PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [309161]

Licență

PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [309161]

Byadmin ianuarie 1, 2024

[anonimizat].univ.dr. Ioana POP COHUȚ

ABSOLVENT: [anonimizat]ŰS Anita

ORADEA

2017

[anonimizat]: [anonimizat] – realizarea unei planificări strategice a destinației turistice

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf.univ.dr. Ioana POP COHUȚ

ABSOLVENT: [anonimizat]ŰS Anita

ORADEA

2017

[anonimizat] a devenit o [anonimizat], [anonimizat], necesitatea cunoașterii potențialului turistic, a valorificării lui raționale se impune din ce în ce mai mult.

Determinarea potențialului turistic prin metode cantitative a [anonimizat] a teritoriului, de amenajări și dotari corespunzătoare valorii potențialului respectiv. În acest sens potențialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor două componente ale sale: componența naturală și componența antropică.

[anonimizat], configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile (frecvența redusă a [anonimizat]), valoarea terapeutică și abundența unor factori naturali, ([anonimizat], [anonimizat], etc).

[anonimizat] s-[anonimizat], [anonimizat], realizări actuale de prestigiu etc.

Într-o [anonimizat]-istorice, [anonimizat] o anumită funcționalitate pentru turism și constituie o premisă pentru dezvoltarea activității de turism.

[anonimizat], a [anonimizat] o activitate de turism și includerea acelui teritoriu în circuitul intern și international. [anonimizat] a [anonimizat] a Munților Apuseni (Bihorul sudic) și zona calcaroasă (Bihorul nordic), [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Pentru a realiza lucrarea: Dezvoltarea destinației turistice: [anonimizat] – realizarea unei planificări strategice a [anonimizat]-o în patru capitole. Astfel, în Cap. I [anonimizat]ației turistice, modul în care are loc crearea de valoare în cadrul unei destinații turistice; care sunt principalii pași în conturarea imaginii unei destinații turistice, care este modalitatea în care are loc evaluarea gradului de atractivitate a unei destinații turistice.

În Cap. II Specificiatatea și caracteristicile resurselor și a destinațiilor turistice, am trecut în revistă principalele resurse și destinații turistice din Comuna Gârda de Sus, județul Alba, am făcut o prezentare generală a Comunei Gârda de Sus, am inventariat principalele resurse turistice montane din comuna Gârda de Sus. De asemenea, am îrealizat o scurtă prezentare a resurselor turistice speologice dinn Comuna Gârda de Sus și am prezentat principalele trasee montane marcate din Comuna Gârda de Sus.

În Cap. III Strategia de dezvoltare a Comunei Gârda de Sus, am analizat elementele principale din strategia de dezvoltare a județului Alba referitoare la dezvoltarea turismului și am încercat să conturăm principalele elemente ale unei strategii de dezvoltare a turismului în Comuna Gârda de Sus .

În ultimul capitol, Cap. IV Concluzii și recomandări, am realizat o scurtă sinteză a lucrării precum și câteva recomandări de dezvoltare a turismului în regiunea și comuna analizată.

Cap. I Analiza și dezvoltarea destinațiilor turistice

Strategii de dezvoltare integrate la nivelul destinației turistice

Dezvoltarea unei destinații turistice depinde în primul rând de strategia de management implementată de către firmă, precum și de componentata de management al investiției din cadrul acestei startegii.

Inițial, multe companii încep cu ceea ce numim o strategie de concentrare. Asta înseamnă că cele mai multe dintre ele, pun accentul pe un singur tip de afacere. După o anumită perioadă de timp, o companie poate fi în situația de a observa că fie pierde oportunități de piață, ceea ce o pune în situația de a decide cu privire la oportunitatea de a intra în alte afaceri, în domenii similare, complementare sau total diferite. Acesta este unul dintre rolurile strategiei corporative.

Strategia corporativă se adoptă în întreprinderile de mari dimensiuni și constă în decizii referitoare la ce afaceri noi să cuprindă compania și de a selecta acele întreprinderi care răspund strategiei de dezvoltare și extindere a companiei.

Trebuie făcută distincția între strategia corporativă, care presupune managerierea unui portofoliu de afaceri, și strategia de afaceri, care presupune managerierea unei afaceri. Când vorbim despre crearea de valoare, ne gândim cum să concurăm într-o afacere.

Când vorbim despre strategie corporativă, trebuie să decidem pe care întreprinderile dorim să o dobândim.

Strategia de stabilitate, este o strategie utilizată destul de frecvent mai ales în cazul micilor afaceri sau a întreprinderilor familiale și presupune încercarea de a menține, probabil, un stil de viață pentru familie și o poziție stabilă.

Strategiile de creștere, presupune accentul pus pe extindere și dezvoltare, creșterea profitului companiei. Stategiile de creștere pot fi: Strategia de creștere pe verticală și strategia de creștere pe orizontală.

Strategia de creștere pe verticală este atunci când o organizație decide să investească în achiziția de afaceri care sunt furnizori pentru afacerea sa de bază. De exemplu un restaurant, cumpără o varietate de bunuri de la diferiți furnizori. Strategia de creștere pe verticală presupune achiziția sau investirea într-o afacere care furnizează resurse pentru restaurant.

Strategia de dezvoltare pe orizontală presupune achiziția de întreprinderi similare, dar de obicei în aceeași industrie. Putem vedea o mulțime de exemple în acest sens în industria hotelieră.

Strategia de dezvoltare pe orizontală presupune achiziția de întreprinderi similare, dar de obicei în aceeași industrie.

Așadar, în sinteză strategia orizontală, presupune mai multe companii sub același nume, o multime de companii de marcă. Beneficiul este reprezentat de faptul că se fructifică toate sinergiile rezultate din acest networking.

Deci avem aceste două strategii – integrarea verticală, în cazul în care se cumpără cumpărători și furnizori, sau orizontală în cazul în care se cumpără mai multe întreprinderi din cadrul aceluiași domeniu.

Crearea de valoare în cadrul unei destinații turistice

Așa cum am văzut mai sus, nu există două strategii la fel, însă toate strategiile depun eforturi pentru a crea valoare pentru clienți. Există foarte multe moduri în care firmele au învățat să facă acest lucru, însă cele mai importante sunt: să se concentreze pe crearea de valoare unică, pentru a avea caracteristici diferite – aceste caracteristici pot fi despre produs sau tehnologie, sau pot fi intangibile despre prestigiu, sau aspirație, sau statutul care este atașat la un anumit serviciu.

În acest caz, prin încercarea de a creea unicitate în ospitalitate, este de obicei nevoie de, o mare atenție și efort pentru servicii de calitate. Asta înseamnă, de obicei, că trebuie să ridice prețul, deoarece costurile pentru crearea de unicitate sunt mai mari. Deși există multe modalități de a crea unicitate sau o diferență, o atenție deosebită trebuie îndreptată spre înțelegerea clientului țintă.

Pe de altă parte sunt companiile cu o abordare diferită, axarea pe eficiență, pe reducrerea costurilor, obținând astfel beneficii pentru clienți prin prețuri reduse. De exemplu, companiile aeriene low cost. Un alt exemplu este McDonalds, cu vânzări miliarde de burgeri în întreaga lume pe care îi vinde la un preț relativ scăzut.

Ei bine, asta nu se întâmplă accidental. Există o serie de strategii pe care firmele trebuie să le desfășoare, în scopul de a avea low-cost. Pentru a realiza low-cost, trebuie îndeplinite condițiile pentru obținerea de economii de scară. Deci, economiile de scară reprezintă una din modalitățile prin care firmele din industria turismului și a ospitalității și nu numai, pot reduce costurile. Așadar, ori de câte ori vedem o companie care încearcă să-și consolideze și să-și crească cota de piață, prin achiziționarea mai multor hoteluri, trebuie să înțelegem că acesastă strategie de creștere se bazează pe reducerea costurilor, de exemplu a costurilor de marketing, costurile de distribuție, costurile de achiziție etc. O altă modalitate de reducere a costurilor în industria ospitalității este de utilizare eficientă a capacităților deținute, deoarece costurile efective fixe ale unei întreprinderi sunt mult mai mari în cazul în care cererea, sau volumul, sau dacă preferați, gradul de ocupare este redus. Deci, trebuie să păstrăm capacitatea de ocupare ridicată, de exemplu, într-un hotel, pentru a reduce costurile fixe efective.

În acest sens, multe întreprinderi sunt foarte îngrijorați cu privire la modalitatea în care pot manageria capacitatea deținută, indiferent că este vorba de un hotel sau de un avion. În cazul în care zboară gol, costul combustibilului, costul piloților, costul echipamentului, este imens. În cazul în care zboară plin, se vor reduce costurile.

Principalii pași în conturarea imaginii unei destinații turistice

Imaginea unei destinații turistice este conturată de o imagine, un logo, un simbol etc. care identifică și totodată diferențiază destinația turistică și care exprimă promisiunea unei experiențe memorabile ce este asociată cu destinația.

Imaginea unei destinații turistice este percepută de turist și susținută de experiențele anterioare ale acestuia, precum și de strategiile de comunicare ale destinației. În alegerea unei destinații turistice, turiștii pot să țină cont de particularități precum climat, frumusețea și atractivitatea destinației, complexitatea sau simplitatea ei, aglomerarea sau nu a destinației, monumente ale naturii, infrastructură, restaurante, divertisemntul etc., precum și de caracteristici intangibile precum sentimentul de siguranță, relaxare, libertate, potrivire cu profilul (singur, familie, grup, tineri, vârsta a 3-a etc.)etc. În această situație, stabilirea pieței țintă este esențială în analiza și promovarea destinației turistice, întrucât anumite aspecte ale unei destinații pot fi pozitive pentru un segment de turiști și negative pentru un altul.

Prin urmare, în vederea construirii imaginii unei destinații, trebuie să stabilească forma de turism preponderentă/formele de turism preponderente și ulterior produsul sau produsele turistice corespunzătoare, aceasta cu atât mai mult cu cât destinația turistică nu este o simplă localitate, ci o regiune.

destinație turistică cu o imagine eficientă evidențiază elemente cum sunt:

natură, peisaje, vreme bună, ambianță relaxantă, accesibilitate, infrastructură (toate acestea formează imaginea artistică),

vestigii istorice, monumente de artă, cultură regională (obiceiuri și tradiții, manifestări și evenimente etc.),

structuri de primire turistică (hoteluri, moteluri, restaurante, baruri etc.),

gastronomie regională (toate acestea formând imaginea psihologică),

stimulează economia regională (prin produsele și serviciile proprii oferite și consumate) și poate contribui la dezvoltarea sustenabilă a întregii regiuni.

De asemenea, în construirea identității unei regiuni ca destinație turistică o importanță deosebită o deține „familia de branduri” care face parte din destinația turistică. Datorită existenței multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate în țara noastră, în elaborarea strategiei de construire a brandului turistic România, privită ca destinație turistică în ansamblu, este necesară parcurgerea următoarelor etape succesive:

brandul turistic de țară,

brandurile turistice regionale componente,

brandul comunității locale,

brandurile turistice locale/individuale.

Pentru conturarea imaginii unei destinații turistice, este necesară continuarea studierii imaginii percepute de necunoscuți (turiști sau vizitatori), de nonvizitatori (cei care nu doresc să viziteze destinația cel puțin în perioada imediat următoare din motive emoționale și raționale), apoi de reveniți (cei care păstrează în memorie anumite imagini pe care apoi le compară cu imaginea existentă) și terminând cu cele percepute de profesioniștii care constată, analizează și apoi creează imagini artistice sau psihologice13.

Realizarea cât mai corectă a imaginii destinației turistice, face parte din planificarea strategică a destinației turistice și trebuie să parcurgă următorii pași:

1. identificarea formei de turism predominante pentru destinația turistică;

2. identificarea formei de turism reprezentative pentru destinația aleasă

3. analizarea potențialului turistic al destinației turistice;

4. identificarea unor atracții turistice reprezentative;

5. segmentarea și țintirea pieței,

6. analiza SWOT a destinației turistice;

7. stabilirea obiectivelor de poziționare a imaginii destinației turistice;

8. analiza competitorilor;

9. stabilirea obiectivelor de promovare pentru fiecare piață țintă stabilită.

Evaluarea gradului de atractivitate a unei destinații turistice

Literatura de specialitate oferă doar un număr limitat de studii referitoare atractivitatea unei destinații turistice. Aceste studii se concentrează exclusiv pe aspecte referitoare la modalitățile de măsurare a atractivității unei destinații și ignora analiza componentelor sale. Totuși unele modele se bazează pe presupunerea că turismul este un sistem, o funcție de cerere și o interacțiune a cererii. Pentru a reliefa acest aspect, atractivitatea unei destinații poate fi analizată prin următoarele dimensiuni: atracții – servicii de turism și facilități; istoric; cultură; cazare și recreere în aer liber. Atracțiile turistice și resursele pot fi exprimate prin modalități diferite, cum ar fi: metri pătrați (teren împădurit), grade (temperatura), km (drumuri) și camere (hoteluri).

Existența resurselor turistice într-o regiune reprezintă un element necesar pentru atractivitatea unei destinații dar nu pot stabili cu precizie gradul de atracție al acestei regiuni15. În caz contrar, prin simpla creștere a numărului de muzee, facilități de cazare, precum și drumeții, trasee ar putea să crească atractivitatea de ansamblu a unei regiuni. Atractivitatea unei destinații turistice depinde nu numai de numărul de resurse turistice situate într-o anumită zonă ci și de modul în care aceste resurse sunt evaluate și percepute de către turiști. Așadar, puterea de atracție a unei destinații turistice depinde nu numai de valoarea lor obiectivă, dar și de percepțiile

favorabile sau nefavorabile ale turiștilor. Prin urmare, este necesară cuantificarea gradului de atracție a unei destinații atât obiectiv (oferta efectivă), cât și subiectiv (cererea turistică).

Există mai multe caracteristici care pot fi folosite pentru a evalua atractivitatea destinațiilor turistice. Aceste criterii pot fi diferite sau similare de la o locație la alta. Evaluarea atractivității unei destinații turistice poate fi realizată ca o combinație de cinci caracteristici diferite, cum ar fi: mediul, infrastructura și accesibilitatea, cultura și viața socială, divertismentul, gastronomia locală.

Unele cercetări arată că cele mai utilizate caracteristici folosite pentru a evalua gradul de atractivitate al unei destinații turistice sunt: prețul, cultura și istoria, viața de noapte și posibilitățile de divertisment, shopp-ing-ul, peisajul îconjurător, vremea, accessibilitatea, siguranța, atitudinea localnicilor față de turiști și calitatea serviciilor.

Având în vedere că turismul este foarte competitiv la nivel global, este foarte important să înțelegem relațiile dintre cerere și ofertă – atractivitatea destinației turistice. Un inventar sistematic și complet al tuturor activelor turistice, amplasarea lor și potențialul reprezintă o condiție de bază pentru orice zonă turistică. Înțelegerea și evaluarea corectă a atractivității unei destinații turistice poate determina substanțiale beneficii economice și socio-culturale. Astfel de beneficii pot include:

Identificarea unei baze pentru creșterea calității vieții locuitorilor;

Încurajează dezvoltarea infrastructurii, a destinațiilor de recreere și petrecere a timpului liber;

Îmbunătățirea facilităților utilizate de către rezidenți și vizitatori;

Influențează dezvoltarea de facilități și servicii turistice care corespund cu caracteristicile zonei și profilul cultural, social și politic al rezidenților;

Dezvoltarea turismului în așa fel încât toate resursele din zonă vor fi conservate pentru utilizare atât în prezent, cât și în viitor;

Integrarea politicilor de turism cu alte politici elaborate în zonă;

Crearea unei baze solide pentru luarea deciziilor și coordonarea între sectorul privat și cel public;

creștere a satisfacției generale a vizitatorilor;

Furnizează un instrument eficient capabil să monitorizeze schimbările în atractivitatea destinației.

Atractivitatea unei destinații poate fi cuantificată din două perspective: a cererii și a ofertei. Prima perspectivă se bazează pe presupunerea că "destinația reflectă sentimente, convingeri și opinii pe care un individ are capacitatea de a le percepe despre o destinație și de a furniza satisfacție în raport cu nevoile sale de vacanță specială". În mod similar, atractivitatea turistică este dependentă de beneficiile personale aduse de o călătorie precum și de percepția acestor beneficii. Abordarea atractivității unei destinații din punct de vedere a ofertei este generată de atracțiile generale existente într-un anumit loc într-un anumit interval de timp.

În general, pentru determinarea atractivității unei destinații turistice se recomandă formularea și punerea în aplicare a următorilor pași:

Definirea regiunii din care face parte obiectul anchetei – Majoritatea studiilor se referă la dimensiuni administrative, teritorii, cum ar fi: un grup de site-uri turistice; un singur site, o provincie, o regiune dintr-un stat, o țară, un număr de țări. De obicei, cu cât este mai extinsă aria, cu atât mai important este detectarea și clasificarea sub-zonelor care au cel mai mare potențial de atractivitate.

Măsurarea zonei analizate – Studiile arată că regiunile turistice nu corespund în mod necesar regiunilor administrative. Modelele de distribuție spațială a resurselor nu coincid întotdeauna cu granițele administrative și politice.

Inventarul resurselor din regiune;

Gruparea resurselor în factori de atracție sau pe categorii – unul dintre cele mai complete inventare de resurse curpinde următoarele categorii:

Factorii naturali – includ topografia generală; flora și fauna; apropierea de lacuri, râuri, mare; insule și insulițe; izvoare termale și de apă minerală; caverne și cascade; temperatura; vânturi și precipitații etc.

Factorii sociali – arhitectura locală, moschei, monumente, muzee de artă, festivaluri de muzică și dans, evenimente sportive și concursuri, muzică populară și dansuri, bucătăria locală, obiecte de artizanat, produse specializate, târguri și expoziții, precum ospitalitatea localnicilor;

Factorii istorici – existența, stare și accesibilitatea la ruinele antice, importanță religioasă în ceea ce privește respectarea prezenței și a practicilor religioase; măsura în care un site poate fi bine cunoscut din cauza unor evenimente istorice importante.

Facilitățile de recreere și de cumpărături. Oferta de vânătoare, pescuit, înot, schi, navigație, golf, facilități de călărie. Arheologic și etnografic: muzee, grădini zoologice, grădini botanice, acvarii. Spa-uri de apă caldă minerale, drumeții, trasee, și locuri amenajate de picnic. Jocuri de noroc cazinouri, discoteci, teatre, cinematografe. Souveniruri și magazine de cadouri, magazine de artizanat, facilități de servicii auto.

Infrastructura, hrană și adăpost. Autostrăzi și drumuri; apă, energie electrică și gaze naturale; Servicii de siguranță; servicii de sănătate; comunicații; facilități de transport în comun. Hoteluri, restaurante, sate de vacanță, bungalouri, moteluri, facilități de campare.

Evaluarea atracțiilor – pot fi analizate de către cercetători, o echipă de experți, potențialii turiști și vizitatori.

Prezentarea rezultatelor sub forma unor hărți de atractivitate turistică – Cartografierea distribuției geografice a resurselor măsurate permite vizualizarea generală a atractivității unei regiuni.

Beneficiile cuantificării atractivității destinațiilor turistice sunt:

ajută la realizarea politicilor în domeniul dezvoltării turismului, planificarii, dezvoltării și la alocarea eficientă a resurselor. Este foarte important ca planificatorii de turism să ia în considerare atractivitatea atunci când recomandă pentru factorii de decizie planurile de dezvoltare a turismului. Deciziile de politică în domeniul turismului ar trebui să aibă ca obiectivprincipal dezvoltarea sustenabilă a turismului. Zonele bogate în resurse naturale și culturale pot avea nevoie de mai multă infrastructură sau de facilități pentru serviciile turistice, cum ar fi hoteluri și companii de turism. De asemenea, de exemplu, zonele cu atractivitate relativ modestă, ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a transforma hotelurile existente în clădiri rezidențiale.

definirea celor mai bune strategii promoționale – De exemplu, unele zone regionale care au fost definite anterior ca zone turistice pot include destinații care au diferite caracteristici de resurse și, prin urmare, nu pot fi promovate împreună. Rezultatele unei analize regionale a atractivității destinației pot identifica un grup de destinații care au caracteristici similare și trebuie să fie promovate împreună.

Cap. II Specificiatatea și caracteristicile resurselor și a destinațiilor turistice

2.1 Principalele resurse și destinații turistice din Comuna Gârda de Sus, județul Alba

2.1.1 Prezentare generală Comuna Gârda de Sus, județul Alba

Comuna Gârda de Sus a luat ființă în anul 1923, ca urmare a separării teritoriului său actual de cel al comunei Scărișoara, datorită unor tendințe separatiste manifestate de către fruntașii satului Gârda de Sus, sat care aparținea de comuna Scărișoara. Istoricul populației și originea acesteia sunt strâns legate de ale celorlalte localități din jur.

Cu toate că nu există documente și atestări vechi despre populația și trecutul acestei localități, se poate spune că acest teritoriu a fost locuit din timpuri străvechi, că viața vechilor ei locuitori se include în mod organic în viața ți activitatea întregului ținut al țării Moților. Vechii locuitori ai comunei fac parte din „marea familie a moților”, cum mai sunt cunoscuți locuitorii de pe Văile Arieșului, în amonte de orașul Câmpeni.

Denumirea de Gârda, după cele relatate de persoanele mai bătrâne din zonă a fost atribuită, la început Pârâului Gârda Seacă datorită faptului că în cursul său s-au format, din trunchiurile copacilor doborâți de vânt și a bolovanilor adunați după ei, niște cascade naturale denumite de localnici „gîrdse”.

Comuna Gârda de Sus este așezată pe cursul superior al Arieșului Mare, în inima Munților Apuseni la poalele Bihariei, culmea cea mai înalta și masivă din Carpații Occidentali, dominată de vârful Curcubăta Mare (1849 m). Amplasarea satelor din comuna Gârda de Sus se încadrează în zona caracteristică a Munților Apuseni fiind răsfirate pretutindeni în grupuri de trei pâna la zece case formând cătunele, sau în grupuri de zece până la cincisprezece case la care se adaugă cătunele vecine formând sate. La această dată comuna are 17 sate în componența sa administrativă și o suprafață de 8.211 ha.

La ora actuală comuna Garda de Sus este formată din 17 sate : Gârda de Sus, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordîncușii, Dobrești, Gârda Seacă, Ghețari, Hanașești, Huzărești, Izvoarele, Munună , Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide, Sucești.

În prezent populația comunei Gârda de Sus numără 1865 locuitori. Sporul natural negativ și migrația internă negativă au determinat în ultimul deceniu o scădere a populației cu 448 locuitori față de 1991, ceea ce reprezintă o diminuare în medie cu cca 28 locuitori/an.

Teritoriul comunei Gârda de Sus, stațiune turistică de interes local și parte a Parcului Natural Apuseni, reprezintă o zonă importantă cu peisaj carstic montan, cu o biodiversitate bine conservată, cu un turism specific și de calitate, cu un mod de utilizare durabilă a resurselor și o infrastructură care sprijină dezvoltarea durabilă.

Gârda de Sus, fiind așezată în inima Munților Apuseni, dispune de numeroase obiective turistice și culturale, pe teritoriul comunei aflându-se un număr de 10 peisaje declarate rezervații ale naturii precum și de numerose formațiuni carstice (peșteri). În comuna Gârda de Sus se află Peștera Ghețarul Scărișoara, peștera ce adăpostește cel mai mare depozit de gheață fosilă din țară (75.000 mc). Este un ghețar de tip static, aflat pe fundul unui aven, reprezentând prima peșteră declarată monument al naturii din România. Din centrul comunei pleacă majoritatea traseelor turistice ale zonei, deci putem spune că Gârda de Sus este „centrul turistic” al Munților Apusenilor.

Figure 1: Zona turistică Vârtop – Arieșeni – Gârda

Sursa 1: ***Hărți regiunea Beiuș, disponibil la adresa www.turismbeius.ro/english/turism/harti accesat la adata de 12 mai 2017

Comuna este situată în partea nord-vestică a județului Alba, la confluența văii Gârda cu Arieșul Mare,fiind străbutată de drumul național DN75, la o distanță de 112 km de municipiul Alba Iulia, reședința județului și la 32 km de Câmpeni – orașul cel mai apropiat, la 128 de km de Oradea și la 136 de Cluj-Napoca.

Din punct de vedere geografic, comuna Gârda de Sus se află situată în Munții Apuseni, grupa Munților Bihor -Vlădeasa – munți ce constituie unitatea cu cele mari altitudini din Munții Apuseni (Vârful Curcubata Mare – 1848 m ). De la nord la sud această grupă este alcătuită din Munții Vlădeasa, Munții Bătrâna, Munții Biharia, Munții Găina și Munții Arieșului.

Așezată la confluența a două văi importante, în Munții Bihorului, are un relief specific de munte cu o altitudine cuprinsă între 700 (în centrul comunei) și 1400 m (cătunele izolate Ghețari și Mununa).

Gârda de Sus din punct de vedere administrativ-teritorial se învecinează cu comunele Arieșeni în partea de vest și de nord vest, comuna Scarișoara în est și Comuna Avram Iancu în partea de sud.

Figura 2: Gârda de Sus și comunele vecine

Sursa: ***Hărți regiunea Beiuș, disponibil la adresa www.turismbeius.ro/english/turism/harti accesat la adata de 12 mai 2017

Bogățiile cadrului natural au făcut ca această zonă să intre în atenția autorităților, astfel circa 1/2 din suprafața comunei este cuprinsă în Parcul Natural Apuseni, situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munților Apuseni, care se întinzânde pe o parte din masivele Bihor la sud și Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei județe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%).

Accesul în comună se poate face doar cu mașina, pe DN 75: Lunca – Gârda de Sus – Turda. Cu trenul se poate ajunge până în orașele Beiuș, Alba Iulia, Cluj Napoca de unde doar cu mașina se poate ajunge în Gârda de Sus, pe artera rutieră menționată mai sus. Cu avionul de asemenea se poate ajunge până în Oradea sau Cluj Napoca, orașele cele mai apropiate care dețin aeroporturi.

În continuare vom încerca să facem un scurt inventor a principalelor resurse și destinații turistice din zona Gârda de sus. Astfel, vom trecen în revistă atracțiile turistice ale comunei Gârda de Sus, județul Alba.

Din punct de vedere geografic comuna Gârda de Sus este situată în Munții Bihor-Vlădeasa, munți ce constituie unitatea cea mai masivă și cu altitudinile cele mai mari din Munții Apuseni. De la nord la sud acest masiv este alcătuit din munții Vlădeasa, Bătrâna, Biharia, Găina și Munții Arieșului.

Teritoriul comunei Gârda de Sus, stațiune turistică de interes local și parte a Parcului Natural Apuseni, reprezintă o zonă importantă cu peisaj carstic montan, cu o biodiversitate bine conservată, cu un turism specific și de calitate, cu un mod de utilizare durabilă a resurselor și o infrastructură care sprijină dezvoltarea durabilă.

Relieful este strict dependent de alcătuirea geologică observându-se deosebiri între cele două zone: în Munții Bătrâna un relief carstic dominant cu culmi domoale, platouri întinse, văi adânci prăpăstioase, iar în Biharia un relief dezvoltat pe șisturi cristaline cu forme greoaie, masive, pante înclinate uniforme.

În Biharia aspectul general al reliefului este de masivitate cu culmi largi, pante uniform înclinate, altitudini pronunțate și numeroase procese de modelare crionivală. Munții Biharia constituie un imens baraj în calea maselor de aer. Înălțimile aparținând acestui masiv și care se desfășoară spre sud sunt: Piatra Grăitoare (1.770m), Biharia (1.597 m), Curcubata Mare (1.849 m), Curcubata Mică (1.770 m).

În partea nordică relieful dominat este de platou mărginit de văi adânci care formează abrupturi puternice cu numeroase forme endo și exocarstice. Acest platou este străpuns de martori de eroziune, vârfuri muntoase ce ies în evidență precum Țapu (1.476 m), Bortig (1.342 m), Glăvoiu (1.426 m), Chicera (1.368 m), Cristeasa (1.426 m) și Bătrâna (1.579 m).

Dintre resursele reliefului întâlnite pe teritoriul comunei Garda de Sus se remarca peisajul montan deosebit de atragator, cu creste domoale sau impadurite, cu forme variate ale reliefului carstic.

Peisajul montan, tipic zonei Munților Apuseni, deosebit de atractiv pentru turiști, este compus dintr-un mozaic de macro și micro forme de relief etalate pe verticală sau la suprafată, subaeriene sau subterane. Se remarcă culmea înaltă și intens aplatizată a Bihariei, și peisajul carstic al Munților Bătrâna.

Peisajul vârfurilor montane, cu altitudini reduse și rotunjite: Bihor (Curcubăta Mare)- 1849m, Curcubăta Mică, sunt deosebit de atractive turistic, în fiecare an mii de turiști pasionați de drumeții montane străbat culmile montane pentru a ajunge pe ele. Relieful carstic, în special cel de suprafață contribuie din plin la frumusețea peisajelor, în special în zona platoului carstic Scărișoara-Ocoale.

2.1.2 Resurse turistice montane în comuna Gârda de Sus

Elementul caracteristic al reliefului exocarstic îl constituie formele depresionare, concave, ca urmare a posibilităților apei să se dreneze în subteran, fără să fie nevoită să curgă pe un substrat. O excepție de la această regulă o constituie forma exocarstică cea mai mică dimensional, lapiezul. În ordinea ascendentă a dimensiunii urmează ca forme depresionare dolinele, uvalele și poliile, la care trebuie să adăugăm bazinele de contact și văile carstice.

Lapiezurile – reprezintă forme de suprafață ce iau naștere prin eroziune pe rocile carstificabile, fie la suprafața lor, fie sub cuvertură pedologică.

Lapiezurile sunt fie șanturi alungite, separate de crește mai mult sau mai puțin late, fie excavații scurte, uneori chiar echilaterale. În sfârșit, se pot deosebi forme individuale sau grupări ce formează câmpuri de lapiezuri.

Cele mai multe câmpuri de lapiezuri se află în cătunele Ocoale, Mununa si Ghețari.

Dolinele – formele exocarstice elementare cele mai frecvente, sînt pâlnii mai mult sau mai puțin rotunde săpate în calcar.

Dolinele iau naștere prin dizolvarea treptată a calcarului, ceea ce duce la scobirea formei în rocă, la coborîrea unui strat ce acoperă calcarele sau la prăbușirea unui gol preexistent. Modul de formare poate fi dedus după formă sau după analiza situației geologice.

Din punct de vedere al aspectului în plan, ele sunt rotunde, eliptice, semicirculare, alungite, stelate.

Sursa: Realizat de autor

Uvala – este o depresiune carstică închisă sau drenate, de dimensiuni mai mari decât o dolină, de formă neregulată și cu fundul inegal. Uvala este o formă mare, de sine stătătoare, un bazin închis ce poate avea de la câteva sute de metri la câțiva kilometri lungime, fără o apă curgătoare și a cărui fund poate prezenta denivelări sau spinări calcaroase. Uvalele sunt forme relativ frecvente, termenul putând fi aplicat tuturor depresiunilor carstice închise, neparcurse de apă, de formă oarecare și care au dimensiuni de peste câteva sute de metri.Uvale de acest tip se întâlnesc pe platoul carstic Scărișoara – Ocoale.

Poliile – sunt formele negative carstice de cea mai mare dimensiune. Termenul înseamnă în limba slovenă „câmpie" și cu el desemnate câmpiile avute la dispoziție de locuitorii carstului sloven și al celui dinaric pentru a le cultiva și care nu erau decât fundurile plate ale unor imense bazine închise. Geografii au preluat numele, desemnând cu el astfel de bazine carstice.

Se întâlnesc pe teritoriul comunei, in apropierea peșterii Ghețarul de la Scărișoara pe platoul carstic Scărișoara – Ocoale.

Văile carstice – sunt acele văi ce străbat terenurile calcaroase sunt variate din punct de vedere hidrologic, cu funcții diferite, morfologic însă destul de asemănătoare. Caracterul comun este dat de versanții pietroși, calcaroși, totdeauna impresionanți prin albeața lor, putând merge de la pante puternic înclinate la pereți verticali. Văile pot avea râuri permanente sau temporare sau pot fi părăsite pentru totdeauna de apă.

Pe teritoriul comunei Gârda de Sus se remarca valea Gârda Seaca, care are un traseu subteran de la intrarea în peștera Coiba Mica (unde poarta numele de Valea Gărdișoara) până la Izbucul Tăuz de unde ia numele de Gărda Seaca. Alte văi carstice sunt afluenții văii Gărda Seacă dintre care cele mai importante sunt pârâul Vulturului și pârâul Sohodoale.

Forme orizontale ale exocarstului apar în zone carstice și în afara poliilor, fie sub formă de platouri de mare întindere, fie sub formă de mici suprafețe ce ocupa creștetul unor masive calcaroase.

Carstoplenele – sunt platouri calcaroase plane dominând regiunile înconjurătoare, mai deprimate. Termenul nu trebuie utilizat pentru a desemna orice platou carstic în general, echivalând de pildă platoul Vașcău, care este o formă de relief compusă, cuprinzând doline, văi oarbe, văi de dolină, câmpuri de lapiezuri etc., cu o carstoplenă. Aceasta este o suprafață calcaroasă netezită de coroziune, ce nu cuprinde forme secundare decât cel mult doline și câmpuri de lapiezuri.

Una din cele mai extraordinare carstoplene se află pe platoul traversat de canionul râului Krka (Carstul Dinaric), prezentându-se cu o suprafață perfect netedă și orizontală, ce retează capetele de strat ale calcarelor. Este greu de admis pentru astfel de forme o nivelare datorită unui râu ce a curs cândva pe aici, căci un râu nu ar fi putut niciodată să străbată o zonă de calcare atât de întinsă, fără să dispară în adânc. De aceea, pentru astfel de suprafețe se admite în general o nivelare biochimică, datorită acizilor corozivi din solul care acoperă terenul.

Astfel de explicații sunt aplicabile carstoplenelor acoperite de pajiști cum sunt suprafețele de calcar din Munții Bătrâna,o parte din ei situați pe teritoriul comunei Arieșeni.

Dacă formele negative sunt în primul rând cele care definesc carstul, nici cele pozitive formate din calcar nu sunt mai puțin caracteristice, fiind chiar mai spectaculoase și mult mai atractive din punct de vedere turistic.

Pereții verticali – sunt semne sigure ale prezenței calcarului, tendința de desfacere verticală fiind proprie lui, ea fiind tot un rezultat al acțiunii de coroziune a apei. Calcarul, ce constituie crestele și vârfurile, este străbătut de diaclaze ți fisuri unde pătrunde apa de ploaie. Ea corodează spațiile avute la dispoziție, le mărește și slăbește rezistența rocii, din masiv desprinzîndu-se blocuri care se prăbușesc.

Locurile de desprindere sunt fostele diaclaze verticale, dizolvate de apă, mai ales gravitațional, fapt ce face ca și amprenta să fie și ea verticală. Pereții nu sunt astfel decât o consecință a acțiunii corozive a apei de ploaie, atrasă vertical de gravitație. Desigur, ulterior agenții modelatori (apa, vântul) netezesc suprafața peretelui, reliefând adesea fețele, de stratificație și fisurile perpendiculare pe perete. Faptul că forma generală este dată de prăbușiri se atestă și prin marea îngrămădire de bolovani de la piciorul pereților, formând mari grohotișuri.

Astfel de forme ale exocarstului sunt foarte bine evidențiate în zona Cheilor Ordâncuși și la intrare în peștera Poarta lui Ionele.

Crestele calcaroase – rezultă din intersectarea planurilor de ruptură (diaclaze sau falii) aflate pe doi versanți ai unui masiv. Astfel de forme ale exocarstului sunt foarte bine evidențiate în satul Casa de Piatra, care de altfel a primit acest nume datorită pereților calcarosi care se gâsesc la intrarea în sat.

Pilonii, turnurile și acele, sunt vârfuri izolate de calcar ce pot fi culminații ale unei creste, porțiuni izolate de către fisuri și diaclaze dizolvate de apă mai intens. Ele pot fi și complet independente, izolate de masa de calcar din care au făcut odată parte. Astfel de formațiuni seîntâlnesc în zona de Valea Ordâncușii.

Sectoarele de chei ale Văii Gârda Seacă si Cheile Ordâncușii

În afară de faptul că Valea Ordâncușei reprezintă principala cale de acces spre Ghețarul de la Scărișoara și unica spre Poarta lui Ionele, ea constituie și în sine un interesant obiectiv turistic, îndeosebi prin cheile pe care le formează pe cursul său inferior. Înainte de vărsarea sa în Gârda Seacă, Ordâncușa curge printr-o vale adâncă dar relativ largă, pe versanții căreia pădurea de fag și molid coboară până aproape de firul apei. Apoi, după 1,5 km de la confluență, valea începe să se îngusteze cu repeziciune. În malul său drept apare o arcadă largă, adâncită în stâncă sub forma unei nișe spațioase, pe care moții o denumesc Corobana lui Gârțău, apoi, în vecinătatea acesteia, cascada de travertin din dreptul Porții lui Ioanei. Imediat după aceea începe canionul propriu-zis al Ordâncușei. Strânsă în centura puternică a calcarelor, apa și-a tăiat o albie îngustă, mărginită de pereți maiestuoși, atât de înalți și atât de apropiați încât deasupra capului abia de se mai vede un petic de cer. Sunt locuri în care versanții, perfect verticali, nu lasă loc decât strict curgerii apelor și pe care șoseaua nu le poate depăși decât prin punți de beton construite în lungul văii. Aspectul sălbatic al cheilor este întregit de puzderia de arcade, de nișe, de guri de galerii și de tancuri care frământă falezele de calcar într-o inextricabilă împletitură de forme carstice. Două dintre acestea sunt citate mai adesea în literatura turistică: Corobana Mică de la Chei, situată în versantul drept, la 5 m înălțime față de albia râului, prin care răzbate la zi un pârâiaș ce formează o cascadă de travertin ceva mai modestă decât cea de la Poarta lui Ioanel, și Corobana Mare, care își arcuiește deschiderea în capătul unei limbi de grohotiș prelinsă pe versantul drept. Dincolo de aceasta din urmă, calcarul este înlocuit cu roci cristaline și, după un parcurs de aproximativ 2 km, se ajunge în capătul dinspre amonte al Cheilor Ordâncușei, care iau sfârșit o dată cu lărgirea văii și îndepărtarea versanților. Drumul însoțește în continuare firul apei până la izvoarele acesteia, într-un peisaj devenit mai puțin spectaculos, dar care nu pierde nimic din farmecul atât de caracteristic Munților Bihor.

Un alt element de atracție turistică îl reprezintă particularitățile climatului deoarece favorizează desfășurarea de variate activități turistice pe parcursul întregului an.

Zona Munților Apuseni, si implicit cea a comunei Gârda de Sus, are un climat continental moderat cu particularități determinate de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest, peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc în tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala. Se mai resimt de asemenea influentele circulației nordice și nord-estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica.

Climatul comunei Gârda de Sus este tipic de munte, în general umed și rece pe culmile înalte cu o alterare treptată spre regiunile joase. Munții Bihorului prin masivitatea lor constituie o barieră în calea maselor de aer vestice, dar contribuie și la etajarea pe verticală a elementelor climatice. Cu toate că acești munți constituie o barieră în calea maselor de aer vestice se resimte influența maselor de aer umede de origine oceanică, care dau climatului un caracter continental moderat cu ușoare nuanțe pluviale.

Temperatura medie anuală este de +2o C cu minime în ianuarie de –7o C și maxime în iulie de +15o C la Gârda de Sus, iar pe înălțimi este mai coborâtă cu circa 3-4o C. Acest aspect climatic determină în mare măsură durata anotimpurilor: vara este mai scurtă și mai răcoroasă, iar iarna este mai lungă și geroasă.

Vânturile dominante sunt cele de vest care aduc în general multe precipitații având o viteză medie între 7-8 m/s datorată absenței obstacolelor. Pe valea Arieșului și a afluenților săi se observă fenomenul de canalizare al maselor de aer, aerul mai rece coborând în aval (briza de seara. De asemenea se pot observa fenomene de calm atmosferic, în zona de adăpost (40-50%), ca pe înălțimile Bihariei acestea să aibă valori de 5-6% anual.

Un fenomen climatic caracteristic pentru Muntii Bihorului îl reprezintă apariția diverselor forme de ceață, preponderent in zona pasului Vartop si in apropierea acestuia dar mai cu seama pe inaltimile Munților Apuseni (pe platoul Scărișoara-Ocoale in comuna Garda de Sus), care reduc durata de strălucire a soarelui și a vizibilității.

Umezeala aerului este condiționată în mare măsură de circulația vestică și de regimul nebulozității.

Precipitațiile atmosferice se caracterizează printr-un regim destul de bogat determinat de masele de aer oceanice care își descarcă în cea mai mare parte umezeala în aceste locuri, determinând o medie anuală ce depășește 1.400 mm în zonele înalte. La Gârda de Sus precipitațiile au mediile multianuale cuprinse între 1.200 mm și 1.400 mm, înregistrându-se un maxim în mai – august și un minim în perioada august – octombrie.

Acest fapt asigură condiții excelente dezvoltării sporturilor de iarnă, iar in acest scop sunt disponibile la ora actuala doar doua piste de schi, deservite de doua teleski-uri, amandouă fiind situate în Vârtop – Arieșeni, în imediata apropiere a pasului Vârtop.

Particularitățile climatului creează ambianță pentru activitatea de turism, dar constituie în acelasi timp si un important factor natural de cura (climatoterapie), se poate vorbi aici despre un bioclimat tonic – stimulent (de munte). Unele dintre elementele climatice se constituie chiar în factori indispensabili practicării turismului (de exemplu zăpadă pentru sporturile de iarna) reprezentând în același timp și un important potențial turistic, interesând activitatea de turism, atât în sezon, cât și în extrasezon.

Elementele hidrografiei se constituie si ele ca resurse naturale de importanta turistică ridicată, impunându-se prin elementele estetice pe care le introduc în peisaj, prin aspectele științifice complexe ce le prezintă sau prin posibilitățile oferite pentru practicarea de activități de recreere și de agrement nautic.

Principalul râu care drenează teritoriul comunei Gârda de Sus este Arieșul Mare prin cursul său superior. Arieșul Mare izvorăște de la o altitudine de 1.295 m de sub Vârful Vârtop și are pe teritoriul comunei Arieșeni un curs de aproximativ 12 km, pe direcția NV-SE. Panta medie este de 29‰ iar bazinul hidrografic de 70 km², cu o altitudine medie de 1.166 m. Pe teritoriul comunei Arieșul primește ca afluenți Pâraurile Gârda Seacă, cu afluentul Ordâncușa, Valea Iarba Rea, pârâul Popasului și altele mai mici.

Teritoriul nord-estic al comunei este drenat de valea Gârda Seacă. În bazinul său superior se află Casa de Piatră și Hodobana, relieful carstic bine modelat prezintă numeroase obiective interesante și din punct de vedere turistic: peșterile Gura Apei, Sura Popii, Ghețarul de la Vârtop, Coiba Mică, Coiba Mare, Oilor, Huda Orbului, Hodobana și Izbucul Tăuz, iar Valea Ordâncușii prezinta un sector de chei, cu un peisaj deosebit de pitoresc.

Resursele de apă pe teritoriul comunei Gârda de Sus sunt bogate, numeroșii afluenți ai Arieșului sunt deosebit de bogați ca debit. La fel și izvoarele de la baza pantelor contituie o bună rezervă de apă potabila necesară alimentării localităților

Astfel, atat Arieșul cat si afluentii săi, prezintă vai pitoresti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase, întrerupte de bazine sau lunci. In lungul acestor vai este o importanta retea de drumuri și poteci care asigură accesul spre versantii munților, în toate direcțiile, ele alcâtuind de altfel si principala rețea de trasee turistice.

Văile repezi din arealul comunei, în special Gârda Seacă, Iarba Rea și Ordâncușa sunt deosebit de favorabile practicarii pescuitului sau sporturilor nautice: rafting.

Apele de adâncime, reprezentate în majoritate de cele din zona endocarstului, reprezintă o rezervă importantă și sunt o sursă de alimentare / realimentare a rețelei de suprafață. Platoul Ocoale – Scărișoara este suspendat la peste 100-200 m față de văile din jur (Gârda și Ordâncușa) și are o suprafață de 16 km2. Apele platoului circulă pe căi subterane și apar la suprafață prin Izbucul Cotețul Dobreștilor din bazinul Văii Gârda Seacă.

Unul dintre elementele care reflectă cel mai bine variația altitudinală a reliefului este vegetația care se desfășoară pe circa 900 m. Aflându-se într-o zonă montană învelișul vegetal nu este foarte variat. Succesiunea de sus în jos este următoarea: goluri alpine, păduri de conifere, păduri de fag.

Golurile alpine ocupă vârfurile, culmile și platourile de altitudine. Cum înălțimea maximă este de 1.849 m vegetația este mai puțin tipică decât în munții mai înalți, asociațiile vegetale fiind subalpine. Pe culmile Bihariei putem întâlni: țepoșica, păiușul roșu, firuța, precum și diverse plante cu flori ca scrântitoarea, vioreaua, vulturica, cimbrișorul. Pe locurile mai pietroase apar afinul, merișorul de munte.

În bazinul superior al văii Iarba Rea apare jneapănul în asociație cu arinul de munte dar mai frecvent apare ienupărul pitic.

Al doilea etaj al vegetației este cel al coniferelor, foarte bine dezvoltat, unde domină molidul, la care se adaugă bradul alb.

Covorul vegetal al pădurilor de conifere mai cuprinde și alte plante ca macrișu, floarea șarpelui, sau arbuști ca scorușul, afinul și merișorul, diverse ciuperci ca barba caprei, gheba de brad.

Imagine 10: Pădurea de conifere

Sursa: Realizat de autor

Zona fagului reprezentată prin partea sa superioară este dominată de fag, însoțit de paltinul de munte, platan.

Poienile pădurilor de brad și stejar sau golurile rezultate din tăierea masei lemnoase sunt invadate de un bogat covor vegetal în care pe lângă ierburi, abundă merișorul de munte, afinul, fragi panseluța de munte brândușa, zmeura,etc.

Pe lângă cursurile apelor se întâlnesc plante iubitoare de apă: brusturele , bumbăcărița șopârlița sau arbori – arinul.

Tot legat de abundența apelor însă de data aceasta în exces sunt turbariile de Sphagnum, mușchiul Polytricum sau roua cerului.

Pădurile întinse care îmbracă Munții Bihorului adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice: ursul, lupul, mistrețul. În pădurile de altitudine trăiesc: cocoșul de munte, veverița, căprioara, cerbul carpatin s.a., in zonele mai joase se intalnesc: iepurele de camp, vulpea, jderul, soarecele gulerat s.a., iar în ape abundă păstrăvii care atrag pescarii amatori.

2.1.3 Resurse turistice speologice în Comuna Gârda de Sus

Turismul speologic reprezintă o atracție deosebită pentru iubitorii de peșteri, grote, avenuri și alte forme carstice deosebite, dar și un real interes pentru adepții turismului de aventură. Prin amploarea pe care a luat-o această formă de turism în ultimele două decenii, se impune cu necesitate introducerea în circuitul intern și internațional a peșterilor aflate încă în conservare și conceperea unei oferte incitante și atractive. Datorită valorii istorice deosebite pe care o au formele speologice, mai întâi se realizează o cercetare științifică de profil, și, în funcție de posibilitățile de conservare naturale, se vor amenaja corespunzător pentru introducerea în circuitul turistic. Se poate spune că peșterile din România sunt răspândite pretutindeni, ceea ce constituie un avantaj deosebit pentru amenajarea lor turistică.

Peșterile sunt adevărate „palate” subterane care pot concura adesea cu măreția templelor create de mâna omului. Ele apar în zonele calcaroase ca forme endocarstice, care au generat speoturismul.Sunt forme carstice foarte căutate de turiști, datorită atractivității determinate de forma deosebită a golului subteran, dimensiunile sale, de prezența speleotermelor, a depozitelor de gheață fosilă, de prezența unor picturi rupestre.

Principalele pesteri ce se gasesc pe teritoriul comunei Gârda de Sus:

Complexul carstic Peștera Ghețarul Scărișoara-Avenul din Șesuri-Avenul Pojarul Poliței-Izbucul Cotețul Dobreștilor

Se găsește la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scărișoara. Lungimea totală a peșterii este de 720 m, ea având o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime și 60 de metri în diametru.

Include prima peșteră declarată monument al naturii în România, în anul 1938 – Ghetarul de la Scarisoara, al doilea ca marime, ghețar subteran din Europa. Intrarea în Ghetarul de la Scarisoara, care se deschide la o altitudine de 1165 m, pe Creasta Pîrjolii, se face prin intermediul unui impresionant aven (prăpastie circulară în regiunile calcaroase, în care se scurg apele de suprafață – n.a.), a cărui gură, cu un diametru de până la 60 m, se deschide în inima pădurii care îmbraca Creasta Pîrjolii. O potecă îngustă sapată în stînca și câteva scări metalice prinse de pereți ajută la coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se află, sub forma unui impresionant portal, intrarea propriu-zisă în peștera.

Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă de fapt o încapere unica, având o dezvoltare totală de 700 m. Aproximativ în mijlocul acestei încaperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 75.000 mc, care dăinuie în peștera de peste 4000 de ani.

Ghețarul Scărișoara, cea mai mare peșteră cu gheață din țară. El cuprinde în etajul superior formațiuni de gheață cu o interesantă regenerare periodică, iar în etajul inferior, formațiuni de calcit de mari dimensiuni. În avenul de intrare se poate observa o etajare fenologică (perioada de înflorire a plantelor) corespunzătoare păturilor de aer din ce în ce mai rece spre fund.

Fața superioară a blocului formează podeaua Sălii Mari. În latura opusă intrării, acest planșeu se frînge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o a doua sală, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață, întruchipate în coloane masive ale căror capete lucesc uneori în lumina razelor reflectate de zapada din fundul prăpastiei, creând impresia unor lumânari gigantice aprinse.

Biserica încheie zona turistică clasică din interiorul peșterii, restul fiind până în prezent rezervație științifică. În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, ce se desfașoară la picioarele unui perete vertical de gheață înalt de 15 m. În latura din stînga se află Rezervația Mare, spre care coboară un perete alcătuit tot din gheață, dar înclinat, lung de 20 m și prelungit cu o galerie descendentă, pe a cărei podea se găsesc blocuri masive de calcar, trunchiuri de copaci căzute de la suprafață și bolovani.

În amândoua rezervațiile, la o anumită distanță de blocul de gheață din centrul peșterii reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă, iar altele – cele mai îndepărtate – se topesc în întregime în cursul verii, dar se refac în forme mai mult sau mai putin asemănătoare în lunile de iarna. Galeria Coman, o prelungire îngustată a Rezervației Mari, coboară într-o pantă accentuată până la adâncimea maximă de 105 m a peșterii, apropiindu-se în același timp la numai câtiva metri de cea de-a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara – peștera Pojarul Poliței.

Peștera Poarta lui Ionele se înscrie printre nenumăratele forme carstice care împânzesc versanții calcaroși ai Văii Ordâncușa. Ea se deschide la 1,5 km de confluența acesteia cu Gârda Seacă, în versantul drept geografic al văii, la o altitudine de 810 m. Prezența sa este trădată de treptele succesive ale unei cascade de travertin, peste care se despletește în șuvoaie pârâul subteran ce răzbate la zi prin deschiderea peșterii.

Pentru a se ajunge aici se urmează drumul carosabil care pornește din comuna Gârda, adică principala cale de acces spre Ghețarul de la Scărișoara, în dreptul cascadei de travertin se traversează valea Ordâncușei pe o punte îngustă de beton, în marginea căreia un jgheab captează parte din apa ce iese din peșteră. O potecă urcă apoi pieptiș pe malurile pârâului, ajungând după vreo 100 m în fundal unui amfiteatru stâncos, unde se deschide intrarea în peșteră.

Numele de „Poartă” dat acestei peșteri de oamenii locului își are fără îndoială obârșia în aspectul monumental al deschiderii sale, a cărei ogivă se înalță la peste 15 m. Impresionantă prin dimensiunile și prin perfecțiunea arcuirii sale, această deschidere constituie de altfel și elementul cel mai spectacular al peșterii, deoarece restul cavității se compune dintr-o galerie modestă, de 130 m lungime, cu două coturi succesive pe stânga.

Peștera Ghețarul de sub Zgurăști, este situat cu foarte puțin în aval de Poarta lui Ioanel dar cu 100 m mai sus față de aceasta, aproximativ la jumătatea versantului abrupt al Văii Ordâncușei. Când, urmând poteca marcată, cu cruce roșie care urcă din Valea Gârda Seacă spre Cabana Scărișoara, se ajunge în creasta Dealului Mununa, pe dreapta se deschide o pitorească perspectivă asupra stâncăriilor care albesc în pereții înalți ai Cheilor Ordâncușei. Panta acum domolită a dealului este presărată cu căsuțele răzlețe ale cătunului Zgurăști, răsfirate în lungul unei văi largi care se frânge în versantul Ordâncușei, exact deasupra peșterii. Părăsind deci marcajul principalei căi turistice de acces spre Ghețarul de la Scărișoara în dreptul acestei „hoance” și urmând firul ei, se ajunge fără prea multe dificultăți la intrarea în peșteră.

Cu toate că localnicii au avut fără îndoială de mult timp cunoștință de existența peșterii, prima ei semnalare în literatura speologică nu apare decât în 1929, când R. Jeannel și E. Racoviță publică descrierea și crochiul cavității. Explorarea mai detaliată și topografierea ei completă, în 1976, sunt rodul activității Cercului „Z” al speologilor amatori din Oradea.

Denumirea de „ghețar” dată acestei peșteri este departe de a avea aceeași semnificație ca în cazul Ghețarului de la Scărișoara, deoarece aici nu este vorba decât de un aven larg deschis la suprafață, pe fundul căruia zăpada dăinuie mai mult timp decît la exterior. Dimensiunile acestui aven sunt impresionante: gura sa circulară măsoară 35-40 m iar pe panta de grohotiș care se prelinge pe latura sudică o cărare coboară până la 30 m adâncime. De cealaltă parte a lacului se desfășoară o lungă contrapantă de grohotiș, în vârful căreia apar gurile mai multor galerii greu accesibile și lipsite de interes turistic.

2.1.4 Trasee montane marcate în Comuna Gârda de Sus

Pentru pasionații de drumeții montane, există urmatoarele trasee marcate:

Gârda de Sus (centru) – cătunul Casa de Piatră – Cabana Padiș

Marcaj: triunghi albastru. Distanța: 22 km.

Până la Casa de Piatră traseul urmează Valea Gârda Seacă pe drum forestier (12km) accesibil cu mașina. După ce parcurgem 500m din comuna Gârda de Sus, drumul forestier se bifurcă, spre dreapta banda albastră urmând Valea Ordancușa iar spre stanga triunghiul albastru pe Valea Gârda Seacă. De la pitorescul cătun Casa de Piatră, cu case răsfirate pe versantul stâng al muntelui se poate ajunge în Poiana Călineasa urmând un drum de care ce urca în dreapta printre case. Tot în apropiere de Casa de Piatră se află și Ghețarul Vârtop – rezervație speologică, unde s-a descoperit o urmă placentară a omului de Neanderthal.

Gârda de Sus – Valea Ordâncușii – Cabana Padiș

Lungime: 31km, marcat cu bandă albastră. Traseul urmează drumul neasfaltat ce duce la Ghețarul Scărișoara prin satul Ocoale pe la Pasul Ursoaia, unde părăsește drumul spre Ghețar, continuă spre Poiana Călineasa, trece peste Vârful Bătrâna (1759m) oferind largi panorame spre Valea Arieșului.

Ghețarul Scarisoara, situat pe platoul Ocoale, e accesibil din Gârda de Sus din mai multe direcții:

prin Cheile Ordâncușii, fie urmând drumul forestier prin Ocoale (varianta mai lunga, ce poate fi strabatuta și cu mașina) fie urmând poteca ce urca în stânga după ieșirea din Cheile Ordancușii, și continuă până la intersecția cu cruce roșie ce vine de la Munună, apoi pe drumul forestier până în centrul satului Ghețari. De aici mai facem zece minute până la Ghețarul Scărișoara. Ghețarul se află la o altitudine de 1150m, în interiorul unei peșteri unde lipsa ventilației face ca temperatura să nu urce peste 1°C iar condensul ce se formează datorită diferenței de temperatură creează o ușoară ceață dând și mai mult farmec peisajului înghetat

pe Valea Gârda Seacă apoi spre dreapta pe drum forestier, recent amenajat, până la ghetar (6km)

traseul marcat cruce rosie, traseu ce pornește de la intersecția Văii Ordâncușa cu Valea Gârda Seaca prin cătunul Munună (5km). Pentru cei ce vor să ajungă la Casa de Piatră de la Ghețarul Scarișoara, pot urma poteca marcată cu triunghi albastru ce se continuă în stânga la ieșirea din pestera.

Tot de la Ghețarul Scărișoara se poate ajunge la Padiș prin Ocoale – Poiana Călineasa – Vf. Bătrâna (bandă albastră, 20km, aproximativ 7 ore ).

Gârda de Sus – Valea Ordancușii – cătun Preluca – capăt sat Gârda de Sus Marcaj: punct albastru.

Gârda de Sus – Arieșeni – abruptul Cornul Berbecului- Vârful Cornul Berbecului- Vf. Piatra Grăitoare (1658m) -Vârful Bihor

Trasee pitorești nemarcate prin cătunele moțesti se pot face pe culmile ce separă Valea Cobleș de Valea Gârda Seacă, pe culmile ce separă Valea Ordancușa de V. Albac prin cătunele Costești, Sfortea etc.

Cap. III Strategia de dezvoltare a Comunei Gârda de Sus

Elemente principale din strategia de dezvoltare a județului Alba referitoare la dezvoltarea turismului

Rezultatele investițiilor realizate în perioada 2007-2013, agenda publică pentru perioada 2014- 2020 aduce în plus elemente de coeziune teritorială. Dezbaterile publice organizate în Câmpeni, Baia de Arieș, Blaj, și Alba Iulia au evidențiat priorități în:

dezvoltarea rurală și a zonei munților Apuseni din punct de vedere al accesibilității și echipării edilitare,

dezvoltarea sectorului agricol și zootehnic,

protecția mediului și a resurselor naturale, cu precădere a apei și pădurii,

dezvoltarea turismului și a formelor de recreere,

dezvoltarea factorilor de localizare pentru sectorul privat.

Conținutul viziunii de dezvoltare pentru perioada următoare răspunde schimbărilor care au loc în prezent în dinamica spațială, economică și socială a județului.

Creșterea calității vieții în zonele urbane și rurale combinată cu protejarea naturii și promovarea patrimoniului cultural reprezintă prioritățile perioadei 2014‐2020.

Direcții strategice de dezvoltare pentru perioada 2014‐2020:

Direcție strategică 1: Dezvoltarea echilibrată a teritoriului județean, întărirea vitalită ții zonelor rurale și susținerea acelor unități administrativ teritoriale cu probleme în recuperarea decalajelor existente.

Direcție strategică 2: Creșterea competitivită ții orașelor, prin atragerea de noi investiții, prin promovarea patrimoniului natural și cultural, prin realizarea de investiții publice și forme de management adecvat ce contribuie la integrarea acestora în politici regionale active în dezvoltarea zonelor rurale și a turismului.

Direcție strategică 3:Consolidarea și realizarea de noi forme asociative ce susțin parteneriatul teritorial între unități administrative și reprezentanți ce contribuie la dezvoltarea economică, socială educațională și culturală a județului.

Direcțiile strategice de dezvoltare viitoare vizează dezvoltarea spațială policentrică a județului, structurată pe patru sisteme:

Sistemul locuirii și producției format din zone funcționale urbane și din zone rurale aflate în aria de influență urbană, zone ce interacționează social, economic, cultural și științific în forme de parteneriat între administrația publică, mediul universitar și economic;

Sistemul conectării prin transport, comunicare și servicii de interes public general, format din teritorii echipate cu căi și moduri de transport, telefonie, energie și servicii publice existente în cadrul sistemului locuirii și producției;

Sistemul valorilor locale constituit din teritorii cu patrimoniu natural și cultural, având un conținut valoros și variat, agregând ecosisteme, parcuri și rezervații, dar și ”clustere culturale” atractive, formate din monumente, situri și evenimente;

Sistemul capacității publice format din instituții publice locale, forme de management al utilităților și serviciilor, planificarea teritoriului, folosirea de instrumente de consultare și implicare a cetățenilor în probleme și decizii de interes comunitar.

Județul Alba beneficiază și va beneficia de rezultatul realizării tronsonului rutier Nădlac‐Sibiu și a autostrăzii Sebeș‐Turda. În același timp resursele și infrastructura energetică constituie un factor crucial în dezvoltarea economică a județului și atragerea de investiții.

Analiza situației existente, precum și dezbaterile publice, relevă existența de disfuncționalități și disparități în ceea ce privește echiparea cu utilități publice, sau accesul populației la unele servicii de interes general. Pentru perioada 2014-2020 investițiile în rețelele de utilități și servicii se vor desfășura pe două direcții:

Prima direcție vizează realizarea de investiții urmărind modelul policentric, pentru a crea suprafețe funcționale cât mai largi, cu dezvoltare demografică și economică semnificativă.

A doua direcție se referă la intervenții de tip ”acupunctură” în zone cu probleme structurale și accesibilitate redusă (ex. comunitatea munților Apuseni).

Obiectiv prioritar 1: Asigurarea accesibilității și creșterea mobilității, suport al dezvoltării policentrice a județului în context regional și național, în condiții de protecție a mediului

Politica 1.a: Dezvoltarea integrată a infrastructurii de transport

Politica 1.b: Dezvoltarea infrastructurii de energie și de comunicare

Politica 1.c: Creșterea capacității operaționale a transportului public, cu grad redus de poluare

Obiectiv prioritar 2: Echiparea cu utilități și servicii publice de interes general, în condiții de protecție a mediului și utilizarea eficientă a resurselor, în scopul creșterii atractivității și funcționalității teritoriului

Politica 2.a: Dezvoltarea infrastructurii de apă potabilă și canalizare și a serviciilor specifice în condiții de siguranță, sănătate și de protecție a resurselor existente și a mediului

Politica 2.b: Imbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea poluării terenurilor și a pânzei freatice

Politica 2.c: Asigurarea infrastructurii și a furnizării serviciilor sociale, de educație și de sănătate

Județul Alba face parte din regiunea cu cea mai mare concentrare teritorială a patrimoniului construit, ce oferă o notă de particularitate arhitecturală și istorică favorabilă dezvoltării turismului cultural.

Prin investițiile realizate în perioada 2007-2013, județul Alba se reîntâlnește cu moștenirea sa culturală și istorică. Cetatea Alba Carolina reprezintă cel mai semnificativ exmplu.

Densitatea și amploarea lucrărilor de conservare și de reabilitare a valorilor de patrimoniu contribuie la îmbogățirea culturală a Regiunii Centru, constituind un veritabil ”cluster” cultural.

Județul Alba are elemente de originalitate și identitate a peisajului cultural, ce oferă un plus de atractivitate, contribuind la dezvoltarea turismului. Acest patrimoniu, ca urmare a acțiunii distructive a timpului sau a activității omului (ex. activități agricole, pârtii de schi, amplasare de construcții etc.) trebuie atent urmărit sau reconstituit.

Obiectiv prioritar 3: Conservarea patrimoniului cultural, tangibil și intangibil, pentru dezvoltarea durabilă a turismului;

Politica 3.a: Realizarea protecției și valorificării patrimoniului cultural folosind și măsuri de creștere a eficienței energetice;

Politica 3.b: Realizarea de intervenții pentru valorificarea patrimoniului cultural;

Obiectiv prioritar 4: Menținerea integrității patrimoniului natural;

Politica 4.a: Protejarea și dezvoltarea prudentă a peisajului în care există elemente istorice, estetice sau ecologice;

Obiectiv prioritar 5: Valorificarea prin turism a patrimoniului cultural și natural

Politica 5.a: Realizarea de intervenții pentru îmbunătățirea infrastructurii de turism.

Strategia de dezvoltare a turismului în Comuna Gârda de Sus

Resursele naturale și antropice existente în acest teritoriu sunt numeroase, au un grad ridicat de originalitate și atractivitate, însă lipsa unor condiții necesare, esențiale pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice, mult sub valoarea cadrului natural, inhibă circulația turistică în această zonă. Aceste deficiențe pot fi constatate la nivelul bazei tehnico-materiale din teritoriu. Este necesar deci, dezvoltarea principalelor forme de turism:

turism de odihnă și recreere;

turism itinerant cu valențe culturale;

turism pentru practicarea sporturilor de iarnă;

speoturism;

turism rural;

turism pentru acțiuni speciale;

turism de tranzit;

drumeția montană.

Aceste forme de turism nu sunt exclusive. Ele se pot manifesta simultan în puncte diferite. Cunoașterea formelor de turism ce pot fi practicate în acest teritoriu precum și a interferențelor acestora în diferite puncte, contribuie la luarea unor măsuri de dezvoltare turistică.

Pentru dezvoltarea acestor forme de turism vor fi semnalate propunerile și posibilitățile de amenajare turistică.

Turism pentru odihnă și recreere

Această formă de turism are condiții favorabile de dezvoltare (aer curat, liniște, peisaje reconfortante). Dezvoltarea bazei de cazare, alimentație publică și divertisment in localitățile din comuna Gârda de Sus, ar duce la creșterea circulației turistice, știind că una din principalele motivații turistice actuale este dată e nevoia de petrecere a timpului liber. Analizând structura piramidei motivaționale umane, putem concluziona că pe primul loc în ierarhia motivațională a ajuns motivația de repaus și reconfortare, satisfăcută printr-un complex de condiții și mijloace în afara reședinței permanente. Ea se intensifică pe măsura creșterii nevoii populației de a-și reface capacitatea de muncă, a reducerii săptămânii de lucru, precum și de creșterea numărului de autoturisme proprietate personală.

Pentru a intensifica fluxurile de turiști în acest areal ar fi necesare urmatoarele:

modermizarea bazei actuale de cazare și amenajarea de noi spații de cazare care să corespundă cerințelor turiștilor care sosesc aici. Astfel pe lângă pensiunile, care predomină, ar trebui amplasate și structuri hoteliere pentru turiștii care sunt dispuși să cheltuie o sumă mai mare de bani în schimbul confortului, sau campinguri și complexe turistice, pentru turiștii care nu sunt dispusi să cheltuie foarte mult pentru cazare;

mai mare dezvoltare a turismului rural și în special a agroturismului, cu accent în special asupra bucătariei tradiționale specifice arealului și Țării Moților în general;

creearea de noi trasee, cu diferite grade de dificultate, începand de la cele mai ușoare, pentru turiștii care nu sunt rezistenți la un efort îndelungat sau pentru cei care nu doresc să depună un efort mare, până la trasee dificile, pentru turiștii pasionați de drumețiile montane;

amenajarea de pârtii de schi, sanie, bob etc, pentru ca turiștii care sosesc în comună sa nu mai fie nevoiți să parcurgă 10-20 de kilometrii până la Arieșeni, unde este cea mai apropiată pârtie de schi și sanie.

Turism itinerant cu valențe culturale

Este forma de turism determinat de valoarea științifică, cultural-educativă, istorică, artistică și estetică a numeroaselor obiective cultural-istorice de pe Valea Arieșului și nu numai. Vizitarea obiectivelor se poate realiză în numeroase combinații de trasee și variante mai scurte sau mai lungi, cu mijloace auto, pe jos sau combinat.

Păstrarea tradițiilor si meșteșugurilor reprezintă o adevărată bogăție a acestui areal. Există areale unde acestea s-au pierdut și de aceea multi turiști care provin din aceste areale sau chiar din străinatate sunt atrași de cunoasterea acestor meșteșuguri (ciubărit, artizanat în lemn, tors, țesut, aratul cu plugul tras de boi, cositul etc ) sau tradiții (mersul la colindat, transhumanța, Târgul de fete de pe Muntele Găina etc ).

Amenajarea de muzee sau ateliere de creație unde turiștii pot să cunoască sau să deprindă aceste meștșuguri ar putea contribui atât la creșterea numărului de turiști care vizitează comuna și ar încuraja păstrarea tradițiilor și obiceiurilor tradiționale locale.

Speoturismul:

Este practicat de acea categorie de turiști doritori să viziteze și să cunoască peșterile și fenomenele carstice din teritoriu. Aceste peșteri prezintă însă numeroase deficiențe fiind necesară reamenajarea lor. În urma acestor reamenajări, peșterile ar putea fi incluse într-un circuit turistic specializat sau în programele de vizitare a turiștilor aflați în zonă. Această formă de turism trebuie practicată însă cu mare precauție pentru a nu deteriora microclimatul peșterilor.

Ar fi nevoie de un numar mai mare de ghizi specializați în acest areal, un numar mai mare de peșteri care să fie amenajate și incluse în programele turistice, aceasta, în primul rând pentru a reduce numarul mare de turiști care intră anual în Peștera Ghețarul de la Scărișoara (lucru vizibil datorită degradării treptate a peșterii prin topirea blocului de gheață, a stalactitelor și stalagmitelor de gheață și schimbarea microclimatului din intrior), iar în al doilea rând pentru creșterea calității serviciilor turistice.

Turism pentru activități speciale:

Aceste activități sunt ocazionate de desfășurarea în zonă a unor manifestări folclorice tradiționale sau de organizare a unor manifestări științifice (congrese, conferințe, simpozioane pe teme de geografie, geologie, speologie, istorie, turistice, etc.)

„Târgul de fete” de pe Muntele Găina – acestei manifestări trebuie să i se acorde o atenție deosebită pentru revitalizarea pe cât posibil a vechilor sale tradiții ce i-au adus faima în întreaga țară.

De asemenea se va putea da o amploare mai mare manifestărilor legate de sărbătorile locale: „Sângeorzul” (23 aprilie) precum și obiceiurilor de Crăciun (24-26 decembrie) care atrag turiștii români din județele limitrofe sau chiar turiști străini.

Este binevenită ideea primariilor comunei Gârda de Sus și Arieșeni cu sprijinul Prefecturii Alba, care în data de 18 octombrie 2007 au organizat la Gârda de Sus ”Târgul Moților”, în cadrul căruia s-a realizat cel mai mare ”balmoș” (mancare traditională moțească făcută din smantană și făină, asemănătoare cu mămaliga, însa cu un conținut mai ridicat de grăsimi, datorită smântânii), intrând astfel în Cartea Recordurilor.

Turism rural:

Această formă de turism presupune declararea unor așezări rurale cu valori etnofolclorice, culturale și cadru natural pitoresc ca sate turistice.

Cadrul natural, condițiile ecologice favorabile, caracterizate prin puritatea deosebită aerului și a apei, suficient de ridicată pentru a asigura temperaturi plăcute vara și o durată lungă a existenței zăpezii oferă condiții propice dezvoltării turismului rural .

Preponderența obiectivelor turistice ușor accesibile cu un potențial turistic ridicat creează premisele dezvoltării mai ample a drumețiilor.

Existența traseelor montane marcate din zonă îndeplinesc condiția necesară pentru practicarea acestei forme de turism.

O atenție deosebită trebuie acordată activităților de divertisment de care trebuie să se țină seama atât în cazul satului turistic cât și în privința stațiunii.

Aceste activități trebuie să fie mai ample decât în situațiile precedente, ele necesitând dotări numeroase ce se referă la: construirea unor săli de spectacole în spațiu închis și în aer liber: cinematograf, discotecă, club, piscină, săli de jocuri electronice, etc.

În centrul atenției organizatorilor de turism din această comună va sta antrenarea turiștilor în excursii, cu mijloace auto și pe jos, în împrejurimi sau pe trasee mai ample, situație ce presupune existența unor autocare și microbuze precum și urmărirea permanent a stării de viabilitate a drumurilor și potecilor turistice.

De asemenea, în atenția organizatorilor de turism din această stațiune trebuie să stea dezvoltarea rețelei comerciale, în special a celei de comerț specific, reprezentat prin unitățile de desfacere a obiectelor de artă populară produse în zonă, obiecte de artizanat cu însemnele stațiunii, precum și unități de desfacere a materialelor documentare (hărți, pliante, ghiduri).

O problemă foarte importantă o constituie activitatea de promovare a stațiunii, lansarea ei pe piața internă și externă, lansare care e poate face pin realizarea unor materiale de propagandă cu „marca” stațiunii.

Primaria comunei Gârda de Sus anunta locuitorii sai asupra demararii pocesului de actualizare a Planului Urbanistic General al comunei Gârda de Sus, a Regulamentului Local de Urbanism aferent si a Strategiei de Dezvoltare a comunei Gârda de Sus pentru perioada 2016-2025. Strategia de dezvoltare a comunei este realizata in contextul pregatirii unui nou ciclu strategic si de programare a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

Cap. IV Concluzii și recomandări

Obiectivul principal al lucrării de față a dist realizarea unei planificări strategice de dezvoltare a destinației turistice a Comunei Gârda de Sus din județul Alba. Pentru atingerea acestui obiectiv am structurat lucrarea în patru capitole. Astfel, în Cap. I Analiza și dezvoltarea destinațiilor turistice, am analizat strategiile de dezvoltare integrate la nivelul destinației turistice, modul în care are loc crearea de valoare în cadrul unei destinații turistice; care sunt principalii pași în conturarea imaginii unei destinații turistice, care este modalitatea în care are loc evaluarea gradului de atractivitate a unei destinații turistice.

În Cap. II Specificiatatea și caracteristicile resurselor și a destinațiilor turistice, am trecut în revistă principalele resurse și destinații turistice din Comuna Gârda de Sus, județul Alba, am făcut o prezentare generală a Comunei Gârda de Sus, am inventariat principalele resurse turistice montane din comuna Gârda de Sus. De asemenea, am îrealizat o scurtă prezentare a resurselor turistice speologice dinn Comuna Gârda de Sus și am prezentat principalele trasee montane marcate din Comuna Gârda de Sus.

Comuna Gârda de Sus beneficiază de un potențial turistic natural de excepție precum Peștera Ghețarul de la Scărișoara (cu cel mai mare ghețar subteran din țară și al doilea în Europa), Peștera poarta lui Ionele, Cheile Ordâncușii, peisaje pitorești și multe altele.

Așa cum se poate observa în Tabelul nr. 1 Resursele turistice ale Comunei Gârda de Sus, am sintetizat principalele resurse turistice care reprezintă un potențial turisti foarte valoros.

Tabelul nr. 1 Resursele turistice ale Comunei Gârda de Sus

Acest areal întrunește o serie de elemente favorabile practicării turismului de odihnă și recreere, turismului itinerant cu valențe culturale, turismului pentru practicarea sporturilor de iarnă, speoturismului, turismului rural și chiar turismul de tranzit.

În Cap. III Strategia de dezvoltare a Comunei Gârda de Sus, am analizat elementele principale din strategia de dezvoltare a județului Alba referitoare la dezvoltarea turismului și am încercat să conturăm principalele elemente ale unei strategii de dezvoltare a turismului în Comuna Gârda de Sus .

Pentru a valorifica din plin resursele de care dispune Comuna Gârda de Sus, sunt necesare o serie de amenajări pornind de la îmbunătățirea căilor de acces în zonă până la lărgirea gamei de servicii și produse turistice oferite de cei care practică turismul în această comună. Sunt necesare constucția de noi drumuri de aces spre unele obiective mai putin cunoscute, amenajarea altor obiective în scop turistic, promovarea agroturismului precum și crearea de noi trasee turistice și promovarea ghizilor.

Odată cu creșterea calității serviciilor turistice, economia locală și nu numai, va cunoaște și ea la rândul său o creștere. De aceasta vor avea de câștigat atât locuitorii comunei cât și potențialii turiști din țara noastră.

Odată promovate pe plan național, serviciile turistice vor începe să fie căutate tot mai mult și de către turiștii străini.

Asadar, în comuna Gârda de Sus, pe baza resurselor naturale și antropice existente aplicând strategi de dezvoltare durabilă și amenajări corespunzătoare, în câtiva ani ar putea deveni o stațiune turistică deosebit de căutată, atât pe plan național cât și pe plan internațional.

Bibliografie

Bleahu, Marcian, Munții Apuseni Bihor-Vlădeasa, Editura Sport-turism, București 1981;

Bleahu, Marcian, Relief carstic, editura Albatros, București 1982;

Gearing, C.E., Swart, W. and Var, T. Establishing a Measure of Touristic Attractiveness, Journal of Travel Research, 12, 1-8., 1974;

Goran C., Les types de relief charstique de Roumanie, Travaux de l Institut de Speologie «Emile Racovița», Academia Republicii Socialiste România, tom XXII, Editura Academiei RSR, București, 1983;

Fan, Y., Branding the nation: What is being branded?, Journal of Vacation Marketing, 12(1), 2006;

Hu, Y.; Ritchie, B., Measuring Destination Attractiveness: A Contextual Approach, Journal of Travel Research, (Fall), 25-34. 1993;

Pop Cohuț, Ioana, Resurse și destinații turistice, Note de curs, Universitatea din Oradea, Oradea, 2015;

Ritchie, J.R.B., Ritchie, J.B.R., The Branding of Tourism destination. Past Achievements and Future Challenges, Proceedings of the 1998 Annual Congress of the International Association of Scientific Experts in Tourism, Destination Marketing: Scopes and Limitations, edited by Peter Keller, Marrakech, Morocco: International Association of Scientific Experts in Tourism, 1998;

Stăncioiu, Aurelia-Felicia; Teodorescu, Nicolae et-all, Imaginea destinației turistice – element de susținere în construcția brandului turistic regional. Studiu de caz: Muntenia, Economie teoretică și aplicată Volumul XVIII (2011), No. 2(555), p. 142.

Stăncioiu, A.-F., Pârgaru, I., Mazilu, M., Brandul destinației – câteva repere conceptual-metodologice în marketingul destinației, Proceedings of The Second International Tourism Conference „Sustainable Mountain Tourism – Local Responses for Global Changes”, Eșelnița, Drobeta Turnu Severin, Editura Universitaria, Craiova, 2009;

Sandro, Formica, Destination Attractiveness As a Function Of Supply And Demand Interaction, doctoral dissertation, VirginiaTech University, 2004, p. 2; http://vtechworks.lib.vt.edu/handle/10919/11273, accesat la data de 12 noiembrie 2016

Safri, Muhammad; Ismail, H.; Alias, M.A., Nik Hashim, N.A.A, Desination attributes, tourist satisfaction and behavioural intentions toward Penang, în Hospitality and Tourism: Synergizing Creativity and Innovation in Research, editată de Norzuwana Sumarjan, Zahari Mohd Salehuddin Mohd, Radzi Salleh Mohd, Mohi Zurinawati, Hanafiah Mohd Hafiz Mohd, Bakhtiar Mohd Faeez Saiful ,Zainal Artinah, Saiful Bakhtiar, Mohd Hafiz, Mohd Hanafiah, CRC Press, Taylor & Francis Group, London, ISBN 978-1-13800151-0, 2014, p. 200.

Nyberg, L. (1995), Determinants of the attractiveness of a tourism region, In S.F. Witt and L. Moutinho (eds.). Tourism Marketing and Management Handbook. Hertfordshire: Prentice Hall, 29-38;

*** Istoric, Gârda de sus, disponibil pe Portalul eComunitate inițiativă lansată în proiectul Economia bazată pe cunoaștere, disponibil la adresa: http://www.ecomunitate.ro/Istoric(9052).html , accesta la data de 18 martie 2017

***Social, Gârda de sus, disponibil pe Portalul eComunitate inițiativă lansată în proiectul Economia bazată pe cunoaștere, disponibil la adresa: http://www.ecomunitate.ro/Status__social(9045).htm acces la data de 18 martie 2017

***Localizare, Gârda de sus, disponibil pe Portalul eComunitate inițiativă lansată în proiectul Economia bazată pe cunoaștere, disponibil la adresa: http://www.ecomunitate.ro/Localizare(9043).html , acces la data de 18 martie 2017

***Cadrul natural al Parcul Apuseni, disponibil la adresa: http://parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=90:valea-garda-seaca&catid=23&Itemid=113 , accesat la data de 17 mai 2017

***Cadrul natural al Munților Apuseni, disponibil la adresa: http://www.acuz.net/html/cadrul-natural-al-muntilor-apuseni-10539-www.acuz.net.html, accesat la data de 17 mai 2017.

***Turism, Gârda de sus, disponibil pe Portalul eComunitate inițiativă lansată în proiectul Economia bazată pe cunoaștere, disponibil la adresa: http://www.ecomunitate.ro/Turism(21108).html, accesta la data de 18 martie 2017

***Parc apuseni, Peștera Ghețarul de Scărișoară, disponibil la adresa : http://parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=63:pestera-ghetarul-scarisoara&catid=23&Itemid=113 , accesta la data de 18 martie 2017

Ghiduri turistice, Gârda de Sus – Peștera Poarta lui Ionele disponibilă la adresa: https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-itinerariu-de-weekend-in-muntii-apuseni-garda-de-sus , accesta la data de 18 martie 2017

***Gârda de sus, Ghețarul de sub zgurăști, disponibilă la adresa: http://alpinet.org/main/poteci/puncte_ro_t_ghetarul-de-sub-zgurasti_id_3482.html , accesta la data de 18 martie 2017

Trasee turistice, Gârda de sus, disponibil la adresa: http://parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=96&Itemid=115 ,accesta la data de 18 martie 2017

*** Strategia de dezvoltare a județului Alba, pe periaoda 2014 – 2020, disponibilă la adresa: http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2014/08/Strategiadedezvoltare2014-2020.pdf, accesta la data de 18 mai 2017.

***Pentru o dezvoltare durabilă a Comunei Gârda de Sus, disponibilă la adresa: https://www.gazetadeagricultura.info/dezvoltare-rurala/2163-pentru-o-dezvoltare-durabila-a-comunei-garda-de-sus.html, accesat la data de 18 mai 2017.

***Comuna Gârda de Sus va fi introdusă în circuitul touristic, disponibil la adresa: http://www.stirialba.ro/comuna-garda-de-sus-va-fi-introdusa-in-circuitul-turistic/, accesat la data de 19 mai 2017.

***Primăria Gârda de Sus, disponibil la adresa: http://www.primariagardadesus.ro/dynpage_15, accesat la data de 19 mai 2017.

***Introduction to Global Hospitality Management, https://courses.edx.org/courses/CornellX/HOSP.101x/ , Modul II, Strategic Hospitality Management and Innovation;

http://www.tui-travelcenter.ro/

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [309161] (ID: 309161)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [309161]

Copyright Notice

Coloizi De Asociatie Corectat (2) [624235]

Stănese Daniel -Ioan [629579]

Romania Primul leu (1867-1947) Fotografie Ordine Tip/An/Aliniere Monetarie Tiraj Material Gr. Diametru Margine Observatie Stare X //… [310142]

Identitatea instituției de învăț ământ în comunitate Chișinău, 2012, 7 -8 mai. [629255]

I. DEFINI ȚII. NO ȚIUNI. INTERDEPENDEN ȚĂ II. TIPURI DE ACTE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. ASPECTE PROCEDURALE III. SEDIUL MATERIEI IV. OBIECTIVELE EMLP… [614351]

Realizarea unui plan de afaceri. Studiu de caz [611786]

Copyright Notice

Similar Posts