Utilizarea uleiului de camelină ca biocarburant în utilaje agricole [309203]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

SPECIALIZAREA:BIOTEHNOLOGII INDUSTRIALE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Utilizarea uleiului de camelină ca biocarburant în utilaje agricole

Coordonator științific:

Prof.Univ.Dr.Ing.Ștefana JURCOANE

Absolvent: [anonimizat]

2017

CUPRINS

REZUMAT…………………………………………………………………………………………3

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I…………………………………………………………………………………………………..5

Date de literatură privind utilizarea produselor obținute din Camelina Sativa………………5

1.1.Camelina Sativa.Generalitați…………………………………………………………………………….6

1.2.Cultivarea camelinei la nivel global și național……………………………………………………9

1.3.Obținerea uleiului de camelină………………………………………………………………………….15

1.4.Caracterizarea uleiului de camelină……………………………………………………………………16

1.5.Caracterizarea șrotului de camelină……………………………………………………………………17

CAPITOLUL II ………………………………………………………………………………….18

Date de literatură privind utilizarea uleiului de camelină drept biocombustibil………………18

2.1. [anonimizat]…………………………………………………………..18

2.2. [anonimizat] ……………………………………………………………………………24

2.3.Caracteristicile uleiurilor vegetale pentru motoarele diesel din agricultură ……………..25

2.4.Standardul de calitate ………………………………………………………………………………………27

CAPITOLUL IIIMateriale și Metode ………………………………………………………………28

3.1.Justificare și obiective………………………………………………………………………………………283.2. Cercetare,experimente și teste practice……………………………………………………………….29

3.2.1.Evaluarea producției de camelină ………………………………………………………………30

3.2.2.Extracția uleiului ……………………………………………………………………………………..36

3.3. Test practic pe un motor agricol ……………………………………………………………………….41

3.3.1. Adaptarea motorului diesel pentru funcționarea cu ulei vegetal pur……………..41

3.3.2.Testarea efectiva a uleiului de camelină pe un tractor agricol………………………44

CAPITOLUL IVRezultatele testării uleiului de camelină pe un tractor agricol…………46

CAPITOLUL VConcluzii finale și recomandări…………………………………………………47

CAPITOLUL VI Referințe bibliografice …………………………………………………………….50

REZUMAT

Principalele surse de energie sunt încă cele pe bază de carbon : petrolul, cărbunele și gazul . Prin arderea acestor combustibili fosili se eliberează gazele cu efect de seră precum si alți poluanti extrem de toxici cum ar fi oxizii de axot și dioxidul de sulf , și nu în ultimul rând a funinginii și zgurei provocate de arderea cărbunelui. Aceste emisii de gaze care se intensifică de la an la an , au determinat așa numita încalzire globală ce se manifestă prin schimbări climatice și fenomene meteorologice extreme ,cu un impact negativ asupra tuturor regiunilor planetei.

În cazul în care extragerea zăcămintelor de combustibili fosili se mențin la un nivel actual constant ,se estimează că acestea se vor termina foarte repede , în doar cateva zeci de ani .

Urmarea acestei crize a combustibililor fosili precum și îngrijorarea față de fenomenul încălzirii globale tot mai multe studii și cercetări au fost făcute pentru a se identifica surse alternative de combustibil. Astfel biomasa produsă în agricultură pe lângă folosirea ca sursă de nutriție atât pentru animale cât și pentru oameni , s-a folosit pentru producerea uleiului, folosit ca materie primă în biocombustibili .

Camelina Sativa, aparținând familiei Brassicaceae, este o cultură cu multiple utilizări, originară din Orientul Mijlociu este o plantă cultivată pentru extracția uleiului care apoi este utilizat în medicină sau în producția de biocombustibili.

Camelina Sativa  a captat foarte multă atenție în ultima vreme datorită faptului că nu este o plantă costisitoare, poate fi cultivată pe terenuri agricole marginale și poate fi cultivată în rotație cu alte culturi astfel sporind starea de sănatate a solului .

Folosirea energetică a uleiului vegetal în special pentru motoarele diesel ale autoturismelor tractoarelor , camioanelor , este alternativa actuală pentru combustibilul fosil.

Marii producători din Europa au folosit caracteristicile uleiurilor din plante în scopuri energetice testându-le pe motoare de autorturisme și tractoare agricole .

Studiul nostru a avut ca scop testarea uleiului de Camelina Sativape un motor de tractor agricol și a observa comportamentul și performanțele acestuia .

INTRODUCERE

Interesul crescut față de combustibilii alternativi pentru autovehicule este motivat de următoarele considerații :

Combustibilii alternativi utilizați la autovehicule în general produc mai puține emisii cum ar fi oxizii de azot și gazele cu efect de seră ,

Marea majoritate a combustibililor alternativi nu sunt derivați din resurse fosile ,

Combustibilii alternativi pot ajuta orice națiune să devină independentă din punct de vedere energetic. [41]

Biodieselul ,un combustibil alternativ obținut din uleiuri vegetale și grăsimi animale ,poate fi produs și din uleiuri reciclate ce provin de la restaurantele care l-au folosit pentru gătit.

Datorită nevoilor din ce în ce mai ridicate față de uleiurile vegetale ,în zonele cu climă temperată ,culturile de plante oleaginoase cum ar fi rapița și floarea soarelui și soia sunt în continuă creștere. Chiar dacă avem în vedere adaptarea lor largă ,crearea de hibrizi noi cu caracteristici îmbunătățite,aceste culturi au arătat că de multe ori nu sunt potrivite pentru cultivarea pe terenuri cu fertilitate scazută,marginale ,degradate sau aride.

Acest lucru a determinat cercetarea să se orienteze către Camelina Sativa ,o plantă oleaginoasă cu cerințe minime de cultură ,puțin pretențioasă fața de sol, rezistentă la secetă și o bună premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură .

În România această plantă a trecut de faza experimentală fiind în prezent cultivată pe mai mult de 150 de hectare în diferite regiuni.

Utilizarea uleiului de camelină asigură unităților agricole independența energetică , acest fapt concretizându-se în convertirea motoarelor Diesel ale tractoarelor agricole astfel încât să ardă biodiesel sub formă de ulei pur.

Această lucrare de diploma se rezumă la testarea practică a unui motor diesel de tractor agricol folosind ulei de camelină .

CAPITOLUL I

Date de literatură privind utilizarea produselor obținute din Camelina Sativa

Camelina Sativa,are ca denumire populară „lubiț” sau „aurul plăcerii”,”în fals”, este o plantă oleaginoasăcare face parte din familia Brassicaceae alături de rapiță,varză,conopidă,broccoli,muștar,fiind originară din Orientul Mijlociu și este cultivată în Europa încă din epoca bronzului.

Dorința introducerii acestei culturi a fost de a obține biocarburant ,care este o alternativă la unele produse bazate pe petrol.Ca un exemplu,la o producție de 2400 de kg/ha de sămânță de camelină pot rezulta între 840-960 de litri de biodiesel.Produsul primar rezultat în urma presării la rece a semințelor de camelină sau prin extracție utilizând solvenți îl reprezintă uleiul de camelină.Produsul secundar rezultat după obținerea uleiului de camelină se numește șrot de camelină.Are valoare nutrițională ridicată bogată în acizi grași Omega-3 și Omega-6,iar în comparație cu șrotul de rapiță are un conținut scăzut în acid erucic,făcând un produs de calitate și sigur în hrana animalelor.

Pe 30 ianuarie 2009,Japan Airline (JAL) a devenit prima linie aeriană care a realizat o demonstrație de zbor folosind biocombustibili produși din cultura de camelină(84%),jathropa și alge(16%).Unul din rezultatele obținute a fost micșorarea gazelor cu efect de seră. [40]

Deocamdată biocombustibilii deservesc doar motoarele utilajelor agricole ,autovehiculelor,autocamioanelor, într-un procent limitat iar în aviație doar ca potențială sursă alternativă,fapt datorat producției limitate a biocombustibililor.

În sectorul de transport ,obiectivul Uniunii Europene este ca 10% din combustibilul alocat transportului în fiecare țară a uniunii să provină din surse alternative cum este combustibilul alternativ.Producătorii de combustibil sunt de asemenea obligați să reducă efectele gazelor de seră cu 6% până in 2020 în comparație cu 2010.Uniunea Europeană împreună cu comitetul european de standardizare(CEN) au cascop îmbunătățirea și dezvoltarea standardelor de calitate a biocombustibililor și a amestecurilor de biocombustibili pentru motoarele mașinilor.

Camelina Sativa – Generalitați.

Camelina Sativaeste o plantă hibernantă ce se deosebește printr-o adaptabilitate la mai multe tipuri de medii și sol.Ea poate fi cultivată în zonele situate în nord pentru că este rezistentă la temperaturi scăzute.În zilele noastre se dorește cultivarea acestei plante într-o manieră sustenabilă și prietenoasă cu mediul înconjurător.Conceptul de dezvoltare durabilă presupune acel tip de dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fărăa compromite capacitatea generațiilor viitoare de a și le satisface pe ale lor.Prin urmare,optimizarea tehnologiei la cultura de camelină trebuie îndeplinită astfel încât să se obțină producții mari folosind costuri reduse.Cultura de camelină este rezistentă la secetă,la unele boli cum ar fi: Alternaria brassicae-alternarioza,Leptoshaeria maculans/Phoma ligam-putregaiul negru,Sclerotinia sclerotiorum-putregaiul alb și de asemenea dăunatoriPhylotreta cruciferae-puricele rapiței.

Fig 1.1.1 – Plantă de Camelina Sativa Fig 1.1.2 – Semințe de Camelina Sativa

Fig 1.1.1 – Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Camelina#/media/File:Camelina_sativa_eF.jpg

Fig 1.1.2 – Sursa http://www.omafra.gov.on.ca/CropOp/en/indus_misc/oil_crops/cam.html

Camelina are o rădacinăpivotantă,cu tulpina de 30-90 cm, ramificată și elastică.Frunzele au forma lanceolată,întregi și netede pe margini.Florile sunt de dimensiuni mici ,de culoare galben-pal și dispuse în raceme iar fructele sunt silicule mici,piriforme și semințele au forma oblongă de culoare galben-cafenie cu suprafață ușor aspră.Perioada de vegetație este scurtă,de 85-100 de zile.Plantele de camelină se pot semăna toamna(octombrie-noiembrie) și primavara(martie-aprilie).Cănd se însămânțează se dorește a se păstra distanța dintre rânduri pentru a evita îmburuienarea.Faza vegetativă va începe atunci când semințele germinează și se termină când plantele încep să înflorească,intrând în faza reproductivă.Perioada de la răsărire până la deschiderea primelor flori variază și depinde de diversitatea folosită și de condițiile climatice.Temperaturile foarte mari pot încetini durata fazei vegetative.Înflorirea are loc în luna mai iar recoltatul în lunile iunie-iulie.Momentul potrivit de recoltare al camelinei este atunci când siliculele s-au brunificat,iar semințele au căpatat forma,mărimea și culoarea caracteristică.

Umiditatea semințelor nu trebuie sa fie mai mare de 8-9% iar pierderile care au rezultat prin scuturare în urma întarzierii recoltatului sunt foarte mari și pot ajunge la 20-30%.

Camelina este o plantăpremergatoare pentru cele mai multe culturi deoarece este o plantă care îmbogățeste solul.Se preferă în special cultivarea grâului după camelină deoarece productivitatea crește cu 15%.

În România, camelina a fost cultivată în loturi demonstrative în regiuni diferite și una din locații ar fi Moara Domneasca,Județul Ilfov.Cu un potențial de producție bun,planta rămâne în continuare în atenția cercetătorilor.Scopul principal îl reprezintă obținerea de biocombustibili și punerea în valoare a șrotului de camelină pentru hrana animalelor.

Există dovezi care atestă că aceastăplantă a fost cultivată încă de pe vremea dacilor având multe întrebuințări:uleiul era folosit în alimentatie,pentru tabăcitul pieilor și pentru iluminat.În secolul XIX-lea,camelina era valoroasă din punct de vedere comercial cultivându-seîn Rusia,Belgia,Franța și Olanda,dar la jumătatea secolului XX,după cel de-al doilea razboi mondial cultura de camelină și-a pierdut popularitatea fiind înlocuită de alte plante oleaginoase.Lucrul acesta s-a întâmplat deoarece uleiul de rapiță era foarte ușor de prelucrat iarcompoziția chimică a uleiului de camelină era necunoscută,în special calitatea acizilor grasi nesaturați [42].Unii cercetători au considerat că această cultură și-a pierdut din popularitate pentru că semințele mici creau dificultăți la recoltat [32] . În SUA,cultura de camelină a fost introdusă ca o buruiană,dar în ultimii ani planta a atras atenția cercetatorilor datorită beneficiilor pe care le oferă.

Uleiul de camelinărezultat din semințe este bogat în acizi grași (Tab.1.1.1) și conțineun nivel ridicat de acizi grași poli-nesaturați în comparație cu alte tipuri de ulei vegetal ca de exemplu ulei de soia,floarea-soarelui,măsline,rapița . [1]

Tab.1.1.1 Conținutul de ulei și acizi grași din compoziția semințelor de Camelina Sativa [15]

Semințele de camelină conțin ulei în proporție de 43%.Uleiul de camelină conține în proporție de 34-40% acid linolenic C18:3(Omega-3) și 15-20% acid linoleic C18:2 (Omega-6),aceștia sunt acizi grași polinesaturați.Raportul dintre C18:2(n-6) șiC18:3(n-3) este unul optim cu o valoare de 1:2,fiind recomandat de nutriționiști.Are un conținut scăzut de acizi grasi saturati(12%) și de acid erucic(1-3%) motiv pentru care folosirea șrotului de camelină în dieta animalelor de ferma este benefic atâta timp cât această valoare nu este depășită.Organismul uman nu poate să sintetizeze acești acizi dar sunt necesari dezvoltării și prevenirii diverselor boli.Conține mai multe vitamine(A,E,D,K) și magneziu.

Uleiul de camelină este eficient în creșterearezistenței sistemului imunitar, are proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii, putând fi folosit și pentru tratarea unor boli dermatologice. Datorită proprietăților curative, uleiul de camelină ajută la vindecarea bolilor digestive: colită, ulcer gastric, gastrită sau enterocolită.Culoarea acestui ulei este galben-ruginie cu o aromă plăcută motiv pentru care mulți îl folosesc pentru prepararea salatelor.[15]

De asemenea ajută și la eliminarea paraziților intestinali. Substanțele nutritive conținute, fac acest ulei benefic în tratamentul hepatitei, a cirozei hepatice, colecistitei, litiazei și al altor boli ale ficatului și bilei.

Fig. 1.1.3 – Uleiul comestibil de camelină

Fig. 1.1.3 Sursa – http://www.oilseedcrops.org/camelina/

Cultivarea camelinei la nivel global și național

Camelina este o plantăcare provine din Asia Centrală și Marea Mediterană,în America de Nord este cunoscută ca o specie de buruiană iar pentru agricultorii din Europa antică este cunoscută sub numele de „aurul plăcerii”.Camelina a început sa fie cultivată încă din neolitic iar în Europa încă din epoca fierului.Semințe și fructe de Camelina Sativa au fost descoperite în siteuri arheologice încă din epoca bronzului în Scandinavia și Vestul Europei.Planta a fost cultivatăîncă din antichitate în Roma situată în sud-estul Europei și pe stepele din Asia de Sud-Vest.Culturile de camelină s-au diminuat în Evul Mediu din cauza unor factori necunoscuți dar a continuat să se raspândească ca o buruiană. Uleiul de camelină a fost utilizat ca ulei industrial și după evoluția industrială.În Rusia a fost cultivată înainte de cel de-al doilea război mondial până în anii ’50.Reîmprospătarea focusului pe cultivarea acestei plante are în principal scopul de a găsi noi surse de acizi grași esențiali, în particular acizi grași de tip Omega-3.Camelina a dovedit un potențial ca sursă cu preț scăzut de ulei vegetal pentru biodiesel.

Camelina este o plantă care nu a fost studiată în detaliu de agricultori cu toate că reprezintă o sursa împortantă de ulei [26].Planta s-a pierdut din cultură în Evul Mediu dar în zilele noastre există ca buruiană în lanurile de in pentru fibră și se cultivă în Europa,în principal în Germania pe valea Rinului,Polonia,Canada,SUA (Minesota) și fosta Uniune Sovietică.

Camelina este o plantă oleaginoasă care rezistă la secetă și îngheț.De asemenea prezintă și rezistentă la dăunatori cum ar fi purici și gîndaci.Potențialul de producție s-a dovedit a fi un succes în SUA,în special în Montana,fiind întrodusă în această zonă încă din anul 2004.

Cultura de camelină impune condiții reduse în privința lucrărilor de combatere a boliilor și dăunatorilor.Potențiali dăunători ar fi:Phyllotreta cruciferae(puricii mici ai cruciferelor),care are o afinitate mai mare pentru alte crucifere,cum ar fi Peronospora camelinae(mana),care atacă în anii în care precipitațiile sunt abundente.Alte studii au demonstrat că acestăplantă este competitivă împotriva buruienilor.Potențialul economic pentru industria alimentară este unul important,din cauză că aceste semințe au un conținut de ulei de peste 40%,un conținut mare de acizi grași esențiali: Omega-3(acid linolenic) de 34-40% și Omega-6(acidlinoleic) de 15-20%.Șrotul de camelină rezultat în urma extragerii uleiului din semințe poate fi folosit pentru furajarea animalelor de fermă datorită conținutului ridicat de proteină,grăsimi,minerale,etc.U.S. Food and Drug Administration a acceptat în 2009 introducerea acestor furaje în dieta puilor și bovinelor,nu mai mult de 10% din totalul rației greutății totale.

Pentru a atrage interesul în producția de camelină, Institutul Experimental de Agricultură din Montana SUA-(MAES) în colaborare cu Departamentul de Stat al Agriculturii(USDA) a inițiat în 2004 un studiu de 3 ani evaluând mai multe specii anuale cu semințe oleaginoase cu mare potențial de producție al biodiesel-ului.Studiul a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri pe seama producției și folosirii camelinei.Experimentele din Montana au arătat un bun management iar eficiențade planificare a plantării a dus la obținerea unei recolte foarte bune.

Nu în ultimul rând uleiul de camelină poate fi convertit în esteri de ceară care înlocuiesc mai puțin disponibilă ceară de jojoba folosită în industria cosmetică.

Biodiesel-ul obținut din camelină a fost produs și evaluat de către producătorii comerciali de biodiesel i.e. -Wyoming Biodiesel,Great Northen Growers.Performanța biodiesel-ului s-a arătat a fi egală în valoare și nedistinctivă de biodieselul produs din alte culturi cum ar fi soia.[39]

Tabelul 1.2.1:Rezultatul cantităților colectate în cateva locații din Montana [39]

a . anul precedent nelucrat e.recolta precedentă de sfecla de zahăr

b. anul precedent nefertilizatf.semanăre directă fară pregatire pamânt

c. semănat g.pregătire minimă a solului inainte de insămânțare

d.recolta precedentă de semințe mici h. pregatire normală a solului inainte de insămânțare

În România un studiu care a implicat cultura de camelină-a doua recoltă- , a fost realizat în 23 iulie 2013 în localitatea Moara Domnească în ferma didactică Moara Domnească ce aparține SDE Belciugatele – USAMV București.S-au folosit semințe ”Calena” originare din Austria de 6 kg/ha și 8 kg/ha.[23]

Fig. 1.2.1 Fig. 1.2.2

Fig.1.2.1 Teren de camelină pregătit pentru însămânțat, 22 iulie 2013.[23]

Fig. 1.2.2Camelina Sativaîn timpul înfloririi–proces de irigare[23]

Tab. 1.2.2 – Rezultate experiment Moara Domnească 23 iulie 2013[23]

În concluzie , camelina poate fi cultivată dacă se întrunesc urmatoarele cerințe :

-Însămânțarea trebuie facutăcu cel puțin 3-4 săptămâni înainte de data însămînțării acestui experiment ,

– Aplicarea de îngrașămant e necesarăastfel încât să mărească producția de camelină,

– Irigarea este obligatorie după însămânțare ca să stimuleze creșterea.[23]

În Romania această plantă a trecut de faza experimentală fiind în prezent cultivată pe mai mult de 150 de hectare în diferite regiuni.

Conform rapoartelor anunțate de Comisia Europeană referitoare la resursele energetice convenționale omenirea se va confrunta în următoarea perioadă cu o lipsă energeticăseveră.Creșterea economiei exercită o presiune prea mare a resurselor Terrei.Situația se va agrava pe masură ce populația planetei se va apropia de 9 miliarde locuitori și când, o concurență mai mare pentru resurse limitate ,va conduce la creșterea prețurilor și a instabilității.Din acest motiv Uniunea Europeană depune eforturi pentru eficientizarea durabilă a resurselor dar și a dezvolta noi strategii pe termen lung legate de folosirea surselor alternative de energie și de schimbări climatice și reducerea gazelor cu efect de seră.Toate părțile implicate în aceste noi strategii vor trebui să se asigure că finanțarea, investițiile, cercetarea și orientarea sunt orientate în aceeași direcție. Uniunea Europeană s-a angajat ca până în 2020 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel putin 20% ,să mărească ponderea energiei din surse regenerabile la cel puțin 20 % din consum și să consume cu minimum 20 % mai puțină energie.

Pentru 2030, șefii de stat sau de guvern au convenit ca 27 % din consumul de energie al UE să provină din surse regenerabile iar până în 2050 nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră să fie cu 80% mai mici decât cel din 1990[45],[46],[47]

Pentru însămânțarea camelinei este necesară o mărunțire avansată a terenului pentru că semințele de Camelină sunt foarte mici. Arătura se face la o adâncime de 20-23 cm, dar mărunțirea și nivelarea terenului trebuie făcută foarte bine (cu combinatorul), tocmai pentru a evita împrăștiereasemințelor.

În România sunt cultivate soiurile Camelia, un soi românesc de camelină creat la INCDA Fundulea și alte soiuri folosite aduse din străinătate CP 202 și CP 204 din Germania și Calena din Austria.Urbaniak și colaboratorii ,în anul 2008,[31]în urma unui studiu realizat în provinciile Canadei au subliniat printre altele importanța soiului de Camelină ales raportat la eșecul sau succesul culturii.

În funcție de soiul ales, de densitatea de plante și schema de cultură cantitatea de sămânță folosită la hectar poate varia între 3 și 4 kilograme, ajungând chiar și la 12 kilograme de sămânță în cazul unor tehnologii mai avansate. Se va avea în vedere asigurarea unei densități medii de 600-700 semințe viabile pe metru pătrat.

La cultura de camelină, perioada de vegetație este foarte scurtă, aproximativ 3 luni și nu mai necesită alte lucruri de întreținere a plantelor și solului până la recoltare. Camelina fiind rezistentă la secetă și îngheț permite înființarea culturii atât în toamnă, cât și în primăvară, ceea ce o recomandă atât pentru cultura în rotație, cât și pentru cultura dublă.

Fertilizarea este similară cu ceea a culturii de muștar sau in. Consumul de îngrășământ este de 12 kg de azot pentru 100 kg semințe. Îngrășământul cu azot reprezintă un factor critic pentru conținutul de de ulei pentru semințe , concentrația de ulei în semințe scade ușor, dar datorită producției de semințe mai mari la hectar și producția totală de ulei este mai mare.

În schimb pentru creșterea concentrație de ulei în semințe este recomandată fertilizarea cu fosfor. Camelina Sativa răspunde la aplicarea îngrășământului cu fosfor atunci când concentrația în sol depășește 12 ppm .[13]

Tab. 1.2.3 : Exemplu de proprietăți chimice ale solului în teste de cultură cu Camelina[13]

Camelina Sativa se consideră ca fiind foarte rezistentă la boli .Observațiile efectuate în mai mulți ani de studii extinse au arătat că pagubele cauzate de boli și dăunători la camelină au fost foarte reduse, nejustificând măsuri de control a acestora.Dintre boli, la camelină, s-a observat uneori Mucegaiul pufos (Peronospora camelinae), Puricii de pământ (Phyllotreta cruciferae Goeze), virusul Mozaicul galben „Nap Mozaic” ce se transmite prin semințe.

După 90-95 de zile de la semănare camelina este gata pentru recoltare,optim este să se înceapă în momentul în care silicule au început să-și schimbe culoarea din verde, în maro închis .De menționat că la o săptămană după schimbarea culorii semințele încep să se scuture. Este important de reținut că la recoltare umiditatea trebuie să fiesub 8% iar utilajul sa fie adecvat plantelor mici altfel pierderile pot ajunge până la 30 %.

Fig.1.2.3 – Camelina sativa gata de cules

Sursa – https://www.stiriagricole.ro/cultivarea-camelinei-in-romania-un-proiect-de-peste-98-000-de-euro-23805.html

Cantitatea de semințe la hectar raportată de diverși este variabilă .Productivitatea culturii de camelină variază în funcție de multipli factori cum ar fi : momentul însămânțării, utilizarea sau nu a fertilizatorilor, calitatea solului, irigarea sau nu a terenului, utilizarea corectă a erbicidelor.În funcție de acești factori productivitatea culturilor de primăvară sau de toamnă se înscrie între 800-2.300 kg/ha.

Fig.1.2.4 – Cultură de Camelina Sativa

Fig. 1.2.4 Sursa – http://www.oilseedcrops.org/camelina/

Obținerea uleiului de camelină

Uleiul de camelină are proprietăți deosebite.Acesta conține în proporție de 50-60% acizi polinesaturați,30-36% acizi monosaturați și 10-11% acizi grasi saturați.Uleiul de camelină are un nivel ridicat de acizi grași Omega-3( α-linolenic) și acizi grași Omega-3( γ-linoleic),care sunt importanți în alimentația omului și a animalelor și are implicații importante pentru noi.Uleiul conține și un nivel ridicat de  γ-tocofenol(Vitamina E),care conferă valabilitate fară a fi necesare condiții deosebite pentru depozitare.

În nutriție,uleiul de camelină se folosește pentru a crește valoarea nutritivă a unei anumite game de produse alimentare la cuptor,ca de exemplu pâine.

Camelina a fost produsă și analizată de producătorii de biodiesel,deja considerându-se o cultură la fel de importantă ca și alte culturi oleaginoase din care se produce biodiesel, precum soia.

Cererea pentru uleiuri este în continuă creștere în Asia de Sud,China și Orientul Îndepărtat,unde legumele și uleiurile sunt o parte necesară din alimentație.

Semințele de camelină au în proporție de 26-46% ulei.Uleiul în stare proaspătă se folosește în alimentație,având un gust caracteristic de ceapă și muștar,precum și o aromă plăcută,moderată și pură.Fiind sicativ,uleiul de camelină are intrebuințări și în industria vopselelor și a lacurilor.Uleiul de camelină este utilizat de asemenea la fabricarea săpunurilor și în industria metalurgică.Șroturile de camelină se folosesc în dieta animalelor,ca fertilizator organic,sau ca biocombustibil solid care are o putere calorică mai mare decât a lemnului.[55]

Caracterizarea uleiului de camelină

Uleiul de camelină este un lichid transparent și uleios care are o cantitate mică de sedimente pe fundul recipientului în care este depozitat.În funcție de varietatea de plantă folosită,camelina de vară sau camelina de iarna(Camelina sativa sau Camelina silvestris)prezintă diverse culori pornind de la auriu pană la roșu-maroniu.Culoarea este influențată de temperatura la care semințele sunt încălzite și are un gust specific de ceapă și muștar iar aroma este bogată și puternică.

Uleiul de camelină are urmatoarele caracteristici fizico-chimice :indice de aciditate de maxim 6 mg KOH/g,indice de peroxid,mval oxigen activ pe kg- 6,indice de iod(140-160),temperatura de îngheț situată între -15 si -18 grade Celsius .[15] [53]

Uleiul de camelină poate fi depozitat pe o perioadă lungă de timp față de alte uleiuri care auîn structură aceeași proporție de acizi grași saturați si nesaturați.Acest lucru este datorat conținutului mare de antioxidanți naturali din grupa tocofenolilor(vitamina E), cuprins între 550 și aproximativ 1100 mg/100g de ulei.

Conținutul de acizi saturați este scăzut în jur de 10-11%,în vreme ce proporția de acizi nesaturați este aproximativ de 90%,din care acizi mononesaturați 30-36% și acizi polinesaturați între 50-60%. [53]

Uleiul se purificăprin sedimentare care favorizează depunerea cu ajutorul gravitației,a impurităților pe fundul recipientului.Pentru ca uleiul de camelină să se sedimenteze sunt necesare 7-10 zile la temperatura camerei.După această perioadă ,stratul de la suprafață este transvazat în alt recipient pentru a putea fi filtrat după care este depozitat în spații uscate și ferit de lumina soarelui, la o temperatură cuprinsă intre 5-12grade Celsius.

Specificitatea uleiului de camelină se datorează caracteristicilor sale de bază și anume:gust și aromă deosebite,culoare,perioadă îndelungată de conservare și compoziția fizico-chimică.

Gustul este fel ca și al altor uleiuri vegetale din familia Cruciferelor, ușor picant, dar nu neplăcut,asemănătoar hreanului.

Culoare uleiului de camelină este ruginie.

Compoziția sa fizico – chimicăîi conferă o originalitate, aceasta datorată în mare parte proprietăților sale nutriționale bogate.Acesta conține un număr de componente nutriționale foarte căutate în diete, în special acizii grași polinesaturați.

Conținutul în acizi grași polinesaturati al uleiului de camelină este cuprins între 50 – 60%,mai precis conținutul de Omega-3 este între 34-40% iar cel de Omega-6 intre 15-20%.Datorită acestor caracteristici,uleiul de camelină este catalogat ca una dintre cele mai bogate surse vegetale de Omega-3. [1],[14],[32],[43]

Caracterizarea șrotului de camelină

Șrotul de camelina rezultă în urma extracției uleiului ,fiind un produs bogat din punct de vedere nutrițional. În componeța chimică a șrotului obținut întalnim : fibre(10-11%) , proteină brută (> 45%),vitamina E ,minerale și un bogat conținut de acizi grași Omega-(>35%), și Omega-6 . Profilul acizilor grași al uleiului obținut prin presare la rece variază în funcție de varietatea cultivată .

Șrotul de camelină este foarte hrănitor și a fost folosit cu succes ca un antioxidant în hrana animalelor.

Uleiul din compozitiașrotului de camelină conține aproximativ 2-5% acid erucic (22:1n-9),un acid gras mononesaturat care este extras, absorbit și metabolizat la fel ca și ceilalți acizi grași .Numeroase studii au arătat că acidul erucic ridicat în furajele animalelor a contribuit la formarea de depozite de grăsime în mușchiul inimii.

Glucozinolații, sunt componente naturale ale plantelor din familia Brassicaceae ce ajută la apărarea plantelor împotriva bolilor și daunătorilor. Ingestia unor mari cantități de glucozinolați ,prezenți în furaje ,afectează creșterea animalelor precum și iritarea mucoasei gastro-intestinale.De asemenea glucozinolațiiinterferează cu hormonii tiroidieni T3 și T4 cauzând hipotiroidism , mărirea glandei tiroidiene , cu consecințe în retardul animalelor sau cauzând probleme de reproducere .[59]

Datorită problemelor de sănătate asociate cu consumul de făina de camelină, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din SUA permite un maxim de 10% de biomasă de camelină să fie inclusă în rațiile rumegătoarelor. [1],[5],[26],[58]

CAPITOLUL II

Date de literatură privind utilizarea uleiului de camelină drept biocombustibil

2.1. Biomasa și Biocombustibili – Generalități

Biomasa include reziduuri de lemn ,culturi agricole și reziduurile acestora,reziduuri animale ,ape uzate ,deșeuri municipale ,plante acvatice ,alge, reziduuri alimentare în urma procesării. Biomasa esteo sursă de energie regenerabilă curată,care ar schimba și ar îmbunătăți dramatic mediul inconjurător și economisirea resurselor fosile .[54]

Bioenergia este energia obținută din biomasă .Ea este folosită de mii de ani ,începând din epoca preistorică atunci când omul ardea lemnul pentru a găti și a se încălzi. In zilele noastre lemnul încă este considerat cea mai vastă sursă pentru bioenergie.

Energia obținută din biomasă generează mult mai puține emisii decât combustibilul fosil și în acelasi timp produce o cantitate mult mai mică de reziduuri .

Biodiesel-ul ,un combustibil regenerabil obținut din uleiuri vegetale sau grăsimi animale , cu cost relativ mic a atras în ultimul timp atenția ca fiind una din cele mai importante alternative pentru combustibilii petro-diesel. [19],[28]

Principalele avantaje ale biodieselului sunt :

biodegradabilitatea

conținutul scăzut de sulf si aromatice

cifra cetanică mareși emisii scăzute de monoxid de carbon

Cu toate acestea ,substituirea completă a combustibililor bazați pe petrol nu este posibilă în prezent datorită câtorva dezavantaje cum ar fi stabilitatea oxidativă ,stabilitatea în capacitate de stocaj, costul de producție și nu în ultimul rând emisiile mari de oxizi de azot NOx .[28]

În prezent resursele pentru biodiesel provin din uleiuri vegetale datorită faptului că acestea sunt regenerabile și deasemenea pot fi produse la scară largă. [22]

Camelina Sativa ,recent, a fost sugerată ca o plantă cu cost scăzut pentru producția de biodiesel [3]. În special în America de Nord – Canada, Statele Unite – interesul primar pentru această plantă constă în potențialul său ca aditiv pentru biocombustibil sau pentru producția de biodiesel.[5],[27] . S-a descoperit că esterii de metil (biodiesel) generați din uleiul de camelină au aceleași proprietăți ca și uleiul de rapiță mai puțin conținutul ridicat de iod , care este un protector .

Încercări au fost făcute folosind metoda transesterificării alcaline pentru optimizarea producției de biodiesel din camelină .Anumite proprietăti cum ar fi densitatea,vâscozitatea cinematică au fost examinate și comparate cu produse obținute din alte culturi .[30]

Biodieselul optimizat obținut din camelinăîntrunește standardele ASTM D6571 și biodiesel EN 14214 ,și astfel poate fi folosit ca și combustibil pentru motoarele diesel .

Tab. 2.1.1 : Standardul EN 14214

Sursa – Wikipedia enciclopedia liberă

În Europa,conform testelor de combustibil pe motoare diesel ,uleiulde camelină presat la rece și filtrat are ca rezultat o mărire a puterii cu o emisie mai mică de fum,comparativ cu combustibilul clasic . Tot ca un rezultat obținut este și consumul mai mare de ulei de camelină raportat la combustibilul clasic și totodată emisii mai mari de oxigen și monoxid de azot [3],[15]

Uniunea Europeană a definit un set de criterii ,pentru folosirea biocombustibililor în transporturi și a biolichidelor în electricitate și încălzire, de așa manieră încăt să existe garanția protejării biodiversivitații si a reducerii noxelor. Doar acei biocombustibili și biolichide care vor respecta criteriile vor primi suport guvernamental și vor conta ca și energii regenerabile .

Ca sa fie considerați sustenabili biocombustibilii trebuie să :

reducă efectul de seră cu 50 % in comparație cu combustibilii fosili.Această reducere trebuie să atingă 60% in 2018 pentru noile facilități de producție,

Biomasa nu poate fi crescută în zone convertite din arii mlăștinoase sau păduri unde s-au raportat înmagazinate anterior cantități mari de carbon,

Biocombustibilii nu pot fi produși din materiale brute obținute de pe terenuri cu o biodiversivitate ridicată cum ar fi pădurile.[48]

Biocombustibili din biomasă[54]:

Bioetanol sau alcool etilic , este un alcool obținut prin fermentarea și distilarea zahărului. Bioetanolul este un combustibil derivat din surse regenerabile ,în general din plante cum ar fi porumbul,sfecla de zahăr și chiar lemnul. Celuloza și biomasa conținută de biomasă se poate transforma în bioetanol prin procesele de fermentație și distilare .

Bioetanolul se poate produce dintr-o mulțime de carbohidrați care au în general formula

chimică (CH2O)n. În Europa ,conform standardului EN 228,bioetanolul poate fi folosit

în procentaj de 5% amestecat cu petrol astfel încât motorul să nu sufere nici o

modificare și să beneficieze în continuare de garanția producătorului . Dacă se fac

modificări la motor bioetanolul poate fi folosit în amestec 85% bioetanol – standardul

E85 .

Fig 2.1.1 – Pompă de bioetanol E85

Sursa : https://www.afdc.energy.gov/fuels/ethanol_e85.html

Biodieselul este un combustibil alternativ,non-fosil ,care se obține din uleiuri vegetale și grasimi animale prin procesul de transesterificare [8].

Chimic, este compus din esteri alchili (metil) fiind diferit de compoziția motorinei obținute din petrol – alcani și hidrocarburi aromatice. Comparativ cu combustibilii fosili produce putere și cuplu mai puțin dar este mai eficient atunci cand vine vorba de conținut de sulf ,punct de aprindere ,lubricitate si biodegradabilitate. [4]

Biodieselul din ulei vegetal virgin reduce emisiile de dioxid de carbon și consumul în general ,comparativ cu motorina [6]. Prezența oxigenului în biodiesel îmbunatațește arderea deci reduce monoxidul de carbon și emisiile [9],[11].

Biodieselul poate să se amestece cu motorină care provine din rafinarea petrolului în diferite cantități. Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 în cazul folosirii de 100% biodiesel, sau notații ca B5, B15 sau B30 unde numărul indică procentajul de volum biodiesel din amestec.[35]

Metanolul – alcoolul metilic ,cunoscut și ca „alcool de lemn” , este produs din biogaz sau gaz de sinteză și este folosit ca și combustibil pentru motoarele cu ardere internă.

Producția de metanol de obicei are trei faze : producerea gazului de sinteză ,sinteza metanolului și purificarea metanolului [21].

Datorită faptului că procesul de producție al metanolului este ridicat , însituația

curentăpentru producția metanolului se folosesc doar deșeuri de biomasă [29] .

Bio-uleiuri sunt în general combustibili lichizi obtinuți din biomasă ,cum ar fi culturi agricole deșeuri menajere și pot substitui cu succes combustibilii convenționali parțial sub formă de mixtură sau chiar total [12].

Extracția uleiului din biomasa se face folosind tehnologia transformării biomasei în lichid( biomass to liquid technology) sau procesul de distilarea distructivă (destructive distillation)a biomasei uscate într-un reactor setat la o temperatură de  aproximativ 500 °C cu răcire ulterioară .

Biogazul este fracția organică a aproape oricarei forme de biomasă ,incluzând ape uzate,efluenți industriali ,deșeuri animale .El este rezultatul digestiei anaerobe al microorganismelor anaerobe care digeră materialul ,sau a fermentației materialelor biodgradabile.Biogazuleste compus în special din metan și dioxid de carbon și poate să conțină urme de hidrogen sulfurat.

Cea mai nefavorabilă caracteristică a uleiului vegetal pur este vâscozitatea ridicată și implicit rezistența la curgere care are ca rezultat o slabă atomizare în camera de combustie . Atomizarea poate fi îmbunatațităprin transesterificare ,preîncălzirea uleiului vegetal până când vâscozitatea ajunge la una comparabilă cu a combustibilului convențional sau în mixturi cu 20-50% ulei vegetal. [16] ,[18]

În Irlanda două autoturisme au fost testate (A. Fröhlich, B. Rice,2005) [16],folosind în paralel combustibil camelina metil ester și combustibil tradițional .În timpul testului au fost monitorizate consumul de combustibil,uzura metalului ,vâscozitatea și nu în ultimul rând performanțele motoarelor.

Automobilele testate ,descrise dupa cum urmează :

• Peugeot Xad cu motor de 1905 cc ,motor cu injecție indirectă normal aspirat

• Isuzu Trooper cu motor de 2771 cc ,motor cu injecție directă supraalimentat

Testele au fost făcute pe două circuite de 58 si respectiv 101 km . Economia de combustibil observată a fost:

Isuzu Trooper – 2% mai puțin la biocombustibil față de combustibilul convențional

Tab.2.1.2Consum de combustibil in timpul testelor cu un Isuzu Trooper [16]

Peugeot 306 – 1,5-4,6 % mai puțin la biocombustibil față de combustibilul convențional

Tab.2.1.3Consum de combustibil in timpul testelor cu un Peugeot 306[16]

Din acest experiment s-a concluzionat că diferențele de consum sunt insignifiante ,cu performanțe similare cu cele ale combustibililor obținuți din rapiță . Vehiculele au rulat normal fără mențiuni speciale față de operarea normală pe combustibil tradițional .

De asemenea s-a observat că proprietățile combustibilului produs din camelină este similar cu cel obținut din rapiță cu excepția conținutului mai mare de iod. Ținând cont de standardul EN 14214 care specifică un conținut de iod sub 120 ,este posibil ca acest combustibil să întâmpine greutăți în implementarea sa în Uniunea Europeană .

Tab. 2.1.4Nivelul de uzura a metalelor utilizând ca lubrifiant ulei după folosirea de esteri cu iod cu valoare cuprinsă intre 155 si 115 la un interval de 8000 km [16]

Datorită vâscozității ridicate probleme pot aparea în cazul folosirii în climate cu temperaturi joase.

Pentru îmbunătățirea acestui aspect mixurile cu alți esteri si aditivarea pentru scăderea punctului de curgere trebuiesc luate în considerare .

2.2 Motorul Diesel – Scurt istoric

Anul 1893 este considerat anul nașterii motorului diesel,o dată cu înregistrarea celui de-al doilea brevet al lui Rudolf Diesel.Primul motor diesel a fost testat,la data de 17 februarie 1897,de către societatea MAN.

Motorul de la bun început a fost conceput să funcționeze cu ulei vegetal ,primul test de acest gen folosind ulei de arahide.Diesel a declarat în 1911 că motorul său poate să folosească diferite uleiuri de plante ceea ce va contribui la o dezvoltare a agriculturii.Tot el, în 1912 ,afirmă că folosirea uleiului vegetal pentru motoare este nesemnificativă în prezent dar aceste uleiuri în timp vor deveni la fel de importante precum sunt astazi produsele din petrol si cărbune.[21],[50],[52]

Specificații:

Motor cu un cilindru in 4 timpi, răcit cu apă, injecție cu aer comprimat
Putere: 14.7 kW (20 cp)
Consum: 317 g/kWh (238 g/cp-hr)
Eficientă: 26.2%
Rotații pe minut: 172 min-1
Capacitate cilindrică: 19.6 L
Diametrul cilindrului: 250 mm
Cursa cilindrului: 400 mm

[51]

Fig .2.2.1 – Primul motor diesel funcțional (1897)

Sursa : https://www.dieselnet.com/tech/diesel_history.php

Folosirea excesivă a combustibililor tradiționali a dus la creșterea îngrijorării publicului larg față de problemele de mediu și sănătate.Criza energetică din ultimii ani ,care a cauzat o creștere a prețului combustibililor, cât și perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili în viitorul nu foarte îndepărtat ,a impulsionat segmentul de cercetare în identificarea unor surse de energie alternative.Se pare că vorbele vizionarului Rudolf Diesel au devenit realitate și uleiul obținut din culturi regenerabile ,care pentru folosire în scopuri energetice, a devenit foarte important în țările din Uniunea Europeană.

Luând în considerare independența energetică obținută în urma culturilor oleaginoase,fermierii s-au orientat spre folosirea propriilor producții de ulei vegetal ca și combustibil pentru tractoarele și utilajele agricole folosite în activitățile agricole.În prezent uleiul pur de camelină este folosit ca și combustibil pentru motoarele diesel ale tractoarelor,combinelor încarcătoarelor frontale cu braț telescopic precum și pentru anumite echipamente agricole cum ar fi mașina de balotat.

2.3.Caracteristicile uleiurilor vegetale pentru motoarele diesel din agricultură

Uleiul vegetal pur utilizat ca biocombustibil pentru motoarele Diesel prezintă o serie de avantaje și anume:este un combustibil regenerabil, relativ ușor de produs în unitatea proprie, ceea ce conduce spre independențaenergetică a fermelor vegetale iar prețul de cost al uleiului vegetal este mai mic în comparație cu cel al motorinei.Posibilitățile de reducere substanțială a pretului se observădacă se produce în unitatea proprie din producție, sau din achiziții, cu valorificarea integrală a produselor secundare (șroturi, sedimente, coji).

Gradul de poluare este mult mai redus comparativ cu motorina deoarece compușii sulfului lipsesc iardatorită prezenței oxigenului în molecula de ulei vegetal, combustia în cilindrii motorului se realizează cu formare de funingine în cantități mult diminuate.

Uleiurile vegetale sunt constituite în principal din trigliceride, care sunt esteri ai alcoolului trihidroxilic cu glicerina și 3 acizi grași. Acizii grași pot fi saturați (fără legături duble între atomi de carbon alăturați), sau nesaturați (una sau mai multe legături duble între atomii de carbon alăturați). Ponderea acizilor grași existenți într-un ulei vegetal, în principal este determinată genetic.

Uleiurile cu un conținut ridicat de acizigrași saturați sunt relativ stabili la oxidare, pe când cele cu un conținut ridicat de acizi grași nesaturați sunt mai puțin stabili.

Tab.2.3.1 – Conținutul de acizi grași din uleiul vegetal pur [24]

Calitatea uleiurilor vegetale, determinată în special de ponderea acizilor grași conținuți,mai poate fi influențată și de substanțe asociate ale grăsimilor (fosfolipide, tocoferoli, etc.), conținut de apă, impurități solide și altele.

Fosfolipidele sau fosforul din uleiurile vegetale,influențează negativ stabilitatea la oxidare șiprovoacă înfundarea filtrelor (prin hidratarecrește volumul). De asemeneareduc temperatura de combustie rezultând depozite în camera de ardere și scurtează durata de viață a catalizatoarelor.

Conținutul de fosfolipide este dependent de gradul de rafinare.

Nivelul scăzut al fosforului în uleiurile nerafinate, poate fi menținut scăzut, în principal prin: utilizarea exclusivă de semințe oleaginoase mature și extragerea uleiului din semințe prin presare la rece.

Tocoferolii sau antioxidanți naturali,măresc stabilitatea la oxidare a uleiurilor vegetale.

Conținutul de apă este determinat în principal de apa conținută în materia primă (umiditatea semințelor).El poate crește pe parcursul depozitării și transportului uleiului, ca urmare a manipulării necorespunzătoare .La temperaturi scăzute apa cristalizează și înfundă filtrele.

La interfața dintre apă și ulei se pot dezvolta microorganisme ducând la colmatarea filtrelor (DIN 51605 – 0,075% apă).

Particulele solidedetermină înfundarea filtrelor de combustibil, deteriorarea pompei de injecție și a injectoarelor precum și formarea de depozite în camera de ardere.

Pentru eliminarea particulelor solide se impune:decantarea careeste necesară dar nu suficientă și filtrarea care este obligatorie.

Structura și compoziția uleiurilor vegetale influențează principalele lor proprietăți caracteristice: densitate, vâscozitate, putere calorică, punct de inflamabilitate.

Tab.2.3.2 – Principalii indici calitativi ai motorinei și uleiurilor vegetale [24]

Putere calorifică a uleiului vegetal este apropiată de cea a combustibilului clasic, de unde rezultă un consum de combustibil/ha cu diferențe nesemnificative între motorină și uleiul vegetal crud.

Uleiul vegetal este un biocarburant mai puțin poluant iar arderea lui este completă.

Vâscozitatea uleiului este mai ridicaăa decât a motorinei de circa 10 ori, cu efecte negative privind curgerea prin circuitele de alimentare, filtrarea și dispersarea combustibilului în cilindrii motorului.

Corectarea vâscozității uleiurilor vegetale impune adaptări tehnice ale motorului.

Punctul de inflamabilitate ridicat al uleiurilor vegetale are efecte pozitive asupra depozitării și transportului, însă îngreunează pornirea motorului și necesită adaptări tehnice ale acestuia.[24]

2.4 Standardul de calitate

Standardul DIN 51605 interzice amestecul uleiului cu motorină. Uleiul nu este miscibil în totalitate cu motorina și ca atare, arderile în interiorul motorului sunt incomplete și pot apărea efecte negative.

Uleiurile vegetale pot fi utilizate ca biocarburanți la motoarele Diesel numai dacă acestea corespund unor norme de calitate, care se ating prin respectarea anumitor condiții, impuse în principal de structura și compoziția lor.[36]

Tab.2.4.1 – Standardul de calitate DIN 51605/ Oct 2010, cu aplicare de la 01. 01. 2012 [24]

CAPITOLUL III

Materiale și Metode

3.1.Justificare și obiective

Dependența de combustibili fosili este o problemă cu care ne confrunăm în fiecare zi.

În ultimul timp nivelul de poluare a crescut peste limitele impuse și devine o problemă care nu numai că afectează mediul înconjurător dar și sănătatea noastră.În ultimul timp s-au căutat multiple soluții de reducere a emisiilor poluante și în special al celor de oxid de azot și sulf care odată ajunse în atmosferă contribuie la formarea smog-ului și ploii acide. Uleiul de camelină este un ulei de calitate superioară care este echilibrat din punct de vedere al acizilor grași polinesaturați Omega-3 si Omega-6 și prezintă un conținut de proteine foarte ridicat care poate fi utilizat în dieta pe care o au animale.

Cultura de camelină a fost introdusă cu scopul de a produce combustibili alternativi.Oameni de stiință au obsevat că uleiul de camelină rezultat în urma presării la rece sau folosind anumiți solvenți,rezultă într-o cantitate mai mare decât alte tipuri de plante oleaginoase si anume 35-40% conținut de ulei.

Studiul aceasta a fost realizat pentru a analiza producția de camelină și testarea uleiului pe un motor de tractor agricol.

3.2.Cercetare,experimente și teste practice

Cercetările privind evaluarea productiei și extracția uleiului s-au desfășurat în incinta laboratorului de biotehnologii fermentative din cadrul USAMV ,în perioada Iulie 2016 – Iunie 2017.

Experimentele practice pentru testarea uleiului de camelinăs-au efectuat în perioada Noiembrie 2015 – Aprilie 2016, în următoarele locații :

Primul test a avut loc în incinta campusului USAMV din București (Fig.3.2.1)

Al doilea test a avut loc în localitatea Moara Domnească din Judetul Ilfov, la ferma didactică Moara Domnească ce aparține SDE Belciugatele – USAMV București (Fig.3.2.2)

Fig.3.2.1 – imagine satelit teren USAMVFig.3.2.2 – imagine satelit teren Moara Domneasca

3.2.1.Evaluarea producției de camelină

Plantele de camelină folosite în acest proiect au fost recoltate din zona Copșa Mică.

Etapele cercetării de laborator descrisă în acest capitol s-au desfașurat pe o perioadă de 6 zile.

Evalurea producției este rezultatul mai multor etape care necesită mai mulți pași după cum urmează :

Se recoltează numărul de plante de pe un metru liniar și se numară.

Se calculează numărul rândurilor în funcție de distanța dintre rănduri,iar în acest caz avem 8 rânduri (100:8 = 12,5 cm).

Densitatea plantelor pe metru pătrat

Se calculează înmulțind numărul răndurilor(8) cu numărul plantelor de pe un metru

liniar(69) = 552 plante/mp

Tab 3.2.1.1 – Reprezentarea suprafeței de 1 metru pătrat de cultură

Lățime: 100 cm (8 rânduri)

Seîntocmește un tabel care conține urmatoarele caracteristici ale plantei în ordinea urmatoare:înălțime plantă,număr de ramificații,număr de silicule pe plantă,număr de semințe în seliculă.

Se ia fiecare plantă în parte și se masoară pentru a sedetermina lungimea de la vârf până la baza rădăcinei.

Se numărăramificațiile,numărul de silicule per plantă și numărul de semințe în siliculă.

Fig.3.2.1.1–plantă de camelină Fig.3.2.1.2 – ramificație

Fig.3.2.1.3 – siliculăFig.3.2.1.4–semințe

Tab 3.2.1. – Rezultate cercetare înlaborator

Se completeazătabelul,se face pe rând media numai pentru numarul de ramificații, numărul de selicule per plantă și numărul de semințe în siliculă.

Media numărului de ramificații per plantă = 2,681

Numărul total de ramificații / Numărul de plante (69)

Media număr de silicule per plantă = 53,159

Numărul total de silicule / Numărul de plante (69)

Media număr de semințe în siliculă = 7,57

Suma totală a mediilor de semințe din 3 silicule / Numărul de plante (69)

Masa a 1000 de boabe (MMB) = 1,204 g

Se numără 1000 de boabe,se cântăresc ultilizând o balanță analitică pentru a li se afla masa .

Fig.3.2.1.5 –cantitate 1000 boabe Fig.3.2.1.6 –balanța analitică

Producția la hectars-a calculat în funcție de rezultatele obținute mai sus, care vor fi introduse în formula finală.

Producția evaluată(kg/ha) = (D x Nr.silicule/pl x Nr.semințe/siliculă x MMB)/100

unde:

D = densitatea plantelor/mp

Nr.silicule/pl = număr de silicule per plantă

Nr.semințe/siliculă = număr de semințe în siliculă

MMB = masa a 1000 de boabe

Producția evaluată(kg/ha) = (552 x 53,159 x 7,57 x 1,204)/100 = 2674,47 kg/ha

3.2.2.Extracția uleiului

Pentru extragerea uleiului de camelină din semințe prin presare la rece s-a utilizat o presă Pure Nature CZ R109 ( proveniența China ),aflată în laboratorul de biotehnologii fermentative , proprietatea facultății.

Presa are o capacitate de 5 kg/h

Fig. 3.2.2.1 – presa Pure Nature CZ R109

În prima etapă se pre-încălzește presa timp de 20 de minute .

Pentru acest experimentam folosit 2 probe cu semințe de camelină,fiecare probă cu masa de 200 grame . Cântărirea probelor s-a efectuat folosind un cântar obișnuit .

Fig.3.2.2.2-Cântar Fig.3.2.2.3Proba 1Proba 2

După ce presa s-a încălzit începe procesul de extracție.

Uleiul rezultat în urma extracțieia fost transvazat din vasul de colectare în 2 cilindri gradați.

Șrotul a fost pus în 2 boluri de plastic și cântărit.

În a doua etapă se masoară volumul de ulei imediat ,cantitatea de șrot obținută după extracție, temperatura uleiului și durata extracției.

Fig.3.2.2.4 – cilindru gradat Fig.3.2.2.5 – pâlnie de sticlă

Volumul de ulei imediat rezultat în urma extracției:

P1 – 74 ml ; P2 – 77 ml

Media volum de ulei imediat rezultat în urma extracției:

MUI : 75,5 ml ( MUI = medie ulei imediat )

Volum de ulei per 100 g de sămânță:

37,75ml

Cantitate șrot rezultat:

P1- 120g ; P2- 115g

Medie cantitate șrot rezultat:

MS: 117,5g

Cantitate șrot per 100 g de sămânță:

58,75g

Fig.3.2.2.6 – de la stânga la dreapta Proba 1 – șrot Proba 1 – ulei Proba 2 – ulei Proba 2– șrot

Temperatura uleiului rezultat dupa extracție :Proba 1 – 30,5°C, Proba 2 – 33,5°C

Fig 3.2.2.7 – termometru

În urma extracției celei de-a doua probe la o temperatură mai mare s-a obținut mai mult ulei ceea ce înseamnă că aplicarea unei temperaturi mai mari eficientizează extracția,rezultând mai mult ulei.Acest lucru se poate observa în Fig,3.2.2.6

Timpul de extracție inregistrat :

Proba 1 – 3 min 17 s

Proba 2 – 3 min 20 s

A treia etapă este reprezentată de decantarea probelor de ulei.

Uleiul este lăsat la decantat în frigider 72 ore pentru a se separa particule lichide de cele solide.

Fig 3.2.2.8 – ulei lăsat la decantat 72h

A patra și ultima etapă , este reprezentată de transvazarea uleiului în alt cilindru gradat, măsurarea sedimentului și calcularea randamentului.

Fig.3.2.2.9 P1 – sediment ;P1–ulei pur P2 – sediment ; P2 – ulei pur

Volum ulei decantat : P1 – 59,5 ml ; P2 – 62 ml

Medie volum pur: MVP :60.75 ml

Volum ulei decantat: 30,375 ml/100 g sămânță

Sedimentul: P1 – 14,5 ml ; P2 – 15 ml

Medie sediment: 14,75 ml

Sediment: 7,375 ml/100 g sămânță

Randament ulei decantat : P1 –54,8% ; P2 – 57,1%

Medie randament ulei decantat: MUD : 55,95%

Randament : 27,97%/100g sămânță

3.3 Test practic pe un tractor agricol

3.3.1Adaptarea motorului diesel pentru funcționarea cu ulei vegetal pur

Funcționarea motoarelor Diesel pe termen lung cu ulei vegetal 100%,este posibilă numai dacă se corectează doi dintre parametrii de bază ai uleiurilor:punctul de inflamabilitate și vâscozitatea.

Corectarea vâscozității uleiului se poate realiza cu ajutorul unui adaptor (convertor) prevăzut cu preîncălzitor, care ridică temperatura uleiului la 70 – 80°C, temperatură la care parametrii acestuia sunt apropiați de cei ai motorinei, și care trebuie adăugat motorului Diesel pe circuitul de alimentare cu combustibil.

Punctul de inflamabilitate ridicat al uleiului vegetal impune pornirea motorului pe motorină și trecerea pe alimentarea cu ulei vegetal, tot cu ajutorul adaptorului, după încălzirea uleiului la 70 – 80°C.

Adaptorul a fost conceput și realizat de Conf.Dr.Ing.Dobre Paul de la catedra de mecanizare a USAMV București. Sistemul implică un adaptor electromagnetic cu comutare automată de pe motorină pe ulei vegetal,cu preîncălzitor electric și protecție împotriva supraîncălzirii.

Adaptorului electromagnetic cu comutare automată și preîncălzitor electriceste superior celorlalte tipuri de adaptoare, îmbinând comutarea automată asistată de un termostat, cu încălzirea rapidă a uleiului cu elemente electrice.

Comutarea automată este realizată cu componente electromagnetice prin intermediul unor electrovalve.

Fig.3.3.1.1- comutator automat

FIG.3.3.1.2. – Schema hidraulică generală a adaptorului cu comutare automată și încălzirea electrică a uleiului

RM – rezervor motorină; RU – rezervor ulei; EVTU și EVRU – electrovalve tur-retur ulei; EVTM și EVRM – electrovalve tur-retur motorină; PRU – preîncălzitor ulei vegetal; PA – pompă alimentare; FG și FF – filtre combustibil; PI – pompă injecție; I – injectoare.

FIG.3.3.1.3- Schema electrică generală a adaptorului electromagnetic cu comutare automată și încălzirea electrică a uleiului

R1, R2, R3 – relee electromagnetice; Tm1 – termostat de comandă; Tm2 – termostat de protecție; B1 și B2 – elemente de încălzire electrice; EVTU și EVRU – electrovalve tur-retur ulei; EVTM și EVRM – electrovalve tur-retur motorină; I2 – comutator manual de trecere pe motorină.[25]

Fig. 3.3.1.4 – Motorul adaptat pentru funcționarea cu ulei vegetal (10.11.2015)

Montarea adaptorului pe motor nu implică modificări ale sistemului de alimentare al motorului,cu excepția racordării dispozitivului la sistemul de alimentare,motorul funcționând atât pe motorină cât și pe ulei vegetal,în funcție de opțiuni. Valoarea totală a adaptorului nu depășește 1000 de lei,componentele fiind produse în România.

Indiferent de tipul adaptorului, instalația de alimentare a motorului trebuie să fie prevăzută cu un rezervor suplimentar de combustibil. De regulă rezervorul de motorină din dotarea motorului devine rezervor de ulei, iar cel suplimentar, de capacitate mai mică (5 – 10l) devine rezervor de motorină (Fig.3.3.1.4 ), acesta fiind necesar numai la pornirea motorului și funcționarea acestuia până se încălzește uleiul și totodată la spălarea sistemului de ulei înainte de oprirea motorului.

Pentru reducerea pierderilor termice preîncălzitorul se montează cât mai aproape de pompa de alimentare a sistemului.

Pentru buna funcționare a sistemului de alimentare și pornirea ușoară a motorului,indiferent de tipul de adaptor utilizat, înainte de oprirea motorului, se impune spălarea sistemului de ulei. Acest lucru presupune ca înainte de oprirea motorului cu 10 – 15 minute, instalația să fie trecută manual pe alimentarea cu motorină, pentru a permite spălarea sistemului de ulei și încărcarea lui cu motorină. [25]

3.3.2. Testarea efectivă a uleiului de camelinăpe un tractor agricol

Primele teste utilizând ca biocarburant ulei pur de camelină s-au efectuat pe datade 10.11.2015 încampusul USAMV pe o suprafață de teren agricol de 2500m2.

Tractorul folosit este un model U650-M(modernizat) echipat cu un plug PP3-30.

Plugul purtat este echipat cu 3 trupițe clasice cu răsturnarea brazdei pe partea dreaptă,lățimea de lucru a unei trupițe este de 30 cm si lățimea plugului este de 90 cm. Adâncimea maximă de lucru este de 30 cm.

Tractorul a funcționat cu 100% ulei de camelină în timp ce a arat toată suprafața.

Pe perioada funcționării motorului nu s-au observat semne sau anomalii, constatându-se că tractorul a funcționat la parametri normali din punct de vedere mecanic .

Fig.3.3.2.1 – Agregat de arat format din tractor U650-M + plug purtat PP3-30

Fig.3.3.2.2 – teren USAMV unde s-a efectuat testul

Pe data de 07.04.2016 s-a efectuat un alt test folosindu-se agregatul de discuit format din tractorul U650-M + grapa cu discuri GDU3de data aceasta la ferma didactică Moara Domnească – USAMV București, scopul fiind identificarea consumului de combustibil pe unitatea de suprafață. (Fig.3.3.2.3)

Lungimea terenului pe care s-a grapat a fost de 1235m și lățimea de 12m (2 treceri dus-întors) rezultând o suprafață de 14820 m2.

Fig.3.3.2.4 – terenMoara Domneasca unde s-a efectuat testul (Sursa Google)

Fig.3.3.2.4 – terenMoara Domneasca unde s-a efectuat testul (Sursa Google)

CAPITOLUL IV

Rezultatele testării uleiului de camelină pe un tractor agricol

În primul test care s-a desfașurat pe terenul din incinta USAMV București având ca scopoperațiunea de arat a unui hectar de pamânt agricol s-au obținut urmatoarele rezultate:

Consumul de motorină la hectar înregistrat – 26,5 litri

Consumul de ulei de camelina înregistrat – 25,6 litri

In al doilea test care s-a desfasurat la Moarea Domneasca avînd ca scop operațiunea de graparea unui hectar de teren agricol s-au înregistrat urmatoarele rezultate:

Consumul de motorină la hectar înregistrat- 5 litri.

Consumul de ulei de camelină la hectar înregistrat – 4,5 litri.

La lucrarea de arat s-a observat o scădere de combustibil de 0,9 l/ha (comparativ cu motorina)

La lucrarea de grapats-a observat o creștere de combustibil de 0,5 l/ha (comparativ cu motorina)

În concluzie, dacă ținem cont de puterea energetică a uleiului, care este ceva mai mică decât a motorinei, am fi tentați să spunem că, consumul este ceva mai mare. Numai că puterea energetică este dată pe kilogramul de combustibil, iar noi când alimentăm ne raportăm la litri de combustibil. Deoarece uleiul vegetal are densitatea mai mare decât motorina, când facem transformarea în litri, consumul este cam același.

Prețul unui litru de ulei vegetal presat la rece neprelucrat chimic este de aproximativ 3 lei,iar prețul motorinei este de aproximativ 4,5 lei.

Făcând un calcul economic în afara de economia obținută din diferența dintre cei doi carburanți,șroturile obtinute în urma obținerii uleiului pot fi valorificate ca furaj pentru animale la un cost de aproximativ 1 leu/kg.

În urma multiplelor culturi experimentale a rezultat că un hectar de culturi oleaginoase pot asigura combustibilulnecesar pentru cultivarea a 6 ha de pământ.

Capitolul V

Concluzii generale si recomandări

Camelina este o plantă adaptabilă care poate fi cultivată de 2 ori pe anîn zona temperată , pe mai multe tipuri de terenuri care se pot afla în diferite faze de degradare precum și terenurile poluate cu metale grele. Este o plantă care are o perioada scurtă de vegetație(90 – 95 de zile) și care rezistă la temperaturi scăzute de până la -5 grade Celsius

Avantajul principal pentru care este cultivată această plantă il reprezintă concetrația mare de ulei (35-40%) și productivitatea la hectar (uneori ajunge pâna la 2600 kg) care se traduce printr-o sursă potențială de biocarburant, utilizat ca atare.

Acizii grași polinesaturați alfa-linoleic(C18:3) și gamma-linolenic(C18:2) se găsesc în uleiul de camelină în raport de 1:2 –este recomandat de nutriționiști.

Pe lângă faptul că poate fi folosit ca biocarburant uleiul de camelinăare deasemenea și o valoare nutrițională mare ceea ce a dus la utilizarea atât în industria alimentară pentru conținutul mare de omega-3 cât și ca bio-lubrifiant în industria cosmeticelor.

Un avantaj îl reprezintă cantitatea mică de samânță folosită(6 – 8kg/ha), astfel costurile se reduc substanțial.

Camelina este o plantă premergatoare pentru cele mai multe culturi ,are capacitate de autoreglare a vegetației și se poate cultiva pe terenuri marginale ,neproductive ,sau poluate cu metale grele .

Șrotul de camelină este bun în hrana animalelor fiind valorificat ca atare , aceasta contineaproximativ 40% proteină.

Tratamentele fitosanitare efectuate pe parcursul cultivării sunt puține astfel încât prețul pentru 1 kg de camelină este la nivelul rapiței deși producția de rapiță este mai mare(aproximativ 3000-4000kg/ha).

Uleiul de camelină nu se deteriorează în timpul rafinarii sau dacă este depozitat o perioadă lungă de timp.

Uleiurile vegetale pot fi utilizate ca biocarburanți la motoarele Diesel numai dacă acestea corespund unor norme de calitate, care se ating prin respectarea anumitor condiții, impuse în principal de structura și compoziția lor ,conform standardului DIN 51605 .

Uleiul nu este miscibil în totalitate cu motorina și ca atare, arderile în interiorul motorului sunt incomplete și pot apărea efecte negative deci se recomanda a se combina cu motorină atata timp cat nu este supus în prealabil rafinării.

Puterea calorică a uleiului vegetal pur este apropiată de a motorinei, iar arderea în cilindrii motorului este completă.

Pentru funcționarea motorului Diesel cu ulei vegetal, sistemul de alimentare trebuie dotat cu un rezervor suplimentar de combustibil.

Pentru buna funcționare a sistemului de alimentare și pornirea ușoară a motorului, înainte de oprirea acestuia, se impune spălarea sistemului de ulei și încărcarea lui cu motorină.

La lucrarea de arat s-a observat o scădere de combustibil de 0,9 l/ha (comparativ cu motorina)

La lucrarea de grapat s-a observat o creștere de combustibil de 0,5 l/ha (comparativ cu motorina)

Făcând un calcul economic în afara de economia obținută din diferența dintre cei doi carburanți,șroturile obținute în urma obținerii uleiului pot fi valorificate ca furaj pentru animale la un cost de aproximativ 1 leu/kg.

Prețul unui litru de ulei vegetal presat la rece neprelucrat chimic este de aproximativ 3 lei,iar prețul motorinei este de aproximativ 4,5 lei.

Dacă ținem cont de puterea energetică a uleiului, care este ceva mai mică decât a motorinei, am fi tentați să spunem că, consumul este ceva mai mare. Numai că puterea energetică este dată pe kilogramul de combustibil, iar noi când alimentăm ne raportăm la litri de combustibil. Deoarece uleiul vegetal are densitatea mai mare decât motorina, când facem transformarea în litri, consumul este cam același.

În viitor uleiul de camelină va putea fi folosit și în alte sectoare cum ar fi cel feroviar ,auto sau aviație. În Europa , ITAKA – un proiect colaborativ aflat în desfășurare , are ca unul dintreobiective producerea sustenabilă de kerosen sintetic. Datorită numeroaselor sale calități ,ITAKA a ales camelina ca fiind cea mai bunăsoluție pentru o recoltă sustenabilă,capabilă să livreze suficientă producție în Europa .

Combustibilii bazați pe ulei de camelină au atras în ultimul timp atât interesul companiilor aviatice civile cât si cel al armatei .Marina Statelor Unite , Forțele Aeriene ale Statelor Unite ,liniile aeriene Japoneze (JAL) au efectuat in perioada 2010 – 2011 multiple teste pe o varietate mare de aeronave și motoare ”(teste reușite)”,toate testele efectuate folosind exclusiv combustibil bazat pe ulei de camelină. Ca o concluzie generală,amestecul de combustibil pe baza de jet de camelină testat îndeplinește din punct de vedere al performanței toate specificațiile carburanților pentru aviație.

Simplitatea lucrărilor și costurile reduse de cultivare combinate cu productivitate crescută la hectar și cu numeroasele întrebunițări ale semințelor fac din Camelina Sativa o soluție excelentă cu un vast potențial industrial ,în special ca viitoare sursă sustenabilăde carburant.

CAPITOLUL VI

Referințe bibliografice

1. Abramovic, Helena and Abram, Veronika , (2005) – Physico-Chemical properties, Composition and oxidative stability of Camelina sativa oil. Food Technology and Biotechnology, 43 (1) 63-70

2. Agegnehu, M. & Honermeier, B.,(1997) – Effects of seeding rates and nitrogen fertilization on seed yield, seed quality and yield components of false flaxn (Camelina sativa Crtz.). Die Bodenkultur, 48(1),15-21.

3. Aurore  Bernardo, Robin Howard-Hildige, Adrian O'Connell, Robert Nichol, Jim Ryan, Bernard Rice, Edward Roche, J.J Leahy- Industrial Crops and Products, Volume 17, Issue 3, May 2003, Pages 191-197

4. Bala, B. K.,(2005). Studies on biodiesels from transformation of vegetable oils for diesel engines. Energy Edu. Sci. Technol. 15:1–45.

5. Bonjean, A. , Le Goffic, J., (1999) – Camelina – Camelina sativa (L.) Crantz : an opportunity for European agriculture and industry. OCL, 5 (5): 20-25

6. Carraretto, C., Macor, A., Mirandola, A., Stoppato, A., and Tonon, S.,(2004) – Biodiesel as alternative fuel: Experimental analysis and energetic evaluations. Energy 29:2195–2211

7.Demirbas, A. (2002a) – Gaseous products from biomass by pyrolysis and gasi?cation: effects of catalyst on hydrogen yield. Energy Convers. Mgmt. 43:897–909.

8. Demirbas, A.(2002b) – Diesel fuel from vegetable oil via transesterification and soap pyrolysis. Energy Sources 24:835–841

9.Demirbas, A.(2005) – Biodiesel production from vegetable oils via catalytic and non-catalytic supercritical methanol transesterification methods. Progress Energy Combus. Sci. 31:466–487.

10. Demirbas, A. ,(2007) – Progress and recent trends in biofuels. Progress Energy Combus. Sci. 33:1–18.

11. Demirbas, B.,(2009a) – The global climate challenge: Recent trends in CO2 emissions from fuel combustion. Energy Edu. Sci. Technol. 22:179–193.

12. Demirbas, B. (2009b) – Biofuels for internal combustion engines. Energy Edu. Sci. Technol. 22:117– 132

13. Donatas Koncius ,Danute Karcauskiene – The efect of nitrogen fertilisers sowing time and seed rate on the productivity of Camelina Sativa , Zemdirbyste Agriculture ,vol.97 ,No.4 (2010),p.37- 46

14. Dubois V., Breton S., Linder M., Fani J.L., Parmentier M. , – Fatty acid profiles of 80 vegetable oils with regard to their nutritional potential. Eur. J. Lipid Sci. Technol. 2007;109:710–732.

15.Ejaz Ahmad Waraich, Zeeshan Ahmed, Rashid Ahmad, Muhammad Yasin Ashraf, Saifullah, Muhammad Shahbaz Naeem and Zed Rengel (2013) – Camelina sativa, a climate proof crop, has high nutritive value and multiple-uses: a review;Australian Journal of Crop Science AJCS 7(10):1551-1559

16. Frohlich B., Rice – Evaluation of Camelina sativa oil as a feedstock for biodiesel production Industrial Crops and Products, Volume 21, Issue 1, January 2005, Pages 25-31 A.

17. F. Imbrea, S. Jurcoane, H. V. Halmajean, M. Duda, L. Botos – Camelina sativa: A new source of vegetal oils Romanian ; Biotechnological Letters Vol. 16, No. 3, 2011

18. Godeša, T., Jejčič, V., Poje, T., (2010) – Characteristics of a tractor engine using mineral and biodiesel fuels blended with rapeseed oil, Scientia Agricola, vol. 67, University of Sao Paulo, Piracicaba, Brasil

19. Kevin J.Harrington, (1986) – Chemical and physical properties of vegetable oil esters and their effect on diesel fuel performance. Biomass, 9:1- 17.

20. Stefana Jurcoane, Facultatea de Biotehnologii Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară-București
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011

21. Oprean, Mircea Ioan , Automobilul modern ,Ed. Academiei Romane p.164

22. Patil PD, Gude VG, Deng, S.,(2009) Transesterification of Camelina sativa oil using supercritical and subcritical methanol with cosolvents. Energy Fuels 24: 746-751

23. P.Dobre , S.Jurcoane,F. Matei , C.Stelica, , N.Farcas , A.Moraru – Camelina sativa as a double crop using the minimal tillage system , Romanian Biotechnological Letters Vol.19, No2, 2014

24.Paul Dobre – Uleiurile vegetale –Biocombustibili pentru motoarele diesel din agricultura si transporturi ,USAMV Bucuresti

25.Paul Dobre – Adaptarea (Convertirea) motoarelor dieselpentru funcționarea cu ulei vegetal pur , USAMV Bucuresti

26. Putman, D. H., J. T. Budin, L. A. Field, and W. M. Breene , (1993) Camelina: A promising low-input oilseed. Pages 314–322 in J. Janick and J. E. Simon, eds. New Crops. New York: John Wiley & Sons.

27. Reaney, M.J.T., Furtan, W.H., Loutas, P.,(2006) – A Critical Cost Benefit Analysis of Oilseed Biodiesel in Canada. BIOCAP, Ontario, Canada.

28. Yan, J.,Lin, T.,(2009) – Biofuels in Asia, Applied Energy 86, Supplement 1, p. S1-S10.

29. Vasudevan, P., Sharma, S., and Kumar, A.,(2005) – Liquid fuel from biomass: An overview. J. Sci. Ind. Res. 64:822–831.

30. Xuan Wu, Dennis Y.C. Leung- Optimization of biodiesel production from camelina oil using orthogonal experiment Volume 88, Issue 11, November 2011, Pages 3615–3624

31. Urbaniak, S.D., Caldwell, C.D., Zheljazkov, V.D., Lada, R. And Luan, L.,(2008) – The effect of cultivar and applied nitrogen on the performance of camelina sativa L. in the Maritime Provinces of Canada. Can. J. Pl. Sci. 88: 111-119.

32. Zubr Josef – Oil-seed crop:Camelina sativaIndustrial Crops and Products, Volume 6, Issue 2, 16 May 1997, Pages 113-119

33. Zubr, J. , Matthaus, B., (2002) – Effects of growth conditions on fatty acids and tocopherols in Camelina sativa oil. Industrial Crops and Products 15(2): 155-162.

34.Hotărâre nr. 1146 din 12 august 1958 pentru modificarea si completarea Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 212 din 8 februarie 1957, privind regimul de contractare al plantelor tehnice necesare industriei alimentare din România

35. Wikipedia – Enciclopedia liberă.

36.DIRECTIVA 2003/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport

37. https://issuu.com/terramiii/docs/brosura_cultura_plantelor_energetic –

Cultura Plantelor Energetice. Studiu de caz: Camelina

38. http://agrointel.ro/51274/cum-se-cultiva-camelina-planta/ – Cum se cultivă camelina – planta cu care îți poți asigura combustibilul necesar lucrărilor agricole și nutrețul animalelor

39. Camelina Production in Montana (USDA – CREES study), (2008) – http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.msuextension.org/pspp/documents/Camelina.pdf&gws_rd=cr&ei=hVI1WfqDDITi6AS56KvgBQ

40. http://press.jal.co.jp/en/release/200901/003159.html – Japan Airlines (January 30, 2009) – JAL Flight Brings Aviation One Step Closer to Using Biofuel

41. https://www.thoughtco.com/top-alternative-fuels-1203832- Top Alternative Fuels, January 27, 2016 , www.thoughtco.com42.Crowley, J. G. and A. Frohlich, 1998. Factors affecting the composition and use of camelina. End of Project Report No.7.Chem.Soc.48:718-722

43. http://www.lozanahealth.com/camelina – What is camelina oil?

44. http://threefarmers.ca/wp-content/uploads/2014/07/Zubr-Research-Study-Stability-of-Camelina-OIl1.pdf – Camelina in human nutritionby Joseph Zubr.

45. Utilizarea eficientă a resurselor în UE –

http://ec.europa.eu/environment/basics/green-economy/efficiency/index_ro.htm

46. Uniunea energetică si combaterea schimbarilor climatice –

http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/energy/ro/

47.European Comission – 2050 low-carbon economy – https://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050_en

48.European Comission – Sustainability criteria–

https://ec.europa.eu/energy/en/topics/renewable-energy/biofuels/sustainability-criteria

49. Methanol Production, www.marinemethanol.com – http://www.marinemethanol.com/about-methanol/methanol-production

50. What is biodiesel? – http://www.cyberlipid.org/glycer/biodiesel.htm

51.Early History of the Diesel Engine – https://www.dieselnet.com/tech/diesel_history.php

52. Motor diesel – https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel

53.Jurnalul EU- http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52008XC0925(03)

54. Demirbas, A. (2009) Biofuels from Agricultural Biomass :Energy Sources, Part A, 31:1573–1582, 2009

55.http://agrointel.ro/51274/cum-se-cultiva-camelina-planta/- Cum se cultivă camelina – planta cu care îți poți asigura combustibilul necesar lucrărilor agricole și nutrețul animalelor

56.http://www.susoils.com/flights.php – Sustainable oils

57.http://www.itaka-project.eu/nav/pages/about.aspx –

Initiative Towards sustAinable Kerosene for Aviation (ITAKA)

58.Gabriela N. Țenea, Lavinia Andrei, Delia Dimitriu, Bogdan Matei, Paul Dobre, Ștefana Jurcoane – Biocarburant din Camelină : Soluție inovatoare pentru fermieri , 2016

59 . The EFSA Journal (2008) 590, 1-76 – Glucosinolates as undesirable substances in animal feed