Tema proiectului este denumită “Sortator de tip cupă pentru utilaje terasiere” și este rezultatul curiozității mele de a descoperii modul de… [309051]

LUCRARE DE LICENȚĂ

SORTATOR TIP CUPĂ

PENTRU UTILAJE

TERASIERE

Profesor coordonator:

Șl.dr.ing. Nicușor Ursa

Consultant:

Drd.ing. Claudiu Rusan

Motivația

Tema proiectului este denumită “Sortator de tip cupă pentru utilaje terasiere” și este rezultatul curiozității mele de a descoperii modul de proiectare și producere a unui cupe de excavator in condiții cât mai ergonimice și pretabile. [anonimizat], putând fi aplicat atât în interes personal cât și la nivelul unei întregi întreprinderi sau chiar a lumii.

Am ales acesta temă fiind influențat de modul de implementare și de producere a [anonimizat]. [anonimizat] ‚Sisteme de management al calității’, [anonimizat]: [anonimizat], și cel mai important preces pe care îl execută este construirea fizica a subansamblelor acestor pentru uni dintre cei mai importanți producători ai lumii de masini terasiere precum: Komatru, Hencon, Colmar, Tesmec, [anonimizat].

Un alt motiv care a [anonimizat] a [anonimizat], a fost strânsa colaborare din cadrul companiei unde îmi desfașor acivitatea pentru elaborarea și construirea unui proiect de construire a unui șasiu de excavator pentru unul dintre cei mai importanți și vechi colaboratori ai acesteia precum Komatsu. [anonimizat], vânzări și service aflate pe toate continentele.

Consider că este o temă de actualitate și de asemenea exista o cerință tot mai mare pe piața industrială a [anonimizat] a [anonimizat], a [anonimizat] a unor mașinarii care îndeplinesc toate cerințele de mai sus.

Din dorința de a contextualiza și a pune în funcțiune preocupările personale și globale legate de asigurarea și implementarea unor procese de modernizare a [anonimizat], a [anonimizat], proiectarea și construirea unui „Sortator de tip cupă pentru utilaje terasiere”.

[anonimizat].

Planificarea va accentua în special etapele sau traseele care trebuie parcurse și durata de execuție a fiecăreia, dar și resursele necesare proiectului și performanțele rezultatelor așteptate.

Etapele proiectului:

• Documentarea:

a) Identificarea echipamentelor, dispozitivelor utilizate la utilajele terasiere;

b) Analiza modelelor de sortatoare existente pe piață și a mecanismelor;

c) Analiza echipamentelor și instalațiilor și alegerea soluțiilor;

d) Analiza variantei optime pentru soluțiile identificate;

e) Identificare furnizori de echipamente;

f) Stabilirea bibliografiei și adunarea bibliografiei;

• Elaborarea proiectului, concepția preliminară a proiectului propriu-zisă:

a) Elaborarea calculelor;

b) Realizarea schemei cinematice și stabilirea cerințelor;

c) Concepția și proiectarea sortatorului de tip cupă;

d) Alegerea solutiilor constructive;

e) Elaborarea modelelor 3D;

• Revizuirea proiectului:

a) Revizuirea calculelor;

b) Revizuirea modelelor 3D;

• Incheierea proiectului

a) Actualizarea Bibliografiei;

b) Stabilirea concluziilor;

Odate stabilite etapele proiectului urmează a fi stranspuse în practică (realizarea propriu-zisă).

Tabel 4.1. Planificarea duratei proiectului

Prezentarea firmei

Scurt istoric al firmei S.C. COMELF S.A.

În anul 2006 s-a implementat un sistem de management al mediului, care a fost integrat cu cel de management al calității implementat anterior.

Fig. 5.1. Logo companie S.C. COMELF S.A.

Societatea comercială COMELF S.A. a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare, începând cu anul 2008, prin reorganizarea internă a sectoarelor de fabricație. A început producția de structuri din inox și componente sudate pentru vagoane și trenuri de mare viteză.

Societatea este cotată la Bursa de valori București, fiind una dintre cele 12 unități fondatoare ale Bursei de valori din România.

Fig. 5.2. Sediul companiei S.C. COMELF S.A., str, industriei, nr.4, Bistrița

Obiectivele companiei

Pentru atingerea performanței dorite compania COMELF SA își propune atingerea următoarelor obiective:

• Satisfacerea deplină a tuturor cerințelor și așteptărilor clienților prin ofertarea de produse și servicii la cele mai înalte standarde de calitate.

• Asigurarea unei poziții favorabile pentru COMELF pe piața mondială, în ceea ce privește calitatea produselor executate.

• Obținerea și consolidarea permanentă de către COMELF a statutului de furnizor agreat atât pentru principalele companii producatoare de echipamente/utilaje pentru industria energetică, cât și pentru principalele companii producătoare de mașini terasiere, active pe piața europeană și mondială.

• Dezvoltarea flexibilității firmei în abordarea de produse și servicii “la cheie” pentru noi domenii de vârf.

Activitatea S.C. COMELF S.A.

Activitățile desfășurate în cadrul societății presupun execuția de produse în funcție de proveniența proiectului, după cum urmează:

a. Execuție produse după proiecte proprii

În această categorie intră producția de instalații pentru protecția mediului, care include următoarele echipamente:

Echipamente pentru desprăfuirea gazelor industriale:

– Filtre cu saci

S.C. COMELF S.A. proiectează și execută filtre cu saci începând din 1972, filtre industriale atât după proiecte proprii cât și după proiecte puse la dispoziție de beneficiar, pentru diferite ramuri industriale ca: industria materialelor de construcții, industria chimică, industria siderurgică, industria metalelor neferoase, industria minieră, industria alimentară (morărit și panificație), precum și în alte domenii.

Deasemenea, COMELF are o vastă experiență în producerea instalațiilor de desprăfuire a gazelor, în câmp electrostatic (electrofiltre) livrând până în prezent peste 400 de unități, care sunt în funcțiune în : industria energetică, siderurgie, metalurgie neferoasă, industria materialelor de construcții, industria chimică.

Echipamente destinate statiilor de epurare a apelor uzate:

– Grătare plane cu curațire mecanică tip GRP

– Curatitor desnisipator tip NA

– Raclor pentru decantor radial primar DLP

– Raclor pentru decantor radial secundar tip DRSL cu lama

– Raclor pentru decantor radial secundar cu evacuarea hidraulica a namolului DRSH

– Raclor pentru decantor longitudinal tip DLSS cu evacuarea hidraulica prin sifonare a namolului

– Raclor pentru decantor longitudinal secundar tip DLSP cu evacuarea prin pompare a namolului

– Raclor pentru ingrosator de namol tip IN

– Echipament mecanic la metantanc

b. Execuție produse după proiectele clientului – Producția de echipamente industriale

Investițiile realizate în dotarea tehnică a societații prin achiziția de echipamente și tehnologii moderne, permit în prezent abordarea și producția unei game variate de produse dupa cum urmează:

Echipamente pentru desprăfuirea gazelor industriale (Electrofiltre și filtre cu saci)

Echipamente pentru tratarea și epurarea apelor uzate

Echipamente hidromecanice și hidroenergetice

Echipamente pentru centrale electrice cogenerative cu turbine pe gaz (module filtre, difuzoare, conducte intrare, conducte ieșire, diverter, coșuri de fum)

Cazane, schimbătoare de caldură, conducte racite, rezervoare de stocare

Constructii metalice din oțel inoxidabil

Componente și mașini terasiere

Componente pentru centrale eoliene

Pe lângă activitățile de execuție privind realizarea de produse după proiecte proprii sau după proiectele clientului, activitatea companiei mai cuprinde și prestare de servicii pentru terți.

Astfel, se pot enumera câteva dintre acestea după cum urmează:

Contractor general

Montaj în șantier

Metrologie

Transport

Recondiționări piese de uzură

Reparații structuri mijloace de transport

Generalități privind utilajele terasiere pentru construcții

Creșterea gradului de mecanizare și de industrializare a lucrărilor de construcții reprezintă mijloace eficiente de mărire a productivității muncii în construcții. Pentru realizarea acestei sarcini, este nevoie să se aloce fonduri din ce în ce mai mari pentru achiziționarea și fabricarea de mașini pentru mecanizarea acestor lucrări. Odata ce industria constructoare de mașini de construcții a început sa se dezvolte era nevoie de oameni specializați pentru acest sector de activitate. Astfel, începând cu anul 1951 au fost înființate facultăți și institute de proiectare și cercetare care să pregătească specialiști capabili să proiecteze și să exploateze utilajele de construcții, competitive pe plan mondial.

Utilajele de construcții reprezintă mașini de lucru prevăzute cu sisteme de deplasare, echipamente de lucru și alte elemente mobile a căror antrenare se realizează cu ajutorul motoarelor de acționare de diferite categorii. Motoarele sunt mașini de forță care transformă o formă oarecare de energie, în energie mecanică. După natura energiei transformate în energie mecanică, motoarele se clasifică în motoare termice, electrice, hidraulice, pneumatice etc.

Motoarele termice se clasifică în motoare cu ardere internă, la cre arderea combustibilului se face într-un spațiu din interiorul motorului, și motoare cu ardere externă, la cre arderea combustibilului se face într-un generator de căldură exterior.

Motoarele cu ardere internă prezintă o importanță deosebită, având o utilizare foarte largă de acționare a autovehiculelor, utilajelor de construcții, locomotivelor, navelor, avioanelor, grupurilor electrogene și a altor mașini.

În prezent, în România se produc diverse utilaje de construcții capabile să asigure mecanizarea principalelor lucrări din domeniul construcțiilor. Câteva dintre aceste utilaje de construcții sunt: excavatoare hidraulice, excavatoare electromecanice, buldozere, încărcătoare, malaxoare de beton, centrale de beton, screperele și autoscreperele, autogredere, cilindri compactori statici și vibratori, diferite tipuri de concasore și ciururi, automalaxoare, pompe și autopompe de beton etc.

Conceperea unor noi modele de mașini de construcții necesită respectarea următoarelor cerințe:

– perfecționarea tehnologiilor de fabricație a elementelor componente și a mașinii în ansamblu, în scopul realizării unor economii de metal, de manoperă, consum de energie și o calitate superioară a produselor;

– creșterea productivității mașinilor prin perfecționarea sistemelor de acționare și comandă, prin creșterea mobilității mașinilor și prin organizarea ergonomică a locului de lucru;

– creșterea fiabilității elementelor componente, a subansamblurilor și a mașinii în ansamblu.

În perfecționarea tehnologiilor de fabricație un rol important îl are utilizarea de elemente, subansambluri și ansambluri unificate pentru un număr cât mai mare de mașini. Unificarea elementelor sau a diferitelor părți componente face posibilă mărirea seriei acestor produse, scurtarea timpului necesar pentru proiectarea, asimilarea și fabricarea produselor, precum și reducerea în condiții economice a tipodimensiunilor mașinilor de bază. De asemenea, unificarea conduce la reducerea costurilor mașinilor, lărgește domeniul de utilizare a acestora prin mărirea gamei de echipamente de schimb unificate, facilitează operațiile de deservire a mașinilor și determină o scădere a timpului și mijloacelor necesare la repararea lor. Tipizarea, agregatizarea și unificarea permit executarea elementelor și subansamblurilor unificate în întreprinderi specializate, ceea ce asigură o creștere a calității acestora. Creșterea productivității mașinilor de construcții poate fi asigurată printr-un ansamblu de măsuri, care se referă atât la perfecționarea sistemelor de acționare ale diferitelor mecanisme, cât și la asigurarea condițiilor ergonomice la locul de muncă.

Creșterea mobilității mașinilor de construcții este asigurată și de transmisiile hidromecanice, care permițând schimbarea vitezelor de deplasare, sub sarcină, asigură scurtarea ciclului de lucru al mașinilor. Mobilitatea diferitelor mașini de terasamente poate fi mărită și prin utilizarea unor șasiuri articulate și a tuturor roților motoare.

În ultumul timp se acordă o atenție deosebită asigurării condițiilor ergonomice de lucru, ansamblului om-mașină.

Oricât de perfecționată ar fi o mașină, dacă la conceperea ei nu s-a ținut seama de cel care o manipulează, ea nu poate da rezultate satisfăcătoare. Din această cauză, în prezent se studiază atent alegerea celei mai adecvate aparaturi de înregistrare si comandă și amplasarea optimă a acesteia la punctul de comandă, luminozitatea și temperatura, nivelul de zgomot și vibrații la locul de muncă, chiar și formele și culorile mediului ambiant. Se creează astfel condiții optime de lucru muncitorului, care în acest mod are posibilitatea să își concentreze mai bine atenția.

Creșterea siguranței în exploatare și a duratei de serviciu a mașinilor folosite la mecanizarea lucrărilor de construcții se realizează prin lărgirea utilizării oțelurilor de înaltă rezistență, prin executarea organelor și subansamblurilor în serii mari în întreprinderi specializate, precum și prin îmbunătățirea tehnologiei de execuție. În același timp s-a perfecționat sistemul de ungere, care se realizează fie după scheme centralizate, fie cu dispozitive speciale, care nu necesită o schimbare prea frecventă a lubrifianților.

Procesul de săpare al pământurilor

Săparea pământului constituie un proces complex, la care contribuie în mod direct organul de lucru al mașinii și pământul cu toate caracteristicile lui.

În general, se consideră că săparea pământului se produce în mai multe etape, și anume:

în prima etapă, sub acțiunea organului de tăiere, se produce o îndesare a particulelor însoțită de evacuarea aerului din spațiile libere, al cărui loc este ocupat de particulele solide;

în a doua etapă efortul de compresiune (săpare) crește, depășind ca valoare frecarea interioară și coeziunea dintre particule, producând deplasarea acestora pe o direcție normală pe fața superioară a cuțitului și deviată cu un unghi 2, egal cu unghiul de frecare interioară dintre particule;

în a treia etapă se continuă comprimarea particulelor, ducând la nașterea unor eforturi destul de mari, care provoacă formarea crăpăturilor, desprinderea stratului comprimat, precum și deplasarea acestuia după planul de rupere;

în a patra etapă particulele de pământ desprinse se fărâmițează datorită eliberării pământului comprimat de acțiunea eforturilor exterioare.

În funcție de natura și starea pământului în care se lucrează, brazda săpată poate avea diferite forme. Astfel, în cazul pământurilor tari, de umiditate mijlocie sau uscate, fenomenul săpării începe cu apariția crăpăturilor și continuă cu desprinderea bucăților separate (figura 5.3 a, b).

La pământurile plastice umede brazda ia forma unei benzi continue (figura 5.3 c), iar la pământurile slab coerente (nisipuri) are loc o deformare și aglomerare a brazdei în fața organului de săpare (figura 5.3 d).

Organul de lucru al mașinilor de săpat reprezintă elementul care sapă și evacuează pământul sau roca din abataj. La unele mașini deplasarea pământului din abataj se execută cu mijloace speciale de transportat: transportoare cu bandă, aruncătoare de pământ ș.a.

Acțiunea nemijlocită asupra pământului și rocilor se realizează cu ajutorul instrumentelor de lucru, care reprezintă o parte a organului de lucru. Cu toată diversitatea organelor de lucru ale mașinilor de săpat, instrumentele de lucru ale lor se pot împărți în trei categorii:

instrumente de lucru sub formă de cuțite, care pot fi verticale sau orizontale, de diferite construcții și se fixează pe organe de lucru de tip cupă, lamă sau plug;

instrumente de lucru sub formă de dinți, care se fixează la organele de lucru de tip cupă și ușurează tăierea pământurilor, fiind indicați la prelucrarea pământurilor tari, înghețate sau rocilor;

instrumente de lucru sub formă de dălți port-cuțit și port-role și sunt destinate pentru distrugerea rocilor sau forarea puțurilor.

instrumente de lucru sub formă de dinți, care se fixează la organele de lucru de tip cupă și ușurează tăierea pământurilor, fiind indicați la prelucrarea pământurilor tari, înghețate sau rocilor;

instrumente de lucru sub formă de dălți port-cuțit și port-role și sunt destinate pentru distrugerea rocilor sau forarea puțurilor.

Fig. 5.3. Desprinderea brazdei săpate în diferite categorii de pământuri

Instrumentele de lucru se fixează pe organul de lucru al mașinilor, corespunzător cu caracterul acțiunii asupra mediului de prelucrat. Poziția instrumentului de lucru este determinată de următoarele unghiuri (figura 5.3):

o unghiul de tăiere γ, format de fața superioară a instrumentului de lucru și tangenta la traiectoria mișcării (planul de tăiere);

o unghiul de ascuțire δ, format de fața superioară și fața inferioară a instrumentului de lucru; este determinat din condiția de rezistență, având valori mici pentru cuțite și dinți;

o unghiul de spate (de așezare) β, format de fața inferioară a instrumentului de lucru

și planul de tăiere; este condiționat de unghiul de ascuțire și elimină frecarea dintre spatele instrumentului de lucru și suprafața terenului (abatajului).

Părțile componente ale mașinilor de construcții

Mașinile de construcții, deși sunt destinate să execute operații sau procese tehnologice destul de variate, au în principal următoarele părți componente: instalația de forță, echipamentul de lucru, sistemul de acționare și mecanismul de deplasare. La unele mașini se mai întâlnesc și instalații și echipamente auxiliare.

Instalația de forță reprezintă ansamblul care furnizează energia necesară acționării echipamentului de lucru și mecanismului de deplasare. În cadrul instalațiilor de forță se pot folosi motoare cu ardere internă, motoare electrice, motoare hidraulice sau motoare pneumatice.

Motoarele se aleg în funcție de variația sarcinilor în timpul lucrului. Regimul mașinii depinde de valorile amplitudinii și frecvența oscilațiilor sarcinii, numărul de cuplări în unitatea de timp, reversibilitatea și durata lucrului.

Se deosebesc următoarele regimuri de lucru:

ușor, la care raportul dintre sarcina maximă și cea medie are valorile 1,1 – 1,3, viteza mișcării de lucru este constantă și nu se inversează sensul mișcării, numărul de cuplări pe oră este de 20 – 30; în acest regim de lucru lucrează mașinile pentru compactat (mai puțin cele vibratoare), transportoarele, betonierele, malaxoarele;

mediu, la care raportul dintre sarcina maximă și cea medie are valorile 1,5 – 2,5, viteza mișcării de lucru este constantă, sensul mișcării se inversează rar, numărul de cuplări pe oră nu depășește 200; în acest regim de lucru lucrează autoscreperele, tractoarele, autogrederele, macaralele, încărcătoarele;

greu, la care raportul dintre sarcina maximă și cea medie are valorile 2,5 – 3, viteza mișcării de lucru este variabilă, sensul mișcării se inversează frecvent, numărul de cuplări pe oră ajunge până la 1000; în acest regim de lucru lucrează excavatoarele cu o cupă, buldozerele, împingătoarele;

foarte greu, la care raportul dintre sarcina maximă și cea medie are valorile 3 – 4, viteza mișcării de lucru variază tot timpul, sensul mișcării se inversează foarte des, numărul de cuplări pe oră depășește 1000; în acest regim de lucru lucrează concasoarele, mașinile de compactat vibratoare, mașinile pentru înfigerea piloților, excavatoarele de mare putere (folosite în exploatările miniere).

Echipamentul de lucru reprezintă un ansamblu de organe sau dispozitive care, atașat unei mașini de construcții, poate executa o anumită operație din cadrul procesului tehnologic. Echipamentele de lucru sunt de o mare diversitate constructivă, în ceea ce privește forma și dimensiunile, datorită specificului lucrărilor de construcții.

Sistemul de acționare reprezintă ansamblul de mecanisme prin intermediul cărora mașina și echipamentul de lucru pot executa anumite mișcări cerute de specificul operației de lucru. El cuprinde sistemul de transmisie și sistemul de comandă.

Sistemul de transmisie reprezintă ansamblul de organe sau mecanisme prin care mișcarea, cu sau fără transformare și transmitere de energie, ajunge de la instalația de forță la echipamentul de lucru.

Transmiterea mișcării de la instalația de forță la echipamentul de lucru poate fi directă, dacă se realizează prin legarea cu un cuplaj a organelor între care se transmite mișcarea sau indirectă, dacă se realizează prin intermediul unuia sau al mai multor mecanisme.

Sistemul de transmisie este de mai multe feluri, și anume:

mecanic, dacă în alcătuirea lui intră elemente rigide, flexibile sau elastice;

hidraulic sau pneumatic, dacă pentru antrenare este folosită energia cinetică sau potențială a unui lichid (apă, ulei etc.) sau a unui gaz;

electric, dacă se folosesc mecanisme electromecanice sau electronice.

Cerințele de bază impuse sistemelor de transmisie ale mașinilor de construcții sunt:

randament ridicat;

posibilitatea cuplării și decuplării independente a fluxurilor de energie la diversele mecanisme care nu lucrează simultan;

posibilitatea inversării ușoare a mișcării în funcție de condițiile de lucru ale mașinii;

existența dispozitivelor de siguranță care să asigure protecția elementelor importante ale mașinii împotriva suprasolicitărilor din timpul lucrului.

Sistemul de comandă reprezintă ansamblul de mecanisme și dispozitive a căror acțiune dirijată conduce la cuplarea și decuplarea transmisiilor sau a diferitelor subansambluri ale acestora, frânelor, motoarelor etc.

Mecanismul de deplasare cuprinde ansamblul de elemente cu ajutorul cărora se execută mișcarea de înaintare sau de deplasare laterală a unei mașini. Mecanismul de deplasare poate fi cu roți cu pneuri, cu șenile, cu roți de cale ferată și, uneori, cu mecanisme speciale (tălpi pășitoare).

Destinație, clasificare și construcție pentru utilajele terasiere

I. Excavatoare cu o cupă

a. Destinație și clasificare

Excavatoarele cu o cupă sunt mașini cu acțiune periodică, care realizează săparea pământului cu ajutorul cupei. Pământul săpat de cupă este ridicat și descărcat în vehicule de transport sau î grămadă. Lucrările de excavare pot fi executate atât deasupra, cât și sub nivelul de sprijin al mașinii și în orice poziție a platformei rotative față de sistemul de deplasare.

Durata săpării propriu-zise reprezintă 15 – 30 % din durata ciclului de funcționare a mașinii. Durata întregului ciclu de funcționare a acestor excavatoare este de 11 – 60 s.

În general, excavatoarele cu o cupă sunt mașini specifice lucrărilor de săpare a pământului, însă printr-o modificare convenabilă a echipamentului de lucru pot fi folosite și în alte domenii ale lucrărilor de construcții. Astfel, ele permit montarea unor echipamente de lucru de macara, sonetă, mai de batere și altele.

Clasificarea excavatoarelor cu o cupă se face după următoarele criterii:

După tipul constructiv al echipamentului de lucru (de săpare):

excavatoare cu cupă întoarsă; o excavatoare tip draglină;

excavatoare cu cupă dreaptă;

excavatoare tip graifăr;

excavatoare tip răzuitor sau nivelator.

După capacitatea cupei :

excavatoare de capacitate mică, cu q ≤ 0,5 m3;

excavatoare de capacitate mijlocie, cu 0,5 m3 < q ≤ 4 m3;

excavatoare de capacitate mare, cu q > 4 m3;

După gradul de universalitate:

excavatoare universale, cu capacitatea q < 1 m3 și care pot avea 20-30 echipamente de schimb;

excavatoare semiuniversale, de capacitate mijlocie (2 – 3 m^3) și care pot avea 2 – 3 echipamente de schimb;

excavatoare cu destinație specială, care sunt prevăzute cu un singur echipament de lucru;

După sistemul de acționare:

excavatoare cu acționare mecanică; o excavatoare cu acționare hidraulică;

excavatoare cu acționare electromecanică.

După sistemul de deplasare:

excavatoare pe roți cu pneuri;

excavatoare pe șenile;

excavatoare pe șine de cale ferată; o excavatoare plutitoare;

excavatoare pășitoare.

b. Compunerea și funcționarea principalelor excavatoare cu o cupă

Excavatoare cu acționare hidraulică

Excavatoarele hidraulice cu cupă dreaptă (figura 5.4) și cu cupă întoarsă (figura 5.5) se caracterizează prin aceea că execută săparea, în principal, prin bascularea mânerului 2 cu ajutorul cilindrului hidraulic 5 față de articulația de prindere a acestuia la brațul 1.

Fig. 5.4. Excavator hidraulic cu cupă dreaptă

Fig. 5.5. Excavator hidraulic cu cupă cupă întoarsă

După încărcarea cupei cu pământul săpat, întregul echipament de lucru este ridicat cu ajutorul cilindrilor hidraulici 4 la înălțimea necesară descărcării. În același timp are loc rotirea platformei superioare împreună cu echipamentul de lucru până la momentul în care acesta ajunge deasupra punctului de descărcare. În continuare se descarcă cupa prin bascularea ei cu ajutorul cilindrului hidraulic 6. Se readuce întregul echipament de lucru la poziția inițială și ciclul se repetă.

Excavatoarele de acest tip sunt destinate lucrărilor de săpături în pământuri până la categoria a IV-a și sunt prev ăzute, de regulă, cu mai multe echipamente de schimb.

Echipamentul de bază este cel cu cupă întoarsă, săparea putând fi executată atât deasupra, cât și sub nivelul de sprijin al mașinii. Echipamentul cu cupă dreaptă este utilizat de obicei pentru lucrări de încărcare, săparea executându-se deasupra nivelului de sprijin al mașinii.

Mecanismele de acționare ale excavatoarelor hidraulice cu cupă dreaptă sau întoarsă sunt: mecanismul de acționare a mânerului, alcătuit din cilindrul hidraulic 5; mecanismul de acționare a brațului, alcătuit din unul sau doi cilindri hidraulici 4; o mecanismul de basculare a cupei, alcătuit din cilindrul hidraulic 6; mecanismul de rotire a platformei superioare, alcătuit din unul sau două motoare hidraulice rotative și o transmisie cu roți dințate; mecanismul de deplasare, alcătuit din unul sau două moto are hidraulice rotative și transmisii cu roți dințate

Excavatoare hidraulice cu echipament cu cupă dreaptă pentru lucrări de carieră (figura 5.6.) se caracterizează prin faptul că cilindrii hidraulici 4 de acționare ai mânerului sunt fixați spre extremitatea inferioară a brațului, aproape de articulația de prindere a acestuia la platformă, ceea ce determină solicitări mai mici în braț în timpul lucrului.

Fig. 5.6. Excavator hidraulic cu echipament cu cupă dreaptă pentru lucrări de carieră

Aceste excavatoare au aceleași mecanisme de acționare ca și excavatoarele hidraulice cu echipament unificat, fiind prevăzute, suplimentar, cu un mecanism de acționare a peretelui inferior al cupei, pentru golirea acesteia, alcătuit din unul sau doi cilindri hidraulici 6.

Excavatoare hidraulice cu braț telescopic

Spre deosebire de e xcavatoarele cu o cupă obișnuite, excavatoarele cu braț telescopic au lungimea brațului variabilă, posibilitatea de a-l roti în jurul axei lui longitudinale și de a-l înclina atât în sus, cât și în jos.

De regulă, brațul excavatorului este de secțiune triunghiulară și are un tronson de bază în care glisează un tronson de vârf. Lungimea de întindere (telescopare) a brațului are valori cuprinse între 2 și 5 m.

Tronsonul de bază al brațului se sprijină, prin intermediul unor role montate în plan perpendicular pe axa lui lo ngitudinală, pe un suport așezat pe platforma rotativă a excavatorului. Această sprijinire permite rotirea brațului în jurul axei sale longitudinale. Rotirea se poate face cu ajutorul unui cilindru hidraulic, care asigură rotirea la unghiuri de ± 45° sau a unui motor hidraulic și o transmisie cu roți dințate, care asigură rotirea la unghiuri de ± 90°.

Suportul brațului poate fi basculat în plan vertical cu ajutorul a doi cilindri hidraulici, ceea ce permite realizarea săpării atât sub nivelul de sprijin al mașinii, cât și deasupra acestuia și descărcarea pământului săpat direct în autovehicule. Cupa de săpat sau încărcat este montată articulat la extremitatea exterioară a tronsonului de vârf și poate fi basculată cu un cilindru hidraulic.

Aceste excavatoare pot fi dotate cu 18 – 20 echipamente de lucru destinate diferitelor lucrări de construcții.

Excavatoarele hidraulice cu braț telescopic sunt prevăzute cu următoarele mecanisme de acționare:

mecanismul de întindere a brațului telescopic, alcătuit dintr-un cilindru hidraulic și un palan;

mecanismul de basculare a cupei, alcătuit dintr-un cilindru hidraulic;

mecanismul de manevrare a brațului în plan vertical, alcătuit dintr-un cilindru hidraulic;

mecanismul de rotire a brațului în jurul axei sale longitudinale, alcătuit fie dintr-un cilindru hidraulic, fie dintr-un motor hidraulic rotativ și o transmisie cu roți dințate.

II. Buldozere

a. Destinație și clasificare

Buldozerele sunt mașini de săpat și transportat pământul cu organ de lucru de tip lamă, montat la partea din față a mașinii de bază (tractoare pe roți sau pe șenile). Pe lângă faptul că sunt utilizate la lucrări de săpat, transportat și nivelat, buldozerele mai pot fi întrebuințate la astuparea șanțurilor, la repartizarea uniformă a pământului descărcat din mijloace de transport, la curățirea zăpezii, la doborârea copacilor și la scoaterea rădăcinilor.

Clasificarea buldozerelor se poate face după mai multe criterii, și anume:

După sistemul de deplasare:

buldozere pe roți cu pneuri;

buldozere pe șenile.

După mobilitatea lamei în spațiu:

buldozere la care lama este fixă și perpendiculară pe direcția de deplasare a mașinii;

buldozere la care lama poate executa mișcări în plan orizontal;

buldozere la care lama poate executa atât mișcări în plan orizontal, cât și în plan vertical.

După lățimea lamei l și puterea tractorului de bază, Pm:

buldozere mici sau ușoare, cu l = 1,7 – 2 m și Pm ≤ 65 CP;

buldozere mijlocii, cu l = 2 – 3 m și 65 CP < Pm ≤ 130 CP;

buldozere mari sau grele, cu l = 3 – 4 m și 130 CP < Pm ≤ 330 CP;

buldozere foarte mari sau grele, cu l > 4 m și Pm > 330 CP.

Construcția buldozerelor

Schemele constructive pentru un buldozer pe roți cu pneuri și pentru un buldozer pe șenile sunt prezentate în figurile 5.7 și 5.8.

Fig. 5.7. Schemă constructivă pentru buldozer pe roți cu pneuri

Fig. 5.8. Schemă constructivă pentru buldozer pe șenile

Constructiv, la un buldozer se disting, în afară de tractorul de bază 1, următoarele părți principale: lama – 2, fixă sau orientabilă, cadrul de împingere – 3, articulat la șasiul tractorului (figura 5.8) sau la cadrul șenilelor prin articulațiile 6 și tijele de fixare (împingătoare) reglabile 5 și mecanismul de ridicare a echipamentului de lucru – 4, format din doi cilindri hidraulici cu dublă acțiune.

Lama (figura 5.9) are în compunere placa de bază – 1, de formă concavă, cu raza de curbură constantă sau variabilă, confecționată din oțel. Aceasta este fixată la partea inferioară pe o grindă metalică – 3, de secțiune triunghiulară, iar la partea superioară pe o grindă metalică – 4, de secțiune pătrată. Pentru o rigidizare mai mare a lamei, în spatele ei se fixează o serie de nervuri din profiluri de oțel. În partea de jos a lamei se fixează cuțitul – 2, format din trei părți demontabile (două părți laterale, scurte, și o parte centrală, lungă).

Fig. 5.9. Lama buldozer

Lama trebuie să aibă profilul și elementele dimensionale astfel încât în procesul de lucru consumul de energie să fie cât mai mic. Un profil rațional al acesteia face ca pământul săpat să se deplaseze pe lamă în sus (sens ascendent) cu un consum minim de forțe de frecare și, apoi, să se răstoarne în față pentru a forma prisma de pământ ce se va transporta (figura 5.10 a). În cazul unui profil necorespunzător parametrilor raționali, pământul întâmpină o rezistență mai mare la deplasarea lui pe lamă, iar când ajunge la partea superioară se răstoarnă atât în fața, cât și în spatele lamei (figura 5.10 b), îngreunând astfel deplasarea buldozerului și înregistrând pierderi însemnate ale prismei de pământ în procesul de transport.

Fig. 5.10. Profil rațional lamă

Pentru reducerea pierderilor de pământ în procesul de transport, prin revărsarea lui peste margini sau pe deasupra lamei, se folosesc diferite tipuri de lame cu forme speciale. Astfel, unele lame sunt prevăzute cu prelungitoare laterale rabatabile și cu un capac frontal, numit cozoroc, care formează un fel de ladă. Pentru depozitarea sau deplasarea laterală a pământului, aripile respective pot fi rabătute, mărind astfel lățimea de lucru a buldozerului. Lama poate fi prevăzută și cu pereți laterali ficși. În același scop s-au executat și lame de formă poligonală sau curbilinie în plan orizontal (figura 5.11).

Fig. 5.11. Lamă poligonală sau curbilinie în plan orizontal

Cadrul de împingere asigură legătura dintre lamă și tractor, servind totodată și pentru schimbarea poziției lamei, precum și transmiterii către aceasta a efortului necesar de lucru. Cadrul este executat din grinzi din oțel, tip cheson, sau din corniere sudate, formând un cheson. Legătura lamei cu cadrul de împingere se face prin intermediul unei articulații sferice.

Mecanismul de ridicare a echipamentului de lucru are menirea de a executa ridicarea și coborârea acestuia în timpul lucrului. Acesta este alcătuit din doi cilindri hidraulici (rareori un singur cilindru) cu dublă acțiune, fixați la tractorul de bază și acționați de la o pompă hidrostatică cu debit constant, prin intermediul unui distribuitor. Tijele cilindrilor hidraulici de ridicare sunt fixate fie direct de lamă (la buldozerele cu lamă fixă), fie de cadrul echipamentului, direct sau prin intermediul unor tije. Circuitul hidrostatic a l mecanismului este prevăzut, de regulă, cu distribuitor cu sertar cu patru poziții, și anume: ridicare echipament, coborâre echi pament, poziția blocat și poziția liberă (flotantă sau de plutire).

La buldozerele pe șenile, de putere până la 65 CP, cilindrii de ridicare ai echipamentului de lucru sunt fixați articulat la cadrul șenilelor, ceea ce simplifică construcția mașinii în ansamblu.

La buldozerele de putere mai mare cilindrii de ridicare sunt fixați, de regulă, la partea din față a motorului mașinii de bază (figura 5.12), la distanță maximă de articulația de prindere a cadrului echipamentului de tractor, ceea ce duce la micșorarea forțelor necesare la mecanismul de ridicare.

În cazurile în care sunt necesare înălțimi mai mari de ridicare ale lamei (la doborârea copacilor, la demolarea unor clădiri vechi etc.), cilindrii hidraulici sunt amplasați mai în spate și acționează echipamentul de lucru prin intermediul unor tije și a unor pârghii auxiliare – 5.

Fig. 5.12. Buldozer de 65 CP pe șenile

La buldozerele cu lamă rientabilă modificarea poziției lamei se face, de regulă, manual, prin schimbarea punctelor de prindere ale tijelor împingătoare ale lamei pe cadrul echipamentului.

La unele buldozere sunt prevăzuți cilindri hidraulici auxiliari de modificare a unghiului de săpare al lamei, precum și cilindri pentru înclinarea verticală transversală a întregului echipament de lucru, ceea ce asigură o mai mare mobilitate a echipa mentului de lucru și permite realizarea unor lucrări de calitate în diferite condiții de lucru.

III. Autogredere

a. Destinație și clasificare

Autogrederele sunt mașini de săpat și transportat pământul, al căror organ de lucru este de tip lamă. Specific pentru această mașină este posibilitatea reglării poziției lamei într-un domeniu foarte larg, în comparație cu celelalte mașini de săpat cu lamă. Astfel, lama este orientabilă în plan orizontal, vertical, cât și deplasabilă în lateral. De asemenea, pe același suport al lamei se pot folosi echipamente suplimentare pentru săpat șanțuri, taluzuri, distribuirea agregatelor și mixturii asfaltice pentru lucrări de drumuri, scarificarea unor terenuri.

Un alt element caracteristic este așezarea lamei aproximativ la mijlocul mașinii, între puntea din față și cea din spate, loc în care oscilațiile pe verticală din cauza neregularităților drumului se resimt cel mai puțin. Aceasta face ca autogrederele să fie mașinile cele mai potrivite pentru lucrări de nivelare-profilare.

Datorită posibilităților de realizare a unor performanțe superioare și eficiente în frontul de lucru, aceste mașini sunt utilizate la următoarele lucrări:

construcția și întreținerea drumurilor;

profilarea rambleelor sau debleelor pentru drumuri;

nivelarea unor suprafețe mari (stadioane, aerodromuri etc.); o nivelarea taluzurilor la ramblee, deblee, canale sau diguri;

executarea de umpluturi cu înălțimea până la 1 m și a unor săpături cu adâncimea până la 0,7 m;

împrăștierea într-un strat uniform a nisipului, criblurii, pietrei sparte; o amestecarea materialelor (agregate + liant) direct pe drumuri;

scarificarea unor pământuri tari în vederea amenajării lor; o curățirea șoselelor de zăpadă în timpul iernii.

Autogrederele pot fi clasificate după mai multe criterii, mai importante fiind: numărul de punți motoare și de direcție; masa proprie și puterea motorului; sistemul de acționare ș.a

Clasificarea după numărul de punți și destinația lor se face pe baza unui mod convențional de notare, sub forma produsului A x B x C, unde: A este numărul de punți de direcție;

B – numărul de punți motoare;

C – numărul total de punți al autogrederului

Astfel, pot exista autogredere cu două punți, din care una este de direcție, iar cealaltă motoare (1 x 1 x 2) sau ambele punți motoare și de direcție (2 x 2 x 2). Autogrederele cu trei p unți pot avea o punte de direcție și două motoare (1 x 2 x 3), o punte de direcție și toate trei motoare (1 x3 x 3) sau toate punțile motoare și de direcție (3 x 3 x 3 ).

Autogrederele cu două punți sunt mai simple, dar cele cu trei punți sunt mai stabile în timpul lucrului.

Autogrederele cu toate punțile motoare, la aceeași greutate a mașinii, au forțe de aderență mai mari decât cele la care numai o parte din punți sunt motoare și, în consecință, primele pot lucra în condiții mai grele. De asemenea, autogrederele la care toate punțile sunt de direcție sunt mai mobile și se pot înscrie în raze de curbură mai mici decât cele la care numai ro țile din față sunt de direcție.

În figura 2.13 sunt prezentate câteva din tipurile de autogredere mai des întâlnite.

După sistemul de acționare a echipamentului de lucru autogrederele pot fi:

cu acționare mecanică;

cu acționare hidraulică.

Fig. 5.13. Tipuri de autogredere

b. Construcție

În figura 5.13 este prezentată schema generală a unui autogreder. Principalele elemente componente ale acestuia: cadrul principal – 1, cadrul de tracțiune – 2, echipamentul de greder – 3, echipamentul de scarificator – 4, cabina de comandă – 5, motorul de acționare- 6

Fig. 5.14 Schema generală a unui autogreder

Cadrul principal este prins articulat de puntea din față și e ste rezemat pe puntea din spate, prin intermediul celor două grinzi din care este format, pentru susținerea motorului și a transmisiei. În cazul autogrederelor cu dou ă osii în spate, cadrul principal se fixează de acestea prin intermediul unui balansier ce-i permite o adaptabilitate mai bună la condițiile de teren. Pe cadrul principall se montează echipamentul de lucru principal și mecanismele de acționare și coman dă ale acestuia. La unele autogredere grele cadrul principal este articulat în plan orizontal, asigurând o mai bună mobilitate în frontul de lucru.

Echipamentul de lucru se compune din echipamentul principal, format din cadrul de tracțiune, cercul de ro tire și lamă, precum și din echipamentul secundar, care este, de cele mai multe ori, fo rmat dintr-un scarificator. Acesta poate fi montat fie la partea din față a mașinii, fie între puntea din față și ansamblul de rulare din spate, fie la partea din spate a mașinii, în ultimele două cazuri permițându-se prin derea la partea din față a unei lame auxiliare de buldozer.

Lama reprezintă organul de lucru principal al echipamentului de lucru, fiind o construcție metalică asemănătoare lamei de buldozer. Lama este prevăzută cu un cuțit principal lung și două cuțite laterale scurte.

Autoscrepere

a. Destinație și clasificare

Autoscreperele sunt mașini specializate capabile să execute mai multe operații tehnologice în frontul de lucru, astfel: săparea, încărcarea, transportul, descărcarea, nivelarea și, uneori, compactarea parțială a pământului. Spre deosebire de buldozere și autogredere, care au organul de lucru tip lamă, autoscreperele au organ ul de lucru tip cupă, ceea ce le permite să transporte economic pământul la distanțe de 0,5 – 5 km.

În funcție de tipul constructiv, autoscreperele sapă pământul sub formă de brazde succesive cu o grosim e de 10 – 35 cm, umplerea cupei efe ctuându-se pe distanțe de 8 – 35 m. Descărcarea pământului se poate efectua, de aseme nea, în straturi de 15 – 60 cm pe distanțe de 15 – 40 m.

Autoscreperele se clasifică după următoarele criterii:

– după capacitatea cupei q:

autoscrepere de capacitate mică (q = 3 – 5 m3);

autoscrepere de capacitate mijlocie (q = 6 – 12 m3);

autoscrepere de capacitate mare (q > 15 m3).

după modul de descărcare a cupei:

autoscrepere cu descărcare prin cădere liberă;

autoscrepere cu descărcare forțată;

autoscrepere cu descărcare combinată.

-după construcția părții din față a cupei:

autoscrepere cu oblon;

autoscrepere cu elevator de încărcare.

– după numărul de motoare utilizate:

autoscrepere cu un singur motor;

autoscrepere cu două motoare (al doilea motor se află montat la partea din spate a mașinii)

b. Construcția și funcționarea autoscreperelor

În figura 5.15 este prezentată schema de ansamblu a unui autoscreper cu oblon. Acesta este alcătuit din următoarele părți principale: tractorul monoax – 1, cadrul de tracțiune – 3, oblonul cupei – 5, cupa – 8 și roțile de deplasare – 11. Acționarea organelor active ale autoscreperului se face hidraulic, ceea ce conferă mașinii o mare ușurință și siguranță în manipulare. Cilindrii hidraulici – 4 asigură ridicarea sau coborârea cupei, cilindrii hidraulici – 6 – ridicarea sau coborârea oblonului – 5, iar cilindrii hidraulici – 10 – descărcarea pământului din cupă, prin deplasarea longitudinală a peretelui – 9. Schimbarea direcției de deplasare a mașinii se execută cu ajutorul cilindrilor hidraulici – 7.

Fig. 5.15. Schema de ansamblu a unui autoscreper cu oblon

Cadrul de tracțiune este de obicei de forma unei arcade. El se fixează de tractorul monoax printr-o articulație sferică, iar de cupă prin două brațe fixate articulat de pereții laterali ai acesteia.

Tractoarele terasiere Komatsu

KOMATSU este o corporație multinațională japoneză care produce utilaje de construcții, minerit și militare, dar și utilaje industriale, precum lasere și generatoare termoelectrice. Compania a fost denumită în cinstea orașului Komatsu , Ishikawa și are sediul la Minato, Tokyo. Are o vechime de aproape un secol în domeniu producției de utilaje, acest lucru fiind evidențiat în cele ce urmează prin prezentarea succintă a celor mai importante realizări:

Ianuarie 1917 – Takeuchi Mining Industry (fondată în 1894) a fondat Komatsu Iron Works

pentru a produce mașini și echipamente miniere pentru uzul propriu.

Ocrombrie 1931 – Produce primul tractor șenilat din istoria Japoniei.

Decembrie 1947 – Este produs primul buldozer KOMATSU cu indicativul D50

Februarie 1948 – Începe producția de motoare diesel.

Octombrie 1952 – Începe producția de autogredere.

Ianuarie 1953 – Este produs primul stivuitor.

Noiembrie 1953 – Începe producția de basculante de carieră și de vehicule pentru aplicații speciale.

1965 – Începe producția de încarcătoare frontale.

Octombrie 1968 – Este produs primul excavator hidraulic.

Decembrie 1985 – Este înființată Komatsu UK Ltd. Regatul Unit al Marii Britanii.

August 1986 – Este înființată Komatsu Industries Europe GmbH. în Germania.

Iulie 1989 – KOMATSU achiziționează pachetul majoritar la Hanomag AG din Germany.

Noiembrie 1991 – KOMATSU achizitionează pachetul majoritar la Fai S.p.A. din Italia.

August 1992 – Komatsu UK lansează primul excavator pe pneuri pe piața europeană.

Iunie 1995 – Este produsă cea mai mare basculantă din lume, modelul KOMATSU 930E.

Ianuarie 1996 – Ia naștere Demag Komatsu GmbH (redenumită Komatsu Mining Germany GmbH în februarie 1999) în Germania.

Septembrie 1999 – Este lansat cel mai mare încărcător frontal din lume – KOMATSU WA1200.

Februarie 2000 – Începe colaborarea cu grupul Linde din Germania privind producția și vânzarea de stivuitoare.

Mai 2001 – Este lansată producția de basculante cu șasiu articulat, modelul HM400.

2002 – Komatsu întroduce noua serie de excavatoare Dash-7

2003 – Se mărește gama de excavatoare pe pneuri cu două noi modele: PW200-7 și

PW220-7

2004 – Au fost dezvoltate și fabricate primele echipamente pentru construcția și

întreținerea căilor ferate

2005 – Komatsu introduce două noi modele de excavatoare pe pneuri: PW160-7 și PW180-7. Tot în anul 2005, Komatsu introduce și seria Dash-8 de excavatoare

2005 – Komatsu decide să transfere producția de excavatoare pe pneuri la Hanover.

Octombrie 2005 – Motoarele Komatsu se bucură de o nouă tehnologie, “eco t3” care respectă standardele EU Stage IIIA de emisii.

Ianuarie 2006 – Komatsu a introdus pe piață Seria 8 de excavatoare Komatsu.

2007 – A fost finalizată construcția a trei noi fabrici Ibaraki Plant, Kanazawa Plant (amândouă în Japonia) și Chennai Plant (în India).

Iunie 2008 – Komatsu a prezentat publicului primul excavator hidraulic hibrid din lume.

2008 – Komatsu a introdus Seria-3 de mini și midi excavatoare Komatsu.

Aprilie 2009 – Komatsu a lansat noul excavator pe pneuri PW148 Seria-8.

Gama de produse komatsu

KOMATSU este al doilea producător de utilaje de construcții din lume, după Caterpillar Inc. și are o gamă diversificată de produse printre care se numără:

Mini excavatoare: caracterizate prin greutăți operaționale cuprinse între 1 și 5,2 tone sunt extrem de versatile. Compacte, ușoare și foarte puternice, acestea pot lucra oriunde chiar și în spații foarte inguste.

Mini excavatorul Komatsu PC26MR-3 a primit premiul pentru "Produsul anului la închiriere" la prima ediție a Premiilor Europene de Închirieri, organizată de Asociația Europeană de Închirieri, în anul 2008. Acest mini excavator este rezultatul competențelor și tehnologiei pe care

Komatsu le-a dobândit în ultimii 80 de ani. Acesta a fost creat și dezvoltat cu o atenție continuă pentru nevoile clienților și ale companiilor de închirieri din întreaga lume. Produsul final este un utilaj ce avantajeaza operatorul, aducând performanțe de top.

Fig. 5.16. Mini excavator KOMATSU PC26MR-3

Date tehnice:

Buldoexcavatoare: sunt special create pentru a furniza cel mai înalt nivel de performanță și pentru a îndeplini toate cerințele specifice piețelor emergente. Buldoexcavatoarele Komatsu au configuratia cu 2 sau 4 roti de directie.

Buldoexcavatorul Komatsu WB93R5 face parte din ultima serie de buldoexcavatoare Komatsu, având un interior cu design ergonomic acesta se caracterizează prin excelente performanțe de încărcare și productivitate mare.

Fig. 5.17. Buldoexcavator KOMATSU WB93R5

Date tehnice:

Gama de produse oferită de KOMATSU pe piață include de asemenea și midi excavatoare, mini încarcătoare multifuncționale, încărcătoare frontale compacte, excavatoare hidraulice pe șenile, excavatoare hidraulice pe pneuri, încărcătoare frontale, buldozere etc.

Tractorul terasier Komatsu

Tractorul terasier KOMATSU se remarcă prin putere, productivitate, fiabilitate și intervale de service extrem de mari ceea ce înseamnă costuri mai mici pentru proprietar.

Face parte din noua serie de utilaje produse de compania KOMATSU, iar prin performanța, tehnologia și fiabilitatea echipamentelor satisface cerințele celor mai exigenți clienți.

În componența tractorului terasier intră următoarele echipamente (figura 5.18):

Cabina mecanicului – cabina oferă o vizibilitate excelentă, datorită geamurilor mari și rotunjite, iar forma cabinei și designul geamului frontal fac foarte ușoare și sigura operațiunile de încărcare cu încărcătorul frontal. Totodata, la lucrul cu brațul excavator, operatorul are posibilitatea să deschidă geamul din spate, fap ce îi oferă o vedere foarte bună asupra operațiunilor efectuate.

Eșapament pentru evacuarea gazelor arse

Încărcător frontal – design-ul acestuia asigură un paralelism excelent la ridicarea și coborârea cupei, iar forma divergentă îmbunătățește foarte mult vizibilitatea asupra încărcăturii și oferă performanțe de încărcare excelente

Cupa multifuncțională cu dinți

Fig. 5.18. Tractor terasier KOMATSU

5. Șasiul – este modular și a fost realizat cu ajutorul proceselor de sudură asistate la computer; elementele principale sunt montate direct pe șasiu pentru a crește rigiditatea și pentru a spori fiabilitatea

6. Roți față conducătoare – acestea sunt controlate de un senzor de sarcină hidrostatic cu un sitem de direcție cu supapă de prioritate

7. Stabilizator – este constituit din picioare de sprijin telescopice care se deschid suplimentar pentru îmbunătățirea stabilității tractorului în timpul lucrului

8. Brațul excavator – forma sa curbată asigură încărcarea facilă în camioane și crește capacitatea echipamentului de a ocoli obstacol, în același timp asigurând o forță de rupere ridicată.

Urmând lunga tradiție KOMATSU, acest tractor terasie înglobează o gamă completă de sisteme de securitate: senzori de siguranță aflați sub scaunul operatorului, blocaj electro-hidraulic al brațului excavator și blocaj al încărcătorului frontal.Pentru a crește securitatea la acest tractor echipat cu control servo, s-au mai adăugat: un sistem SPS (Senyor de poziție a scaunului), un sistem patentat care deconectează automat manetele PPC ce controlează brațul de excavator în cazul mișcărilor accidentale.

Fig. 5.19. Alte utilaje și echipamente produse de firma S.C. COMELF S.A

Variante de acționare cu pompele hidraulice

Pompele fac parte din categoria mașinilor hidraulice, fiind utilizate pentru vehicularea fluidelor necesare funcționării instalațiilor.

Pompele rotative pot clasificate din punct de vedere constructiv astfel:

pompe cu roți dințate

pompe cu șuruburi

pompe cu palete

pompe cu pistonașe axiale sau radiale.

Principiul de funcționare a pompelor rotative constă în aspirația fluidului între elementele interioare care formează volumul de lucru, transportul acestuia pe circumferință spre zona de ieșire și refularea lui sub presiune în rețeaua de conducte a instalației.

Pompele cu roți dințate, sunt de regulă construite dintr-o pereche de roți dințate cilindrice cu dinți drepți, etanșate periferic de carcasa închisă.

Uleiul care intră prin orificiul de aspirație sub acțiunea presiunii atmosferice, umple spațiile în creștere create prin ieșirea dinților din angrenare, fiind apoi transportat la periferia roților, în golurile dintre dinți, spre orificiul de refulare.

Fig. 6.1. Pompă cu roți dințate – secțiune

Linia de contact a dinților roților aflați în angrenare permite izolarea celor două zone cu presiuni diferite, prevenind astfel întoarcerea uleiului dinspre zona de refulare spre rezervor. Aceste pompe pot fi construite cu volume unitare cuprinse în gama: Vu = 0,4 …12000 cm3 și presiuni de până la 315 bar.

Pompele cu șuruburi respectă același principiu funcțional ca și pompele cu roți dințate, însă cinematica lor este tridimensională. Dintre avantajele lor, se pot menționa debitul aproape uniform și turațiile mari la care pot fi antrenate.

Pompa este compusă din trei șuruburi, cel din mijloc fiind conducător iar celelalte conduse, cu raportul de transmisie 1. Profilul acestora este cicloidal, șurubul conducător având filet pe dreapta, iar cele conduse pe stânga. Cele două canale ale șuruburilor exterioare împreună cu șurubul conducător și carcasa formează un spațiu închis A, care se deplasează dinspre aspirație spre refulare, fără să-și schimbe volumul, sub forma unei piulițe de fluid. În zona de aspirație ieșirea profilului exterior al unui șurub din golul celuilalt va determina creșterea volumului menționat, la refulare producându-se fenomenul invers, în sensul descreșterii volumului.

Fig. 6.2. Pompă cu șurub

Pompele cu palete sunt construite atât în varianta cu volum unitar reglabil, cât și cu volum unitar fix. Din punct de vedere constructiv aceste pompe constau dintr-un inel statoric și un rotor montat excentric față de acesta, în care pot culisa în direcție radială, în canale special prevăzute acestui scop, paletele. Datorită forței centrifuge este menținut în permanență contactul dintre vârful paletelor și inelul statoric.

Fig. 6.3. Pompă cu palete

Uleiul este aspirat din canalul C1 în spațiul aflat în creștere O, dintre palete, rotor și stator, fiind transportat spre canalul de refulare C2 și forțat să iasă din spațiul P aflat în scădere, prin reintrarea paletelor în rotor. Distanța s între cele două canale de aspirație și refulare trebuie să fie mai mare decât distanța dintre două palete pentru a separa cele două zone de lucru. Modificarea excentricității se realizează prin deplasarea statorului, rezultând modificarea volumului unitar.

Pompele cu pistonașe radiale pot realiza debite mari și presiuni de lucru de până la 500 bar, antrenate fiind la turații de maxim 3000 rot/min.

Fig. 6.4. Pompă cu pistonașe radiale

Prin antrenarea rotorului camerele pistonașelor sunt conectate pe rând la orificiile de aspirație, respectiv de refulare din arborele fix. Astfel, pe rând fiecare piston va aspira ulei din rezervor, refulându-l apoi în circuit, în funcție de poziția sa rotațională. Pentru pompele cu pistonașe axiale, principiul de lucru este acela al aspirației și refulării create de mișcarea oscilatorie a pistonașelor cilindrice.

Mișcarea oscilatorie a pistonașelor axiale este realizată cu:

disc fulant

disc înclinat fix

tambur port-pistoane înclinat.

Fig. 6.5. Pompă cu pistonașe axiale cu disc fulant și disc înclinat fix

La pompele cu disc fulant aspirația și refularea se realizează prin intermediul unui bloc cu supape când fiecare pistonaș realizează o mișcare oscilatorie în corpul pompei, în funcție de poziția rotațională a discului fulant.

Pompa cu tambur port-pistoane rotitor și disc înclinat, are posibilitatea schimbării sensului de curgere și de reglare a volumului unitar prin înclinarea discului Δ.

Fig. 6.6. Pompă cu pistonașe axiale și tambur port-pistoane

La pompa cu pistonașe axiale cu tambur port-pistoane înclinat, discul Δ împreună cu tamburul port-pistoane înclinat T, sunt antrenate în mișcare de rotație. Volumul unitar și sensul de curgere sunt determinate de înclinarea tamburului, mai precis a corpului C.

Motoare orbitale de acționare

Descriere și utilizare

Hidromotoarele orbitale (construcție în variante cu role) sunt motoare hidraulice volumice cu angrenare interioară și mișcare planetară a rotorului. Ele transformă energia hidraulică în energie mecanică.

Hidromotoarele se utilizează la antrenarea unor utilaje și mașinării precum: mașini agricole, mașini de ridicat și transportat, mașini și utilaje din industria ușoară, utilaje forestiere, utilaje navale de punte, mașini-unelte și mașini și echipamente terasiere etc. Motorul funcționează cu drebaj intern, astfel poate exista între intrare și ieșie o diferență de presiune de max. 140 bar.

Fig. 7.1. Secțiune motor hidraulic orbital

Principalele caracteristici ale unui motor orbital:

funcționare lină în toate treptele de turație

cuplu constant în orice tip de turație

cuplul de pornire mare

întoarcerea rapidă a lichidului utilizat

Eficiență ridicată

Fiabilitate ridicată în condiții de utilizare extreme’

Robust și design compact

Rulmenți radiali-axiali de încărcări mari

Posibilitate de schimbare a sensului de rotație

Pretabil pentru orice tip de fluid hidraulic

Fig. 7.2. Vedere izometrică motor orbital

În figura de mai sus este evidențiat un motor hidraulic orbital și părțile componente ale acestuia: A- ax, B- distribuitor cardanic, C- roțile de angrenare, D- camera de înaltă presiune.

Fig. 7.3. Curbele modificate și evidențierea numărului de dinți a unui motor orbital

Construcția motorului orbitale se bazează pe angrenarea a două roți dințate, una fixă denumită coroană și una mobilă care se deplasează dupa o curbă în interiorul roți de tip coroană.

Raportul de transmisie se poate calcula cu următorea formulă:

Fig. 7.4. Curbele de mișcare ale motorului hidraulic orbital

După cum se vede în figura de mai sus există două curbe respectiv o curbă aferentă roți de tip coroană C2 și o curba C1 aferentă roți mobile. Centrul curbei C1 caracterizată prin raza R1 se va deplasa pe curba C2 rezultând o mișcare orbitală.

Distribuitorul din interiorul motorului orbital care trimite catre angrenajele orbitale fluidul hidraulic are un design unic după cum se poate observa în figura de mai jos. Distribuitorul este integrat în axul de trasmisie iar acesta este sub forma unei cruci cardanice.

Fig. 7.4. Principiul de funcționare a motorului hidraulic liniar

Lichidul de înaltă presiune notat cu HP (high pressure) intră în motorul orbital și este direcționat de către distribuitorul de tip cardanic către angrenajele de tip stea, respectiv în golurile dinților rezultânt deplasarea roți mobile, dupa o rotație cu un dinte, lichidul sub presiunea acționează din nou deplasând roata mobilă. Lidichul ce a acționat odată respectiv ce a rotit roata dințată notat cu LP (low pressure) este evacuat tot prin distribuitorul cardanic doar că de data asta se face prin orificiile de evacuare.

Tipuri de motoare hidraulice din catalogul SAUER DANFOSS:

OML, OMM, OMP, OMPW, DH – figura 7.5 a

OMPW N – figura 7.5 b

OMR, OMH, DS – figura 7.5 c

OMRW N – figura 7.5 d

OMEW- figura 7.5 e

OMS, OMT, OMW – figura 7.5 f

Fig. 7.5. Tipuri constructive de motoare hidraulice din catalogul SAUER DANFOSS

Concepția și proiectarea

Cerințe

Scopul proiectului este de a manipula balastul în cadrul unui șantier de construcții prin implimentarea acestui sortator și de a sorta pe diferite mărimi de balastrul în funcție de necesitate.

Cerințele principale impuse de la început sunt:

simplitatea construcției,

siguranța în funcționare,

dimensiuni de gabarit reduse / compactă,

greutate scăzută

rezistență la coroziune și uzură,

transmisia mișcarii de antrenare a tamburului cât mai fiabilă,

reglarea mărimi balastrului sortat

implementarea unui sistem de protecție privind scoaterea din funcțiune a sortatorului din motive de mentenață sau din alte cauze,

zgomot redus în funcțioanare,

funcțioanare la temperaturi reduse și ridicate,

posibilitatea de a regla viteza de rotație,

mentenanță ușor de realizat,

instalare ușoare / “plug and play”.

Tabel 8.1. Date tehnice

Proiectarea propriu-zisă

9. Calcule

9.1. Determinarea teoretică a momentului necesar mișcării

Un rigid executa o mișcare de rotație în jurul unui ax fix atunci când în timpul mișcării două puncte ale rigidului rămân fixe în spațiu. Rezultă din acesta condiție ca toate punctele aparținând rigidului plasate pe dreapta(∆) ce unește cele două puncte fixe rămân de asemenea fixe în spațiu. În fig.7.1 s-a reprezentat un solid rigid (C) care execută o mișcare de rotație în jurul axei fixe (∆).

Fig. 9.1. Solid rigid în mișcare de rotație în jurul unei axei

Mișcarea de rotație a unui rigid în jurul unui ax fix este definită, la un anumit moment t dat, prin poziția axului fix de rotație, sensul rotație rigidului în jurul acestui ax și valoarea vitezei unghiulare. Acești parametri sunt în mod univoc determinați de către vectorul de rotație care are:

punctul de aplicație plasat oriunde pe axa de rotație (∆)(vector alunecător);

suportul reprezentat prin axa de rotație (∆);

sensul pe acest suport astfel dirijat încât pentru observatorul plasat cu picioarele în originea și cu capul în extremitatea vectorului rotația rigidului să aibă loc de la dreapta la stânga;

mărimea în general variabilă de la un moment la altul, astfel încât transformată la scara vitezelor unghiulare să reprezinte în orice moment valoarea vitezei unghiulare de rotație a rigidului la momentul considerat.

Derivată vectorială în raport în raport cu timpul a vectorului viteză unghiulară de rotație reprezintă accelerația unghiulară de rotație care are de asemenea punctul de aplicație plasat oriunde pe axa de rotație (∆) și că suport această axă. Sensurile vectorilor sunt identice atunci când mișcarea de rotație a rigidului în jurul axului este accelerată și sunt contrare în cazul în care rotația este întârziată ,vectorial , iar scalar ;

Fie M un punct material aparținând rigidului (C) aflat în mișcare de rotație în jurul axei fixe (∆).Traiectoria (┌ ) a punctului M este circulară situată în planul normal pe axa de rotație (∆) ce trece prin punctul M,având centrul în punctul C în care axa de rotație intersectează acest plan și raza R egală cu distanța de la punctul M până la axă .Toate punctele aparținând rigidului (C) se deplasează pe traiectorii circulare.

Tot pe această axa fixă de rotație se alege un punct fix o și se notează cu C vectorul de poziție al punctului M având punctul de aplicație în O. Se plasează vectorul viteză unghiulară corespunzător unui moment cu punctul de aplicație în O.Viteza ce rezulta dintr-un produs vectorial = , iar valoara produsului vectorial Deci :

Din această relație rezultă că valorile vitezelor punctelor aparținând rigidului (C) și situate pe un segment de dreapta (D2) perpendicular pe axă (∆) și care intersectează aceasta axa cresc proporțional cu distanța R de la aceste puncte la axa fixă de rotație.

Fig. 9.2. Variația vitezei în raport cu distanța razei

În timpul mișcării raza vectoare a mobilului „mătură” aria cercului, iar vectorul viteză este permanent perpendicular pe raza vectoare.

Mișcarea circulară uniformă este o mișcare periodică deoarece se repetă identic după parcurgerea întregului cerc, la intervale egale de timp.

= viteza liniară sau tangențială este dată de variația coordonatei curbilinii a mobilului în timp .

,unde :

viteză unghiulară ;

R raza cerucului;

Viteza se măsoară în [m/s].

ω = viteză unghiulară reprezintă unghiul la centru descris de raza vectoare în unitatea de timp;

Viteză unghiulară ω se măsoară în  [radiani/sec];

Un radian este unghiul la centru care subîntinde un arc de cerc egal cu raza cercului.

Cum unghiul total de 360° subîntinde toată lungimea cercului care cuprinde 2 , rezultă că unghiul de 360° are 2 radiani.

Expresia vectorului accelerație a punctului M se obține derivând în raport cu timpul expresia : a vitezei. Ținând seama că :

;

Se obține: x ;

Sau x

Fig. 9.3. Reprezentarea vectorului accelerației

Notând cu versorii reperului intrinsec de referință MTN, corespunzător mișcării punctului M pe traiectoria circulară (┌) de raza R, expresia vectorului accelerație poate fi scrisă sub formă:

Căci x =

Modulul accelerației are expresia:

a = accelerația centripetă (sau accelerația normală) se datorează variației direcției  vectorului viteză .

Accelerația se măsoară în m/s2.

unde : n – turația;

Din relația rezultă că valorile accelerațiilor punctelor aparținând rigidului (C) și situate pe un segment de dreapta (D2), perpendicular pe axă (∆) și care intersectează aceasta axa ,cresc proporțional cu distanța R de la aceste puncte la axa fixă de rotație (∆).

Fig. 9.4. Variația accelerației în raport cu distanța razei

Experiența arata ca atunci când asupra unui punct material de masă m un agent motor exercita o forță care pune punctul în mișcare cu accelerația , punctul material conform principiului al III-lea al dinamicii, reacționează asupra agentului motor cu o forță egală și de sens contrar numită forța de inerție. Existența forței de inerție se poate constata de oricine când dorește să pună în mișcare un corp ,de exemplu împingându-l cu mâna. El întâmpina o rezistență care este cu atât mai mare cu cât masa corpului este mai mare.

Trebuie atrasă atenția asupra a două lucruri deosebit de importante în înțelegerea corectă a problemei forțelor de inerție. Mai întâii trebuie remarcat faptul că forța de inerție nu lucrează asupra punctului material, ci asupra agentului motor care provoacă mișcarea. În al doilea rând, în cele arătate s-a presupus că punctul material este liber . În cazul mișcării unui punct material supus la legături problema trebuie pusă puțin schimbat.

Fie un punct material M de masă m ,asupra căruia acționează un sistem de forțe active (i=1,2…n)având rezultanta , și un sistem de forțe de legătură a căror rezultanta este R. Sub acțiunea celor două sisteme de forțe, punctul material se mișca cu accelerația .

Descompunând forța în două componente se observă că numai imprima accelerație punctului material,componentă fiind anihilată de reacțiunea R a legăturii.

Fig. 9.5. Reducerea forțelor de ineție

Forța activa care lucrează asupra punctului material M și îi imprima acestuia accelerația , conform principiului al II-lea este:

Forța de inerție având expresia:;

Se numește deci forța de inerție în cazul mișcării unui punct material,forță egală cu produsul dintre masa și accelerația punctului luată cu semn schimbat,care nu lucrează asupra punctului material ci asupra agentului motor.

Torsorul forțelor de inerție

Pentru a se putea aplica în problemele practice principiul lui D’Alembert (metoda cineto-statica) este necesar să se cunoască sistemul forțelor de inerție corespunzătoare mișcării sistemului material considerat. În cazul unui sistem discret de puncte Mi (i=1,2….n) având masele mi,accelerațiile ,, pentru fiecare punct material se poate vorbi de o forță de inerție

Aplicând sistemului de forțe de inerție operația de reducere într-un punct O,față de care punctele sistemului sunt poziționate prin vectorii de poziție se obține torsorul forțelor de inerție având ca element un vector rezultant al forțelor de inerție

egal cu suma vectorială a forțelor de inerție concurente în polul O și un vector moment rezultant ;

egal cu suma vectorială a vectorilor moment ai forțelor de inerție în raport cu polul fix O.

Scriind vectorul rezultant sub formă

unde:

– este impulsul sistemului de puncte materiale;

– accelerația centrului de masă a sistemului de puncte materiale;

M – masa sistemului de puncte materiale;

Torsorul forțelor de inerție în cazul unor mișcări particulare ale unui solid rigid

Cazul în care avem un solid rigid în mișcare de rotație în jurul unui ax fix. Se considera un solid rigid de masă M aflat în mișcare de rotație în jurul axului fix (∆) cu viteză unghiulară și accelerația unghiulară .

Fig. 9.6. Torsorul forțelor de inerție în cazul unui solid rigid în mișcare de rotație în jurul unui ax fix

Elementele vectoriale ce alcătuiesc torsorul de reducere al forțelor de inerție în raport cu un punct O de pe axă (∆),

x

este vectorul de poziție al centrului de masă C al rigidului în raport cu polul fi O;

Adoptând un triedru de referință Oxyz legat invariabil de rigid , a cărui axa Oz coincide cu axa de rotație (∆) și exprimând vectorul moment cinetic cu ajutorul proiecțiilor lui pe axele triedrului Oxyz, rezulta:

Sistemul de referință fiind mobil derivatele în raport cu timpul ale versorilor sistemului de axe au expresiile

Derivând relația a lui în raport cu timpul și având în vedere relația de mai sus se obține

.

Cum =

Rezulta

Sau .

Vectorul moment rezultant al forțelor de inerție va fi:

,

având pe axele sistemului ales proiecțiile:

;

;

9.2. Determinarea momentului necesar de rotație a sortatorului

Pentru determinarea momentului necesar de actionare a tamburului este necesar determinarea accelerației unghiulare și a momentului de inerție.

Date de intare:

Densitatea balstului: 2 [g/cm^3] => 2000 [kg/m^3]

Diametrul interior a tamburului: 1200 [mm]

Din cerințele proiectului turația tamburului: 17 [rpm]

Volumul total interior al tamburului : 0,78 [m^3]

Fig. 9.7. Vedere frontală și în secțiune a sortatorului împreună cu masa de balast

Fig. 9.8. Captură din Mass Properties Solidworks pentru masa balastul

Volumul maxim de balast retinut de sortator in timpul functionari este de aproximativ 61.5 % din volumul total adică in jurul a 0,48 [m^3]. Conform volumului de 0,48 [m^3] reținut în tambur masa acestuia va avea valoarea de 954 [kg].

Fig. 9.9. Vedere izometrică și secționată a balastului și a subansamblui denumit tambur

Fig. 9.10. Captură din Mass Properties Solidworks pentru masa totală a balastul împreună cu masa structurii tamburului

9.2.1. Calcularea vitezei periferice, vitezei unghiulară, a accelerației normale și unghiulară

R= 0.6 [m]; n= 30 [rpm];

Cazul în care avem un solid rigid în mișcare de rotație în jurul unui ax fix; Vom lua în calcul cazul particular în care axa de rotație (∆) a unui solid rigid conform teoriei prezentate mai sus este axa principală de inerție , deci

Deci

Momentul de inerție necesar introduceri în formula pentru determinarea torsorului momentului de inerție se va lua din raportul “Mass Properties” din programul CAD : SOLIDWORKS 2018 setat pentru tambur si masa de balast aflata in rotație.

Astfel rezultă:

Calculul preliminar a puteri necesare în funcție de turația pe care am impus-o și anume cea de aproximativ n= 30 rpm a tamburului astfel :

9.2.2. Alegerea motorului hidraulic și a reductorului

Motor hidraulic orbital

Sunt motoare hidraulice volumice cu angrenare interioară și mișcare planetară a rotorului de tip orbital. Ele transformă energia hidraulică în energie mecanică. Motorul hidraulic ales din catalogul S.A.M. Hydraulik Spa, având part number-ul: BR080 și specificațiile tehnice în tabelul de mai jos.

Fig. 9.11. Motor hidraulic liniar de la S.A.M. Hydraulik Spa, BR080

Tabel. 9.1. Speficațiile tehnice ale motorului BR080

Reductor planetar

Reductoarele planetare sunt utilizate ca sisteme de transmisie pentru vehicule cu șenile, sisteme de transmisie pentru vehicule cu roți, precum și ca sisteme de pivotare pentru mișcarea de rotație sau ca sisteme de antrenare trolii, pentru ridicarea și coborârea încărcăturilor.

Reductorul planetar ales din catalogul Brevini pentru aplificarea momentului de la motor și reducerea turațiilor tamburului CWD2150H cu specificațiile tehnice prezentate în tabelul de mai jos.

Fig. 9.12. Reductor planetar Brevini CWD2150H

Tabel. 9.2. Speficațiile tehnice ale reductorului planetar CDW2150H

Raportul de reducere a reductorul pe care l-am ales din catalog ireducere= 24

nmotor-hidraulic= 714 [rpm]

Turația tamburului efectivă este: 29.75 [rpm]

Momentul efectiv la tambur rezultat de la ieșirea din reductor conform turatiei efective:

Conluzii. Contribuții. Perspective

Obiectivul general al lucrării de licență, este extrem de generos în contextul actual când societatea îmbracă forma dominantă de societate de consum în care oferta este mult mai mică decât cererea de echipamente terasiere.

Se mai pot spune foarte multe la tema data, poate în cadrul altei teme de licenta va avea o desfasurare mai ampla, însa aceasta lucrare a avut tendinta de a arata si demonstra posibilitatea construcției unui sortator de tip cupă pentru utilaje terasiere și absolut necesară pentru dezvoltarea infrastructurii locale și mondiale. Un lucru este cert, în urma realizări acestei lucrări, putem afirma cu certitudine că implementarea unui nou concept ecologic, economic și fiabil de sortare a balastului din cadrul unui șantier de construcții aduce o productivitate mult mai ridicată și o calitate superioară față de cele existente pe piață.

Obiectivul principal al proiectului de licență în cazul acesta a fost concepția și proiectarea unui “sortator de tip cupă pentru utilaje terasiere” pentru sortarea balastului, care să constituie un important impact si obiectiv asupra societatii in ceea ce priveste producerea de materiale de construcții.

Elementele de concepție constructive ale sortatorului sunt prezentate în capitolul 8, au o consistență motivațională profundă și soluții tehnice corecte. Un important aspect al proiectului este calculul elementelor de antrenare și de transmitere a mișcării de rotație în condiții de siguranță accentuată având în vedere eventualele riscuri care pot plana asupra unor astfel de instalații. Așadar soluțiile și calculele sunt corecte și complexe. Realizarea unei astfel de lucrări presupune o documentare profundă ceea ce s-a și întâmplat atât în ceea ce privește sortatorul cât și în ceea ce privește soluțiile constructive.

Astfel, prin acesta lucrare am reusit sa demonstrez pe cat este de importanta problema data, ce impact are ea asupra societatii contemporane, iar cel mai important lucru, cum poate un om de rand utiliza toate acestea în interesele proprii si nu numai.

Contribuții

Contribuția absolventului la realizarea sortatorului este integrală și constă în:

studiul aprofundat asupra domeniului general de aplicație ;

realizarea proiectului 3D in softul SolidWorks 2018 (proiectarea propriu-zisă, masele, inerții etc), MechSoft 2004;

utilizarea unor soluții constructive adecvate și inovative pentru acționarea și transmiterea mișcării de rotație;

așa cum se prezintă proiectul, sortatorul poate fi tehnologizat și fabricat fără nici o problemă;

Sortatorul prezentat are caracterul unei mașini și constituie un bun exemplu în domeniul specialităților din cadrul Universității Tehnice.

Perspective

O îmbunătățire majoră care poate fi studiată și implementate pe viitor este posibilitatea de adaptare automată și în timp real a alezajelor (orificiurilor) de sortare a balastului în ceea ce privește mărimea acestuia.

Bibliografie și referințe

[1] A. Ripianu, P. Popescu, B.Bălan, Mecanică Tehnică, Editura Didactică și Pedagogică București, 1979;

[2] Virgil Olariu, Petre Sima, Valeriu Achiriloaie, Mecanica Tehnică, Editura tehnică, 1982;

[3] Ovidiu Belciu, Corina Bîrleanu, Marius Pustan, Organe De Mașini, RISOPRINT, 2011;

[4] Mihai Mușat, Gina Stoica, Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă, Indrumător de proiectare, 2004;

[5] B. Behr, W. Beitz, A.Burr etc., Manualul Inginerului Mecanic, Editura Tehnică București, 1998;

[6] Viorica Constantin, Vasile Palade, Organe de mașini și Mecanisme Volumul II, Editura Fundației Universitare “Dunărea de Jos” Galați,2005;

[7] Nicușor Iosif Ursa, Mentenanță (Îndrumător pentru lucrări de laborator), 2011;

Referințe electronice

[1] http://www.traceparts.com/use-and-manage-3d-cad-models/download-free-cad-models/, data accesării 25.12.2014;

[2] https://www.hesper.ro/produse/motoare-hidraulice-orbitale-tip-hmr/, data accesării: 07.07.2020;

[3] https://www.brevinifluidpower.ie/custom/public/files/br-bs-catalogue-1.pdf, data accesării: 25.06.2020

[4] https://www.brevinifluidpower.ie/products/track-drives, data accesării: 20.05.2020

[5] http://www.h-metal.ro/blog/standard-en-10025-2/, data accesării: 21.05.2020

[6] http://www.corporationconstruct.ro/tabla-rezistenta-la-abraziune/tabla-rezistenta-la-abraziune.html, data accesării: 21.05.2020

Anexe

Anexa 1

Motor hidraulic orbital

Anexa 2

Reductor planetar