuri forestiere aflate în administrarea Ocolului Silvic Râșnov. Lucrarea include și realizarea a 64 de poduri și podețe (Gazeta de Râșnov, iunie 2012, p. 3).

Drumurile de câmp (agricole)

În categoria alte drumuri sunt cuprinse și drumurile de câmp, care au rolul de a asigura circulația oamenilor, a mașinilor și transportul produselor din câmp și la câmp, dar și accesul la fiecare solă și parcelă a mașinilor agricole. Aceste drumuri completează drumurile județene și comunale.

Rețeaua de drumuri private – altele decât cele forestiere, industriale și agricole

Aceste drumuri asigură satisfacerea cerințelor proprii de transport rutier pentru unitățile economice, accesul în incinte, putând fi administrate de persoane fizice sau juridice, care pot fi proprietari sau administratori. Pot fi drumuri deschise sau închise circulației publice. În prima categorie se includ drumurile publice sau private care deservesc obiectivele turistice sau alte obictive la care publicul are acces, iar în cea de-a doua sunt cuprinse drumurile de utilitate privată care deservesc obiective interzise accesului publicului.

Disfuncționalități și probleme

În urma analizei SWOT sunt relevate următoarele aspecte:

5.1.2. Căile de comunicație și transporturile feroviare

Orașul Râșnov dispune de de o stație pentru călători, înființată în anul 1891 și de o haltă deschisă pentru traficul de călători fără vânzător de bilete, dată în folosință în anul 1959 ca urmare a construirii platformei industriale și a coloniei de blocuri. Ambele sunt situate la o distanță de 3 km una de alta pe linia ferată neinteroperabilă simplă secundară neelectrificată L 203 (Brașov – Râșnov – Zărnești) în lungime de 27,86 km.

De la Brașov se face legătura cu magistralele 200: Brașov-Făgăraș-Sibiu-Vințu de Jos- Deva-Arad-Curtici (tronson simplu neelectrificat), 300 (Coridorul IV Paneuropean): București- Sinaia-Predeal-Brașov-Sighișoara-Teiuș-Cluj Napoca (tronson dublu electrificat), 400: Brașov- Sf.Gheorghe-Ciceu-Deda-Dej-Baia Mare (tronsonul până în stația Hărman este dublu electrificat) și cu liniile ferate secundare Brașov-Sfântu Gheorghe-Brețcu și Brașov-Întorsura Buzăului.

Stația ce deservește orașul Râșnov are instalații aferente (casă de bilete, rampă, macara pentru încărcarea și descărcarea mărfii), pe când halta nu mai are nicio instalație (până în anul 2000 a funcționat casa de bilete care, din cauză că numărul călătorilor s-a împuținat foarte mult, nu a mai fost rentabilă și a fost închisă).

Transportul feroviar de mărfuri (produse petroliere destinate SC Romoil SA Zărnești, material lemnos și deșeuri de hârtie pentru SC Ecopaper SA Zărnești) se desfășoară pe linia ferată neinteroperabilă simplă secundară neelectrificată L 203 și, anterior închiderii SC Romacril SA, pe calea ferată uzinală Râșnov-SC Romacril SA. Pe aceasta din urmă se transportau materii prime necesare procesului de producție, dar și produse finite, însă în perioada actuală transporturile pe această cale ferată sunt sistate, linia fiind dezmembrată.

Pe tronsonul Brașov (Gara Bartolomeu)-Râșnov se poate realiza transportul turiștilor și cu garnituri de tren de epocă.

Disfuncționalități și probleme

În urma analizei SWOT sunt relevate următoarele aspecte:

5.2. INFRASTUCTURA EDILITARĂ

5.2.1. Rețeaua de transport a energiei electrice

În 1911 la Râșnov se dă în exploatare prima uzină electrică din Țara Bârsei (Pepene, Popovici, Ștefănescu, 2011, p.49). Astfel, Râșnovul este una dintre primele localități care beneficiază de curent electric . ,,Stabilimentul electric” era afacerea industriașului brașovean Martin Copony. A doua uzină electrică a fost construită în 1934, pe valea Ghimbășelului (tabelul nr. 5.1.).

Orașul Râșnov este alimentat cu energie electrică din două surse și anume: stația de transformare 110/20 kV amplasată în fața FSR SA și hidrocentrala nr. 2 din zonă cu LEA 20 kV.

Distribuția energiei electrice în localitate se realizează prin 19 posturi de transformare instalate pe stâlpi de beton și cabine supraterane cu 3200 kVA. Rețeaua de joasă tensiune (380/220 V) e instalată pe stâlpi de beton sau subteran (în cvartalele Florilor și Centru Nord) .

Tabelul nr. 5.1. Centralele hidroelectrice de mică putere și microhidrocentralele din unitatea administrativ teritorială Râșnov

(Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov))

Pentru alimentarea cu energie electrică a locuințelor și dotărilor propuse a se construi în noul intravilan e necesară o putere electrică instalată de 10 kV și construirea unui număr de 5 posturi de transformare racordate la rețeaua de 20 kV a zonei.

Disfuncționalități și probleme

În urma analizei SWOT sunt relevate următoarele aspecte:

(Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p. 189)

5.2.2.Transporturile prin conducte

5.2.2.1. Rețeaua de transport și distribuție a gazelor naturale

Orașul Râșnov este alimentat cu gaze naturale din sistemul de conducte magistrale 3 x Dn 700 mm, provenite din câmpurile de extracție din zona Mediaș-Copșa Mică. Localitatea deține o rețea de distribuție a gazelor naturale utilizate pentru prepararea hranei, pentru producerea energiei termice, în procese tehnologice cu flacără directă sau în activități de laborator. Orașul Râșnov este alimentat printr-un un racord și o stație de predare-primire cu panouri de reglare.

După anul 1990 s-au executat extinderi masive de rețele de gaze naturale și s-au înființat sisteme de distribuție noi, dar datorită dezvoltării urbane și turistice este necesară redimensionarea rețelelor existente, dimensiunile acestora fiind depășite de debitele din acești ani.

Disfuncționalități și probleme:

În urma analizei SWOT sunt relevate următoarele aspecte:

5.2.2.2. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă în orașul Râșnov se face atât din ape de suprafață (cursuri de apă și acumulări de apă) cât și din pânza freatică. Deși sunt tehnic utilizabile, resursele de apă necesită realizarea unor lucrări de investiții: prize de captare, foraje, conducte de aducțiune, rezervoare de stocare, stații de tratare a apei brute, stații de pompare și rețele de distribuție către consumatori.

Din cauza construirii unor ansambluri rezidențiale noi (Cartierul Primăverii, Cartierul Toamnei) și a unor spații destinate serviciilor de cazare (pensiuni, cabane) s-a creat o presiune în plus asupra resurselor de apă existente. Această presiune determină municipalitatea să aloce fonduri pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare existente, dar și construirea altora noi. În prezent, construcțiile turistice de pe Valea Glăjăriei și de pe Pârâul Cheii se alimentează cu apă prin puțuri forate sau captări de izvoare.

Avântul turistic evidențiat prin creșterea capacității de primire turistică, dar și prin organizarea și desfășurarea unor evenimente sportive, culturale, ce presupun un aflux de turiști important, determină realizarea unei evaluări cât mai fidele a volumelor existente, cât și a capacității de susținere a infrastructurii de alimentare cu apă a unui astfel de demers. La această evaluare trebuie să se ia în considerare și rezervele necesare pentru asigurarea cu apă, în cazul producerii unor incendii naturale, precum și alimentarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale (tunuri de zăpadă) pentru pârtiile de schi, atunci când condițiile naturale sunt limitate.

Operatori de servicii asociate infrastructurii de deservire cu apă potabilă

În orașul Râșnov operatorul de distribuție a apei este compania SC Goscom Cetatea Râșnov SA, iar operatorul de preluare a apelor uzate este Compania Apa Brașov SA. În prezent în orașul Râșnov există un sistem centralizat de alimentare cu apă cu o lungime de 40 km, cu rețele de distribuție pe toate străzile.

Captări de apă de suprafață și subterană

Calitatea apei este o condiție necesară practicării unui turism de calitate, iar resursele de apă existente afectează durabilitatea activității turistice. Sursa de apă cea mai importantă o constituie cea de suprafață, care este puternic influențată de scăderea debitelor în sezonul cald. Orașul Râșnov dispune de instalații centralizate de alimentare cu apă: captare, aducțiune, înmagazinare, stație de clorinare și rețele de distribuție, debitul de apă necesar orașului fiind captat din sursa Cheile Râșnoavei prin drenaje executate de-a lungul pârâului Valea Cheii și asigură un debit de 80-100 l/s. Noile construcții turistice existente pe Valea Glăjăriei sau Valea Râșnoavei se alimentează cu apă prin puțuri forate sau captări de izvoare, debitul fiind suficient.

Izvoarele se află la circa 6 km de oraș. Debitul captat e transportat la rezervoarele de înmagazinare cu V=2×1500+1×300 m³ amplasate la cota 687,0 m în zona Dobrice printr-o conductă de aducțiune Dn=250 mm cu lungimea de 6,8 km. De la rezervoare apa se distribuie prin artere și rețele de distribuție, existente, care au o lungime totală de circa 40,251 km. Numărul branșamentelor existente la consumatori (populație, agenți economici) este de circa 2.440 bucăți. Lungimea totală a branșamentelor existente este de circa 19,5 km (Plan Urbanistic General PUG Orașul Râșnov, 2009, p. 54).

Alimentarea cu apă a întreprinderilor e rezolvată astfel: FSR se alimentează cu apă din rețeaua publică a orașului, iar colonia de blocuri de locuințe Romacril are sursa proprie de apă. Compensarea variațiilor orare la FSR s-a făcut prin construirea a două castele de apă de 160 si 200 m³. Alimentarea cu apă industrială și de incendiu se face din pârâul Ghimbășel prin captarea de suprafață existentă. De la captare, apa se transportă într-un castel de apă cu volumul de 945 m³.

Capacități de stocare a apei de alimentare

Rezervoarele de stocare a apei potabile pentru alimentarea localității Râșnov au capacități proiectate în funcție de numărul locuitorilor deserviți. Orașul Râșnov dispune de trei capacități de stocare a apei potabile, ce însumează un volum de 3300 m³.

În orașul Râșnov, disfuncționalitățile tehnice ale infrastructurii de alimentare se referă la următoarele aspecte:

5.2.2.3. Canalizarea și epurarea apelor uzate

În teritoriul analizat, se constată că, în cadrul infrastructurii asociate apei, sistemele de preluare, transport și epurare a apelor uzate prezintă diferite grade de uzură, cu ponderi diferențiate de acoperire a populației deservite de aceste amenajări. Sistemul de canalizare existent în orașul Râșnov este realizat în sistem separativ pentru ape uzate menajere și ape pluviale.

Rețelele de canalizare și evacuare a apelor uzate

Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe circa 50% din străzi. În prezent se execută un colector de canalizare din stațiunea Poiana Brașov până la colectorul ovoid 500/750 mm Râșnov-Cristian.

În orașul Râșnov există următoarele rețele de canalizare: colector canalizare menajeră Râșnov-Cristian-Ghimbav-Brașov executat încă din anul 1975, ce evacuează apele în stația de epurare a orașului Brașov cu tuburi ovoidale de 500/750 mm si 600/900 mm și, respectiv rețeaua de canalizare menajeră Dn=250-300 mm. Evacuarea apelor pluviale se face în pârâul Ghimbășel prin rigole deschise sau prin rețele de canalizare pluvială, iar acestea deversează apele prin intermediul gurilor de vărsare. Colonia de blocuri de locuințe Romacril avea instalații proprii de canalizare, rețele și stație de epurare mecanică (decantor Imhoff). Apa epurată era deversată în pârâul Pănicel. FSR își evacuează apele uzate menajere în colectorul de canalizare Râșnov- Brașov, respectiv în stația de epurare a municipului Brașov.

Pentru apele pluviale există în prezent rețele și colectoare de canalizare pluvială în zona centrală a orașului care descarcă apele colectate în pârâul Ghimbășel. S-au mai executat rețele de canalizare pluvială în cartierul Primăverii pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbășel și pe strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole.

Stațiile de epurare

Stația de Epurare Stupini – Brașov este localizată la circa 3 km nord-vest de municipiul Brașov, asigurând epurarea apelor menajere și industriale din Municipiul Brașov și din localitățile învecinate (Cristian, Râșnov, Ghimbav, Săcele, Hărman, Sânpetru). În prezent capacitatea de lucru stației de epurare este de 1620 l/s.

În orașul Râșnov, disfuncționalitățile tehnice ale gospodăririi apelor uzate se referă la următoarele aspecte:

(Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal interorășenesc Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov –Brașov (Poiana Brașov), 2009, p. 196)

5.2.2.4. Rețeaua de distribuție a agentului termic

Producerea energiei termice pentru încălzire și asigurarea apei calde menajere în cartierele de locuit se asigură în prezent din surse proprii cu gaz metan și lemne. Până în anul 1996, apartamentele de bloc erau încălzite și primeau apă caldă de la centralele termice de cvartal pe combustibil lichid sau de la punctul termic al coloniei de locuințe de la Romacril. După această dată, locuitorii s-au debranșat de la rețeaua de alimentare cu apă caldă și căldură datorită costurilor ridicate comparativ cu posibilitățile lor financiare, randamentului scăzut, pierderilor de căldură și apă, stării proaste a echipamentelor și rețelelor termice. Sursele termice aveau o vechime de cel puțin 20 de ani la momentul încetării funcționării, fiind realizate pe baza unor concepții tehnice românești, cu utilaje românești, suferind reparații parțiale repetate în timp. Acestea nu depășeau randamentul de 60-65%.

În anul 1995 s-au reabilitat două centrale termice de cvartal și rețelele aferente cu echipamente moderne, cu randament ridicat și când s-a terminat execuția s-au „trezit” că nu mai au clienți, de aceea au trebuit să vândă instalațiile respective la preț redus pentru a mai recupera din cheltuieli.

Locuințele unifamiliale din zona mai veche a orașului și din cartierele de case sunt încălzite local cu microcentrale termice sau cu sobe cu gaz metan sau lemne.

Dotările social-culturale își asigură încălzirea din surse proprii pe bază de gaz metan.

Disfuncționalități și probleme:

5.2.2.5. Rețele de produse petroliere

Rețelele de produse petroliere sunt reprezentate de o conductă de produse petroliere

(benzină, motorină) DN 300 mm care face legătura Brașovului cu rafinăriile de la Ploiești.

Conducta respectivă alimentează depozitul de carburanți de la Cristian.

Conform legii, distanța minimă de siguranță între locuințe și conductele care transportă produse petroliere este de 100 m pentru cele prin care circulă benzină și 10 m pentru cele care tranzitează motorină.

În prezent, această conductă este în stare de conservare, urmând să se hotărască dacă se va mări gradul de siguranță și se va folosi în continuare sau va fi dezafectată și apoi dezmembrată.

5.3. INFRASTRUCTURA DE TELECOMUNICAȚII

Orașul Râșnov dispune de rețele de telefonie fixă, mobilă GSM, cablu TV și internet. Accesul la rețele de telecomunicații este facil și permite operatorilor din turism racordarea la serviciile diferiților furnizori de pe piață.

Rețeaua telefonică urbană este digitală începând cu anul 2006 și e alcătuită din instalații subterane și aeriene pe stâlpi sau pe fațadele clădirilor. Instalațiile subterane se află în zona blocurilor de locuit, cu pondere în zona Florilor, canalizațiile subterane fiind executate prin tuburi din beton 1 x 4 canale sau prin țevi din PVC. Rețeaua telefonică interurbană e alcătuită din cabluri intrare-ieșire, instalate în canalizație în cea mai mare parte și , pe porțiuni reduse, direct în săpătură. Liniile telefonice interurbane județene sunt: Brașov-Cristian-Râșnov-Predeal și Codlea-Vulcan-Cristian-Râșnov.

Compania națională de telefonie fixă Romtelecom, alături de companiile de telefonie moibilă care au acoperire națională, Orange, Vodafone și Cosmote domină piața telecomunicațiilor. Un alt operator de telefonie fixă, care operează în spațiul orașului Râșnov este și RDS (Romania Data Systems). Tendințele care se remarcă în domeniul telecomunicațiilor sunt reprezentate de creșterea gradului de modernizare, datorită expansiunii tehnicii și de creșterea gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Acest proces alert de modernizare va continua prin montarea cablurilor optice, prin mărirea capacității rețelelor digitale și prin extinderea telefoniei mobile și a comunicațiilor prin poșta electronică.

În orașul Râșnov se pot recepționa programele1 și 2 ale Televiziunii Române și cele ale televiziunilor comerciale Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, care au înființat și posturi locale și a posturilor locale MIX TV, RTT, TVS, NOVA TV. Rețeaua de distribuție a televiziunii prin cablu a cunoscut un proces vertiginos de dezvoltare, marcat prin recepționarea a numeroase posturi de televiziune din România și din străinătate.

Serviciile de Internet sunt furnizate de mari companii, ca: RDS – Romania Data Systems, Romtelecom, care furnizează mai multe tipuri de servicii internet, Vodafone, Orange și Cosmote, care oferă servicii Internet în special pentru abonații serviciilor de telefonie mobilă.

În urma analizei SWOTsunt relevate următoarele aspecte:

5.4. TRANSPORTURILE PE CABLU ȘI GOSPODĂRIREA COMUNALĂ

Instalațiile de transport pe cablu sunt corelate cu pârtiile de schi. Trambulinele K35, K64 și K 90 sunt deservite de o instalație de telescaun, care este utilizabilă exclusiv de către sportivi, antrenori sau staff-ul tehnic de la concursurile de sărituri cu schiurile. Aceasta prezintă cota 682 metri la stația inferioară și 776 metri la cea superioară, diferența de nivel fiind de 94 metri. Lungimea traseului este de 324 metri, acesta parcurgându-se în 5 minute și 32 secunde. Viteza de operare este de 1,5 metri/secundă, iar capacitatea de transport este de 311 persoane/oră.

În anul 2006, la Râșnov a fost adusă din Germania o mașină de pompieri, fiind primul pas în crearea actualului serviciu voluntar de pompieri, susținut integral de Primăria Râșnov. În anul 2008 s-a achiziționat un echipament ATV pentru intervenții dificile, cu o putere de stingere a incendiilor mai mare decât o mașină clasică de pompieri, iar în anul 2011 o ambulanță nouă, o mașină de descarcerare și o autoscară pentru pompieri, pentru ca în anul 2012 să se achiziționeze o mașină cu apă și o mașină cu motopompă, tracțiune 4×4. În anii 2007 și 2008, în oraș au fost aduse două ambulanțe noi: una de clasă B1-B2 care poate să facă față urgențelor de grad 0 și o mașină de intervenții la dispoziția medicilor de familie. Tot în anul 2008 au fost puse bazele unui centru de permanență medicală, astfel că râșnovenii, dar și turiștii oaspeți în oraș să aibă, 24 de ore din 24, un medic de gardă la dispoziție.

CAPITOLUL VI

FORME DE TURISM PRACTICATE

Literatura de specialitate relevă numeroase încercări de definire, de tipizare a activităților turistice. Nu există încă elemente clare în ceea ce privește tipurile și formele de turism. Relația dintre tipurile de turism și spațiul geografic este cât se poate de flexibilă, pe același teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism, selectivitatea aparținând resurselor atractive existente.

Formula simplă a turismului actual românesc (asigurarea cazării și mesei) nu mai satisface cerințele turismului modern, ea trebuie completată cu asigurarea unor servicii de agrement cât mai diverse și de bună calitate. Posibilitățile pe care le oferă orașul Râșnov și împrejurimile sale sunt multiple în acest sens.

Lărgirea ofertei turistice în zonă vine cu multiple beneficii, atât pentru turiști, cât și pentru prestatori. Oferirea de noi servicii turistice creează noi locuri de muncă în comunitate, care răspund, mai ales, nevoilor tinerilor prin angajarea lor sezonieră sau permanentă.

Agrementul și animația reprezintă, alături de odihnă și recreere sau alte motivații o componentă esențială a vacanțelor turiștilor. Astfel, mediul orașului Râșnov oferă o mare varietate de posibilități de destindere care satisfac motivațiile și cerințele celor mai diverse categorii de turiști. Se impun printre acestea: excursiile, plimbările și ascensiunile montane, cura de aer, cultură, cunoaștere, contemplarea peisajului, practicarea sporturilor de iarnă (schi fond, schi de tură, schi alpin, săniuș), a sporturilor în aer liber (tenis, volei, fotbal), a sporturilor extreme, echitație, pescuit, vânătoare, studiul naturii, fotografie, participarea la festivaluri, sărbători tradiționale.

6.1. TURISMUL MONTAN

6.1.1.Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă

Se bazează pe existența unui domeniu schiabil, iar practicarea schiului de agrement și sportiv a generat acest tip de turism. Această categorie de turism vizează, în primul rând, practicarea și urmărirea sporturilor de iarnă (sărituri cu schiurile, schi fond și biatlon). În prezent, Râșnovul dispune de o infrastructură sportivă nouă și performantă. Un impuls decisiv pentru dezvoltarea turismului sportiv la Râșnov l-a constituit Festivalul Olimpic de Iarnă al Tineretului European, găzduit de România în perioada 16-22 februarie 2013. La FOTE, Râșnovul a organizat competițiile de sărituri cu schiurile.

Deocamdată, la Râșnov se pot practica doar schiul fond, biatlonul și săriturile cu schiurile, dar primăria a scris un proiect prin care urmărește amenajarea unui domeniu schiabil. Odată finalizat, el va asigura Râșnovului un atu considerabil: orașul va deveni o stațiune unde se va putea schia până la șase luni pe an, în condițiile în care alte stațiuni de schi se confruntă cu o mare problemă: iernile din ce mai scurte. Prin acest proiect, Râșnovul va avea propria pârtie de schi. Locația aleasă este Valea Țigănești, o zonă cu o altitudine situată cu puțin peste 2.000 de metri. Acest lucru conferă noii pârtii un lucru inedit, fiind pe lângă prima pârtie a Râșnovului și cea mai înaltă pârtie de pe Valea Prahovei. Pârtia va fi construită conform standardelor europene și va fi dotată cu o instalație modernă de telescaun, cu o lungime de 4.630 metri. Baza de urcare va fi la 11,5 kilometri de oraș, accesibili cu mașina, iar zona va deveni, de fapt, o mini-stațiune de schi, deoarece aici va fi construit și un motel cu 250 locuri de parcare și un loc special pentru închiriere de schiuri, toate pe o suprafață de 1,36 hectare. Chiar dacă în zona respectivă zăpada este prezentă aproape șase luni pe an, vor fi achiziționate și câteva tunuri de zăpadă pentru a menține pârtia în condiții excelente. Pe perioada verii, numeroasele trasee care trec prin Valea Țigănești vor asigura funcționarea telescaunului și în afara sezonului, o plimbare liniștită deasupra munților Bucegi fiind o rețetă de succes de atragere a turiștilor.

Interesul Râșnovului pentru sporturile de iarnă este vechi de peste 100 de ani, însă Râșnovul a intrat definitiv în istorie prin trambulinele sale și prin organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European din anul 2013 (fig. nr. 6.1.), cel mai important eveniment sportiv din istoria sporturilor de iarnă din România, alături de Brașov, Poiana Brașov, Predeal și Fundata-Cheile Grădiștei (fig. nr. 6.2.). Aceasta a reprezentat pentru Râșnov o încununare a unei tradiții începute acum peste 100 de ani.

Fig. nr. 6.1. Programul Festivalului Olimpic al Tineretului European (Sursa: http://www.primariarasnov.ro)

Fig. nr. 6.2. Locațiile de desfășurare ale Festivalului Olimpic al Tineretului European și distanțele dintre acestea și Satul Olimpic (Poiana Brașov). (Sursa: http://eyowf2013.ro/transport-2?lang=ro)

Dar competiții importante la nivel internațional au fost găzduite și în anii anteriori, organizarea lor la cel mai înalt nivel fiind o premisă a alegerii Râșnovului ca și oraș-gazdă pentru FOTE. Prima Cupă de vară FIS (FIS-Summer Cup Râșnov) la sărituri cu schiurile din România (7-10 iunie 2012) a marcat deschiderea oficială a centrului de sărituri cu schiurile de la Râșnov, primul astfel de centru din România și din Europa de Sud-Est construit la standarde internaționale. Concursul a fost organizat sub egida Federației Române de Schi-Biatlon. „Această zi marchează un moment important în istoria săriturilor cu schiurile din România și reprezintă o dovadă a modului în care un parteneriat public-privat poate funcționa cu succes. Investiția OMV în construirea acestui centru de sărituri cu schiurile reprezintă cea mai mare investiție privată după anii 1990 în sporturile de iarnă din România. Fără această investiție și fără sprijinul acordat de către Primăria orașului Râșnov nu am fi fost astăzi aici, onorați de prezența unor campioni mondiali și olimpici care au concurat alături de sportivi români pentru publicul din România în cadrul primei Cupe de vară FIS la sărituri cu schiurile din țara noastră", a declarat Puiu Gașpar, Secretar General al Federației Române de Schi-Biatlon.

Competiția a atras mii de spectatori care au fost încântați de evoluțiile zburătorilor cu schiurile. Aceasta fost câștigată de slovenul Jure Sinkovec, care a stabilit noul record al trambulinei (72,5 m). Podiumul a fost completat de cehul Lukas Hlava și de slovenul Robert Kranjec. În total, 33 de sportivi din nouă țări (nouă sportivi din România, patru din Austria, șase din Cehia, doi din Slovenia, patru din Olanda, unul din Bulgaria, doi din Belarus, patru din Ucraina și unul din Ungaria) au participat la concursul desfășurat pe trambulina K64 (HS71) din centrul de sărituri cu schiurile de la Râșnov. La eveniment a fost prezent și multiplul campion olimpic, mondial și câștigător al cupei mondiale și al turneului celor patru trambuline, Thomas Morgenstern, dar și cehul Roman Koudelka. Ei au fost aplaudați la scenă deschisă de miile de spectactori prezenți. „Este pentru a treia oară începând din anul 2007 când vin în România și sunt impresionat de ce s-a întâmplat în toți acești cinci ani. A fost o onoare pentru mine să iau parte la această competiție. Am simțit aceeași atmosferă ca în Cupa Mondială în ceea ce privește organizarea și interesul mass media și al publicului. Sunt sportivi români tineri care în câțiva ani vor avea rezultate foarte bune. Este nevoie de multă muncă și susținerea părinților. Bineînțeles este nevoie de o bază cum este aici la Râșnov", a declarat Thomas Morgenstern.

În perioada 18-20 ianuarie 2013, baza sportivă de pe Valea Cărbunării, din Râșnov, a găzduit Cupa Federației Internaționale de Schi la Sărituri cu schiurile (,,Cupa FIS”) Râșnov. La competiția de la Râșnov au luat startul loturile naționale de sărituri cu schiurile din 10 țări: Austria, Rusia, Polonia, Letonia, Kazahstan, Belarus, Ucraina, Bulgaria, România și, în premieră, China. Această competiție a înregistrat și o premieră națională: primul concurs oficial internațional de pe o trambulină K90 (HS 100) cea mai mare din România. Ambele zile de concurs au cuprins atât întreceri masculine, cât și feminine, derulate pe trambulinele cu lungimi de 100 și 71 de metri. Alături de echipa națională de sărituri cu schiurile, la startul competiției pentru băieți s-au prezentat alți 26 de sportivi din: Austria (2), Ucraina (5), Rusia (5), Polonia (6), Letonia (1), Belarus (2) și Kazahstan (5). Opt săritori cu schiurile din echipa națională a României, susținuți de OMV, au fost înscriși în competiție. Iulian Pâtea este câștigătorul acestui concurs masculin de sărituri cu schiurile, încheind concursul cu un total de 243 de puncte, după ce a sărit 92,5, respectiv 95 de metri în cele două manșe ale întrecerii. Aceasta a fost a doua clasare pe podium a sportivului român, după ce a terminat pe locul doi etapa desfășurată cu o zi în urmă a Cupei FIS.

Singura reprezentantă a României în concursul pentru fete, Daniela Haralambie, a încheiat pe locul al cincilea, după ce a sărit 63,5 m și 58 de metri și a avut un total de 199,4 puncte după cele două manșe. Proba s-a desfășurat pe trambulina cu lungimea de 71 de metri (HS71). În etapa desfășurată cu o zi în urmă a Cupei FIS, săritoarea a ocupat locul doi. Pe podiumul competiției au urcat rusoaicele Sofya Tikhonova (total de 235,5 puncte, sărituri de 68,5 și 64,5 metri) și Daria Grushina (220 de puncte, 64 și 64 de metri), respectiv Xinyue Chang din China (216,6 puncte, 65,5 și 64 de metri). Câștigătoarea probei Sofya Tikhonova, a stabilit și un nou record al trambulinei HS71 la categoria fete, după ce a sărit 68,5 metri în prima manșă a concursului. 10 sportive din patru țări (România, China, Rusia, Polonia) au participat la concurs.

Duminică, 20 ianuarie 2013, la Râșnov, pe Baza pentru sporturi de iarnă de pe Valea Cărbunării, pentru publicul prezent la Cupa F.I.S., în special pentru copii, a fost sărbătorită Ziua Mondială a Zăpezii.

Ziua Mondială a Zăpezii este un eveniment lansat de Federația Internațională de Schi în anul 2011, fiind continuarea unui proiect lansat în 2007, ,,Bring Children to the Snow”, proiectul inițial fiind destinat în exclusivitate copiilor. La Râșnov, această sărbătoare s-a mai desfășurat și în anul 2012.

Programul a inclus concursuri și jocuri interactive pentru copii. Evenimentul a fost organizat de Primăria Râșnov în colaborare cu școlile locale. Sub îndrumarea directorilor școlari și profesorilor de sport, pe Valea Cărbunării au fost așteptați peste 700 de elevi.

Cel mai marcant eveniment pentru tineret din România este cea de a XI-a ediție a Festivalului Olimpic al Tineretului Europen (FOTE)-European Youth Olympic Winter Festival (EYOWF), care a avut loc în Brașov și în alte două orașe din județul Brașov, Râșnov și Predeal, dar și Fundata, între 17 și 22 februarie 2013. Participanții s-au întrecut la opt probe sportive, schi alpin, schi fond, biatlon, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, sărituri cu schiurile și snowboarding. FOTE este o competiție multisport destinată sportivilor juniori (14-18 ani) din cele 49 de țări europene. Aparține Asociației Comitetelor Olimpice Europene (EOC) și se află sub egida Comitetului Internațional Olimpic (CIO).  FOTE se organizează în fiecare an impar, iar fiecare an de organizare conține o ediție de vară și una de iarnă. Prima ediție de vară a avut loc în anul 1991 la Bruxelles (Belgia) și prima ediție de iarnă în 1993 la Aosta (Italia).

Disciplinele la care au concurat sportivii sunt: competiție individuală HS 100 (băieți), HS 71 (fete), competiție pe echipe (4 membri) HS 100 (băieți), HS 71 (fete), competiție echipe mixte (2 băieți + 2 fete) HS 71, aceștia fiind născuți în anii 1996 și 1997.

La competiția de sărituri cu schiurile băieți desfășurată în data de 18 februarie 2013 au participat 56 competitori din 18 țări, în manșa a doua fiind calificați 30 sportivi din 12 țări, concursul fiind câștigat de slovenul Prevc Cene (fig. nr. 6.3.), cu sărituri de 97.5m, respectiv de 98.5 m, totalizând 261.0 p. Cea mai bună clasare a unui sportiv român a fost cea a lui Iulian Pîtea, locul al optulea cu 226.0 p. La competiția similară a fetelor, ce a avut loc în data de 19 februarie 2013, au participat 22 sportive, iar titlul i-a revenit Annei Ruprecht din Germania care a realizat sărituri de 65.0 și 65.5 m în cele două manșe ale concursului, totalizând 226.0 p. Pe locul al optulea s-a clasat Daniela Haralambie, singura sportivă română din competiție, cu un total de 206.0 p.

În ceea ce privește competițiile pe echipe, la cea masculină desfășurată în data de 20 februarie 2013, Slovenia a confirmat forma bună în care se afla, câștigând concursul, datorită excelentei evoluții a celor patru componenți ai echipei. În urma acestui concurs s-a stabilit și recordul oficial al trambulinei (99 m). Delegația României s-a clasat pe locul al cincilea, cea mai bună evoluție având-o Iulian Pîtea cu o săritură de 98.5 m. La competiția destinată fetelor, ce a avut loc în data de 21 februarie 2013, echipa câștigătoare a fost cea a Cehiei, cu 812.9 p.

În perioada 8-10 martie 2013, tot pe baza din Valea Cărbunării au avut loc Campionatele Cluburilor Sportive Școlare și Campionatele Naționale de Schi Sărituri (în data de 8 martie – Campionatele Cluburilor Sportive Școlare pe trambulinele K 15, K 35, K 64, iar în zilele de 9 și 10 martie-Campionatele Naționale Schi Sărituri pentru seniori și juniori – K 15, K 35, K 64 și K 90).

Sâmbătă, 1 iunie, și duminică, 2 iunie, sportul a continuat să fie la mare cinste pe Valea Cărbunării, pentru că a avut loc Cupa „1 Iunie” la sărituri cu schiurile, eveniment organizat de Primăria Râșnov, Clubul Sportiv Școlar Dinamo Râșnov și Federația Română de Schi-Biatlon. Competițiile au fost organizate pe trambulinele de K 15, 35 și 64, participând 160 sportivi de la cluburile sportive școlare din țară, care au sărit în funcție de categoria de vârstă, începând de la 7 ani până la seniori.

Cinci concursuri vor avea loc la Râșnov în sezonul competițional 2013-2014. Este vorba despre prima ediție a Cupei ,,Carpați” (21-23 septembrie 2013), a două etape de Cupă F.I.S. (28-30 septembrie 2013 și 22-23 februarie 2014) și a etapelor XV și XVI de Cupă Mondială pentru fete (1-2 martie 2014). Etapa de cupă mondială este o premieră absolută în România și va transmisă în direct de Eurosport în peste 50 de țări. „Având în vedere că anul viitor, după Olimpiada de Iarnă de la Soci, la Râșnov se va desfășura o etapă a Cupei Mondiale de sărituri cu schiurile pe trambulina K 90 va trebui să amenajăm noi tribune. Vor fi peste 1.500 de locuri“, a declarat primarul Adrian Veștea. Tot lângă baza sportivă vor fi construite și 25 de pensiuni care vor avea 400 de locuri de cazare.

De asemenea, anual s-au organizat competiții sub genericul „Cupa Râșnov” la biatlon, schi fond și sărituri cu schiurile. În decursul timpului aici au avut loc peste 150 de competiții. Periodic, s-au disputat concursurile naționale de copii și cele școlare. Numai în sezoanele 2000-2006 s-au desfășurat la Râșnov peste 120 de probe înscrise în programul tehnic al Campionatului Național de Vară (2002), Campionatului Național Școlar (2005) și Cupa Râșnov la biatlon.

Atât în România regală, cât și în cea comunistă, Râșnovul a fost gazdă numai pentru concursuri locale sau naționale. Râșnovul este astăzi este capitala sporturilor de iarnă din România, deoarece deține cea mai modernă bază de sărituri cu schiurile și biatlon din țară (fig. nr. 6.4.).

Fig.nr. 6.3. Săritor cu schiurile la Festivalul Olimpic al Tineretului European-Râșnov

Înscrierea Râșnovului în calendarul competițional internațional a avut loc în perioada 6-9 octombrie 2005, când, pe Valea Cetății, a fost organizată a VIII-a ediție a Campionatului Balcanic de Vară la Biatlon, la care au luat startul 119 competitori la categoriile copii, juniori și seniori, masculin și feminin. Succesul evenimentului a adus Râșnovului calitatea de gazdă și în perioada 2007-2010, prin organizarea a patru ediții consecutive ale Cupei Europei la schi role. Cu ocazia competiției din 2010, la data de 30 septembrie, a fost inaugurată la Râșnov și baza olimpică de biatlon de pe Valea Cărbunării (fig. nr. 6.5.).

Fig.nr. 6.4. Campionatul Național de Schi-Biatlon Fig.nr. 6.5. Cupa Europei la schi role (2010)

În afară de competițiile oficiale, la Râșnov, în zona cabanei Mălăiești se organizează și „Cupa de Os” a ajuns în anul acesta la ediția a XXVII-a. Organizatorii competiției sunt cabanierii de la Mălăiești, care au sprijinul Primăriei Râșnov. Povestea spune că, prin anul 1968, niște schiori care coborau prin valea Mălăiești, au găsit un os de vită pe care l-au curățat, l-au vopsit și l-au aranjat și au înființat o competiție în care trofeul era acea bucată de os. Inevitabil, competiția s-a numit „Cupa de Os”. Concursul a mers neîntrerupt până în anul 1974, când cel care a câștigat pentru ultima dată cupa nu a mai venit la următorul concurs organizat și astfel s-a pus capăt competiției. În același an, s-a desființat și echipa de salvamont din zona Mălăiești, echipă care se ocupa de organizarea „Cupei de Os”, astfel încât nu a mai rămas nimeni care să ducă mai departe tradiția din valea Mălăiești. În anul 1982, sub comanda lui Ion Svetea, s-a refăcut grupul de salvamont și odată cu acesta a reînviat și concursul „Cupa de Os”. Trofeul a fost confecționat tot din oase și, păstrând tradiția, oasele au fost alese tot de vacă. Și la fel, luate tot de pe munte, din aceeași zonă, fierte, curățate și vopsite, gata pentru a putea fi înmânate următorului câștigător al cupei. Tradiția spune că, cel care va câștiga concursul de trei ori consecutiv va putea păstra cupa, acest lucru neîntâmplându-se până acum niciodată. Următorul moment în care cupa nu s-a mai ținut a fost în anul 1997, când a luat foc cabana și a ars complet. Pauza a fost doar de doi ani, până în 1999, când odată cu dezvoltarea refugiului din zona Mălăiești, care avea aproximativ 40 de locuri, lumea a început să vină și s-a desfășurat o nouă ediție a „Cupei de Os”.(Gazeta de Râșnov, iunie, 2009, p. 7)

Analiza SWOT a turismului sportiv în Râșnov.

În urma analizei turismului sportiv în Râșnov s-au evidențiat următoarele aspecte:

6.1.2. Turismul montan climateric și de drumeție montană

Este favorizat de existența unor condiții climatice favorabile (absența poluării, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativă) cu caracter stimulativ, de varietatea și frumusețea peisajelor caracteristice spațiului montan, sau de prezența unor peisaje geografice de excepție, de diversitatea vegetației, a formelor de relief, cum ar fi relieful petrografic sau glaciar. Practicarea turismului de drumeție (itinerant) presupune existența unui sistem de poteci turistice bine întreținute și marcate și a unei baze de cazare dispersată în mediul montan (cabane, refugii), dar accesibilă. Turismul de drumeție este favorizat de vecinătatea mai multor areale naturale protejate și parcuri naturale de importanță națională.

Se impune observarea diferențelor dintre traseele turistice marcate și traseele turistice amenajate. Dacă, în primul cazul, noțiunea se referă doar la existența marcajelor, în cel de-al doilea caz termenul se referă la existența unei infrastructuri (marcaje, poteci, poduri, surse de apă și odihnă, elemente de siguranță, instrumente pentru observație etc.).

Localizarea în teritoriu a orașului Râșnov permite accesul în arealul a două unități de relief montane, reprezentate de Munții Bucegi și Munții Postăvaru (tabelul nr. 6.1.și fig. nr. 6.6.).

Pentru situațiile de urgență există o echipă locală de Salvamont.

Tabelul nr. 6.1. Trasee turistice omologate situate în unitatea administrativ teritorială Râșnov

(Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului- Trasee turistice montane omologate)

Traseul oraș Râșnov (675 m)-Valea Glăjăriei-Cabana Mălăiești (1720 m)-Vârful Omul (2505 m)

Marcaj: bandă albastră

Durata : 6-8 ore

Durata în sens invers: 6-8 ore

Variante: Valea Mălăiești-Cabana Omul prin hornurile Mălăiești (nemarcată iarna)

Descriere: De la Râșnov (675 m) se urmează șoseaua spre sud, în lungul Ghimbășelului (Râului Mare) și după 2 ore ½-3 ore se ajunge la uzina electrică (815 m). De aici se urmează către sud, în urcuș, drumul carosabil și după 15-20 minute se traversează Valea Țigănești. Se străbate o poiană, după care, la reintrarea în pădure, către stânga, se traversează Valea Mălăiești. Curând trebuie părăsit drumul carosabil ce continuă în lungul Văii Glăjăriei și să se urmeze poteca spre dreapta. Strecurându-se printre numeroși bolovani, drumul încalecă pieziș coama dintre Văile Glăjăriei și Mălăiești, trece pe malul stâng al acesteia din urmă și se continuă în lungul văii. După încă o traversare pieptiș se urcă o mică porțiune, pe malul opus, după care se continuă în urcuș pe coama dintre Valea Mălăiești și pârâul din stânga. După 1 oră de la uzină se ajunge la Izvorul Mălăieștilor, ce țâșnește în dreapta. De aici poteca se orientează brusc la stânga, ieșind în Poiana Mălăiești-Izvor, pe care o traversează în lung. Traseul, se continuă în dreapta, urcând în urcuș pieptiș coama dintre Văile Mălăiești și Glăjăriei, iar după 30-40 minute de la ramificație poteca începe să urce ușor în lungul unei platforme situate între abruptul Bucșoiului și firul Văii Mălăiești. La capătul de sus al platformei, deasupra unui piept scurt, se iese pe marginea unei poieni, pe flancul vestic al Bucșoiului. După încă o treaptă a văii se traversează o poiană largă, unde a fost construită vechea cabană Mălăiești. De la capătul de sus al poienii, urcând o ultimă ruptură de pantă, poteca ajunge în marginea căldării inferioare a văii, la Cabana Mălăiești.

De la Cabana Mălăiești (1720 m) poteca se îndreaptă către sud, prin fundul căldării inferioare a văii, se abate curând la dreapta și urcă pieptiș treapta care formează extremitatea de sus a căldării. După 25-30 minute se ajunge în marginea căldării mijlocii, marcată evident de valul transversal ce formează „zăvorul" căldării. În stânga se desfășoară abruptul sălbatic al Bucșoiului, întretăiat la mare înălțime de Brâna Caprelor, spre sud, se distinge Turnul Mălăieștilor, cu imensul său perete frontal, iar în fund, peretele de la obârșia văii, brăzdat de Hornurile Mălăieștilor. De aici se urcă prin hornul din dreapta, înclinat și cu fundul acoperit de bolovănișuri, și după circa ½ oră se iese în Curmătura Hornurilor, de unde, urmând spre stânga linia de creastă, se ajunge după circa ½ oră la Vârful Omu. 
Observații: tronsonul de traseu Cabana Omul-Valea Mălăiești este interzis iarna, iar varianta prin Hornurile Mălăiești este permisă doar turiștilor bine echipați și experimentați.

Dificultăți: diferența mare de altitudine, lipsa apei potabile din Valea Mălăiești până la Vârful Omul, orientarea dificilă în zona cabanei Omul pe timp nefavorabil.

Traseul Cabana Mălăiești – Lacul Țigănești – Șaua Țigănești

Marcaj: bandă galbenă

Durata: 1oră ½-1 oră ¾

Durata în sens invers: 1 oră-1 oră ¼

Descriere: Traseul urcă pieptiș până în șaua de la Padina Crucii, coboară apoi spre firul Văii Țigănești, după care trece pe lângă lac, urcă pe versantul estic al Culmii Țigănești și se întâlnește cu traseul spre vârful Omul.

Observații: pe timp de iarnă și pe timp nefavorabil traseul este periculos.

Traseul Cabana Mălăiești – Brâna Caprelor – Creasta Bucșoiului

Marcaj: triunghi albastru

Durata: 3 ore-3 ore ½

Durata în sens invers: 2 ore ½-3 ore

Descriere: Se pornește de la Cabana Mălăiești pe marcajul bandă albastră, care urcă spre Vârful Omul. După o jumătate de oră se ajunge pe terasa a doua din valea Mălăiești, unde este un stâlp indicator cu săgeți. De aici se părăsește marcajul bandă albastră și va fi urmat cel triunghi albastru, pe o potecă ce urcă pe stânga în serpentine, pe un teren stâncos. În curând se ajunge pe o brână, de unde în dreapta apare „Bisericuța Mălăieștilor”. De aici începând, poteca traversează partea vestică a Bucșoiului și intră în marcajul bandă roșie, ce vine de la cabana Poiana Izvoarelor-Pichetul Roșu. De aici se continuă marcajul bandă roșie peste Vârful Bucșoiu, spre cabana Omul.

Observații: -o parte din acest traseu, de la Prepeleac și până la Vârful Omul, poartă denumirea veche-drumul lui Deubel-un mare botanist brașovean.

-traseul este interzis pe timp de iarnă.

Traseul Pichetul Roșu (1445 m) – Prepeleac(1750 m) – Cabana Mălăiești (1720 m)

(Tache Ionescu)

Marcaj: triunghi roșu

Durata: 2-2 ½ ore

Durata în sens invers: 1 oră ¾-2 ore

Descriere: De la răscrucea de drumuri „Pichetul Roșu" se urmează poteca spre vest și se iese în urcuș, după 20-30 minute, în Poiana Bucșoiului. Poteca traversează firul văii, după care, descriind o curbă largă către dreapta, traversează Vâlceaua Bucșoaia și pătrunde în poiana întinsă de la poalele Crestei Văii Rele. Din marginea poienii se urcă ușor și se atinge o creastă, „La Bătaia Cocoșilor de Munte", de unde, coborând flancul opus, se traversează, nu departe, Valea Rea. De aici, drumul continuă urcând și coborând, traversează Vâlcelul Îndrăcit și apoi suie pieptiș, conducând, după circa 1 ¼ oră de la Pichetul Roșu, în punctul „La Prepeleac", deasupra căruia se desfășoară fața NE a Bucșoiului. Lăsând în dreapta poteca veche spre Mălăiești, se ajunge imediat la ramificația drumurilor, de unde se desprinde la stânga, în urcuș, poteca spre Vârful Omu prin Bucșoiu (marcaj bandă roșie).

Traseul continuă înainte, iar curând coboară ușor pe sub stâncării și traversează (pe o punte de lemn) o șiștoacă abruptă. Se continuă coborâșul și după circa 10 minute de la ramificație se ajunge în Vâlcelul Prepeleacului, unde se întâlnește poteca veche. Se urmează această potecă, iar după câteva serpentine scurte se iese în Șaua Mălăieștilor, la baza unui turn stâncos ce se ridică în dreapta, de unde apare albia pietroasă a Văii Mălăiești. Din șa se coboară versantul vestic al Bucșoiului și se ajunge la Cabana Mălăiești (1720 m).

Observații: drum interzis pe timp de iarnă, iar pe timp nefavorabil traseul este periculos.

Traseul Pichetul Roșu (1445 m) – Prepeleac – Vârful Bucșoiul – Vârful Omul (2505 m)

Marcaj: bandă roșie

Durata: 5-6 ore

Durata în sens invers: 4-5 ore

Descriere: Pornind de la Pichetul Roșu, se urcă o potecă ce traversează Poiana Bucșoiului și se suprapune traseului Tache Ionescu. Apoi se lasă la stânga Valea Rea a Bucșoiului și se urcă în serpentine până la Prepeleac, unde este un stâlp indicator. Nu va mai fi urmat marcajul triunghi roșu, ce duce la Mălăiești, ci va fi utilizat cel bandă roșie. Acesta urcă pe panta stângă printre jnepeni pe muchia nordică a Bucșoiului. După o oră de urcuș apare marcajul triunghi albastru, ce vine din Valea Mălăieștilor. Marcajul bandă roșie se continuă cu Vârful Bucșoiu (2492 m), după care începe să coboare până în Șaua Bucșoiului, ca de aici să urce din nou și să ajungă pe Platoul Bucegilor, de unde la primul pilon trebuie urmat la stânga.

Observații: traseul este numai pentru turiștii experimentați, iar vara, pe ploaie sau furtună, trebuie evitat chiar și de aceștia.

Traseul 7 Izvoare – Valea Glăjăriei – Cabana Diham – Cabana Poiana Izvoarele

Marcaj: cruce albastră

Durata: 2 ore

Durata în sens invers: 1 oră ½

Descriere: De la poiana Mălăiești-Izvor, poteca coboară pieptiș până în Poiana Glăjăriei. Aici se traversează Vâlcelul Dihamului, după care urmează o porțiune în care se urcă direct și repede spre dreapta. Poteca se îndreaptă către sud, apoi spre sud-est, pe sub Măgura Cenușie și se ajunge în 5 minute la Cabana Diham.

Se pornește din fața cabanei Diham (1320 m), urcând ușor printr-o poiană din șaua Măgurii Cenușii, ca după circa cinci minute să se ajungă la o potecă largă, care continuă spre dreapta, pe versantul nordic, descoperit al Dihamului. După alte 10 minute se intră în pădure, unde e o ramificație de drumuri: marcajul punct roșu care duce spre Căpățâna Porcului și Pichetul Roșu și crucea albastră, care duce spre stânga în urcuș și care ajunge pe creasta Dihamului. De aici se coboară pe versantul sudic al Dihamului și în 10 minute se ajunge la cabana Poiana Izvoarelor (1455 m).

Observații:-

Traseul Restaurant Cetate – Peștera Râșnoavei

Marcaj: cruce albastră până în Poiana de Sub Padină, în continuare bandă albastră

Durata: 1 oră ¾

Durata în sens invers: 1 oră ¼

Descriere: Din centrul orașului (620 m) se pornește pe strada Cetății, spre restaurantul Cetate. La bifurcația șoselei se urmează ramura din dreapta, iar după 15-20 minute se ajunge la restaurantul Cetate (670 m). Se părăsește șoseaua care duce la Poiana Brașov și se urmărește marcajul, urcându-se versantul moderat înclinat. După un urcuș de 15-20 minute din șosea se ajunge în culme. Se trece printr-o înșeuare, apoi se traversează o potecă nemarcată, după care la 50 m se ajunge la o bifurcație. Se continuă pe poteca din dreapta, părăsind culmea și, urcând moderat, se ajunge într-o înșeuare. După ¾ de oră de la părăsirea șoselei, din acea înșeuare (805 m) se traversează un pârâu și se ajunge la Poiana de Sub Padină (770 m ), după care se cotește la stânga și se ajunge în poienița de deasupra Peșterii Râșnoavei. Coborând circa 50 m se ajunge în dreptul intrării în peșteră.

Observații: –

Traseul Orașul Râșnov – Peștera Râșnoavei – Cabana Aviatorilor

Marcaj: cruce galbenă

Durata: 2 ore ½

Durata în sens invers: 1 oră ½

Descriere: Din centrul orașului (620 m) se pornește pe strada Cetății, spre restaurantul Cetate. La bifurcația șoselei se urmează ramura din dreapta, iar după 15-20 minute se ajunge la restaurantul Cetate (670 m). Primul sector al traseului urmează șoseaua Râșnov-Poiana Brașov. Se trece pe lângă un izvor și imediat după pod, spre stânga, se urcă pe lângă un pârâu 70 m pe un drum forestier. Se traversează pârâul, apoi se urcă, întâi moderat și apoi puternic, în lungul unui afluent al Văii Cetății până în culme, în marginea Poienii Cristianului. Se ajunge din nou în șosea după 40 minute de urcuș, iar apoi se continuă drumul pe șosea coborând până în apropierea Cabanei Aviatorilor.

Observații: de la Cabana Aviatorilor se poate continua traseul până în Poiana Brașov, prin Valea Sticlăriei (30 minute)

Fig.6.6. Rețeaua traseelor turistice din zona de acțiune a formației Salvamont Râșnov

(Sursa: Serviciul Public Salvamont Râșnov)

Traseul Peștera Râșnoavei – Bisericuța Păgânilor – Piatra Scrisă

Marcaj: triunghi galben

Durata: 30 minute

Durata în sens invers: 20 minute

Descriere: Se pornește din fața Peșterii Râșnoavei (860 m) în lungul Pârâului Înfundat. După 50 m un stâlp indicator arată părăsirea marcajului bandă albastră și urmarea celui triunghi galben. Înainte de stâlp, la bifurcație se coboară pe poteca din dreapta și se traversează pârâul. Se urcă moderat, iar după 20 minute de la peșteră se ajunge la o mică înșeuare și într-un luminiș, după care se urcă spre stânga, se coboară și se ajunge într-o nouă înșeuare. Spre dreapta, atrage atenția un grup de stânci cunoscut sub numele de Bisericuța Păgânilor sau Templul Idolilor.

Observații:-

Traseul Timișul de Sus – Spinarea Calului 1020 m – Cheile Râșnoavei

Marcaj: triunghi roșu

Durata: 5 ore

Durata în sens invers: 4 ore

Descriere: Traseul pleacă de la halta Timișul de Sus (805 m), traversează calea ferată, puțin mai jos de stație, apoi intră în Groapa Calului (drum forestier). După circa 20 minute se părăsește acest drum în dreptul unui pilon indicator cu săgeți, după care poteca începe să urce printr-o văgăună, pentru ca după o jumătate de oră să se ajungă în Șaua Calului. Din acest loc traseul începe să coboare spre Cheile Râșnoavei și în continuare se ajunge pe drumul forestier la Cabana Cheia.

Observații: –

6.2. TURISMUL DE ESCALADĂ (ALPINISM) ȘI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR EXTREME

Turismul pentru escaladă și pentru practicarea sporturilor extreme reprezintă o formă de turism organizat care a apărut, mai ales, în legătură cu drumețiile montane.

Treptat, termenul de aventură și-a schimbat mult conținutul prin includerea unor activități turistice pline de risc (bungee jumping, offroad, alpinism, mountain bike, parapantă, zbor cu balonul cu aer cald, parașutism, alpinism speologic). Practicarea acestora reprezintă un plus important pe piața turistică, dar este nevoie de asigurări speciale, echipamente adecvate și în bună stare, instructori specializați, toate acestea reprezentând o investiție consistentă. Sporturile extreme reprezintă forme speciale de turism, dedicate turiștilor, în majoritate tineri, cu pronunțat spirit de aventură, deschiși spre nou. Pentru implementarea acestor activități în programe turistice este nevoie de o colaborare cu instituțiile și asociațiile de profil.

În Râșnov există posibilitatea unui turism activ, prin practicarea diferitelor sporturi extreme: tiroliană, escaladă, rapel, traversare pe corzi, bungee-jumping. Putându-se practica în special în zona Cheilor Râșnoavei, aceste sporturi extreme sunt un avantaj față de alte stațiuni concurente care nu au un segment al sporturilor extreme atât de bine dezvoltat.

6.2.1. Alpinismul

Alpinismul de inițiere, coborârea în rapel, sunt sporturi care se practică și în marile orașe, în locuri amenajate, cu atât mai mult ar avea farmec practicarea lor în mediul natural. Acest lucru reprezintă un plus de atracție pentru tinerii care consideră că un pic de adrenalină dă un element în plus petrecerii timpului liber. Se poate practica la marginea platourilor suspendate din sectorul de chei al Râșnoavei, în zona Mălăiești sau la Clubul Montan Altitudine.

Cheile Râșnoavei reprezintă locația de antrenament preferată a vânătorilor de munte și a alpiniștilor începători, dar și experimentați, datorită accesului facil în zonă, multitudinii și varietății traseelor alpine și a retragerilor relativ ușoare. Traseele din zonă au grade de dificultate cuprinse între 2 A și 6 A, străbat un perete sudic, calcaros cu înclinații variabile, de la 70 la 120°. Pentru a încerca timp de câteva ore senzațiile pe care le are un alpinist, unele pensiuni din zonă pot furniza echipamentul și instructorii necesari pentru o distracție activă și spectaculoasă, care presupune cățărarea pe peretele de stâncă sau pe copaci cu prize artificiale, asigurarea făcându-se permanent de colegii de echipă sau de alpinist. În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei, pe malul drept s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnoavei au apărut și alte trasee care pot fi cu ușurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă. (tabelul nr. 6.2.).

Tabelul nr. 6.2. Trasee de alpinism și escaladă din Munții Postăvaru situate în unitatea administrativ teritorială Râșnov

(Sursa: www.roclimbing.ro)

Alpiniștii experimentați pot încerca traseele din zona Mălăiești, între care se remarcă: Hornul Cățărătorului (care prezintă în peretele nordic o spintecătură largă și continuă, care conduce la creastă peste numeroase obstacole foarte expuse și greu accesibile, cu o escaladă la liber în o poziție extenuantă), Fața cu Ferestre (în peretele nordic, traseul poate fi ușor identificat din canionul ce mărginește Turnul Mălăiești la nord-est, fisura pe care o urmează-a doua de la dreapta la stânga-având o linie foarte bine definită; escalada este preponderent liberă și pe parcurs se trece prin mai multe ferestre naturale), Tavanele (în peretele central, traseul urcă oblic dreapta către seria de tavane pe sub care se traversează la dreapta și care dau numele traseului; în final, după ultimul tavan, linia traseului urcă drept în sus în vârful Turnului), Traseul Oblic,
(primul traseu din Turnul Mălăiești, deschis în 1946 de Ion Coman și Pierrot Strat, în extrema dreaptă a Peretelui Central; cheia traseului se află în treimea mijlocie, extrem de friabilă și surplombantă, care ia sfârșit pe o brână ce încinge turnul sub treimea superioară.) (tabelul nr. 6.3.).

Tabelul nr. 6.3. Trasee de alpinism și escladă din Munții Bucegi situate în unitatea administrativ teritorială Râșnov

(Sursa: www.roclimbing.ro)

Clubul Montan Altitudine oferă membrilor săi cadrul de desfășurare în zona activităților și sporturilor montane. Activitatea desfășurată este structurată pe: asigurarea condițiilor optime de practicare la nivel cât mai sigur, plăcut și profesionist asistat a hobby-urilor din domeniul activităților montane; organizarea de stagii de inițiere și de pregătire, tabere și expediții în țară și în străinătate, în domeniul activităților și sporturilor montane; practicarea sporturilor montane la nivel de performanță, organizând și participând la competiții sportive în discipline competiționale și extracompetiționale în alpinism și expediții în munți înalți. Cel mai important membru al clubului este Crina Coco Popescu, care din 2008 este reprezentanta României în expedițiile în munții înalți, Maestru al Sportului de la vârsta de 14 ani, prima alpinistă din lume care a încheiat Circuitul 7 Volcanoes al celor mai înalți vulcani de pe fiecare continent, înscrisă de World Records Academy în Cartea Recordurilor ca prima alpinistă din lume pe Mt. Sidley, cel mai înalt vulcan din Antarctica. Același club organizează „Cheile Râșnoavei Adventure” , cea mai complexă competiție de sporturi montane din România, fiind singura din țară care reunește 5 concursuri: mountain bike maraton 57 km, duatlon individual 18 km+21 km, cursa mountain bike 18 km, maratonul, alergare montană 42.195 km și cursa de semimaraton, alergare montană 21 km.

6.2.2.Coborârea în rapel

Acest sport extrem presupune să ai o minimă experiență sau curajul de a testa un exercițiu nou la înălțime. Ca să cobori trebuie mai întâi să urci. Urcarea se poate face pe via ferratta mică din Cheile Râșnoavei, iar coborârea poate începe de la înălțimea de 40 metri. 
Coborârile sunt în surplombă sau cu contact cu stânca permanent. Locația Cheile Râșnoavei permite efectuarea de rapeluri de la diverse  înălțimi (40, 60, 120 m).

6.2.3.Tiroliana

Zona Cheilor Râșnoavei este una dintre cele mai frumoase din țară pentru folosirea tirolianei (cablu pe care se traversează o prăpastie cu ajutorul unui scripete). Aici există trei variante de tiroliene începând de la 40, 60 și maximul este de 136 metri. Tiroliana de la 40 metri presupune mai întâi o urcare pe via ferratta mică, pe o potecă pe fața expusă a stâncii, întreruptă de trei pasaje care presupun tehnici diferite. Gradul de solicitare al traseului este de intensitate medie. La finalul urcării pe participanți îi așteaptă tiroliana, care, deși este la înălțime mică, presupune un efort fizic de a te trage în brațe pentru a ajunge la destinație. Sunt montate două cabluri, ceea ce permite deplasarea în paralel a participantului și a unui alpinist.

Tiroliana aflată la 60 de metri distanță față de pământ este amenajată pe cablu și este integrată unui urcuș abrupt. Se urcă numai cu echipament de alpinism, asigurat pe corzi care duc la punctul de plecare pe tiroliană. Tiroliana mare este disponibilă la 136 de metri înălțime și este construită din cabluri supradimensionate și ancorate solid în stâncă. La acest nivel se trece chiar de pe un versant pe altul, traversând o prăpastie pe o lungime de 150 de metri, viteza de deplasare este de 10 metri/ secundă. La punctul de plecare se ajunge pe potecă, după un urcuș de 10-15 minute.

6.2.4.Via-ferrata

În multitudinea de activități care se pot face în Cheile Râșnoavei: ciclism, echitație, enduro, ATV, escaladă, se distinge și via-ferrata. Traseul de via-ferrata (traseu cu trepte de metal și balustrade de cablu, amenajat pe pereți stâncoși, care combină pasaje verticale cu pasaje orizontale) are o lungime totală de 450 m și o diferență de nivel de 220 m și urcă pe perete urmând fisuri, denivelări, surplombe (fig.nr. 6.7.). Pentru parcurgerea sa e nevoie de ham, cască și shock-absorbere. Traseul începe vis-a-vis de copertina de tablă din chei, punctul de unde se face și bungee-jumping. Traseul este bun, cablurile sunt noi, iar în zona traversării, în punctul care pune cele mai multe probleme, există un lanț pentru picior care ajută foarte mult.

Fig.nr. 6.7. Traseul de via ferrata din Cheile Râșnoavei.

(sursa:http//:traseeromania.ro/Trasee%20de%20calatorie%20si%20turism%20in%20Romania%20»%20VIA%20FERRATA%20IN%20CHEILE%20RASONOAVEI.htm)

6.2.5. Bungee-jumping-ul

În afara traseelor de alpinism, în Cheile Râșnoavei s-a mai deschis și o instalație de practicare a bungee-jumping-ului. Astfel, pe un cablu suspendat între cei doi pereți ai cheilor instalația de bungee-jumping permite efectuarea unor salturi de la o înălțime de 145 m.

6.2.6. Mountain-bike-ul

Pentru amatorii de biking, orașul Râșnov are multe opțiuni. Există numeroase trasee ce traversează peisaje care trezesc în practicanți spiritul liber, cresc adrenalina și pofta de viață. Mountain-bike-ul se poate practica pe mai multe trasee, dar cel mai utilizat este Valea Cărbunării – Valea Popii – Cetatea Râșnov – Poiana Cristianului – Peștera Râșnoavei – Dealul lui Bogdan – Valea Cărbunării (fig. nr. 6.8.). Pe acest traseu se derulează competiții sportive profesioniste de ciclism și duatlon. Doritorii pot participa cu condiția să aibă antrenament, deoarece itinerariul cuprinde pante și zone accidentate.

Fig. nr. 6.8.Traseul de mountain-bike: Râșnov, Valea Cărbunării – Valea Popii – Cetatea Râșnov – Poiana Cristianului – Peștera Râșnoavei – Dealul lui Bogdan – Valea Cărbunării

(Sursa:http//:tarabarsei.eu/Mountain%20biking%20in%20Tara%20Barsei%20%20%20Legendele%20Țării%20Bârsei.htm)

6.2.7. Sporturile cu motor

Sezonul competițional al Federației Române de Automobilism Sportiv (FRAS)

debutează în fiecare an la sfârșitul lunii martie la Brașov, cu cel mai longeviv raliu din țară, cu prima etapă a Campionatului Național de Raliuri Dunlop (CNRD)-Tess Rally Dunlop. Pe 21 martie 2013 a fost deschiderea oficială  a celei de a 42-a ediții pentru Raliul Brașovului, Tess Rally Dunlop. 53 de echipaje s-au aliniat la start pentru a-și disputa treapta cea mai înaltă a podiumului și titlul de câștigător al raliului. Itinerariul include două zile de raliu, cu 140,29 km de probe special concepute pentru a testa tehnica de pilotaj a concurenților. Traseul de desfășurare a competiției este DN 73A Predeal – Râșnov, în prima și a doua zi a competiției și DN 1E Râșnov – Poiana Brașov în a doua zi a competiției.

În calendarul competițional se includ și etapele organizate de CS Auto Blic Brașov la Râșnov, ale Campionatului Național de Viteză în Coastă Dunlop. Cursele au loc în zona Valea Cetății, pe DN 1E (Râșnov – Poiana Brașov), între kilometrul 20 + 600 și kilometrul 16 + 400. Există câte două manșe de concurs pentru fiecare etapă, precedate de recunoașteri și antrenamente cronometrate. Festivitatea de premiere are loc la sfârșitul fiecarei etape, sâmbătă și duminică, la centrul de concurs de la Pensiunea Valea Cetății din Râșnov. Parcul de service este amplasat în parcarea hotelului Cetate din Râșnov.

Cele două evenimente atrag un număr mare de turiști care sunt în căutare de senzații tari.

6.3. TURISMUL DE ODIHNĂ, RECREERE ȘI AGREMENT

Clima montană, aerul curat și peisajul deosebit au recomandat Râșnovul pentru odihnă și recreere încă de la începuturile turismului în această zonă.

Turismul de odihnă și recreere este condiționat, în primul rând, de dezvoltarea infrastructurii de cazare. Perioadele de vârf la Râșnov pentru această formă de turism sunt lunile iunie-august, Crăciunul, Revelionul și Paștele.

Constă în petrecerea parțială sau integrală a concediului, individual sau cu familia, într-un spațiu de cazare existent. În linii generale, îmbină caracteristicile turismului pentru natură cu cele ale turismului pentru sănătate și valorifică calitățile estetice, de mare atractivitate a peisajelor naturale. Turistul este tentat să observe natura, să o cunoască și chiar să integreze în ea prin diferite activități: plimbări, drumeții, observarea păsărilor, identificarea speciilor de plante, fotografierea naturii, contemplarea acesteia. Turismul de odihnă și recreere pune în valoare frumusețea naturii în fața turistului ieșit din aglomerația urbană, dintr-un mediu poluat și stresant.

Grupul țintă în cazul turismului de odihnă și recreere este larg, pornind de la copii, tineri, până la specialiști, atrași de locurile deosebite pe care le oferă orașul Râșnov și împrejurimile acestuia.

Se poate remarca, de asemenea, preocuparea autorităților locale pentru realizarea infrastructurii urbane pentru petrecerea timpului liber prin amenajarea parcurilor orășenești și reamenajarea promenadei Sisi, cel mai vechi loc de plimbare al râșnovenilor.

În 1879, în apropierea cazărmii regimentului de cavalerie, lângă moara de jos, lângă Livada Preotului se construiește o școală de înot și se amenajează o promenadă denumită „Elisabeta” (Elisabethenpromenade), în cinstea împărătesei Elisabeta (Sisi) a Austro-Ungariei, de către colonelul de cavalerie Johann von Kaunz, ofițer al unității militare imperiale de cavalerie din Râșnov. Locul de plimbare al râșnovenilor de altădată a fost reamenajat în anul 2008, prin construirea de foișoare, amenajarea și iluminatul aleilor.

Turismul nu mai înseamnă de mult timp doar cazare și masă și e din ce în ce mai clar că profiturile vor fi în viitor ale celor care vor ști să-și dezvolte serviciile de agrement. Problema deja s-a pus la Primăria Râșnov, având în vedere ritmul ridicat de dezvoltare a capacității de cazare, rezultat din construirea unui număr din ce în ce mai mare de pensiuni turistice. În completarea ofertei turistice asigurată de către structurile private, s-a gândit deja o strategie de dezvoltare durabilă a orașului, care se referă la dotările de agrement.

6.4. TURISMUL CULTURAL-ISTORIC ȘI DE PATROMONIU

Acest tip de turism se axează pe un număr foarte mare de elemente de patrimoniu, care nu sunt valorificate la același nivel.

Din perspectiva patrimoniului cultural, în arealul Valea Prahovei-Brașov cea mai mare concentrare de monumente istorice din grupa A, de interes național și internațional, se găsește în Brașov, Sinaia și Râșnov. Zona este o destinație turistică atractivă în special datorită prezenței unor monumente istorice transformate în mărci turistice intrate deja în circuitul turistic internațional, precum Castelul Peleș, Castelul Bran sau Cetatea Râșnov. Pentru turismul cultural acestea se pot transforma în poli principali de atracție, iar completarea ofertei, cu servicii de factură culturală sau recreațională, va da posibilitatea creșterii fluxurilor turistice în regiune.

Turismul itinerant în scop cultural reprezintă un interes comun pentru obiectivele turistice din zonă, însă impune și o stare de concurență. În primul rând, turismul din orașul Râșnov profită cu eficiență de afluxul turistic din cetatea sa. Este evident că, în viitor, cea mai largă oportunitate de piață pentru Râșnov trebuie să fie concentrată pe Cetatea Râșnov, ca punct central. De aici și strategia Primăriei Râșnov pentru organizarea unor circuite turistice fie în jurul centrelor de atracție (Cetatea Râșnov și Baza olimpică pentru sporturi de iarnă), în apropierea unui singur obiectiv (Cetatea și legătura cu centrul istoric prin ascensorul pe plan înclinat), fie făcând legătura între mai multe obiective (circuitul 100% Râșnov, respectiv introducerea în circuitul turistic a celorlalte resurse istorice, culturale și naturale ale orașului neadministrate de Primărie).

Că cel mai important brand turistic al Râșnovului este cetatea, o dovedește numărul mare de vizitatori înregistrați și plătitori de bilete, care nu este neapărat corelat cu numărul de turiști cazați în unitățile de primire turistică. Comparativ cu alte două destinații turistice, constituite în jurul a două ansambluri arhitectonice de factură civilă, Castelele Peleș și Pelișor din Sinaia, respectiv Castelul Bran, Râșnovul atrage un număr mai redus de vizitatori, poate și prin prisma brandului turistic mult mai apreciat al celor două destinații turistice. Numărul de sosiri înregistrate în Râșnov (8433 sosiri în anul 2008, 6623 în anul 2009, 7866 în 2010, respectiv 7895 în anul 2011) este mult redus față de Sinaia (211634 sosiri în anul 2008, 165233 în anul 2009 și 166862 în anul 2010) și Bran (35786 sosiri în anul 2008, 33675 în anul 2009 și 40062 în anul 2010), dar, raportând la numărul de vizitatori ai complexelor muzeale, proporția este una în favoarea Cetății Râșnov (fig. nr. 6.9., 6.10., 6.11. și 6.12.).

Fig. nr. 6.9.Situația comparativă între numărul de turiști sosiți și numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice de primă importanță din Bran, Sinaia și Râșnov, 2008. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig.nr. 6.10. Situația comparativă între numărul de turiști sosiți și numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice de primă importanță din Bran, Sinaia si Râșnov, 2009. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig. nr. 6.11. Situația comparativă între numărul de turiști sosiți și numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice de primă importanță din Bran, Sinaia și Râșnov, 2010.

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Evoluția numărului de vizitatori ai complexelor muzeale Sinaia și Bran a înregistrat pe perioada 2008-2010 un trend descendent, excepție Castelul Bran în anii 2009-2010, când creșterea a fost nesemnificativă, spre deosebire de Cetatea Râșnov, care ar fi înregistrat o evoluție ascendentă, dacă nu ar fi fost sincope, precum închiderea acesteia pentru publicul vizitator. Dovada acestei evoluții posibile stă în faptul că, după redeschidere, în anul 2011 numărul vizitatorilor s-a apropiat de 200000 (fig. 6.13.).

Fig. nr. 6.12. Evoluția numărului de vizitatori ai obiectivelor turistice de primă importanță din Bran, Sinaia și Râșnov, 2008-2010. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov). Pentru Castelul Bran, monument istoric administrat privat, nu există date înregistrate la Direcția Județeană de Statistică Brașov. Datele folosite cau fost preluate de pe diverse site-uri: www.prinbrasov.com(2009). www.adevarul.ro(2010), www.gandul.info(2011)

*În perioada 23 septembrie 2009-4 august 2010 Cetatea Râșnov a fost închisă vizitării turistice.

Regimul juridic al Cetății Râșnov a avut repercursiuni asupra numărului de vizitatori și, mai ales, a nivelului încasărilor obținute. Acestea din urmă au avut valoarea 0, deși numărul vizitatorilor a fost mare (126.190 în anul 2008, respectiv 168.998 în anul 2009). Societatea administrată de cetățeanul italian Alberto Drera nu numai că nu era interesată de sporirea veniturilor de la bugetul local, dar mai mult decât atât a produs pagube, unele iremediabile, monumentului de arhitectură, ceea ce a atras după sine intrarea cetății într-un program special de conservare și restaurare pe perioada 23 septembrie 2009-4 august 2010, timp în care vizitarea acestuia a fost oprită.

Această situație dramatică, cea mai amplă, agresivă și ilegală succesiune de intervenții asupra unui monument istoric din România începută în anul 2000, a fost oprită la 3 iulie 2008, când Primăria Râșnov a reluat în administrare monumentul istoric, iar la 27 mai 2010, cetatea a revenit definitiv și irevocabil comunității locale. Evident că, pe perioada închiderii, numărul vizitatorilor a fost 0, lucrul acesta determinând ca în anii 2009 și 2010 să se marcheze un număr mai scăzut de turiști care să viziteze cetatea (168.998 în anul 2009, respectiv 46.506 în anul 2010) (tabelul nr. 6.4.).

Tabelul nr. 6.4. Situația încasărilor la bugetul local și a numărului de vizitatori la Cetatea Râșnov în perioada 2008-04.06.2012

(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov).

*În perioada 23 septembrie 2009-4 august 2010 Cetatea Râșnov a fost închisă vizitării turistice.

*În afară de vizitatorii plătitori de bilet, Cetatea Râșnov a mai fost vizitată de câteva mii de persoane în timpul diferitelor manifestări culturale, când Cetatea a putut fi vizitată gratuit.

Deși numărul turiștilor cazați în Râșnov a înregistrat o ușoară scădere, pe fondul crizei economice globale, numărul de vizitatori ai cetății este în creștere în perioada 2008-2011, ca urmare a atractivității acestui monument de importanță națională, promovării acestuia, prețului biletului de intrare care s-a menținut constant (10 lei pentru adulți, 5 lei pentru copii) de la redeschidere și scăzut comparativ cu al destinațiilor concurente din zonă și programului de vizitare (zilnic, de la ora 9 la 19 pe timpul sezonului cald sau de la 9 la 17 pe timpul sezonului rece, spre deosebire de Castelul Bran, care are un program mai scurt de vizitare lunea sau Castelelor Peleș și Pelișor care sunt închise lunea, marțea, respectiv miercurea) (fig. nr. 6.13. și 6.14).

Fig. nr. 6.13. Situația comparativă, pentru intervalul 2008-2011, a numărului turiștilor sosiți în unitățile de primire turistică din Râșnov și numărul turiștilor plătitori de bilet de intrare la Cetatea Râșnov. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov)

Fig.nr. 6.14. Situația comparativă a prețurilor biletelor de intrare la obiectivele turistice de primă importanță din Bran, Sinaia, Râșnov, pe categorii de vizitatori (2012).

(Sursa: www.peles.ro, www.brancastle.ro, www.primariarasnov.ro )

În aceste condiții, concurența directă a Râșnovului este formată din celelalte destinații din regiune cu obiective turistice de nivel național: Sinaia; Bran și Brașov. Prin urmare, strategia de extindere a ofertei culturale turistice față de concurență, inclusiv prin organizarea de evenimente culturale de anvergură reprezintă un avantaj care, cu siguranță, va asigura dezvoltarea turistică a Râșnovului. Un impuls important dat exploatării turistice a potențialului cultural și istoric al Râșnovului a fost proiectul de promovare turistică, cu fonduri europene, realizat în perioada 2009-2011. Astfel, în prezent, între destinațiile turistice montane, Râșnovul are una dintre cele mai bogate agende de evenimente culturale. Pe piața turismului cultural național au deja continuitate Zilele Orașului Râșnov, Festivalul Ecvestru, Festivalul de Artă Medievală ,,Curtea Comedianților”, Festivalul internațional academic „În numele trandafirului”, Festivalul Internațional de Film Istoric.

Analiza SWOT a turismului cultural-istoric și de patrimonial:

6.5. TURISMUL ECOLOGIC ȘI ȘTIINȚIFIC

Reprezintă forme de turism care se adresează specialiștilor, tineretului studios, iubitorilor de natură și animale. Ecoturismul sau turismul ecologic este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului):

conservarea și protejarea naturii;

folosirea resurselor umane locale;

să aibă un caracter educativ, respect pentru natură;

să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale;

să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.

Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie în arii naturale protejate

este o formă de turism destul de pretențioasă, prin echipamentele pe care le presupune. Studiul florei, observarea păsărilor, a carnivorelor beneficiază în zona Râșnovului de un potențial extraordinar. Acest tip de turism constituie o excelentă formă de educare a turiștilor pentru protecția mediului. Se practică din ultimele decenii ale secolului trecut în țările cu mare tradiție turistică, drept formă de diversificare a activităților turistice și de valorificare a altor resurse turistice.

Analiza SWOT a turismului ecologic și științific și cinegetic în Râșnov:

6.6. TURISMUL DE VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT

În Râșnov iese în evidență și posibilitatea practicării vânătorii, care are o veche tradiție, datorată bogatului fond cinegetic, dar și a pescuitului, pe pâraiele reci de munte. Vânătoarea este o activitate care intervine în echilibrul natural prin extragerea unor exemplare și prin controlul efectivelor. Acest segment al ofertei turistice se adresează mai ales celor cu venituri mari și necesită o capacitate specifică de organizare, informare și educare.

Fondul de vânătoare 26 Râșnov este situat în zona munților Bucegi și Postăvaru, predominând vânatul mare (cerb, urs, râs, căprior, vulpe, mistreț). Cuprinsul acestui fond de vânătoare constituie un refugiu pentru faună sălbatică, având și un puternic rol de legătură cu masivul Piatra Craiului, circulația animalelor sălbatice dintr-o parte în cealaltă fiind relativ ridicată. În ultimii ani se constată o scădere a numărului trofeelor de capră neagră, cerb și urs recoltate din acest fond de vânătoare, scădere care se înscrie în linia generală la nivel național.

Ursul reprezintă o mare atracție pentru vânători, în special cei străini, iar cota de recoltă stabilită de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice este de 2-3 exemplare/an, în funcție de pagubele raportate la stâni. Aceștia se recoltează toamna prin vânătoare cu gonaci și prin metoda de dibuire, pe baza unor autorizații individuale. Mistreții se recoltează la vânătoarea în grup, fiecare participant la vânătoare primind o cotă parte de recoltă.

În fondul de vânătoare Râșnov există instalații vânătorești: observatoare simple, observatoare acoperite, hrănitori de cereale (cantitatea de hrană se calculează pentru fiecare individ și specie în parte, având o anumită cantitate minimă de fân, frunzare, nutrețuri combinate, concentrate, suculente), o cabană de vânătoare și sărării, numărul lor fiind stabilit în funcție de cel al exemplarelor din speciile de interes cinegetic.

Vânătorii străini participă pe bază de invitație, atât la vânători individuale, cât și la cele colective, prețurile pentru aceste activități fiind stabilite în funcție de specia care e vânată. Numărul exemplarelor care au putut fi vânate în sezonul 2011/2012 a fost de 14 mistreți, 10 iepuri, 10 potârnichi, 50 porumbei gulerați, 50 guguștiuci și 50 prepelițe (sursa: www.mmediu.ro).

Prețurile la serviciile turistice oferite de Ocolul Silvic al orașului Râșnov sunt variate. Astfel, taxa de observare a animalelor pe traseele sau în punctele care necesită pregătire (hrănire, efectuarea de observații sau pânde pregătitoare, poteci, observatoare) este de 25 euro/zi/persoană, indiferent de numărul exemplarelor observate, tariful minim de fotografiere a animelelor sălbatice în scop comercial este de minim 200 euro/zi/persoană, iar cel de filmare în scop comercial este de minim 500 euro/zi/persoană, aceste activități făcându-se în prezența obligatorie a unui însoțitor de grup de la Ocolul Silvic al orașului Râșnov R.A. (sursa: www.osrasnov.ro). Observarea animalelor se poate realiza între lunile februarie-noiembrie, grupurile fiind de minim 2 și maxim 15 persoane.

Raportat la potențialul cinegetic, turismul de vănătoare ar putea evolua într-un segment semnificativ al pieței turistice sub raport financiar și ca imagine a României, ca destinație turistică.

6.7. TURISMUL DE AFACERI ȘI DE CIRCULAȚIE

Se axează pe servicii turistice de lux, conectarea la marile sisteme de transport, realizarea electronică a rezervărilor. Acest tip de turism evoluează încă timid, ca urmare a crizei economice înregistrate în ultimii ani.

Prin poziționarea sa geografică, Râșnovul beneficiază și de un turism de tranzit, în principal datorită drumului european 574 ( Bacău-Brașov-Râșnov-Bran-Pitești-Craiova).

CAPITOLUL VII

APLICAȚII METODICO-PRACTICE

7.1. IMPORTANȚA STUDIERII LOCALITĂȚII DE DOMICILIU

De ce este important studiul localității de domiciliu?

Răspunsul este simplu: pentru că este important să cunoaștem în detaliu spațiul în care trăim și în care ne desfășurăm activitatea și pentru că în programele școlare de geografie se propun predominant subiecte prin abordarea cărora cunoaștem spații îndepărtate, ori noi nu cunoaștem decât foarte puțin orizontul local.

Preșcolarii și elevii pot obține informații despre localitatea de domiciliu prin observare individuală sau de grup, atunci când fac ieșiri în teren, plimbări, vizite, drumeții sau excursii coordonate de către cadrele didactice. Preșcolarii cunosc localitatea natală în drumul lor spre grădiniță, spre și în parc, spre sala de spectacole sau de sport, în plimbările lor prin cartier. Elevii din ciclul primar dobândesc cunoștințe științifice despre localitatea în care locuiesc în lecțiile de Cunoașterea mediului (clasele I – a II-a), de Științe (clasele a III-a – aIV-a) și de Geografie (clasa a IV-a). Elevii din ciclurile gimnazial și liceal achiziționează cunoștințe despre localitatea natală în lecțiile de geografie, de istorie, de biologie.

Se consideră, în general, că studierea geografiei ar trebui să pornească de la studiul localității de domiciliu, deoarece acesta reprezintă primul câmp al realității vizibile și observabile cu care ia contact copilul. Localitatea de domiciliu oferă un ansamblu de elemente relativ invariante care permit construirea realității geografice pornind de la acestea. În localitatea natală pot fi verificate unele date de observare minimală, ceea ce favorizează elaborarea unor demersuri constructive de cercetare geografică a realității, bazate pe inducție. Localitatea de domiciliu reprezintă baza unui sistem ordonat taxonomic, o parte dintr-un întreg, a cărui sferă se lărgește continuu, până la dimensiuni planetare. Atât profesorul, cât și preșcolarul și elevul ar trebui să aibă în vedere, întotdeauna, că învățarea geografiei are caracter unitar și integrat, atât atunci când se studiază localitatea natală, orizontul local, cât și atunci când cercetarea se extinde la nivel regional, continental sau planetar.

Conform Dulamă, 2010, a, importanța studierii orizontului local pentru elevi constă în următoarele aspecte:

Dobândesc informații referitoare la mediul local în care trăiesc;

Identifică prin observare directă componentele mediului local, relațiiile dintre ele și conștientizează caracterul sistemic al mediului;

Înțeleg problemele din mediu prin perceperea unor aspecte pozitive și a unor aspecte negative din zona adiacentă;

Învață din activități desfășurate în teren, organizate în drumeții, vizite, plimbări și excursii în orizontul local și apropiat;

Își dezvoltă competența de a culege, de a prelucra, de a analiza și de a sintetiza datele și informațiile despre anumite elemente, procese și fenomene;

Își dezvoltă competența de a investiga prin observare directă, sub îndrumarea profesorului;

Le este stimulată dorința de cunoaștere și curiozitatea, prin implicarea lor în situații de învățare mijlocită, desfășurate în afara sălii de clasă;

Realizează analize ale componentelor mediului și activități de investigare a acestora situate pe diferite niveluri cognitive, cu grade variate de dificultate;

Dorința de cercetare și de cunoaștere a lor le este motivată prin abordarea acestor conținuturi focalizate pe problematica orizontului local și apropiat.

(Dulamă, 2010, a, p.12)

Studiul orizontului local, fie în lecțiile desfășurate în sala de clasă, fie prin intermediul vizitelor, al drumețiilor și al excursiilor, determină dezvoltarea capacității de analiză și investigare a unor componente geografice. Prin observație directă, prin culegerea de materiale și prin valorificarea lor prin interpretare, elevii pot elabora lucrări cu caracter științific de tipul referatelor, portofoliilor, proiectelor, posterelor și filmelor geografice. Prin realizarea unor astfel de produse prin munca individuală se dezvoltă la elevi spiritul de cercetare și de analiză, conferindu-le șansa reală de a formula, pe baza cunoștințelor acumulate, ipoteze, concluzii sau aprecieri cu privire la tendințele de evoluție a unor elemente și procese investigate.

Elevii pot analiza spațiul din orizontul local dintr-o perspectivă interdisciplinară. Ei vor învăța să-și folosească cunoștințele, priceperile și deprinderile formate anterior în activitățile practice. Aceștia vor desfășura în teren activități practice cu scopul de a studia orizontul local: observarea directă, culegerea de materiale (plante pentru ierbare, insecte pentru insectare, eșantioane de roci, minerale, fosile), fotografieri (pentru albume și postere tematice), culegerea informațiilor pentru referate, proiecte și portofolii. După prelucrarea materialelor culese, acestea vor fi prezentate la cercul de geografie din școală, la concursuri școlare și la sesiuni de comunicări, cu profil geografic, destinate elevilor. Abilitățile practice de studiu și de cercetare pot fi dezvoltate, dacă elevii utilizează în teren aparate și instrumente pentru investigarea unor componente (mira hidrometrică, termometre, aparate de fotografiat și de filmat). Prin îmbinarea studiului teoretic cu cel de natură practică se poate asigura cunoașterea adecvată a componentelor naturale și antropice din orizontul local și apropiat.

Prin studierea orizontului local se are în vedere realizarea mai multor obiective:

Dobândirea unor concepte din domenii diferite (geografie, biologie, istorie, fizică, chimie) după modele constructiviste;

Dobândirea unor proceduri simple de cercetare a realității (observare, analiză, comparare);

Utilizarea procedurilor simple de investigare a realității;

Realizarea unor activități de investigare independentă în orizontul apropiat;

Explicarea relațiilor între elementele observate, înțelegând caracterul structurat al mediului;

Dezvoltarea capacităților cognitive și a abilităților;

Elaborarea unor produse: machete, studii de impact, studii geografice;

Dezvoltarea competențelor specifice geografiei și a competențelor transversale.

(Dulamă, 2010, a, p. 13)

Prin studierea turismului în localitatea de domiciliu, elevii pot dobândi mai multe competențe specifice geografiei, respectiv geografiei turismului, ca de exemplu:

7.2. COMPETENȚA DE A ANALIZA TURISMUL DINTR-O UNITATE TERITORIALĂ

O persoană care are competența de a analiza turismul dintr-o unitate teritorială activează și integrează, în general cunoștințele menționate în tabelul următor (tabelul nr. 7.1.).

Tabelul nr. 7.1. Cunoștințe integrate competenței de a analiza turismul într-o unitate teritorială

(Sursa: Dulamă, 2010, a ,p. 380)

Pentru ca elevii să își formeze competența de a analiza turismul dintr-o unitate teritorială, în speță Râșnovul, aceștia pot fi implicați în diverse situații de învățare.

7.2.1. Analizarea capacității de cazare a unei unități teritoriale – Competența de a analiza și interpreta o diagramă

Obiectiv operaționale metodologic: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să analizeze capacitatea de cazare în unitatea administrativ teritorială Râșnov pe baza datelor din diagrame

Dobândirea cunoștințelor declarative: A analiza diagrama înseamnă studierea fiecărui element care se vede pe diagramă.

Dobândirea cunoștințelor procedurale: Vizează parcurgerea mai multor etape:

Comunicarea sarcinii de lucru: Analizați capacitatea de cazare în Râșnov pe baza datelor din diagramă (fig. nr. 7.1.). Scrieți un text în care prezentați capacitatea de cazare în Râșnov pe baza datelor din diagramă.

Fig. nr. 7.1. Situația comparativă 2008/2011 a evoluției numărului structurilor de primire turistică din Râșnov. (Sursa: site-ul oficial Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

Diagrama este o reprezentare grafică ce înfățișează în mod schematic un obiect, un fenomen, o corelație între două sau mai multe mărimi sau curba trasată de un aparat cu înregistrare grafică (Posea, 1986, p. 69). Diagramele sunt modele sau reprezentări grafice ale indicilor cantitativi și/sau calitativi ai elementelor, fenomenelor și proceselor realizate după reguli matematice, conform principiului proporționalității între dimensiunile figurii și cantitatea elementelor reprezentate. Diagrama are următoarele elemente: titlu, legendă, scară și reprezentare figurală și nu cuprinde text explicativ, cu excepția unor cifre sau denumiri principale.

O persoană care are competența de a analiza și interpreta diagrame, activează următoarele cunoștințe (tabelul nr. 7.2.)

Tabelul nr. 7.2. Cunoștințe integrate competenței de a analiza și interpreta o diagramă

( Sursa: Dulamă., 2010, c, p.147)

Analizarea diagramelor

Pasul 1. Identificarea elementelor de întocmire și de editare a diagramei

-Ce titlu are diagrama? (Situația comparativă 2008/2011 a evoluției numărului locurilor de cazare, pe tipuri de structuri de primire turistică în Râșnov)

-Există concordanță între titlul diagramei și conținutul acesteia? (Da)

-Care este sursa datelor din diagramă? (Site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului http://www. mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

Pasul 2. Identificarea semnelor convenționale utilizate în reprezentare (linii, suprafețe), pe grupe și separat

-Ce semnifică culorile din legendă? (Semnifică tipurile de unități de primire turistică utilizate în elaborarea diagramei)

-Ce semnifică coloanele din diagramă? (Tipurile de unități de primire turistică)

Analiza elementelor matematice ale diagramei

Pasul 3. Identificarea scării pe ordonată

-Unde este reprezentată scara? (Pe ordonată)

-Câte scări sunt reprezentate pe diagramă? (Una)

-Ce valoare au segmentele reprezentate pe ordonată? (De la 0 la 80 , valorile se succed din 10 în 10)

Pasul 4. Identificarea tipului de scară

-În funcție de dimensiunea segmentelor reprezentate pe scară, aceasta este aritmetică sau logaritmică? (Aritmetică, pentru că intervalele sunt regulate, nu sunt exponențiale)

Pasul 5. Identificarea tipului de diagramă în funcție de forma de reprezentare grafică (liniară, areală, volumetrică, prin figuri artistice naturale sau simbolice, de calcul grafic, combinată)?

-Ce fel de diagramă este după forma de reprezentare utilizată? (Diagramă în coloane sau histogramă)

Pasul 6. Identificarea corespondenței dintre un milimetru/centimetru liniar de pe diagramă și fenomenul din realitate care este reprezentat (un mm/cm pe diagramă reprezintă în realitate…)

Pasul 7. Analiza elementelor de conținut

-Care sunt culorile convenționale folosite în legendă? (Albastru închis, roșu, verde, violet, albastru deschis, oranj.)

Pasul 8. Identificarea fenomenelor reprezentate pe diagramă

-Este reprezentat un fenomen sau mai multe? (Un singur fenomen, numărul de unități de primire turistică în Râșnov în intervalul 2008/2011)

Pasul 9. Identificarea relațiilor dinamice

-Este o diagramă statică sau dinamică? (Dinamică, pentru că prezintă evoluția numărului de unități de primire turistică)

Pasul 10. Identificarea relațiilor de ordin temporal

-În ce interval de timp este reprezentat fenomenul? (Anii 2008 și 2011)

Pasul 11. Diferențierea informațiilor după caracterul calitativ sau cantitativ

-Parametrii reprezentați au caracter calitativ sau cantitativ? (Cantitativ)

-Datele statistice sunt actuale sau sunt depășite? (Actuale)

Pasul 12. Identificarea unor caracteristici (mărime) ale elementelor reprezentate în legendă

-Cum a evoluat numărul de unități de primire turistică în orașul Râșnov în intervalul 2008-2011? (Cu excepția vilelor, numărul de unități de primire turistică a crescut în anul 2011 față de anul 2008)

-Ce semnificație au numerele înscrise pe diagramă? (Numărul de unități de primire turistică pentru fiecare tip de unitate)

Pasul 13. Compararea elementelor reprezentate pe diagramă?

-În ce an numărul de unități de primire turistică a fost mai mare/mic? (În anul 2008, numărul de unități a fost mai mic la toate tipurile de unități de primire turistică, cu excepția vilelor)

-La care dintre unitățile de primire turistică s-a înregistrat în anul 2008, respectiv 2011 numărul cel mai mare? (La complexuri turistice, pensiuni omologate și neomologate, cabane, hoteluri numărul a fost mai mare în anul 2011, iar la vile numărul a fost mai mare în anul 2008)

Interpretarea diagramelor

Interpretarea conținutului diagramelor înseamnă descifrarea și înțelegerea realității unui teritoriu sau a unui fenomen cu ajutorul mijloacelor grafice utilizate în reprezentare. Interpretarea unei diagrame înseamnă: identificarea caracteristicilor calitative sau cantitative ale obiectelor și fenomenelor reprezentate; explicarea interdependenței dintre obiectele și fenomenele reprezentate; înțelegerea evoluției în timp; obținerea unor concluzii asupra particularităților fenomenelor reprezentate pe diagramă; stabilirea semnificației elementelor reprezentate.

La nivel cognitiv, interpretarea conținutului unei diagrame urmează după analiza elementelor vizibile pe diagramă. În interpretarea elementelor reprezentate pe diagramă se stabilesc conexiuni, interdependențe, are loc comprehensiunea caracteristicilor acestora, răspunzându-se la următoarele întrebări: De ce un element are o anumită dezvoltare și nu alta? De ce un anumit element ocupă un anumit loc și nu altul?

Spre deosebire de analiză, în care informațiile se obțin prin percepție directă și decodificare a semnelor convenționale, interpretarea implică și procese cognitive superioare, precum efectuarea de raționamente pe baza cunoștințelor anterioare și a informațiilor extrase din diagramă. Pentru a interpreta științific conținutul unei diagrame, utilizatorii au nevoie de cunoștințe anterioare despre subiect și informații obținute din alte surse de informare.

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să interpreteze o diagramă în coloane pe baza datelor

-să scrie un text despre evoluția capacității de cazare în unitatea administrativ teritorială Râșnov pe baza datelor din diagramă

Dobândirea cunoștințelor declarative: A interpreta diagrama înseamnă a explica din ce cauză aspectele identificate în analiză au acele caracteristici și ce consecințe au ele.

Dobândirea cunoștințelor procedurale: Interpretarea vizează:

Pasul 1. Identificarea pragurilor și a limitelor caracteristice

-Din ce cauză numărul pensiunilor omologate și neomologate și al cabanelor s-a dublat în intervalul 2008/2011? (Cererea de servicii turistice pe aceste segmente la nivel național este în creștere, iar pensiunile pot fi construite, dotate cu eforturi financiare mai mici. O astfel de afacere este mai ușor de întreținut, decât un hotel cu multe locuri de cazare.)

-De ce numărul vilelor a scăzut în intervalul 2008/2011? (Cererea pe acest segment de piață s-a redus datorită dotărilor și serviciilor superioare prestate de pensiunile turistice.)

-De ce numărul hotelurilor este încă redus? (Cererea este redusă, iar hotelurile în general sunt apanajul stațiunilor sau a orașelor mari.)

Pasul 2. Compararea și completarea elementelor identificate pe diagramă cu informațiile obținute din alte documente

-Din ce cauză a crescut numărul unităților de primire turistică? (Cererea de servicii turistice a crescut, recunoașterea importanței orașului Râșnov pe plan turistic, îmbogățirea agendei culturale și sportive cu evenimente la scară națională și internațională)

Pasul 3. Elaborarea ipotezelor

-Cum credeți că va evolua în următorii 10 ani numărul de structuri de primire turistică, ținând cont de trend-ul ascendent și de amploarea dezvoltării turismului? (Numărul unităților de primire turistică va crește până la un prag de saturație a pieței, după care va rămâne constant. Unitățile de cazare își vor diversifica oferta de agrement și își vor îmbunătăți dotările)

-Care credeți că este numărul maxim de unități de cazare și de locuri care vor putea exista în Râșnov, ținând cont de evoluția pieței și a activității turistice? (Numărul unităților de cazare ar putea ajunge la 150, iar numărul locurilor la 3000-3500).

După analiza și interpretarea datelor care reies din diagramă, elevii scriu un text referitor la capacitatea de cazare din orașul Râșnov din intervalul 2008/2011.

Elevii pot fi implicați și în alte situații de învățare similare celor exemplificate în continuare, utilizând diferite metode și tehnici moderne și activizante.

7.2.2. Ghidul de studiu

Este o metodă bazată pe studiu individual și pe redactare, care îi ajută pe elevi în studierea unui text, în absența profesorului, prin intermediul unui set de întrebări care le orientează atenția și îi determină să se concentreze asupra anumitor aspecte ale conținutului. Utilizând această tehnică, se evidențiază aspectele esențiale dintr-un volum de informații existente într-un text, care nu sunt sesizate întotdeauna de către elevi.

Prin intermediul întrebărilor, elevii sunt ghidați să învețe un model interpretativ al unui conținut cu un anumit specific. Ghidurile de studiu sunt mai eficiente atunci când: sprijină elevii să sesizeze anumite idei pe care nu le-ar identifica singuri; determină elevii să efectueze anumite operații ale gândirii (analiză, comparație, deducție, sinteză, abstractizare) sau să rezolve situații-problemă și când constituie un punct de pornire pentru discuții, dezbateri, comentarii sau pentru teme scrise.

Această metodă poate fi aplicată în modul ce urmează:

Subiectul: Biserica evanghelică din Râșnov

Competențe transversale: argumentarea

Competențe specifice artelor vizuale:

-interpretarea elementelor de arhitectură specifice unui anumit stil

-analizarea unei lucrări de arhitectură

Obiective operaționale: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să analizeze biserica evanghelică din Râșnov pe baza întrebărilor

-să identifice elemente de arhitectură specifice unui stil

-să argumenteze de ce această biserică este o operă de artă

Etapele acestei tehnici sunt:

Comunicarea sarcinii de lucru: Observați biserica evanghelică din Râșnov. Citiți textul din anexă. Răspundeți în scris la întrebările din ghidul de studiu. Aveți la dispoziție zece minute.

-Unde este localizată în raport cu restul orașului, biserica evanghelică?

-Când credeți că a fost construită biserica evanghelică din Râșnov?

-De ce s-a construit o biserică atât de mare, când clădirile construite în jurul ei în aceeași perioadă sunt foarte mici?

-Ce stiluri arhitecturale sunt specifice bisericii?

-Crea sunt caracteristicile fiecărui stil arhitectural?

-Ce înălțime are turnul bisericii?

-Ce dimensiuni are biserica?

-Care sunt caracteristicile stilului gotic?

-Care dintre acestea pot fi recunoscute la biserica evanghelică din Râșnov?

-De unde au preluat modele constructorii acestei biserici?

-Ce aspect are biserica în interior?

-Care este importanța bisericii evanghelice Râșnov?

-Prin ce iese în evidență biserica evanghelică Râșnov?

-Ce vi se pare frumos la biserică?

-Ce apreciați la biserică?

-Ce vi se pare urât la biserică?

-Ce vă displace la biserică?

Activitate individuală: Elevii formulează răspunsuri corecte, coerente, complete asupra temei date pe baza întrebărilor anterioare.

Activitate frontală : Citiți pe rând fiecare răspuns formulat la întrebările din ghidul de studiu.

Textul propus pentru studiu individual este prezentat în anexa 1.

Aceeași tehnică poate fi utilizată și pentru subiectul: Cetatea Râșnov.

Subiectul: Cetatea Râșnov

Competențe transversale: argumentarea

Competențe specifice artelor vizuale:

-interpretarea elementelor de arhitectură

-analizarea unei lucrări de arhitectură

Obiective operaționale: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să analizeze cetatea țărănească din Râșnov pe baza întrebărilor

-să argumenteze caracterul emblematic al acestei construcții medievale

Etapele de aplicare ale acestei tehnici sunt:

Comunicarea sarcinii de lucru: Observați Cetatea Râșnov. Citiți textul din anexă. Răspundeți în scris la întrebările din ghidul de studiu. Aveți la dispoziție douăzeci de minute.

-Unde este localizată în raport cu celelalte cetăți din jur, dar și cu restul orașului, cetatea țărănească?

-Când a fost menționată pentru prima dată documentar cetatea Râșnov?

-Numiți unul dintre vizitatorii de marcă ai cetății.

-Ce materiale au fost folosite la construcția cetății?

-Pe ce suprafață se întinde cetatea?

-Care sunt cele mai importante încăperi din cetate?

-Care era principalul neajuns al cetății?

-Enumerați căteva episoade de luptă desfășurate în cetate și descrieți-l pe cel mai important.

-Ce vi se pare frumos la cetate? Ce apreciați la cetate?

-Ce vi se pare urât la cetate? Ce vă displace la cetate?

-Argumentați caracterul de emblemă al cetății pentru orașul Râșnov.

Activitate individuală: Elevii formulează răspunsuri corecte, coerente, complete asupra temei date pe baza întrebărilor anterioare.

Activitate frontală : Citiți pe rând fiecare răspuns formulat la întrebările din ghidul de studiu.

Textul propus pentru studiu individual este prezentat în anexa 2.

Pentru studiul eficient este recomandat să se utilizeze atât întrebări reproductive, cât mai ales cele productive, al căror răspuns nu este formulat în text, ci necesită atât cunoștințe factuale, cât și o elaborare din partea elevului prin intermediul operațiilolr gândirii sau printr-o reflecție personală asupra a ceea ce este descris. Dacă se utilizează preponderent întrebări divergente, productive, după studierea textului, elevii au păreri diferite referitoare la subiectul propus. Pentru evitarea confuziilor și a interpretărilor greșite, pentru a nu îngrădi creativitatea elevilor, se pot utiliza ghiduri de studiu revizuite. Revizuirea ghidurilor de studiu și reutilizarea lor în învățare conferă un plus de rigoare științifică, iar dacă un ghid a fost bine conceput, le cere elevilor să adune informații din diferite părți ale textului, să-și formeze o părere sau să construiască o argumentație în care punctele de vedere diferă de la elev la elev.

7.2.3. Argumente pe cartonașe

Această tehnică a argumentelor pe cartonașe are ca scop formularea individuală a argumentelor pro și contra față de o anumită afirmație pusă în discuție și discutarea pe baza acestora. Tehnica de argumentare poate fi aplicată după cum urmează:

Obiectiv operațional: : Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să formuleze argumente pro și contra pentru a susține că dezvoltarea turismului ar fi o prioritate pentru localitatea de domiciliu

Tehnica are mai multe etape:

Comunicarea sarcinii de lucru: Formulați argumente pro sau contra pentru a susține poziția față de moțiunea „Dezvoltarea turismului ar trebui să fie o prioritate pentru localitatea de domiciliu”. Jumătatea clasei dinspre fereastră căutați argumente pentru a susține această afirmație, iar ceilalți, argumente împotriva acestei afirmații. Notați fiecare pe câte un cartonaș cel puțin trei argumente. Lucrați individual timp de cinci minute.

Activitate individuală: Elevii formulează în scris, individual, argumentele, sau, după caz, contrargumentele pentru a susține sau nu afirmația dată.

Activitate în grupuri: Fiecare elev prezintă grupului argumentul cel mai puternic, fără a le repeta pe cele spuse deja. În fiecare grup se discută argumentele și se selectează cinci sau șase dintre ele, considerate cele mai puternice și sustenabile.

Activitate frontală (dezbatere între grupuri): Fiecare grup delegă un reprezentant care va prezenta poziția grupului și argumentele. Fiecare grup caută contraargumente pentru a contracara argumentele grupului advers.

Utilizarea acestei tehnici are multiple avantaje, deoarece elevii exprimă argumente pro sau contra pe baza cunoștințelor anterioare, le confruntă cu cele identificate de către colegii din grup cu scopul de a le ierarhiza, iar în final, elevii învață să utilizeze înrtr-un exercițiu ghidat contraragumentele pentru a contracara argumentele celuilalt grup.

7.2.4. Susținerea poziției părții adverse

Această tehnică de argumentare urmează toate etapele tehnicii argumentelor pe cartonașe, însă dezbaterea se desfășoară altfel.

Această tehnică de argumentare se poate aplica în modul următor:

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să formuleze argumente pro și contra pentru a susține că dezvoltarea turismului ar fi o prioritate pentru localitatea de domiciliu

Tehnica de argumentare se desfășoară în mai multe etape:

Comunicarea sarcinii de lucru: Formați două grupuri. Fiecare grup va formula argumente pro sau contra pentru a susține poziția față de moțiunea „Dezvoltarea turismului ar trebui să fie o prioritate pentru localitatea de domiciliu”.

Activitate în grupuri

Activitate frontală (între grupuri): Primul grup prezintă celuilalt grup numai argumentele pro sau contra, fără însă a preciza poziția pe care o susțin.

Activitate în al doilea grup: Elevii discută câteva minute, formulează poziția care prezintă punctul de vedere al primului grup (dedusă de către ei) și formulează argumente în sprijinul acestui punct de vedere.

Activitate frontală: Grupul al doilea prezintă poziția dedusă de către ei ca fiind cea a primului grup și prezintă alte argumente pentru a susține poziția primului grup.

Activitate frontală: Grupul al doilea prezintă argumentele care sprijină poziția lor , dar fără a-și preciza poziția.

Activitate în primul grup: Elevii discută câteva minute, formulează poziția care prezintă punctul de vedere al celui de-al doilea grup (dedusă de către ei) și formulează argumente în sprijinul acestui punct de vedere.

Acrtivitate frontală: Primul grup prezintă poziția dedusă de către ei ca fiind cea a grupului al doilea și prezintă alte argumente pentru a susține poziția acestui grup.

Activitate frontală: Fiecare grup susține acum punctul de vedere inițial al adversarilor cel mult cinci minute.

Activitate în grup: Fiecare grup formulează o concluzie care constă în reafirmarea poziției inițiale a grupului, însoțită de cele mai puternice argumente care s-au adus.

Această tehnică este destul de dificilă pentru elevi, dar poate fi aplicată mai ales cu cei din ciclul superior al liceului, după ce aceștia sunt capabili să formuleze argumente sau contraragumente. Există riscul ca ambele grupuri să prezinte argumente pentru susținerea aceleiași poziții și atunci dezbaterea nu mai este posibilă (Dulamă, 2002,p .122).

7.2.5. Tabelul T

Este un organizator grafic al relațiilor binare de tip da/nu, pro/contra care poate fi utilizat în orice etapă a cadrului de învățare ERR-evocare, realizarea sensului, reflecție.

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-sa identifice caracteristici ale mediului care favorizează sau limitează dezvoltarea eco-turismului

Pentru aplicarea acestei tehnici se parcurg mai multe etape:

Comunicarea sarcinii de lucru: În țările cu economie dezvoltată se remarcă tendința oamenilor de a locui în mediul rural din apropierea marilor orașe și de a-și petrece week-end-ul sau concediile la sate sau în pensiuni agroturistice, fapt ce favorizează turismul rural și eco-turismul. Elaborați în caiet un tabel T. Completați în acest tabel caracteristicile mediului care îl fac să fie optim pentru o dezvoltare durabilă sau ostil pentru oameni în general ori pentru turiști în special. În partea stângă precizați toate argumentele pe care le identificați în legătură cu caracteristicile mediului favorabile pentru dezvoltarea durabilă, iar în partea dreaptă toate argumentele împotriva acestei idei. Lucrați individual timp de două minute.

Activitate individuală: Elevii completează argumentele care să susțină sau nu ideea enunțată anterior.

Activitate în perechi: Elevii completează lista argumentelor împreună cu colegul de bancă.

Activitate frontală: De la fiecare pereche se va scrie cel mai sustenabil argument și se va completa tabelul de la tablă.

Informațiile pot fi utilizate pentru atragerea turiștilor și obținerea unor venituri. Pentru a ști să atragi turiștii, ar trebui să știi ce îi atrage și ce îi alungă dintr-un loc. Există o infinitate de posibilități și de opțiuni (ansambluri arhitectonice inedite, muzee ciudate ori cu tematică restrânsă) pentru a atrage turiștii. Ar trebui înțeles că în turism nu este valabil întotdeauna „Ceea ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Diversitatea culturală și peisagistică, originalitatea ar putea fi speculată în scop turistic. ,,Inteligența înseamnă să fii cu un pas înaintea celorlalți”, iar pasul acesta trebuie să învețe elevii sa-l facă prin toate activitățile (Dulamă, a , 2010, p. 388).

Tehnica este valoroasă întrucât elevii exprimă mai întâi argumentele pe baza cunoștințelor anterioare, le completează apoi pe baza studiului individual și le confirmă cu argumentele specificate de colegi.

Liniște

Absența mijloacelor de comunicație rapidă

Aer fără poluanți

Produse naturale proaspete,ecologice

Apă proaspătă și curată

Ospitaliate

Siguranță

Disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilalți.

7.2.6. Jocul de roluri-jocul de reprezentare a structurilor

Practicile numite generic jocuri de rol au fost utilizate inițial de G.H.Mead ca instrumente de analiză filosofică, iar după anul 1921, psihologul și sociologul american J.I.Moreno a utilizat această metodă ca terapie pentru anumite tulburări de personalitate și a publicat concluziile la care a ajuns în lucrarea „Who shall survin?”. De atunci, dramatizarea și jocul de rol au început să fie utilizate ca metode didactice.

Jocul de roluri este o metodă didactică prin care se simulează interacțiunile care caracterizează o structură sau o situație socială de grup, prin distribuirea către participanți a unui set de statusuri precizate și relaționate între ele. Fiecare participant primește și interpretează un rol scris sau care a fost creat în cadrul activității didactice (Dulamă, 2008).

Utilizarea jocului de roluri în timpul lecțiilor este dificilă uneori datorită absenței scenariilor și a asumării unor roluri adecvate acestei discipline. Pregătirea, complexitatea, structura, lungimea rolurilor și nerespectarea scenariului sau a instrucțiunilor constituie obstacole greu de depășit pentru elevi. Dacă derularea unui joc nu determină emoții pozitive, aceștia se vor opune implicării lor în stări greu de suportat. Succesul jucării rolurilor depinde de pregătirea atentă, de dirijarea, derularea și procesarea jocului.

Elevii se transpun în timpul jocului de roluri în diferite ipostaze ale vieții sociale pentru a exersa comportamente. Ei dobândesc diferite abilități: de a acționa conform uneia numite poziții sau funcții sociale; de a rezolva pozitiv situații-problemă; de a-și adecva comportamentul în situații similare. Pe măsură ce elevii explorează realitatea, ei înțeleg sau se identifică cu personajele ale căror roluri le interpretează și vor fi capabili să evalueze propriile acțiuni și să învețe din situația simulată.

Pentru a organiza jocul de roluri, pot exista mai multe variante:

Participanții aleg situațiile pe care doresc să le joace, iar profesorul prezintă detaliile situației generale și rolurile posibile;

Se oferă participanților două linii de dialog și sunt invitați să dezvolte jocul de roluri;

Se oferă participanților un scenariu complet și sunt invitați să joace situația respectivă.

Etapele unui joc de roluri sunt:

Formularea obiectivelor activității de către profesor;

Identificarea de către profesor a situației ce va fi simulată;

Stabilirea de către profesor a statusurilor și rolurilor implicate în situația reală;

Conceperea scenariului jocului de către profesor și /sau elevi;

Prezentarea subiectului jocului de roluri în fața elevilor, descrierea situației ce va fi jucată și a personajelor;

Discutarea obiectivelor cu elevii;

Alegerea actorilor și a observatorilor (nimeni nu va fi forțat să joace, dacă se simte incapabil);

Distribuirea rolurilor, respectând aspirațiile, aptitudinile, preferințele fiecărui participant pentru ca niciunul să nu se simtă umilit sau frustrat;

Oferirea fiecărui participant a unei fișe cu indicații detaliate asupra statusului său;

Familiarizarea elevilor cu sarcinile și rolurile;

Crearea, interiorizarea și învățarea rolurilor, conceperea modului de interpretare. Fiecare elev își cercetează conduitele proprii pe care le va adopta și conduitele pe care le așteaptă de la interlocutorii lui. Deoarece fiecare elev creează simultan cu interpretarea, ei dau replicile în funcție de ale celorlalți;

Derularea jocului de roluri, sprijinirea elevilor să nu devieze de la rol, să evite conflictele, blocaje și cognitive și emoționale și asigurarea unui climat plăcut;

Urmărirea jocului de către observator pe baza unei fișe de observare (modul în care fiecare jucător se identifică cu personajul pe care îl interpretează pentru asigurarea feed-back-ului);

Ieșirea participanților din rol și separarea personalităților de rolurile jucate;

Analiza jocului de roluri prin intervievarea actorilor, discutarea conținutului și a comportamentului de rol.

Explorarea detaliată a procesului, audierea comentariilor observatorilor și aplicarea consecințelor în lumea reală au efecte benefice asupra participanților. Dacă observatorii sunt nemulțumiți de prestația unui coleg sau dacă unii participanți primesc un feed-back dificil de suportat, profesorul va interveni prin abordarea problemei cu întregul grup sau prin discutarea cu persoana implicată (Dulamă, 2008).

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să joace un rol în afaceri turistice

Cumunicarea sarcinii de lucru: Formați grupuri de câte patru elevi.

Grupul 1: Turiștii

Grupul 2: Personalulul Hotelului………….. din localitatea Râșnov (portarul, recepționera, camerista, directorul hotelului)

Grupul 3: Personalul restaurantului……. din localitatea Râșnov (portarul, chelnerul, șeful de sală, bucătarul)

Grupul 4: Personalul barului ………….din localitatea Râșnov (portarul, ospătarul, D.J.-ul, animatoarele)

Grupul 5: Personalul Muzeului Cetatea țărănească Râșnov (ghidul, vânzătoarea de suveniruri, vânzătoarea de bilete, directorul muzeului).

Grupul 6: Observatorii

Grupul de turiști va trece pe rând pe la celelalte grupuri și va solicita anumite servicii. Fiecare grup se va strădui să ofere turiștilor servicii de cea mai bună calitate. În runda a doua se poate cere ca grupurile să ofere aceluiași grup de turiști sau altui grup servicii de calitate slabă și să îi șicaneze. Jocul de roluri poate fi anticipat de un atelier de creație a scenariului.

Scenariul jocului de rol, elaborat de un grup de elevi din clasa a XI-a A va fi prezentat în anexa 3.

Jocul de roluri este valoros întrucât: permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor și a sentimentelor prin simularea unei experiențe de viață; stimulează dialogul, acțiunea și interacțiunea persoanelor participante; facilitează formarea spiritului de echipă; facilitează dezvoltarea atitudinilor pozitive față de oameni și față de problemele cu care ei se confruntă; permite observarea modului corect sau incorect de comportare a persoanelor în diferite situații; determină modificarea conduitei și asumarea responsabilității; oferă oportunitatea de a-și explora propria experiență, de a extrage învățăminte din ea și de a face față unor situații noi și dificile în mod mai eficient; facilitează răspunsul spontan și reacția adecvată într-o situație; permite primirea unui feed-back despre comportamentul și competența personală.

Însă, jocul de roluri are și unele limite, precum: se consumă mult timp în pregătirea scenariului; dialogul nu este întotdeauna adecvat rolurilor propuse; elevii se manifestă adesea cu timiditate și cu reținere.

7.2.7. Analizarea fenomenului gestionării deșeurilor după organizarea și desfășurarea unui eveniment cu potențial turistic

Subiectul: Muntele de gunoi din Promenada Sisi după Maial

Etapa de evocare include următoarele activități și tehnici:

Lanțul ideilor:

Este o tehnică orală frontală, în care, la solicitarea profesorului, fiecare elev, în ordinea locurilor în clasă enunță pe rând câte o idee despre subiectul propus.

Comunicarea sarcinii de lucru: Enumerați manifestări și serbări organizate în orașul Râșnov, la care participă multă lume.

-Ce manifestări culturale și sportive au loc în orașul Râșnov?

-Zilele orașului Râșnov, Festivalul Național Ecvestru, Festivalul pentru copii JOCMANIA, Zilele cetății, Turnirul Cetăților, Festivalul de Reconstituire Istorică „În numele trandafirului”, Festivalul de Film Istoric, Maialul.

Această tehnică de evocare și motivare este valoroasă deoarece îi obligă pe toți elevii din clasă să spună câte o informație, dar fără să le repete pe cele spuse anterior. Dezavantajul major este că pot exista situații când elevii nu mai au nicio informație nouă și atunci au dreptul să nu spună nimic.

Exercițiu de imaginație: Gândiți/ Lucrați în perechi/ Comunicați

Tehnica aceasta implică un moment individual în care se caută se se răspundă la întrebări, un moment de confruntare a ideilor proprii cu cele ale unui partener, ceea ce presupune comunicare și un moment în care se lucrează cu grupul întreg. Partenerii din pereche pot avea sarcini diferite sau nu.

Comunicarea sarcinii de lucru: Vom face un exercițiu de imaginație. Amintiți-vă cele întâmplate și observate înainte, în timpul și după Maial. Scrieți ce vă amintiți din cele văzute.

-Ce ați observat și v-ați amintit că s-a întâmplat la Maial?

Activitate individuală: Elevii răspund în scris timp de două minute la întrebarea adresată.

Activitate în perechi: Timp de două minute citiți colegului de bancă ce ați scris, comparați răspunsurile și formulați un răspuns comun cu care sunteți de acord amândoi.

Activitate frontală: Se ia de la fiecare pereche câte o idee, un răspuns sau rezumatul concluziilor la care a ajuns. Aceste răspunsuri se notează pe tablă sau pe coli de flip-chart. Dacă timpul nu permite, numărul perechilor de la care se primesc răspunsuri se reduce sau se preiau doar ideile care nu au fost prezentate anterior.

-Multă lume, aglomerație, cei prezenți la Maial erau în majoritate bine dispuși, fiind luați de „val”, de întâlnirea cu prietenii și colegii; consumul de bere, mici, pop-corn, dulciuri, fructe, băuturi răcoritoare depășește cotele normale; resturi menajere lăsate peste tot, la întâmplare, chiar dacă există coșuri de gunoi; coșurile de gunoi sunt insuficiente și neîncăpătoare și, de aceea, sunt permanent pline; mormane întregi de sticle, pet-uri și doze de bere sau de băuturi răcoritoare, pahare de plastic, cartoane pe care s-au servit micii, multe hârtii, resturi de mâncare și de fructe, mucuri de țigări aruncate și împrăștiate; desene și scrijelituri pe mobilierul urban din zonă sau pe copaci; zgomot, gălăgie, multă muzică, cântecele petrecăreților, uneori certuri; dezastru.

Primul moment este important deoarece obligă toți elevii să gândească asupra subiectului care a fost propus, să actualizeze cunoștințele anterioare și le solicită o formulare a răspunsului în scris. Al doilea moment este valoros pentru că elevii conștientizează că partenerul poate avea cunoștințe sau opinii diferite de ale lui și că acesta constituie o sursă bună de completare a cunoștințelor proprii și de clarificare a unor aspecte care nu sunt bine înțelese. Elevii conștientizează că ei înșiși pot fi o sursă sau un sprijin în învățare pentru coleg. Semnificativă este evaluarea metacunoștințelor (cunoștințele despre propria cunoaștere) prin comparație cu cea a partenerului din pereche. Elevii învață să comunice într-un limbaj accesibil pentru a fi înțeleși de coleg și să formuleze întrebări pentru a clarifica ceea ce nu au înțeles, pentru că este știut faptul că este mult mai ușor să comunici cu un coleg decât cu profesorul în fața întregii clase. Confirmând ideile, partenerul din pereche poate determina creșterea încrederii în noi și înlăturarea temerii de a exprima în mod public opinia sau răspunsul asupra căruia s-a reflectat. Alte avantaje ale aplicării acestei tehnici constau în faptul că nu necesită mult timp și se poate utiliza de mai multe ori în timpul unei lecții, atât în evocarea cunoștințelor anterioare, cât și în realizarea sensului.

Brainstorming:

Aceasta este cea mai simplă, eficientă și utilizată tehnică de stimularea a creativității și de rezolvare a problemelor, dar și de generare a unor idei noi în cadrul unui grup. A fost utilizată încă de acum 400 de anii în India, când purta denumirea de Prai-Barshana (prai=în afara eului, barshana=discuții care nu admit critici), iar în secolele al XVI-lea-al XVII-lea, căpitanii corăbiilor, în momentele periculoase, cereau membrilor echipajului, în ordinea importanței posturilor ocupate , să propună soluții, pentru a le alege pe cele mai bune.

Ca tehnică de creație în grup, brainstorming-ul a fost utilizat în anul 1948, la Universitatea din Buffalo de către profesorul Alexander Osborn. Aceasta se mai numește în lucrările de specialitate: metoda Osborn (de la numele celui care a experimentat și sistematizat această tehnică), furtună în creier (de la sensul etimologic, în engleză brain=creier, storm=furtună plus desinența –ing, sugerând intensitatea activității creative, efervescența de idei), asalt de idei sau cascada ideilor (de la numărul mare de idei produse), filosofia marelui DA (deoarece în prima etapă sunt acceptate toate ideile emise fără a fi evaluate), evaluarea amânată (pentru că procesul de producere a ideilor în care sunt reținute toate și nu se respinge nimic este separat de procesul de evaluare critică și de valorizare a acestora, care are loc ulterior) (Dulamă, 2008).

Brainstorming-ul se bazează pe două principii fundamentale: cel al asigurării calității prin cantitate și cel al amânării judecării ideilor. Primul principiu semnifică faptul că participanții emit la început, aproape întotdeauna idei banale, pentru ca într-o fază ulterioară să emită idei viabile, fie pornind de la cunoștințele anterioare, fie ca rezultat al asociației spontane între cunoștințele pe care le dețin și informațiile oferite de ceilalți. Creșterea cantității de idei este o garanție a faptului că numărul ideilor valoroase, inedite, a soluțiilor viabile în rezolvarea de probleme crește direct proporțional cu cea a numărului ideilor emise. Creativitatea grupului este net superioară celei individuale, deoarece există posibilitatea de a combina, asocia, îmbunătăți ideile personale pe baza celor emise de ceilalți.

Celălalt principiu se bazează pe ideea imposibilității realizării concomitente a creației și analizei critice. În etapa de producție a ideilor, fiecare poate produce idei referitoare la subiectul dat fără a fi preocupat de cenzură sau de constrângeri. Chiar dacă unele idei pot fi bizare, absurde sau năstrușnice, ele sunt luate în seamă, deoarece în brainstorming nu se tolerează niciun fel de critică pe parcursul producției de idei.

Brainstorming-ul implică mai multe etape:

Comunicarea sarcinii de lucru: Fiecare veți formula timp de un minut cât mai multe răspunsuri la întrebarea: Ce atitudini pot avea oamenii referitor la situația creată în timpul Maialului?

Comunicarea regulilor: Deoarece scopul este amintirea sau producerea a cât mai multe idei referitoare la subiectul dat, atunci când formulați ideile respectați următoarele reguli:

Lăsați imaginația să lucreze nestingherită pentru a produce cât mai multe idei sau soluții;

Preluați mental sau în scris ideile emise de ceilalți, completați-le, reformulați-le ca într-o reacție în lanț;

În timpul emisiei de idei și a listării lor, nu exprimați evaluări negative asupra niciunei idei emise pentru a nu risipi timpul și pentru a nu bloca producerea altor idei;

Nu există rărpunsuri greșite sau absurde;

Fiecare are dreptul la opinie,

Fiecare ascultă și respectă părerea celorlalți;

În timpul emisiei de idei nu se analizează nicio idee;

Toate ideile sunt scrise în forma emisă pe caiet sau la tablă;

Notați toate ideile, inclusiv cele provocatoare, șocante, caraghioase, irelevante.

(Dulamă, 2008)

Emisia și înregistrarea datelor prin brainstormig individual: Scrieți fiecare, timp de un minut, răspunsul la întrebarea: Ce atitudini pot avea oamenii referitor la situația creată în timpul Maialului?

Ideile sunt formulate și apoi prezentate clasei.

-Oamenii pot fi indiferenți, nepăsători la cele ce se întâmplă în jur; unele persoane manifestă revoltă, indignare, referitor la situația creată; alte persoane judecă negativ, evidențiază doar greșeli în organizarea și desfășurarea evenimentului; unele persoane sunt gata să se implice imediat în rezolvarea problemei, expun idei noi, constructive, creative.

Activitatea frontală de prezentare a ideilor: După scurgerea timpului alocat, se repetă întrebarea și se solicită ideile elevilor. Se scriu toate răspunsurile, unul sub celălalt, pe tablă sau flip-chart. Dacă elevii nu se implică în activitate, vor fi solicitați pe rând toți sau numai unii. Pentru a nu irosi timpul, vor fi prezentate doar ideile inedite.

Brainstorming-ul este o tehnică prin care elevii și profesorii află: ideile celor care învață referitoare la un subiect; soluțiile la o situație-problemă; opinii despre o experiență comună; ce anume doresc elevii despre un anumit subiect. Elevii învață diferite comportamente: ascultarea atentă și cu respect a ideilor celorlalți; comunicarea fără teamă a ideilor proprii. Pentru că sunt determinați să se implice activ, elevii devin mai curajoși, au mai multă încredere în sine, învață să colaboreze. Ei învață să emită păreri pe baza cunoștințelor anterioare, să compare informațiile, să argumenteze și să contraargumenteze, să emită judecăți de valoare asupra informațiilor.

Dar această tehnică prezintă și unele limite. Brainstorming-ul este doar o etapă de rezolvare creativă a unei probleme, neînlocuind cercetarea clasică. Soluțiile și ideile propuse nu au întotdeauna aplicabilitate practică, iar dacă nu toți participanții sunt antrenați eficient, procesul de emisie al ideilor poate deveni plictisitor, incoerent sau obositor.

Etapa de realizare a sensului:

Metoda pălăriilor gânditoare (Edward de Bono)

Metoda a fost concepută și propusă de Edward de Bono în anul 1986 cadrelor din economie și din producție, ca un ghid pentru rezolvarea unei probleme sau a a unei situații. Utilizând această metodă bazată pe investigație se încearcă, într-un mod ludic și simplu ca persoanele implicate să conștientizeze asupra existenței diferitelor moduri de abordare a unui situații sau probleme, să evidențieze randamentul diferențiat în abordarea și rezolvarea acestora.

Metoda se bazează pe existența a șase pălării, fiecare având o anumită culoare (alb, roșu, galben, verde, albastru și negru), care este asociată unui mod de gândire tipic sau cu un aspect asupra problemei abordate. Prin această tehnică interactivă este stimulată creativitatea participanților prin interpretarea rolurilor în funcție de pălăria aleasă.

Participanții joacă un rol în funcție de culoarea pălăriei pe care o poartă, iar aceasta din urmă este cea care definește rolul, astfel (tabelul nr. 7.3.):

Purtătorii pălăriei albe învață să fie neutri, să gândească și să prezinte situația în mod obiectiv, cât mai aproape de realitate, exprimând doar fapte și informații;

Purtătorii pălăriei roșii învață să își exprime în mod liber sentimentele, să ofere o perspectivă emoțională asupra evenimentelor, exprimând supărare, revoltă, bazându-se pe intuiție și presimțiri;

Purtătorii pălăriei negre învață să abordeze lucrurile din perspectiva gândirii negativiste, pesimiste, exprimând doar aspecte negative și făcând judecăți de valoare negative;

Purtătorii pălăriei galbene învață să gândească pozitiv, constructivist, optimist;

Purtătorii pălăriei verzi trebuie să fie creativi, să gândească lateral, exprimând idei noi și manifestând un comportament provocator, deschidere, transparență;

Purtătorii pălăriei albastre definesc problema, adresează întrebările, reconcentrează informațiile pe parcursul activității, monitorizează întreaga discuție și procesul de judecată, formulează ideile principale și concluziile.

Aplicarea acestei metode se poate realiza astfel:

Obiective operaționale: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să analizeze un caz din mai multe perspective

-să formuleze un diagnostic la un caz

-să stabilescă mai multe soluții pentru rezolvarea cazului

-să aleagă prin gândire critică cea mai bună soluție pentru rezolvarea cazului

-să descrie problema din diferite perspective posibile și relevante

Comunicarea sarcinii de lucru: Formați șase grupuri. Utilizați metoda pălăriilor gânditoare pentru a analiza problema referitoare la muntele de gunoi rămas după desfășurarea Maialului în Promenada Sisi. Realizați un tabel cu două coloane. În prima coloană scrieți denumirea pălăriei, iar în coloana a doua informațiile identificate din perspectiva acelei pălării (tabelul nr. 7.4.).

Tabelul nr. 7.3. Caracteristicile și sarcinile de lucru din perspectiva fiecărei pălării gânditoare

(Sursa: Dulamă, 2008)

Tabelul nr.7.4.Exemple de sarcini de lucru pentru fiecare pălărie gânditoare

(Sursa: Dulamă, b, 2010)

Dintre răspunsurile posibile ale purtătorilor fiecărei pălării gânditoare se pot selecta câteva.

Tabelul nr. 7.5. Răspunsuri selective ale purtătorilor fiecărei pălării gânditoare

(Sursa: Dulamă, b, 2010)

Fig. nr.7.2. Dezvoltarea durabilă din perspectiva pălăriei verzi

Schema din perspectiva Pălăriei verzi

(după Dulamă, b, 2010)

Aplicarea acestei metode este valoroasă, deoarece: dezvoltă creativitateea și gândirea laterală prin abordarea unei probleme din diferite perspective; permite participanților să își exprime opinia față de subiect; aceștia conștientizează existența unor comportamente adecvate, dar și a unora indezirabile în aceeași situație și a diverselor moduri de judecată asupra unei probleme actuale și cu importanță majoră pentru comunitate. Această metodă nu are numai avantaje, ci prezintă și unele dezavanataje, precum: necesită resurse mari de timp; se pretează numai la anumite teme; necesită o pregătire suplimentară, în afara programei școlare; în timpul aplicării se constată o oarecare tendință de dezorganizare în clasă; apariția unor blocaje emotive sau cognitive la elevi.

7.3. COMPETENȚA DE A ELABORA O STRATEGIE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

O persoană care are competența de a elabora o strategie de dezvoltare a turismului dintr-o unitate teritorială activează și integrează, în general cunoștințele menționate în tabelul următor (tabelul 7.6.).

Pentru a-și forma competența de a elabora o strategie de dezvoltare turistică pentru o unitate teritorială, elevii pot fi implicați în diverse situații de învățare.

Ei pot analiza Strategia de dezvoltare a turismului în orașul Râșnov, folosind o tehnică de investigație, analiza SWOT.

Tabelul nr. 7.6. Cunoștințe integrate competenței de a analiza turismul într-o unitate teritorială

(sursa: Dulamă, 2010, a, p. 389)

7.3.1. Analiza SWOT

Ceea ce este specific analizei SWOT (în engleză Strenghts=puncte tari, Weaknesses=puncte slabe, Opportunities=oportunități, Threats=pericole, riscuri, amenințări) este faptul că se studiază concomitent caracteristicile interne ale unui spațiu-punctele tari și punctele slabe, apoi se analizează influențele externe (tabelul nr. 7.7.). Factorii sau condițiile exterioare pozitive sunt considerate posibilități sau oportunități, iar cele negative ca pericole, primejdii, amenințări.

Tabelul nr. 7.7. Factorii interni și externi

(Dulamă, 2008, după Kulcsar)

Analiza SWOT poate fi utilizată atât în etapa de evocare, cât și în cea de realizare a sensului, în mai multe etape:

Obiectiv operațional: La sfârșitul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să identifice punctele tari ale orașului Râșnov, favorabile pentru dezvoltarea turismului în oraș, riscurile în dezvoltarea turismului, problemele strategice în dezvoltarea turistică, beneficiile aduse comunității locale prin dezvoltarea turismului, indicatorii de evaluare a rezultatelor implementării strategiei de dezvoltare a turismului (tabelul nr. 7.8.)

Comunicarea sarcinii de lucru: Formați grupuri de câte patru. Fiecare grup va studia un aspect referitor la turismul în orașul Râșnov: grupul 1-prezentarea punctelor tari ale orașului Râșnov favorabile pentru dezvoltarea turismului, grupul 2-prezentarea riscurilor în dezvoltarea turismului în orașul Râșnov, grupul 3-prezentarea problemelor strategice în dezvoltarea turistică a orașului Râșnov, grupul 4-prezentarea de beneficii aduse comunității prin dezvoltarea turismului în orașul Râșnov, grupul 5-prezentarea unor indicatori de evaluare a rezultatelor implementării strategiei de dezvoltare a turismului în orașul Râșnov

Activitate în grupuri: Citiți strategia de dezvoltare turistică a orașului Râșnov. Pentru realizarea analizei, căutați răspunsurile la următoarele întrebări:

Tabelul nr.7.8. Întrebările la care răspunde analiza SWOT

(după Dulamă, 2010, a, p. 387)

Activitate frontală: Un reprezentant din fiecare grup, comunicatorul, prezintă informațiile pe care grupul respectiv le-a completat în tabel, iar profesorul poate cere argumente pentru a susține opiniile. Se poate constata că unele aspecte pot fi considerate și oportunități și pericole. Elevii completează tabelul numai după ce s-a ajuns la consens.

Utilizând analiza SWOT, există posibilitatea de a se prevedea măsuri care pot determina schimbări pozitive și se pot deduce și stările viitoare în diverse condiții.

Prin analiza SWOT, elevii învață să analizeze un aspect din patru perspective diferite, să își susțină opinia prin argumente, să combată ideile altor persoane prin contraargumente, să sintetizeze informații într-o formă concisă, să stabilească relații între obiecte, persoane, fenomene și procese, să stabilească măsuri, să anticipeze ce se poate întâmpla în funcție de condițiile identificate.

Rezultat:

Grupul 1- puncte tari ale orașului Râșnov favorabile pentru dezvoltarea turismului

Dezvoltarea orașului Râșnov ca stațiune turistică de interes național oferă premisa dezvoltării turismului în oraș (prin creșterea numărului de vizitatori, cât și prin creșterea investițiilor), dar și a formelor de turism (turism cultural-istoric și de agrement, turism de tranzit, agroturism, turism ecologic, turism montan și de sporturi de iarnă);

Deschiderea orașului Râșnov, ca pol de integrare europeană, oferă oportunități suplimentare de dezvolare a orașului, inclusiv în domeniul turistic, de finanțare și atragere a investitorilor și turiștilor;

Dezvoltarea resursei umane;

Diversitatea etno-culturală sporește atracția pentru turiștii străini;

Rețeaua de comunicații este bine dezvoltată;

Avantajele climatice oferă posibilități de a atrage turiști în toate anotimpurile;

Valorificarea superioară a potențialului turistic al orașului, amenajarea unor zone de agrement, înfrumusețarea imaginii orașului, reprezintă oportunități care pot fi exploatate de factorii interesați de dezvoltarea turismului local;

Existența unui organism instituțional specializat, cu atribuții de promovare a turismului local și cu rol integrator al tuturor actorilor interesați;

Investiții mari în turism;

Utilizarea eficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;

Promovarea ridicată a potențialului turistic al orașului Râșnov, accesul facil la informație și la produsul turistic;

Folosirea adecvată a potențialului turistic, implicarea ridicată a agenților de turism în promovarea potențialului turistic, colaborarea factorilor implicați în fenomenul turistic, capacitatea de a implica întreg sectorul turistic în sprijinul unui program de marketing turistic care vizează întreaga comunitate.

Grupul 2- riscuri în dezvoltarea turismului în orașul Râsnov

Imaginea nefavorabilă a României în străinătate, prejudecățile care persistă;

Exodul forței de muncă și fluctuația personalului;

Costul ridicat al investiției;

Starea precară a unor drumuri în zonele limitrofe;

Incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piața internațională;

Dezavantaje competitive-unele orașe de frontieră au mai multe șanse în a dezvolta proiecte transfronateliere în turism și în a atrage un număr mare de turiști străini.

Grupul 3- probleme strategice (puncte slabe) în dezvoltarea turistică a orașului Râșnov

Insuficienta valorificare a potențialului turistic local;

Slaba diversificare a ofertei turistice, dar cu noi posibilități de agrement și refacere.

Grupul 4-beneficii aduse comunității prin dezvoltarea turismului în orașul Râșnov

Atragerea turiștilor-creșterea numărului de turiști care vin în orașul Râșnov și creșterea duratei de sejur, prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice și a modalităților de promovare-directă, pe suport electronic și pe hârtie-prin centrele de informare turistică, internet (www.rasnov-turism.ro), materiale promoționale, media;

Crearea unei baze de date complete, actualizate și operative, monitorizarea diferiților indicatori cantitativi și calitativi care să poată fi puși la dispoziția diferiților factori interesați;

Creșterea veniturilor directe din turism (efectul direct);

Efectul multiplicator al turismului prin dezvoltarea generală pe care o angrenează în celelalte ramuri ale economiei și pe plan social:

Efectul indirect-impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-și susține oferta turistică la parametri competitive;

Efectul indus-procesul de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică (întreaga economie națională în general și zonală în special), deoarece veniturile celor care lucrează nemijlocit în turism și cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri și servicii de care au nevoie.

Cele trei efecte menționate mai sus se reflectă în următoarele transformări pozitive:

Creșterea produsului intern brut ca urmare a impulsului generat de sporirea cu o unitate bănească a veniturilor obținute din activitatea turistică;

Creșterea volumului vânzărilor rezultate din tranzacțiile economice (cu excepția stocurilor);

Multiplicarea veniturilor, ca urmare a unei unități adiționale de cheltuială turistică;

Crearea de noi locuri de muncă în aproape toate ramurile economiei naționale cu care turismul se află în legătură directă sau indirectă;

Mărirea veniturilor bugetului de stat prin posibilitatea impozitării unor activități economice prospere de pe urma dezvoltării turismului;

Efectul multiplicator al turismului asupra comerțului exterior, îndeosebi al celui invizibil.

Dezvoltarea economică a orașului Râșnov, prin dezvoltarea industriei turistice și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor;

Crearea de noi locuri de muncă;

Îmbunătățirea condițiilor de viață prin ameliorarea calității mediului, înfrumusețarea orașului, oferirea de noi posibilități de agrement și refacere pentru locuitorii orașului și pentru turiști;

Promovarea prin turism a orașului, îmbunătățirea imaginii orașului în țară și străinătate;

Favorizarea accesului pe calea integrării europene.

Grupul 5-indicatori de enaluare a rezultatelor implementării stategiei de dezvoltare a turismului în orașul Râșnov

Fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaționali;

Numărul de turiști români/străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turiști care viziteză obiectivele turistice;

Ponderea cererii interne/externe în totalul cererii turistice anuale, indicele modificării în timp a cererii turistice interne/ externe;

Repartiția pe zone de proveniență/țări a cererii turistice externe și proveniența regională a cererii turistice interne, indicele sosirilor vizitatorilor străini, pe țări de origine și zone geografice;

Structura cererii turistice pe principalele mijloace de transport folosite;

Distribuția cererii turistice pe principalele forme de cazare, număr de sosiri/înnoptări pe tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiști rezidenți/nerezidenți;

Capacitatea de cazare existentă (locuri)/ în funcțiune (mii locuri-zile), numărul de camere/ paturi;

Gradul de ocupare al potențialului de cazare, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare (capacității în funcțiune), lungimea medie a șederii;

Durata medie a sejurului pentru turiștii rezidenți/ nerezidenți;

Sezonalitatea cererii turistice;

Gradul de satisfacere a turiștilor;

Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online;

Graficul de amortizare a investiției;

Nivelul încasărilor din turism, indicele de creștere a încasărilor din turism;

Încasarea medie turistică pe cap de locuitor;

Distribuția firmelor din turism pe cifră de afaceri și număr de salariați.

(după Dulamă, a, 2010, pp. 392-394)

Elevii pot fi implicați și în alte situații de învățare similare celor exemplificate în continuare.

7.3.2. Identificarea de soluții pentru atragerea turiștilor

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să identifice soluții viabile pentru atragerea turiștilor în orașul Râșnov

Se poate realiza cu ajutorul brainstorming-ului:

Comunicarea sarcinii de lucru: Scrieți fiecare pe caiet/foaie, timp de un minut, răspunsul la întrebarea: Ce soluții propuneți pentru atragerea turiștilor în localitatea Râșnov?

Comunicarea regulilor braistorming-ului: Sunt aceleași ca la situația de învățare „Muntele de gunoi din Promenada Sisi după Maial”.

Emisia și înregistrarea datelor prin brainstormig individual: Scrieți fiecare, timp de un minut, răspunsul la întrebarea: Ce soluții propuneți pentru atragerea turiștilor în localitatea Râșnov?

Ideile sunt formulate și apoi prezentate clasei.

-Promovarea orașului Râșnov prin diferite canale, informarea turiștilor, înființarea de centre de informare turistică, îmbogățirea și diversificarea agendei culturale și sportive, diversificarea ofertei turistice și a serviciilor turistice practicate, menținerea unui raport bun calitate-preț, înființarea unor muzee cu tematică inedită.

Activitatea frontală de prezentare a ideilor: După scurgerea timpului alocat, se repetă întrebarea și se solicită ideile elevilor. Se scriu toate răspunsurile, unul sub celălalt, pe tablă sau flip-chart. Dacă elevii nu se implică în activitate, vor fi solicitați pe rând toți sau numai unii. Pentru a nu irosi timpul, vor fi prezentate doar ideile inedite.

7.3.3. Identificarea de modalități de promovare turistică

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să identifice activitățile de pregătire a promovării turistice a localității

Se poate utiliza tot tehnica brainstorming-ului:

Fig. nr. 7.3. Caracteristicile promovării activității turistice (după Dulamă, 2010, a, p.395)

Comunicarea sarcinii de lucru: Lucrați în grupuri. Analizați caracteristicile promovării turistice. Identificați activități specifice de pregătire a promovării turistice a orașului Râșnov (fig. nr. 7.3.).

Comunicarea regulilor braistorming-ului: Sunt aceleași ca la situația de învățare „Muntele de gunoi din Promenada Sisi după Maial”.

Emisia și înregistrarea datelor prin brainstorming în grupuri: Scrieți în fiecare grup, timp de un minut, răspunsul la întrebarea:

-Ce activități specifice de pregătire a promovării turistice a orașului Râșnov ați identificat?

Ideile sunt formulate și apoi prezentate clasei.

– Activitățile specifice de pregătire a promovării turistice sunt: realizarea (creație și execuție) de produse de promovare și informare turistică, achiziționarea și distribuția materialelor de promovare și informare turistică, tipărirea de broșuri, pliante, afișe, bannere, panouri de promovare și informare turistică, realizarea filmelor de promovare a ofertei turistice, realizarea spoturilor audio-video, a DVD-urilor de promovare a ofertei turistice, realizarea diapozitivelor (slide-show), a posterelor, a fotografiilor pentru promovarea ofertei turistice, realizarea obiectelor specifice prin care se face reclamă (căni, pahare, pixuri, calendare), realizarea web-site-urilor de promovare a ofertei turistice.

Activitatea frontală de prezentare a ideilor: După scurgerea timpului alocat, se repetă întrebarea și se solicită ideile elevilor. Se scriu toate răspunsurile, unul sub celălalt, pe tablă sau flip-chart. Dacă elevii nu se implică în activitate, vor fi solicitați pe rând toți sau numai unii. Pentru a nu irosi timpul, vor fi prezentate doar ideile inedite (după Dulamă, a, 2010, p. 395).

7.3.4. Identificarea activităților posibile a se desfășura pentru realizarea promovării turistice

Se poate utiliza brainstorming-ul în grupuri.

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să precizeze activitățile de promovare turistică desfășurate în orașul Râșnov

Comunicarea sarcinii de lucru: Formați grupuri de câte patru. Identificați activități de promovare turistică a orașului Râșnov.

Comunicarea regulilor braistorming-ului: Sunt aceleași ca la situația de învățare „Muntele de gunoi din Promenada Sisi după Maial”.

Emisia și înregistrarea datelor prin brainstormig în grupuri: Scrieți în fiecare grup, timp de două minute, răspunsul la întrebarea:

-Ce activități specifice de promovare turistică a orașului Râșnov ați identificat?

Ideile sunt formulate și apoi prezentate clasei.

– Activitățile de promovare turistică a orașului Râșnov sunt: participarea la diferite manifestări-târguri, expoziții din țară și străinătate, organizarea unor vizite de documentare pentru jurnaliști din mass-media și anumiți creatori de opinie din alte țări, organizarea unor evenimente, campanii de publicitate în mass-media, la târguri, prin panouri publicitare, realizarea de broșuri, ghiduri și albume turistice,etc.

Activitatea frontală de prezentare a ideilor: După scurgerea timpului alocat, se repetă întrebarea și se solicită ideile elevilor. Se scriu toate răspunsurile, unul sub celălalt, pe tablă sau flip-chart. Dacă elevii nu se implică în activitate, vor fi solicitați pe rând toți sau numai unii. Pentru a nu irosi timpul, vor fi prezentate doar ideile inedite (după Dulamă, a, 2010, p. 395).

În mod asemănător se pot rezolva și cerințele următoarei situații de învățare:

7.3.5. Identificarea modalităților prin care se poate realiza promovarea turistică

Obiectiv operațional: Pe parcursul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să identifice modalitățile de realizare a promovării turistice în orașul Râșnov

Comunicarea sarcinii de lucru: Formați grupuri de câte patru. Identificați modalitățile (căile, mijloacele) prin care ați putea realiza promovarea turistică a orașului Râșnov.

Emisia și înregistrarea datelor prin brainstormig în grupuri: Scrieți în fiecare grup, timp de două minute, răspunsul la întrebarea:

-Ce modalități de promovare turistică a orașului Râșnov ați identificat?

-Am identificat mai multe modalități de realizare a promovării turistice a orașului Râșnov: prin anunțul publicitar – combinarea unor imagini reprezentative, elemente grafice, un anumit text și un slogan cu scopul de a transmite anumite informații celor interesați; prin radio – are avantajul că numărul ascultătorilor e mare, iar categoriile vizate sunt: automobiliștii, care petrec mult timp în mașină, pensionarii, persoanele aflate în concediu sau șomerii și tinerii care sunt amatori în special de emisiuni muzicale; prin televiziune, care este costisitor, dar are impact vizual mare; prin afișe publicitare care sunt expuse pe panouri de dimensiuni foarte mari și sunt amplasate în zone foarte aglomerate; prin pliante, ghiduri, agende, reviste de informare turistică, ce atrag atenția prin calitate, acuratețea fotografiilor, grafica deosebită, selecția imaginilor și determină turistul să le citească (după Dulamă, 2010, a, pp.395-396).

7.3.6. Proiectul

Proiectul cuprinde ansamblul de activități interconectate care vor fi îndeplinite organizat pentru realizarea finalităților, scopurilor și obiectivelor propuse. Deoarece proiectul este o temă de cercetare orientată spre un scop precis, o anticipare a ceea ce se va realiza, elaborarea lui presupune cercetare științifică și un demers practic de căutare a variantei potrivite.

Proiectul este o lucrare cu caracter aplicativ, întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde analiza unei probleme și un demers explicit de evoluție și soluționare a ei. Elevii se confruntă cu o problemă complexă, autentică, extrasă din realitatea actuală, pe care o analizează și pentru care caută soluții de rezolvare.

Proiectul constituie o provocare adecvată posibilităților elevilor și implică o activitate efectivă de explorare, desfășurată într-un interval de timp. Pentru că e o activitate amplă, de durată, care implică multă muncă și mult efort intelectual, proiectul este o formă de evaluare motivantă pentru elevi care facilitează o apreciere nuanțată a învățării. Deoarece se lucrează în echipă și se abordează un subiect din mediul cunoscut, proiectul permite colaborarea elevilor cu nivel cultural variat, cu abilități și competențe diferite.

Proiect – Ghidul obiectivelor turistice din orașul Râșnov

Obiective operaționale: La sfârșitul situației de învățare elevii vor fi capabili:

-să identifice obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să caracterizeze obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să localizeze obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să clasifice obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să colecteze informații despre obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să prelucreze informații despre obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să selecteze informații despre obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să sintetizeze informații despre obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să expună informații despre obiectivele turistice din orașul Râșnov

-să elaboreze un demers de analiză și soluționare a unei probleme de cercetare

-să distribuie sarcinile membrilor grupului

-să coopereze optim cu ceilalți membri ai grupului

-să realizeze corect și la termen sarcinile primite

Alegerea temei proiectului și motivarea elevilor

Se administrează elevilor un chestionar cu următoarele întrebări:

1. Ce obiective turistice ați vizitat în orașul Râșnov?

2. De ce vizitați sau nu un obiectiv turistic?

3. Care este obiectivul turistic preferat? Motivați pentru ce îl preferați.

4. De ce este nevoie de un ghid al obiectivelor turistice din orașul Râșnov?

5. Pentru cine este util acel ghid?

Răspunsurile elevilor sunt discutate imediat în clasă. Profesorul propune tema proiectului, obiectivele vizate și termenul de realizare.

Comunicarea sarcinii de lucru: Veți lucra în grupuri de câte cinci elevi. Fiecare grup va descrie cinci obiective turistice din orașul Râșnov, pe care le veți include într-un ghid turistic. Proiectele vor fi prezentate în data de…, în fața colegilor pentru evaluare. Fiecare grup își va autoevalua proiectul cu o notă, pe baza grilelor de autoevaluare și a celei de evaluare (tabelele nr. 7.9.; 7.10.). La finalul activității produsele realizate vor fi afișate, veți face Turul galeriei și vom discuta pe baza produselor și a procesului de învățare. Fiecare grup va evalua proiectele colegilor.

Constituirea grupelor de lucru: Elevii constituie grupele de lucru fie aleator, fie conform unor criterii stabilite de profesor sau de către ei (relații de prietenie, încredere și respect reciproc, proiecte realizate anterior). Numărul de membri este de maxim 5 persoane, întrucât cu cât crește numărul membrilor grupului, cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate crește calitatea produsului realizat.

Programarea etapelor de lucru și distribuirea responsabilităților: Elevii împreună cu profesorul stabilesc succesiunea, durata și conținutul fiecărei etape de lucru. Acestea sunt: identificarea surselor de documentare, analiza situației de rezolvat, prelucrarea materialelor, propunerea unor variante de rezolvare, alegerea soluției optime.

În cadrul grupului sunt atribuite responsabilități: conducătorul sau moderatorul grupului care coordonează activitatea și facilitează participarea membrilor la proiect; secretarul care notează ideile membrilor grupului, strategia de lucru, bibliografia; timer-ul care urmărește încadrarea în timp; raportorul care prezintă proiectul în clasă.

Se adresează întrebările: Cum? Unde? De la cine ne vom documenta? Fiecare grup prezintă răspunsurile independent, apoi le comunică clasei.

Se solicita fiecpărui grup să facă o listă cu obiectivele turistice principale din oraș. Fiecare grup selectează cinci obiective pe care le include în proiect.

Cercetarea propriu-zisă: Fiecare grup vizitează obiectivele alese, colectează informații, fotografii, adresează întrebări. Pe baza informațiilor pe care le-a colectat, grupurile redactează un material despre obiectivele turistice și creează materialul publicitar (posterul, colajul, prezentarea powerpoint).

Realizarea materialelor și a proiectului: Fiecare elev parcuge etapele stabilite anterior până la finalizarea produsului proiectat.

Prezentarea rezultatelor: Grupurile prezintă materialele realizate. În timpul prezentării proiectelor, elevii iau notițe, adresează întrebări sau formulează răspunsuri, fac aprecieri asupra proiectelor, dau note. Deoarece prezentarea ia aspectul unei competiții, fiecare echipă încearcă să găsească modalități cât mai variate, originale și atractive în realizarea și prezentarea proiectului.

Evaluarea rezultatelor: elevii răspund la întrebările unui chestionar:

1. Care ghid turistic a fost mai bine realizat?

2. Care material publicitar are cel mai mare impact asupra publicului?

3. Ce dificultăți ați întâmpinat în timpul realizării proiectului?

4. Ce măsuri propuneți pentru creșterea eficienței activității?

Se analizează răspunsurile elevilor la întrebările din chestionar.

Se evaluează cercetarea în ansamblu, modul de lucru, modul de prezentare și produsele realizate și se fac recomandări pentru activitățile viitoare. Fiecare echipă explică modul în care a lucrat, care au fost atribuțiile membrilor săi, cum a îndeplinit fiecare sarcinile de lucru.

Pentru a învăța să se autoevalueze și să se interevalueze, în funcție de obiectivele proiectului, pot fi utilizate diverse fișe de evaluare (Dulamă, 2000, 2010, c).

Tabelul nr.7.9. Fișa de autoevaluare a membrilor grupului

(Dulamă, b, 2010, p. 279)

Tabelul nr. 7.10. Grila de evaluare a proiectului

(Dulamă, b, 2010, pp. 279-280)

În final se organizează o expoziție cu produsele realizate și are loc Turul galeriei.

Un exemplu de astfel de proiect realizat de elevii clasei a X-a A va fi prezentat în anexa 4.

Turul galeriei

Când fac Turul galeriei, elevii analizează și evaluează produsele realizate de colegi, le compară cu cele realizat de ei, identifică greșeli și lacune, formulează comentarii și observații în scris. Ei experimentează rolul profesorului, deoarece întreabă și răspund la întrebări.

Această tehnică de reflecție se desfășoară în mai multe etape:

Expunerea produselor: Fiecare grup afișează proiectele realizate pe pereții clasei, formând o veritabilă expoziție.

Turul galeriei: La semnalul meu treceți de la un proiect la altul pentru a examina produsele realizate de către colegi. Scrieți comentariile și observațiile voastre pe marginea proiectelor. Aveți la dispoziție cinci minute pentru a observa proiectele și pentru a exprima verbal și în scris comentariile.

Activitate în grupuri: Timp de cinci minute fiecare grup va reexamina proiectul propriu, comparativ cu al celorlalte grupe. Analizați comentariile și observațiile făcute de colegii din celelalte grupe pe marginea proiectului vostru.

Tehnica aceasta prezintă avantaje precum: oportunitatea de a oferi și primi feed-back referitor la munca depusă, șansa de a vorbi despre proiectul realizat, simultan cu ceilalți, în mod organizat și productiv și de a compara produsul realizat cu al celorlalți (Dulamă, 2008).

Metoda proiectelor prezintă numeroase avantaje, precum: dezvoltă capacitatea de a gândi și acționa prospectiv deoarece se anticipează, se prevăd acțiunile viitoare care devin astfel controlabile; dezvoltă capacitatea de a stabili relații între acțiune și consecințele sale; permite evaluarea simultană a cunoștințelor și competențelor întrepătrunse; permite diagnosticul și prognosticul aptitudinilor pentru munca de cercetare; facilitează exersarea unor conduite: împărțirea responsabilităților, împărtășirea sugestiilor, rezolvarea conflictelor.

Integrarea în procesul instructiv-educativ a unora dintre tehnicile și metodele moderne prezentate anterior s-a realizat în cadrul unei lecții susținute la clasa a X-a A, având ca subiect „Studiu de caz: Resursele turistice din orizontul local și valorificarea acestora”, al cărui proiect didactic va fi atașat în anexa 5.

7.4. ACTIVITĂȚI DIDACTICE TURISTICE EXTRAȘCOLARE SPECIFICE GEOGRAFIEI

7.4.1. Principalele forme și modalități de organizare a activităților turistice extrașcolare-caracteristici generale

Geografia este disciplina cea mai complexă, care oferă cele mai multe și diverse cunoștințe despre lume și viață, care transpune mintea nedumerită și plină de întrebări a elevului în acest minunat spațiu românesc, plin de atâtea frumuseți, răspândite de la munte până la țărmul mării. Geografia este un obiect de studiu care place elevilor pentru că studiul ei înseamnă observarea unei zone geografice mijlocit sau direct, înseamnă căutare, colecționare, înseamnă drumeție în vederea cunoașterii. Nu se pot forma primele noțiuni de geografie locală, cunoașterea punctului de la care pornim, fără să le arătăm elevilor împrejurimile, fără să vadă, să atingă, să simtă acest spațiu.

Geografia nu este o știință care se învață doar în sala de clasă. Elevii pot înțelege și aprofunda anumite aspecte și din activitățile organizate pe teren. Acestea au rolul de a trezi interesul elevilor pentru studierea geografiei, dar și a geologiei, istoriei, biologiei, chimiei, limbii și literaturii române, ajută la înțelegerea unor fenomene, la formarea de abilități, la dezvoltarea și aplicarea unor atitudini active și responsabile față de mediu.

Dintre activitățile care pot fi organizate pe teren se pot aminti: plimbarea, vizita, drumeția, excursia, tabăra, expediția. Am poziționat aceste activități în această ordine datorită timpului necesar organizării și desfășurării acestora. Astfel, plimbarea, vizita și drumeția au, de regulă, o durată mică (o oră-câteva ore), în timp ce tabăra și expediția se organizează pe câteva zile (4-15 zile).

7.4.2. Plimbarea

Plimbarea reprezintă mersul în voie pentru recreere, dar și pentru descoperirea sau cunoașterea aprofundată a unor fenomene, viețuitoare, într-un cadru cât mai atractiv. Aceasta durează 1-2 ore, organizându-se, de obicei, în timpul orei de geografie sau după programul de cursuri.

În general, obiectivele care pot fi vizualizate depind de amplasarea școlii în cadrul localității, de distanța acesteia față de acele obiective. În funcție de acestea se pot organiza plimbări în care elevii pot observa: formele de relief, elementele unei văi (albia minoră, lunca, terasele, malurile, versanții), speciile vegetale și forestiere din apropiere, structura de străzi din cartier, tipurile de construcții, obiectivele economice și sociale.

Destinația unei plimbări poate fi o grădină botanică sau zoologică, un parc, o pădure, un cartier de blocuri.

Etapele de desfășurare ale unei plimbări sunt:

Pregătirea plimbării cuprinde: formularea obiectivelor urmărite; stabilirea traseului și a obiectivelor care vor fi analizate; informarea conducerii școlii de intenția deplasării și obținerea aprobării din partea acesteia; informarea grupului de elevi asupra obiectivelor de analizat pe parcursul desfășurării activității; comunicarea regulilor de comportare ale grupului (insistând mai ales pe modul de deplasare: câte doi, ordonat, în coloană, în același ritm, fără gălăgie, etc); elaborarea unui tabel nominal cu elevii unde aceștia semnează că vor respecta pe parcursul activității regulamentul școlar, regulamentul de ordine interioară al obiectivului de vizitat, regulile de circulație, precum și toate regulile stabilite de profesor.

Desfășurarea plimbării cuprinde: organizarea deplasării spre obiectivul vizat; reamintirea regulilor; deplasarea spre obiectivul de vizitat; notarea informațiilor în funcție de obiective; fotografierea/ filmarea unor aspecte; adresarea de întrebări; colectarea unor materiale.

Prelucrarea și valorificarea informațiilor cuprinde: purtarea de conversații pentru a recapitula cele mai importante momente ale drumului parcurs; realizarea unor desene, schițe.

7.4.3. Vizita geografică

Vizita geografică este o deplasare de cel mult o zi care oferă posibilitatea revenirii acasă în aceeași zi și care are ca scop cunoașterea unui singur obiectiv, de obicei antropic.

Destinația unei vizite poate fi: o localitate, o întreprindere (minieră, industrială), o fermă agricolă (viticolă, pomicolă, stână, fermă de animale), o exploatare forestieră, un șantier de construcții, o stațiune de cercetare, o stație de epurare a apei, o stație meteorologică, o stație hidrologică, un observator astronomic, un planetariu, o grădină botanică, o grădină zoologică, diferite muzee (al satului, etnografic, zoologic, botanic, de istorie, de artă, al invențiilor), un șantier arheologic, cetăți, castele, o bibliotecă, universități. Vizita este organizată după orele de curs, la sfârșit de săptămână sau în vacanțe.

În funcție de etapa de pregătire a elevilor la o anumită disciplină, există vizite:

-introductive, care se organizează înaintea predării unei discipline, la început de capitol

-curente, care se organizează concomitent cu învățarea disciplinei respective, având rol ilustrativ, demonstrativ, aplicativ. Dacă obiectivul fundamental al vizitei este dobândirea de cunoștimțe noi, se organizează o lecție-vizită.

-finale, care se organizează la sfârșitul predării cu scopul fixării sau recapitulării cunoștințelor, a ilustrării sau aplicării unor cunoștințe.

Sugestii metodologice privind organizarea vizitei:

Pregătirea vizitei cuprinde: formularea obiectivelor; documentarea asupra obiectivului de vizitat (cărți, hărți, ghiduri); alegerea traseului și a obiectivelor de vizitat; deciderea programului activității; alegerea mijloacelor de transport, dacă este cazul; estimarea costurilor (bilete pentru mijloacele de transport sau la intrarea în muzee); obținerea aprobărilor din partea conducerii școlii, a Inspectoratului Școlar Județean, a directorului obiectivului de vizitat sau din partea forului tutelar; obținerea aprobării pentru fotografiat sau filmat; parcurgerea traseului și vizitarea obiectivului de către profesor; depunerea unei cereri la secretariatul întreprinderii însoțită de un tabel nominal cu elevii, comunicarea datei și orei sosirii, a numărului și vârstei elevilor, a scopului urmărit și solicitarea prezenței unui ghid bine informat și, dacă este necesar, pregătirea unui echipament de protecție adecvat; informarea elevilor asupra obiectivului care va fi vizitat, asupra scopului și obiectivelor activității; precizarea orei și locului plecării și întoarcerii, a duratei vizitei; indicarea echipamentului (ex: caiet de notițe, aparat de fotografiat sau de filmat, etc) pe care trebuie

să-l aibă elevii; indicarea regulilor care vor fi respectate (ex: să nu atingă exponatele, să nu facă gălăgie în muzee, să nu părăsească grupul, să nu rămână în urma grupului, etc); recomandarea alimentelor necesare în funcție de sezon; elaborarea unui tabel nominal cu elevii, unde aceștia semnează că vor respecta pe parcursul activității regulamentul școlar, regulamentul de ordine interioară al obiectivului de vizitat, regulile de circulație, precum și toate regulile stabilite de profesor .

Desfășurarea vizitei cuprinde: adunarea elevilor la o anumită oră, într-un anumit loc, anterior stabilite și cunoscute de către elevi; verificarea nominală a prezenței elevilor; verificarea echipamentului; organizarea deplasării spre obiectivul vizat; reamintirea regulilor; trasarea unor responsabilități concrete pe durata deplasării; deplasarea spre obiectivul de vizitat; informarea conducerii obiectivului de vizitat de prezența grupului; stabilirea relației cu ghidul care va conduce elevii; precizarea scopului și obiectivelor vizitei; parcurgerea traseului simultan cu explicarea unor aspecte de către ghid sau profesor; efectuarea sarcinilor de învățare de către elevi (observarea aspectelor prezentate; notarea informațiilor în funcție de obiective; fotografierea/ filmarea unor aspecte; adresarea de întrebări; colectarea unor materiale; efectuarea desenelor, măsurătorilor, experimentelor).

Prelucrarea și valorificarea informațiilor cuprinde: analizarea, interpretarea, prelucrarea informațiilor; prezentarea rezultatelor și a concluziilor în lecții, expoziții sau activități de cerc prin mijloace scrise (rezumate, eseuri, descrieri, curiozități, referate), mijloace vizuale (hărți, fotografii, desene, diapozitive, filme documentare, albume, eșantioane, schițe, grafice, tabele) și mijloace verbale (discuții, dezbateri, prezentări și referate).

7.4.4. Drumeția

Drumeția este o deplasare cu o durată scurtă, de cel mult o zi, pe distanțe mici, fără mijloace de transport auxiliare, în toate anotimpurile, având ca scop recreerea și refacerea din punct de vedere fizic și psihic în cadrul natural. Poate fi organizată pentru a face o vizită, dar și ca o deplasare care are la bază tabăra. Ea îmbină atât călirea fizică a organismului prin mersul pe jos, cât și descoperirea sau cercetarea unui obiectiv turistic (sau mai multe), urmărind atât relaxarea, cât și cunoașterea directă, nemijlocită a unor aspecte din realitate. Mersul pe jos dă posibilitatea abordării oricărui traseu, pornind de la asfaltul șoselei, până la drumurile pietruite și ajungând până la crestele montane, permițând gradarea vitezei și a efortului depus.

Metodologia de organizare, conducere și valorificare a rezultatelor unei drumeții este similară vizitei. În plus față de vizită, la drumeție se indică normele de securitate ale mersului în colectiv pe drumurile publice și ale păstrării sănătății membrilor grupului. Se precizează, de asemenea și normele pentru ocrotirea naturii și protejarea mediului.

7.4.5. Excursia

Excursia este o călătorie de scurtă durată de cel puțin o zi, efectuată în afara localității de reședință, cu un mijloc de transport și care are ca scop recreerea și refacerea fizico-psihică a persoanei, dar și culegerea informațiilor prin observarea directă, cunoașterea mediului în care trăim. Excursiile pot fi organizate în cursul unei zile (excursia în interiorul județului sau interjudețeană), mai multe zile (2-3, chiar 3-7 zile-excursia în interiorul județului, cea interjudețeană sau cea în afara granițelor țării) și cel mult 10 zile (excursia în altă țară sau excursia de studiu). Aceste călătorii pot fi desfășurate la sfârșit de săptămână sau în vacanțele școlare.

Sugestii metodologice privind desfășurarea excursiei:

Pregătirea excursiei cuprinde: stabilirea scopului și a obiectivelor activității; comunicarea intenției noastre directorului școlii și solicitarea acordului acestuia, medicului de familie și Inspectoratului Școlar Județean; alegerea traseului (se face în funcție de tema excursiei, vârsta excursioniiștlor, pregătirea lor fizică, anotimp, mijloc de transport, modalități de aprovizionare și de cazare, cantitatea bagajelor necesare, posibilități materiale, grad de atractivitate) și a obiectivelor care vor fi vizitate; stabilirea programului pe zile în funcție de lungimea și dificultatea traseului, de numărul și importanța obiectivelor vizitate în fiecare zi, de mijlocul de transport, de locurile de cazare și de masă; stabilirea programului zilnic ce va fi desfășurat (ora trezirii, a meselor, durata deplasării de la un obiectiv la altul, durata meselor, a pauzelor, ora culcării); estimarea costurilor în funcție de mijlocul de transport, calitatea și numărul cazărilor și meselor, numărul de zile le excursiei, numărul participanților; stabilirea dimensiunii și structurii grupului; documentarea cartografică (atlase, hărți și ghiduri) și bibliografică (pliante, ghiduri, cărți, broșuri, reviste) efectuată de către profesori și elevi referitoare la itinerariu și la obiectivele de vizitat; organizarea grupului de elevi (comunicarea scopului, obiectivelor urmărite, a traseului, obiectivelor de vizitat, a locurilor și condițiilor de masă și cazare, a mijlocului de transport cu care se va efectua excursia, a numelor profesorilor însoțitori, a alimentelor și echipamentului necesar, a costului, sarcinilor pe care le vor efectua înainte, în timpul și după excursie, a regulilor care vor fi respectate, a datei, orei și locului plecării și întoarcerii); semnarea unui tabel nominal prin care elevii se obligă să respecte în excursie regulamentul școlar, regulile de circulație, indicațiile profesorilor.

Desfășurarea excursiei cuprinde: adunarea elevilor la ora și locul comunicate și stabilite anterior; verificarea nominală a prezenței elevilor; verificarea echipamentului; organizarea deplasării, reamintirea regulilor, trasarea unor responsabilități concrete pe durata deplasării; deplasarea spre obiectivele de vizitat; explicarea unor aspecte de către ghid sau profesor; efectuarea sarcinilor de învățare de către elevi (observarea aspectelor prezentate; notarea informațiilor în funcție de sarcinile pe care le au de îndeplinit; fotografierea/ filmarea unor aspecte interesante; adresarea întrebărilor; colectarea unor materiale; efectuarea observațiilor, desenelor, schițelor, măsurătorilor, experimentelor).

Prelucrarea și valorificarea informațiilor se face în același mod ca la vizită.

Excursiile prezuntă valențe formativ-educative, pe lângă cele pur informative, deoarece cu ajutorul excursiilor școlare se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, de inițiativă, precum și deprinderi, proceduri gospodărești de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viață, precum: orientarea în teren, redactarea unor schițe, desene, mânuirea unor aparate, conceperea unor reportaje, respectarea unor reguli de grup, dezvoltarea spiritului civic.

Prin mijloacele atractive pe care le are la dispoziție, excursia înviorează activitatea didactică, stimulează curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică pozitivă, prilejuiește trăiri adânci ale unor sentimente patriotice.

7.4.6. Expediția școlară

Expediția școlară este o activitate mai amplă, care îmbină caracteristicile taberei școlare cu activitatea de cercetare. Se poate organiza pe o durată de 10-14 zile, pe parcursul vacanțelor, în special a celei de vară.

Fiind o călătorie de studii și cercetare, expediția reunește elevii care au preocupări și înclinații comune, bine trasate pentru un anumit domeniu, care impune tema expediției. În cadrul expediției, elevii organizează, caută, cercetează, descoperă, structurează, găsesc soluții, acționează, fiind coordonați de un profesor, care intervine atunci când elevii nu mai au competența necesară (ia legătura cu conducerea sau secretariatul instituțiilor sau întreprinderilor de vizitat, evită momentele care prezintă riscuri pentru viață sau sănătate).

După natura obiectivelor care vor fi cercetate de către elevi și în funcție de nivelul de cunoștințe, expedițiile pot fi: geologice (se cercetează un vulcan, o mină, un punct fosilifer, o perșteră, o apă subterană, un zăcământ, etc.), geografice (se cercetează o unitate de relief, un râu, un lac, o așezare rurală, etc.), istorice/arheologice (se studiază o cetate, un monument, o inscripție, etc.), biologice (se cercetează o pădure, o pajiște, plantele medicinale, adaptarea unor plante și animale la mediul de viață, condițiile biotice și abiotice de dezvoltare a unor plante și animale, etc.), etnografice/folclorice (se studiază obiceiuri, costume populare, construcții, unelte, instrumente muzicale populare, se înregistrează cântece populare, povestiri, rețete culinare tradiționale, etc.) sau mixte.

Spre deosebire de excursie, care este o activitate care îmbină recreerea cu culegerea de informații și la care pot participa colective mai numeroase, expediția este în primul rând o activitate instructiv-educativă care contribuie la dezvoltarea orizontului științific și cultural al elevilor, grupul-țintă de elevi este mult mai redus, deoarece nu toți elevii au preocupări care includ cercetarea, investigarea unor aspecte din realitate. O altă deosebire marcantă între excursie și expediție constă în faptul că la prima activitate se urmărește observarea unor aspecte ale peisajului, explicarea relațiilor de tip cauză-efect între diferite fenomene și localizarea lor, în expediție se cercetează din punct de vedere științific un aspect, stabilindu-se modul de formare și de manifestare al acestuia, în funcție de a anumite condiții externe (ex: sezonalitate).

Expediția cuprinde două activități bine delimitate:

Informarea, realizată de profesorul coordonator, pornindu-se de la pregătirea anterioară a elevilor. Se desfășoară pe traseul de parcurs, până la obiectivul ales.

Cercetarea, realizată de către elevi, sub atenta supraveghere a profesorului coordonator. Se desfășoară la obiectivul de cercetat și are caracteristicile unei documentări științifice.

Această activitate didactică extrașcolară este valoroasă, întrucât dezvoltă: spiritul de observație, spiritul de investigare, spiritul practic-aplicativ și de prietenie, atenția, memoria, curajul, gândirea creatoare, voința, îndemânarea, rapiditatea.

7.4.7. Tabăra ecologică școlară

Tabăra ecologică școlară este, alături de expediția școlară, cel mai atractiv aspect al turismului școlar. Se desfășoară pe o durată cuprinsă, de obicei, între 5 și 10 zile, în perioada vacanței de vară a elevilor (iunie-septembrie), uneori și în vacanța de primăvară.

Această formă de activitate îi pregătește pe tineri pentru viața activă, permite vizitarea unor locuri mai izolate, care nu sunt conectate la rețeaua de drumuri, îi învață să-și prepare singuri mâncarea, să instaleze corturi și să-și rezolve o serie de treburi gospodărești.

Tabăra școlară are trei momente principale:

Pregătirea taberei: stabilirea programului pe zile; evaluarea costurilor; asigurarea documentării; organizarea grupului de elevi; „ședința tehnică” cu recomandări aduse participanților.

Desfășurarea taberei: momentul organizatoric (prezentarea echipei și a regulamentului, anunțarea programului taberei, organizarea grupelor și a responsabilităților); instalarea corturilor; aprovizionarea cu lemne și cu apă; activități în diferite ateliere: meteorologie, alpinism, pictură, acordarea primului ajutor; drumeția prin ecosisteme.

Valorificarea instructiv-educativă a taberei

Un aspect important pe care elevii îl învață în tabără este colaborarea cu cei din jur. Acest lucru este benefic pentru dezvoltarea ulterioară a individului, deoarece, omul, în esența sa, este o ființă sociabilă, deci trebuie să relaționeze și să conlucreze cu ceilalți semeni ai săi. Elevului participant îi va fi mai ușor să facă acest lucru, dacă stăm să analizăm că în tabere vin și elevi din țoate zonele din țară. Schimbul de numere de telefon, adrese, dar și de adrese de e-mail poate ajuta la crearea unui grup, care va comunica mult mai ușor în interior. Astfel, vor putea schimba impresii mult mai ușor, vor putea discuta anumite aspecte care, poate, nu au fost cunoscute sau popularizate în tabără.

Dintre aceste forme de activități didactice extrașcolare, plimbarea, vizita și drumeția pot fi incluse în planificarea activității semestriale, iar excursia, tabăra și expediția școlară pot figura în cadrul activităților extrașcolare propuse și organizate de școală.

7.5. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DIDACTICE EXTRAȘCOLARE DESFĂȘURATE CU ELEVII ÎN ORIZONTUL LOCAL

7.5.1. Vizită de studiu la Peștera Valea Cetății (Fundata)

Această vizită reprezintă o activitate inclusă în planificarea semestrială și în cea pe unități de învățare, ca și lecție de consolidare, aprofundare, sistematizare a cunoștințelor declarative, atitudinale și procedurale după studierea Reliefului petrografic-relieful carstic.

Elevii integrează și activează deja următoarele cunoștințe incluse competenței de a analiza relieful carstic (tabelul nr. 7.11.):

Tabelul nr. 7.11. Cunoștințe integrate competenței de a analiza relieful carstic:

Tema: „Pe urma apelor tainice” (Marcian Bleahu)

Tipul de activitate: Activitate tehnico-știintifică-vizită de studiu

Domeniul și tipul de educație: Educație informală

Locație: versantul vestic al Munților Postăvaru, peștera Valea Cetății

Traseul: Râșnov (centru)-Restaurant Cetate-Peștera Râșnoavei-Restaurant Cetate-Râșnov (centru)

Marcajul: cruce albastră până în Poiana de Sub Padină, în continuare bandă albastră

Durata: 1 oră ¾

Durata în sens invers: 1 oră ¼

Durata: 4 ore (cu popasuri)

Scopul:

a) informativ -aprofundarea cunoștințelor de geografie fizică asupra orizontului local.

b) educativ -cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice ale orizontului local;

-dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

-dezvoltarea interesului elevilor pentru vizitare.

Obiective operaționale:

Înainte de vizită, elevii vor fi capabili:

-să stabilească împreună cu profesorul un traseu pe baza documentării;

-să stabilească locurile de popas și de recreere;

-să marcheze traseul pe hartă.

Pe parcursul drumeției, elevii vor fi capabili:

a) obiective operaționale cognitive:

-să analizeze aspectele geografice, biologice, ecologice de pe parcursul vizitei;

-să recunoască pe teren procesele geomorfologice și tipurile de relief.

b) obiective operaționale afectiv-atitudinale:

-sa sesizeze frumusețile orizontului local și să le surprindă în fotografii;

-să împartășească date din experiența personală.

c) obiective operaționale psihomotorii:

-să fotografieze aspectele cele mai intersante din peșteră.

Motivație: Se știe că se întipărește în minte mult mai durabil și mai bine ceea ce a fost trecut prin filtrul propriei personalități și ceea ce a fost dobândit prin utilizarea a cât mai multe simțuri. Acest deziderat poate fi pus în practică prin desfășurarea de vizite de studiu cât mai bine documentate și organizate.

Grup-țintă: elevii clasei a IX-a A

Resurse umane: elevii clasei a IX-a A, profesorul de geografie

Parteneri: conducerea școlii, părinții elevilor

Resurse materiale: carnețele, pixuri, echipament adecvat pentru vizitarea peșterii

Resurse procedurale: povestirea, prelegerea, conversația, exercițiul, demonstrația, instructajul verbal, observarea sistematică și independentă

Pregătirea vizitei

a. Profesorul a informat elevii, părinții, conducerea școlii în legătură cu intențiile sale.

b. Profesorul a mobilizat și motivat elevii în legătură cu participarea la această activitate extrașcolară și a precizat faptul că persoanele care suferă de claustrofobie este indicat să nu participe la vizitarea peșterii.

c. Profesorul a stabilit obiectivele operaționale pe care le va urmări și modul de desfășurare al vizitei.

d. Profesorul s-a documentat asupra traseului. Documentarea s-a realizat cu ajutorul hărților, ghidurilor, cărților, revistelor, pliantelor turistice, internetului

e. Profesorul a prezentat și a discutat traseul vizitei cu elevii și cu părinții

f. Profesorul,împreună cu elevii, a marcat traseul pe hartă.

g. Profesorul a stabilit programul de desfășurare a vizitei, ora și locul de plecare și de sosire.

h. Profesorul a precizat materialele și echipamentul necesar pentru vizită.

i. Părinții/comitetul de părinți a asigurat materialele necesare copiilor.

j. Elevii au fost împărțiți în grupe de câte cinci elevi, fiecare dintre ele fiind însărcinate ca după vizitarea peșterii să elaboreze un referat, pe baza documentării bibliografice și a explicațiilor ghidului din peșteră astfel:

-grupa numărul 1-Geologia peșterii Valea Cetății,

-grupa numărul 2-Scurt istoric al explorării și al valorificării turistice a peșterii Valea Cetății

-grupa numărul 3-Condițiile de viață din peșteri și adaptările viețuitoarelor la mediul cavernicol

-grupa numărul 4-Echipamentul de explorare a unei peșteri neamenajate.

Un reprezentant din fiecare grupă va prezenta materialele realizate în cadrul unui concurs între grupe, care se va desfășura după cinci zile de la încheierea vizitei de studiu.

k. Profesorul a pus la dispoziția elevilor materiale bibliografice pentru documentare.

l. Profesorul a precizat echipamentul necesar pentru vizita în peșteră (îmbrăcăminte mai groasă, ținând cont de condițiile de microclimat din peșteră, dar care să permită mobilitate în mișcări, pelerină de ploaie și căciulă/șapcă, aparatul de fotografiat să fie protejat de un strat de burete sintetic și de un material impermeabil).

m. Profesorul a lecturat regulile de protecția muncii și a subliniat pasajele cele mai importante

n. Profesorul a distribuit declarațiile de acord pentru părinți/tutori, care vor fi semnate de aceștia.

o. Profesorul a colectat declarațiile de acord pentru părinți/tutori și a întocmit procesul verbal cu semnăturile celor participanți și proiectul activității.

p. Profesorul a obținut aprobarea conducerii școlii.

r. Profesorul a dat elevilor ultimele îndrumări referitoare la tehnica observării, ocrotirea naturii, tehnica fotografierii în interiorul unei peșteri iluminate (aparatul de fotografiat să aibă blitz independent de cameră), conduita elevilor pe parcursul vizitei.

Desfășurarea vizitei

a. Elevii s-au adunat la ora 9 în scuarul din central orașului Râșnov. S-a verificat prezența elevilor, echipamentul, s-au reamintit sarcinile, regulile și obiectivele vizitei.

b. Elevii și profesorul s-au deplasat pe traseul spre peștera Valea Cetății.

Din centrul orașului (620 m) am pornit pe strada Cetății, spre hotelul Cetate. La bifurcația șoselei am urmat ramura din dreapta, iar după 15-20 minute am ajuns la hotelul Cetate (670 m). Am părăsit șoseaua care duce la Poiana Brașov și am urmărit marcajul, urcând versantul moderat înclinat. După un urcuș de 15-20 minute din șosea am ajuns în culme. Am trecut printr-o înșeuare, apoi am traversat o potecă nemarcată, după care la 50 m am ajuns la o bifurcație. Am continuat pe poteca din dreapta, după care, părăsind culmea și urcând moderat, am ajuns într-o înșeuare. După ¾ de oră de la părăsirea șoselei, din acea înșeuare (805 m) am traversat un pârâu și am ajuns la Poiana de Sub Padină (770 m ), după care am cotit la stânga și am ajuns în poienița de deasupra Peșterii Valea Cetății. Coborând circa 50 m am ajuns în dreptul intrării în peșteră (fig. nr. 7.4.)

Fig. nr. 7.4. Așteptând să vizităm peștera

c. Vizita propriu-zisă

Înainte de intrarea în peșteră, profesorul le-a reamintit elevilor regulile de conduită în interiorul unei arii naturale protejate, tehnica fotografierii în interiorul peșterii și le-a prezentat schița galeriilor și sălilor peșterii care vor fi vizitate.

S-a desfășurat un tur ghidat al peșterii, care a durat 30 minute. Elevii au fost îndrumați și conduși în șir indian de către ghid pentru vizitarea peșterii. Ghidul a prezentat elevilor succesiunea etapelor care au dus la formarea unei peșteri, modul cum a fost descoperită peștera, un scurt istoric al amenajării și explorării ei, dimensiunile, caracteristicile ecosistemului cavernicol (condițiile de biotop și elementele de biocenoză specifice peșterii) și le-a explicat posibilitatea vizitării galeriei superioare ce avea deschidere în Poienița Dracului (ce astăzi este închisă artificial, pentru a preveni intrarea celor neavizați și neechipați corespunzător cu echipament de explorare speologică). De asemenea, a oferit un element de surpriză: 1 minut de întuneric total, timp în se care pot auzi ecouri ale picăturilor de apă ce se preling pe stalactite. Ghidul a răspuns întrebărilor adresate de elevi, dintre care s-au remarcat: Cum au apărut peșterile? Peșterile sunt periculoase pentru om? Ce pericole există în peșteri? Ce efecte pozitive sau negative are mediul subteran asupra oamenilor? Cum se formează stalactitele și stalagmitele? Este nevoie de echipament special pentru a putea vizita o peșteră? De ce liliecii trăiesc în peșteră? Sunt liliecii din peșteră periculoși pentru om? Cum apare și cum se menține gheața în unele peșteri? Care este importanța din punct de vedere științific, economic, social a peșterilor?

Prelucrarea și valorificarea vizitei

Profesorul împreună cu elevii au stabilit ca valorificarea activităților să se realizeze prin: realizarea unui concurs între grupe, având trei secțiuni. Prima secțiune o reprezintă prezentarea referatului realizat de fiecare grupă, pe baza documentării bibliografice și a explicațiilor ghidului din peșteră, a doua secțiune a constat în rezolvarea unei fișe de evaluare referitoare le relieful carstic, în general, și la cel din orizontul local, în mod special, iar cea de a doua secțiune se referă la prezentarea celei mai bune fotografii realizate de către fiecare grupă în interiorul peșterii.

Grupa care acumulează cel mai mare punctaj total este declarată câștigătoare, iar drept premiu va primi un tur de explorare al galeriei superioare a peșterii Valea Cetății, care include echipamentul necesar și un ghid specializat.

Etapele valorificării:

Pregătirea concursului

Profesorii de geografie și de biologie acordă sprijin în realizarea referatelor, în structurarea temei pe subteme ce vizează mai multe probleme și stabilirea punctelor de interes ce vor fi abordate, coordonează activitatea de elaborare a materialelor și le corectează.

Desfășurarea concursului:

Concursul s-a desfășurat după cinci zile în cadrul școlii. Juriul a fost format din profesorii de geografie din școală, directorul unității de învățământ și un reprezentant al elevilor. Prezentarea referatelor s-a realizat, respectând anumite criterii: timpul alocat să nu depășească 10 minute, să se realizeze fără amănunte redundante, referatele să fie însoțite de proiecții de diapozitive, fotografii sau planșe, care determină ca prezentarea să fie mai atractivă și mai interesantă. Prezentarea a continuat cu discuții care au dat întâlnirii un caracter mai activ, datorită faptului că problemele studiate și prezentate erau cunoscute de toți participanții, cu excepția ultimului referat, care a incitat intersul elevilor, tocmai prin noutatea temei abordate. Desemnarea celui mai bun referat de către membrii juriului s-a realizat pe baza unei grile de notare a referatelor (tabelul nr. 7.12.).

Tabelul nr. 7.12. Grila de evaluare a referatelor

(Dulamă, 2010, c, p. 276-277)

Corectarea fișei de evaluare s-a realizat pe baza baremului de notare stabilit anterior de către profesorii de geografie. Acestea sunt prezentate în anexa 6.

Desemnarea celei mai frumoase fotografii s-a realizat prin vot secret, la care au participat toți elevii și profesorii. Fiecărui participant i-a fost înmânată o fișă pe care au trebuit să fie menționate în ordine trei fotografii preferate. Fotografiei de pe prima poziție i s-a atribuit trei puncte, celei de pe poziția a doua, două puncte, iar ultimei un punct.

Observații asupra activității elevilor în timpul vizitei

Elevii s-au arătat foarte activi și dornici de a vizita peștera Valea Cetății, au urmărit cu atenție prezentarea peșterii, și-au pregătit echipamentul cu grijă, au investigat cu entuziasm peștera și au adresat întrebări suplimentare ghidului. S-a observat un comportament adecvat al elevilor în timpul vizitării peșterii. În timpul desfășurării concursului au manifestat interes pentru ascultarea activă a materialelor prezentate, pentru obținerea unor rezultate cât mai bune la fișa de lucru și pentru interevaluarea obiectivă a fotografiilor participante.

Observații asupra rezultatelor elevilor în timpul vizitei

Activitatea a contribuit la lărgirea cunoștințelor elevilor despre orizontul local, la stimularea dorinței de cercetare și la dezvoltarea spiritului de observație.

Întâlnirea a reprezentat un mijloc plăcut de petrecere a timpului liber și de aprofundare și sistematizare a cunoștințelor dobândite în mediul formal al școlii. Programul vizitei nu a fost încărcat. În urma vizitei, elevii au fost impresionați în mod pozitiv de cele văzute.

7.5.2. Drumeție de studiu-Învățăm să drumețim

Motto: „Drumeția cere răbdare, convingere, hotărâre, pasiune…Noi nu batem recorduri. Căutăm sănătate și frumusețe, aer și priveliști, lumină și libertate”

Dumitru Almaș

Întâlnirea cu munții poate să fie un adevărat miracol, o descoperire uluitoare, un univers nebănuit. Însă muntele își are legile lui, reguli de fier ale drumeției montane, ce trebuie învățate. Cel ce nu ține cont de ele poate deveni o victimă, nu a muntelui, ci a propriei ignoranțe și nepăsări. Pentru reușita unei drumeții montane trebuie să ai cunoștințe minime de orientare, să înțelegi marcajele și semnele turistice, să folosești un echipament corespunzător, să știi cum să te alimentezi și cum să mergi.

Drumeția montană propusă elevilor s-a dorit a fi un prim pas în cultivarea dragostei pentru munte, deoarece drumeția înseamnă mișcare, sănătate, confruntare cu natura și cu tine însuți.

Tema: Învățăm să drumețim

Tipul de activitate: Activitate tehnico-știintifică și de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos-drumeție de studiu

Domeniul și tipul de educație: Educație informală

Locație: versantul nordic al Munților Bucegi

Traseul: Râșnov (uzina electrică) (815 m)-Poiana Mălăiești-Izvor (1075 m)-cabana Mălăiești (1720 m)-Poiana Mălăiești-Izvor-Uzina electrică (Râșnov)

Marcajul: bandă albastră

Durata: 3 ore-3 ½ ore (fără opriri)

Durata în sens invers: 1 ¾ -2 ½ ore

Durata: 7 ore (cu popasuri)

Scopul:

a) informativ -aprofundarea cunoștințelor de geografie fizică asupra orizontului local;

-informarea și sporirea cunoștințelor elevilor despre mediu, precum și conștientizarea problemelor și înțelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinilor corecte față de mediu.

b) educativ -cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice ale orizontului local;

-dezvoltarea capacităților de comportament,de integrare în grupul turiștilor,de cooperare între indivizi;

-formarea abilităților elevilor pentru turism și drumeție;

-dezvoltarea interesului elevilor pentru aceste activități;

-obișnuirea elevilor cu mersul pe munte;

-exersarea deprinderilor de orientare pe teren.

Obiective operaționale:

Înainte de drumeție, elevii vor fi capabili:

-să stabilească împreună cu profesorul un traseu pe baza documentării;

-să stabilească locurile de popas și de recreere;

-să marcheze traseul pe hartă.

Pe parcursul drumeției, elevii vor fi capabili:

a) obiective operaționale cognitive:

-să analizeze aspectele geografice, biologice, ecologice de pe parcursul drumeției;

-să valorifice intra- și interdisciplinar conținutul informațiilor dobândite prin realizarea unor eseuri;

-să stabilească punctele cardinale fără hartă și busolă;

-să indice traseul itinerarului, pe baza utilizării hărții;

-să identifice în teren elemente de pe hartă;

-să identifice marcajele pe stâlpi sau pe copaci;

-să recunoască pe teren procesele geomorfologice și tipurile de relief.

b) obiective operaționale afectiv-atitudinale:

-să recunoască și să aprecieze frumusețile florei și faunei zonei vizitate;

-să sesizeze frumusețile orizontului local și să le surprindă în fotografii;

-să dovedească interes pentru drumeție;

-să motiveze de ce cunoașterea și ocrotirea mediului înconjurător reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor al țării;

-să conștientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;

-să împartășească date din experiența personală.

c) obiective operaționale psihomotorii:

-să deprindă mersul pe suprafețe înclinate;

-să contribuie la dezvoltarea simțului de orientare geografică;

-să citească și să interpreteze harta.

Motivație: Munca de formare a interesului elevilor pentru drumeție este una amplă. Se știe că interesul reprezintă una dintre condițiile care asigură reușita unui drumeții în toate etapele desfășurării ei. Formarea gustului și a interesului pentru drumeție și pentru turism se realizează numai prin participarea și implicarea activă a elevilor la astfel de activități cât mai bine organizate, în toate etapele lor.

Grup-țintă: elevii clasei a IX-a A

Resurse umane: elevii clasei a IX-a A, profesorul de geografie

Parteneri: conducerea școlii, părinții elevilor

Resurse materiale: harta turistică a Munților Bucegi, binoclu, carnețele, pixuri, busolă, echipament de munte

Resurse procedurale: povestirea, prelegerea, conversația, exercițiul, demonstrația, instructajul verbal, observarea sistematică și independentă, jocul

Pregătirea drumeției

a. Profesorul a informat elevii, părinții în legătură cu intențiile sale.

b. Profesorul a mobilizat și motivat elevii în legătură cu participarea la drumeție.

c. Profesorul a stabilit obiectivele operaționale pe care le va urmări și modul de desfășurare al drumeției.

d. Profesorul s-a documentat asupra traseului și asupra caracteristicilor tuturor locurilor care vor fi străbătute. Documentarea s-a realizat cu ajutorul hărților, ghidurilor, cărților, revistelor, pliantelor turistice, internetului. În alegerea traseului s-a ținut cont de tema drumeției, de vârsta celor care efectuează drumeția, de pregătirea lor fizică (posibilitățile celui mai puțin rezistent), de anotimp, de timpul disponibil. Traseul ales are un grad de dificultate mediu spre dificil, prezintă elemente de mare atractivitate, care ajută în atingerea scopului drumeției. Vara oferă avantajul unei zile lungi, indicate pentru parcurgerea unor trasee ce pot depăși 5-6 ore de mers.

e. Profesorul a stabilit locurile de popas și de desfășurare a activităților de recreere.

f. Profesorul a prezentat și a discutat traseul drumeției cu elevii și cu părinții

g. Profesorul, împreună cu elevii, a marcat traseul pe hartă.

h. Profesorul a stabilit programul de desfășurare a drumeției, ora și locul de plecare și de sosire, programarea activităților pe intervale de timp.

i. Profesorul a precizat materialele și echipamentul necesar pentru drumeție.

j. Părinții/comitetul de părinți au asigurat materialele necesare copiilor.

k. Elevii au fost împărțiți în grupe de câte cinci elevi, fiecare dintre ele fiind însărcinate să elaboreze un material, astfel:

-grupa numărul 1- Semnele de orientare și orientarea pe munte

-grupa numărul 2- Deplasarea pe munte vara

-grupa numărul 3- Orientarea fără hartă și busolă

Acestea vor fi prezentate în anexele7, 8 și 9.

l. Profesorul a pus la dispoziția elevilor un material bibliografic pentru documentare.

m. Profesorul a coordonat activitatea de elaborare a materialelor și le-a corectat.

n. Materialele au fost fotocopiate și împărțite elevilor cu două zile înainte de desfășurarea drumeției pentru a fi studiate.

o. Pentru asigurarea bunei dispoziții, fiecare grupă a fost rugată să se gândească la un element surpriză, care se va desfășura la punctele de popas.

p. Profesorul a lecturat regulile de protecția muncii și a subliniat pasajele cele mai importante.

q. Profesorul a distribuit declarațiile de acord pentru părinți/tutori, care au fost semnate de aceștia.

r. Profesorul a colectat declarațiile de acord pentru părinți/tutori și a întocmit procesul verbal cu semnăturile celor participanți și proiectul activității.

s. Profesorul a obținut aprobarea conducerii școlii.

t. Profesorul a dat elevilor ultimele îndrumări referitoare la tehnica observării, lucrul cu harta, orientarea în teren, ocrotirea naturii, tehnica fotografierii, echipamentul necesar, modul de organizare al rucsacului, alimentele recomandate, conduita elevilor pe parcursul drumeției.

Echipamentul este stabilit în funcție de dificultatea traseului, durata drumeției și vârsta drumeților.

Acesta trebuie să fie ușor, rezistent, călduros și comod. E bine ca îmbrăcămintea să nu fie strâmtă pentru a nu stânjeni mișcările, a nu provoca rosături, a nu obosi mușchii și pentru a păstra căldura corpului. Sunt de preferat obiectele de îmbrăcăminte din bumbac și lână, în defavoarea celor din fire și fibre sintetice, deoarece ele nu absorb transpirația și nu sunt călduroase. Contra apei de ploaie trebuie folosită o pelerină, confecționată din folie de material plastic, nu din fâș, prin care apa trece ușor. Sunt de evitat obiectele de vestimentație care se închid cu fermoare, pentru că se pot deteriora și repararea este dificilă. Hanoracul trebuie să aibă buzunare în care se pot păstra la îndemână obiecte mici ca: briceag, lanternă, busolă sau unele alimente. E bine să se poarte două perechi de ciorapi simultan, mai întâi cei de lână și peste ei cei de bumbac, iar înainte de a-i îmbrăca picioarele ar trebui tamponate cu pudră de talc, pentru a preveni transpirația în exces, rosăturile, degerăturile și a circula bine sângele. E indicată purtarea tricourilor, cămășilor din bumbac, a pantalonilor scurți și a unei șepci.

Încălțămintea trebuie să fie comodă, din piele și deja purtată. Dacă sunt prea largi, bocancii pot provoca rosături, iar dacă sunt prea strâmți pot încetini circulația sângelui, pot provoca bătături sau degerături iarna. Încălțămintea trebuie protejată prin ungere cu cremă, iar dacă s-a udat nu trebuie uscată în apropierea unei surse de căldură pentru a nu se scoroji.

Este absolut obligatorie purtarea unui rucsac, nu a unei sacoșe, pentru că pe munte mâinile trebuie să rămână libere pentru a se păstra echilibrul și, la nevoie, pentru a ne ține de stânci, rădăcini și să evităm căderea. Rucsacul trebuie să organizat astfel încât să cuprindă într-un spațiu redus maximum de obiecte strict necesare, cu o greutate cât mai redusă. La fundul rucsacului se așează obiectele grele (încălțămintea de rezervă, truse). Puloverele și hainele de schimb vor fi așezate pliate spre spate, pentru a nu ne jena. În partea de sus a rucsacului se așează obiectele de primă necesitate, care trebuie avute la îndemână oricând, iar deasupra lui trebuie puse o frânghie, o pătură și pelerina de ploaie. Buzunarele trebuie să adăpostească obiecte mici (busolă, binoclu, altimetru, bidonul cu apă, lanterna, aparatul de fotografiat, frânghia, micile gustări). Obiectele tăioase sau cele casante trebuie să fie învelite în tocuri de piele sau plastic. Rucsacul trebuie să nu depășească 30 % din greutatea corpului și trebuie dus în spate individual.

În ceea ce privește alimentația în timpul drumeției, aceasta trebuie să fie variată, bogată în calorii și în vitamine, dar fără a avea un volum și o greutate mare. Ar trebui evitate alimentele care se digeră greu, conservele cu sosuri, dar nu trebuie să lipsească produsele zaharoase, legumele și fructele. Se va mânca bine dimineața și seara, iar la prânz mai ușor. Dimineața se va bea ceai cald și cu lămâie sau cacao cu lapte bine îndulcită. La urcușurile mai îndelungate se vor face scurte popasuri și se va consuma: glucoză, ciocolată, zahăr, rahat, bomboane, lămâi, mere etc. E indicat ca băuturile să fie calde. Apa nu se bea în cantități mari pe munte, iar la locurile de popas trebuie să se aștepte un sfert de oră pentru a o bea.

În timpul popasurilor trebuie executate exerciții de relaxarea a mușchilor și exerciții de respirație.

La întoarcerea din drumeție trebuie imediat întreținute și reparate, dacă este nevoie, obiectele avute pe drum.

Desfășurarea drumeției

Data: 9 iunie 2012

Punct de plecare: Uzina electrică veche (820 m), ora 9,00

Etapa I: Uzina electrică veche- Poiana Mălăiești-Izvor

Marcaj: bandă albastră

Timp de parcurs: 1 oră

Din capătul cartierului Dobrice din orașul Râșnov (675 m) am mers cu ajutorul unui microbuz pe drumul forestier spre Glăjărie, în lungul Ghimbășelului (Râului Mare) până am ajuns la uzina electrică, aproape de confluența Văii Ghimbavului cu Valea lui Dobre (815 m). Am ales utilizarea unui mijloc de transport deoarece drumul, în lungime de 12 km până la uzina electrică ar fi durat 2 ½ -3 ore, iar obiectivele de urmărit pe parcursul drumeției ar fi fost mai greu de realizat, dacă timpul acesta ar fi fost alocat drumului (5-6 ore dus-întors).

De aici am urmat drumul carosabil către sud și după 15-20 minute am traversat pe un pod Valea Țigănești (925 m). Am străbătut o poiană, după care, la reintrarea în pădure, către stânga, am traversat Valea Mălăiești. Apoi am părăsit drumul carosabil ce continuă în lungul Văii Glăjăriei și am urmat poteca spre dreapta. Strecurându-se printre numeroși bolovani, am urmat drumul care încalecă pieziș coama dintre Văile Glăjăriei și Mălăiești, trece pe malul stâng al acesteia din urmă și se continuă în lungul văii. După încă o traversare pieptiș a văii (995 m) am urcat o mică porțiune, pe malul opus, după care am continuat în urcuș pe coama dintre Valea Mălăiești și pârâul din stânga. Am ajuns la izvorul Mălăieștilor (1075 m), care țâșnește în dreapta. De aici am urmat poteca ce se orientează brusc spre stânga, ieșind repede în Poiana Mălăiești-Izvor.

Primul popas: 30 minute

Elevii din prima grupă au propus desfășurarea unui joc matematic, numit „Obiectul ales”.

Elevii care au propus jocul au așezat pe iarbă trei obiecte: un pix, o hartă și o busolă (în alegerea obiectelor s-a avut în vedere ca numărul de litere al denumirii obiectelor să fie diferit și să nu depășească nouă litere). Au rugat pe cineva din altă grupă să aleagă în gând unul dintre obiecte. I s-a cerut apoi să înmulțească numărul literelor obiectului ales cu cinci, să adauge la rezultat cifra trei, pentru că sunt trei obiecte în joc, să dubleze numărul obținut și să țină minte rezultatul. Un alt elev a fost rugat să aleagă, tot în secret un număr cuprins între unu și nouă, pe care să-l comunice primului jucător, iar acesta să-l adune la totalul obținut înainte, iar în final să comunice rezultatul. Propunătorul jocului ghicește atât obiectul la care s-a gândit primul elev, cât și numărul la care s-a gândit celălalt elev.

Pentru aflarea numerelor s-a scăzut din numărul comunicat cifra șase și a rezultat un număr compus din două cifre, în care prima cifră reprezintă numărul literelor obiectului ales, iar cea de a doua este numărul ales de ultima persoană. Astfel, dacă primul elev și-a ales ca obiect busola (6X5=30+3=33X2=66), iar cel de al doilea numărul 7, numărul comunicat este 73. Dacă din 73 scădem șase se obține 67, în care 6 este numărul literelor de la obiectul ales de primul jucător, iar 7 este numărul ales de cel de-al doilea elev.

Etapa a II-a: Poiana Mălăiești-Izvor-Cabana Mălăiești

Marcaj: bandă albastră

Timp de parcurs: 1½ -2 ore

În continuare traseul urmărește o coamă care duce la o ramificație, apoi un urcuș pieptiș printr-o plantație tânără, pe plaiul dintre văile Glăjăriei și Mălăiești. Trebuie atenție, deoarece traseul cruce albastră se îndreaptă spre cabana Diham. După 30-40 minute, ajungând la 1360 m, urcușul își micșorează declivitatea. Am urmat poteca ce urcă ușor în lungul unei platforme situate între abruptul Bucșoiu și valea Mălăiești. La capătul superior la platformei, am ieșit în dreptul unei poieni, la baza abruptului. Am continuat drumul ajungând pe o treaptă superioară a văii, deasupra căreia se află locul fostei cabane Mălăiești (1570 m) (fig. nr.7.5.). La marginea de sus a poienii am urcat o ultimă ruptură de pantă, am traversat firul văii și am ajuns la marginea circului glaciar Mălăiești, la cabana Mălăiești (1720 m).

Fig. nr. 7.5. Urcușul spre cabana Mălăiești

Al doilea popas: 1 oră

Acest popas a fost destinat servirii mesei, în zona din fața cabanei Mălăiești (fig. nr. 7.6.).

Fig. nr. 7.6. O binemeritată pauză de masă și de odihnă după un efort susținut

Elevii din a doua grupă au propus desfășurarea jocului „Capra lungă”.

Deși a fost un joc pe care îl cunoșteau toți elevii s-a considerat că ideea era foarte bună. Capra lungă este un joc de sărituri cu mai multe variante. S-a ales varianta cea mai simplă. Elevii s-au așezat în ordine descrescătoare a înălțimii, apoi s-au distanțat, lăsând între ei intervale de 4-6 metri. Fiecare, cu excepția celui mai mic s-a așezat capră prin ghemuire cu mâinile prinse de glezne și cu capul ferit, lăsat mult în jos, ca să nu fie lovit de săritori. Ultimul jucător, cel mai scund a început să sară toate caprele pe rând, iar după ultima săritură izbutită s-a așezat și el în continuarea șirului de coechipieri. Dacă, însă, pe parcurs a greșit și nu a putut trece capra, i-a luat locul celui pe care nu l-a putut sări, iar cursa a fost continuată de acesta, care a avut dreptul și la propriul rând de sărituri.

Etapa a III-a: cabana Mălăiești-Poiana Mălăiești-Izvor

Marcaj: bandă albastră

Timp de parcurs: 1 ¼ ore-1 ½ ore

Al treilea popas : 20 minute

S-a parcurs traseul invers celui de la urcarea la cabană.

Elevii au propus un joc de perspicacitate pentru acest popas.

Un avion este pregătit să decoleze de la București spre Baia Mare. Cei trei membri ai echipajului și cei 24 pasageri sunt așezați comod în fotoliile lor, în care vor rămâne până la sfârșitul voiajului. În cabina ei, stewardesa pregătește cafeaua și este pregătită să răspundă chemărilor călătorilor și colegilor de zbor. Peste două ore de zbor, fără escală, avionul ajunge la Baia Mare. Răspundeți la întrebarea: Care dintre cele 28 de persoane aflate la bordul aparatului a parcurs cel mai mare număr de kilometri în acest voiaj.

Răspuns: Stewardesa, care adaugă la numărul de kilometri parcurși de aparatul de zbor deplasările sale în interiorul avionului.

Vreți să ajungeți la Bacău și călătoriți cu mașina pe un drum, care la un moment dat se desparte în două direcții. În dreptul fiecăreia se află câte o persoană. Una dintre ele spune întotdeauna numai adevărul, în timp ce celălalt răspunde numai cu o minciună la fiecare întrebare care îi este adresată. Nu știți însă care dintre cei doi este cel care răspunde corect și care este mincinosul. În această situație, ce întrebare trebuie să adresați, indiferent căruia dintre cele două persoane, pentru ca din răspunsul lui să aveți certituinea că informația primită vă va pune sigur pe drumul cel bun?

Răspuns: Întrebarea care trebuie adresată este: „Ce mi-ar răspunde vecinul dumitale dacă l-aș întreba dacă drumul pe care te afli duce la Bacău?” Apoi trebuie să faceți contrariul celor spuse în răspunsul pe care îl veți primi.

Etapa a IV-a: Poiana Mălăiești-Izvor-Uzina electrică veche

Marcaj: bandă albastră

Timp de parcurs: 30-45 minute

S-a urmat traseul invers de la urcare. Odată ajunși la uzina elctrică veche ne-am urcat în microbuzul care ne aștepta și ne-am îndreptat spre capătul cartierului Dobrice din orașul Râșnov, locul de unde am plecat.

Valorificarea drumeției

S-a realizat prin organizarea unei mese rotunde având ca invitat un reprezentant al Serviciului Public Salvamont Râșnov și un membru al Clubului Turistic „Carpați” din Brașov.

Etapele organizării întâlnirii au fost:

a. Profesorul a luat legătura cu invitații. S-a transmis planul discuțiilor și s-a hotărât locația, data și ora întâlnirii.

b. Invitații au fost primiți la școală.

c. Desfășurarea întâlnirii:

-s-a citit o descriere a drumeției;

-elevii au prezentat materialele întocmite de ei;

-s-au purtat discuții pe această temă;

-materialele au fost completate cu sugestii ale invitaților;

-invitații au povestit din experiența lor de montaniarzi;

-elevii au pus întrebări și au sugerat situații-problemă cum ar fi: Cum se realizează orientarea pe timp de ceață? Care sunt condițiile deplasării pe munte iarna? Cine realizează marcajele turistice? De ce nu este bine să bei apă pe munte?

d. Încheierea întâlnirii:

S-a stabilit realizarea unui dosar cu materialele elaborate de elevi, având ca temă „Drumeția pe munte”. Elevii au propus întocmirea în viitorul apropiat a următoarelor materiale: Aprecierea distanțelor pe munte, Echipamentul drumeției pe timp de iarnă, Prevederea timpului pe munte, Pericole în drumeții, Drumeția cu cortul, Alimentația în timpul unei drumeții montane.

S-a hotărât continuarea colaborării cu invitații și a întâlnirilor cu aceștia. S-a propus întocmirea unui album al școlii cu fotografii, a unor prezentări Microsoft Office PowerPoint sau filmulețe realizate de elevi în timpul drumețiilor.

e. Concluzii:

S-a realizat un dialog fructuos de ambele părți. Elevii au rămas uimiți de experiența de viață și de munte a invitaților, iar aceștia din urmă de interesul manifestat de elevi față de drumeții.

Observații asupra activității elevilor în timpul drumeției

În toate punctele de observație au fost urmărite cât mai multe metode de aflare a punctelor cardinale fără hartă și busolă. Orientarea s-a realizat pe baza următoarelor metode:

-mușchii și lichenii copacilor sau a stâncilor au poziția orientată spre nord;

-arborii izolați au coroana mai bogată spre sud;

-arborii au coaja mai aspră spre nord;

-în poienile pădurilor iarba este mai deasă spre nord decât spre sud;

-inelele anuale ale copacilor apar în secțiune mai groase spre sud (acest semn nu poate fi întotdeauna sigur, deoarece asupra creșterii anuale a arborilor o mare influență o are direcția și intensitatea vântului);

-intrarea în mușuroaiele de furnici este întotdeauna orientată spre sud;

-coniferele elimină mai multă rășină pe partea dinspre sud a arborelui;

-în partea de sud a arborilor sau a cioturilor singuratice, iarba crește spre primăvară mai înaltă, iar spre sfârșitul verii se îngălbenește mai repede;

-pământul de sub pietre este mai umed spre nord.

Elevii au realizat exerciții de orientare cu ajutorul hărții în toate punctele de observație.

În punctul Poiana Mălăiești-Izvor s-a stabilit direcția de mers, utilizându-se orientarea în teren după hartă, realizându-se corespondența între punctul în care ne situam și punctul de pe hartă. Harta a fost poziționată paralel cu drumul dorit, stabilindu-se astfel că direcția de mers este spre nord. În același punct, dezvoltarea mușchilor copacilor nu ne-a indicat direcția nord reală. Profesorul a dat îndrumări în ceea ce privește aflarea cauzei. Concluzia a fost că existența unei umezeli mari la nivelul solului și umbrirea îndelungată a locului, determină dezvoltarea stratului muscinal și înspre alte puncte cardinale, iar acest lucru să ne inducă în eroare.

În acest punct de observație s-a încercat determinarea punctelor cardinale folosind și metoda electrizării. S-au folosit o bucată de sârmă și o agrafă de păr. Obiectele metalice au fost electrizate la un capăt prin frecarea de o bucată de stofă și așezate pe o frunză uscată sau pe un lemn uscat, care au rolul unui flotor, iar acestea pe suprafața unei ape liniștite într-un pahar sau într-o baltă de pe drum. Fiind ușor electrizate, bucata de sârmă și agrafa de păr s-au orientat cu ajutorul plutitorului indicând direcția nord.

În locul unde a existat fosta cabană Mălăiești, elevii au încercat localizarea principalelor vârfuri ale Munților Bucegi cu ajutorul hărții. Au identificat valea Mălăiești, Padina Crucii, vârful Bucșoiu și Vârful Omu.

În punctul cabana Mălăiești, unde erau mai multe stânci, ce aparțin morenei frontale, s-a urmărit dezvoltarea mușchilor lângă aceste stânci, știindu-se faptul că acestea au mușchii mai dezvoltați pe partea dinspre nord, ca urmare a umezelii mai mari. La toate stâncile investigate indicarea nordului a fost corectă. În acest punct s-a utilizat metoda de aflare a punctelor cardinale cu ajutorul poziției soarelui. Se știe că la latitudinea țării noastre, în tot timpul anului, la orele douăsprezece, soarele ne indică direcția sud (la amiază, soarele trece pe la meridianul locului în care ne aflăm). Cu ajutorul soarelui se pot afla punctele cardinale și în alte momente ale zilei. Elevii au utilizat în aceste sens tabelul de mai jos (tabelul nr. 7.13.) :

Tabelul nr. 7. 13. Aflarea punctelor cardinale cu ajutorul soarelui

Tot în acest punct de observație s-a încercat și metoda umbrei bățului. S-au folosit două bețe, de circa 90 cm lungime, cât mai drepte posibil. Unul din bețe s-a înfipt în pământ în poziție verticală, iar în vârful umbrei s-a pus o piatră. După 15 minute s-a mai pus o piatră în noua poziție a umbrei. Al doilea băț s-a așezat între prima și a doua piatră, astfel că a rezultat direcția vest-est, vestul fiind spre prima piatră.

În punctul Poiana Mălăiești-Izvor, la întoarcerea de la cabana Mălăiești, elevii au poziționat pe hartă situarea lor în traseu, au exersat aflarea punctelor cardinale cu ajutorul ceasului (orientarea cu ceasul este o metodă care nu dă rezultate exacte la latitudinea țării noastre, cu excepția celor două echinocții). Elevii au așezat ceasul orizontal în palmă, cu limba mică, indicatoare de oră îndreptată spre soare. Linia ce împarte în două părți egale unghiul format de linia orară cu linia orei douăsprezece indică direcția sud. În punctul în care s-a realizat măsurătoarea, bisectoarea unghiului s-a înscris după ora 12. Elevii au exersat aflarea punctelor cardianale în funcție de poziția soarelui și au verificat orientările stabilite anterior cu ajutorul altor metode.

Prin utilizarea acestor metode, în niciun punct de observație nu s-a putut stabili direcția corectă urmărindu-se dezvoltarea coroanei arborilor izolați. Profesorul a dat îndrumări elevilor în ceea ce privește aflarea cauzelor acestui fapt. Concluzia a fost următoarea: existența în zonă a unui vânt puternic din direcția NE-SV.

În acest punct de observație s-a utilizat și metoda magnetizării pentru aflarea punctelor cardinale. S-a folosit lama unui briceag, deoarece este realizată din oțel, un magnet și un flotor (un lemn uscat). Fiind ținut lângă magnet, obiectul din oțel s-a magnetizat temporar. Așezat pe flotor, obiectul magnetizat s-a rotit cu capătul magnetizat spre nord, indicând astfel acest punct cardinal.

Copiii și-au manifestat liber satisfacția și bucuria acestei drumeții. Ei au exersat cu conștiinciozitate elementele învățate (orientarea cu ajutorul hărții, a ceasului sau a altor metode, mersul la urcare și la coborâre).

Observații asupra rezultatelor elevilor în timpul activității

Drumeția s-a dovedit un bun prilej de asimilare și consolidare a unor cunoștințe de geografie, de exersare a unor deprinderi, de fortificare a organismului prin îmbunătățirea condiției fizice. Drumeția a fost utilă în dezvoltarea simțului de orientare și aprofundarea cunoștințelor legate de orientare. Consider că drumeția și-a atins scopul, observând manifestările de bucurie și satisfacție ale copiilor. S-a observat la copii conștientizarea importanței materialelor prezentate pentru buna desfășurare a unei drumeții sau excursii. Efortul dătător de sănătate pe care l-au depus a reprezentat pentru ei o mare satisfacție.

Întâlnirea de la final cu oamenii muntelui a contribuit la conștientizarea și responsabilizarea elevilor în ceea ce privește drumeția montană.

7.5.3. Drumeție-Cunoașterea florei din pajiștile Râșnovului

Tema: Cunoașterea florei din pajiștile Râșnovului

Tipul de activitate: Activitate tehnico-știintifică-drumeție de studiu

Domeniul și tipul de educație: Educație informală

Locație: versantul nordic al Munților Bucegi

Traseul: Râșnov (ieșirea spre Predeal)-Culmea Pănicel (Valea Racilor)-La Smârcuri-Șaua Runcului-șoseaua Râșnov-Predeal DN 73-centrul de Echitație Diana-Râșnov (intrarea dinspre Predeal)

Marcajul: bandă albastră (până la ieșirea în șoseaua Râșnov-Predeal DN 73), punct galben (de la ieșirea în șoseaua Râșnov-Predeal DN 73 până la cabana Cheia).

Durata: 5 ore

Durata: 7 ore (cu popasuri)

Scopuri:

a) informative-determinarea speciilor de plante caracteristice ecosistemului de pajiște;

-aprofundarea cunoștințelor de geografie fizică asupra orizontului local;

-identificarea elementelor naturale în realitatea observată;

-cunoașterea și conservarea resurselor turistice naturale.

b) educative – cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice ale orizontului local.

Obiective operaționale:

Înainte de drumeție, elevii vor fi capabili:

-să stabilească împreună cu profesorul un traseu pe baza documentării;

-să stabilească locurile de popas și de recreere;

-să marcheze traseul pe hartă.

Pe parcursul drumeției, elevii vor fi capabili:

a) obiective operaționale cognitive:

-să analizeze aspectele geografice, biologice, ecologice de pe parcursul drumeției;

-să recunoască pe teren mai multe specii de plante cu flori de pe pajiștile din Râșnov, pe baza cunoștințelor anterioare;

-să determine și să recolteze plante din ecosistemul de pajiște;

-să deducă importanța turistică și economică a pajiștilor din orașul Râșnov.

b) obiective operaționale afectiv-atitudinale:

-să sesizeze frumusețile orizontului local și să le surprindă în fotografii;

-să manifeste interes pentru cunoaștere și protejarea mediului casă.

c) obiective operaționale psihomotorii:

-să completeze fișele de caracterizare a pajiștilor și a plantelor colectate;

-să utilizeze corect echipamentul necesar colectării și presării plantelor.

Motivație: Pajiștile folosite ca pășuni și ca fânețe reprezintă habitate importante pentru Munții Bucegi. Se caracterizează printr-o biodiversitate ridicată, existând și specii de plante protejate. Acestea pot constitui importante obiective turistice. Valorificarea turistică a lor poate fi realizată prin elaborarea unor programe de vizitare susținute de copii. Astfel se justifică organizarea unei drumeții în scopul cunoașterii florei pajiștilor.

Grup-țintă: elevii clasei a VII-a C

Resurse umane: elevii clasei a VII-a C, profesorul de geografie, profesorul de geografie, naturalistul de la Parcul Natural Bucegi

Parteneri: conducerea școlii, părinții elevilor, Administrația Parcului Natural Bucegi

Resurse materiale: carnețele, pixuri, etichete, busolă, lupă, deplantator metalic, pungi de plastic, presă de teren, hârtie de filtru, plicuri pentru semințe, foi de ziar, cuțit, sugativă, acid boric, vată hidrofilă, aparat de fotografiat, determinatoare, atlas botanic

Resurse procedurale: povestirea și prelegerea ca metode de explicare a scopului și importanței drumeției, conversația ca metodă de verificare a cunoștințelor și legarea lor de practică, exercițiul, demonstrația, instructajul verbal, observarea sistematică și independentă a plantelor și componentelor mediului-casă, tehnici de colectare a materialului

Pregătirea drumeției

Profesorii au informat elevii, părinții și Administrația Parcului Natural Bucegi în legătură cu intențiile sale, au stabilit obiectivele, traseul, orarul și programul drumeției (care putea fi modificat în funcție de necesități), au fixat o întâlnire cu naturalistul de la Parcul Natural Bucegi.

Desfășurarea întâlnirii cu reprezentantul Parcului Natural Bucegi

a. Naturalistul a realizat o prezentare succintă a pajiștilor din orașul Râșnov (importanță, alcătuire, valorificare) și a înmânat elevilor o fișă cu plantele ocrotite prin lege din pajiști, care nu vor fi recoltate. Prezentarea se regăsește în anexa 10.

b. Profesorii, naturalistul și elevii au definitivat traseul și orarul programului, au realizat o schiță a traseului.

c. Profesorii de geografie și de biologie au prezentat elevilor informații despre scopul, obiectivele și modul de valorificare a drumeției, care constă în organizarea unei noi întâlniri cu naturalistul pentru identificarea speciilor de plante recoltate, a unui concurs cu premii având tema „Cel mai bun ghid” (sunt prezentate probele concursului) și realizarea unui expoziții de fotografii, iar în colaborare cu Parcul Natural Bucegi, elaborarea unui pliant de popularizare a pajiștilor din orașul Râșnov.

d. Profesorii au stabilit grupele de elevi și sarcinile acestora. Elevii sunt împărțiți în echipe de câte patru, astfel încât o echipă se ocupă cu colectarea florei, alta cu completarea fișelor, următoarea cu presarea materialului și cealaltă cu fotografierea. Se va realiza rotația echipelor în fiecare punct de cercetare astfel (tabelul nr. 7.14.):

Tabelul nr. 7.14. Modul de realizare a rotașiei echipelor la punctele de observație

e. S-au întocmit fișele de caracterizare generală a vegetației de pajiște în punctele de aplicații (aspect general, caracteristici, fenofaze) și fișele de descriere a plantelor cu flori colectate. Acestea sunt prezentate în anexele 11 și 12.

f. S-a stabilit echipamentul necesar (creion, carnet, lupă, busolă, metru, ustensile speciale pentru colectarea plantelor: lopățele, botaniere, presă portativă, mapă de recoltat plantele) și s-au dat îndrumări în legătură cu confecționarea acestuia, s-au stabilit sarcini precise în acest sens (se fixează o nouă întâlnire de confecționare a echipamentului sau de verificare a stării lui de funcționare).

g. Elevii au primit îndrumări teoretice și metodologice referitoare la:

-modul de mânuire al instrumentelor de colectare;

-modul de recoltare (aria de recoltare în fiecare punct este de aproximativ 10 m²; din fiecare specie întâlnită se recoltează 2-3 exemplare; în următorul punct nu se vor recolta exemplare ale speciilor deja recoltate, acestea urmând doar să fie menționate în fișa de prezentare generală);

-tehnica presării;

-tehnica fotografierii;

-completarea fișelor;

-etichetarea materialului colectat după analizarea fiecărei plante;

-ocrotirea naturii;

-îmbrăcăminte, hrană, igienă și curățenie;

-mersul în drumeție, evitarea pericolelor și accidentelor.

Desfășurarea drumeției

a. Elevii s-au adunat la ora 8 la ieșirea din Râșnov spre Predeal. S-a verificat prezența elevilor, echipamentul, s-au reamintit regulile, responsabilitățile, scopul și obiectivele drumeției.

b. Elevii și profesorii s-au deplasat pe traseul stabilit până la primul punct de lucru.

De la intersecția drumurilor naționale DN 73 și DN 73A am intrat dreapta după indicator Râșnov pe drumul DJ 101 de pe Valea Ghimbășelului (Pârâul Mare), care este neasfaltat, către uzina electrică. După 3 km am ajuns la punctul de observație situat în stânga văii Ghimbășelului și a drumului județean, în culmea Pănicel, pe Valea Racilor.

c. Desfășurarea aplicațiilor în Culmea Pănicel

S-a delimitat cu sfoară fixată cu țăruși un releveu de formă pătrată cu latura de 3 metri (fig. nr. 7.7.). Activitatea elevilor a cuprins recoltarea, prelucrarea, presarea materialelor, uscarea urmând să se desfășoare după drumeție și fotografierea lor. Recoltarea plantelor s-a făcut cu mare grijă de către elevi. Toate plantele au fost recoltate prin scoaterea întregului corp din mediul lor de viață, după ce s-a săpat în jurul plantei cu deplantatorul, fără a sfărâma organele subterane. Rădăcinile au fost scuturate bine de pământ, spălate cu atenție și tamponate cu sugativă pentru eliminarea apei din ele. Plantele au fost așezate între foile de ziar ale presei. S-a

avut grijă ca așezarea să se facă într-o poziție cât mai naturală, ținându-se cont că frunzele să fie bine întinse, iar florile deschise, cu aranjarea corespunzătoare a petalelor și a celorlalte elemente constitutive. Hârtiiile cu plante au fost așezate în așa fel încât să nu se suprapună. La plantele cu bulbi aceștia au fost secționați longitudinal și au fost introduși în acid boric pentru a preveni putrezirea. Plantele mai mari, care depășeau cadrul hârtiei, s-au îndoit, făcându-se 2-3 coturi, urmărindu-se o aranjare estetică și naturală. La plantele cu flori s-a folosit vata hidrofilă pentru o presare corectă și o deshidratare și uscare rapidă.

Au fost completate cu atenție fișa de caracterizare a releveului stabilit (suprafața de evidențiere a fitocenozelor) și fișele speciilor recoltate. S-a evidențiat faptul că în acest punct există pajiști de munte folosite ca fânețe și pășuni. În structura verticală au fost semnalate trei straturi. Indicele de acoperire al pajiștei este de 100%. Pășunea nu prezintă indici de degradare. S-a consemnat dominanța plantelor cu flori albe, dintre care cea mai întâlnită specie a fost margareta (Chrysantemum leucanthemum), alături de care au foste regăsite plante cu flori albastre, dintre care au fost identificate la fața locului: albăstrelele de munte (Centaurea triumfetti), măciuca ciobanului (Echinops ruthenicus), clopoței (Campanula polymorpha), nu-mă-uita (Myosotis silvatica). Au fost recoltate și alte plante care urmează să fie identificate la întâlnirea cu naturalistul. Elevii au recunoscut o singură plantă ocrotită prin lege: clopoțelul (Campanula serrata).

Fig. nr. 7.7. Fixarea releveului la primul punct de observație

Au fost colectate plante cu flori roșii, dintre care la fața locului au fost identificate trifoiul roșu (Trifolium pratense) și garofița (Dianthus carthusianorum). Dintre plantele cu flori galbene, existente în număr mai mic, a fost identificată lumânărica (Verbascum phlamoides).

d. Deplasarea spre cel de-al doilea punct de lucru.

Am coborât de pe culmea Pănicel până în drumul județean care coincide cu traseul Râșnov-Uzina veche-Cabana Mălăiești, după care ne-am continuat traseul în susul râului încă 3 km până am ajuns la punctul de observație situat pe partea dreaptă a Ghimbășelului, pe Măgura Județului, în zona La Smârcuri.

e. Desfășurarea aplicațiilor în punctul La Smârcuri

S-au desfășurat aceleași activități de observare, recoltare, prelucrare, presare ca și în punctul anterior de observație. S-a observat o modificare a aspectului arealului față de cel cercetat anterior, deoarece zona La Smârcuri este una mlăștinoasă, existând mici izvoare a căror apă se infiltrează în sol. În acest areal stratificarea este bine evidențiată. S-a stabilit un indice de acoperire al pajiștei de aproximativ 90 %. Degradarea pajiștei e moderată. Dintre plantele recoltate din aceste releveu, elevii au recunoscut doar rogozul și pipirigul, restul urmând a fi recunoscute împreună cu naturalistul. Varietatea speciilor este mult mai restrânsă, deosebindu-se specii de rogoz (Carex), pipirig (Juncus), calcea calului (Caltha palustris), mlăștiniță (Epipactis palustris) și mușchi.

f. Deplasarea spre cel de al treilea punct de lucru.

De la zona La Smârcuri am urmat traseul spre uzina veche, până la care mai erau 3 km. Am trecut de uzina electrică și am ajuns la o ramificație, spre dreapta spre cabana Mălăiești, iar spre stânga indicatorul arată către Șaua Runcului, tot marcaj banda albastră, ca până la uzina veche. Am urmat marcajul spre dreapta, pe Valea lui Dobre, care separă masivul Piatra Arsă de Măgura Județului, până la Șaua Runcului (1015 m).

g. Desfășurarea aplicațiilor în punctul Șaua Runcului

Elevii au desfășurat aceleași activități de observare, ca și în punctele precedente. S-a observat o modificare față de arealul cercetat anterior, stabilindu-se că este o pajiște secundară folosită ca pășune, fiind situată la o altitudine mai mare. În acest areal stratificarea este neregulată și slab evidențiată. S-a stabilit un indice de acoperire al pajiștei de aproximativ 80 %. Degradarea pajiștei e moderată. Varietatea speciilor este mult mai restrânsă A mai fost consemnată existența unor plante cu ghimpi, țepi sau pâsle de perișori, plante neconsumate de vite. Dintre acestea a fost identificată turta (Carlina acaulis) și lumânărica sau coada vacii (Verbascum phlamoides). Toate acestea arată o scădere a calității pășunilor prin extinderea plantelor neconsumate de animale. În arealul identificat nu au fost semnalate specii protejate de lege. Au fost identificate doar 5 specii întâlnite în primul punct de colectare, dar cu o frecvență mult mai mică.

h. Deplasarea spre cel de-al patrulea punct de lucru

Am coborât de la Șaua Runcului spre șoseaua Predeal-Râșnov (DN 73) în dreptul fermei de vite a SC Agroindustriala Râșnov. De aici am urmat drumul aproape rectiliniu care însoțește Pârâul Mic spre Cabana Cheia. De la cabană am mai mers 500 m și am ajuns la pajiștea din apropierea Centrului de Echitație Diana, ultimul punct de observație.

i.Desfășurarea aplicațiilor în punctul de observație pajiștea din apropierea Centrului de Echitație Diana

În acest punct elevii au desfășurat activități similare celor anterioare. Această pajiște este de tip secundar, folosită ca fâneață. În structura verticală au fost semnalate trei straturi, la fel ca în primul punct de observație. Indicele de acoperire s-a stabilit a fi de 100 %, pajiștea neprezentând urme de degradare. A fost identificată urzica, fapt care indică o puternică îngrășare a solului datorită staționării animalelor o perioadă mai mare de timp. În compoziția pajiștei s-au semnalat modificări: sunt regăsite în număr mare plantele înalte, cu o tulpină bățoasă, fapt care indică o scădere a calității fânului. În acest punct de observație au fost recunoscute următoarele plante: măciuca ciobanului (Echinops ruthenicus), clopoței (Campanula polymorpha), cicoarea (Cichorium inthybus) și sânzienele (Galium verum).

i. Deplasarea spre intrarea în orașul Râșnov dinspre Predeal

Ne-am deplasat pe marginea șoselei care însoțește Pârâul Mic, iar după 4 km am ajuns la intrarea în Râșnov dinspre Predeal.

Descrierea activităților realizate

Pe parcursul drumeției profesorii au monitorizat comportamentul și activitatea elevilor, respectarea planului și îndeplinirea sarcinilor de lucru, având în vedere că acestea reprezintă elemente educative de o deosebită importanță. În timpul drumeției, profesorul a explicat, a indicat elementele din natură, a dirijat activitățile de observare și colectare a plantelor. Elevii au fost chestionați asupra cunoștințelor anterioare și asupra observațiiilor făcute de ei asupra plantelor și altor componente din mediu. Profesorii au avut în vedere tot timpul pregătirea elevilor pentru concurs.

În încheiere, elevii au fost întrebați ce le-a plăcut cel mai mult. Unora le-a plăcut atmosfera din timpul drumeției, altora cunoștințele noi dobândite despre plante și faptul că au recunoscut specii ocrotite.

Materialele colectate au fost depozitate la școală, iar un elev a fost însărcinat cu întreținerea lor (hârtia de ziar să se înlocuiască zilnic). S-a anunțat data în care va avea loc întâlnirea cu naturalistul de la Parcul Natural Bucegi (după maximum 2-3 zile) în vederea identificării florei nerecunoscute de către elevi și de verificare a celei recunoscute.

Valorificarea și prelucrarea drumeției

a. La întâlnirea cu naturalistul, elevii coordonați de către acesta, cu ajutorul atlasului botanic și a altor materiale necesare, au identificat denumirea populară și cea științifică a speciilor de plante cu flori recoltate și au verificat informațiile menționate deja în fișa plantei.

b. Elevii au completat ierbarul școlii cu speciile colectate, sub îndrumarea specialistului. Ierbarul are o structură sitematică (în ordinea clasificării botanice plantelor, începând de la cele inferioare și terminând cu cele superioare).

c. Elevii au consultat ierbarele timp de 2-3 zile.

d. S-a stabilit data desfășurării concursului cu tema „Cel mai bun ghid”, s-au anunțat premiile disponibile.

e. Organizarea concursului

Concursul s-a desfășurat individual, juriul fiind format din profesorul de geografie, cel de biologie, un reprezentant al elevilor și a cuprins trei probe:

1. Caracterizarea generală a pajiștilor din împrejurimile Râșnovului (material realizat de profesorul coordonator și naturalistul de la Parcul Natural Bucegi)

Lista de întrebări:

Care este importanța cositului pentru menținerea biodiversității?

Ce importanță economică au fânețele și pășunile Râșnovului?

Elaborați un scurt plan de valorificare turistică a pajiștilor Râșnovului.

Menționați specii de plante ocrotite din pajiștile Râșnovului.

2. Momente ale drumeției (întrebări cu răspuns scurt referitoare la desfășurarea drumeției)

Prezența turtei și a lumânăricii într-un areral de pajiște indică………………………………..

Punctul de observație situat la cea mai mare altitudine a fost………………………………..

Dominanța mai slabă a unei specii corespunde unei acoperiri de …….. din suprafață.

În punctul de observație din apropierea Centrului de Echitație Diana specia dominantă a fost…………..

Garofițele au frecvență mai mare în zonele cu soluri………….

3. Identificarea florilor (recunoașterea denumirii populare a speciilor de plante în imagini și în ierbar).

Elevilor le-au fost proiectate 10 diapozitive dintre care 1 cu specii ocrotite, 5 cu specii identificate de ei în timpul drumeției și 4 cu specii identificate la întâlnirea cu naturalistul.

Elevul care a obținut cel mai mare punctaj a fost declarat câștigător.

Observații asupra activității elevilor în timpul drumeției

Elevii au părut interesați de activitatea pe care o aveau de desfășurat pe tot parcursul drumeției. Au manifestat interes și pentru alte elemente sale naturii. Au fost formulate frecvent întrebări adresate profesorului.

Dintre acestea pot fi spicuite câteva: De ce sunt pajiști și nu păduri? De ce există mai multe plante cu flori? De ce apar modificări ale structurii florale în diferite puncte? Pentru ce afecțiuni este utilizată coada șoricelului?

Toți elevii și-au exprimat liber opinia, într-o manieră civilizată. Au sesizat și au manifestat dezaprobare față de unele acțiuni ale turiștilor care au lăsat urme în natură (au fost strânse mai multe deșeuri). S-au deplasat acolo unde nu erau poteci în șir indian pentru a evita distrugerea vegetației. Nu au recoltat mai multe flori decât era necesar, urmând să justifice acasă, în modul cel mai științific, de ce nu au adus un buchet de flori mamei. Nu au existat conflicte între elevi sau între elevi și profesori.

Observații asupra rezultatelor elevilor obținute în timpul și după drumeție

Elevii s-au bucurat pe parcursul drumeției de o zi însorită, de aer curat, de frumusețea peisajului, admirând crestele Bucegilor. Și-au exprimat dorința de a realiza drumeții de mai lungă durată, cu corturile, în Munții Bucegi. Drumeția a oferit elevilor un bun prilej de îmbogățire și consolidare a cunoștințelor. Comunicarea între elevi s-a realizat în bune condiții. Momentele de pauză au reprezentat prilejuri de distracție și de recreere. Prin faptul că elevul a fost în centrul atenției în cercetarea, organizarea, acționarea, soluționarea problemelor, profesorul doar supervizând aceste elemente, drumeția a contribuit în mod special la formarea elevului ca individ, la dezvoltarea trăsăturilor de personalitate, lucru care cu greu s-ar putea realiza în școală. Succesul drumeției nu s-a măsurat în numărul de plante colectate sau al celor identificate, ci s-a exprimat în bogăția informațiilor adunate, în experiența acumulată, în formarea interesului pentru frumusețile naturii, pentru drumeție.

7.5.4. Excursie tematică-Pe urmele istoriei

Învățământul actual românesc se înscrie într-o tendință existentă la nivel mondial, aceea de a promova din ce în ce mai mult interdisciplinaritatea, prin utilizarea informațiilor din cadrul mai multor discipline, astfel facilitându-se înțelegerea acestora și perceperea lor ca un tot unitar.

Una dintre activitățile didactice extrașcolare bazate pe interdiciplinaritate este excursia, la care elevii participă cu mult optimism și multă bucurie la organizarea, desfășurarea și valorificarea instructiv-educativă a excursiilor, întrucât conținutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil și mai variat decât al lecțiilor desfășurate în sala de clasă.

Prin excursii, elevii au posibilitatea să își lărgească orizontul de cunoștințe dobândit în cadrul diferitelor discipline de învățământ, datorită contactului direct cu realitatea. Activitățile didactice extrașcolare nu sunt doar apanajul geografilor, ele putându-se organiza și realiza în colaborare între profesorii de geografie și cei de alte specialități (istorie, biologie, limba și literatura română, religie).

După cum spunea Jean Jacques Rousseau, participarea elevilor la activitățile didactice extrașcolare face mai mult decât 1000 de biblioteci. Prin aceste activități, copiii intră în contact cu informații și dovezi directe, palpabile referitoare la conținuturile studiate în orele de curs, se implică în mod activ în documentare, în prezentare și pot înțelege mai bine istoria și geografia, precum și interdependențele dintre acestea. Cadrele didactice sunt datoare să formeze elevilor o imagine corectă a trecutului zbuciumat al poporului român care a locuit pe meleagurile Țării Bârsei.

Tema: Pe urmele istoriei

Tipul de activitate: Excursie tematică de studiu cu caracter de reconstituire a itinerariului principelui Transilvaniei, Gabriel Bathory, în campania din anii 1611-1613

Domeniul și tipul de educație: Educație informală

Locație: bisericile și cetățile fortificate din Țara Bârsei

Traseul: Râșnov (centru)-Cristian-Vulcan-Codlea-Hălchiu-Hărman-Prejmer-Brașov-Râșnov (centru)

Durata: 1 zi

Scopurile:

a) informative-reconstituirea traseului parcurs de principele Transilvaniei Gabriel Bathory în încercarea acestuia de a cuceri Țara Bârsei;

-cunoașterea altor ansambluri fortificate din Țara Bârsei și compararea caracteristicilor lor arhitectonice cu cetatea Râșnov;

– dezvoltarea orizontului de cunoaștere prin îmbinarea cunoștințelor de geografie umană și istorie cu specificul cadrului natural;

– dezvoltarea priceperii și deprinderii de a se informa direct din izvoarele temei

studiate, cu convingerea că documentul istoric este substanța științifică a

adevărului istoric.

b) educative – cultivarea sentimentului de mândrie patriotică prin declanșarea de emoții, aprecieri asupra frumuseților fizice ale orizontului local;

– dezvoltarea capacităților de comportament, de integrare în grupul turiștilor, de cooperare între indivizi;

– dezvoltarea interesului elevilor pentru vizitare.

Obiective operaționale:

Înainte de excursie, elevii vor fi capabili:

-să stabilească împreună cu profesorul traseul pe baza documentării istorice și geografice;

-să stabilească locurile de popas și de recreere;

-să indice pe hartă itinerariul, desprinzând conexiunile dintre mediul geografic și personajul istoric.

Pe parcursul excursiei, elevii vor fi capabili:

a) obiective operaționale cognitive:

-să comunice, folosind diverse metode și mijloace de învățământ, fondul general de cunoștințe privind semnificațiile, particularitățile și importanța principalelor localități vizitate;

-să demonstreze capacitatea de a înțelege, de a compara, de a distinge particularitățile și elementele comune cetății Râșnov și celorlalte așezări fortificate atacate de principele Gabriel Bathory în Țara Bârsei;

-să distingă elementele de mit și legendă din prezentarea faptelor principelui Gabriel Bathory;

-să valorifice intra- și interdisciplinar conținutul informațiilor istorice, geografice, literare, religioase etc:

-să povestească momente din lupta românilor din Țara Bârsei împotriva lui Gabriel Bathory.

b) obiective operaționale afectiv-atitudinale:

-să motiveze de ce cunoașterea itinerarului va constitui un element al receptării eficiente a istoriei locale;

-să motiveze de ce cunoașterea și ocrotirea monumentelor istorice și religioase reprezintă o îndatorire elementară a fiecărui cetățean;

-să manifeste interes pentru cunoașterea și ocrotirea monumentelor istorice și a obiectivelor de artă;

-să exprime opinii personale privind obiectivele istorice vizitate.

c) obiective operaționale psihomotorii:

-să fotografieze și să filmeze principalele obiective de pe traseu;

Motivație: Această excursie se înscrie în a doua etapă a studierii geografiei și istoriei locale. Prima etapă a fost vizitarea Cetății Râșnov, la care elevii au fost profund impresionați de faptul că cetatea a reușit să fie cucerită de principele Gabriel Bathory. Setea de cunoaștere a elevilor i-a determinat să afle contextul în care s-a produs atacul și cucerirea cetății, iar acest lucru nu se putea realiza mai direct și mai activ decât prin vizitarea ansamblurilor fortificate prin care a trecut Bathory în timpul campaniei din anii 1611-1613 în Țara Bârsei. Astfel se justifică desfășurarea acestei excursii tematice.

Grup-țintă: elevii claselor a VIII-a A și B

Resurse umane: elevii claselor a VIII-a A și B, profesorul de geografie, profesorul de istorie

Parteneri: conducerea școlii, părinții elevilor, firma de transport

Resurse materiale: carnețele, pixuri, echipament adecvat pentru excursie

Resurse procedurale: povestirea, prelegerea, conversația, exercițiul, demonstrația, instructajul verbal, observarea sistematică și independentă

Pregătirea excursiei

S-a realizat cu o lună înainte de desfășurarea ei. A constat în pregătirea profesorilor coordonatori, a elevilor participanți și a părinților acestora.

Pregătirea elevilor s-a realizat în cadrul unei lecții organizate sub forma unei ședințe de instructaj, în timp ce pregătirea părinților s-a realizat în cadrul unei ședințe cu aceștia.

a. Profesorii au cules date privind preferințele elevilor pentru anumite teme, problematici, obiective istorice, prin intermediul vizitei la Cetatea Râșnov și a unor discuții cu aceștia.

b. Profesorii au informat elevii, părinții, conducerea școlii în legătură cu intențiile sale.

c. A fost aleasă tema excursiei de către elevi, împreună cu profesorii.

d. Profesorii au mobilizat și motivat elevii în legătură cu participarea la această activitate extrașcolară .

e. Profesorii s-au documentat asupra traseului, a obiectivelor turistice care urmau a fi vizitate și asupra caracteristicilor tuturor locurilor care urmau a fi străbătute. Documentarea s-a realizat cu ajutorul hărților, ghidurilor, cărților, revistelor, pliantelor turistice, internetului.

f. Profesorii au prezentat și au discutat traseul excursiei cu elevii și cu părinții și i-a informat în legătură cu obiectivele ce urmau a fi vizitate.

g. Profesorii au stabilit obiectivele operaționale pe care le-au urmărit și modul de desfășurare al excursiei.

h. Profesorii au stabilit programul de desfășurare a excursiei, ora și locul de plecare și de sosire, programarea activităților pe intervale de timp (tabelul nr. 7.15.).

i. Profesorii au luat legătura cu firma de transport, au contractat mijlocul de transport și au stabilit costul transportului în excursie.

j. Profesorii au comunicat costul excursiei pe care participanții l-au acceptat benevol.

k. Profesorii au precizat materialele și echipamentul necesar pentru excursie.

l. Părinții/comitetul de părinți au adunat fondurile necesare acoperirii costului excursiei, au asigurat materialele necesare copiilor, au obținut acordul de la medicii de familie în ceea ce privește participarea elevilor în excursie.

m. Profesorii au lecturat regulile de protecția muncii și au subliniat pasajele cele mai importante.

n. Profesorii au distribuit declarațiile de acord pentru părinți/tutori, care au fost semnate de aceștia.

Tabelul nr. 7.15.Programul excursiei

o. Profesorii au colectat declarațiile de acord pentru părinți/tutori și au întocmit procesul verbal cu semnăturile celor participanți și proiectul activității.

p. Profesorii au obținut aprobarea conducerii școlii și Inspectoratului Școlar Județean.

q. Profesorii au împărțit elevii în patru grupe de elevi, fiecare dintre ele fiind însărcinate să elaboreze un material, astfel:

-grupa numărul 1-istoricii- culeg informații și curiozități despre monumentele istorice și religioase care vor fi vizitate;

-grupa numărul 2-geografii- culeg informații despre localitățile prin care se va călători, despre apele si formele de relief pe care le vor străbate;

-grupa numărul 3-scriitorii- notează impresiile deosebite pe timpul călătoriei, alcătuiesc jurnalul de călătorie, notează semnificația diferiților termeni specifici arhitecturii ansamblurilor medievale vizitate (ex: hersă, zwinger) și notează explicațiile de toponimie a localităților care vor fi vizitate;

-grupa numărul 4-fotografii – colecționează ilustrate, materiale informative, fotografiază obiective turistice și diferite monumente inedite.

r. Profesorii au dat elevilor ultimele îndrumări referitoare la tehnica observării, ocrotirea naturii, tehnica fotografierii, conduita elevilor pe parcursul excursiei.

s. Profesorii au distribuit elevilor harta pentru a urmări traseul excursiei.

Desfășurarea excursiei

a. Elevii și profesorii s-au întâlnit la locul și ora stabilite.

b. Profesorii au verificat nominal prezența, echipamentul, au reamintit scopurile și obiectivele excursiei, regulile de desfășurare a excursiei.

c. Elevii și profesorii s-au urcat în autocar și s-au deplasat spre obiectivele de vizitat (fig. nr. 7.8.).

Fig. nr. 7.8. Biserica evanghelică fortificată Prejmer

d. Elevii au urmărit harta cu itinerariul excursiei, au ascultat explicațiile profesorilor.

e. La obiectivele turistice elevii au ascultat explicațiile ghizilor, au adresat întrebări acestora, au notat aspectele cele mai importante, au fotografiat și au filmat aspectele cele mai interesante, au colecționat diverse materiale informative.

f. Pe tot parcursul excursiei, profesorii au avut rolul de moderatori între elevi, au stârnit elevilor curiozitatea și interesul pentru a lua contact direct cu obiectivele de vizitat, au urmărit respectarea regulamentului, au organizat activitățile distractive.

g. Grupurile au desfășurat activități diferențiate și în timpul călătoriei cu autocarul, astfel:

-grupa numărul1-a prezentat câteva date despre atestarea documentară a localităților vizitate;

-grupa numărul 2-a prezentat date și curiozități despre unitățile de relief și apele întâlnite ;

-grupa numărul 3-a luat interviuri colegilor, încercând să afle așteptările acestora de la excursie, impresiile lăsate de vizitarea fiecărui obiectiv turistic vizitat. De asemenea, a luat interviuri cadrelor didactice legate de desfășurarea activității;

-grupa numărul 4- a făcut fotografia de grup de la plecare și în autocar surprinzând diferite momente ale activității.

Produsele rezultate în urma activității grupurilor au fost diseminate la întoarcerea la școală.

Valorificarea excursiei

Este greșit să considerăm că activitatea turistică se termină în momentul în care participanții se despart și se îndreaptă spre casă. De fapt, se termină prima parte, pentru că cea de-a doua poate rămâne întipărită toată viața în mintea elevilor.

La școală, s-a amenajat un colț, unde au fost expuse fotografii, aspecte din jurnalul de călătorie. Organizatorii au realizat un CD cu cele mai reușite fotografii din excursie, un document cu impresiile participanților (extrase din jurnalul de călătorie). De asemenea, la orele de curs de geografie și de istorie, care ating subiecte derulate în timpul excursiei, elevii care au participat pot împărtăși celorlalți anumite informații sau impresii legate de tema respectivă.

Produsele muncii elevilor și-au găsit locul în portofoliul realizat la sfâșitul excursiei, care a cuprins: realizarea unei frize istorice în care au notat din punct de vedere cronologic evenimentele din anii 1611-1613, în corelație cu locațiile în care s-au desfășurat, elaborarea de eseuri privind personalitatea principelul Gabriel Bathory, realizarea de comparații din punct de vedere arhitectural între cetatea Râșnov și celelalte ansambluri fortificate și a unor comparații între mit, legendă și adevăr în privința faptelor relatate. Termenul de predare al portofoliului a fost fixat la trei săptămâni după încheierea excursiei.

Observații asupra activității elevilor în timpul excursiei

Elevii au urmărit cu atenție prezentările realizate de ghizi. Au încercat șă identifice aspectele cele mai importante și să le noteze. Au cerut lămuriri în privința termenilor necunoscuți. La unii elevi s-au observat momente de neatenție. Alții manifestau nerăbdare în ce privește vizitarea ansamblurilor fortificate. Totuși, cei mai mulți elevi s-au arătat mulțumiți de prezentările succinte, clare și coerente realizate de ghizi. Cel mai mare câștig a fost formarea intersului pentru cunoașterea ansamblurilor fortificate din Țara Bârsei, manifestată prin adresarea de întrebări ghizilor și prin purtarea de conversații libere cu aceștia. Vizitarea obiectivelor propuse i-a antrenat pe copii în discuții fructuoase și nu doar în audierea unor prelegeri.

Munca în echipă i-a antrenat pe toți elevii: pe cei curajoși, stăpâni pe cunoștințele și deprinderile lor, dar și pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul și ajutându-i să depășească anumite bariere existente între ei și restul colegilor.

Observații asupra rezultatelor elevilor în timpul excursiei

Excursia a contribuit la lărgirea orizontului de cunoaștere al elevilor. Elevilor li s-a oferit ocazia să poată reconstitui pe baza celor urmărite aspecte din perioada medievală (începutul secolului al XVII-lea), de pătrundere în lumea trecutului. Vizitarea obiectivelor turistice a determinat manifestări emoționale, a determinat stimularea dorinței de cunoaștere, de instruire, de înțelegere. Convinși fiind de faptul că ,,istoria este cea dintâi carte a unei nații”,au avut prilejul să trăiască adevărate clipe de istorie. Excursia nu a avut doar un caracter formativ, ci a reprezentat și o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber.

ANEXE

1. Ghidul de studiu-Biserica evanghelică Râșnov

Biserica evanghelică se află în centrul Râșnovului. Edificiul a fost dintotdeauna locul de cult al comunității sașilor din Râșnov și a stat, până la adoptarea Reformei (la jumătatea secolului al XVI-lea), sub patronajul Sf. Apostol Matei.

Vechimea bisericii, prezentată în primul rând de elemente arhitectonice vizibile în interior, și mai puțin de documentele ei scrise care debutează târziu (1384), se poate aprecia pentru secolul al XIII-lea.

Caracteristicile romanice ale începutului (părțile inferioare ale navelor și turnului, stâlpii masivi) sunt estompate de altele gotice, intervenite în două etape, și care au însemnat refacerea traseului de la sanctuar în forma heptagonală, contraforturi în retragere, elevații cu ferestre în arc frânt, bolți cu ogive (stelate sau în cruce) și console tronconice. La ele s-au adaugat altele renascentiste, dupa cum ne indică astăzi portalul sacristiei, sau forme mai târzii, atipice pentru vreun stil.

Un cronicar de la anul 1630, preluat ulterior de istoriografia săsească, a reținut că în anii 1542-1543, datorită activității pastorului Nikolaus Stephani, mare parte a comunității săsești a trecut la luteranism, iar spațiul de cult a suferit modificările obișnuite impuse de negarea imaginilor cu sfinți. Au fost scoase altarele laterale și alte obiecte ce purtau imagini cu sfinți și, probabil, au fost acoperite suprafețele de pictură murală ce fuseseră realizate în secolele XIV-XV. Altă suită de lucrări au fost apoi consemnate pentru anii 1668-1669, 1694 (ultimul, săpat sub cornișa corului, pe nord), 1774-1776, 1798, 1802-1804.

Cutremurul din 26 octombrie 1802 a provocat distrugeri mari bisericii evanghelice și turnului acesteia. Turnul reconstruit până în 1804 avea o înălțime de 13 metri și era prevăzut în vârf cu un glob aurit și o stea.

Orga actuală a fost realizată de meșterul silezian Johann Prause. Ultimul meșter care a reparat orga sașilor râșnoveni a fost elvețianul Ferdinand Stemmer (Elveția), în perioada 2004 – 2010.

În pofida numeroaselor intervenții, biserica a conservat în mare parte structura medievală, bazilicală, cu trei nave de înălțimi diferite, separate prin stâlpi de secțiune dreptunghiulară și arcade în arc frânt, turn masiv în partea vestică a navei centrale și sanctuar poligonal (cu traseu mai rar întâlnit, având șapte laturi), susținut de contraforturi în retragere. De aceeași structură ține și un compartiment dreptunghiular atașat corului pe nord, și care a fost al unei sacristii.

Până în secolele XVIII-XIX, alături de bazilică, exista și o incintă în interiorul căreia s-au aflat cel puțin o casă parohială și un cimitir. Incinta fortificată a fost demantelată pentru a face loc unor noi construcții, precum cea a primăriei din secolul al XIX-lea. Cu toate aceste amputări, dimensiunile generale actuale, de aproape 50 x 20 m, ne arată că lăcașul de rugăciune al sașilor este al doilea monument medieval al orașului, ca mărime, după cetate.

În prezent, biserica evanghelică continuă să fie cel mai important loc al memoriei comunității săsești locale. Aici se află încă lespezile comemorative ale unor pastori însemnați din secolele XVII-XVIII: Georgius Deidricius – 1651, Martin Albrich – 1694, Johann Barbenius – 1734, Lucas Kolbius, fost decan al Brașovului – 1753, apoi un altar instalat în anul 1776, cu zidărie și stuc, ce conține o copie după Cina cea de Taină a lui Leonardo Da Vinci, orga de la 1781, însemne ale breslelor, bazinul de botez de la anul 1854, steme ale Râșnovului vechi.

Monumentul a conservat, de asemenea, și părți din pictura veche parietală, care au început sa fie din nou vizibile, din anul 1932, pe zidul de nord al corului. Astăzi, se poate vedea, în exterior, o foarte degradată imagine cu Iisus și instrumentele Patimilor, iar la interior, până sub arcele bolților, o serie de scene din Ciclul Patimilor și Învierii lui Iisus (alături de Punerea în Mormânt a fost însemnat și anul realizării, 1500). Lucrarea aparține unui pictor încă necunoscut, care ne-a lăsat imagini care descind, prin intermediul gravurilor germane, din pictura olandeză a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, unele chiar rare (Pregătirea pentru Crucificare, Punerea pe Cruce), scene ale Patimilor pline de expresivitate și figuri cu trăsături diverse, unele pline de gingășie.

(sursa: Pepene, Bogdan, Popovici, 2006)

2. Ghidul de studiu-Cetatea țărănească Râșnov

Cetatea Râșnov este ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul orașului Râșnov din județul Brașov, unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificației din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la începutul sec. al XIII-lea.

Cetatea Râșnov controla prin poziția sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râșnoavei. Dată fiind importanța trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar și după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară încredințând fortificația de la Râșnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Aceștia au fost subordonați fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Până la mutarea vămii de la Rucăr la Bran și construirea cetății Bran pentru protejarea vămii regale la sfârșitul secolului al XIV-lea, cetatea Râșnov era prima fortificație lângă drumul Branului, după intrarea în Transilvania.

În anul 1427 împăratul Sigismund de Luxemburg a vizitat cetatea Râșnov, pe care a trecut-o în administrarea comunității locale, căreia i-a acordat rangul de târg.

Cetatea este poziționată pe un deal stâncos, împrejmuit de pǎdure, unde singura cale de acces este dinspre est, arhitectura sa fiind adaptată reliefului, fortificarea urmărind eficiența apărǎrii dealului.

Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de cetatea Râșnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.

Dezvoltarea orașului Râșnov a avut mult de suferit din cauza poziției sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecătoarea Branului era și o importantă cale de invazie pentru oștirile dușmane, acestea pătrunzând în Țara Bârsei, întâlneau ca primă așezare mai importantă orașul Râșnov pe care deseori îl pustiau.

Înfățișarea cetății a cunoscut pânǎ în prezent numeroase modificǎri. Imaginea contemporanǎ totuși pǎstreazǎ elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificații care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusǎ. Tipologia cetății ne este demonstrată de dimensiunile acesteia, aproximativ 3500 m² ca suprafațǎ; materialele folosite pentru ridicarea fortificațiilor au fost piatra și cǎrămida legate prin mortar simplu, fortificații încadrate de 8 turnuri patrulatere și unul poligonal.

În timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei (1211-1225) au fost aduși în această regiune primii coloniști sași, dintre care o parte au fost așezați la Râșnov alături de populația românească băștinașă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi așezări. Din această perioadă datează și porțiunea cea mai veche a cetății.

Accesul în cetatea propriu-zisă nu se face direct, ci printr-o incintǎ înconjuratǎ de un zid de piatrǎ, aflatǎ în prezent în ruină, având in extremitatea de rǎsărit un turn de plan dreptunghiular, din care se păstrează numai parterul, iar din celelalte trei laturi, sud, vest, vest – nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o înălțime de aproximativ 150 m. Zidurile dinspre vest – nord și est erau apǎrate de o galerie continuǎ din 2 anteforturi și 7 turnuri. Accesul în cetate este cea mai veche parte a cetății, fiind construită numai din piatrǎ, spre deosebire de cetatea propriu–zisă unde întâlnim și cărămida. Cetatea are douǎ curți: exterioară și interioarǎ. În curtea exterioară („curtea din fața cetății“ sau „grădina cetății”), situatǎ în partea esticǎ, erau adăpostite vitele. Curtea exterioară are o intrare pentru armament și alimente, și o alta, pe sub turnul pǎtrat, pentru vite. În incinta cetății (curtea interioară) erau căsuțele locuitorilor, care serveau ca adăpost și cămară în timpul asediilor. Încăperile poartă denumiri pe care le regăsim și la alte cetăți țǎrǎnești: „a școlii", „a preotului", etc. Pe vârful colinei a fost construită o școală și în anul 1650 a fost ridicatǎ o capelă ale cǎrei ziduri se mai vǎd și astăzi. Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost „a doua vatră a Râșnovului”.

Neajunsul principal al acestei așezări din cuprinsul cetății, l-a constituit multǎ vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu apǎ. Când atacurile se prelungeau, iar rezervele de apǎ erau pe sfârșite, refugiații din cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apa de la un izvor știut numai de ei. Pentru o apǎrare eficientă, pantele dealului cetății au fost defrișate, iar acolo unde ascensiunea se putea face ușor, au fost săpate șanțuri în stâncă.

Atunci când aflau de apropierea unei armate dușmane sau de izbucnirea unui incendiu, paznicii alarmau populația târgului prin bǎtǎile clopotului din turnul de pază. Și astfel de situații nu au fost rare în istoria Râșnovului. Dupǎ invazia din 1335, remarcǎm în anul 1421 primul asediu executat de către o armată otomană. Cetatea rezistă eroic și turcii ridică asediul îndreptându-se spre Brașovul încă nefortificat, pe care îl jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat fărǎ succes cetatea din Râșnov și în campaniile din 1436 si 1441.

În anul 1612 cetatea a fost ocupată de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura dată cand cetatea Râșnov s-a predat. În martie 1612, Gabriel Bathory, dușman al sașilor, în încercarea de a restrânge libertățile comunității saxone transilvănene, au organizat o campanie militară în Țara Bârsei. Cetatea Râșnov era apărată de locuitorii din Râșnov, Ghimbav, Cristian și un detașament de ostași români, care fǎcuseră parte din armata domnitorului muntean Radu Șerban. Deși tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetății, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor cetății la izvorul tăinuit de unde se aprovizionau cu apă.

Pe 3 aprilie 1612, după negocieri cu principele, fruntașii comunității râșnovene au predat cetatea, cu condiția ca vechile privilegii ale râșnovenilor sǎ fie respectate, iar în cetate să nu fie instalată nici o garnizoană străină. Însă a doua zi dupǎ predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate și a instalat o garnizoană formată din ostașii săi. În vara anului 1612, râșnovenii, ajutați de brașoveni, au încercat de două ori să recucerească cetatea, dar fără succes. Râșnovul a reluat stăpânirea cetǎții în iunie 1613, în urma unei înțelegeri cu Gabriel Bathory prin care sașii plǎteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3.000 florini pentru predarea cetăților Râșnov și Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni în cetate, care este situatǎ în centrul fortificației, având o adâncime de 98 m, fiind sǎpată direct in stâncă. Fântâna cetății a fost săpată în perioada 1623 -1640. Deși există legenda sǎpǎrii fântânii de cǎtre doi prizonieri turci, cǎrora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrǎrii, fântâna a fost amenajată de către meșteri sași tocmiți de primăria Râșnov.

Perioada 1658-1661, campania trupelor turcești, însoțite de armata lui Constantin Brâncoveanu, răscoala „curuților”, au marcat pentru râșnoveni o cronică neagră în care scenariul era același: refugierea în cetate și apoi refacerea așezării. Mai mult, în anul 1718, Râșnovul a fost afectat de o puternică epidemie de ciumă. Au murit, conform listelor magistratului brașovean, 1.161 persoane. Râșnovul a fost depǎșit doar de Brașov (4.509), Prejmer (1.871) și Săcele (2.961). În același an, un incendiu a distrus întregul oraș și a ajuns până la cetate, distrugând case din curtea interioarǎ și capela. După reparare, cetatea a mai fost folositǎ în secolul al XVIII – lea, dar în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.

Ultima „pagină de arme“ a cetății Râșnov avut loc în timpul revoluției din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost străbătută de armatele revoluționarilor maghiari, dar și de trupele imperiale austriece și țariste, râșnovenii au preferat sǎ se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetății. În această perioadă, curtea exterioară a fost folositǎ și ca loc de instruire al gărzilor naționale sǎsești. Prima victimă săsească a revoluției din 1848 a fost un „miliționer” din Râșnov, pe Olt, în luptele cu secuii. În a doua jumătate a secolului al XIX – lea, cetatea a fost pǎrǎsită și a ajuns în paragină. În cetate era ținut doar un singur paznic care trebuia să anunțe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor.

Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului „Nemuritorii"(1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu, „Dacii", „Mihai Viteazul" sau „Columna", orașul câștigându-și astfel titlul de cetate a filmului istoric românesc. În 2002, zona Râșnovului ajungea celebră după ce regizorii americani au ales să filmeze pelicula „Cold Mountain", în care protagoniști au fost Jude Law și Nicole Kidman și care a fost premiată chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase și la cetatea țărănească.

(Sursa: www.wikipedia.ro)

3. Scenariul jocului de roluri

Grupul 1: Turiștii

Grupul 2: Personalulul Hotelului Max Internațional din localitatea Râșnov (portarul, camerista, recepționera, directorul hotelului)

Grupul 3: Personalul restaurantului Intim din localitatea Râșnov (portarul, chelnerul, șeful de sală, bucătarul)

Grupul 4: Personalul barului Inferno din localitatea Râșnov (portarul, ospătarul, D.J.-ul, animatoarele)

Grupul 5: Personalul Muzeului Cetatea țărănească Râșnov (ghidul, vânzătoarea de suveniruri, vânzătoarea de bilete, directorul muzeului).

Situația 1

Grupul de turiști va trece pe rând pe la celelalte grupuri și va solicita anumite servicii. Fiecare grup se va strădui să ofere turiștilor servicii de cea mai bună calitate.

Grupul 1 și grupul 2

Grupul 1 (turiștii): Un grup pe turiști se prezintă la Complexul Hotelier MAX Internațional. Pentru început sunt întâmpinați de portarul complexului hotelier (atribuțiile portarului fiind de a ura turiștilor „Bun venit” și de a-i îndruma spre a ajunge la recepția hotelului).

Grupul 1: Bună ziua, domnule! Noi nu suntem de aici. Căutam un hotel bun și am auzit că Max Internațional este unul dintre cele mai luxoase hoteluri din această zonă.

Portar: Bună ziua! Desigur, aveți perfectă dreptate, hotelul nostru este unul dintre cele mai primitoare din această zonă. Bine ați venit! Acum dați-mi voie să vă conduc spre recepție. Vă rog să mă urmați.

Grupul 1 (turiștii) ajunge la recepție (recepționiera are rolul de a promova și vinde produsul cazare, corespunzător cerințelor clienților și să urmărească eficientizarea activității. Ea verifică dacă formularele sunt completate în mod corect și verifică modul de efectuare a plăților la recepție și, de asemenea, întâmpină clienții atât la sosire, cât și la plecare).

Grupul 1: Bună ziua! Am dori să știm dacă aveți 5 camere disponibile. Am dori să rămânem aici pentru o săptămână.

Recepționiera: Bună ziua! Permiteți-mi o secundă să verific disponibilitatea camerelor din hotelul nostru.

Grupul 1: Dacă este posibil, camerele să fie la același etaj.

Recepționiera: Se pare ca sunteți norocoși, tocmai s-au eliberat două camere la etajul al doilea, iar în total avem 6 camere disponibile la acest etaj. Vă rog să completați formularele acestea.

După 5 minute…

Recepționiera: Vă dorim o ședere plăcută în hotelul nostru, poftiți cheile de la camerele dumneavoastră. Vă mulțumim că ați apelat la serviciile noastre.

Odată ajunși în camere, camerista (cameristei atribuindu-se sarcina de a-și pune serviciile legate de igienă la dispoziția clienților) se va adresa Grupului1.

Camerista: Bine ați venit! Sper să vă bucurați de șederea dumneavoastră aici. Voi veni în fiecare dimineață la ora 10 să fac curățenie, iar dacă intervine ceva și o să aveți nevoie de serviciile noastre, nu ezitați să ne solicitați, apăsând tasta 1 a telefonului din fiecare cameră.

Grupul 1: Desigur, vă mulțumim pentru amabilitate!

Directorul complexului Hotelier MAX Internațional ia la cunoștință faptul că în hotel sunt turiști străini și simte nevoia de a-i saluta personal.

Directorul hotelului: Bună ziua și bine ați venit în hotelul nostru, s-a zvonit că au sosit în hotel turiști americani și mi-am propus să-i salut în mod personal!

Grupul 1 : Bună ziua și dumneavoastră, domnule director! Vă mulțumim pentru amabilitate și vrem să vă spunem că suntem foarte mulțumiți de serviciile de înaltă calitate oferite de hotelul dumneavoastră, la care se adaugă și această zonă superbă.

Directorul hotelului: Așa este. Într-adevăr, este o zonă minunată. Ne bucurăm că ne-am ridicat la așteptările dumneavoastră și sper să recomandați și altora serviciile noastre. Eu mă voi retrage acum, dorindu-vă o zi bună în continuare.

Grupul 1: Cu siguranță vom face acest lucru, domnule director. O zi bună și dumneavoastră!

Grupul 1 și grupul 3

Grupul 1 (turiștii) vor lua prânzul la Restaurantul Intim din Râșnov. În fața restaurantului vor fi întâmpinați de portar (sarcinile acestuia fiind de a conferi siguranța clienților restaurantului, de a le ura „Bun venit” și de a-i îndruma spre intrarea în restaurant).

Grupul 1: Bună ziua, domnule! Acesta este restaurantul Intim?

Portarul: Bună ziua, domnilor! Da, acesta este restaurantul. Bine ați venit la noi! În partea dreaptă este intrarea în restaurant.

Grupul 1: Mulțumim domnule, sunteți foarte amabil!

Odată ajunși în restaurant, Grupul 1 va purta un dialog cu un chelner (sarcinile acestuia fiind de a oferi servicii de înaltă calitate clienților restaurantului, de a-i trata cu maximă seriozitate și de a se comporta exemplar).

Grupul 1: Bună ziua, am dori pentru toți „Meniul Zilei”, iar, în plus, la desert am dori pentru fiecare câte o porție de papanași.

Chelner: În regulă, am preluat comanda. Cu altceva vă mai putem ajuta?

Grupul 1: Momentan nu, vă mulțumim.

Chelner: Dacă aveți nevoie de altceva, nu ezitați să mă chemați. Voi încerca să vă aduc comanda cât mai repede cu putință.

În timpul mesei, Grupul 1 va purta un dialog întâmplător cu șeful de sală care a venit să verifice dacă situația în sala de mese este sub control, mai ales că sunt turiști străini.

Șeful de sală: Bună ziua, domnilor! Mă scuzați că vă întrerup, vă simțiți bine în restaurantul nostru? Mai aveți nevoie de ceva?

Grupul 1: Bună ziua! Da, restaurantul este primitor, la fel și atmosfera de aici. Ne simțim minunat, și nu, deocamdată nu mai avem nevoie de nimic, dar dacă vom avea, vă vom anunța. Mulțumim!

La terminarea prânzului, unul dintre turiști, impresionat de minunăția gastronomică de care a avut parte, ține morțiș să vorbească cu bucătarul, astfel, șeful de sală l-a condus până în bucătărie.

Turist: Bună ziua, domnule bucătar! Aș vrea să vă felicit personal pentru specialitățile românești pregătite astăzi, un adevărat răsfăț pentru papilele noastre gustative.

Bucatar: Vă mulțumesc! Mă bucur enorm că v-am compleșit cu bunătățile noastre românești. Sper să aveți o ședere plăcută în România și vă mai așteptăm în restaurantul nostru!

Turist: Cu siguranță vom reveni. Acum trebuie să mă retrag. La revedere!

Grupul 1 și grupul 4

Spre lăsarea serii, grupul de turiști va merge în barul Inferno din Râșnov. Pentru început, vor fi întâmpinați de portar (acesta fiind însărcinat cu menținerea controlului în incinta barului și în afara acestuia).

Portar: Bună seara! Ne puteți arăta un act de identitate, vă rog?

Grupul 1: Desigur, dar dacă nu vă supărați, pentru ce aveți nevoie de el?

Portar: Pentru a verifica dacă respectați limita de vârstă.

Grupul 1: În regulă, poftiți cartea de identitate a fiecăruia.

În incinta barului, Grupul de turiști va fi întâmpinat de ospătar.

Ospătar: Bună seara, domnilor și doamnelor!

Grupul 1: Bună seara!

Ospătar: Am auzit de la portar că sunteți turiști străini, iar pentru aceasta, dacă sunteți de acord, vă putem conduce la un separeu special amenajat pentru clienții noștri selecți.

Grupul 1: Sună bine! Atunci, să cunoaștem acest loc! Vă mulțumim!

Ospătar: Sper să vă distrați! Dacă aveți nevoie de ceva, mă puteți chema.

Spre miezul nopții, unul dintre turiști, va purta un simplu dialog cu DJ-ul barului.

Turist: Bună! Ce faci? E super muzica de aici!

DJ: Bună! Mă bucur că vă place muzica noastră. Ai vreo preferință muzicală? O pot difuza pentru clienții speciali ai barului.

Turist: Super! Vreau și eu o piesă. Mulțumesc mult, ești foarte amabil!

Barul Inferno, pe lângă un local primitor, cu muzică bună, are și animatoare profesioniste.

Grupul 1 va purta un dialog cu una dintre animatoare, înainte de începerea spectacolului.

Grupul 1: Bună, abia așteptăm să vă vedem spectacolul, suntem siguri că veți face un spectacol minunat, la fel ca atmosfera de aici. Abia așteptăm să vă urmărim. Succes în continuare! Se vede ca sunteți profesioniste.

Animatoare: Mulțumim mult de aprecieri, sperăm să urmăriți întreg spectacolul, iar la sfârșit, sperăm că o să fiți mulțumiți.

Grupul 1 și grupul 5

În următoarea zi, grupul de turiști va vizita Muzeul Cetatea țărănească din Râșnov. Turiștii străini, vor dialoga cu vânzatoarea de bilete, pentru a putea vizita muzeul.

Grupul 1: Bună ziua! Am dori cinci bilete, vă rugăm!

Vânzătoarea de bilete: Bună ziua! Desigur, așteptați puțin….Îmi scuzați îndrăzneala, dar nu sunteți din zonă, așa este?

Grupul 1: Nu suntem turiști de aici, noi suntem din America, în România am ajuns doar de câteva zile și ne-am dori să vizităm cât mai multe obiective turistice, așa că am ajuns și aici.

Vânzătoarea de bilete: Poftiți biletele! Sper să vă placă ceea ce vedeți pentru că este un muzeu în adevăratul sens al cuvântului. O zi bună în continuare!

Grupul 1: Mulțumim, o zi bună și dumneavoastră. La revedere!

Un ghid turistic îi va indruma și va ilustra cu ajutorul unor pliante și imagini o scurtă istorie a Cetății Râșnov.

Grupul 1: Istoria cetății este cu adevărat impresionantă, iar atmosfera de aici te face să te simți ca și cum ai fi trăit în acele timpuri!

Ghid: Așa este, Muzeul Cetatea țărănească este o dovadă vie a trecutului românilor și a rezistenței noastre în fața cotropitorilor.

Grupul 1: Am vrea să cunoaștem mai multe locuri de aici și să știm cât mai multe. Aceasta scurtă poveste, deja ne-a impresionat!

Ghid: Desigur, am tot timpul din lume pentru a sta la dispoziția dumneavoastră. Este o adevărată plăcere să readuc în prezent acele momente mărețe.

Grupul 1: În regulă, atunci, să pornim la drum!

După un tur al întregii cetăți, grupul de turiști va face o oprire pentru a achiziționa suveniruri de la o vânzătoare.

Grupul 1: Bună ziua! Cu ce suvenir reprezentativ ne puteți ajuta?

Vânzătoarea de suveniruri: Bună ziua! Eu v-aș recomanda o figurină ce ilustrează Cetatea Râșnov, ce părere aveți?

Grupul 1: Hmm, este o idee bună. Avem deplină încredere în dumneavoastră. Vă mulțumim!

La ieșirea din cetate, grupul de turiști se va întâlni cu directorul muzeului.

Directorul muzeului: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Sper că v-a placut în Cetate. Întotdeauna vom primi cu brațele deschise toți turiștii. Vă mai așteptăm ! O zi plăcută!

Grupul 1: Cu siguranță vom reveni și vom povesti și prietenilor noștri de minunățiile românești. La fel și dumneavoastră! La revedere!

Situația 2

În runda a doua se poate cere ca grupurile să ofere aceluiași grup de turiști sau altui grup servicii de calitate slabă și să îi șicaneze.

Grupul 1 și grupul 2

Grupul 1 (turiștii): Un grup pe turiști americani se prezintă la Complexul Hotelier MAX Internațional. Pentru început sunt întâmpinați de portarul complexului hotelier (atribuțiile portarului fiind de a ura turiștilor „Bun venit” și de a-i îndruma spre a ajunge la recepția hotelului).

Grupul 1: Bună ziua, domnule! Noi nu suntem de aici. Căutăm un hotel bun și am auzit că MAX Internațional este unul dintre cele mai luxoase hoteluri din aceasta zonă.

Portar: Buna ziua! Așa este!

Grupul 1: Ne puteți arăta încotro se află recepția?

Portar: Dar din câte văd, indicatoarele sunt destul de vizibile, puteți merge singuri!

Grupul 1: Am înțeles domnule, este de „apreciat” amabilitatea dumneavoastră. Această amabilitate o va afla și conducerea acestui hotel.

Grupul 1 (turiștii) ajunge la recepție (recepționiera are rolul de a promova și vinde produsul cazare, corespunzător cerințelor clienților și urmărind eficientizarea activității. Ea verifică dacă formularele sunt completate în mod corect și verifică modul de efectuare a plăților la recepție și de asemenea, întâmpină clienții atât la sosire, cât și la plecare).

Grupul 1: Bună ziua! Am dori sa știm dacă aveți 5 camere disponibile, am dori să rămânem aici pentru o săptămână.

Recepționiera: Bună ziua, așteptați puțin să verific!

Grupul 1: Dacă este posibil, camerele să fie la același etaj.

Recepționiera: Este inadmisibil să aveți și asemenea pretenții, hotelul nostru este întotdeauna suprasolicitat, prin urmare, sunt sigură că nu se poate!

Grupul 1: Scuzele noastre doamnă, dar a fost o simplă întrebare, vă mulțumim oricum, de fapt, eu cred că odată ce ne vom caza pe propriii bani, este normal să avem și pretenții.

Odată ajunși în camere, camerista (acesteia atribuindu-se sarcina de a-și pune serviciile legate de igienă la dispoziția clienților) se va adresa clienților.

Camerista: Bine ați venit! Sper să vă bucurați de șederea dumneavoastră aici! Sper că totul este în ordine, pentru că nu vom veni de fiecare dată când suntem solicitate, datoria noastra este să venim o singură dată pe zi!

Grupul 1: Se pare că și dumneavoastră sunteți la fel de amabilă precum este restul personalului din hotel….Dorim să vorbim cu directorul hotelului, se poate?

Directorul complexului Hotelier MAX Internațional ia la cunoștință faptul că în hotel sunt turiști străini nemulțumiți și dorește să îmbunătățeasca situația, de fapt, înrăutățind-o.

Directorul hotelului: Bună ziua! Am înțeles că nu ați fost întâmpinați cuviincios. Ce s-a întâmplat?

Grupul 1: Vrem să vă informăm că suntem extrem de nemulțumiți. Am venit în acest oraș pentru a ne simți bine, iar noi, în schimb, avem parte doar de neplăceri.

Directorul hotelului: Ne pare rău, însă din câte am auzit, grupul dumneavoastră a cerut lucruri aproape imposibile, așadar nu suntem noi singurii vinovați.

Grupul 1: Am înțeles cum stă situația, vă mulțumim pentru ospitalitate. Ne vom căuta un alt hotel în care să ne cazăm. Vă mulțumim, la revedere!

Grupul 1 și grupul 3

Grupul 1 (turiștii) vor lua prânzul la Restaurantul Intim din Râșnov. În fața restaurantului vor fi întâmpinați de portar (sarcinile acestuia fiind de a conferi siguranța clienților restaurantului, de a le ura „Bun venit” și de a-i îndruma spre intrarea în restaurant).

Grupul 1: Bună ziua, domnule! Acesta este restaurantul Intim?

Portarul: Bună ziua, domnilor! Da, acesta este restaurantul. La ce vă uitați? Nu știți unde este intrarea?

Grupul 1: Suntem turiști, nu știm!

Portarul: Domnilor, îmi cer scuze, dar când veniți în România, mai întâi învățați unele semne, simboluri și cuvinte des folosite.

Grupul 1: Ce amabil sunteți, oricum vă mulțumim de sfat! O zi la fel de plăcută, precum sunteți și dumneavoastră.

Odată ajunși în restaurant, Grupul 1 va purta un dialog cu un chelner (sarcinile acestuia fiind de a oferi servicii de înaltă calitate clienților restaurantului, de a-i trata cu maximă seriozitate și de a se comporta exemplar).

Grupul 1: Bună ziua! Am dori pentru toți „Meniul Zilei”, iar la desert am dori pentru fiecare câte o porție de papanași.

Chelner: În regulă, am preluat comanda. Sper că nu mai aveți și alte pretenții, cum ar fi să vă aduc comanda în timp record…cam așa sunt toți turiștii de aici!

Grupul 1: Dar nu vă alarmați! Nu a pomenit nimeni de comandă în timp record.

Chelner: Scuzele mele, dar tot turiști sunteti, multe pretenții, bani puțini, fără să oferiți ceva în schimb. Vă voi aduce comanda cât pot de repede.

În timpul mesei, Grupul 1 va purta un dialog întâmplător cu șeful de sală care a venit să verifice dacă situația în sala de mese este sub control, mai ales că în sala de mese sunt turiști străini.

Șeful de sală: Bună ziua, mă scuzați că vă întrerup, vă simțiți bine în restaurantul nostru? Totul este în regulă?

Grupul 1: Puțin nemulțumiți, dar să spunem că putem să ignorăm neplăcerile și să ne simțim bine.

Șeful de sală: Îmi puteți explica ce s-a întâmplat, mai în detaliu, vă rog, pentru a ști cum să îndrept aceasta situație stânjenitoare.

Grupul 1: Desigur. Am sosit aici, în restaurant și am comandat, însă chelnerul s-a purtat necuviincios, acuzându-ne că suntem pretențioși. A fost o situație destul de neplăcută…și nu cred că ați vrea ca reputația restaurantului să aibă de suferit.

Șeful de sală: Vă înțeleg perfect, însă nu cred că ar trebui să ne amenințați, se poate întâmpla oricui.

Grupul 1: Oricui??? Adică vreți să spuneți că și alți turiști au pățit așa ceva? Nu pot să cred, acum scuzați-ne, ne vom retrage deoarece nu putem servi într-o astfel de atmosferă incisivă, dar nu înainte de a plăti mâncarea comandată. Ne pare rău să constatăm că acest local nu este atât de primitor precum se zvonește. O zi bună!

Grupul 1 și grupul 4

Spre lăsarea serii, grupul de turiști va merge în barul Inferno din Râșnov. Pentru început, vor fi întâmpinați de portar (acesta fiind însărcinat cu menținerea controlului în incinta barului și în afara acestuia).

Portar: Hei, hei! Unde credeți că mergeți?!

Grupul 1: Vrem să intrăm în acest local, se poate?

Portar: Sigur că se poate, dar mai întâi actele la control!

Grupul 1: Imediat, dar cred că ar fi cazul să vă purtați mai politicos, nu cred că am făcut ceva care să vă deranjeze, așa că cerem respect.

Portar: Respect, (ha!) cam rar din partea mea. Actul de identitate și apoi intrați.

Într-un final grupul de turiști a reușit să pătrundă în incinta barului… În incinta barului, Grupul de turiști va fi întâmpinat de ospătar.

Ospatar: Bună seara, doamnelor și domnilor!

Grupul 1: Bună seara!

Ospatar: Vă poftesc să vă așezați la o masă.

Grupul 1: Mulțumim! Vrem să vă anunțăm că aveți un portar destul de îndrăzneț.

Ospatar: Adică? S-a întâmplat ceva?!

Grupul 1: Ne-a tratat nepoliticos, pe un ton ironic. Am avut parte de o întâmpinare destul de violentă.

Ospatar: Înțeleg….dar cred că a fost și vina dumneavoastră. Portarul este o persoana violentă, exact de ceea ce avem nevoie. Dacă nu vă grăbeați să intrați, probabil nu s-ar fi întâmplat asta.

Grupul 1: Și tot noi suntem vinovați…Așa să fie!

Spre miezul nopții, unul dintre turiști, va purta un simplu dialog cu DJ-ul barului.

Turist: Bună, ce faci? E super muzica de aici!

DJ: Mulțumesc!

Turist: Aș avea și eu o rugăminte…dacă se poate, aș dori o piesă…

DJ: Ha! ha! Aici nimeni nu încearcă să impună vreo regulă. Dacă vă convine bine, dacă nu puteți pleca, clienți avem suficienți.

Turist: Câtă ironie am întâlnit în această călătorie, incredibil!

Barul Inferno, pe lângă un local primitor, cu muzică bună, are și animatoare profesioniste.

Grupul 1 va purta un dialog cu una dintre animatoare, înainte de începerea spectacolului.

Turist: Bună, abia aștept să vă văd spectacolul, sunt sigur ca veți face un spectacol minunat, la fel ca atmosfera de aici, abia așteptăm să vă urmărim. Succes în continuare! Se vede că sunteți profesioniste.

Animatoare (către colega sa de scenă): Pe ăștia cine i-a băgat în seamă?!

Grupul 1:Ne pare rău că v-am deranjat, voiam să facem doar un compliment.

Animatoare: Ne descurcăm și fără complimentele clienților, mulțumim!

Grupul 1: Foarte bine și așa! Scuzele noastre!

Grupul 1 și grupul 5.

În următoarea zi, grupul de turiști va vizita muzeul Cetatea țărănească din Râșnov. Un ghid turistic îi va indruma și va ilustra cu ajutorul unor pliante și imagini o scurtă istorie a Cetății Râșnov.

Grupul 1: Istoria Cetății este cu adevărat impresionantă, iar atmosfera de aici te face să te simți ca și cum ai fi trăit în acele timpuri!

Ghid: Așa este, muzeul Cetatea țărănească este o dovadă vie a trecutului românilor, chiar dacă turiștii străini nu prea înțeleg acest lucru. Mai mult, pe ei îi copleșește masivitatea construcției, nicidecum istoria…

Grupul 1: Dar domnule, ce v-a determinat să spuneți acest lucru? Știți dumneavoastră ce simțim noi sau ce gândim? Nu prea cred!

Ghid: Asta nu pot ști, dar ce știu sigur este că voi, străinii, habar nu aveți care este trecutul nostru, veniți doar așa…ca să mai bifați pe hartă niște locuri pe care le-ați vizitat .

Grupul 1: Da, aveți dreptate! Nu știm…dar acest lucru nu înseamnă că nu ne dorim să aflăm mai mult sau că nu vă respectăm trecutul…

După o discuție mai aprinsă, turiștii străini, vor dialoga cu vânzătoarea de bilete, pentru a putea vizita muzeul.

Grupul 1: Bună ziua, am dori 5 bilete, vă rog.

Vânzătoarea de bilete: Bună ziua, desigur, așteptați puțin…ahaaa, deci voi sunteți turiștii aceia îndrăzneți?

Grupul 1: Nu știm, dar nu credem.

Vânzătoarea de bilete: Spun asta datorită discuției aprinse avute cu ghidul nostru…

Grupul 1: Doamnă, dacă noi suntem străini, înseamnă că nu avem drepturi? Nu ne putem apăra când ne simțim atacați?

Vânzătoarea de bilete: Ba da, desigur, aveți dreptate. Nu mai contează, poftiți biletele.

După un tur al întregii cetăți, grupul de turiști va face o oprire pentru a achiziționa unele suveniruri de la o vânzătoare de suveniruri.

Grupul 1: Bună ziua, cu ce suvenir reprezentativ ne puteți ajuta?

Vânzătoarea de suveniruri: Bună ziua. De unde vreți să știu eu ce gusturi aveți voi, străinii…?

Grupul 1: Noi v-am cerut o părere doar, o simplă sugestie.

Vânzătoarea de suveniruri: Bine, fie, ce părere aveți de cana aceasta?

Grupul 1: Nu ni se pare o idee prea bună, dar ca să evităm conflictele, mai bine ne retragem. La revedere!

La ieșirea din cetate, grupul de turiști se va întâlni cu directorul muzeului.

Directorul muzeului: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Sper că v-a plăcut în cetate. Întotdeauna vom primi cu brațele deschise toți turiștii. Vă mai așteptăm ! O zi plăcută!

Grupul 1: Suntem siguri că nu vom reveni prea curând!

Directorul muzeului: De ce spuneți asta? S-a întâmplat ceva?

Grupul 1: Ceva?? E puțin spus, s-au întâmplat multe…

Directorul muzeului: Puteți fi mai expliciți?

Turist: Desigur, vreau să vă spun că, începând din prima zi, de când am sosit aici, am fost tratați necuviincios în toate localurile. Și totuși, de ce? Pentru că nu suntem și noi români….

Directorul muzeului: Îmi pare extrem de rău pentru situațiile stânjenitoare…Vă asigur că voi remedia această situație. Vă vom mai aștepta! O zi bună! Și îmi cer scuze în numele tuturor. La revedere!

Grupul 1: La revedere !

4. Proiectul-Ghidul obiectivelor turistice din orașul Râșnov

5. Proiect didactic

DATA: 31.05.2013

CLASA: a X-a A

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

DISCIPLINA:Geografia umană și economică

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Serviciile

SUBIECTUL: Studiu de caz: Resursele turistice din orizontul local și valorificarea acestora

TIPUL DE LECȚIE: mixtă (dobândire de cunoștințe declarative, atitudinale și procedurale, sistematizare, exersare și evaluare a competențelor de muncă intelectuală)

COMPETENȚE CHEIE EUROPENE:

1. Comunicarea în limba maternă

2. Comunicarea în limbi străine

4. Competența digitală

5. Competența socială și competențe civice

6. Competențe pentru a învăța să înveți

8. Sensibilitate și expresie culturală

COMPETENȚE GENERALE:

1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic, utilizând limbaje diferite;

4. Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice, pe imagini satelitare sau modele;

5. Dobândirea unor priceperi, metode și tehnici generale de învățare (inclusiv TIC) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată;

6. Dobândirea unor competențe sociale, interpersonale, interculturale, civice și antreprenoriale pe baza studierii geografiei.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea unei informații de geografie economică;

1.2. Argumentarea unui demers explicativ;

3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene și procese social-economice;

4.1. Citirea și interpretarea informației grafice și cartografice de geografie economică;

4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informație cartografică sau grafică;

4.6. Descrierea și explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele;

*5.1. Identificarea surselor de informare și a informației utile în sistemele multimedia;

*5.2. Utilizarea tehnologiei documentării bibliografice eficiente;

5.4. Utilizarea unor metode și tehnici simple, specifice diferitelor discipline științifice, pentru analiza unor elemente referitoare la resurse, agricultură, industrie și servicii;

5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic;

*5.8. Relaționarea funcțională a unor elemente naturale și sociale (prin studii de caz);

*6.2. Îmbinarea diferitelor tipuri de analiză (empirică, holistică etc.).

VALORI ȘI ATITUDINI:

1. Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație;

2. Curiozitatea pentru explorarea mediului geografic;

3. Respectul pentru diversitatea naturală și umană;

4. Conservarea și ocrotirea mediului de viață.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

La sfârșitul lecției de geografie, elevii vor fi capabili :

a) obiective operaționale cognitive:

O1: să identifice caracteristicile specifice turismului din orizontul local, utilizând informațiile din suportul cartografic

O2: să identifice principalele obiective turistice naturale și antropice de pe teritoriul localității Râșnov, utilizând informațiile din suportul cartografic, media și de pe teren

O3: să analizeze cetatea Râșnov pe baza imaginilor, a textului și a ghidului de studiu

b) obiective operaționale afectiv-atitudinale:

O1: să combată opiniile altor persoane prin contraargumente

O2: să își susțină opinia prin argumente

c) obiective operaționale metodologice:

O1: să argumenteze caracteristicile esențiale ale poziției geografice, reliefului, hidrografiei și căilor de comunicație ale orașului Râșnov și să deducă unele consecințe ale acestora din perspectiva turismului, pe baza cunoștințelor anterioare și a analizării hărții

O2: să sistematizeze informațiile despre turismul din orizontul apropiat într-o rețea de informații de tip arbore, pe baza algoritmului cunoscut

O3: să realizeze analiza SWOT a dezvoltării turistice a orașului Râșnov

STRATEGII DIDACTICE:

a) METODE, PROCEDEE ȘI TEHNICI DE LUCRU: explicația, instructajul verbal, problematizarea, algoritmizarea, conversația, demonstrația cu ajutorul imaginilor și a hărților, observarea sistematică și independentă, gândiți/lucrați în grupuri /comunicați, schema logică, jocul didactic (Robingo), analiza SWOT, ghidul de studiu, tabelul T

b)MIJLOACE ȘI MATERIALE DIDACTICE: fișe de muncă independentă, fotografii, videoproiector, Filmul 10 motive pentru a vizita Râșnov http://www.youtube.com/watch?v=ekYyt2_36q0 (2 m 41 s)

H1: harta Poziția geografică a UAT Râșnov în cadrul județului;

H2: harta Poziția geografică a UAT Râșnov în raport cu vecinii;

H3: harta Poziția geografică a UAT Râșnov în raport cu orașele din județul Brașov;

H4: harta Unitățile de relief din cadrul UAT Râșnov;

H5: harta Hidrografia din cadrul UAT Râșnov;

H6: harta Căile de comunicație terestre și infrastructura de transport din orașul Râșnov;

H7: harta Obiectivele turistice naturale din orașul Râșnov;

H8: harta Obiectivele turistice antropice din orașul Râșnov;

H9: harta Bisericile fortificate, castelele și cetățile din județul Brașov;

KML: Obiectivele turistice naturale și antropice.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, pe grupe, individual

DURATA: 50 minute

BIBLIOGRAFIE:

Dulamă, Maria Eliza; Roșcovan, Serafima-Didactica geografiei-manual pentru studenți și profesori, Ed. Bons Offices, Chișinău, 2007

Dulamă, Maria Eliza-Metodologii didactice activizante-teorie și practică-Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2008

Dulamă, Maria Eliza-Formarea competențelor elevilor prin studierea localității de domiciliu. Teorie și aplicații.-Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2010

Pepene, Nicolae; Popovici, Bogdan Florin; Ștefănescu, Victor-Râșnov. În numele trandafirului-Ed. SC Inovativ Media SRL, Brașov, 2011

Popica, Mioara; Mereț, Rodica; Moldovan, Cristina; Sabău, Viviana; Dan, Mihaela-Brașov-repere geografice și culturale, Ed. Nomina, Pitești, 2009

www.rosenauturism.eu

www.rasnov-turism.ro

PROPUNĂTOARE: Bordean Raluca Andreea-Liceul Teoretic„ Mitropolit Ioan Mețianu” Zărnești

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

SCHEMA LECȚIEI

Studiu de caz: Resursele turistice din orizontul local și valorificarea acestora

Obiective turistice naturale-munții Bucegi-relief glaciar: văile glaciare Mălăiești, Țigănești, lacul

glaciar Țigănești

-relief structural: abruptul Bucșoiu

-munții Postăvaru-relief carstic: cheile Râșnoavei, peștera Valea

Cetății (Fundata)

– stânca Bisericuța Păgânilor

Obiective turistice antropice-biserici: biserica evanghelică Sf. Mathias, biserica ortodoxă veche Sf. Nicolae

-muzee: Cetatea țărănească Râșnov

-ruine: castrul roman Cumidava

-rezervația de arhitectură din centrul vechi al orașului

-promenada Sisi

-complexul sportiv de pe Valea Cărbunării

Tipuri de turism –după activitățile practicate-turism montan și de sporturi de iarnă, cultural- istoric, de escaladă, de drumeție, în arii naturale protejate.

Factorii care favorizează dezvoltarea turismului în localitatea Râșnov:

-promovarea potențialului turistic

-investiții mari realizate în turism

-dezvoltarea infrastructurii turistice

-diversificarea ofertei turistice

-existența unor organisme instituționale specializate care au ca atribuții să promoveze turismul local și să integreze toți actorii implicați

-poziția geografică favorabilă

6. Fișa de evaluare secvențială-Relieful carstic din orizontul local

Grupa numărul….. Clasa:

Fișă de evaluare secvențială-Relieful carstic din orizontul local

Subiectul I 13×0,2 p=2,6 p

Scrieți răspunsurile corecte care completează propozițiile de mai jos:

1. Calcarul este o rocă dură la acțiunea………………………, dar puțin rezistentă la acțiunea…………………..încărcate cu ……………………………

2. Relieful carstic este dezvoltat pe roca numită……………………….

3. Denumirea de relief carstic provine de la …………………………………. din statul numit ………………………

4. Formele de relief exocarstice sunt: ………………………., ………………………….., …………………………

5. Peștera Valea Cetății a fost deschisă în anul…………., ca urmare a unei………………………

6. Cheile din partea de vest a masivului se numesc……………………………………………. și

s-au format prin…………………………………………………

Subiectul al II-lea 4×0,2 p+2×0,2 p=1,2 p

Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Avenul este:

a. o denivelare de suprafață b. un strat de roci permeabil

c. un puț aproximativ vertical d. o galerie subterană

2. Roca predominantă din masivul Postăvaru este:

a. granitul b. calcarul c. conglomeratul d. bazaltul

3.Liliacul este o specie de animal:

a. troglobiont b. troglofil

Explicați semnificația fiecărui termen.

4. Falierea pronunțată a stratelor de calcar din masivul Postăvaru este urmarea:

a. sedimentării îndelungate b. mișcărilor tectonice (de ridicare-încrețire)

c. retragerii treptate a Mării Tethys d. vulcanismului

Subiectul al III-lea 1×0,4 p=0,4 p

Reprezentați prin desen imaginea la care face referire poetul Panait Cerna, în versurile următoare:

„De pe tavane întunecate Dar după ani de picurare

Tăcute lacrimi cad mereu S-au închegat coloane pline

Și parcă tot sporesc cu greu Eterna bolții lăcrimare

Din mari izvoare-ndepărtate. În loc s-o surpe, o susține.”

Subiectul al IV-lea 1×0,4 p=0,4 p

Se povestește că în zona Poieniței Dracului o gâscă a intrat într-o deschizătură din scoarța Pământului și a ieșit din pământ la câteva sute de metri depărtare printr-o altă deschizătură. Prin ce formă geologică a trecut gâsca de la intrarea ei până la ieșire?

Subiectul al V-lea 1×0,4p=0,4 p

Și în zonele de deșert de află numeroase masive calcaroase, dar în interiorul acestora, în general, nu există peșteri. De ce?

Subiectul al VI-lea 1×0,4 p=0,4 p

Lacurile prezintă caracteristici uneori ciudate. Astfel, unele sunt colorate datorită microorganismelor sau a culorii solului pe care s-au format. Altele sunt„ vagaboande”, adică dispar pur și simplu, brusc, în anumite perioade, pentru a reapare din nou în alte perioade. Cum explicați „vagabondajul” unor astfel de lacuri?

Subiectul al VII-lea 18×0,2 p=3,6 p

Până nu demult se credea că în peșteri nu există viață. Marele savant român, Emil Racoviță, a descoperit zeci de specii de viețuitoare care trăiesc în adâncurile calcaroase.

Numiți:

a) 5 factori de mediu specifici ecosistemului de peșteră.

b) 3 adaptări ale viețuitoarelor la mediul cavernicol.

c) 2 specii de viețuitoare care sunt găzduite de peșterile din masivul Postăvaru.

d) 2 peșteri din apropierea orașului Râșnov

e) 3 tipuri de formațiuni geologice existente în peșteri

f) 2 amenințări la care sunt supuse peșterile datorită impactului antropic

g) după ce caracteristici vă puteți da seama că aceste peșteri găzduiesc animale?

Se acordă 1 p din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii.

Barem de evaluare și notare

Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de zecime.

Se acordă 1 punct din oficiu. Nota finală se calculează prin adunarea punctajului total acordat cu nota din oficiu.

Subiectul I 2,6 p

Se acordă câte 0,2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. mecanică, apei, CO₂

2. calcar (pseudocarstul se poate dezvolta și pe sare)

3. podișul Karst, Slovenia

4. lapiezuri, doline, uvale, polii, depresiuni carstice deschise, văi carstice

5.1949, explozii hidraulice

6. Cheile Râșnoavei, epigeneză și prăbușire

Subiectul al II-lea 1,2 p

Se acordă câte 0,2 p pentru fiecare răspuns corect.

1. c) total: 0,2 p

2. b) total: 0,2 p

3. b) total: 0,2 p

Se acordă câte 0,2 p pentru fiecare răspuns corect. total: 0,4 p

Plante și animale troglofile=plante și animale cărora le place peștera ca habitat, dar care o folosesc doar ocazional, pentru reproducere, adăpost, hibernare etc; liliecii sunt un bun exemplu de animale troglofile; mai rar mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, chiar urși

Plante și animale troglobionte=plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, mici crustacei în apele subterane

4. b) total: 0,2 p

Subiectul al III-lea 0,4 p

Se acordă câte 0,1 p pentru fiecare element desenat corect: cavitatea, stalagmitele, stalactitele și coloanele. Acestea trebuie indicate pe desen cu ajutorul săgeților. Doar dacă sunt desenate elementele componente, fără a preciza și denumirea lor se acordă jumătate din punctaj.

Subiectul al IV-lea 0,4 p

Se acordă 0,4 p pentru precizarea numelui formei geologice de peșteră.

Subiectul al V-lea 0,4 p

Se acordă 0,4 p pentru precizarea corectă a unei cauze (ex: lipsa apei sau cantitatea redusă de apă, temperaturile ridicate).

Subiectul al VI-lea 0,4 p

Se acordă 0,4 p pentru precizarea corectă a unei cauze (ex: prezența calcarului, care determină infiltrarea apei încărcate cu CO₂).

Subiectul al VII-lea 3,6 p

Se acordă câte 0,2 p pentru fiecare răspuns corect:

a) lumină, temperatură, umiditate, miros, liniște total: 1p

b) depigmentarea viețuitoarelor; văz slab; auz și simț al orientării foarte dezvoltat total: 0,6 p

c) lilieci, păianjeni total: 0,4 p

d) peștera Valea Cetății, peștera Gura Cheii total: 0,4 p

e) stalactite, stalagmite, coloane, perle lustruite, draperii, gururi total: 0,6 p

f) deranjarea coloniilor de hibernare și reproducere ale speciilor de lilieci; distrugerea formațiunilor geologice; aprinderea focului sau folosirea torțelor pentru iluminat; poluare prin depozitarea diferitelor deșeuri total : 0,4 p

g) prezența guano-ului total: 0,2 p

Se acordă 1 p din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii.

7. Semnele turistice de orientare

Semnele indicatoare turistice au un rol important în practicarea turismului și asigurarea securității celor care circulă pe potecile din munți. Mergând în drumeții fără a cunoaște descifrarea semnelor și indicatoarelor, neținând cont de ceea ce arată ele, riscăm să ne rătăcim și să ne expunem accidentelor.

Aceste însemne turistice marchează itinerare care prezintă interes din punct de vedere turistic, ocolind versanții sau crestele expuse la viscole și curenți puternici, dar și zonele de declanșare a avalanșelor și lavinelor.

Marcajul evită și locurile care implică construirea unor podețe sau traversarea unor grohotișuri sau mlaștini. În funcție de felul cum sunt trasate pe teren potecile turistice, se pot deosebi mai multe sisteme de marcaje.

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt: tipul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare.

Timpul de mers este înscris pe indicator și este exprimat în ore și fracțiuni de ore, fiind calculat în funcție de amenajarea potecii, urcuș sau coborâre, diferență de nivel, considerându-se că pe teren plat și pe pante reduse se pot parcurge aproape 4 km/oră. La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei.

Sezonalitatea este un criteriu pe baza căruia traseele turistice se împart în: trasee de primăvară și toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.

Gradul de dificultate împarte traseele turistice în: trasee cu grad redus de dificultate (durată de 3-6 ore, diferență de nivel de 300-700 metri și efort moderat), trasee cu grad mediu de dificultate (durată de 4-8 ore, diferență de nivel de 500-1000 metri și efort fizic susținut) și trasee cu grad ridicat de dificultate (durată de 5-9 ore, diferență de nivel de 800-1500 metri și efort fizic continuu și intens).

După nivelul de echipare solicitat drumeților, traseele turistice se clasifică în trasee care nu necesită echipament special, cele care se desfășoară pe poteci amenajate, trasee care necesită echipament de drumeție de complexitate medie, care se desfășoară pe poteci cu porțiuni accidentate, grohotișuri, pante alunecoase și trasee care necesită echipament complex, desfășurate pe pante abrupte, care impun uneori ajutorul mâinilor pentru ascensiune.

Pentru marcarea treseelor turistice montane se utilizează următoarele semne: bandă verticală -pe fond alb- pentru marcarea traseelor principale, numite și magistrale, care sunt, de regulă, trasee de creastă; crucea cu brațe egale -pe fond alb- pentru marcarea traseelor de legătură; triunghiul echilateral și punctul într-un cerc -pe fond alb- pentru marcarea traseelor secundare; punctul cu cercuri duble de culoare albă și roșie pentru traseele dus-întors. Culorile pentru semnele de marcaj sunt roșu, galben și albastru, obligatoriu pe fond alb.

Semnele de marcaj se aplică în ambele sensuri de circulație, la distanțe astfel apreciate încât să fie ușor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcția de mers și la înălțimea de 1,5-2 metri față de sol.

În golurile alpine și în poieni semnele de marcaj sunt pe stâlpi confecționați din țevi metalice care au la partea superioară o paletă pentru semnele de marcaj.

Pentru protecția arborilor, semnele de marcaj se vor aplica direct pe aceștia prin vopsire, fiind interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare.

În zonele stâncoase semnele de marcaj se aplică pe lespezi plate din piatră. În zonele în care traseul turistic este bine plasat nu se întâlnesc multe semne, dar sunt marcate în mod deosebit intrările în pădure din drumuri, poieni, goluri alpine, văi. Pe un traseu comun sunt aplicate toate semnele, în grup, unul sub celălalt și nu alternativ. În punctele de inflexiune a direcției de mers sunt aplicate săgeți bicolore catre indică unghiul bidirecțional.

8. Deplasarea pe munte

Niciun turist nu trebuie să subaprecieze dificultățile pe care le prezintă munții noștri. Aceștia trebuie tratați ca atare și cuceriți cu seriozitate, pentru a nu deveni victimele lor. Odată plecați la drum trebuie folosite cu încredere semnele turistice pentru că ele sunt singurele care ajută turiștii să ajungă la obiectivul vizat. Trebuie ascultate cu atenție sfaturile cabanierilor, iar aventurarea pe traseele de creastă pe vreme rea este interzisă. Nu este voie ca drumeții să confunde marcajele turistice cu unele fără fond, formate numai dintr-o linie roșie verticală, deoarece ele aparțin, de regulă, topometriștilor și, de obicei, duc pe muchiile dintre văile muntoase. Nu trebuie tăiate serpentinele de pe potecile turistice prin coborâre directă, fiindcă surparea marginilor formează pe timp de ploaie șuvoaie de apă care distrug complet potecile, dând ocazie pietrelor să se rostogolească și să provoace accidente.

În legătură cu mersul pe traseele turistice, se recomandă unele măsuri de luat înainte de plecarea în tură, în timpul mersului și după terminarea excursiei.

Se pornește de la condițiile de bază și anume: echiparea corespunzătoare, hrana necesară și corespunzătoare efortului și traseului pe care l-am ales. Pentru un traseu mai lung de 4-6 ore este bine să nu fim singuri, iar unul dintre noi să fie turist experimentat, care a mai parcurs această rută. Mersul pe munte trebuie să fie cât mai economic posibil, fapt care se realizează prin evitarea eforturilor inutile, utilizarea rațională a terenului și anume: la pornire se va merge pe un tempo mai lent, ajungând treptat la viteza normală de mers; e bine ca pe teren neted să se înainteze cu aproximativ 4 km într-o oră, iar pe drumurile accidentate sau în condiții meteorologice dificile, viteza să descrească, ajungând la 3,5-2 km/oră.

Pe munte, calculul are altă bază: diferența de nivel. Un drumeț adult urcă într-o oră în medie 300 de metri și coboară 500 metri ca diferență de nivel. Pe traseu ochii trebuie tot timpul să cerceteze terenul, căutând locurile unde se va păși, ținând cont că la urcare se calcă pe toată talpa, în mers genunchii vor fi ușor îndoiți în plan transversal, iar distanța dintre pași trebuie să fie la lățimea bazinului, pentru ca la coborâre să se calce, de asemenea, pe toată talpa, dar cu genunchii mai mult împinși în față și bustul aplecat.

Pe pantele cu iarbă puțin înclinate urcarea se face în serpentine, călcând pe aceste înclinații cu toată talpa. În urcarea directă, vârfurile bocancilor vor fi ușor depărtate, sprijinul realizându-se pe marginea anterioară a tălpii, folosind toate denivelările terenului.

În traversări, se calcă pe toată talpa, cu vârfurile bocancilor orientate spre vale și nu se calcă niciodată pe marginea laterală a tălpii bocancului.

Pe grohotiș urcarea se face pe bolovanii mari, iar coborârea pe cele mărunte.

Pe terenul accidentat, foarte înclinat, se vor utiliza și mâinile pentru păstrarea echilibrului, prizele de mână apăsându-se perpendicular pe suprafața de sprijin.

Ordinea de mers va fi în coloană unul câte unul, la intervale egale, nu prea aproape unul de altul, pentru a nu incomoda sau a nu fi incomodat în mers. Atât la urcare, cât și la coborâre se va avea grijă a nu perclita siguranța grupului, din cauza dislocării de pietre, desprinderii de glii, rostogolirii arborilor căzuți.

Când dificultățile cresc, mai înainte de toate, trebuie să se păstreze buna dispoziție, iar dacă este cazul mai bine să ne întoarcem decât să ne rătăcim. Adeseori, accidentele survin după depășirea unor dificultăți datorită faptului că răsuflăm ușurați și atenția începe să scadă.

La altitudine, orice alunecare este periculoasă și ne poate costa viața, de aceea în timpul deplasării pe munte, centrul de greutate trebuie să descrie, pe cât posibil, o linie dreaptă.

La trecerea peste pietre și mici denivelări este de preferat să se ocolească sau să se pășească peste obstacole. Dacă nu este posibil, se va călca inegal, cu piciorul îndoit.

9. Orientarea pe teren fără hartă și busolă

În mod uzual, orientarea turistică pe teren se realizează prin observație directă vizuală a peisajului, a unor puncte de reper, ca Soarele, Luna, stelele sau anumite elemente din mediu. Orientarea instrumentală se realizează, în general, cu ajutorul busolei și a hărții, precum și cu alte instrumente ca: gnomonul, eclimetrul, ceasul polar. Cu ajutorul busolei se determină punctele cardinale, în special nordul.

În lipsa busolei, orientarea pe teren se poate face și prin alte metode:

-mușchii și lichenii copacilor sau a stâncilor au poziția orientată spre nord;

-arborii izolați au coroana mai bogată spre sud;

-arborii au coaja mai aspră spre nord;

-în poienile pădurilor iarba este mai deasă spre nord decât spre sud;

-inelele anuale ale copacilor apar în secțiune mai groase spre sud (acest semn nu poate fi întotdeauna sigur, deoarece asupra creșterii anuale a arborilor o mare influență o are direcția și intensitatea vântului);

-intrarea în mușuroaiele de furnici este întotdeauna orientată spre sud;

-mușuroaiele de furnici sunt mai abrupte spre nord;

-copacii izolați sau cei de la marginea pădurilor prezintă ramurile și frunzele cele mai dese spre sud;

-coniferele elimină mai multă rășină pe partea dinspre sud a arborelui;

-în partea de sud a arborilor sau a cioturilor singuratice, iarba crește spre primăvară mai înaltă, iar spre sfârșitul verii se îngălbenește mai repede;

-pământul de sub pietre este mai umed spre nord;

-iarna, zăpada prinde o pojghiță dinspre sud, iar spre nord rămâne afânată;

-pantele pe care zăpada se topește mai repede sunt expuse spre sud;

-la bisericile ortodoxe altarele sunt îndreptate spre est;

-la ora 12, dacă stai cu spatele la soare, direcția nord este aproximativ direcția spre care arată umbra ta;

-primăvara soarele răsare la est și apune la vest;

-iarna soarele răsare la sud-est și apune la sud-vest;

-vara soarele răsare la nord-est și apune la nord-vest (ultimele patru metode sunt valabile doar în emisfera nordică).

Turiștii trebuie să rețină faptul că cel mai scurt traseu este cel marcat.

10. Pajiștile Râșnovului-prezentare generală

Pajiștile situate la poalele munților Bucegi sunt folosite de localnici drept fânețe. Acestea sunt protejate la nivel european, reprezentând un habitat de mare importanță. Se caracterizează printr-un număr mare de specii de plante sau altfel spus, printr-o biodiversitate ridicată. Din punct de vedere botanic, aceste fânețe sunt dominate de graminee (cunoscute popular sub denumirea de ierburi). În lunile iunie-iulie, fânețele constituie un adevărat paradis al florilor, majoritatea speciilor vegetale care trăiesc aici fiind înflorite.

În aceste pajiști se găsesc numeroase izvoare mici a căror apă se infiltrează în sol formând mici mlaștini care adăpostesc plante caracteristice, cum sunt: rogozul (specii de Carex), pipirigul (specii de Juncus), mlăștinița (Epipactis palustris), calcea calului (Caltha palustris) și numeroase specii de mușchi.

Flora bogată atrage și o multitudine de specii de insecte, multe specii rare de fluturi găsindu-și aici adăpost. Nu trebuie uitate nici mamiferele mici (cârtițe, șoareci, pârși) sau gălăgioasele păsări (pițigoi, sturzi, presuri, cinteze), care viețuiesc aici.

Localnicii cosesc aceste fânețe vara. Cositul se realizează după ce s-au copt și împrăștiat semințele majorității plantelor, ceea ce asigură perpetuarea acestora în următorii ani, menținându-se biodiversitatea ridicată. Prin cosit și prin adunatul fânului, se elimină resturile vegetale. În lipsa acestei activități, resturile plantelor moarte s-ar acumula de la an la an și ar împiedica încolțirea semințelor, creșterea și dezvoltarea noilor plante, ducând în final la dispariția, în special a plantelor iubitoare de lumină. Cositul împiedică instalarea pădurii care ar duce treptat la dispariția fâneței. Iată de ce este atât de important să se păstreze perioada tradițională, optimă pentru cosit. Aceste fânețe au o mare importanță economică pentru comunitatea locală. Fânul care este adunat de aici este folosit ca hrană și ca așterrnut pentru animale pe timpul iernii.

Folosirea fânețelor ca pășuni pentru o perioadă scurtă de timp, primăvara devreme (aprilie-mai), înainte de urcarea anuimalelor la munte și toamna târziu (octombrie-noiembrie), după coborârea acestora de pe pășunile subalpine, duce la îmbogățirea solului cu materie organică, lucru benefic pentru dezvoltarea covorului vegetal. Această metodă este una ecologică și tradițională de îmbunătățire a calității pajiștilor.

11. Fișa de caracterizare generală a pajiștilor

Fișă de caracterizare generală a pajiștilor

1. Punctul de observație…………………………………………………………..

2. Tipul de pajiște…………………………………………………………………..

3. Aspectul general (pajiște bogată sau săracă, degradată sau nu)………………………………………..

4. Acoperirea generală (se notează în procente acoperirea solului, apreciindu-se acest lucru cu privirea de sus în jos)…………………………………..

5. Structura verticală a pajiștilor (stratificarea)

a) stratul ierburilor înalte……………………………………….

b) stratul mijlociu………………………………………………….

c) stratul muscinal…………………………………………………

6. Compoziția și structura asociației vegetale (se indică speciile componente, raportul cantitativ între ele, ținându-se cont de o serie de indicii cum ar fi frecvența, abundența și dominanța)

Frecvența (F) indică cât de des se regăsește o specie într-o formațiune vegetală, exprimându-se cu aproximație în procente.

Abundența (A) speciilor se stabilește prin aprecierea vizuală pe baza unei scări cu mai multe trepte, constând din:

0=absent

1=rar și dispersat

2=mai puțin rar

3=abundent

4=foarte abundent

Dominanța (D) arată gradul de acoperire a unei suprafețe de sol de către părțile aeriene ale populației de plante și se apreciază vizual pentru fiecare specie după următoarele 5 trepte:

1=acoperire slabă, mai puțin de 1/10 din suprafața de probă

2=acoperire de la 1/10 la 1/4 din suprafața de probă

3=acoperire de la 1/4 la 1/2 din suprafața de probă

4=acoperire de la 1/2 la 3/4 din suprafața de probă

5=acoperire de la 3/4 la 4/4 din suprafața de probă

a) denumirea speciei…………………………………..F=………..A=…………D=……………

b) denumirea speciei…………………………………..F=………..A=…………D=……………

c) denumirea speciei…………………………………..F=………..A=…………D=……………

d) denumirea speciei…………………………………..F=………..A=…………D=……………

12. Eticheta de caracterizare a speciilor de plante

Eticheta de caracterizare a speciilor de plante

Școala……………………………………….

Denumirea plantei…………………………………….

Județul……………………. Localitatea…………………………..

Stațiunea pajiștea

Punctul………………..

Altitudinea…………………

Plante însoțitoare…………………………………………………………………..

Data…………………… Culegător………………………………..

Determinator……………………………..

Întrebuințarea plantei…………………………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE ȘI WEBGRAFIE

Bălteanu, D., Băcăințan, N., (1981), Postăvaru-Piatra Mare, Editura Sport Turism, București

Beldiman, Ruxandra, (1996), Râșnov-Fișa de localitate, „Buletinul Comisiei Naționale a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice”, an VII, nr. 1-2

Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, (2000), România-potențial turistic și turism, Editura Universității din București

Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Peptenatu, Daniel, (2003), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București

Cristea, D., (1962), Bucegii. Turism. Alpinism, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București

Dragomir, M. (coordonator), (2011), Râșnov, pas cu pas-ghid turistic, București

Dulamă, Maria Eliza, (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj Napoca

Dulamă, Maria Eliza, (2002), Modele, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicații în geografie, Editura Clusium, Cluj Napoca

Dulamă, Maria Eliza, (2008), Metodologii didactice activizante-teorie și practică, Editura Clusium, Cluj Napoca

Dulamă, Maria Eliza, (2010, a), Formarea competențelor elevilor prin studierea localității de domiciliu: teorie și aplicații, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Dulamă, Maria Eliza, (2010, b), Didactică axată pe competențe: teorie și aplicații, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Dulamă, Maria Eliza, (2010, c), Cunoașterea și protecția mediului de către copii-teorie și aplicații, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

Dulamă, Maria Eliza, Roșcovan, Serafima, (2009), Didactica geografiei-manual pentru studenți și profesori, Editura Bons Offices, Chișinău

Dumitrescu, Margareta, Orghidan, T., (1958), Peștera din Valea Fundata -Râșnov, Anuarul Comitetului geologic, XXXI

Dunăre, N., (1972-1974), Țara Bârsei, Editura Academiei, București

Erdeli, G., Gheorghilaș, A., (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, București

Giurcăneanu C., Vodă, C.,( 1983), Îndrumător metodic pentru organizarea activităților turistice cu elevii, Editura Didactică și Pedagogică, București

Ilie, R., (2009), Râșnovul și Cetatea Râșnovului, Editura Pastel, Brașov

Ilie, R., (2011), Cronica Râșnovului și a cetății, Editura Pastel, Brașov

Ilie, R., Ștefănescu, M. (2010), Vechea biserică românească din Râșnov, Editura Pastel, Brașov

Ilinca, L. I., Ilinca, Anca Maria, (2010), Ghid de drumeție, Editura Tiparg

Ionescu, Gh, (2005), Râșnovul și schiul, Editura Pastel, Brașov

Macrea, M., (1943), Cumidava, Sibiu

Manițiu, O., (1979), Pe înălțimile Carpaților, Editura Sport-Turism, București

Micu, E., (1969), Cetatea țărănească a Râșnovului, Brașov

Mutihac, G., Ionesi, L., (1991), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică

Nicolăescu-Plopșor, C.S., Păunescu, Al., Pop, I., (1962), Săpăturile din peștera Gura Cheii Râșnov, Materiale și cercetări arheologice, VIII, București

Pepene, N. ,(2009), CSȘ Dinamo Râșnov 1959-2009, Primăria Râșnov

Pepene, N, Popovici B. F., (2011), Râșnovul turistic-În numele trandafirului, Primăria Râșnov

Pepene, N, Popovici B. F., (2011), Râșnov-ghid turistic, Primăria Râșnov

Pepene, N, Popovici, B. F., Ștefănescu, F., (2011), Râșnov. În numele trandafirului, Râșnov

Pepene, N., Ștefănescu, V., Popovici, B.F., Rusu, Florina, (2006), Râșnov. O istorie în imagini, Editura Suvenir, Brașov

Posea, G., (1981), Depresiunea Brașov-caracterizare geomorfologică, Analele Universității București, XXX

Pucheanu, N., (1999), Focurile vii, Editura Orientul Latin, Brașov

Pucheanu, N., (2000), Colinde din Țara Bârsei, Editura Orientul Latin, Brașov

Puchianu-Moșoiu, N. Gh., (2009), Râșnov, Editura Transilvania Expres, Brașov

Stavros, A., (1979), Munții județului Brașov, Consiliul Popular al județului Brașov

Șuluțiu, O., (1937), Brașov, Fundația pentru literatură și artă „Carol II”, București

Tănăsescu, Lucia, Tănăsescu, V., (1968), Drumeție-cartea drumețului, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport

Velcea, Valeria, (1961), Masivul Bucegi-studiu geomorfologic, Editura Academiei, București

Vodă C., Predescu, N., (1981), Drumețind prin…drumeție, Editura Albatros, București

***, (1971), Râurile României. Monografie hidrologică, IMH, București

***, (1981), Județele patriei. Brașov-monografie, Editura Sport-Turism, București

***, (1984), Geografia României, II, Geografia umană și economică, Editura Academiei R.S.R., București

***, (1987), Geografia României, III; Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei R.S.R., București

***, (1998), Munții Carpați, anul II, nr. 5, 7

***, (2001), Munții Carpați, anul V, nr. 32

***, (2002), Studiu de amenajament al Ocolului Silvic Râșnov

Regia Națională a Pădurilor Romsilva, (2004), Pădurile României. Parcuri naționale și parcuri naturale, Tipografia INTACT, București

***, (2007), Masterplanul pentru turismul național al României-2007-2026

***, (2008), Clima României, Editura Academiei, București

***, (2009), Masterplan în turism pe Valea Prahovei și zona Brașov-Râșnov, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism

***, (2009), Plan Urbanistic General

***, (2010), Itinerarul Cultural ala Bisericilor Fortificate din Transilvania, Editor: Asociația Mioritics

***, (2010), Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1. X. 2010

***, (2010), Plan de amenajare a teritoriului zonal PATZ interorășenesc – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal – Râșnov – Brașov (Poiana Brașov), Cluj Napoca

***, (2011), Întreprinzători în turism-Pensiunile în România, Fundația Națională a Tinerilor Manageri

***, (2011), Râșnov. Harta turistică

***, (2012), Raport de mediu Plan Urbanistic General Orașul Râșnov, Primăria orașului Râșnov

***, (2012), Circuit turistic medieval în Transilvania

(2006-2013), Gazeta de Râșnov

www.alpinet.ro

www.asociatiarosenauturism.ro

www.brancastle.ro

www.bucegipark.ro

www.crimefest.ro

www.eyowf2013.ro

www.frschibiatlon.ro

www.ffir.ro

www.jocmaniafest.ro

www.mdrt.ro

www.mmediu.ro

www.musica.barcensis.ro

www.osrasnov.eo

www.pecailarasnov.ro

www.peles.ro

www.primariarasnov.ro

www.rasnovcity.eu

www.rasnov-turism.ro

www.rasnov.dordeduca.ro

www.roclimbing.ro

www.rosenaufest.ro

www.tarabarsei.eu

www.trescourt.ro

www.turism-rasnov.ro

CONCLUZII

Scopurile fundamentale ale lucrării metodico-științifice pentru acordarea gradului didactic I ce poartă titlul, „Studiu privind potențialul turistic al orașului Râșnov” le-au reprezentat analiza amplă a potențialului turistic al orașului Râșnov, dar și a valorificării acestuia, precum și integrarea în activitatea didactică a acestor probleme teoretice. Actuala lucrare este structurată pe șapte capitole corelate între ele având în vedere scopul și obiectivele temei.

Pe parcursul lucrării am prezentat poziția geografică a orașului și am realizat o abordare cronologică a evoluției turismului în Râșnov, deoarece dezvoltarea acestuia în perioada actuală trebuie desprinsă dintr-un context, iar acel context este reprezentat tocmai de elementele care au definit acest fenomen încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

O premisă favorabilă necesară, o condiție esențială, dar nu suficientă a dezvoltării turismului este reprezentată de cadrul natural pe care l-am abordat în capitolul Potențialul turistic natural. Acesta reprezintă ansamblul elementelor naturale care se pot constitui drept atracții turistice și care se pot preta unei amenajări pentru vizitare.

Pe de altă parte, în capitolul Potențialul turistic antropic am expus elementele de atractivitate turistică de factură antropică, (monumente istorice și religioase, muzee, artă și tradiție populară, instituții de cultură, manifestări culturale repetabile) cu care Râșnovul și-a câștigat un loc binemeritat pe piața turistică din România.

Atât componentele naturale, cât și cele antropice prezintă o importanță majoră în susținerea și dezvoltarea turismului, dar cea mai mare provocare este modul de valorificare al acestui potențial. Cerința esențială este ca acest potențial să fie cât mai bine valorificat, altfel se rămâne doar la stadiul de teoretizare, ceea ce este în defavoarea activității turistice. Potențialul turistic natural și antropic poate rămâne necunoscut potențialilor turiști dacă autoritățile locale, regionale și naționale nu se preocupă de elaborarea și aplicarea în practică e unor politici și strategii inteligente de marketing turistic, precum și de investirea unor resurse financiare care să pună în valoare potențialul de care dispune unitatea administrativ teritorială Râșnov.

În al patrulea capitol, Infrastructura specifică turistică, am realizat o analiză a pieței turistice din Râșnov, atât din prisma infrastructurii, cât și din cea a circulației turistice. Piața turistică presupune existența a numeroși actori economici care au roluri diferite, desfășoară activități variate ca profil (primire și cazare, alimentație publică, săli de conferință, instalații de agrement), se completează reciproc, neexcluzându-se unii pe alții. Acești agenți economici au fiecare partea lor de contribuție la susținerea actului turistic, prin punerea în valoare a potențialului turistic al destinației turistice Râșnov.

Gradul de valorificare al potențialului turistic de care dă dovadă unitatea administrativ teritorială Râșnov trebuie analizat utilizând principalii indicatori ce caracterizează serviciile turistice. Analiza trebuie redată evolutiv dar și corelat cu alte destinații turistice concurente. O analiză care nu respectă principiile enunțate anterior este lipsită de sens, incompletă și incorectă. De aceea, pe lângă evoluția în timp, începând cu primii ani ai mileniului al III-lea, am dorit să marchez contextul acestei evoluții prin utilizarea unor puncte de reper, reprezentate de aceiași indicatori prezenți la concurenții din punct de vedere turistic ai Râșnovului. Dintre acești indicatori, la care am încercat să analizez nivelurile și dinamica lor, cei mai importanți sunt: capacitatea de primire turistică, numărul de sosiri și de înnoptări. La acești indicatori, evoluția este pozitivă, în ultimii cinci ani, cu unele mici oscilări, în anul 2009, cauzate de evoluția ciclică a economiei. Creșterea capacității de cazare denotă un plus de potențial turistic și existența unui proces care pune în valoare mai bine potențialul turistic existent.

Infrastructura tehnică reprezintă un factor determinant, cu un impact foarte mare asupra valorificării potențialului turistic al unei zone sau stațiuni turistice. Furnizorii de servicii turistice nu au o influență prea mare asupra infrastructurii căilor de comunicație sau a celei edilitare, dar suferă repercursiuni dacă starea acesteia este necorespunzătoare, alungând turiștii. Oricât de mare ar fi gradul de atractivitate turistică naturală sau antropică, acesta nu poate fi pus bine în valoare în condițiile lipsei unor investiții în infrastructură. În cadrul analizelor SWOT am scos în evidență și punctele slabe sau riscurile referitoare la acest indicator, în speranța că acestea se vor remedia curând, pentru a nu îngrădi accesul la cunoașterea valorilor inestimabile pe care le are Râșnovul.

În privința formelor de turism practicate am pus accentul pe turismul montan și pe cel cultural-istoric și de patrimoniu, întrucât acestea sunt cele mai practicate forme de turism la Râșnov. Este normal să fie așa, deoarece elementele definitorii pentru identitatea turistică a Râșnovului și cel mai bine valorificate sunt: CULTURA, SPORTUL și NATURA. Nu am neglijat nici celelalte forme de turism care se practică la Râșnov, dar spațiul cel mai mare a fost alocat formelor de turism care pun în evidență imensul potențial turistic natural și antropic de care beneficiază Râșnovul.

Prezentarea potențialului turistic și al valorificării lui nu ar fi fost completă fără evidențierea unor activități didactice prin care să fie puse în lumină cele prezentate până acum. De aceea, am integrat în activitatea didactică aspecte legate de turismul din orizontul local, pe care le-am considerat că s-ar include competențelor de a analiza turismul dintr-o unitate teritorială și de a elabora o strategie de dezvoltare a turismului. Nu în ultimul rând, am propus unele activități didactice turistice extrașcolare, cu caracter interdisciplinar, care s-au desfășurat în localitate sau în județ.

Așadar, deși în urma analizelor SWOT s-a relevat faptul că Râșnovul face și greșeli, dovadă fiind punctele slabe, aspectele pozitive primează, de aceea consider că poate reprezenta un model de urmat pentru unele localități vecine care dispun de un potențial turistic foarte mare, dar prea puțin valorificat. Râșnovul a ajuns la un stadiu în care a învățat din propriile greșeli, pe care nu le mai repetă, pentru ca evoluția turismului să fie continuu ascendentă.

În concluzie, această pasăre Phoenix a turismului românesc, a reînviat din perioada obscură din timpul comunismului și s-a reinventat pentru a deveni tot mai puternică, tot mai competitivă pe o piață în care beneficiarii săi au nevoie de servicii din ce în ce mai calitative și de elemente de noutate și ingeniozitate.

Declarație de autenticitate,

Subsemnata Gridean Raluca Andreea, căsătorită Bordean, cadru didactic la Liceul Teoretic ,,Mitropolit Ioan Mețianu” din localitatea Zărnești, județul Brașov, înscrisă la examenul de acordare a gradului didactic I, seria 2012/2014, cunoscând dispozițiile articolului 292 Cod penal cu privire la falsul in declarații, declar pe propria răspundere următoarele:

a) lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;

b) nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;

c) nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatei;

d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară la predarea lucrării metodico-științifice în vederea avizării de către conducătorul științific, doamna Cândea Melinda.

Declarant,

(nume, prenume ) Gridean (căs. Bordean) Raluca Andreea

(semnătura)…………………………………

Data……………

CUPRINS

ARGUMENT 1

CAPITOLUL I ELEMENTE DE IDENTIFICARE ȘI ISTORICUL CERCETĂRII 3

1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE 3

1.1.1. Așezarea geografică 3

1.1.2. Așezarea social-administrativă 4

1.1.3. Suprafața 7

1.2. ÎNCEPUTURILE TURISMULUI ÎN RÂȘNOV 9

1.3. TURISMUL ÎN PERIOADA ACTUALĂ 15

CAPITOLUL II POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL 19

2.1. RELIEFUL – RESURSĂ TURISTICĂ 19

2.1.1. Evoluția reliefului și alcătuirea geologică 19

2.1.2. Potențialul morfologic, substratul geologic și tectonica regiunii 21

2.1.2.1. Treapta morfogenetică montană 21

2.1.2.2. Treapta morfogenetică a bazinetelor depresionare și culoarelor intramontane -Culoarul Râșnoavei 31 2.1.2.3. Treapta morfogenetică depresionară (Sectorul sud-vestic al Depresiunii Brașovului – Piemontul Râșnovului, Piemontul Sohodolului, Câmpia piemontană a Bârsei) 32

2.2. POTENȚIALUL TURISTIC AL PARAMETRILOR CLIMATICI 33

2.2.1. Principalele elemente meteorologice de evaluare a potențialului climato- turistic în unitatea administrativ teritorială Râșnov 34

2.2.1.1. Temperatura aerului 34

2.2.1.2. Precipitațiile atmosferice 37

2.2.1.3. Vântul 41

2.2.2. Poluarea aerului 41

2.2.3. Caracteristicile parametrilor climatici și riscurile climatice 42

2.2.4. Fondul climato-turistic 43

2.3. HIDROGRAFIA 44

2.3.1. Resursele de apă 44

2.3.1.1. Apele freatice 44

2.1.3.2. Rețeaua hidrografică 45

2.3.1.3. Lacurile 49

2.3.2. Aspecte privind calitatea apelor 49

2.3.2.1. Apele subterane 50

2.3.2.2. Cursurile de apă 50

2.3.3. Disfuncționalități 51

2.3.4. Fondul hidrogeografic turistic 52

2.4. POTENȚIALUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC 52

2.4.1. Etajarea altitudinală a vegetației 53

2.4.1.1. Etajul alpin ( 2000 m) 53

2.4.1.2. Etajul subalpin (1800-2000 m) 53

2.4.1.3. Etajul montan de molidișuri (1350-1750 m) 54

2.4.1.4. Etajul montan de amestec de fag și rășinoase

( 850-1350 m) 54

2.4.1.5. Etajul montan și premontan de făgete (600-850 m) 55

2.4.1.6. Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete

(600-850 m) 55

2.4.2. Vegetația azonală de luncă 56

2.4.3. Resursele faunistice specifice 56

2.4.4. Fondul biogeografic turistic și ariile naturale protejate 58

CAPITOLUL III POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC 64

3.1. MONUMENTE ISTORICE ȘI RELIGIOASE 64

3.1.1. Vestigii arheologice 64

3.1.2. Monumente de arhitectură 77

3.1.3. Monumente memoriale funerare 78

3.1.4. Biserici 79

3.2. MUZEE ȘI COLECȚII PUBLICE 84

3.3. ARTĂ ȘI TRADIȚIE POPULARĂ 85

3.3.1. Portul popular 85

3.3.2. Arhitectura populară 86

3.3.3. Obiceiuri tradiționale 88

3.4. INSTITUȚII DE CULTURĂ 92

3.4.1. Centrul Cultural 92

3.4.2. Sala de spectacole 92

3.4.3. Bibliotecile 93

3.4.4. Centrul de Informare pentru Patrimoniu din Râșnov 93

3.5. MANIFESTĂRI CULTURALE REPETABILE 94

3.5.1. Serbările Zăpezii 94

3.5.2. Festivalul Internațional de Foarte Scurt Metraj/ Festival Tres Courts 94

3.5.3. Mai aproape de Paști-concurs de încondeiat ouă 94

3.5.4. Maialul 94

3.5.5. Zilele Orașului Râșnov 95

3.5.6. Festivalul Național Ecvestru 95

3.5.7. Sărbătoarea Rozelor 95

3.5.8. Mystery & Thriller Festival 96

3.5.9. Zilele Cetății Râșnov 96

3.5.10. Festivalul Off Road 96

3.5.11. Festivalul pentru copii JOCMANIA 96

3.5.12. Curtea Comedianților-Atelier European de Artă Medievală, Renascen-

tistă și Tradițională 97

3.5.13. Festivalul Turnirul Cetăților 98

3.5.14. Festivalul medieval al Cetății Râșnov 98

3.5.15. Festivalul de muzică rock Ost Mountain Fest 98

3.5.16. Festivalul Musica Barcensis 98

3.5.17. Festivalul Internațional de muzică „Liga Campionilor” 99

3.5.18. Festivalul internațional de film istoric Râșnov 99

3.5.19. Festivalul internațional istoric academic „În Numele Trandafirului”101

3.5.20. Bucuria Sărbătorilor de Iarnă (decembrie-ianuarie) 101

CAPITOLUL IV INFRASTRUCTURA SPECIFICĂ TURISTICĂ 102

4.1.ASPECTE GENERALE 102

4.2. UNITĂȚI DE CAZARE 102

4.3. UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ 106

4.4. SĂLI DE CONFERINȚĂ 108

4.5. INSTALAȚII DE AGREMENT 108

4.6. BAZELE SPORTIVE 110

4.7. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE 116

4.7.1. Numărul de turiști anual 116

4.7.2. Sosirile turiștilor 119

4.7.3. Categorii de turiști 123

4.7.3.1. În funcție de origine 123

4.7.3.2. În funcție de obiectivele urmărite 129

4.7.3.3. În funcție de dimensiunea grupurilor 130

4.7.4. Durata medie de ședere în zonă 130

4.7.5. Sezonalitatea 132

4.8. ANALIZA SWOT- INFRASTRUCTURA ȘI PROMOVAREA

RÂȘNOVULUI TURISTIC 135

CAPITOLUL V INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 136

5.1. ACCESIBILITATEA LA INFRASTRUCTURA MAJORĂ DE

TRANSPORT 136

5.1.1. Căile de comunicație și transporturile rutiere 136

5.1.2. Căile de comunicație și transporturile feroviare 139

5.2. INFRASTUCTURA EDILITARĂ 140

5.2.1. Rețeaua de transport a energiei electrice 140

5.2.2.Transporturile prin conducte 142

5.2.2.1. Rețeaua de transport și distribuție a gazelor naturale 142

5.2.2.2. Alimentarea cu apă 142

5.2.2.3. Canalizarea și epurarea apelor uzate 144

5.2.2.4. Rețeaua de distribuție a agentului termic 145

5.2.2.5. Rețele de produse petroliere 146

5.3. INFRASTRUCTURA DE TELECOMUNICAȚII 147

5.4.TRANSPORTURILE PE CABLU ȘI GOSPODĂRIREA COMUNALĂ 148

CAPITOLUL VI FORME DE TURISM PRACTICATE 149

6.1. TURISMUL MONTAN 149

6.1.1.Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă 149

6.1.2. Turismul montan climateric și de drumeție montană 157

6.2. TURISMUL DE ESCALADĂ (ALPINISM) ȘI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR EXTREME 164

6.2.1. Alpinismul 165

6.2.2. Coborârea în rapel 167

6.2.3. Tiroliana 167

6.2.4. Via-ferrata 168

6.2.5. Bungee-jumping-ul 168

6.2.6. Mountain-bike-ul 169

6.2.7. Sporturile cu motor 169

6.3. TURISMUL DE ODIHNĂ, RECREERE ȘI AGREMENT 170

6.4. TURISMUL CULTURAL-ISTORIC ȘI DE PATROMONIU 171

6.5. TURISMUL ECOLOGIC ȘI ȘTIINȚIFIC 177

6.6. TURISMUL DE VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT 178

6.7. TURISMUL DE AFACERI ȘI DE CIRCULAȚIE 179

CAPITOLUL VII APLICAȚII METODICO-PRACTICE 180

7.1. IMPORTANȚA STUDIERII LOCALITĂȚII DE DOMICILIU 180

7.2. COMPETENȚA DE A ANALIZA TURISMUL DINTR-O UNITATE TERITORIALĂ 182

7.2.1. Analizarea capacității de cazare a unei unități teritoriale – Competența

de a analiza și interpreta o diagramă 182

7.2.2. Ghidul de studiu 187

7.2.3. Argumente pe cartonașe 189

7.2.4. Susținerea poziției părții adverse 190

7.2.5. Tabelul T 191

7.2.6. Jocul de roluri-jocul de reprezentare a structurilor 192

7.2.7. Analizarea fenomenului gestionării deșeurilor după organizare și desfășurarea unui eveniment cu potențial turistic 194

7.3. COMPETENȚA DE A ELABORA O STRATEGIE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 202

7.3.1. Analiza SWOT 203

7.3.2. Identificarea de soluții pentru atragerea turiștilor 207

7.3.4. Identificarea activităților posibile a se desfășura pentru realizarea promovării turistice 209

7.3.5. Identificarea modalităților prin care se poate realiza promovarea

turistică 210

7.3.6. Proiectul 210

7.4. ACTIVITĂȚI DIDACTICE TURISTICE EXTRAȘCOLARE SPECIFICE GEOGRAFIEI 216

7.4.1. Principalele forme și modalități de organizare a activităților turistice extrașcolare-caracteristici generale 216

7.4.3. Vizita geografică 217

7.4.5. Drumeția 218

7.4.5. Excursia 219

7.4.6. Expediția școlară 220

7.4.8. Tabăra ecologică școlară 221

7.5. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DIDACTICE EXTRAȘCOLARE DESFĂȘURATE CU ELEVII ÎN ORIZONTUL LOCAL 222

7.5.1. Vizită de studiu la Peștera Valea Cetății (Fundata) 222

7.5.2. Drumeție de studiu-Învățăm să drumețim 229

7.5.3. Drumeție-Cunoașterea florei din pajiștile Râșnovului 239

7.5.4. Excursie tematică-Pe urmele istoriei 247

ANEXE 255

1. Ghidul de studiu-Biserica evanghelică Râșnov 253

2. Ghidul de studiu-Cetatea țărănească Râșnov 255

3. Scenariul jocului de roluri 258

4. Proiectul-Ghidul obiectivelor turistice din orașul Râșnov 267

5. Proiect didactic 274

6. Fișa de evaluare secvențială-Relieful carstic din orizontul local 286

7. Semnele turistice de orientare 290

8. Deplasarea pe munte 292

9. Orientarea pe teren fără hartă și busolă 294

10. Pajiștile Râșnovului-prezentare generală 295

11. Fișa de caracterizare generală a pajiștilor 296

12. Eticheta de caracterizare a speciilor de plante 297

BIBLIOGRAFIE ȘI WEBGRAFIE 298

CONCLUZII 301

Declarație de autenticitate 303