Evaluarea eficientei Strategiei de dezvoltare durabila a Deltei Dunarii [309154]

Evaluarea eficientei ‘Strategiei de dezvoltare durabila a Deltei Dunarii’

Prefata

Introducere: concepte si definitii

1.1. Conceptul de regiune

1.1.1. Definitie

1.1.2. Tipuri de regiuni

1.2. Conceptul de regiune defavorizata

1.3. Conceptul de strategie

1.3.1. Definitie

1.3.2. Tipuri de strategii

1.4. Conceptul de dezvoltare locala

1.4.1. Definitie

1.4.2. Caracteristicile unei planificari strategice

1.5. Conceptul de planificare

1.5.1. Definitie

1.5.2. Tipurile de planificare

1.5.3. Autorii demersului de planificare

1.5.4. Caracteristicile procesului de planificare

Prezentarea generala a [anonimizat]

2.1. Incadrarea geografica

2.2. Organizarea administrativa

2.3. [anonimizat]

2.4. Zone specifice ale regiunii

2.4.1. Zona Campiei Baraganului

2.4.2. Zona Dobrogei de Nord

2.4.3. [anonimizat]

2.4.4. [anonimizat]

2.4.5. Zona Moldovei de Sud

2.4.6. Zona Subcarpatilor de Curbura

Necesitatea unei strategii integrate de dezvoltare in Delta Dunarii

3.1. Dezvoltarea umana locala la nivelul judetului Tulcea

3.1.1. Accesibilitatea deficitara la serviciile publice

3.1.2. Necesitatile pentru servicii de sanatate si educatie

Obiectivele strategiei de dezvoltare in Delta Dunarii

4.1. Obiective strategice

4.2. Sincronizarea cu strategiile existente

Evaluarea nevoilor

5.1. Atingerea eficientei energetice

5.2. Gestionarea riscului in caz de dezastre

5.3. Imbunatatirea economiei

5.3.1 Turismul

5.3.2. Pescuit si acvacultura

5.3.3. Agricultura si dezvoltarea rurala

5.4. Necesitatea imbunatatirii conectivitatii

5.4.1. Transportul

5.4.1.1. Transportul rutier

5.4.1.2. Transportul naval

5.4.1.3. Transportul aerian

5.4.2. Tehnologia informatiei si comunicarii

5.5. Asigurarea serviciilor publice

5.5.1. Managementul integrat al apei

5.5.2. Gestionarea deseurilor

5.5.3. Sanatate

5.5.4. Educatie

5.6. Incluziune si protectie sociala

VI. Interventii propuse

6.1. Managementul ecosistemelor

6.2. Managementul dezastrelor

6.3. Turism

6.4. Pescuit si acvacultura

6.5. Transport

6.6. Tehnologia informatiilor si comunicarii

6.7. Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

6.8. Managementul deseurilor

6.9. Educatie

6.10. Sanatate

6.11. Incluziune si protectie sociala

VII. Atragerea fondurilor

7.1. Comparatie intre sursele de finantare

7.2. Sustenabilitatea investitiilor

VIII. Monitorizare si evaluare

IX. Concluzii

X. Bibliografie

Prefata

De ce am ales aceasta tema?

Nu de putine ori ne-a fost dat sa privim cu compasiune catre seamanul aflat la nevoie. Ne intrebam atunci cu ce a gresit sortii pentru a fi astfel izolat de lume: [anonimizat]? Pentru mine este clar: o planificare strategica eficienta nu poate exista fara o componenta a necunoscutului si nu poate influenta traditii sau culturi stravechi astfel incat sa razbata prin hatisul pornirilor ancestrale. Ceea ce poate fi realizat insa de catre cei ce privesc prin zidul indiferentei ce-i inconjoara este necesitatea interventiei unui ajutor lumesc inspre zonele defavorizate…

I. Introducere: [anonimizat]:

1.1. Conceptul de regiune

1.1.1. Definitie: Teritoriu ce formeaza din punct de vedere geografic o unitate neta sau un ansamblu de teritorii ce exista in continuitate, in care populatia detine anumite elemente comune si tinde sa-si pastreze specificitatea rezultata, cu scopul de a stimula progresul cultural, social si economic.

1.1.2. In functie de criteriile care au stat la baza constituirii lor, exista:

Regiuni politice: componente statale ce se afla la limita dintre statele federale si unitare, cu competente individuale in materii legislative si executive; (e.g. Spania, Italia)

Regiuni incorporate: rezultate ca urmare a crearii unui stat unitar prn unirea mai multor state ce pastreaza o anumita individualitate; (e.g. Marea Britanie)

Regiuni diversificate: prezinta cadre regionale stabilite si dupa alte criterii inafara celor teritoriale si politice; (e.g. Belgia)

Regiuni administrative: create drept colectivitati locale, autonome din punct de vedere administrativ; (e.g. Franta)

Regiuni functionale: create ca circumscriptii ale administratiei centrale de stat; (e.g. Grecia)

Regiuni prin cooperare: presupun cooperarea intre colectivitatile teritoriale locale.

1.2. Conceptul de regiune defavorizata

Definitie: Regiunea defavorizata reprezinta o arie geografica concret delimitata, ce indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

prezinta structuri monoindustriale ce mobilizeaza mai mult de 50% din populatia salariata a zonei;

este privata de mijloace de comunicatie si detine o infrastructura slab dezvoltata; (conform legii 350/2001, anexa nr.2)

rata somajului depaseste cu 25% rata somajului la nivel national;

in urma restructurarii, lichidarii sau privatizarii unor agenti economici apar concedieri colective ce afecteaza un procent mai mare de 25% din numarul angajatilor cu domiciliu stabil in zona respectiva;

1.3. Conceptul de strategie

1.3.1. Definitie: Cadrul ce orienteaza alegerile, determinand astfel evolutia unei comunitati. Aceasta ajuta la stabilirea unei directii unitare pentru o comunitate, in termenii obiectivelor sale operationale si sustine prin alocarea resurselor, orientarea spre atingerea obiectivelor propuse.

1.3.2. Tipuri de strategii:

strategii de dezvoltare- realizate la nivel local, judetean, regional sau national prin care se stabilesc prioritati, actiuni ce vor duce la indeplinirea lor si prin care sunt alocate resurse;

strategii de transformare- apar ca o necesitate ce rezulta din noile conditii existente intr-un domeniu diferit de activitate. Acest tip de strategie va sta la baza elaborarii altor strategii, planuri de actiune si implementare din diferite domenii de activitate;

strategii de protectie- apare din dorinta de a fi protejat in legatura cu anumite evolutii neprevazute ale respectivului domeniu de activitate;

strategii politice- tehnici de analiza, sociologie si manipulare mediatica, aplicate in campanii electorale.

1.4. Conceptul de dezvoltare locala

1.4.1. Definitie: Instrument participativ ce necesita implicarea intregii comunitati si care are ca scop asigurarea dezvoltarii economice. Viziunea asupra comunitatii trebuie sa fie impartasita de catre toti membrii acesteia si sa fie transpusa intr-un set de planuri si actiuni concrete.

1.4.2. Caracteristicile unei planificari strategice de dezvoltare locala:

vizeaza dezvoltarea sprijinita atat pe practicile existente, cat si pe noi oportunitati de actiune;

opereaza in teritorii bine definite spatial si administrativ;

abordeaza probleme generalizate, nu se concentreaza pe probleme izolate;

este necesar sprijinul politic pentru infaptuirea acesteia;

aduce oportunitati noi in domeniile tehnic, managerial si financiar;

genereaza resurse noi.

1.5. Conceptul de planificare

1.5.1. Definitie: Activitate orientata spre viitor, prin care se stabileste totalitatea obiectivelor, precum si actiunile ce trebuie intreprinse pentru realizarea lor. Planificarea trebuie sa continue cu implementarea planului propus, iar planul trebuie sa fie supus unui control periodic., pentru a i se asigura o directie eficienta.

1.5.2. In functie de durata, planificarea poate fi:

pe termen lung- acopera aspecte complexe din viata unei comunitati si implica alocarea unor resurse importante; (durata mai mare de trei ani)

pe termen mediu- acestea sunt de obicei mai detaliate si pot servi la indeplinirea unor etape ale unui plan pe termen lung; (durata de 1-3 ani)

pe termen scurt- au un impact mai mare asupra activitatii zilnice a comunitatii decat planurile pe termen lung sau mediu. (durata sub 1 an)

1.5.3. In functie de autorul demersului de planificare, aceasta poate fi:

-de sus in jos- planurile si actiunile provin de la instante ierarhice superioare catre nivelele comunitatii. Acest tip de planificare poate avea carente intrucat nivelul ierarhic de varf poate omite anumite necesitati si aspecte importante pentru comunitate;

-de jos in sus- nivelul ierarhic superior exprima ideile de interes, iar planificarea este realizate de catre responsabilii sectoriali sau liderii unui grup de lucru tematic, mai apropiati de probleme.

1.5.4. Caracteristicile procesului de planificare:

este strategic, intrucat presupune alegerea unei cai optime de a raspunde evolutiilor unui mediu dinamic;

este sistematic, intrucat presupune urmarea unui proces centrat si productiv deopotriva;

implica alegerea unor prioritati ce evoca decizii asupra scopurilor propuse;

presupune construirea unei intelegeri comune si atragerea persoanelor interesate in atingerea misiunii.

II. Prezentarea generala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

2.1. Incadrare geografica

Regiunea Sud-Est:

Este amplasata in sud-estul Romaniei, invecinandu-se la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu regiunea Sud-Muntenia si Regiunea Bucuresti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si tarmul Marii Negre;

Suprafata totala a acesteia este de 35 762 km2, a 2-a regiune ca marime din cele 8 ale Romaniei;

Cuprinde toate formele de relief: lunca Dunarii, Campia Baraganului si Campia Covurluiului, Pod. Dobrogei, Muntii Macinului, o parte a Carpatilor si a Subcarpatilor de Curbura. De asemenea, regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea, cuprinzand Delta Dunarii si fiind marginita catre est de litoralul romanesc al Marii Negre (245km).

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti– editia 2016

2.2. Organizarea administrativa

Macroregiunea Sud-Est cuprinde sase judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea. La nivelul fiecarui judet, autoritatile locale sunt reprezentate de catre consiliile judetene, locale, municipale, orasenesti si comunale.

Urmatorul tabel prezinta o comparatie intre populatiile detinute de fiecare judet, precum si numarul oraselor si municipiilor, comunelor si satelor existente pe teritoriul fiecaruia dintre judete.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti– editia 2016

2.3. Resursele Macroregiunii Sud-Est

La nivelul regiunii sud-estice, pot fi reliefate zone cu un caracter specific pentru dezvoltare, regasind factori favorizanti ce pot contribui la progresul infrastructurii, precum si a caracteristicilor economice si de productie ale zonelor. Aceasta evolutie poate reprezenta o solutie a problemelor de ordin social si ecologic existente la nivel teritorial.

Din perspectiva resurselor naturale, Macroregiunea Sud-Est dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi la Berca, Sărata – Monteoru, Paclele, Oprisenesti, Ianca), gaze naturale in judetele Braila, Buzau si pe platforma continentala a Marii Negre. De asemenea, mai pot fi evidentiate surse de granit in M-tii Macinului, piatra de var in Pod. Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri de plumb si zinc, quartz, granit, marmura, caolin, baritina, depozite de loess si de sare. Un alt tip de bogatii ale subsolului identificate pe acest teritoriu este reprezentat de apele sufuroase, clorusodice din Braila, Buzau si Constanta.

Contributia regiunilor la realizarea VAB pe ramuri de activitate, în anul 2014 (%)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti– editia 2016

Conform graficului stacked prezentat anterior, putem releva importanta Macroregiunii Sud-Est in domenii extrem de profitabile precum agricultura, industria extractila, industria prelucratoare, precum si industria productiei si furnizarii de energie electrica si termica.

Ca si aspecte negative, poate fi observat procentul scazut de servicii de informatii si comunicatii, precum si intermedierile financiare deficitare ce au loc in comparatie cu celelalte macroregiuni.

2.4. Zone specifice ale regiunii

2.4.1. Zona Campiei Baraganului

Include judetele Buzau, Braila si Vrancea si este caracterizata din punct de vedere demografic de un declin datorat imbatranirii populatiei, precum si o tendinta lineara de scadere a numarului de locuitori. Referitor la nivelul de utilizare al resurselor, pot fi indicate activitati industriale slab reprezentate, precum si atractivitate turistica limitata.

2.4.2. Zona Dobrogei de Nord

Regiune speciala datorita conditiilor fizico-geografice regasite in interiorul Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii si a Parcului National M-tii Macin, declarate in 1990 sub protectie UNESCO pentru conservarea speciilor rare, de flora si fauna comune arealelor mediteranean, balcanic, caucazian.

Rezervatia Biosferei se intinde pe 5800 km2, iar parcul national pe o suprafata de 11.321 ha. Densitatea populatiei in acest spatiu este extrem de redusa, inregistrandu-se un declin demografic accentuat. Astfel, conditiile pentru activitati economice s-au concentrat pe exploatarea resurselor naturale, precum si turism sau alte activitati traditionale.

2.4.3. Zona Dobrogei de Sud-Est

Sunt predominante comunele mari si medii, avand o densitate rurala a populatiei ridicata. Caracterizata printr-un grad inalt de utilizare a turismului si a agriculturii ca forme economice aducatoare de profit. De asemenea, poate fi observat un fenomen accentuat de poluare a plajelor, in special din cauza navelor din apropierea tarmului, precum si a utilizarii pesticidelor.

2.4.4. Zona Dobrogei Centrale si de Sud-Vest

Pe teritoriul acesteia sunt regasite numeroase rezervatii naturale si monumente ale naturii. De asemnea, zona se afla intr-un declin populational accentuat.

2.4.5. Zona Moldovei de Sud

Cuprinde judetele Galati si Vrancea si se caracterizeaza prin alunecari de teren frecvente, risc de inundatii. De asemenea, accesul populatiei la retelele rutiere si feroviare este redus, iar alimentare populatiei cu apa de la sistemul centralizat se face deficitar.

2.4.6. Zona Subcarpatilor de Curbura

Cuprinde arii din judetele Buzau si Vrancea si este reprezentata in procent de 50% de zone muntoase, cu alunecari de teren frecvente. In aceasta regiune au loc activitati neagricole semnificative, iar terenurile agricole existente se regasesc cu preponderenta in proprietate privata, ceea ce faciliteaza procesul de dezvoltare economica locala.

III. Necesitatea unei strategii integrate de dezvoltare in Delta Dunarii

Cunoscand astfel aspectele Macroregiunii Sud-Estice a Romaniei si observand practicile economice, culturale si sociale benefice, precum si pe cele deficitare, putem intui un centru al saraciei relative, cu probleme reale ale incluziunii sociale si cu acces limitat la asistenta sociala, servicii si beneficii satisfacatoare:

3.1. Dezvoltarea umana locala la nivelul judetului Tulcea

Dupa cum se poate observa din tabelul prezentat anterior, satele, comunele si orasele de mici dimensiuni ating nivele medii-scazute de dezvoltare umana. Nivelul mediu-scazut de dezvoltare umana este asociat cu o calitate relativa a vietii, ingloband:

3.1.1. Accesibilitatea deficitara la serviciile publice:

Accesibilitatea la nivelul centrului Deltei se realizeaza doar prin intermediul canalelor navigabile fluviale. Este astfel necesara eliminarea dependentei de reteaua de cai navigabile locale, prin sporirea accesibilitatii in unele parti. Trebuie pusa totodata in balanta fezabilitatea financiara si ecologica a acestor evolutii.

Sistemul ecologic actual inregistreaza trenduri negative, iar eforturile de conservare intreprinse de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) trebuie sustinute proactiv de populatie prin prisma reducerii supraexploatarii resurselor naturale. Principalii factori ce contribuie la declinul ecologic al regiunii sunt:

scaderea populatiei de pesti valorosi comercial prin prisma reducerii zonelor umede si raspandirea speciilor alohtone

sedimentarea accelerata si eutrofizarea, precum si dezvoltarea populatiilor de alge

transformarea habitatelor la scara mare

Este astfel necesara intarirea eficientei mijloacelor de actiune a ARBDD, precum si o mai buna monitorizare a datelor pentru analize ulterioare.

3.1.2. Necesitatile pentru servicii de sanatate si educatie:

Rezultand din aspectele unei accesibilitati slabe prezentate anterior, precum si din cauza densitatii scazute a populatiei, serviciile de sanatate si educatie sunt dezvoltate precar. Scolile sunt inchise din cauza numarului mic de elevi si a costurilor de functionare ridicate si se confrunta cu lipsa unor resurse bazale pentru functionare: lipsa canalizarii, a apei potabile, a incalzirii centrale.

De asemenea, este esential sa se asigure durabilitatea si functionalitatea lucrarilor de modernizare locale prin mijloace de mentenanta. Pe termen scurt, nu poate fi anticipata o recuperare rapida a investitiilor, de aceea este necesar atingerea unui echilibru intre investitii si lucrarile de mentinere a operabilitatii acestora.

IV. Obiectivele strategiei de dezvoltare in Delta Dunarii

4.1. Obiective strategice

Analiza la nivel de sat pentru toate unitatile administrative rurale si urbane mici la nivelul judetului Tulcea au demonstrat necesitatea adoptarii unui plan de dezvoltare durabila, construit pe urmatoarele obiective strategice:

Dezvoltarea unei economii locale, eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor, cu accent pe valorificarea avantajelor zonale, beneficiind totodata de sprijinul unor servicii publice imbunatatite;

Mentinerea valorilor naturale unice printr-un management orientat stiintific si consolidat de catre comunitatile locale ca protectori ai acestui patrimoniu;

4.2. Sincronizarea cu strategiile existente

Sincronismul cu principalele rapoarte si planuri strategice existente este necesar pentru asigurarea unei integrari facile a sistemelor de dezvoltare propuse. Prezentam astfel urmatoarele planuri si strategii necesare in coordonare:

Strategia de dezvoltare teritorială a României pana in anul 2035: se afla inca in faza de consultare publica si va privi cresterea calitatii vietii prin dezvoltarea unor spatii urbane si rurale favorabile incluziunii, marcand totodata integrarea functionala a Romaniei in spatiul european, prin eficientizarea transporturilor, retelelor energetice, etc.;

Planul de amenajare a teritoriului național: are rolul de a determina scopul si prioritatile dezvoltarii teritoriale ale tarii in relatie cu strategiile UE;

Strategia națională privind schimbările climatice 2013-2020: are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu pana la 20%, precum si imbunatatirea eficientei energetice si a energiilor regenerabile cu acelasi procent;

Strategia energetică a României 2007-2020: prezinta obiective dedicate atingerii eficientei energetice in industrie, transport, consum public si modalitati de obtinere a energiei regenerabile;

Master planul pentru dezvoltarea turismului național 2007-2026: face referire la dezvoltarea infrastructurilor turismului, imbunatatirea resurselor umane, a produselor turistice, a marketingului destinatiei, protejand totodata mediul natural;

Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România: creeaza conditiile de dezvoltare la nivelul ariilor protejate, vizand domenii precum cadrul institutional si asociativ, infrastructuri turistice si amenajarea teritoriului, educatie, marketing, dezvoltare locala;

Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014-2020: sustine protejarea patrimoniului cultural national, promovarea culturilor artistice contemporane, precum si dezvoltarea infrastructurii institutionale cu insemnatate culturala;

Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Istoric și Siturile Naturale: are rol in identificarea si protejarea principalelor peisaje culturale, a patrimoniului istoric si a componentelor artistice ale acestora;

Planul strategic național multianual privind acvacultura: se concentreaza pe simplificarea administrativa a studiilor de impact si a licentelor, precum si stabilirea sustenabilitatii ecologice, economice si sociale;

Programul național de dezvoltare rurală 2014-2020: dezvoltat in concordanta cu principiile biodiversitatii, respectand totodata principiile managementului durabil al resurselor naturale. Prezinta punerea in conformitate a Romaniei cu Pilonul II al UE privind Politica Agricola Comuna;

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar pe termen mediu și lung (orizontul 2020-2030): are scopul de a pune in valoare pe termen lung dezvoltarea potentialului agro-alimentar prin utilizarea unor abordari sectoriale sistematice;

Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020: asigura imbunatatirea meriului de reglementare, precum si a actiunilor parteneriale intre mediile public si privat;

Strategia națională pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare 2014-2020: principalele obiective fac referire la cresterea contributiei romanesti la progresul procesului de cunoastere transfrontaliera si a individualizarii rolului stiintei in societate;

Master Planul General de Transport al României: prezinta principalele obiective pentru transport la scara nationala;

Strategia națională privind agenda digitală pentru România: presupune crearea unui mediu competiitv prin cresterea eficientei si reducerea cheltuielilor publice. Sustine principii precum e-Commerce, Cercetare, Dezvoltare si Inovare in TIC, Broadband si Servicii de Infrastructura Digitala;

Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014-2020 și Planul național privind managementul deșeurilor: ordoneaza prioritar eforturile gestionarii deseurilor si incurajeaza prevenirea generarii acestora;

Strategia de sănătate 2014-2020: faciliteaza accesul la servicii de sanatate de calitate, in special pentru grupurile vulnerabile;

Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii: promoveaza si sustin integrarea in sistemul educational, incluzand totodata un sistem de analiza a datelor privind aspectele sistemului;

Strategia națională pentru învățarea pe tot parcursul vieții: creeaza cadrul strategic specific pentru participarea la educatie pe tot parcursul vietii;

Strategia pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale: are scopul elaborarii unor harti privind infrastructura educationala si pregatirea profesionala;

Strategia națională de reducere a sărăciei 2014-2020: presupune crearea incluziunii active pe piata muncii a persoanelor marginalizate;

Strategia națională pentru ocupare în Perspectiva 2020: consolideaza prioritatile politicilor privind ocuparea, avand ca ghid principal obiectivele Strategiei Europa 2020;

Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020: propune adaptarea structurii administrative la nivelul cerintelor cetatenilor si la posibilitatile veridice de finantare;

Merita de asemenea luate in considerare ca fiind relevante pentru strategia de dezvoltare la nivelul Deltei Dunarii si urmatoarele documente:

Planul de dezvoltare regională a Regiunii Sud-Est pentru perioada de programare 2014-2020.

Strategia și planul de acțiune cu privire la adaptarea la schimbările climatice în regiunea Delta Dunării

Planul de Management și Regulamentul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”,

Planul integrat de dezvoltare urbană pentru Sulina

Plan de amenajare a teritoriului zonal pentru Delta Dunării (PATZ Delta Dunării, URBANPROIECT, 2008).

V. Evaluarea nevoilor

Acest capitol are scopul de a prezenta principalele nevoi si dorinte ale locuitorilor Deltei Dunarii, consemnand in mod exact principalele probleme ce necesita rezolvate.

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii (SIDDD) 2016, declaratiile de viziune ce redau aspecte veridice ale vietii populatiei se bazeaza pe utilizarea a 10 ateliere de lucru ce au presupus consultarea a 400 de localnici, iar subcapitolele ce urmeaza a fi prezentate marcheaza punctual necesitatile evocate de catre acestia si care merita extrase din documentul mentionat anterior:

5.1. Atingerea eficientei energetice

Termoficarea este disponibila intr-un procent extrem de scazut (3%) pentru populatia din Centrul Deltei. Acest serviciu este de asemenea limitat în afara orașelor Tulcea și Măcin. Populatia utilizeaza în mod primar combustibil solid (lemn) pentru incalzirea caselor și gaze naturale pentru treburile gospodaresti.

Dupa cum se poate observa din graficul prezentat anterior, principala modalitate de termoficare la nivelul Centrului Deltei este soba cu combustibil lichid, insa teritoriul Deltei Dunarii dispune de un potential extraordinar pentru producerea energiei din surse eoliene si solare.

In urmatoarele harti sunt prezentate mediile anuale ale vitezei vantului si a sumei anuale de iradiere globala, ce claseaza Delta Dunarii ca principalul rezervor al energiei regenerabile pentru teritoriul Romaniei.

Suma anuala de iradiere globala

Viteza medie anuala a vantului

5.2. Gestionarea riscului in caz de dezastre

Protectia locuitorilor in fata dezastrelor este esentiala, intrucat riscul de inundare a localitatilor si a obiectivelor aflate pe malurile Canalului Sulina este urias, in principal din cauza fenomenelor de schimbari climatice si a debitului crescut al Dunarii in aceste perioade de tranzitie.

Este necesara astfel o scurta prezentare a informatiilor de ordin interventional in caz de dezastre naturale:

Principalele deficite se regasesc la nivelul dotarilor, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta nedispunand de mijloacele tehnice necesare pentru o interventie facila, intrucat 70% din totalul echipamentelor reprezinta o vechime ce ar dispune casarea lor.

Timpii de raspuns in zonele cele mai putin accesibile ale Deltei Dunarii ajung pana la 55 min, insa conform plansei prezentate mai jos, acestia au in general valori scazute, pana in 15 min.

Timpul de răspuns al serviciilor de ambulanță și SMURD în funcție de localizarea accidentului și a bazelor de intervenție

5.3. Imbunatatirea economiei

Principalele surse de venit existente in Delta Dunarii sunt reprezentate de exploatarea turistica, a pescuitului, a acvaculturii si a agriculturii si dezvoltarii rurale.

5.3.1. Turismul:

Delta Dunarii a reusit sa atraga in mod oficial doar 69076 turisti in anul 2015, dintre care 23% au fost straini, fata de aproape un milion in alte delte europene (Delta del Po, Italia, de 5 ori mai mica decat Delta Dunarii) sau Delta Camargue in Franta.

Antreprenorii de turism local si-au exprimat in cadrul intrunirilor organizate diferite dificultati ce reprezinta puncte slabe ale industriei turistice locale:

masurile de promovare sunt atat insuficiente cat si incoerente, in special pentru pietele externe;

lipsa unei strategii aplicative de dezvoltare a turismului in Delta Dunarii;

deficiente la nivelul comunicarii si coordonarii intre diferite persoane cu atributii si competente turistice;

inexistenta serviciilor de sprinjin pentru antreprenorii de turism local;

infrastructura turistica deficitara, rezultand astfel in servicii conexe ineficiente pentru vizitatori;

probleme ridicate de braconaj, deseuri create de inundatii. infrastructura a serviciilor publice slab dezvoltata;

5.3.2. Pescuit si acvacultura

Reprezinta principala activitate traditionala pentru locuitori, zona Deltei Dunarii dispunand de 34 000 ha de unitati de acvacultura, asigurand o cifra de afaceri de circa 4 mil. euro annual, si aproximativ 350 locuri de munca. Conform urmatorului tabel, pierderea in urma lipsei de eficientizare a procesului este imensa, iar managementul productiei ar putea aduce reale beneficii economiei populatiei.

Producția potențială si posibile locuri de muncă în acvacultură în Delta Dunării

5.3.3. Agricultura si dezvoltare rurala

Zona studiata beneficiaza de o suprafata de cca. 250 000 ha de stuf, dintre care doar 10-20% este exploatata. Totodata, amenajarile agricole dispun de o suprafata de doar 5% irigata prin sisteme functionale;

Harta agricola- Delta Dunarii (2014)

Ponderea ocuparii locuitorilor cu activitati agricole rudimentare, destinate exclusiv consumului propriu, indica fenomenul de ocupare informala si lipsa dezvoltarii sectoarelor secundar si tertiar (industrial si de servicii);

Numarul persoanelor care mai practica activitatile in mod traditional se afla in declin extrem de accentuat, avand impact negativ atat asupra ocuparii, cat si a patrimoniului cultural si a potentialului de diversificare zonal;

In Delta Dunarii functioneaza doar cca. 2000 de agenti economici, in cea mai mare parte afaceri de familie, ce produc in mod special comert cu amanuntul. Se poate observa astfel o rata a antreprenoriatului scazuta in comparatie cu media nationala (30/1000 loc.).

5.4. Necesitatea imbunatatirii conectivitatii

5.4.1. Transportul

5.4.1.1. Transportul rutier

Doar 40% din totalul celor 1331 km de drumuri din judetul Tulcea sunt kilometri modernizati;

Restul strazilor de pe teritoriul judetului sunt acoperite cu pavaj sau pamant, realizand o serie de dezavantaje evidente: acces deficitar la serviciile publice de educatie si sanatate, numar mare de accidente, emisii crescute de CO2.

5.4.1.2. Transportul naval

Accesul la nivelul unor localitati din interiorul Deltei se poate realiza doar prin intermediul cailor navigabile;

Principalele porturi la nivelul Deltei sunt Portul Tulcea, Portul Macin, Portul Chilia Veche, Portul Mahmudia, Portul Isaccea, Portul Sulina;

Problemele identificate de catre grupurile de interes sunt prezentate in cele ce urmeaza, insa nu se limiteaza doar la acestea:

Infrastructura acostarii degradata sau insuficienta;

Obstacole pe traseele navigabile: colmatarea fronturilor de acostare, lipsa mijloacelor de dragare si de asigurare a sigurantei;

Calitatea deficitara a facilitatilor ce furnizeaza servicii pentru clienti;

Lipsa danelor specializate pentru nave de depoluare sau pentru cele care transporta bunuri si marfuri destinate comunitatii din Delta Dunarii

Facilitati precare pentru alimentarea energetica a navelor pe durata stationarii;

Conexiuni rutiere si feroviare limitate.

5.4.1.3. Transportul aerian

Prognozele de trafic realizate aduc la cunostinta faptul ca aeroportul isi va depasi capacitatea de functionare pana in anul 2020, astfel incat este necesara extinderea si modernizarea pistelor pentru a permite continuitatea aterizarii si decolarii avioanelor.

De asemenea, se estimeaza ca si cele 4 pozitii de stationare pentru aeronave vor de veni insuficiente.

5.4.2. Tehnologia informatiei si comunicarii

Peste jumatate dintre locuitorii din Tulcea nu au acces la retelele boradband intrucat operatorii privati nu sunt interesati de investitii in sectoare ce detin densitati populationale scazute (3 loc./ km2)

Prin lipsa accesului populatiei la informatie au loc diferite efecte negative in domenii precum: sanatatea, educatia, cultura, etc.

5.5. Asigurarea serviciilor publice

5.5.1. Managementul integrat al apei

Apa se poate gasi la nivel freatic la adancimi de 2-5 m, insa din cauza naturii sedimentare a solului, in apa apar diferite substante nocive precum sulfuri, nitrati, nitriti. Locuitorii Deltei se orienteaza astfel spre consumarea apei dupa fierberea ei direct din Dunare;

Pot fi semnalate frecvente infilitratii in sol, presiuni scazute ale apei si conducte ruginite ale retelei de alimentare si canalizare;

In anul 2015 se semnaleaza o functionare la 45% din capacitatea totala a statiei de epurare a municipiului Tulcea, restul procentajului fiind reprezentat de deversari in Dunare.

5.5.2. Gestionarea deseurilor

24% din populatia Deltei Dunarii nu beneficiaza de servicii de salubritate, iar in acest moment nu exista o metoda separata pentru colectarea deseurilor biodegradabile.

5.5.3. Sanatate

La nivelul Deltei Dunarii exista doar cativa furnizori de asistenta medicala primara, serviciile non-stop fiind oferite doar in trei centre;

Dintre numarul total al satelor, noua nu sunt acoperite de medici de familie;

Accesul redus la apa potabila, precum si migratiile tantarilor, pasarilor, obiceiurile de a bea apa nefiltrata, contribuie intr-un mod negativ la scaderea sperantei medii de viata pentru locuitorii Deltei;

Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea sufera de lipsa personalului, avand un efectiv total de doar 184 de medici, dintre care 89 sunt rezidenti;

Dotarile din spitale sunt de asemenea precare, nefiind disponibile aparate si echipamente moderne de diagnostic.

Infrastructura sistemului de sanatate

Dupa cum se poate observa din harta infrastructurii medicale a judetului Tulcea, deservirea populatiei din Centrul Deltei se bazeaza in continuare pe utilizarea spitalelor judetene, in special a Spitalului Judetean Tulcea, intrucat spitalele Babadag si Sulina au fost recent inchise din lipsa de fonduri pentru sustinere.

5.5.4. Educatie

Populatia scolara numara in timpul anului 2013 un numar de 28573 persoane, cu aproape 15% mai putin decat in 2007, din cauza scaderii ratei natalitatii si a migratiilor;

Populatia scolara pe niveluri de educatie

Cea mai mare crestere a numarului de elevi este inregistrata in scolile postliceale si de maistri, acestea reprezentand alternative pentru cei care nu au promovat examenul de bacalaureat;

Abandonul scolar se claseaza cu 2,9% peste media nationala, principalele cauze ale acestuia fiind reprezentate de izolare geografica, restructurarea continua a retelei de unitati scolare, saracia, excluziunea grupurilor vulnerabile;

Procentul populational ce detine studii superioare este de peste 10% doar la nivelul municipiului Tulcea, iar rata analfabetismului atinge procente de 5-10% in unele localitati;

Dupa cum se poate observa din harta infrastructurii educationale a regiunii, este necesara o prioritizare a investitiilor in comunele Mihai Viteazul, Corbu, Sacele, intrucat ponderea populatiei tinere este crescuta in aceste zone;

Din totalul celor 140 de unitati de invatamant, 6 nu au reusit sa obtina autorizatie de functionare din cauza lipsei apei, precum si a serviciilor sanitare necorespunzatoare si a starii de degradare avansate.

5.6. Incluziune si protectie sociala

Caracteristice zonei Deltei Dunarii sunt comunitatile izolate de oameni. Nivelul de conectare a acestora la centrele urbane din regiune se afla intr-un impas, iar rata de ocupare a fortei de munca in alte sectoare decat cel agricol este de asemenea deficitara.

Zonele rurale marginalizate sunt grupuri relativ mici, de pana in 200 de persoane, ce prezinta dezavantaje combinate. Diversitatea unica de comunitati poate insa transforma zona studiata intr-un edificiu populational si un simbol universal al intelegerii inter-etnice.

VI. Interventii propuse

Ulterior stabilirii principalelor obiective si a identificarii necesitatilor expuse de catre grupurile studiate, pot fi sugerate urmatoarele interventii ce au ca scop final indeplinirea in ordine prioritara a nevoilor si a dorintelor populationale. Acestea sustin cresterea calitatii vietii in Delta Dunarii, cu un accent deosebit pe protejarea sistemelor ecologice.

6.1. Managementul ecosistemelor

Este necesara efectuarea lucrarilor de optimizare a regimului hidrologic deltaic prin intermediul sporirii eforturilor de decolmatare;

Integrarea unor sisteme de monitorizare si informare, precum si a unei baze de date accsesibile, care sa integreze informatii in timp real asupra proceselor de aluvionare si a altor fenomene naturale ce necesita observatii rapide si interventii punctuale;

Dezvoltarea unor masuri pentru reducerea depozitarii deseurilor in zonele naturale, precum si asigurarea asistentei tehnice pentru proiectele de restaurare a habitatelor naturale;

Investirea in echipamente si costuri operationale in vederea restaurarii circulatiei naturale a apei;

Realizarea unei strategii integrate pentru managementul stufului;

Efectuarea unor studii de stabilire a celor mai valoroase utlizari ale terenurilor si resurselor naturale;

Promovarea colaborarii intre sectoarele public-privat pentru gasirea unor masuri inovatoare privind schimbarile climatice.

6.2. Managementul dezastrelor

Este necesara achizitionarea echipamentelor si utilajelor specializate pentru interventiile ISU si SMURD;

Dezvoltarea unor planuri concrete pentru raspunsul de urgenta in cazuri de poluare atat pe apa, cat si pe uscat;

Efectuarea lucrarilor ce vor asigura protectia a 14 localitati impotriva viitoarelor inundatii.

6.3. Turism

Elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului in Delta Dunarii si dezvoltarea, construirea, precum si instalarea infrastructurii turistice;

Realizarea unui program ce ar avea scopul de imbunatatire a conditiilor si serviciilor de cazare;

Efectuarea unor interventii de reabilitare si conservare a patrimoniului cultural;

Sprijinirea turismului bazat pe microintreprinderi, avand astfel scopul de obtinere a unei economii locale verzi;

Implementarea unui program ce ar presupune restaurarea centrelor urbane la nivel judetean.

6.4. Pescuit si acvacultura

Diversificarea activitatilor intreprinse de catre pescarii ce practica pescuit comercial prin dezvoltarea unor activitati complementare: promovarea pescaturismului si a pescuitului sportiv;

Sustinerea reproducerii artificiale a speciilor de pesti valoroase, precum si a speciilor aflate in declin;

Scaderea sedimentarii in lacurile mari si dragarea acestora pentru refacerea adancimii apelor;

Sprijinirea mediului antreprenorial destinat acvaculturii si oferirea unor stimulente fiscale, precum eliminarea taxei de apa;

Imbunatatirea activitatii de cercetare cu scopul consolidarii habitatelor naturale si protejarea acestora de activitatile antropice.

6.5. Transport

Dezvoltarea unor sisteme de transport public durabile, adaptate nevoilor locuitorilor Deltei, precum si mentinerea in conditii optime de functionare a celor existente;

Modernizarea drumurilor judetene DJ 229, DJ 222N, DJ 226 si a DN 22 cu scopul facilitarii tranzitului turistic;

Reabilitarea Canalului Sulina si cresterea capacitatii porturilor Tulcea, Isaccea, Sulina si Mahmudia;

Construirea unui pod peste Dunare in zona Braila-Macin pentru a facilita trecerea Dunarii noaptea, pe timpul iernii, fara a exista riscul lovirii calotelor de gheata;

Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare.

6.6. Tehnologia informatiilor si comunicarii

Cresterea acoperirii retelelor broadband si dezvoltarea infrastructurii TIC prin crearea unor facilitati pentru companiile de distribuire;

Sustinerea educatiei si a sanatatii poate deriva de asemenea din crearea unei retele de informatii accesibile, sporind astfel importanta imbunatatirii serviciilor de internet;

Imbunatatirea sistemelor de monitorizare publica.

6.7. Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

Construirea unor statii noi de epurare a apei, precum si modernizarea retelelor de transport si distributie catre comunitatile fara acces la apa potabila;

Colectarea apelor uzate printr-un sistem centralizat pentru comunitatile ce depasesc 2000 loc;

Implementarea unor solutii locale ce privire la colectarea si epurarea apei in comunitatile mai mici. Acestea sunt eligibile pentru finantarea de catre UE prin Programul National de Dezvoltare Rurala;

Inlocuirea conductelor vechi, cu scopul reducerii scurgerilor si intreruperilor in distributie.

6.8. Managementul deseurilor

Achizitionarea unor containere pentru compost, in vederea prelucrarii deseurilor biodegradabile;

Valorificarea deseurilor ce sunt colectate de la nivelul populatiei;

Realizarea unor investitii in tratarea si eliminarea desurilor ce rezulta din procesele de constructie sau demolari.

6.9. Educatie

Dezvoltarea infrastructurii scolare in zonele inaccesibile ale Deltei si atragerea profesorilor in zonele dezavantajate prin pachete salariale speciale;

Crearea parteneriatelor intre furnizorii de educatie si organismele de formare profesionala, pentru a facilita integrarea absolventilor pe piata muncii;

Readucerea la scoala prin diverse programe a elevilor ce abandoneaza timpuriu procesul de invatare;

Sprijinirea construirii scolilor profesionale la standarde internationale, cu relevanta pentru turismul bazat pe natura;

6.10. Sanatate

Crearea unor reforme de imbunatatire a mecanismelor de finantare in spital, cu scopul stimularii sistemelor ambulatoriu public, telemedicina, medicina de familie;

Elaborarea unui sistem de supraveghere a sanatatii mediului si consolidarea abilitatilor de raspuns ale Directiei de Sanatate Publica;

Modernizarea si reorganizarea circuitelor functionale din cadrul Spitalelor Judetene de Urgenta Tulcea si Macin;

Efectuarea unor campanii de constientizare asupra activitatilor nesanatoase si neigienice;

Achizitionarea de ambulante pentru ingrijiri medicale de urgenta si a altor mijloace specifice mediului de interventie;

Acrodarea instruirii specifice zonei si cresterea numarului programelor de sanatate axate pe profilaxie;

6.11. Incluziune si protectie sociala

Acordarea de subventii comunitatii pentru interventia in educatie si facilitarea extinderii programului de mediatori scolari in centre cu o diversitate etnica importanta;

Imbunatatirea gradului de competente digitale in randul comunitatilor izolate si a minoritatilor etnice;

Cresterea accesiblitatii la serviciile sociale si sporirea eficientei acestora prin dezvoltarea infrastructurii aferente acestora.

VII. Atragerea fondurilor

Scopul strategiei de dezvoltare nu poate fi atins, daca principalele obiective si solutii identificate nu sunt supuse unor viziuni realiste ce tin de modalitatile de obtinere a fondurilor necesare punerii lor in practica. Acest capitol isi propune sa realizeze o comparatie intre principalele surse de finantare si sa faciliteze alegerea acestora in diferite domenii de aplicabilitate.

7.1. Comparatie intre sursele de finantare

Avantajele si dezavantajelor diferitelor forme de finantare- Sursa: SIDDD 2016

Dupa cum se poate observa din tabelul prezentat anterior, ar trebui acordata o atentie deosebita atragerii fondurilor europene, intrucat principalele probleme care apar la absorbtia acestora sunt create de birocratie, perioada lunga de evaluare si nivelul ridicat de competitie intre posibili beneficiari. Toate acestea pot fi rezolvate prin practici administrative ce ar facilita transformarea lor in fonduri destinate dezvoltarii regiunii Deltei Dunarii.

In figura ce urmeaza este prezentata modalitatea indeplinirii conditiilor din Regulamentul General (UE) 1303/2013, art. 36, pentru investitii teritoriale integrate (ITI) in Delta Dunarii.

Sursa: Agenda Reuniunii Comitetului de Coordonare pentru Managementul Acordului de Parteneriat 2014-2020

Interventiile fiecarui program vor demonstra complementaritatea si integrarea solutiilor mentionate in capitolul VI. Spre exemplu, potentialul turistic va ramane limitat daca POIM (Programul Operational de Infrastructura Mare) si PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) nu vor sustine serviciile publice urbane sau daca POR (Programul Operational Regional) nu va imbunatati infrastructura destinata turismului.

7.2. Sustenabilitatea investitiilor

Problematica principala care se ridica nu este evocata neaparat de atragerea fondurilor, ci mai degraba de modul in care este sustinuta totalitatea investitiilor de-a lungul timpului. De exemplu, calitatea unei investitii se va degrada cu trecerea vremii, iar scopul scontat pentru aceasta nu va mai fi atins.

Autoritatile sub-nationale de la nivelul Deltei Dunarii au o marja de cheltuieli de capital de 430 de milioane de euro pana in anul 2023. Este necesar astfel ca investitiile destinate dezvoltarii sa se incadreze in aceasta suma, incluzand de asemenea costurile de exploatare si intretinere ale achizitiilor.

VIII. Monitorizare si evaluare

Necesitatea unui sistem de monitorizare si evaluare rezida in nevoia sprijinirii actiunilor de implementare efective a interventiilor si in observarea pe termen lung a impactului dezvoltarilor.

In mod general, o masura trebuie sa raspunda concret urmatoarelor tabele referitoare la relevanta, fezabilitatea, eficienta si utilitatea propuse initial.

-Tabel de evaluare privind relevanta-

-Tabel de evaluare privind eficacitatea-

-Tabel de evaluare privind eficienta-

-Tabel de evaluare privind sustenabilitatea-

IX. Concluzii

In acest capitol vor fi prezentate principalele directii de evolutie ale masurilor mentionate anterior, de la inceputul implementarii lor, cu accent pe evaluarea eficientei pe care au avut-o, precum si completarea cu modalitati de asigurare a continuitatii dezvoltarii regiunii.

Principalele avantaje pe care aceasta regiune le detine fata de altele din punctul de vedere al capacitatii de dezvoltare a fost oferit de oportunitatea exploatarii resurselor naturale, iar cand ne referim la exploatare s-a facut apel in mod direct la o strategie de gestionare a bogatiilor de mediu, la generarea de venituri bazate pe utlizarea non-consum a rezervelor si la protejarea biosferei prin responsabilizarea individuala. In teorie a sunat bine, insa facand apel la datele elocvente regasite intre incipit si data curenta, nu se observa mari evolutii, in argument venind urmatoarele idei si statistici:

Activitatile umane directe sau indirecte ameninta resursele piscicole sub forma in care au fost percepute de catre populatie. Locuitorii au renuntat la pescarii in favoarea turismului, iar cantitatea de peste din ultimii 20 de ani s-a redus semnificativ de la 15000 tone/an la 5000 tone/an. Mai mult decat atat, activitatile turistice pe care locuitorii le organizeaza au un important domeniu de concentrare tot pe pescuit, de aceasta data, venit din partea turistilor. Din pacate insa, inexistenta unor eforturi de repopulare, va duce la continuarea trendului descendent al efectivului piscicol si in urmatorii ani.

Daca odinioara doar criteriile economice si tehnologice erau luate in considerare, in zilele noastre este necesara introducerea unor noi perspective asupra imbunatatirii industriilor. Mentalitatile oamenilor in legatura cu deciziile legate de piscicultura sau agricultura spre exemplu, nu s-au schimbat intr-o perioada atat de scurta de timp, astfel incat acestia nu inteleg in integritate conceptul de problema ecologica si tind in continuare sa neglijeze acest aspect.

Conditiile socio-economice precare ale locuitorilor din Delta Dunarii nu le permit acestora sa urmeze studii de pregatire specifica, orientate precis catre nevoile lor. Mentionez astfel inexistenta unor programe de instruire in domeniul gestionarii unor afaceri sau de protejare impotriva eroziunii deltaice a unui teritoriu de pamant cultivat.

Pe de alta parte, acolo unde procesele industriale moderne exista, ele costa mai mult decat produc, iar astfel statul alege sa investeasca in regiuni de dezvoltare diferite ale Romaniei, unde nu exista atatea impedimente de ordin geografic sau social.

Conditia realizarii obiectivelor sociale, economice si ecologice rezida primordial in capacitatea de gestionare a zonei costale a Deltei Dunarii. Inexistenta unui plan integrat de management ce ar clarifica procesele fizice, chimice si ecologice care au loc in aceasta zona, duce la cresterea neincrederii investitorilor in aceasta zona.

Evolutia calitatii apei se afla de asemenea pe o panta descendenta, concentratiile metalelor grele, tributare industriilor prelucratoare, precum si concentratiile de azotiti, azotati si fosfor, tributare industriei turistice si agricole, avand valori mult crescute in anul 2016, fata de anul 1990. (conform Danube Delta Research and Design Institute)

Stimularea agriculturii locale a dus totodata la sporirea utlizarii solutiilor de ingrasamant si pesticide in ultimii ani. Agricultorii au observat imbunatatirea productiilor si astfel au introdus metode chimice de crestere si intretinere a culturilor, neglijand factorul ecologic.

La nivelul educational, infrastructura a fost imbunatatita prin finalizarea unor proiecte de scoli si drumuri de acces, iar cadrele didactice au beneficiat de asemenea de sporuri de izolare si reduceri cu pana la 50% a impozitelor pe venit, datorita adoptarii unor legi speciale. Pe de alta parte insa, declinul populational dat de scaderea natalitatii si plecarea populatiei autohtone in zone mai putin defavorizate, a condus la scaderea numarului de elevi ce incep cursurile primare.

La nivelul sistemului de sanatate, s-a inregistrat o crestere a utilizarii metodelor alternative de tratament medical, prin punerea in aplicare a unor concepte precum telemedicina. Acestea au incercat sa compenseze pentru inchiderea unor spitale precum cel din Sulina, insa deficitul de personal medical va ramane in continuare o problema majora a zonei.

Bibliografie:

SIDDD 2016 (Strategia integrate de dezvoltare durabila a Deltei Dunarii 2016)

Protectedplanet.net – Delta Dunării Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 13 ianuarie 2014

The Ramsar Convention on Wetlands – Romania – Danube Delta

Global and National Soils and Terrain Digital Databases (SOTER) – Procedure Manual. World Soil Resource Reports 74, Food and Agriculture Organization of the United Nation.

http://www.insse.ro/cms/

http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/-9749

http://documents.worldbank.org/curated/en/656151468197101807/Ghid-de-investitii-pentru-proiecte-locale-drumuri-comunale-s-I-infrastructura-sociala

http://harti.searchromania.net/

http://www.democracycenter.ro/romana/publicatii/articole-stiintifice/delineating-locals-transformations-knowledgepower-and-governance-danube-delta

https://books.google.ro/books?id=ljJsgha8F_YC&pg=PA55&dq=danube+delta&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiKz7fMw8_UAhVKKpoKHeOBAmYQ6AEIRzAF#v=onepage&q&f=false