Exploatarea In Conditii De Camp A Masinii Autopropulsate Pentru Tratamente Fitosanitare John Deere 4030 R [308989]
UNIVERSITATEA DE ȘTIIȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]. Dan CAZACU
Absolvent: [anonimizat]
2020
UNIVERSITATEA DE ȘTIIȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
ID SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
EXPLOATAREA ÎN CONDIȚII DE CÂMP A MAȘINII AUTOPROPULSATE PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE
JOHN DEERE 4030 R, [anonimizat]. Dan CAZACU
Absolvent: [anonimizat]
2019
CUPRINS
Introducere 7
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
Capitolul 1 STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL MAȘINILOR ȘI
ECHIPAMENTELOR PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE 9
1.1. Importanța tratamentelor fitosanitare 9
1.2. [anonimizat] 11
1.2.1. Cerințe agrotehnice impuse mașinilor și echipamentelor pentru tratamente fitosanitare 11
1.2.2. Rolul pulverizatoarelor în obținerea unui tratament fitosanitar performant 12
1.3. Clasificarea mașinilor și echipamentelor destinate aplicarii tratamentelor fitosanitare și exploatarea acestora 17
Capitolul 2 STUDIUL CADRULUI NATURAL AL ZONEI ÎN CARE SE AFLĂ SC PANIFCOM SRL 22
2.1. Descrierea cadrului natural 22
2.2. Cadrul organizatoric în care s-au desfășurat experimentele 25
PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII
Capitolul 3 – [anonimizat], MATERIALUL ȘI METODOLOGIA DE LUCRU 29
3.1. Obiectivele studiului 29
3.2. Metodologia de lucru 30
Capitolul 4 – EXPERIMENTE PRIVIND EXPLOATAREA MAȘINII PENTRU
TRATAMENTE FITOSANITARE AUTOPROPULSATĂ JOHN DEERE 4030 R…………32
4.1.Caracterizarea mașinii autopropulsate pentru tratamente fitosanitare John Deere 4030 R
utilizate la încercări 32
4.2.Alegerea tipului de duze 38
4.2.Alegerea tipului de duze 38
4.3. Verificarea debitului duzelor 45
4.4. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă 50
4.5. Aplicarea erbicidelor 57
Concluzii 62
Bibliografie 63
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR
Lista tabelelor
Tabelul 2.1. Temperaturi medii anuale în ultimii 10 ani 23
Tabelul 2.2. Precipitații medii anuale în ultimii 10 ani 24
Tabelul 2.3. Ponderea culturilor în cadrul SC PANIFCOM SRL punct de lucru Vlădeni 27
Tabelul 2.4. Mașini, tractoare și echipamente agricole 27
Tabelul 4.1.Clasificarea tratamentelor fitosanitare 39
Tabelul 4.2.Gradul de acoperire în timpul de cădere a picăturilor, în funcție de diametru 39
Tabelul 4.3.Valorile vitezei de cădere a picăturilor pentru diferite dimensiuni 40
Tabelul 4.4. Codificarea prin culori a calibrului duzelor cu jet lenticular 43
Tabelul 4.5.Caracteristici ale duzelor Lechler 44
Tabelul 4.6.Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120-02 45
Tabelul 4.7. Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120-05 46
Tabelul 4.8. Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120-03 48
Tabelul 4.9. Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120-05 49
Tabelul 4.10. Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120-02 în funcție de presiune și viteza de lucru a mașinii 51
Tabelul 4.11. Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120-05 în funcție de presiune și viteza de lucru a mașinii 53
Tabelul 4.12. Debitele(L/ha) eliberate de duza IDKT 120-03 în funcție de presiune și viteza de lucru a mașinii 54
Tabelul 4.13. Debitele (L/ha) eliberate de duza IDKT 120-05 în funcție de presiune și viteza de lucru a mașinii 55
Tabelul 4.14. Pierderi de producție cauzate de buruieni la diferite culturi, % 59
Tabelul 4.15. Pragurile de daună a buruienilor în semănăturile culturilor de câmp, bur./m2 59
Lista figurilor
Figura 2.1. Harta cu suprafețe parcelate 26
Figura 3.1. Recoltare lichid la fiecare duză 30
Figura 3.2. Hârtie sensibilă la apă 31
Figura 4.1. Mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsate John Deere4030 R 33
Figura 4.2. Braț de lucru John Deere 4030 R 34
Figura 4.3. Cabină Command View III 34
Figura 4.4. Sistem de automatizare la stația de încărcare 35
Figura 4.5. Sistem de injecție directă 511-L 36
Figura 4.6. Modul de compensare al duzelor 37
Figura 4.7. Modul individual de control al duzei 37
Figura 4.8. Harta de viteză mobilă reală și harta de presiune 38
Figura 4.9. Dimensiunile picăturilor în funcție de tratament 41
Figura 4.10. Duze model ID3 și modul de proiectare al jetului 42
Figura 4.11. Codificarea duzelor după culori 43
Figura 4.12. Duze model IDKT și modul de proiectare al jetului 44
Figura 4.13. Debitul (ml) la duzele ID3 120-02 46
Figura 4.14. Debitul (ml) la duzele ID3 120-05 47
Figura 4.15. Abaterea față de medie (%) la duzele ID3 120-02 și ID 120-05 47
Figura 4.16. Debitul (ml) la duzele IDKT 120-03 48
Figura 4.17. Debitul (ml) la duzele IDKT 120-05 49
Figura 4.18. Abaterea față de medie (%) la duzele IDKT 120-02 și IDKT 120-05 50
Figura 4.19. Consumul de lichid(L/ha) la duzele ID 120-02 51
Figura 4.20. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID 120-02 52
Figura 4.21. Consumul de lichid (L/ha) la duzele ID 120-05 53
Figura 4.22. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID 120-05 53
Figura 4.23. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120-03 54
Figura 4.24. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza IDKT 120-03 55
Figura 4.25. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120-05 56
Figura 4.26. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza IDKT 120-05 56
Figura 4.27. Mașina autopropulsată John Deere 4030 R 57
Figura 4.28. Erbicidul Dual Gold 960 EC 57
Figura 4.29. Erbicidul Calaris Pro 60
INTRODUCERE
Agricultura performantă, practicată intensiv pe scară tot mai largă, datorită atingerii unui nivel tehnologic din ce în ce mai performant, a accentuat gradul de degradare a mediului înconjurător. Astfel, reiese necesitatea practicării unei agriculturi durabile, în scopul conservării resurselor naturale.
Aceasta de fapt reprezintă o alternativă a practicării agriculturii convenționale, în care utilizarea resurselor de care dispunem trebuie să fie rațională, totodată necesară asigurării unei productivități cât mai ridicate.
În ceea ce privește productivitatea, în agricultură ea este influențată foarte mult de tehnologiile de cultură aplicate, iar nivelul tehnologic al lucrărilor de protecție fito-sanitară ocupă un loc important, dat fiind faptul că acțiunile de promovare a sănătății plantelor sunt primordiale pentru atingerea obiectivelor într-o agricultură durabilă.
Există deja o tendință de folosire a tehnicilor de cultură de tip industrial, cu un grad foarte ridicat de mecanizare a lucrărilor, iar sub aspect economic aceste tehnici devin un concurent important pe piața produselor ecologice.
Datorită unui grad mare de îmburuienare a terenurilor din țara noastră, managementul aplicat pentru combaterea acestora trebuie sa adopte sisteme minime de lucru al solului, extinzând gradul de mecanizare al tratamentelor, compactând totodată numărul acestora.
Practicile politice de creștere constantă a calității produselor pot fi îndeplinite doar prin adaptarea continuă a performanțelor mașinilor și echipamentelor de lucru pentru protecția fito-sanitară a plantelor, mărind astfel premizele obținerii unor cultui profitabile.
În cadrul procesului tehnologic de cultivare a plantelor, combaerea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor reprezintă o importantă verigă. Totodată, prin folosirea de soiuri noi și hibrizi cu rezistență sporită la acești facori combativi, ar ușura, ar reduce numărul de tratamente și intervenții în câmpul de cultură.
Fiecare lucrare executată trebuie să îndeplinească anumiți indici de calitate, cât mai superiori, pentru a avea premizele unei producții foarte bune pe unitatea de suprafață.
În acest context, mașinile și utilajele folosite la tratamentele fitosanitare trebuie să îndeplinească și ele unele cerințe agrotehnice, impuse de caracterul lucrării efectuate. Aceste cerințe pot fi cu caracter general sau special.
Respectarea raportului dintre calitate și cantitate duce la obținerea unor performanțe superioare. Prin distribuția omogenă a soluțiilor aplicate, direct pe suprafața produselor, concomitent cu respectarea dozei, se asigură efectele biologice scontate.
Prin aplicarea unui singur tratament de erbicidate, cu produsul potrivit, la momentul potrivit, poate constitui, deseori, o măsură suficientă în combaterea buruienilor.
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL MAȘINILOR ȘI ECHIPAMENTELOR PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE
La nivel internațonal, anul acesta este dedicat sănatății plantelor. Organizața pentru alimentație si agricultură a Națiunilor Unite a declarat acest an, Anul International al sănatăți plantelor, o actiune de conștientzare a producătorilor si consumatorilor privind modalitatea prin care putem menține sănătatea plantelor, cu produse fitosanitare care pot ajuta, totodată și la protejarea mediului inconjurator.
1.1. Importanța tratamentelor fitosanitare
”Buruienile sunt plante sălbatice din culturile agricole care determină plantelor cultivate ducând la scăderea randanentelor și la deprecierea calității acestora. Prin provemiență, buruiemile pot fi actuale, acei tmei din flora spontană și condiționată care sunt cultivate sau plantele largi au o valoare econonică, dar buruiemile cu venituri apar în culturi.”(Șarpe N., 1987).
”Scăderea producției agricole din cauza factorilor iologici este estimată la 35% din valoarea recoltelor potențiale. Daumele cauzate de agenții biotici sunt divulgate după cum urmează: pierderi de 13,8% cauzate de dăunători aima (insecte și rozătoare), pierderi de 11,6% cauzate de discese (fngi, virusuri) și scăderi de 9,5% din cauza buruienilor. Sondajele din țara noastră tă că daunele cauzate de buruiemi sunt urnătoarele: pentru grâu 10 -70%, porunb 30 -95%, floarea-soarelui 15 – 55%, sfeclă de zahăr 53 – 96%, pentru poato 42 – 72% , în sensul dininuării hrvest-ului într-o singură seson agricol, pe tendințe necultivate și necultivate. Buruienile provoacă dmage în agricultură, dar și în alte sectoare ale economiei.
În gricultură, daunele sunt mari și variate și, în sită, se folosește de reducerea culturilor, deprecierea calității acestora și a costurilor de privație în continuu. Adesea, culturile plantelor cultivate sunt reduse cu 20-60%, iar atunci când nunta este strng, acestea pot fi complet complet.”(Șarpe N., 1987)
”Modalitățile prin care recoltele sunt diminuate:
– buruienile consumă cantități mari de apă (de 2-4 ori mai multă decât plantele de cultură) și substanțe nutritive (în medie de două ori mai multe);
– buruienile au un ritm rapid de creștere contribuind astfel la umbrirea plantelor sau chiar “înăbușirea” lor;
– buruienile consumă o mare parte din cantitatea de dioxid de carbon și o parte din căldură producând înrăutățirea regimului termic din sol și din partea supraterestră imediată, respectiv scăderea temperaturii cu 2-40C.Ca urmare se înrăutățesc condițiile pentru activitatea bacteriilor și pentru absorbția elementelor nutritive;
Modalități de reducere a culturilor:
– buruienile consumă cantități mari de apă (de 2 – 4 ori mai mult decât recoltele) și nutrienți (în medie de două ori mai mult);
– buruienile au o rată rapidă de grot, cotribuindu-se astfel la umbrirea plantelor sau chiar la „sufocarea” lor;
– buruienile conțin o parte degajată din cantitatea de dioxid de cabon și o parte din căldura care prinde desfacerea regimului termic în sil și în partea imediata deasupra grupei, respectiv scăderea temperaturii la 2-40C.
– buruienile de soe (cuscuta, lupoaia) parazitizează plantele cultivate, administrându-se prin extractoare pentru a extrage furaje preparate de plantă, urmărind astfel dama dama sau eenul plantelor;
– buruienile soe eliberează substanțe toxice în sol care inhbită creșterea plantelor crp. Planurile sau semințele de buruieni Een pot fi toxice pentru a cârnați și pentru animale (buruieni, ciuperci auto);
– buruienile sunt căldări ale bolilor și ale pescuitului, sunt „plante fierbinți” cosiderate pentru multe animale de companie și patogeni din culturi;
– prevalența buruienilor scade costul proucturilor din cauza decesului în harviste, precum și a necesității de a tăia numărul de lucrări pe terenurile de buruieni.
Diversitatea buruienilor, cu o biologie atât de diferită, a necesitat dezvoltarea unei game largi de metode de cntrol.
Managementul eed este un sistem de manevrare și ontrol, care reușește influența buruienilor asupra pragului economic al daunelor, afectează mediul, păstrează bidiversitatea și hamonizează ecosistemul agricol cu cel ntural, bineînțeles prin eogane ecoogice.”(Walter S., 1996)
Acestea pot fi:
”Metode preventive de combatere a buruienilor, prin care se urmărește prevenirea infiltrării solului și a crăpăturilor agricole și se pot referi la: închiderea materialului semănat, folosirea mnurei bine descompuse, extragerea unor urme de infestare cu buruieni, sau diagnosticarea srvicei de carantină.”(Berca, M., 2004)
Metode de combatere (curative): agrotehnice, chimice, biologice.
”În acțiunile de control, trebuie să pornim de la pragul de digerare economică (PED), adică gradul de plictisire al unui teren și al unei culturi de la care se lasă până la eliminarea cantitativă și calitativă a producției și din care este justificat din punct de vedere ecologic aplicarea măsurilor protejate la cotrol buruieni. De la stupii perormați, acest prag diferă, de exemplu de 10-18 anuale și 2-3 plante perene pe metru pătrat.”(Manolescu F., 1999)
1.2. Calitatea erbicidării, parametrii constructivi și funcționali ai echipamentelor pentru tratamente fitosanitare
”Unii experți sunt de părere că erbicidul este cel mai daunator din întregul complex complex al lucrărilor de protecție.”(Baicu T., 1986)
”Prin urmare, pentru executarea sa în condiții optime, sunt necesare măsurile urmatoare:
– alegerea mașinilor potrivite în condiții de perforanță, productivitate, consum de combustibil;
– ciocanul de hericide care apar în caz de infecție, condiția solului, efectul asupra soțiilor și costul lor;
– respectarea strictă a normelor de protecție a muncii;
– unifomitatea tratamentului pe suprafața tratată, care reaparează doza de erbicid;
– observarea peiodului de admnistrare.”(Stahli W., 2003)
”Determinarea aprobatului face pentru fiecare erbicid, tip de sol și roză trebuie să fie în funcție de utilizatorul. Orice eroare în dinging poate duce la distrugerea crp-ului în câmp și o la poluarea solului, în mod implacabil.”(Vătămanu V., 2011)
1.2.1. Cerințe agrotehnice impuse mașinilor și echipamentelor pentru tratamente fitosanitare
”Instalațiile destinate tratamentelor fitosanitare care execută aceste lucrări prin metoda de stropire, trebuie să răspundă unor cerințe cu caracter general și/sau special:
să dozeze prousele exact pe fiecare unitate de suprafața tratata;
să păstreze în tinpul lucrului rglajele făcute asupra paramtrilor instalației;
să fie dotate cu aparatură de comtrol și autonatizare în tmpul lucrului;
să realizee o fragnentație cât mai unifornă, la o densitate de picături/cn2 confornă cu cerințele agrotehnice;
să aibă posibilități de reglaj multiple, riguroase și să poată realiza tratanente cu o gană largă de produse, într-o plajă variată de volune;
construcția să fie sinplă, robustă, din nateriale consacrate;
să fie ușoare, simplu de mamnevrat și de reglat, să aibă o bună protecție a muncii;
să fie standardizate și să fie garamtate pentru siguranța folosirii;
să aibă cost redus de fabricație, pentru a realiza anortismente cât mai mici;
să pernită realizarea unor productivități ridicate;
să aibă design plăcut și facilități la momtare și demomtare;
să aibă consun energetic scăzut și randamente de lucru ridicate.
Obținerea perfornanțelor scontate nu se poate face decât prin respectarea condițiilor referitoare la raportul calitate/camtitate.”(Neagu T. și colab., 1999)
Disturbarea omogenă a soluțiilor fitoanitare pe suprafețele obiectelor țintă, în plus cu respectarea strctă a dse-ului care asigură efectele biolgice necssare, asigură calitatea, iar acest lucru depinde de factorii de urmărire:
– codificări atmsferice;
– distribuția uniformă în sace a jetului de lichid, la rândul său, se referă la performanțele capetelor de pulverizare;
– curgerea pulverizatorului de spray lichid, componentă esențială a normei de încrețire; – gradul de finețe al pulverizatorului de spray lichid;
– modul de coare și pătrundere a masei veetale (hoogeneitatea depunerii);
– limitarea spațială a obiectelor trget sau a sfacelelor care trebuie acoperite.
În principiu, calitatea unei stropiri, depinde în mare parte de pu1verzatoare, ca piese principa1e ale orcărei mașimi de stropit. Acest fapt exp1că și marea diversitate de ssteme de pu1verizare.”(Neagu T. și colab., 1999)
1.2.2. Rolul pulverizatoarelor în obținerea unui tratament fitosanitar performant
”Calitatea tratamentelor fitosanitare efectuate în crosele agricole este în mare măsură determinată de modul în care subsistențele fitosanitare sunt sprys, degajarea de vopsea, deree de acoperire a plantelor și reducerea fenmenonului drift. Principalele elemente care sunt respinse pentru calitatea proeminentei de trezire a mașinilor pentru a aplica trinturi fitosanitare sunt ajutajele, care sunt elementele minime ale oricărei linii sprying.”(Dumitrașcu A. și colab., 2015)
Duzele efectuează stropirea, care reprezintă un fenomen fizic de divizare a lichidelor de stropit în picături, de diferite diametre, care sunt apoi proiectate către suprafața obiectelor țintă.
”Picătura poate continua particule lichide de dimensiuni similare sau diferite, în orice caz, spectrul de mărimi este deendent pe mai multe elevi, cum ar fi:
tipul de disersiune sau duză;
presiunea de trezire a mașinii de pulverizat;
tesiunea de film;
sistem sprey;
tipul de condensare (formație) coroborat cu tipul de spray liqid;
vâscozitate etc.”(Dukowicz J.K., 2006)
Înălțimea de pompare a lichidului”h ce se exprină cu relația:
h=104· q/72 · µ2 · f2 · g (mH2O)
Cu cât presiumea lichidului p este nai nare și secțiunea orificiului f este mai nică, cu atât diamerul picăturlor lichidu1ui pu1verizat este mai mic, respectiv pulverizarea este mai fină.
Cu cât presiunea lichidlui crește,se mărșteși unghiu1 coului de pulverizare.”(O’Rourke P.J., Bracco F.V., 1980)
”Debitul de 1ichid pe întreagă masină Q este determinat de nunărul n al dispozitive1or de pu1verizare:
Q = q·n (l/mn)
Același debit Q este deterninat însă și de norma de lichid N ce trebuie data la hetar:
Q = N·Bl·Vl / 60 ·102 (l/min)
în care :
N este norma de lichid (1/ha);
Bl — lăținea de lucru a mașimii (m);
Vl — viteza de deplasare a mașimii (km/h) ;
Din relație se obține valoarea vitezei de dep1asare a mașimii care trebuie precis respectată în 1ucru pentru a realiza norma de lichid impusă:
Există patru relații care definesc dependența între presiunea1ichidului, diametrul și secțiuneaorificiului calibrat, debitul și unghiulconului de pulverizare esteurmătoarea:
p — presiunea 1ichidului;
a° — unghiu1 conului de pulverizare;
q — debitu1 dispozitivului de pulverizare;
d — diametrul orificiului ca1ibrat;
f — secțiunea orificiu1ui calibrat;
Cu cât norma este mai mare, la același reglaj de debit, viteza de dep1asare a mașimii este mai nică. Pentru aceeași nornă, se poate modifica debitul și viteza de dep1asare, astfel ca mașina să se dep1aseze cu viteza maxină posibilă.”(Stamate V., 1998)
Debitul de lichid al dispozitivelor de pulverizare ”se calculează pentru fiecare dispozitiv de pu1verizare în parte și pe întreaga mașimă.
Debitul de lichid q ce trece prin orificiul ca1ibrat (duzî) al dispozitivului depulverizare se calculează cu relația:
6·10-2·µ·f·
în care :
f este secțiunea orificiului ca1ibrat (mm2);
g — acce1erația gravitației (m/s2);
h — înălțimea de ponpare în mcoloamă de apă (1 mH2O=13 daN/m2 = daN/cm2),respectiv presiunea lichidului (mH2O);
µ — coeficient de debit (0,25—0,47);
Debitul de lichid q poate fi nodificat și prin mărirea sau micșorarea presiumii lichidului p din conductele de refulare:
p=h γ (daN/m2)
h este înălțimea de pompare a lichidu1ui (mH2O) ;
y — forța gravitațională specifică a 1ichidului (daN/m3).” (O’Rourke P.J., Bracco F.V., 1980)
Procesul de pătrundere a picăturilor de lichid prin aer pe suprafețele care se tratează cu substanțe chimice
”Lichidul este pulverizat în picături, corespunzător ecuației hidraulice a lui Bernoulli.
în care :
p este presinea statică a lichidului în dispozitivul depulverizare
v — viteza tangnția1ă a lichidului în dispozitivul de pu1verizare (m/s);
p — viteza axală a lichidului în dispozitivu1 de pulverizare (m/s) ;
y — forța gravitațiomală specifică a 1ichidului (daN/m3) ;
g — accelerația gravitațională (m/s2);
h — presiumea totală în camera de turbionare a dispozitvului de pulverizae (mH2O).”(Staicu C. I., 1976)
”După ce lichidul toxic a fost pulverizat, picăturile de lichid ajung pe suprafața ce este supusă tratamentului, datorită energiei cinetice imprimată fiecărei picături, produsă de presiunea lichidului ce trece prin orificiul calibrat al dispozitivului de pulverizare.
În timpul creșterii picăturilor prin aer, acestea își pierd viteza inițială, datorită rezidenței aerului tat trebuie să fie supravenit.
La un dameter cu picătură mai mare, pentrarea picăturii este mai mare, deoarece rezistența aerului este mai mică, dar dianetrul nu poate fi reactivat prea mult, astfel încât droletele să nu se usuce îmainte de a se ridica pe suprafețele tratate.
Din acest punct de vedere dinensiumile optine s-au constatat practic că sunt de 40 – 120 µm.”(O’Rourke P.J., Bracco F.V., 1980)
”Picăturile de lichid se sparg în curentul de aer în cazul în care relateia nu este satisfăcată.
pi =pa + ps
în care:
pi este presiunea imterioară existemtă în picătură;
pa — presionea exterioară ce se execită asupra picăurii;
ps — presiunea prdusă la suprafața picăturii, deteminată de tensiunea de la sprafață σ și de raza picturii r (ps =2 · σ /r).”(Staicu C. I., 1976)
”Creșterea valurilor pa și ps, picăturile se descompun în picături cu diametru mai mic.
Efectul vitezei curentului de aer și a presiunii sale dinamice, care modifică valoarea pa și ps asupra diametrului picăturilor lichide.
Viteza curentului de aer este o presiune dinamică a acestuia, cu cât lichidul este mai pulverizat în burghie.
Pentru pulverizarea lichidului toxic în droleturi foarte fine, cu un diametru mai mic de 50 um, se folosesc mașini speciale de pulverizare numite generatoare de arsol.
S-au folosit astăzi în special în viticultură, pomicultură, dezinfectarea adăposturilor, depozitelor și diferitelor încăperi, a substanțelor lichide cu conentări ridicate, tratamentele perfumate cu aceste maine sunt foarte eficace.”(Jiang X. și colab., 2010)
”Fragmentarea sau pulverizarea hidraulică se realizează prin trecerea forțată a lichidelor sprying prin orificii calibrate.
Trecerea sau scurgerea încărcată se realizează numai dacă liqidul este sub presiune sau este supus altor forțe, cum ar fi forțele centifugale. Î
n cazul instalațiilor de tratare fitosanitară, fragmentarea se efectuează:
– cu ajutorul unor găuri de pulverizare hidraulice cu jet desemnat (fie cu un plat sau cu un conic proiectat în mod dirctly, fie cu un jet care face un impact cu o suprafață de rulare, care, desigur, schimbă direcția jetului; adică duze cu jet proiectat necorespunzător);
– prin duze de vortex, numite duze tangențiale, liqidul este imprimat într-un moion circular într-o anticameră plasată în fața orificiului calibrat;
– prin duze hidraulice cu două jeturi care se lovesc reciproc, dispersia care atinge.
Fragmentarea în jeturi hidrauice cu un jet direct desgnat este obținută datorită asigurării liqidului, o presiune care induce energia disersiunii.”(Neagu T. și colab., 1998)
”Cele mai utilizate sunt duzile cu jet plat sau fns, iar fragmentarea se realizează prin spargerea reclamei de film lichid, care o aglorează în diferite modele.
Cea mai imporantă temere în lucrările de cotrol este legată de obținerea unei calități bune a tratamentului fitoanitar, există o dependență stictică între efectele biologice și calitatea, care depinde de:
– perforanța capetelor de scurgere ale mașinii, instilație, echiment;
– volumul aplicării pe unitatea de suprafață;
-condiții climatice în care se face aplicarea;
– tipul și forma obiectelor vizate, care pot facilita sau preveni depunerea omogenă a aromelor;
– suiectivul facto raportat la opeatorului etc”( Neagu T. și colab., 1998)
Eficiența tratamentelor fitosanitare poate fi apreciată prin intermediu1unor mărimi fizice, măsurabile, cumar fi caracteristicile jetu1ui de lichidșiparametrii constructiv-funcționa1i ai echipamentelor tehnice de lucru. (Costache N., Luca E., 1982)
Alegerea duzelor potrivite este la fel deimportantă precum alegerea utilajului.
”Pentru o acuratețe bună a pulverizării, trebuie să alegeți duza care se potrivește cel mai bine cravatei de lucru.
Pentru a alege duza potrivită, operatorul trebuie să țină cont de viteza de uzură, viteza de aplicare, tehnica de vopsire și sprayquality.
Atunci când se aplică un tratament pe câmp, se folosește un spry de tip difuzie, iar atunci când tratamentele se perfomează în rânduri, se folosește spray-ul cu bandă.
Relaxați la perfomanța duzelor, o altă caracteristică foarte impotantă este dimensiunea picăturii prinse de duză și modul în care dimensiunea picăturii variază în timp ce depinde de presiunea de pulverizare.”(Dumitrașcu A. și colab., 2015)
„La aplicarea ericidelor foliare, picăturile de urină sunt necesare pentru sprying. Aceeași regulă se aplică aplicării funicidelor și insecticidelor, care acționează prin contact.
Picăturile medii sunt cele mai utilizate pentru aplicarea fungicidelor, a insecticidelor și a hebicidelor cu acțiune sstematică.
Folosind erbicide sistematice, reziduale și pe sol, sunt necesare duze care pulverizează picături mari.
Orice tratament ineficient, din motive de udare, duce la creșterea poluării mediului, a pătrunderii în caracteristicile populațiilor de dezastre, dăunători și buruieni, prin creșterea rezistenței lor la acțiunea psticidelor și a unor economii semnificative.”(Dumitrașcu A. și colab., 2015)
1.3. Clasificarea mașinilor și echipamentelor destinate aplicarii tratamentelor fitosanitareși exploatarea acestora
”Pentru conbaterea bolilor, a dăunătorilor și a buruienilor din culturile agricole, sumt utilizatefrecvent pesticidele, care după destinație pot fi:
fungicide, folosite pentru combaterea bo1ilor produse de ciuperci parazite;
insecticide, folosite pentru conbatere insectelor
erbicide, folosite pentru conmbaterea buruienilor.
Din punct de vedere comstructiv, mașinile și echipamentele pentru aplicarea tratamentelorfitosanitare sunt modele purtate, tractate și autopropulsate.” (Sin, Ghe., 2000)
”Echipamentele purtate se atașeazăîn partea din spate autilajului agricol cu ajutorul unor bolțuri, ele neavând alt punct de sprijin in afara de cadrul stabil conectat la tractor.
Insta1ații suspendate, ale căror rezervoare beneficiază de un design compact șiîngust, astfel încât să nu afectezecentrul de greutate, cu atât mai mult cucât există alternativecu bazinulplasat frontal.
O asemenea mașimă de erbicidat purtată prezimtăavantajele unei manevrări rapide la întoarcere, a uneinobilități sporite chiași în pantă, precun și al unui preț convemabil, conparativ cu altetipologii.
Modelele tractateau în componență roți mari (care joacă rolul de punct de sprijin) și un rezervormult mai voluminos, destinatlucrărilor pesuprafețe mari.
Acestea se leagă, asemeniunei remorci, în partea din spate a utilajului, prin intermediul timomeriei.Barele care o constituie trebuie să fie dure și să reziste la uzură, dar săaibăși un sisten de suspensie eficient pentrca mișcările să nu bruscheze tractorul.
În principiu, se caracterizează prin ponpele de putere crescută – ceea cele face ideale în cazul sarcimilorde lucru mari – și prin ușurințăla utilizare.”(Costache N., Luca E., 1982)
”Instalațiile de erbicidat autopropulsate sunt utilaje agricole de sine stătătoare, cu motor și cabină destinatășoferului. Se utilizează adesea pe suprafețe foarte bari, randanentul cuantificându-se undeva la câteva zeci de hectare pe oră.
Exista și avantajeevidente, precub: viteza de lucru ridicată, rezervorul decapacitate mai mareși o stropire optinăa culturilor agricole. Dezavantajos este prețul de achiziție.”(Sin, Ghe., 2000)
Exploatarea agregatelor pentru tratamente fitosanitare
Pregătirea pentru lucru a agregatelor pentru tratamente fitosanitare
”Înainte de a începe lucrul, verificați stingerea și fixarea șuruburilor, piulițelor și a clemelor, condiția tehnică a liniilor de priză și presurizare, etanșeitatea tuturor conexiunilor, tesiunea centurilor în V și a cutiilor.
Verificați dacă tunderele și buncarii sunt înclinate, că dispozitivele de alimentare și agitatorii se poartă corespunzător, verificați funcționarea pmps-urilor, ventilatoarelor, ventilelor de siguranță, manometrelor de presiune, camerelor de eliberare a presiunii și a dispozitivelor de praf.
Lubrifierea prin presă a locului echivalent dovedit pentru acest purpse se va efectua și uleiul din carcasa maifoldului cu viteză va fi alimentat sau agățat.
După această verificare tehnică, noile maine sau after the repair sunt rn, după care ajustările sunt conforme cu cerințele fitosanitare aplicate lucrărilor care urmează să fie executate. Ajustările făcute sunt verificate printr-un test de lucru practic.
Înainte de a începe wok, verificați dacă mașina este conectată corect la trator, că operează fără zgomot, că sitele și filtrele sunt bine clivate și că dispozitivele de pulverizare sau de scurgere nu sunt înfundate.
Apoi verificați, în general, tranmisia și agilitatea transmisiei cardanice, care este în funcțiune mai mică de 0,26 rad (15 °) pe orizontală.”(Popescu V., 1997)
Calculul agregatelor pentru tratamentele fitosanitare
”Agregatele pentru tratamente fitosamitare se exploatează la regimuri optime pe baza nonogramelorde exploatare. De obicei se utilizează trei nomograme de exploatare șianume: nonograma pentru determinareavitezei de deplasare a mașimii; nomograna pentru deternminarea reginuluienergetic de lucru optin și nomograma pentru folosirea economicăa mașimii.”(Popescu M. și colab., 2007)
Executarea lucrărilor cu agregatele pentru tratamente fitosanitare
”Pentru ca tratamentele să fie adecvate, tipul de pulverizare sau dispozitivul de praf aplicat trebuie să fie chsen pentru fiecare tratament.
Depindând de dispozitivele de pulverizare alese, presiunea exactă de lucru a lichidului toic la care acestea dau cele mai bune rezultate și semințele fluxului de aer pentru dut sunt de asemenea determinate.
În timpul pulverizării, temperaturile aerului de peste 25 ° C trebuie evitate atât cât este posibil, deoarece cazurile în care picăturile se vor eapora rapid, chiar și după ce acestea ajung la suprafața de tratat.
În cazul mașinilor uzate, trebuie să aveți grijă să rigidizați partea inferioară a operației de împrăștiere a mecanismului de ridicare, pentru a evita mișcările laterale ale macinei în raport cu tractorul.
În caz că nu afectează qulitatea răspândirii subsolurilor pe pământ și nu lovește rampe de sprying sau de praf, este împiedicat să răpească sau să coboare mahine din grupă în timpul lucrului.
Depozitele de subtilități chimice și solutioane trebuie să fie amplasate cât mai aproape de parcelele de trezire, până la maximum 2 km, pe terenul în care nu se scurge apa de ploaie care să permită accesul la încărcătorul hidrulic cu grpple pentru încărcarea mainelor și trilerelor pentru rezervoare.„(Dogendorff N. și colab., 1981)
”Pregătirea terenului pentru lucru constă în parcelarea și jalonarea lui în funcție de metodele de deplasare ale agregatelor.
În general, în culturile de câmp metodologia mișcării lopatei este sedă, iar în podgorii și pădurile sunt diferite metode conform organizării teritoriului în vecinătate sau orhard.
De obicei, în aceste clături se pulverizează 1 până la 3 rânduri, un aregate mișcându-se conform metodei în sorbă sau în părți, se strecoară sau se acoperă.
În livezile neterminate, pulverizarea și spălarea se pot face cu sulițe sau dispozitive menținute de lucrători prin poposirea de lângă fiecare copac.
Locul de hrănire al mainei este determinat și determinat prin calularea distanțelor dintre podurile de alimentare, paralel cu semințele.„(Popescu V., 1997)
Deficiențele mașinilor pentru tratamente fitosanitare în timpul lucrului
”Cele mai frecvente deficiene sunt următoarele: fitre1e se înfundă sau sesparg, fidin cauza înfundării dispozitive1orde pulverizare, fie capompa nu lucrează la debitu1 corespunzător;
– există zgomote, zgomote și crude tremură durng wok, fie că transmisia cardanică funcționează neuniform, fie nu are unghiul de corupție cu oriontal.
– indicatorii indică în mod corect presiunea de trezire a lichidului, fie că au rupt să fie ruși, fie s-au distrus din cauza impurităților careîi aduc;
– mașina nu pulverizează corect, nici centurile în V slp, nici mașina nu este corectă;
– mahine nudescarcă lichid sau praf, eter, deoarece pompa nu este în funcțiune sau tranziția estelipsită, sau pentru că porturile de alimentaresunt înfundate;
În timpul lucrului la fiecare alimentare se curăță sitele și se verifică etanșeitatea circuitelor de lichid pentru a evita înfundarea mașinilorși pierderile de substanțe chimice.”(Popescu M. și colab., 2007)
Indicii calitativi de lucru ai agregatelor pentru tratamente fitosanitare
”Calitatea muncii efectuate de agregați pentru tratamente fitosanitare prin pulverizare este dată cu ajutorul următorilor indici de muncă calitativi: diametrul mediu al drsului, numărul mediu de picături pe cm2.
Unifmitatea valorilor indicilor abeți pe întreaga suprafață tratată caracterizează gradul de unifmitate al râului din punctul de vedere al indicelui acoperit.
Pentru exale, gradul de uniformitate al, regăsirea menținerii nuer de drs pe cm2 este determinată de relația:
Us =
în care:
NmșiNi reprezintă numărul mediu de picături pe cm2și respectiv numărul de picăturipe cm2 determinat lao probă;
n — numărul probelor măsurate.
Se consideră că tratamentele suntcorespunzătoare dacă gradul de uniformitatereferitor la toți indicii este >70% la stropiri.” (Dogendorff N. și colab., 1981)
Reglarea mașinilor pentru tratamente fitosanitare
Reglarea diametrului urmelor picăturilor de lichid
”Pentru a se obține urmelor dianetrul dorit la se picăturile de lichid, în caz mărește că se constată că acesta este prea mare, se mărește presiunea lichidului, se diametrul orificiului al calibrat dispozitivelor de pulverizare și se viteza curentului de aer micșorează la mașinile pneumatice și mecano-pneumatice. În caz că diametrele picăturilor sunt prea mici, procedează invers.
Reglareadebitului
Debitul de lichid se reglează prin variația presiunii de lucru a lichidului șia diametrului orificiului atât dispozitivului de pulverizare. Cu cât presiunea calibratal este mai mare sau orificiul calibrat estemai mare, cu și debitul este mai mare.
Debitul la pompă sau la fiecare dispozitiv corespunzătoare de pulverizarese verifică apoi prin metoda volumetrică,respectiv cilindrii lichidul estecaptat timp de un în gradați și rezultă directdebitul în 1/min. În caz că nu se toxic obține debitul necesar minut se fac reglajele și se verifică din nou debitul.”(Popescu M. și colab., 2007)
”Pentru obținerea unui debit de anumit se reglează presiumea lichidului cu ajutorul regu1atoarelode presiume sau a supapelor dianetru siguranță și se folosesc orifici dispozitivele calibratela de pulverizarcu corespunzător.
Debitul reglat se verifică apoi prin metoda gravimetrică cântărind cantitatea de praf din bumcărul mașimii, înainte și după ce mașina a fumcționat un ninut. Prin raportarea diferenței de greutatla tinpul de un ninut se află de fapt debitul în kg/min.
În funcție de debitul de lichid sau de praf Q (1/min și respectiv în kg/min), de norma de lichid N (L/ha kg/ha), de lățimeade lucru a mașinii Bl, se determină viteza ddeplasare a mașinii Vl (km/h).”(Stamate V., 1998)
Reglarea gradului de acoperire cu picături a suprafețelor supuse tratamentelor
”Gradul de acoperire cu picături Gapse determină cu relația:
Gap= ()
în care:
D1 D2, …….Dn reprezintă diametrele urmelor picăturilor pe lamelele de sticlă;
n1 n2, nn — numărul de picături cu diametrele de D1, D2, ….Dn;
f — suprafața unitară aprobei (de regulă 1 cm2).
La stropirile prin punctare se recomandă ca mașina să fie astfel reglată încât Gap≈ 5—20%, pentru ca plantsă poată respirași tratamentul să fieeficace.” (Neagu T., 1982)
”Reglarea numărului de picături pe unitatea de suprafață tratată. Un tratament prin număr stropire de punctare mediu este corespunzător dacă asigură un număr Nm de 150 la 1 500 picături pe cm2, ce se determinăastfel:
Nm= picături/cm2
în care:
Nieste numărul de picături determinate pe fiecarecm2 din proba luată ;
n — numărul probelor, o probă fiind o lamelăde sticlă pe care se imprimă urmele picăturilor, puse la nivelul suprafețelor ce se tratează.
Numărul mediu de picături pe cm2 se reglează prin distanța între suprafața ce se supune tratamentului șdispozitivele de pulverizare. În caz că numărul de picături pe cm2 este mainic decâtel necesar, se micșorează această distanță, pentru a realiza o suprapunere a comurilor jeturilore pulverizare mai mare de 25% și invers se mărește această distanță pentru a obține un nunăr mai mic de picături pe cm2.”(Neagu T., 1982)
CAPITOLUL 2
STUDIUL CADRULUI NATURAL AL ZONEI ÎN CARE SE AFLĂ
SC PANIFCOM SRL
2.1. Descrierea cadrului natural
Situată în comuna Vlădeni, județul Iași, Ferma agricolă Panifcom beneficiază de toate condițiile optime desfășurării activității de cultivare a plantelor.
2.1.1. Relieful
”Principala formă de relief întâlmită în zonă este terasa de luncă, cugrinduri longitudimale șișicolinare.
În partea de est a comunei întâlnin lunca și terasa Prutului, un relief cu caracter acumulativ. În parteade vest predomină influviile deluvialecolinare, mărginite de versanți deluviali; relieful are un caracter sculptural.„(Bălteanu D. și colab. 2016)
2.1.2. Solurile
”Pe teritoriul comunei care cele mai răspndite soluri sunt cernoziourile și solurile cnușiide pădure.
La acestea se adugă solurile intrazonale halomorfe, cunoscute sub deumirea de „sărături”, căora le aparțin „solonțurile” (sulfato-sodice) și „solonceacurile” (sulfatice).
Gama solurilor zonale și inrazonale, este completată de solrile azonale.”(Bălteanu D. și colab. 2016)
2.1.3. Geomorfologia și hidrologia zonei
”Situată în cadrul diviziunilor Câmpia colinară a Jijiei, Bahluiuluiși LuncPrutului, comuna Vlădeni prezintă resurseale solului destul de modeste.
Luturile și argilele sunt prezente în partea de vest și sunt exploatate local și folosite pentru cărămizi. Nisipurișipietrișuri întâlnimla nord, într-o vecharieră.”(Bălteanu D. și colab. 2016)
Rețeaua hidrografică
”Princpalul curs de apă este râul Jijia. Imediat în aval de teritoriul comunei Vlădeni,are loc confluența cu râul Miletin, afluent de dreapta al râului Jijia.
Dintre lacuri, întlnim Acumularea Hălceni, amplasată pe râul Miletin, care alimenează cu apăpotabilă localitatea Vlădeni și alte sate, aigură necesarul de apă pentruumplerea și prmenireaamenajării piscicoleVlăeni și constituie sursă de apă pntru irigații.”(Bălteanu D. și colab. 2016)
2.1.4. Principalele caracteristici ale climei
”Clima. Conform poziției geografice a conunei Vlădeni, clima sa are un caracter temperat-continental de nuanță excesivă, încadrâ,du-se în ținutul clinateric al podișului delros al Mldovei.
Clima este adesea influențată de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental.
Vara predonină timpul secetos, cu temperaturi ridicate.
Iara, zona este acoerită de mase de aer venite dinspre nord-est și nord, fiind adesea expusă viscolului.”(Povară Rodica, 2004)
Regimul termic
”Temperatura aerului. Informațiile furnizate de Stațiunea Meteorologică Iași, relevă o temperatură medie amuală cuprinsă între 9ș C și 10ș C.
Iernile sunt reci, geroase, iar verile călduoase, cu temperaturi medii ce ajung la 20ș…21șC în zona colinară și peste 21ș C în lunca Prutului.
Media lunii ianuarie, variază între -3ș C și -4ș C în colin și sub -4ș C în lunca Prtului, iar temeratura luni iulie variază între 18,7ș C și 23,1ș C.
Ca valri extreme de temperaturi au fost înregistrate la 31 iauarie 1987 (-25ș C) și la 24 iulie 1987 (+35ș C).”(Povară Rodica, 2004)
Tabelul 2.1.
Temperaturi medii anuale în ultimii 10 ani
Regimul pluviometric
”Precipitatiile medii anuale sunt relativ reduse, între 460 și 500 mm, conform înălțimii reliefului și au regim neuniform.
Cele mai multe precipiații cad în luna iunie (60-70 mm în medie) iar cele mai mici se înreistrează la încputul primăverii (20-30 mm în medie).
Aceasta disribuți favorizează în mare măsură dezvltarea vegetației șmai ales aculturilor agricole.
Sunt caracteristice ploiletip aversă, ca și secetele, ambele fenomene având consecințe negaive asupra agricuturii și terenului în pamtă.”(Povară Rodica, 2004)
Tabelul 2.2
Precipitații medii anuale în ultimii 10 ani
Alte elemente climatice
”Vânturile cele mai frecvente sunt cele de nord, nord-vest și sud-est, direcția domnantă find nord-vest, careînregistrează cele mai mari viteze.
Vitezele medii anuale ale vânturilor ajung la 4 m/s. Valorile cele mai importante ale vitezei vântuluiunt prmăara (martie-aprilie) de 4,7 m/s și iarna de 4,5 m/s.
Toana și vara, valorilemedii ale vânturilor, ajungnumai până la 3,6 m/s. Nuărul zilelelor cu vântuternic, cu mult peste 6 m/s, este în medie de 37 zile pe an.
Secetele, brumele târzii, ploile cu grindinăși furtunile mari, sunt fenomne hidrometorologice destul de frecvente.”(Povară Rodica, 2004)
2.1.5.Flora și fauna spontană din zonă
”Pajiștile stepice de deal și de luncă, precum și vegetația de pădure, reprezintă vegetația ce se dezvoltă în zona comunei Vlădeni.
Vegetația naturală din comună aparține zonei de stepă și de stepă, care este asociată cu vegetația de luncă și vegetația mlăștinoasă.
Vegetația de stepă fortă aparține zonei de nord a stepei pădurii din Podișul Mdavian.
Stepa de pădure de cozi din păduri izolate de stejar și stejar sesil mxed cu alți arbori de foioase și din pajiști de stepă pădure din colilie, pere, crenguță, barba, trifoi, obsiga, fesue etc.
În prezent, peisajul natural de pădure s-a schimbat, deoarece multe zone de teren au fost introduse în circuitul arabil, iar pateul forestier a suferit modificări sub influența vegetației locale.
Vegetația de stepă este prezentă de-a lungul văilor râurilor.
Vegetația de luncă este cartografică a solurilor aluviale și ponfloodate periodic și cu exces de apă subterană.
Luncile sunt formate din spioni hidrofili și mezofili, ierburi (pere, vulpe, foxtail), la care este subdinat trifoiul.
Vegetația de mlaștină se întâlnește în zone izolate, situate în relief negativ pentru anoniști de ofilire permanenți sau prelungiți ai asociațiilor de plante hidrile și higrofile.
Fauna este legată de cu vegetația, întâlnind biotopuri caracteristice tipurilor de vegetație. Mai reesentative sunt rozătoarele: ciocănitorul, șoarecele de câmp, picătoarea, iepurele, ariciul, feretul.
Uneori există și specii caracteristice păduriitale: vulpea, căprioara, borcanul sălbatic.
Cele mai comune păsări sunt ciocănitoarea, înfometatul, barza, porumbelul, porumbelul wl, pupazavârful, cioara, lăstun etc.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște. Insecte: greieri, fluturi, cosași, buburuze, cărăbuși.” (ANPM, 2014)
2.2. Cadrul organizatoric în care s-au desfășurat experimentele
2.2.1. Scurt istoric și organizare economico-administrativă a societății
”Moștenind tradiția cu o reputație impunătoare în domeniul morii, Petru Holicov, în 1924, privind dintr-o moară mică, a reușit să se dezvolte într-un ritm dinic, ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.
Releul a fost preluat în 1994 de Ștefan Holicov, care a încurcat cu Liviu Bălănici a suortat financiar și magerial, dezvoltând ceea ce este în prezent Panifcom. Cele trei ramuri imptante pe care Panifcom operează sunt: pafication culturi agricole – Panifcom deține 4000 de hectare de teren, în comuna Vlădeni, Șipote, Movileni, Gropnița, Erbiceni, Belcești, Andrieșeni, cu culturi agricole diferite, incluzând: porumb, grâu, sfeclă de zahăr, lucerna, soia. zootehnie animală – fermă de porci și bovine.
În 2015, Ferma Paniom a fost numită „Cea mai productivă fermă din România” – fiind ferma în care vacile dau cea mai mare producție de lapte: 16.817,19 litri – lacerea record pentru anul de control 2014-2015.
Toate cele 3 sucursale sunt strâns legate și au înregistrat performanțe economice și financiare, ceea ce face ca acest brand Panicom să fie foarte cunoscut și apreciat. Compania Panifcom îmbină în mod armonios calitatea cu tradiția, produsele oferite prin procesul local – cu maioneză fermentată – înnobilate cu cel mai bun gust.
Pafcom este apreciat de sistemul de management al calității SR EN ISO 9001/2015, SR EN ISO 14001: 2015 și sistemul de management al siguranței SR EN ISO 22000/2005.
Sediul social se află în Iași, Calea Chișinăului nr. 29. Rețeaua de distribuție este formată din peste 1000 de magazine din județele Iași, Suceava, Vaslui și Botoșani, precum și 6 magazine proprii din Iași și Târgu Frumos.”(www.panifcom.ro)
Figura 2.1.Harta cu suprafețe parcelate
Pe raza comunei Vlădeni SC Panifcom SRL lucrează 1716 hectare, ditre care 240 hectare sunt proprietatea firmei, restul fiind arendate.
Principalele culturi sunt: porumb boabe, porumb siloz, grâu, lucrenă și sfeclă.
Tabelul 2.3.
Ponderea culturilor în cadrul SC PANIFCOM SRL punct de lucru Vlădeni
2.2.2. Dotarea cu tractoare și echipamente agricole a SC PANIFCOM SRL
În prezent unitatea este dotată corespunzător activităților desfășurate, beneficiind de un parc auto cu utilaje moderne, necesare practicării unei agriculturi durabile.
Tabelul 2.4.
Mașini, tractoare și echipamente agricole
PARTEA A II-A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 – OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚIILE DE EXPERIMENTARE, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA DE LUCRU
3.1. Obiectivele studiului
Studiul a urmărit comportarea în exploatare a unei mașinii autopropulsate de aplicat tratament fitosanitar.
Firma John Deere a scos recent pe piața modelul John Deere 4030 R, care prezintă caracteristici foarte bune.
Având în vedere că se urmărește o combatere eficientă a buruienilor din culturile agricole, firma Panifcom a achiziționat recent acest model de sprayer.
Parametrii urmăriți au fost următorii:
Alegerea tipului de duze, în funcție de următorii factori:
– model constructiv: în teme cu diametrul, fenomenulde deriva (drift) al vârfurilorși nu în ultimul rând amuntul de solțiune utilizat.
– factori meterologici: temperatura mediului, viteza vântului și umiditatea aerului rlativ
– vâscozitatea, volatilitatea șiproprietățile fizice ale emulsiei saususpensiilor utilizate pentru tratament
2. Debitul eliberat de fiecare duză, la presiuni diferite de lucru. Acesta s-a efectuat pentru a verifica buna funcționare a duzelor.
3. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă.Mărimea picăturilor este indicat săfie cuprinsă între 150 și 500 microni. Dacă picăturile sunt mai mici de 150 de microni, sumt luate ușorde vânt sau se evaporă repede când timpuleste călduros, îndetrinmental pătrumderii lor în plante. Picăturile nari nuasigură o distribuție umiformă a erbicidului aplicat.
4. Obiectivul final este aplicarea erbicidelor, efectuarea tratamentelor la parametrii cât mai optimi.
Aceasta se poate realiza prin acoperirea plantelor supuse tratamentului cu erbicid, în mod cât mai uniform.
Această uniformitate este influnțată de volumul de soluție administratășide diametrul picăturilorde lichid.
Echipamentele de stropit au drept scop asiguarea unei pulverizări cât mai fine dar la liitaderivei (drift) șievitarea apariției picătrilor maricare pot aveaefecte dănătoare platei de cultură. (Bolintineanu Gh., și colab., 2010)
3.2. Metodologia de lucru
Alegerea tipului de duze
Atunci când se aplică erbicide foliare, avem nevoiede picături mici, pentru a acoperi uniforn suprafața foliară a plamtei.
Pentru erbicidelecu acțiune sisteică sunt preferate picăturilemedii, deoarece trebuie să ajngă atât pe plantă, cât și pe sol, pentru afiabsorbite și la nivel foliar, șila nivelradicular.
Picăturile mari de erbicide sunt utile câd se face un trataent cu erbicide sistematice reziduale, cu acțiune la sol.
Astfel, în fucție de tipul tratamentului și modul de acține al erbicidului, alegem duzele potrivite.
2. Verificarea debitul eliberat de fiecare duză
După alegerea duzelor și montarea lor corectă pe rampa de pulverizare, s-a verificat debitulindividual la fiecare duză. Experimentele au fost efectuate în staționar, lasediul fermei din comuna Vlădeni.
Debitul s-a verificat la presiuni diferite de lucru, colectând în vase separate lichidul evacuat de fiecare duză în parte, timp de 1 minut.
Figura 3.1. Recoltare lichid la fiecare duză
S-a măsurat separat debitul fiecărei duze, calculându-se debitul mediu al duzelor.
Debitul duzelor se consideră satisfăcător în situația în care diferențele nu depășesc 50% fațăde medie.
Duzelecu abateri mai mariseînlocuiesc.
3. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantăau fost observate cu ajutorul hârtiei sensibilă la apă. Aceste hârtii special sunt utilizate pentru evaluarea distribuții de pulverizare, densitatea picătuilor și penetrarea spray-ului.
Inițial hârtia sensibilă la apă estegalbnă, apoi devine pătată cu albastru prin expunrea la picătuile apoase de pulverizare.
Această hâtie indicatoare s-a montat în culturi, la distanțe de 10 m.
După tratament, au fost examnate și făcute observații asupra măimii picătuilor și unifomității acestora.
Figura 3.2. Hârtie sensibilă la apă
Experimentele au fost efectuate în culturile de porumb, dat fiind faptul că este cultura preponderentă – aproapre jumătate de suprafață se cultivă cu această specie.
Aplicarea tratamentelor s-a efectuat pe baza recomandărilor din literatura de specialitate, completate de rezultate obținute la experimentări, cu modelul de duze potrivit, presiunea și viteza de lucru optimă a mașinii pentru tratamente fitosanitare autopropulsată John Deere 4030 R.
CAPITOLUL 4 – EXPERIMENTE PRIVIND EXPLOATAREA MAȘINII PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE AUTOPROPULSATĂ
JOHN DEERE 4030 R
4.1. Caracterizarea mașinii autopropulsate pentru tratamente fitosanitare John Deere 4030 R utilizate la încercări
4.1.1. Descrierea mașinii pentru tratamente fitosanitare autopropulsate John Deere 4030 R
Mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsate R4030 Rprezintă opțiuni de dimensiunea brațului de 22 / 36,5 sau 22/40 m, distribuitor de filare uscată șicompatibilitate directă cu injecție, pe lângă tehnologii integrate, cum ar fi sistemulional BoomTrac ™ Pro și JDLink ™.
Motorul 6,8 L PowerTech™ Plusal modelului R4030 asigură 280 CP cu o creștere de putere de 300 CP.
Caracteristici costructive:
– cabină ComandView II Plus cu codificare a aerului și radio,
– sistem de control al tracțiunii;
– suspenda de aer independentă pe fiecareroată;
– șină reglabilăhidraulică 305-406 cm,
– inductor cheical cu tean stanless (cu capăt în creștere),
– scuturi pentru acostări de roți hidraulice, șipci metalicepepartea inferioară;
– pachet haogen ușor, 1setdeduze
– euipped cusenzori BoomTrac,
– mnitor John Deere Green Star3 2630,
– pachet Atotrac (antenă SF6000 cuactivare AutoTrac SF1),
– activarea ecțiunii Control.
Caracteristici în exploatare:
– viteza maximă: 48 km/h (transport)/ viteza de lucru: 0-32 km/h
– tracțiune integral permanentăcu transmisiei hidrostatice
– garda la sol: 150 cm.
Mașina autopropulsată 4030 R are un rezervor de soluție oțel inoxidabil 3028-L, proiectatpentru a oferi un randament suplimentar înmulte condițiidelucru.
Figura4.1. Mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsate John Deere4030 R
Sursa: Foto original
Au fost îmbunătățite timpul și costul de funcționare, prin utilizarea armături rezistente la coroziune și o protecție suplimentară a brațelor.
Toate brațele mașinii John Deere sunt mai stabile datorită suspendării de balansare, ceea ajută la transpunerea zoneloraccidentate câmp în mișcareorizontală (lateral în lateral) mai degrabă laterală (în sus și în jos).
Această stabilitate suplimentară înseamnă o productivitate crescută, deoarece brațul are capacitatea de a precis înălțimea pulverizării deasupra, oferind un model de pulverizare precis.
Suspensia legăturii deleagăn se traduce, de asemenea, în timpuluncționare, deoarece stabilitatea suplimentară mai puțină deteriorare a culturii, ceeaceduce la o mecanică mai mică.
Designul îmbunătățit permite ca brațul să se desfășoare și să se plieze mai repede, făcând operatorii să intre mai repede în câmp, iar designul pliatului plin oferă o vizibilitate superioară a transportului.
Figura 4.2. Braț de lucru John Deere4030 R
Sursa: Foto original
Comparativ cu modelul anterior, cabina a fost reorganizată, comenzile de pulverizare sunt mai ușor accesibile pentru operator, iar mânerul multifuncțional are o adaptare și un aspect mai ergonomic.
Figura 4.3. Cabină Command View III
”Mânerul multifuncțional are șase butoane reconfigurabile, pentru a selecta intervalul de viteză și permiteoperatorilor să gestioneze mai bincapetele de pulverizare cuajutorul butomului HeadlandManagementSystem (HMS ™).
Pulverizatoarele din seria 4 sunt capabile de sistem telematic JDLink ™, care permit funcți precum:
– Tansfer de date wireless John Deere (WDT),
– Diagnostiarea serviciului ADVISOR ™
– Accesul la distanță (RDA).
Pulverizatoarele din eria 4 sunt disponibile împreună cu SCS și au fost complet repriectate pentru a permite operarea rapidă și ușoară la stația de înărcare pentru toate nivelurile de abilități ale operatorului.”(www.deere.com)
Sistemul opțional permite automatizarea completă la stația de încărcare cu o tastatură cu 12 butoane.
Figura4.4. Sistem de automatizare la stația de încărcare
”Sistmeul are, de asemenea, un micro-display, care oferă feedback în timp real asupra operațiilor sysm, precum și capacitatea de a selecta o metodă de rinng și abilt pentru a muta pogress în timpul funcției de clătire automată.
În general, soluția imbunatatită controsistemul încetinește performanța operațională, crește ușurința de utilizare prin automatizare la stația de încărcare.
Pe măsură ce amestecurile de rezervoare de soluție devin mai complexe, operatorii au nevoie de o modalitate mai bună de a gestiona produsele pe care le amestecă pentru a ajuta la reducerea riscului de remaniere chimică.
Sistemul integrat de injecție directă oferă o capacitate suplimentară de transportare a checalelor crude și permite injecția produselor simple, duble sau trie direct în braț, depinzând de conturarea instalată.
Injecția directă ajută la sufocarea mai rapidă și la scăderea rapidă, contribuind în același timp la pericolul de a nu utiliza checali.
Acest lucru se realizează prin faptul că operatorii au posibilitatea să izoleze chicalele cu risc de rezidență mai mare în sistemul de injecție, amestecând cu checali cu riscuri în rezervorul de sud. 4030 are o capacitate de injecție de 889 L și pot fi injectate până la trei subunități (două volumuri hih, una cu volum redus).”(www.deere.com)
Figura4.5. Sistem de injecție directă 511-L
Sursa: Foto original
”Sistemul inteligent de control al duzei John Dere Exact Apply ajută în gestionarea mai bună a driful-ui și să ofere o aplicație precisă.
Prin menținerea vitezei și presiunii țintă pe o gamă mai mare de viteză, Exact Apply poate îmbunătăți productivitatea cu până la 8 hectare pe oră de productivitate adăugată.
Aceasta presupune o creștere medie a vitezei de funcționare de 3,2 km / h.
Exact Apply este oferit ca o opțiune instalată din fabrică, precum și un kit de actualizare a performanțelor care poate fi adăugat la modelele de pulverizare din seria 4 existente.” (www.deere.com)
Mod de funcționare:
” Sistemul Exact Apply are moduri de funcționare serale, incluzând mularea lățimii pulsului (PWM) și controlul zzle indvidual:
– 15 Hz PWM utilizează un singur solenoid pentru a obține o dimensiune constantă a picăturilor și pentru a menține presiunea de rugăciune pe o gamă mai largă de viteze, o rată de apariție.
– 30 Hz PWM (modul cbined) impulsionează ambele sonoide în duza Exact Apply la 15 Hz, oferind o acoperire superioară.
Modul combinat permite Exact Apply să aibă un flux crescut de 25% asupra sistemelor mpetitive actuale pe piață.
– AutoSelect A / B comută în mod anomatic între două duze pentru a mataina intervalul dorit de asigurare a spray-ului, în timp ce pulverizați convențional.
– Compensarea de virare variază viteza în timpul creșterii, atingând rata dorită de aplicare.
Rata crește în interiorul virajului, astfel încât să nu se atingă cultura la arsuri emicale, în timp ce rata de creștere a creșterii crește, asigurând că cultura primește rata dorită de alicare.
– Cotrolul duzei individuale reduce la minimum erpul controlând aplicarea prductului prin duze individuale.
Acest lucru reduce costurile chimice și asigură plasarea produsului acolo unde este cel mai necesar.
Încotrolul cu duză de tracțiune funcționează în 11 secțiuni, ceea ce înseamnă că lățimile secțiunilor variază de la 2,4 la 3,35 m, depinzând de lățimea brațului.”(www.deere.com)
”Tehnologia Precision Ag permite monitorizarea performanței și productivitatea mamizării.
John eere Conct Mobile este o soluție care folosește o tabletă Apple iPad® în cabina t, oferă operatorului o mai bună înțelegere a performanței pulverizatorului.
Prin conectarea dment-urilor mobile, multe atribute de performanță a pulverizatorului sunt disipate, ajutând operatorul să monitorizeze și să detecteze mai ușor problemele de la apele din primăvară.
Connect Mobile are, de asemenea, o interfață de utilizator comună, care face ușor să utilizați diferite piese de eipment John Dere.
Indicatorii cheie de performanță sunt monitorizați, cum ar fi: presre, dimensiunea picăturilor, debitul, volumul rezervorului etc.”(www.deere.com)
Figura 4.8. Harta de viteză mobilă reală și harta de presiune
4.2. Alegerea tipului de duze
Dispozitivele de pulverizare sunt mn-urile prin care sepulverizează subteranele șianume: cse lichidul să iasăsub formă de veșine subțiri sau care intrăcu viteză mare în masa de aer fixă sau prin subjugareaacestuia la o viteză mare reamde aer se transformă în picături fine.
Fragmentarea filmului lichid apare atunci când valoarea aedinamicii forțează valoarea forțelor de tensiune.
Dispozitivul de pulverizare este format dintr-unul sau mai multe corpuri de pulverizare (numite și duze) montate pe țevi, tuburi sau corpuri speciale.
Mărimea picăturilor dintr-un jet prognozat de un pulverizator nu este simplă.
Jetul conține particule lichide de diferite dimensiuni, sperma de mărime fiind dependentă de procururile de pulverizare, coloana de disersiune sau duze și de presiunea (sau a duzei).
Datorită mărimii medii a picăturilor și de lichid aplicate pe unitatea de suprafață pentru a clsifica tratamentul, majoritatea autorilor folosesc sistemul de clasificare. (tab.4.1.):
Tabelul 4.1.
Clasificarea tratamentelor fitosanitare
Însușirile fizico-dinamice ale picăturilorsunt strâns legate de spectrulde mărime al particulelor delichid.
Tabelul 4.2.
Gradul de acoperire în timpul de cădere a picăturilor, în funcție de diametru
(după Neagu și colab.)
Din datele tabelului se constată că, cu cât diametrul picăturilor de lichid particule este mai mic, cu atâtsuprafata la teoretică ce poate fi acoperită de aceste particule este mai mare, dar totodată viteza de cadere a lor este mai mică astfel că, dinensiuni foarte reduse circulațiacestor devine necontrolabilă.
Tabelul 4.3.
Valorile vitezei de cădere a picăturilor pentru diferite dimensiuni
(după Pearson citat de Lüders)
La temperaturi aerui de peste 21°C, o pictură cu diametrul de 60 μm are o duată de existemță mai mică de 18 secunde și parcurge un spațiu de 18 cm cu condiția ca traiectoria ei să nu fi afectată de mișaea atmosferică (vânt).
Analizând datele din tabelele anterioae rezult că:
– la diametre sub 10 μm, timpul de cădere lberă a picturilor de soluție de la o înălțme de 0,70 m este de circa 180 s la o viteză de cădere de 0,29 m/s.
Rezultă că uncurent ascendent cu o viteză de 0,29 m anulează căderea picturi, aceasta rămînîndn stare de plutire și este foarte puțin probabil ca aceste particule satingă suprafața de tratat.
– picăturile cu diametrul foarte mic sut afectate puternic de circulația atmosfericăși sunt deplasate în derivă pe distnțe foarte mari, existând pericolul contaminării suprafțelor vecine surafeței tratate.
– la diametre mai mici de 10 μm, traiectoria partculelor pulverizate devine "necontrolabilă".
– durata de viață a picăturilor cu diametul foarte mic este foarte scurtăși în coniții nefvorabile de tempraturăși umiditate nu pot ajunge la destinația tatamentului.
Figura 4.9. Dimensiunile picăturilor în funcție de tratament
La presiuni mai mici de 1,2 bar se micșorează unghiul la vârf al jetului de lichid, iar la presni maimar apar picături foarte fine, care plutesc în deivă până cad pe sol, mute dintre ele evaporndu-se.
Mașinile de stropit realizează picturi cu diametre cuprinse între 40 μm și 1,4-2 m m. Mărinea pictulor utilizate depinde de tratamentul aplicat și de podusul stopit.
Managenentul buruienilor în cultura de porumb presupune măsuri preventive și măsuri curative.
Măsurile preventive, pe lângă cele mecanice, sunt constituite și din erbicidări preemergente, înainte de răsărirea culturii.
Erbicidările în scop curativ se pot face cât timp plantele sunt mici, au doar câteva frunze, iar mașina se poate deplasa cu ușurință printrerândurile de porumb.
Mai târziu, comatereaburuienilor se face cu prașilemecnice, utilizând agregate cu un gabarit mai redus.
Pentru cultra porumbului, sunt necesare – de obicei – două erbiciări: preemergent înainte de semănat și postemergent, la 5-6 frunze ale porumbului.
În funcție de planta premergătoare, sau în monocultură, cultura porumbului poate necesita 3 erbicidări: în mirștea culturii premergătoare, preemergent imediat după semnatși postemergent la 5-6 frunze.
Duzele folosite pentru experimetare
Având în vedere că erbicidările la porumb se fac atât preemergent, înainte de răsărirea plantelor, cât și postemergent, după ce au răsărit culturile, trebuiesc alese și testate cel puțin două tipuri de duze. Avem nevoie o grosime a picăturii de tip grosier-mediu.
Pe mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsată John Deere 4030 R au fost testate duzele Lechler, variantele ID3șiIDKT.
Duzele Lechler sunt duze cu injecție deaer pentru uzprofesionalcu derivă foarte mică.
Acest tip de duză poate fi folositla tratamente de erbicidare preemergentă sau posteergentă șisolicită o distanță optmădintre duze și solsu plante (pentru o suprapunere a jeturilorvecine de 30 %) de 50 cm.
Sunt confecționate din mterial plastic și au culori diferite, fiecăei culori îi corespunde o anută cifră, care indică debitul duzei la presiunea de 2,8 bar, exprimat în zecimi GPM (galon pe minut), cu precizarea că 1 GPM = 3,8 litri/minut.
Duze cu injecție de aer ID3 prezintă următoarele avantaje:
”Structura de punere foarte bună șide penetrare aculturilor
Reducerea derivei cu 90 % – ID-120-025 la 05
– Forma alungita a duzei asigura stabilitatea derivei chiar si la presiuni de peste 8 bar
– Aplicat timp chiar și în condiții meteologice nefavorabile
– Mărește rata de lucru datorită utilizării flexibile în cadul gamei largi de pesiuni”(www.lechler.com)
Fig. 4.10. Duze model ID3 și modul de proiectare al jetului
Pentru duzele cu jetlenticular, marcajul și codificarea prin culori în funcțiede mărimea debitului estereglementată pe plan internațional odată cu introducereanormei ISO 10265.
Tabelul 4.4.
Codificarea prin culori a calibrului duzelor cu jet lenticular
(sursa: ISO 10625)
Duze compacte cu injecție de aer și jet dublu simetric IDKT sunt pentru o bună acoperire și reducreapierderilor în atmosferă.
”Prezintă urmtoarele avantaje:
– Pierderi reduse în atmosferă
– Reducerea derivei cu 90 % – IDKT 120-02 la 06
– Acoperire optima a aparatului foliar și a suprafețelor verticale datorită jetului dublu simetric 30°/30°
– Acoperire îmbunătățită datorită spectrului echilibrat al picăturilor
– Corp compact”(www.lechler.com)
Tabelul 4.5.
Caracteristici ale duzelor Lechler
Figura4.12. Duze model IDKTși modul de proiectare al jetului
4.3. Verificarea debitului duzelor
”Calcularea debitului de soluție mediu pentru fiecare valoare a presiunii se face utilizând relația de mai jos :
,
(n=10).
Se calculează apoi abaterea standard după următoarea formulă:
=*100 (%),
Cerința agrotehnică impune o abatere de ±5%.
unde: am– media aritmetică
Sa – abaterea față de medie”(Neagu T și colab., 1998)
Debitului duzelor s-a efectuat în staționar, pe următoarele duze:
ID 3 120-02 culare galbenă lapresiuni de lucru 2, 4, 6 și 8 bari
ID3 120-05 culoare maro lapresiuni de lucru 2, 4, 6 și 8 bari
IDKT 120-03 culoare albastru la presiuni de lucru 1, 3 și 6 bari
IDKT 120-05 culoare maro la presiuni de lucru 1, 3 și 6 bari
Tabelul 4.6.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120-02
Figura 4.13.Debitul (ml) la duzele ID3 120-02
Debitul mediu al duzelor a crescut pe măsură ce presiunea de lucru a crescut.
S-au înregistrat valori medii ale debitelor de 65 ml la presiunea de 2 bari, 92 ml la presiunea de 4 bari, 113 ml la presiunea de 6 bari și 130 ml la presiunea de lucru de 8 bari.
Totodată și abaterile față de medie au scăzut, odată cu mărirea presiuneii de lucru.
Din punct de vedere agrotehnic, toate abaterile se încadrează în marja de siguranță, de ±5%.
Tabelul 4.7.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120-05
Figura 4.14.Debitul (ml) la duzele ID3 120-05
Și în cazul acestor duze observăm că mărirea presiunii de lucru duce automat la un debit mai mare eliberat de duze, în unitatea de timp stabilită.
Debitele medii ale aceste duze au fost: 161 ml la presiunea de 2 bari, 228 ml la presiunea de 4 bari, 279 ml la presiunea de 6 bari și 323 la presiunea de lucru de 8 bari.
Orificiile duzei fiind mai mari, picăturile pulverizate au un diametru mai mare, comparativ cu duza ID3 120-02 fiind considerate grosiere ca mărime, la presiuni mici, și medii la presiuni de lucru mai mari.
Figura 4.15. Abaterea față de medie (%) la duzele ID3 120-02 și ID 120-05
Observăm că abaterile față de medie sunt în descreștere, pe măsură ce se crește presiunea de lucru. Astfel, la presiuni mai mari de lucru obținem o uniformitate mai mare a picăturilor pulverizate.
Tabelul 4.8.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120-03
Figura 4.16. Debitul (ml) la duzele IDKT 120-03
Duzele IDKT 120-03 și IDTK 120-05 funcționează la presiuni mai mici de lucru, cuprinse între 1 și 6 bari. Se menține principiu: la mărirea presiunii, crește debitul eliberat de duze.
Tabelul 4.9.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120-05
Observăm volum mai mare la duzele IDKT 120-05, orificiile duzei fiind mai mari.
Figura 4.17. Debitul (ml) la duzele IDKT 120-05
Figura 4.18.Abaterea față de medie (%) la duzele IDKT 120-02 și IDKT 120-05
Presiunile de lucru mici nu sunt indicate a fi folosite în exploatare deoarece prezintă mai mari abateri a debitului față de medie.
Analizând valorile obținute în cadrul acestui experiment, putem spune că duzele folosite la echipamentele pentru stropit au valori diferite ale uniformității de lucru determinate în principiu de presiunea la care se lucrează, iar abaterea față de medie descrește odată cu mărirea presiunii de lucru.
Indiferent de complexitatea echipamentului pentru erbicidare, trebuie periodic să fie efectuat procesul de lotizare a duzelor care presupune alegerea celor care se încadrează în parametri optimi pentru executarea unui tip anume de tratament.
Cele mai potrivite duze pentru utilizare atât pe toată suprafața, cât și în benzi, se dovedesc a fi duzele ID 120-50.
Acestea pulverizează picături grosiere la presiune mai mică, fiind necesare pentru a acoperi întreaga suprafață, în cazul tratamentelor preemergente.
La debite mai mari, picăturile sunt de mărime medie, potrivite pentru a adera la buruienile din cultură.
Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă
Normele de lichid ce trebuiesc administrate s-au determinat în funcție de debitul duzelor, numărul viteza de deplasar a mașinii.
Dat fiind faptul că doza optimă recomandată de lichid ce trebuie administrată pentru acest tratament este de 200-300 L/ha, ipicăturile pentru tratamentul preeemegent trebuie să fie grosiere,iar pentru tratamentul postemergent recomandate a fi medii, trebuiesc diferite viteze de lucru.
Pentru duzele ID3, debitele eliberate la viteze de lucru diferite sunt următoarele:
Tabelul 4.10.
Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120-02 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Figura 4.19. Consumul de lichid (L/ha) la duzele ID 120-02
Presiunea la care sunt eliberate picăturile de lichid influențează în mod direct debitul soluției. Cu cât presiunea crește, se mărește și debitul duzei.
Viteza de lucru influențează invers proporțional cantitatea de lichid administrată în timpul tratamentului. Cu cât ea crește, cu atât volumul soluției este mai mic.
Cele mai mici cantități de lichid sunt administrate la presiuni mici și viteze mari de lucru.
Cele mai mari cantități de soluție sunt eliberate la debite mari și viteze mici de lucru.
Pentru tratamentele preemergente sunt recomandate presiuni mai mici, pentru a forma picături mari, și viteze relativ mari lucru, greutatea picăturilor fiind mai mare, ajung mai repede pe sol.
Pentru tratamentele postemergente sunt recomandate presiuni mai mari de lucru, pentru a forma picătura fină, și viteze mici de lucru, pentru a lăsa timp picăturii să ajungă pe suprafața buruienilor.
Dacă picăturile au 1 mm (1000 µm)în diametru, au nevoie demai puțin de o secundă pentru a ajunge pe sol, dacă au 0,1 mm în diametru, ele au nevoie de 2 secunde să aterizeze pe sol.
Mașina autopropulsată JD4030 R este echipată cu 60 duze, montate la distanță de 50 cm; duzele de pe capete se montează la o distanță mai mică.
Pentru tratamentul pe toată suprafața, montarea duzelor se face astfel încât marginile elipsei să se suprapună pe circa 1/4-1/5 (respectiv 6-7 cm), pentru a compensa diferența de cantitate de erbicid maximă existentă la capetele elipsei.
Înălțimea de lucru este de 50 cm, pentru că, în cazul în care duzele se vor monta prea jos, rămân benzi netratate și invers, când se fixează prea sus, rezultă benzi tratate cu cantități normale și benzi cu doze duble.
Așadar, pentru aceste duze, în tratamentul preemergent și cel postemergent se pot testa următoarele presiuni și viteze de lucru:
Picăturile grosiere obținute la presiune mai mică au o distribuție destul de neuniformă pe unitatea de suprafață. În plus, mai mult de jumătate din suprafață nu este acoperită de lichidul pulverizat. Viteza de 5 km/h nu oferă un randament bun întregii lucrări de erbicidat.
În schimb, picăturile medii sunt distribuite mai uniform, dar nu acoperă un procent destul de bun din suprafață.
Tabelul 4.11.
Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120-05 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Figura 4.21. Consumul de lichid (L/ha) la duzele ID 120-05
Cu această duză, picăturile grosiere obținute la presiunea de 4 bari și viteza de 12 km/h sunt mai uniform răspândite pe unitatea de suprafață și mai dense. Totodată, viteza de lucru permite un randament bun pentru executarea erbicidării.
Picăturile medii obținute cu această duză, la presiunea de 8 bari și viteza de lucru de 18 km/h acoperă foarte bine unitatea de suprafață, având o uniformitate foarte mare și un grad de acoperire foarte bun.
Pentru duzele IDKT, debitele eliberate la viteze de lucru diferite sunt următoarele:
Tabelul 4.12.
Debitele(L/ha)eliberate de duza IDKT 120-03 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Figura 4.23. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120-03
Observăm că la acest tip de duze, presiunea de lucru este cuprinsă între 1 și 6 bari.
La viteze de lucru mari, cantitatea de lichid eliberată de către duze este mai mică, decât în cazul vitezelor mici.
Crescând presiunea de lucru, se mărește și doza de lichid administrată pe unitatea de suprafață.
Picăturile grosiere obținute cu această duză sunt foarte distanțate.
Presiunea de lucru a fost de 1 bar, cu viteza de deplasare a mașinii de 5 km/h.
Doza de lichid administrată pe 1 ha de acest tip de duză, la parametrii enumerați, este de 166 L/ha.
Nici uniformitatea picăturilor, nici gradul de acoperire și nici viteza de lucru nu sunt satisfăcătoare pentru lucrarea de erbicidat.
Picăturile medii se dovedesc a fi prea fine, distribuite neuniform și cu un grad de acoperire destul de mic pe unitatea de suprafață.
Tabelul 4.13.
Debitele (L/ha) eliberate de duza IDKT 120-05 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Figura 4.25. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120-05
Picăturile grosiere formate la presiunea de 1 bar și viteza de lucru de 7 km/h nu acoperă suficient suprafața pe care s-au administrat. Totodată se observă că nu prezintă distribuție omogenă.
Picăturile obținute al presiunea de 6 bari sunt foarte, dar distribuția lor nu este omogenă.
Dintre toate duzele testate, cele mai potrivite se dovedesc a fi duzele ID 120-05.
Acestea permit formarea de picături grosiere, necesare tratamentului preemergent, cu o distribuție uniformă pe suprafața tratată.
De asemenea, picăturile medii formate la presiuni de lucru mai mari, permit acoperirea uniformă a buruienilor cu frunza lată, ce se găsesc preponderent în cultura porumbului.
Vitezele de lucru precum și consumul de lichid pe unitatea de suprafață permit obținerea unui randament ridicat a lucrării de erbicidare.
Aplicarea erbicidelor
Tratamentul preemergent a fost efectuat înainte de semănat, cu erbicidul Dual Gold 960 EC, în doză de 1,5 L/ha.
Figura 4.27. Mașina autopropulsată John Deere 4030 R
Înălțimea de lucru a fost de 50 cm față de sol.
Duzele utilizate au fost ID 120-0,5 la presiunea de lucru de 4 bari și viteza de 12 km/h.
Pe autopropulsata John Deere 4030 R au fost montate 60 duze.
Cantitatea de lichid utilizată pentru tratament a fost de 228 L/ha.
Figura 4.28. Erbicidul Dual Gold 960 EC
”Produsul are următoarele caracteristici:
Compoziție: 960 g / l S-metolaclor
Familia Checal: clorcetamidă Formulare: concentrat emuificabil Dual Gold este un heide selectiv care se limitează la grupul de acnilide.
Produsul este preluat de gernarea de semințe de gândac și în perioada de emergență.
Astfel, deșeurile sunt distruse înainte, bălegar sau imediate după apariție.
Dublu este degradabil biologic și nu are restricții asupra rotației culturilor.
Aplicat corect, durata de acțiune a produsului este de 4-6 mii.
Eficiența maximă a tratamentului este obținută în condiții de precociune a patului de germinare, cu șuvițe, bine zdrobite primăvara, după ploaia de toamnă.
Este un hecid preemergent care asigură un control superior și lung de vârf, în mod deosebit al pereților de iarbă, și al celor cu frunze largi.
Rămâne activ o nu mă din zona germinatului de buruieni.
Are o sobilitate ridicată care acționează în stratul superior al solului, în cantități mici de pripitare.
Este partenerul ideal de preeminenta pentru diverse prorame tecologice.
Dual Gold este coabila cu majoritatea produselor fizice utilizate în prezent în România. Adăugați un amestec, consultați tabelul de cotilitate și efectuați un test.
Pregătirea soluției: ecuația trebuie să fie curată și cabratată corespunzător.
Adăugați jumătate din cantitatea necesară de apă în rezervor, porniți agitator și adăugați cantitatea de aur dublă măsurată. Umpleți cu restul de apă.
Sistemul de acțiune este întreținut pe toată suprafața.
Când este folosit într-un miure cu un alt produs, acoperiți mai întâi cotabilitatea cu prductul, apoi adăugați Dual Gold în rezervor și apoi amestecul de amestecare.
Dacă mixin este într-o formă solidă solubilă, anunțați acest produs mai întâi și apoi Dual Gold.”(www.syngenta.ro)
Înaintea aplicării tratamentului postemergent au fost efectuate estimările privind gradul de îmburuienare.
A. Pragul fitocenotic de daună (PFD) – exprimă acel număr factorilor de buruieni care nu potdaune semănăturilor. Posibilitățile de apariție a acestora de sunt condiționate decazul folosirii incompletede către planta de cultură pricinuia existență: lumina, umiditatea ș.a.
B. Pragul critic (statistic) de daună (PCD) – exprimă un așa număr de burueni care lapierderi duc de recoltă, care nudepășesc nivelul de 3 – 6 % de la recolta reală.
Combaterea lor acest moment nu este justificată economic, deoarece costul producției suplmentare de obici nu depășește nivelul cheltuielilor prevăzute la combatrea buruienilor.
C. Pragul economic de daună (PED) – exprimă acel minm de buruieni, combaterea completă a căora va asigura obținerea adaosurilor de recoltă, care vor acoperi cheltuielile la comaterea acestora prin diferte metode și strângerea de recoltă suplmentară.
Adaosul de recotă în așa caz depășesc limitele de 5 – 7 % de la nivelul de reolta reală.
Tabelul 4.14.
Pierderi de producție cauzate de buruieni la diferite culturi, %
Tabelul 4.15
Pragurile de daună a buruienilor în semănăturile culturilor de câmp, bur./m2
Numărul total de specii determinate în cultura de porumb 20 (12 monocotiledonate anuale, 3 dicotiledonate anuale și 5 specii dicotileonate perene).
Grupa de buruieni reprezentativă este cea a monocotiledonatelor anuale, care reprezintă 60% din totalul buruienilor din cultura de porumb. Urmează dicotiledonatele perene, cu o participare de 25 % și dicotiledonatele anuale, cu o participare la îmburuienare de 15%.
Gradul de îmburuienare a fost relativ mic, de doar 20%, fiind cifrat la 13 plante/m.p. Conform tabelului 4.15. gradul de îmburuienare se apropie de maximul pragului economic de dăunare.
Având în vedere că principala grupă de buruieni întâlnită în cultură a fost cea a monocotiledonatelor, s-a erbicidat cu erbicidul cu un produs specific, Calaris Pro, în doză de 2,2 L/ha, în faza de 5-6 frunze a porumbului. Duzele ID3 120 – 05 au fost montate pe mașina autopropulsată John Deere 4030 R, presiunea de lucru s-a stabilit la 8 bari și viteza de lucru la 18 km/h, administrându-se 215 lichid L/ha.
Figura4.29. Erbicidul Calaris Pro
”CALARIS PRO este un erbicid care conține două substanțe active, care declanșează un spectru larg de cotrol împotriva principalelor buruieni încadrate în cultivarea porumbului, precum și o fereastră de aplicare foarte bună.
Compoziție: 50 g / l mesotrione + 326 g / lbutilazină
Familia chimică: Calstemonă, Trazină
Mod de acțiune: sindrom
Terbutylazine aparține grupului de triazine și este preluată de nevastă prin rădăcini și frunze, este translocată în xilem și se acumulează în vârfurile de grot și frunze ale buruienilor. Țesuturile devin gălbuie, apoi necrotice.
Msotrione aparține roadei triketnelor, fiind o substanță activă sistemic, care este absorbită prin rădăcina, tulpina și frunzele și transocește rapid ghemul și floarea din plantă.
Acționează prin inhiitarea enzyei HPPD, inhibând direct biosinteza carotenoidului în buruienile tratate. În consecință, clrofila este distrusă de fto-oxidant, care se lasă la înălțarea de boli senitive.
”(www.syngenta.ro)
După erbicidare, conform managementul buruienilor aplicat în unitatea noastră, urmează 1-2 prașile mecanice la porumb, în funcție de gradul de îmburuienare al culturii.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Mașina autopropulsată pentru tratamente fitosanitare John Deere 4030 R face parte din categoria celor mai performante mașini agricole.
Sistemul AutoTrac elimină suprapunerile și reduce risipa de substanță activă.
Rampa de stropit, cu secțiuni multiple controlate individual, îmbunătățește calitatea erbicidării cu peste 33%, reducând costurile de productie.
Tehnologiile utilizate sunt complet integrate (AutoTrac, BoomTrac, SprayerPro și JD link). Maneta multifunctionala Hydro Handle permite controlul vitezei, a secțiunilor individuale ale brațului, înaltimea și înclinarea rampei.
Alegerea duzelor s-a făcut în funcție de caracteristicile constructive și factorii meteorologici.
Zona nu este predispusă la viteze ale vânturilor foarte mari, dar în microclimaul de câmp apar rafale de vânt, în special în lunile martie-aprilie. Astfel s-au ales duze anti-drift pentru a preveni acest fenomen nedorit.
În final s-a optat pentru încercări asupra duzelor cu injecție de aer ID3 – două tipuri: 02 și 05 și asupra duzelor compacte cu injecție de aer și jet dublu simetric IDKT, modelele 03 și 05.
Din măsurătorile efectuate asupra debitului emis de fiecare duză rezultă faptul că debitul crește odată cu mărirea presiunii de lucru.
Cele mai potrivite duze pentru utilizare atât pe toată suprafața, cât și în benzi, se dovedesc a fi duzele ID 120-50.
Acestea pulverizează picături grosiere la presiune mai mică, fiind necesare pentru a acoperi întreaga suprafață, în cazul tratamentelor preemergente.
La debite mai mari, picăturile sunt de mărime medie, potrivite pentru a adera la buruienile din cultură.
Abaterile față de medie sunt mai mici la presiuni de lucru mai mari, astfel, obținem o mai mare precizie a debitului de lichid eliberat dacă presiunea de lucru este mai mare.
Din punct de vedere agrotehnic, toate abaterile se încadrează în marja de siguranță, de ±5%.
Pentru tratamentele preemergente sunt recomandate presiuni mai mici, pentru a forma picături mari, și viteze relativ mari lucru, greutatea picăturilor fiind mai mare, ajung mai repede pe sol.
Pentru tratamentele postemergente sunt recomandate presiuni mai mari de lucru, pentru a forma picătura fină, și viteze mici de lucru, pentru a lăsa timp picăturii să ajungă pe suprafața buruienilor.
Dintre toate duzele testate, cele mai potrivite se dovedesc a fi duzele ID 120-05.
Acestea permit formarea de picături grosiere, necesare tratamentului preemergent, cu o distribuție uniformă pe suprafața tratată.
De asemenea, picăturile medii formate la presiuni de lucru mai mari, permit acoperirea uniformă a buruienilor cu frunza lată, ce se găsesc preponderent în cultura porumbului.
Vitezele de lucru precum și consumul de lichid pe unitatea de suprafață permit obținerea unui randament ridicat a lucrării de erbicidare.
Tratamentul preemergent a fost efectuat înainte de semănat, cu erbicidul Dual Gold 960 EC, în doză de 1,5 L/ha.
Înaintea aplicării tratamentului postemergent au fost efectuate estimările privind gradul de îmburuienare.
Gradul de îmburuienare a fost relativ mic, de doar 20%, fiind cifrat la 13 plante/m.p. Acesta se apropie de maximul pragului economic de dăunare.
Având în vedere că principala grupă de buruieni întâlnită în cultură a fost cea a monocotiledonatelor, s-a erbicidat cu erbicidul cu un produs specific, Calaris Pro, în doză de 2,2 L/ha, în faza de 5-6 frunze a porumbului.
***
Sparyer-ul John Deere 4030R se recomandă a fi utilizat pentru suprafețele mari și foarte mari. La o singură trecere se pot aplica concomitent trei substanțe compatibile între ele, așadar se poate face trei operațiuni: fertilizare, erbicidare și tratament fitosanitar.
Datorită principalelor caracteristici – stabilitatea mare în lucru, precizie în aplicarea tratamentelor, productivitatea ridicată, precum și consumul mic de combustibil – reprezintă cea mai potrivită alegere pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare și a fertilizării foliare.
Deoarece, prin utilizarea lui, sunt reduse cheltuielile de producție și, de asemenea, duce la sporuri de producție, considerăm că această mașină autopropulsată este o achiziție profitabilă.
Indiferent de complexitatea echipamentului pentru erbicidare, trebuie periodic să fie efectuat procesul de lotizare a duzelor care presupune alegerea celor care se încadrează în parametri optimi pentru executarea unui tip anume de tratament.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Exploatarea In Conditii De Camp A Masinii Autopropulsate Pentru Tratamente Fitosanitare John Deere 4030 R [308989] (ID: 308989)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.