Specializarea: Economia Comer ului, Turismului i Serviciilor [308941]

Universitatea din Petrosani

Facultatea de Stiinte

Specializarea: [anonimizat] i Serviciilor

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator:

Conf. univ.dr.ec. Dura Codru a

Absolvent: [anonimizat]

2014

Universitatea din Petrosani

Facultatea de Stiinte

Specializarea: [anonimizat] i promovarea

turismului în ara Ha egului

Coordonator:

Conf. univ.dr.ec. Dura Codru a

Absolvent: [anonimizat]

2014

2

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA I PROMOVAREA

TURISMULUI ………………………………………………………………………………………………………………….. 4

1.1. Conceptul de turism

…………………………………………………………………………………………………. 4

1.2. Factori determinanti ai dezvoltarii turismului

………………………………………………………………. 5

1.3. Definirea conceptului de promovare

…………………………………………………………………………. 10

1.4. Strategii de promovare a turismului

………………………………………………………………………….. 11

CAPITOLUL 2 – [anonimizat] ……………………………….. 18

2.1. [anonimizat]

……………………………………………… 18

2.2. Potentialul turistic antropic

……………………………………………………………………………………… 19

2.3. Potentialul turistic natural

……………………………………………………………………………………….. 27

2.4. Forme de turism practicate în zona

…………………………………………………………………………… 31

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ: PERSPECTIVA DEZVOLTARII SI PROMOVARII ZONEI

TURISTICE TARA HATEGULUI ……………………………………………………………………………………. 33

3.1. [anonimizat] a zonei turistice Tara Hategului

………………………………………………. 33

3.2. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

………………………………………… 42

3.3. Analiza S.W.O.T. – Tara Hategului

………………………………………………………………………….. 49

3.4. Instrumente de promovare a turismului în Tara Hategului

…………………………………………… 52

CONCLUZII I PROPUNERI ………………………………………………………………………………………….. 57

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………… 60

ANEXE ………………………………………………………………………………………………………………………….. 62

3

CAPITOLUL 1 – ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA

I PROMOVAREA TURISMULUI

1.1. Conceptul de turism

Turismul reprezinta astazi pentru orice tara a lumii o componenta de prima

importanta a vietii economice si sociale, o chintesenta a optimismului economic si social.

Analistii economici si specialitatii Organizatiei Mondiale a Turismului considera turismul

ca fiind “cea mai importanta industrie a viitorului”.

Turismul evolueaza sub impactul refacerilor civilizatiei contemporane, dinamica sa

integrându-se procesului gener al de dezvoltare. La rândul sau, turismul actioneaza ca un

factor stimulator al progresului prin vastul potential de resurse umane si materiale pe care

le necesita în desfasurarea sa. Rolul turismului nu trebuie privit numai prin prisma

consecintelor de ordin economic, ci si social, deoarece el contribuie la mentinerea

echilibrului biologic, fiziologic si mintal al omului contemporan, care gaseste în turism o

contrapondere eficienta împotriva constrângerilor de orice fel.

Turismul este considerat în primul rând “o forma de recreere alaturi de alte

activitati si formule de petrecere a timpului liber”

. El presupune deplasarea si sejurul

1

persoanelor în afara locului de resedinta, precum si toate activitatile desfasurate în timpul

petrecut în acele destinatii, cât si o industrie creata pentru satisfacerea cererii, tuturor

bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie la un nive l calitativ adecvat

si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice existente.

Totodata, turismul reprezinta un efort considerabil, deoarece turistul câstiga

amintiri, cunostinte, prieteni si poate vinde imaginea naturala, istorica, economica,

culturala a unei zone sau tari.

Datorita acestui fapt, turismul reprezinta un fenomen economic si social specific

civilizatiei moderne, puternic ancorat în viata societatii si, ca urmare, influentat de evolutia

ei. Adresându-se unor segmente sociale largi în scopul de a raspunde pe deplin nevoilor

acestora, turismul se detaseaza printr -un înalt dinamism, atât pe plan national cât si

international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul

antreneaza un vast potential material si uman cu implicatii importante asupra evolutiei

economiei si societatii, precum si asupra relatiilor internationale.

J. Ch. Holloway,

The Business of Tourism

, Editura Pitman Publishing, London, 1994, pagina 1.

1

4

Nu trebuie uitat aici caracterul educativ pe care turismul îl are pe plan social, având

ca efect ridicarea nivelului de instruire, cultura si civilizatie al persoanelor implicate.

Asadar, multiplele sale implicatii în plan economic, social, politic si cultural, rolul

sau în societate, de pe o parte, si modificarile sale ca fenomen, de pe alta parte,

argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru studierea continutului turismului, a

sensibilitatilor, a incidentelor si legitatilor sale.

1.2. Factori determinanti ai dezvoltarii turismului

Multitudinea factorilor care influenteaza dezvoltarea turismului a determinat

specialistii în domeniu ca, din considerente teoretice si practice, sa-l grupeze în functie de

anumite criterii, i anume:

2

a)

În raport cu importanta lor în determinarea fenomenului turistic:

Factori primari: oferta turistica, veniturile populatiei, timpul liber, miscarea

populatiei;

Factori secundari: cooperarea internationala, facilitati de viza, masuri de

natura organizatorica, servicii complementare.

Dupa natura social-economica:

b)

Factori economici: veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta

turistica, preturile si tarifele;

Factori demografici: evolutia numerica a populatiei, modificarea duratei

medii de viata, structura pe vârste si categorii socio-profesionale;

Factori sociali: urbanizarea si timpul liber remunerat;

Factori psihologici, educativi si de civilizatie: nivel de instruire, setea de

cultura, dorinta de cunoastere, caracterul individual, temperamentul;

Factori tehnici: performantele mijloacelor de transport, tehnologiile în

constructii, parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice;

Factori politico – organizatorici: formalitati la frontiere, facilitati sau

prioritati în turismul organizat, regimul vizelor, diversitatea tipologica a

aranjamentelor.

Dupa durata în timp a actiunii lor:

c)

factori de influenta permanenta: puterea de cumparare a populatiei,

miscarea populatiei, cresterea timpului liber, stabilitate politica;

Economia turismului si mediul înconjurator

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

, Editura Economica,

2

Bucuresti, 1998, pagina 92.

5

factori conjuncturali: crizele economice, dezechilibrele politice, convulsiile

sociale, conflictele armate, catastrofele naturale, conditii meteorologice.

d)

Dupa natura provenientei si sensul interventiei:

factori exogeni (exteriori activitatii de turism): sporul natural al populatiei,

care determina o crestere a numarului de turisti potentiali, cresterea

veniturilor destinate practicarii turismului, cresterea gradului de urbanizare,

amplificarea mobilitatii populatiei ca rezultat al monitorizarii;

factori endogeni (interiori activitatii de turism): lansarea de noi produse

turistice, în concordanta cu nivelul cererii, diversificarea gamei serviciilor

oferite, ridicarea nivelului de pregatire a personalului din turism.

e)

Dupa profilul de marketing:

factori ai cererii turistice: veniturile populatiei, urbanizarea, timpul liber,

dinamica evolutiei populatiei;

factori ai ofertei turistice: diversitatea si calitatea serviciilor, costul

prestatiilor, nivelul de pregatire si structura fortei de munca.

3

1.2.1. Veniturile populatiei

Veniturile populatiei, conform opiniei majoritatii specialistilor, constituie principala

conditie pentru manifestarea cererii turistice si deci suportul material, obiectiv al

dezvoltarii turismului.

Astfel, sporirea veniturilor individuale – rezultat al cresterii economice si,

corespunzator, produsului intern brut – influenteaza nemijlocit structura consumului si,

implicit, accesul la turism al diferitelor categorii sociale.

Veniturile au o influenta asupra turismului atât cantitativa, cât si calitativa. Din

punct de vedere cantitativ, veniturile populatiei conduc la modificarea numarului de turisti

si a zilelor petrecute de acestia la destinatia aleasa, iar din punct de vedere calitativ,

determina alegerea unor destinatii mai îndepartate, a unor structuri de primire turistica de

categorii superioare, optiunea pentru anumite tipuri de mijloace de transport mai moderne

sau mai rapide.

4

Oskar Snack, Petre Baron,

Economia Turismului

, Editura Expert, Bucuresti, 2003 , pagina 18.

3

Economia turismului si mediul înconjurator

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

, Editura Economica,

4

Bucuresti, 1998 , pagina 93.

6

1.2.2. Preturile si tarifele

Preturile si tarifele reprezinta alt factor de stimulare a dezvoltarii turismului. În

general, practicarea unor tarife ridicate limiteaza accesul la serviciile turistice si se reflecta

în principal, în reducerea numarului de turisti si/ sau a duratei medii a sejurului, în timp ce

tarifele scazute stimuleaza manifestarea cererii. De fapt, relatia dintre preturi (tarife) si

dezvoltarea turistica este mult mai complexa, neexcluzând reactiile inverse; de pilda,

tarifele foarte scazute pot determina neîncrederea turistilor si, ca urmare, o scadere a

intensitatii circulatiei.

5

1.2.3. Oferta turistica

Oferta turistica – reprezentata prin resursele turistice (naturale si antr opice) si

echipamente actioneaza pozitiv asupra fenomenului turistic.

Bogatia de valori naturale (relief, clima, hidrografie, flora, fauna), istorice, de

civilizatie si de cultura de care dispune o zona, precum si gradul de amenajare a acestora si

facilitatile create pentru vizitare, exercita o mare forta de atractie asupra f luxurilor turistice,

determinând amploarea si orientarea lor. De altfel pentru orientarea turistica a unei zone,

existenta resurselor este esentiala. Cu toate acestea, resurse mai modeste si cu valoare mai

redusa pot fi compensate prin calitatea superioara a prestatiilor, ca si printr-un plus de

dotare si amenajare în vederea practicarii turismului de odihna si recreere sau agrement.

1.2.4. Progresul tehnic

Progresul tehnic favorizeaza deplasarea în scop turistic actionând însa si asupra

altor fenomene ca urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, toate la rândul lor,

actionând asupra dezvoltarii turismului.

Datorita interdependentei între toti factorii care influenteaza turismul si dezvoltarea

transporturilor constatam ca are loc un impact puternic asupra acestuia în sensul ca orice

manifestare vizeaza perfectionarea cailor si mijloacelor de transport, precum si a gr adului

de dotare cu automobile.

6

Progresul tehnic, prin utilizarea sistemelor de rezervare computerizata, prin

comunicarea pe internet, actioneaza asupra activitatii agentiilor de turism în mod direct. De

Economia turismului si mediul înconjurator

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

, Editura Economica,

5

Bucuresti, 1998 , pagina 93.

Economia turismului si mediul înconjurator

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

, Editura Economica,

6

Bucuresti, 1998 , pagina 94.

7

asemenea, actioneaza si asupra dotarii cu echipamente si utilaje mai performante a

structurilor de primire turistica având functii de cazare, alimentatie publica, agrement sau

tratament.

1.2.5. Cresterea demografica

Circulatia turistica evolueaza si în corelatie cu cresterea demografica, cu mutatiile

în structura (pe vârste, medii, profesiuni) a populatiei.

Un segment al populatiei cu rol deosebit pentru cresterea circulatiei turistice este

tineretul. Cererea pentru turism este mai mare în rândul tineretului datorita timpului liber

de care acesta dispune, nevoii de instruire, dorintei de distractie manifestate mai puternic

decât la alte categorii. La acestea trebuie adaugat facilitatile acordate de agentii de turism,

facilitati care compenseaza existenta unor venituri mai mici.

O alta categorie a populatiei, ce reprezinta o importanta rezerva de largir e a pietei

turistice, o constituie vârsta a III-a. Cresterea duratei medii a vietii, cu implicatii directe

asupra numarului vârstnicilor si disponibilitatilor de timp ale acestora, se reflecta în

intensificarea circulatiei turistice; aceasta situatie este dublata si de amplificarea nevoilor

de îngrijire a sanatatii, înregistrata o data cu înaintarea în vârsta.

7

1.2.6. Procesul de urbanizare

Procesul de urbanizare determina, la rândul sau, o serie de mutatii în structura

nevoilor populatiei, influentând direct si dimensiunile circulatiei turistice. Concentrarea

urbana are, pe lânga numeroasele avantaje asupra dezvoltarii economice si cresterii

nivelului de trai, si efecte negative, vizând în special deteriorarea mediului natural si

cresterea solicitarii nervoase a oamenilor. Ca urmare apare nevoia de „evadare„ din

marile aglomeratii urbane spre zone de liniste, nepoluate, pentru recreere, odihna,

distractie, manifestata cu preponderenta la sfârsitul saptamânii sau pe durata vacantelor

(concediilor), aceasta nevoie de „evadare„, stimuleaza mobilitatea populatiei, contribuind

la intensificarea circulatiei turistice.

Economia turismului si mediul înconjurator

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

, Editura Economica,

7

Bucuresti, 1998, pagina 95 .

8

1.2.7. Timpul liber

Un alt factor determinant este timpul liber. Progresele înregistrate în dezvoltarea

economica si sociala au generat schimbari în durata timpului liber si în structura

destinatiilor acestora. Practic, este vorba de o crestere a disponibilitatilor de timp ale

populatiei si de afirmare a turismului ca una dintre principalele modalitati de utilizare a

timpului liber.

În privinta dimensiunilor timpului liber, sporirea acestora se realizeaza pe seama

reducerii duratei zilei de munca sub 8 ore, reducerii saptamânii de lucru, a

institutionalizarii, generalizarii si cresterii duratei concediului anual platit si a reducerii

timpului total de lucru în cadrul duratei de viata.

În privinta destinatiilor timpului liber, preferinta pentru turism se manifesta

îndeosebi la sfârsitul saptamânii si al vacantelor, totodata, disponibilitatile de timp ale

populatiei vârstei a III-a ofera conditii pentru practicarea pe scara larga a turismului.

8

1.2.8. Factori psihosociologici

Din categoria factorilor psihosociologici, o influenta semnificativa asupra

turismului exercita: moda, traditiile, dorinta de cunoastere si instruire. Serbarile populare

traditionale, festivalurile, contribuie la atragerea în circuitul turistic a noi segmente de

populatie si determina o anumita orientare a fluxurilor.

În suita factorilor ce merita o referire speciala mai trebuie mentionate actiunile

guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism pentru promovarea si

stimularea circulatiei turistice. Din categoria acestora fac parte: legislatia turistica – prin

prevederile sale, aceasta poate îngradi sau stimula calatoriile în interes turistic – acordurile

(nationale sau internationale) în domeniul transpor turilor, organizarea agentiilor de turism.

Pentru ca imaginea sa fie completa trebuie mentionati si factorii negativi ai

dezvoltarii turismului. Ei sunt urmare a poluarii si degradarii mediului din vecinatatea

marilor centre urbane si industriale (poluarea aerului, a apei, degradarilor provocate prin

industrializari asupra echilibrului ecologic si asupra peisajului). Acesti factori vor duce, în

continuare, la dezvoltarea unor noi conditii de refacere a energiei fizice si nervoase

consumate în procesul muncii sociale, prin compensarea oboselii într-un mediu nepoluat.

De altfel, îngradirea posibilitatilor de agrement si destindere în centrele ur bane din cauza

poluarii fonice (zgomot) si vizuale (monotonia peisajului urban) actioneaza în sens negativ

Economia turismului si mediul înconjurator

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,

, Editura Economica,

8

Bucuresti, 1998 , pagina 96.

9

asupra starii de sanatate, stimulând în acelasi timp însa dorinta potentialilor turisti de a

cauta noi destinatii pentru odihna, respectiv pentru concedii si vacante în locuri unde

conditiile de petrecere a timpului liber nu sunt alterate de influenta respectivilor factori.

1.3. Definirea conceptului de promovare

Majoritatea specialistilor sunt de acord ca un produs poate sa fie de buna calitate, sa

aiba un pret competitiv si o retea de distributie bine aleasa, cu toate acestea este necesara o

alta forta care sa intervina pentru ca acesta sau imaginea acestuia sa ajunga în mâna sau în

mintea consumatorului final. Forta respectiva se numeste promovare.

Din literatura de specialitate reiese ca cei care si-au propus sa defineasca din punct

de vedere conceptual promovarea au avut ca punct de reper etimologia cuvântului,

precizând ca termenul „promovare” vine de la latinescul „promoveo” care înseamna a

misca înainte, a face sa înainteze, a progresa.

Comitetul pentru definitii a Asociatiei Americane de Marketing stabileste ca

„promovarea consta în activitatile legate de vânzare, pe care le suplimenteaza, atât prin

reclama, reprezentanti, cât si prin publicitate si pe care le coordoneaza si le ajuta sa devina

efective prin: etalari, expozitii, demonstratii precum si prin alte eforturi nerepetate de

vânzare si care nu se încadreaza în rutina obisnuita”

.

9

Dupa un alt grup de autori americani se precizeaza ca „promovarea este un program

dirijat ce include metode si tehnici de comunicare, realizate cu scop de a prezenta

compania si ofertele sale consumatorilor potentiali; de a comunica atributele importante

ale ofertelor sau produselor, de a facilita vânzarea acestora si astfel de a contribui la

maximizarea efortului pe termen lung”.

10

John Burnett considera ca „promovarea este o functie a marketingului care, printr-o

comunicare permisiva cu publicul tinta, are în vedere diferite componente ale mix-ului de

marketing cu scopul de a facilita schimbul dintre producator si consumator, contribuind la

realizarea obiectivelor ambelor parti”

.

11

Pentru a completa definirea conceptului de promovare consideram ca este important

sa amintim si opinia specialistilor români care considera ca „promovarea reprezinta un

ansamblu de activitati cu obiective si mijloace de actiune extrem de variate, presupunând o

Ralph S Alexander, American Marketing Association. Co mmittee on Definitions,

Marketing Definitions: A

9

Glossary of Marketing Terms-Chicago

, Editura American Marketing Association, S.U.A., 1960. pagina 213.

James F. Engel, Martin R. WarshaW, Thomas C. Kinnear,

Promotional Strategy: Managing the Marketing

1 0

Communications Pro cess

, editia a VII-a, Editura Longman Higher Education, S.U.A., 1994, pagina 13.

, editia a II-a, Editura West Publishin g

John J. Burnett,

Promotion Management. A Strategic Approach

1 1

Company, St Paul, 1988, pagina 12.

10

informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specifice de

influentare a comportamentelor de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de

vânzare”.

12

Promovarea presupune, în mod fundamental, comunicarea, transmiterea de

informatii de la vânzator la cumparator, al caror continut se refera la produs, sau la

întreprinderea ori organizatia care îl comercializeaza. Transmiterea informatiei se poate

realiza prin diverse mijloace, atât personale, cât si impersonale, iar s copul ei este de a

convinge potentialii consumatori de beneficiile pe care le vor aduce cumpararea sau

utilizarea produselor sau serviciilor oferite de o anumita organizatie.

Pentru întreprinderile de turism, publicitatea, publicatiile (cataloage, afise, harti si

trasee, ghiduri turistice si de servicii sau pliante), relatiile publice, târgurile si Internet-ul

constituie principalele instrumente de comunicare cu piata.

Din analiza atenta a punctelor de vedere prezentate reiese ca obiectivul esential al

promovarii produselor si serviciilor este stimularea cererii prin modificarea curbei

vânzarilor. Formele de promovare, metodele si tehnicile folosite, instrumentele de

promovare utilizate depind în mare parte de:

cunostintele si experienta comerciala a promotorului;

bugetul destinat actiunilor promotionale;

flerul, inspiratia si imaginatia creatorilor de mesaje promotionale.

1.4. Strategii de promovare a turismului

Varietatea foarte mare a cailor de comunicare dintre firmele de turism si piata, a

condus la necesitatea sistematizarii acestora astfel încât, tinând cont de obiectivele de

marketing generale dar si specifice ale firmei, sa se poata face o selectie a celor mai

adecvate forme de promovare. Astfel, principalele forme de promovare sunt: publicitatea,

publicitatea la locul de vânzare, publica iile, rela iile publice i târ gurile de turism.

1.4.1.

Publicitatea

Publicitatea este un mod foarte eficient de a ajunge la un numar mai mare de

beneficiari, produsele sunt cunoscute în masura în care acestea sunt prezentate la televizor,

Tehnici promotion ale

Virgil Balaure, Ioana Cecilia Popescu, Daniel Serbanica,

, Editura Metropol,

1 2

Bucuresti, 1994 , pagina 5.

11

se regasesc în paginile de publicitate, înserate într -o revista sau în ideea creativa de

promovare adoptata de o marca.

13

Obiectivul unei campanii publicitare poate fi acela de a face cunoscut

produsul/serviciul la numar cât mai mare de persoane pentru a-i incita sa cumpere, de a

mari notorietatea sau de a schimba imaginea produsului si de a informa mai bine publicul

asupra caracteristicilor unui produs.

Publicitatea reprezinta principala modalitate de promovare a produselor si

serviciilor turistice. Ea îsi propune crearea si pastrarea clientelei prin informarea, incitarea,

sfatuirea si convingerea ei asupra necesitatii cumpararii serviciilor turistice. Publicitatea

este o forma de comunicare în masa, mesajele transmise catre clientela fiind simultane,

impersonale, indirecte si în sens unic.

Etapele unei campanii publictare sunt urmatoarele:

14

1.

Definirea obiectivelor publicitatii:

Informarea clientelei potentiale în legatur a cu existenta pe piata a

unui produs turistic;

Promovarea evenimentelor generatoare de turism;

Anuntarea unor reduceri de pret acordate în anumite conditii;

Crearea unei imagini de marca;

2.

Fixarea constrângerilor bugetare

Selectarea clientelei tinta – tinta principala a unei campanii publicitare

3.

formeaza asa-numitul public de audienta

4.

Selectarea agentiei publicitare. Criterile principale avute în vedere aici sunt:

Raportul dintre sursele care pot fi alocate publicitatii si marimea

agentiei;

Experienta agentiilor în domeniul turismului;

Numarul si felul clientilor serviti de unitatea turistica;

Potentialul creativ al companiei, care se poate evalua prin studiul

campaniilor publicitare deja conduse de acesta;

Tipurile de servicii oferite de agentie etc.

Exista trei mari forme de publicitate: publicitatea prin mass-media, publicitatea

exterioara i publicitatea directa.

În ceea ce priveste turismul singura forma de publicitate

15

care ar e impact este publicitatea prin mass-media.

, Editura Irecson, Bucuresti, 2004 , pagina 191.

Blanca Garcia Henche,

Marketing în turismul rural

1 3

Ibidem, pagina 193.

1 4

12

Presa scrisa

(ziare i reviste) reprezinta urmatoarele avantaje principale:

Costul redus relativ la efectul scontat;

Operativitatea: mesajele pot fi transmise rapid;

Flexibilitatea: mesajele pot fi usor schimbate de la o aparitie la alta;

Capacitatea de stocare: mesajele care intereseaza se pot pastra;

Selectivitatea: reclamele pot fi amplasate în acele publicatii si in acele

pagini care este foarte posibil sa intereseze pe potentialii clienti;

Regularitatea apari iei.

Dezavantajul acestui mediu de comunicare, în special al ziarelor, este acela ca

durata de viata a unui mesaj publicitar este redusa; el trebuie repetat de multe ori pentru a

fi constientizat. În cazul revistelor, aceasta durata de via a este mai mare, iar reclama poate

fi realizata în conditii grafice superioare; pe de alta parte, timpul necesar plasarii mesajului

este mai lung, iar costurile pot fi sensibil mai ridicate în raport cu ziarele.

Radioul

, ca mijloc publicitar, are urmatoarele avantaje:

Operativitatea ridicata;

Arie larga de raspândire;

Costul scazut (comparativ cu presa scrisa) ;

Posibilitatea utilizarii unui fond sonor atragator;

Flexibilitatea;

Gradul înalt de selectivitate.

Dintre dezavantajele radioului am putea semnala:

Caracterul efemer al emisiei-receptiei mesajului;

Probabilitatea redusa de receptie a mesajului;

Imposibilitatea stocarii mesajelor de catre cei interesati;

Televiziunea

este vehiculul publicitar cel mai costisitor, el având totusi o serie de

avantaje certe în raport cu celelalte cum ar fi:

Posibilitatea ascocierii tuturor celor trei elemente ale unui mesaj, si anume

textul, sunetul si imaginea;

Posibilitatea de a beneficia de asistenta si consultanta profesionistilor din

televiziune;

Audienta larga de care se bucura în rândul clientilor potentiali.

Dintre dezavantajele televiziunii, în afara de costul ridicat, putem aminti:

Gina-Ionela Butnaru,

Marketing turistic

, Editura Tehnopress, Iasi, 2005 , pagina 156.

1 5

13

Durata foarte scurta a mesajului;

Probabilitatea mai mica de receptare, datorata numarului mare de canale si

emisiuni între care audienta are de ales;

O oarecare dificultate de individualizare a mesajelor fata de cele ale

concurentei.

Cinematograful

, acest tip de reclama se adreseaza unui auditoriu selectiv si

fractionat care trebuie sa accepte captivitatea temporara într -o sala de cinema pentru a

urmari un film publicitar. Aceste filme sunt difuzate de regula cu ocazia proiectiilor unor

filme artistice, înaintea acestora sau într-o pauza. Cinematograful este un mijloc publicitar

foarte scump deoarece presupune utilizarea unor spatii si echipamente speciale.

1.4.2.

Publicitatea la locul de vânzare

Publicitatea la locul de vânzare reprezinta ansamblul instrumentelor si tehnicilor

utilizate pentru a influenta comportamentul de cumparare la respectivul punct de vânzare.

16

Cele mai utilizate instrumente sunt afisele sau posterele si afisajele electronice.

Afisul sau posterul este un instrument clasic al promovarii turistice. Este o forma de

prezentare atractiva a unei destinatii turistice, prin intermediul unei fotografii mari.

Pentru a utiliza în mod corespunzator afisele este nevoie sa se dispuna de un spatiu

adecvat expunerii lor. Diverse birouri de turism au amenajat vitrine sau locuri de expunere

în care afisele sunt prezentate în mod atractiv.

Publicatiile

1.4.3.

Publicatiile care se utilizeaza ca instrument de promovare al întreprinderilor de

turism sunt urmatoarele:

Ghidurile turistice;

Hartile, planurile si traseele turistice;

Pliantele;

Publicatiile specializate;

Ghidurile turistice

reprezinta materialul cel mai cunoscut care îndeplineste rolul

de a informa si populariza resursele turistice din diverse zone. Acest tip de publicatii

sugereaza lucruri interesante de f acut sau de vazut, dar ofera si informatia practica pentru

Blanca Garcia Henche,

Marketing în turismul rural

, Editura Irecson, Bucuresti, 2004, pagina 193.

1 6

14

ca tursitul sa poata ajunge, sa se cazeze si sa se desfasoare într -un ambient pe care nu îl

cunoaste.

17

Marea majoritate a ghidurilor turistice se prezinta ca un format de carte tiparita dar

se înregistreaza o crestere a publicarii de ghiduri informatizate, în special sub forma de

CD-ROM. Avantajul acestui ghid cu caracter interactiv este ca ordonarea informatiei nu

este conditionata de formatul cartii tipar ite, ci poate raspunde necesita ilor particulare ale

fiecarui cititor.

18

Hartile, planurile si traseele turistice

Valoarea hartilor ca sursa documentara este foarte importanta, deoarece contine

informatii indispensabile orientarii în teritoriu, nu numai datorita indicatiilor referitoare la

caile de circulatie, dar si pentru faptul ca acestea contin informatii privind principalele

atractii ale zonei.

Principalele tipuri de harti de uz turistic sunt urmatoarele:

harti rutiere- sunt cele mai uzuale si sunt indispensabile calatoriilor pentru alegerea

itinerariului ;

harti – ghiduri turistice – ofera informatii privind reteaua rutiera si resursele din

teritoriu;

planuri de oras – aceste harti prezinta detalii mai mari decât cele anterioare,

deoarece trebuie sa permita descrierea în detaliu a strazilor oraselor, cu atractiile

turistice ale orasului;

Traseele turistice

sunt itinerare promovate de administratiile însarcinate cu turismul

în diverse perimetr e. Acest tip de itinerariu are ca obiectiv sa prezinte o anumita zona

pentru vizite de scurta durata si sa cuprinda zonele relativ apropiate unele de altele pentru a

produce o sinergie între ele care sa depaseasca forta turistica a fiecaruia în parte.

În general, acest tip de itinerar se adreseaza turismului individual care organizeaza

aceste trasee pe cont propriu. De aceea, traseele prezinta, în mod normal, diverse

posibilitati, în functie de spatiul natural în care se situeaza si de infrastructura de cazare si

restaurant existenta.

Pliantele

Un pliant este un instrument, un mijloc publicitar si comercial de care dispune

profesionistul din sectorul turistic pentru a comunica informatia si a vinde produsul/

serviciul

sau.

Virgil Balaure, Ioana Cecilia Popescu, Daniel Serbanica,

Tehnici promotionale: probleme, analize, studii

1 7

de caz,

Editura Uranus, Bucuresti, 19 99, p agina 45.

Blanca Garcia Henche,

Marketing în turismul rural

, Editura Irecson, Bucuresti, 2004 , pagina 195.

1 8

15

Caracteristica principala a pliantelor este caracterul sau promotional si de

popularizare, în afara de faptul ca poseda o facilitate mai ampla de editare comparativ cu

ghidurile turistice, ceea ce îi confera o mai mare posibilitate de actualizare.

19

Publicatiile specializate

Revistele specializate sunt publicatii de mare valoare datorita actualizarii lor

constante, deoarece au, în general, o periodicitate lunara. Continuturile lor sunt foarte

actuale si le completeaza pe cele oferite de ghiduri si pliante.

Exista doua tipuri de publicatii:

publica ii de tip general

, cu continuturi care se refera la teritorii si la resursele

turistice ale acestora;

publica ii de tip tematic

, al caror continut este specializat pe tipul de turism care se

realizeaza i pe tipul de cazare care se utilizeaza.

Relatiile publice

1.4.4.

Relatiile publice au ca obiectiv sa faciliteze cunoasterea unei întreprinderi sau a

unui produs, sa creeze o imagine buna si o atitudine favor abila fata de acestea, departe de

punctul de vânzare sau prezentare. Aceasta cunoastere se creaza, în principal, prin

intermediul mijloacelor de comunicatie, prin articole, întrevederi si stiri.

Relatiile publice ofera constant si regulat infor matii intermediarilor, comunitatii

locale, turistilor, presei si sectorului privat, printre altele, cu scopul de a obtine pe termen

lung, o imagine pozitiva si o atitudine favorabila fata de destinatia de turism sau o locatie.

Locatiile de turism si întreprinderile de servicii turistice trebuie sa foloseasca stiri

scurte si de actualitate, adresate presei specializate, interesata de aceasta tema, cu scopul de

a fi publicate într -un material tiparit. Este o încercare din partea întreprinderilor de a

difuza, prin intermediul mijloacelor de comunicare, anumite mesaje pentru a crea o

imagine buna.

20

1.4.5.

Târgurile de turism

Târgurile de turism sunt evenimente culturale cu rol important în promovarea si

comercializarea turismului si care atrag profesionistii din numeroase tari. Ele reprezinta o

forma de prezentare si, ocazional, de vânzare a produselor, desi au loc periodic si sunt de

scurta durata. Participarea la târguri este fundamentala în turism pentru a stabili contacte

, Editura Irecson, Bucuresti, 2004, pagina 205.

Blanca Garcia Henche,

Marketing în turismul rural

1 9

Ibidem, p agina 209.

2 0

16

comerciale si pentru a cunoaste ce produse ofera competitorii si ce mijloace de

comercializare utilizeaza.

Târgurile sunt evenimente foarte importante ca instrumente de comunicare si de

distributie a produsului, astfel ca pun în contact consumatorul final cu locatiile de turism,

în special prin intemediul pliantelor pe care acestea le pun la dispozitie.

1.4.6.

Publicitatea on-line

Publicitatea on-line este un instrument de comunicare pe Web care le permite

firmelor sa îsi rentabilizeze investitiile facute în crearea si mentinerea website-ului si sa

acopere cheltuielile generate de gazduirea pe un anumit domeniu. În acelasi timp, asigura

promovarea produselor si serviciilor prezentate pe website. Publicitatea on-line se

realizeaza prin intermediul bannerelor publicitare (în forma grafica) si legaturi sponsorizate

catre alte pagini web.

2 1

Internetul ofera un potential important în comparatie cu alte mijloace media . Cu

ajutorul lui difuzorii de r eclama pot obtine feed-back în timp real, fara costuri mari, ceea ce

nici un alt mijloc media nu poate oferi.

Publicitatea pe internet permite firmei sa devina internationala pentru ca web-ul

permite unui site sa fie accesat de utilizatorii din întreaga lume.

Turismul si internet-ul sunt partenerii ideali. Consumatorii, atunci când planuiesc o

excursie spre o noua destina ie, se confrunta cu problema de a achizi iona ceva scump, fara

a putea vedea produsul. Internet-ul le asigura mijloacele necesare pentru a avea acces

imediat la informa ii relevante de o mai mare varietate si importan a, în privin a

destina iilor din lumea intreaga, dar asigura i posibilitatea de a face rezervari rapide i

într-un mod facil.

În industria turismului, flexibilitatea Web-ului i spontaneitatea transmiterii

informatiei sunt nepre uite, de vreme ce brosura este mijlocul principal pentru a face

reclama pachetelor turistice.

Orzan, Gheorghe, Orzan, Mihai,

Cybermarketing

, Editura Uranus, Bucuresti, 2007 , pagina 87.

2 1

17

CAPITOLUL 2 – TARA HATEGULUI – PREZENTARE GENERALA

2.1. Prezentarea cadrului geografic, demografic si economic

România dispune de un bogat si variat potential turistic, astfel ca face parte din

tarile cu traditie si experienta în domeniul turismului, fiind situata între destinatiile de

vacanta recunoscute si apreciate în lume. Printre zonele cele mai înzestrate din punct de

vedere al bogatiilor naturale, se remarca si Tara Hategului, o zona care beneficiaza de un

patrimoniu turistic valoros, impresionant prin bogatie si varietate, dar totodata insuficient

valorificat.

Prin pozitia sa geografica cu importante si variate resurse, atât naturale, cât si

antropice, prin conditiile favorabile pentru întemeierea si dezvoltarea de asezari umane din

cele mai vechi timpuri, Tara Hategului a reprezentat si continua sa reprezinte o pagina

bogata a istoriei materiale si spirituale a poporului român.

22

Aceasta regiune ofera vizitatorilor monumente arheologice sau de arhitectura de o

valoare exceptionala printre care Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau bisericile de la Densus,

Sântamaria Orlea, Pesteana, Ostrov si Sânpetru. Reprezentative pentru Tara Hategului sunt

si fortificatiile sau asezarile dacice din Muntii Orastiei, Banita, Poarta de Fier a

Transilvaniei sau celebrul tezaur de la Salasu de Sus.

23

Din punct de vedere geografic, depresiunea Hateg (310 – 350 m altitudine) este

situata la confluenta Râului Mare cu Râul Strei, aflându-se la întâlnirea a trei drumuri care

fac legatura între regiunile principale din sud – vestul Transilvaniei (Transilvania, Banat si

Oltenia). Tara Hategului este zona depresionara marginita:

la sud – de Muntii Retezat;

la sud – est – de Pasul Merisor – Banita;

la est si nord – est – de Muntii Orastiei, parte componenta a Muntilor Sureanu;

la nord – de Muntii Poiana Rusca;

la vest – de Muntii Tarcu.

Depresiunea Hategului este asezata la poalele unor munti masivi, alcatuiti din

sisturi cristaline, împletite cu roci vulcanice si calcare; are un relief etajat, râuri dispuse

radiar, vai adânci cu caracter epigenetic rezultând chei, în care vaile contrasteaza cu culmi

netede, iar pe formatiunile calcaroase din nord si est s-au dezvoltat pesteri.

Pistori Rozalia,

Hunedoara – un colt de lume româneasca

, Editura Promun, Arad , 2007, pagina 227.

2 2

Ioachim Lazar,

Hateg – istorie, cultura si civilizatie

, Editura Polidava, Deva, 1997, pagina 3 – 6.

2 3

18

Relieful Tarii Hategului este unul variat, predominant muntos, cu înaltimi ce

coboara de la 2500 m în sud si se constituie din doua mari unitati morfologice: muntii si

zona depresionara – acestia se dispun în trepte, a caror altitudine scade de la sud catre nord.

Astfel, unitatea montana reprezinta 60% din suprafata Tarii Hategului si apartine

Carpatilor Meridionali, cuprinzând parti din masivele montane Retezat, Tarcu si Sureanu.

Spatiul rural al Tarii Hategului – Retezat, alcatuit din 11 comune (Baru, Bretea

Româna, Densus, General Berthelot, Pui, Rachitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Salasu

de Sus, Sântamaria Orlea, Totesti) si un areal rural limitrof orasului Hateg (satele: Silvasu

de Sus, Silvasu de Jos, Nalatvad), are un potential vizibil social si economic, insuficient

valorizat, cu resurse în toate spatiile, inegal repartizate.

Din punct de vedere demografic, în prezent populatia rurala are o pondere de 71%

din totalul populatiei din Tara Hategului – Retezat.

Din punct de vedere economic, regiunea a fost puternic afectata de restructurarea

industriilor miniera si siderurgica din zonele învecinate (Petrosani, Hunedoara, Calan) si de

restructurarea industriei locale, mai ales din Hateg si Boita. Somajul în zona este cel mai

ridicat din judetul Hunedoara, rata somajului fiind de peste 20 % si deasemenea se constata

o tendinta de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, în paralel cu o reconversie spre

agricultura sau catre activitati traditionale.

2.2. Potentialul turistic antropic

Poten ialul antropic reprezinta totalitatea resurselor turistice rezultate ale crea iei

umane din punct de vedere cultural-istoric si tehnico-economic din cadrul unui teritoriu sau

al unei a ezari umane considerate ca având valoare turistica sau constituind baza de

existen a pentru turism.

În cele ce urmeaza, vom face o calatorie deosebita prin locurile ce odinioara erau

vaste centre ale civilizatiei antice, descoperind cât de importante sunt aceste meleaguri,

atât din punct de vedere istoric, cât i cultural.

19

2.2.1. Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ruinele Ulpiei Traiana

Sarmizegetusa se afla la 17 km de orasul

Hateg pe DN68, la extremitatea sud-vestica

a judetului Hunedoara, pe raza comunei de

astazi, cu acelasi nume, întinzându-se si

delimitând granita judetului pâna într -un

vârf de deal care se numeste “Portile de fier

Figura nr. 2. 1 – Ulpia Traiana Sarmizegetusa

ale Transilvaniei” , iar în antichitate aceasta zona se numea Tapae, ajunsa foarte cunoscuta

la acea vr eme deoarece aici s-au dat lupte grele între doua civilizatii foarte puternice, Dacii

si Romanii. Dupa înfrângerea Dacilor de catre Romani, acestia instaureaza din anul 108 si

pâna în 271 cea mai importanta metropola de pe teritoriul Daciei Romane, colonia Ulpia

Traiana Augusta Dacica, Sarmizegetusa fiind totodata si capitala Daciei Romane.

Nu se cunoaste cu exactitate data întemeierii capitalei. O inscriptie descoperita la

începutul secolului al XVI-lea, în hotarul satului Gradiste – Sarmizegetusa consemneaza:

Din porunca împaratului Cesar Nerva Traianus Augustus, fiul divinului Nerva, a

"

fost întemeiata Colonia Dacica prin Decimus Terentius Scaurianus, guvernatorul sau

".

Numele guvernatorului provinciei arata ca întemeierea noului oras a avut loc în

primii anii dupa cucerirea Daciei (dupa unele pareri 106-107, dupa altele între 108 -110).

Întemeierea coloniei a fost marcata si prin baterea unei monede (sestertius) emisa la Roma,

din ordinul Senatului, dedicate "celui mai bun principe" – împaratului Traian. Alegerea de

catre împaratul Traian a locului pentru orasul care-i va purta numele n-a fost întâmplatoare.

Prin asezarea sa, metropola se bucura de anumite avantaje strategice si economice. Muntii

Retezat la sud si Muntii Poiana Ruscai la nord constituiau bariere naturale greu de strabatut

pentru eventualii atacatori. Capitala al carei teritor iu se întindea de la Tibiscum la Micia

pâna la intrarea Jiului în defileu, se putea dezvolta în liniste, aparata fiind de castrele

Tibiscum (azi Jupa), Voislova, Micia (Ve el) si Bumbe ti. Prin Ulpia Traiana trecea

drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu extremul nord al provinciei,

la Porolissum (Moigrad). Orasul antic închidea o suprafata înconjurata de ziduri de

aproximativ 32 ha. În inima orasului se intersectau cele doua drumuri pr incipale (cardo

maximus orientat nord-sud si decumanus maximus orientat est-vest), la întretaierea

acestora aflându-se principala constructie publica – Forul.

24

Alexandru Diaconescu,

Forurile Sarmizegetusei

, Cluj-Napoca, 2010, pagina 158.

2 4

20

Orasul nu se restrângea numai la teritoriul înconjurat de ziduri, detinând

principalele locatii care deserveau locuitorii atât ai cetatii cât si cei care locuiau dincolo de

ziduri, astfel în cetate se gaseau locasuri de cult sau Temple ale diferitelor zeitati romane,

scoala de gladiatori, un atelier de sticlarie, sediul procuratorului financiar, etc. Dincolo de

ziduri, pe o mare întindere, erau situate casele (villae), ateliere mestesugaresti (caramidari),

temple si alte constructii publice sau private. Tot în afara zidurilor se gaseau si cimitirele

orasului (sepulcreta) identificate atât la est cât si la vest de incinta. Populatia lui se putea

ridica la 25.000 – 30.000 de oameni.

25

Prin stradania arheologilor au fost scoase la lumina constructiile si amenajarile de

odinioara a Ulpiei Traiana, precum si numeroase obiecte de uz curent ce sunt adapostite de

muzeul din imediata apropiere a sitului.

2.2.2. Hateg – Subcetate

Este vorba despre cetatea regala a Hategului,

ridicata la sfârsitul sec.XIII.

Prima mentiune documentara despre Hateg este

datata în anul 1247. Aceasta mentiune se afla într -o

diploma a regelui Béla al IV-lea, cunoscuta ca "celebra

diploma a cavalerilor Ioani i” , si are o veche istorie, f iind

înca din secolul XIII resedinta cnejilor romani locali,

încadrati în Voievodatul lui Litovoi. În 1276, aflam de un

nobil hategan, numit Comes de Haczak. Un alt nobil,

Figura nr. 2. 2 – Cetatea regala a

Nicolaus de Hatzak, este atestat la 1317. Alte atestari:

Hategului

Hatzag 1349, villa Hatzak 1360, civitas Hachzak 1366, Hathzak 1380 . Numele poate veni

din maghiara, de la hat-szék, adica „ ase scaune de judecata”, înteles ca „districtul celor

sase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe vâr ful din spate”. O alta ipoteza:

harszoc

ar

, care în limba cumana înseamna „urs”. Mai apoi este mentionata

veni de la cuvântul

hars

ca district si castru în anul 1404, iar în anul 1457 este declarata cetate regeasca care a trecut

ulterior în posesia principilor ardeleni.

26

Începând odata cu anul 1669 este investit cu magistratura autonoma, având doi

deputati în Dieta, ca apoi sa devina oras militar prin înfiintarea unei companii graniceresti

românesti pentru apararea granitei de sud a Imperiului Austriac.

Adriana Pescaru, Eugen Pescaru,

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

, Deva 2000, pagina 23.

2 5

I. Voledi,

Drumuri în Ha eg

, Bucure ti, 1971, pagina 11.

2 6

21

Istoria acestor locuri însa este mult mai veche. Vestigiile civilizatiei umane dateaza

aici de peste 150 de mii de ani, din paleoliticul mijlociu, aceste locuri fiind continuu si

intens locuite pâna în zilele noastre.

2.2.3. Cetatea Colt

Cetate construita în sec.XV în apropierea comunei

Râu de Mori. Istoricii si arheologii sustin ca ar fi vorba de

o cetate de refugiu a Cânde tilor, personalitati de baza a

tarii Hategului din sec. 12-14, dar s-ar putea ca cetatea sa

fi fost ridicata pe ruinele alteia mai vechi, dacice. La

vremea ei, cetatea Colt a fost cea mai puternica cetate

cneziala din Transilvania, unii batrâni ai locului afirmând

Figura nr. 2. 3 – Cetatea Colt

ca are un tunel de legatura cu satul Brazi din apropiere (4-5 km), iar iesir ea este vizibila si

azi deasupra satului. Cetatea Colt a fost cea care l-a inspirat pe scritorul francez Jules

Verne sa scrie "Le Chateau des Carpathes", (Castelul din Carpati) roman devenit celebru.

27

2.2.4. Conacul Nalat

Acest castel se afla la intrarea în satul Nalati Vad ,

sat apartinator orasului Hateg. A fost construit în secolul

al XIX-lea pe fundatii mai vechi si a fost proprietatea

familiilor Nalatzi si Fay. Castelul este înconjurat de un

parc în care se gasesc specii de molizi, pini, tei uriasi

asemanatori cu cei aflati la Arboretumul (parcul

Figura nr. 2. 4 – Conacul Nalat

dendrologic) Simeria. La începutul lunii iunie, înfloreste arborele cu lalele care face flori

asemanatoare cu lalelele. O vreme, atât castelul Nalati cât si Parcul dendrologic de la

Simeria au avut acelas proprietar, pe Bella Fay, botanist pasionat. În parc se afla un

helesteu care era alimentat printr-un canal de la apa pârâului Cârlete. Un localnic în vârsta

povestea ca nu l-a cunoscut pe groful care era proprietarul castelului, dar bunicul sau lucra

pe mosia lui din satul învecinat Barasti. Din relatarile lui, dupa primul razboi mondial ,

castelul a fost folosit de Societatea Româno Americana care l-a amenajat foarte frumos.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, castelul a fost folosit ca sanatoriu de odihna

pentru minerii din Valea Jiului. Tot aici se organizau nunti si baluri. Apoi castelul a fost

Adrian Andrei Rusu,

Castelarea Carpatica

, Cluj-Napoca, 2005, pagina 23.

2 7

22

transformat în sanatoriu sau cum se spunea preventoriu pentru copii proveniti din medii

familiare suferinde de TBC. Dupa revolutia din 1989, aici a functionat un spit al de

neuropsihiatrie infantila. La ora actuala castelul este parasit, fiind intr -un stadiu avansat de

degradare. Exista planuri dupa care ar urma ca aici sa fie Centrul administrativ al

Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului, un muzeu al dinozaurilor , iar în parc ar urma sa

se amenajeze un muzeu în aer liber.

28

2.2.5. Castelul din Sântamaria Orlea

Este mentionat documentar la 1363. Actuala

constructie în stil baroc a fost înaltata în 1782 si

transformata în sec. XIX.

A fost în proprietatea unor familii, cel din urma

fiind Gabor Kendeff y, de latifundiari care stapâneau

întinse terenuri arabile si o parte din Muntii Retezat.

Figura nr. 2. 5

Castelul Sântamaria Orlea

Arhitectura deosebita, cadrul natural în car e este asezat si

situarea sa în vecinatatea soselei Ha eg – Petrosani au condus la transformarea castelului în

hotel care te îmbie la popas.

29

2.2.6. Biserica Densus

Construit în sec.XII pe un sit din

sec. IV. – foarte bine pastrat cu fresca

interioara, aflata în apropierea ruinelor

fostei capitale a Daciei romane – Colonia

Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa –

acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a

fost obiectul multor controverse iscate

între diferiti oameni de stiinta, dornici de

a-i stabili originea. Unii au considerat ca

Figura nr. 2. 6 – Biserica Densus

la început biserica a fost mausoleul

generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman

al zeului Marte; Nicolae Ior ga plaseaza construirea monumentului în secolul al XVI -lea,

iar istoricul de arta Vataseanu, în ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

Monumente medievale din ara Ha egului

Adrian Andrei Rusu,

, Cluj-Napoca, 200 8, pagina 4 3-50.

2 8

Site: wikipedia.org – Castelul Kendeffy.

2 9

23

S-au facut numeroase investigatii. Dar monumentul continua sa-si pastreze cu

îndaratnicie taina. Se presupune ca biserica veche din Densu a suferit mari modificari de-a

lungul timpului si, în special, la sfârsitul secolului al XIII -lea. Construita din bolovani de

râu, caramida cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare etc.,

luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densu are un aspect straniu, stârnind totodata

admiratie si uimire. În semiîntunericul care stapâneste interiorul acestei masive constructii

se disting cu greu fragmente de pictura ramase peste ani. Picturile de pe registrele

superioare ale peretilor naosului ca si de pe altar apartin zugravului Stefan. Semnatura cu

care acesta si-a pecetluit opera se poate vedea si azi. Profilate pe un fond ultramarin,

figurile executate vadesc realele calitati artistice ale mesterului. Particularitatile operei

zugravului Stefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Arges,

realizata în secolul al XIV-lea. Asemanarea duce la presupunerea ca acest mester ar fi fost

un reprezentant al artei din Tara Româneasca în Transilvania.

30

2.2.7. Manastirea Prislop

Asezata într -o poiana,

înconjurata de un peisaj mirific,

Manastirea Prislop se afla la 13 km de

Ha eg. De aproape sapte secole, ea

reprezinta unul din cele mai importante

asezaminte religioase ortodoxe din

Transilvania. A fost ridicata în a doua

jumatate a secolului al XIV -lea de

Parintele Nicodim, ulterior anctificat,

Figura nr. 2. 7 – Manastirea Prislop

considerat astazi drept reorganizatorul si

îndrumatorul monarhismului românesc la începutul Evului Mediu. El a venit din Tara

Româneasca, unde titorise manastirile Tismana si Vodi a.

Manastirea Prislop a fost construita în acelasi stil TRICONC ca si ele si este

singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira,

fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiata în Transilvania dupa moartea tatalui

sau. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava când a venit la Prislop si s -a vindecat

La umbra Sarmizegetusei Romane, Basilica din Densu , Reflexii istorice i liturgice

Ioan Marin Malina ,

3 0

inspirate de o carte tiparita la Viena în 1775

, Editura „Mihai Eminescu”, Oradea, 1997, pagina 32.

24

bând apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormântul ei se afla în

pronaosul bisericii.

Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de

minuni, daruita tot de domnita Zamfira în 1580, când s-a încheiat reconstruirea bisericii.

Unul din staretii manastirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605)

Mitropolit al Transilvaniei. Manastirea a avut o existenta zbuciumata. A fost incendiata în

1762 din ordinul generalului Bukow, iar calugarii ortodocsi au fost alungati.

Aproape doua secole a apartinut Bisericii Române Unita cu Roma (greco-catolica).

A revenit la cultul initial în octombrie 1948. O luna mai târziu a fost adus la Prislop

Parintele Arsenie Boca. Licentiat în teologie si absolvent al Academiei de Arte Frumoase

din Bucuresti, el este considerat al treilea ctitor al manastirii pentru ca, timp de 41 de ani

cât a fost stare si, apoi, duhovnic al manastirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o si a pictat-o,

dându-i stralucirea de astazi.

Din 1976, Prislopul este manastire de maici. În 1991 a fost înfiintat în incinta ei

Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durata de scolarizare de cinci ani.

Unele maici si eleve îsi desavârsesc talentul artistic continuând vechiul mestesug românesc

al pictarii de icoane pe sticla. Scolilor seculare de iconari de la Nicula, Arpas sau Laz li se

alatura acum cea de data mai recenta, de la Prislop.

31

2.2.8. Biserica Sântamarie Orlea

Biserica reformata, odinioara ortodoxa ridicata în

piatra de cnezii din familia Cândea la sfârsitul sec. XIII în

stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara

tavanita, cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de

lemn pe stâlpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular

boltit în cruce pe nervuri.

În interior se afla un ansamblu de pictura murala

comportând trei straturi realizate în trei etape succesive:

primul, cuprinzând doua cruci de consacratie, apartinând

chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera a unui

pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei

Figura nr. 2. 8

Biserica Sântamarie Orlea

Balcanice, datat printr-o inscriptie fragmentara la 1311, caruia îi pot fi atribuite picturile

din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local

I. Voledi,

Drumuri în Ha eg

, Bucure ti, 1971, pagi na 6.

3 1

25

si de cele de pe peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin de formatie

occidentala, datând probabil din perioada anilor 1400.

32

2.2.9. Biserica Strei

Prima mentiune documentara dateaza de la 1392.

Pe locul monumentului medieval au fost descoperite

villa rustica romana”

vestigiile unei “

.

Monumentele medievale, de altfel coboara pâna în

sec. XIII, când avem atestata o curte cneziala si biserica de

curte cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Cladita din

piatra la sfârsitul sec. XIII, prezinta un turn clopotnita pe

fata de vest, o nava scurta cu plafon de scânduri si un altar

Figura nr. 2. 9 – Biserica Strei

dreptunghiular boltit în cruce pe nervuri.

Odinioara pictata si la exterior, pastreaza astazi în interior pictura lui Grozie, mester

mentionat de o inscriptie (al treilea sfert al sec. XIV), într -un stil original, sinteza de

elemente iconografice bizantine si trasaturi stilistice nord italiene, dar si cu o puternica

amprenta.

33

2.2.10. Biserica Ostrov

Biserica ortodoxa

din sec. XIV, construita din

piatra, a suferit mai multe refaceri. Se compune dintr-o

nava dreptunghiulara prelunga, boltita în leagan, cu absida

semicirculara în prelungire si turn clopotnita patrulater,

complet degajat, pe latura de vest. Partea de vest a

naosului, cu turnul clopotnitei, ramase din vechea

constructie prezinta caractere romanice.

Partea de est, cu altarul, a fost adaugata în sec.

XIX. În luneta portalului vestic se afla pictata icoana de

hram, atribuita zugravului Stefan.

34

Figura nr. 2. 10 – Biserica Ostrov

Florin Dobrei,

Bisericile ortodo xe hunedorene

, Editura Eftimie Murgu, Re i a 2011, pagina 19.

3 2

Site: wikipedia.org – Biserica Strei.

3 3

Site: wikipedia.org – Biserica Ostrov.

3 4

26

2.3. Potentialul turistic natural

Poten ialul turistic natural- reprezinta totalitatea resurselor turistice pe care le ofera

cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, clima, hidrografie, fauna,

flora) inclusiv caracteristici modificate sau amenajari ale acestora.

În cele ce urmeaza, vom prezenta principalele rezervatii si monumente ale naturii

ce reprezinta atractii turistice pe care le gasim în Tara Hategului.

2.3.1. Rezervatia de zimbrii

La 3 km de oras pe DN66, cea mai renumita

rezervatie de crestere a zimbrilor. Rezervatia Hateg-Silvut,

subunitate a Directiei Silvice Deva, se mândreste cu faptul

de a fi primul loc de pe teritoriul României, unde zimbrul

european si-a facut reaparitia. Acest fapt s -a întâmplat

acum 49 de ani la 12 noiembrie 1958, când o pereche de

zimbri – Podarec si Polonka – a fost adusa din Polonia.

Peste cinci ani a mai fost adus înca un exemplar din

Polonia, Pumila. Acestia s-au înmultit, astfel încât în anul

1979, în Rezervatia de Zimbri Silvu – Ha eg, existau un

numar de 12 zimbri. Cei nascuti în România au primit

Figura nr. 2. 11

nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri

Zimbrul (bison bonasus) de la

Rezervatia de zimbrii Hateg

nascuti la Ha eg au luat drumul altor locuri din România,

unde s-au format mai apoi rezervatii de zimbri, respectiv Vânatori Neamt si Neagra

Buc ani. La Rezervatia Vânatori – Neamt au fost dusi de la Hateg trei exemplare în anul

1969, la Neagra Bucsani au plecat sase exemplare în anul 1982. Alti trei zimbri de la Hateg

au luat în anul 1966 drumul Bucurestiului, pentru a fi dati Gradinei Zoologice, iar un an

mai târziu, înca doi zimbri hunedoreni au plecat la Pitesti. În anul 2002, au fost adusi la

Hateg un numar de trei exemplare de zimbri de la Bucsani. Familia de zimbri de la Silvut –

Hateg a primit în sânul ei ultimul exemplar în anul 2004, pe Roxana. Rezervatia cinegetica

în care pot fi întâlniti si alti reprezentanti ai faunei carpatine are o suprafata de 787,4

hectar e, din care 489,2 ha parcul cinegetic propriu-zis, iar 298,2 ha fiind zona tampon. În

acest moment în rezervatie se afla un numar de aproximativ 4 exemplare de zimbri:

Romina, Romi, Roxy si Robi a II.

35

Site: hateggeoparc.ro – Padurea cu Zimbrii .

3 5

27

2.3.2. Parcul National Retezat

Parcul National Retezat a fost creat în anul 1935,

iar cel care a pus bazele acestui grandios proiect, nu este

altul decât profesorul Alexandru Borza, care, în repetate

rânduri a strabatut vaile, piscurile si padurile acestui

habitat natural de nedescris în cuvinte.

Fiind un iubitor consacrat a ceea ce se numeste

“NATURA” a gasit pe aceste meleaguri o biodiversitate

foarte vasta precum si specii noi si unicate, determinându-l

sa finalizeze lucrarea sa prin terminarea acestui grandios

proiect “PARCUL NATIONAL RETEZAT”,

acesta

36

fiind primul parc national din România, fiind destinat

Figura nr. 2. 12 – Lacul Bucura

conservarii frumusetilor acestor munti si a florei endemice de aici.

Parcul National Retezat este situat în Carpatii Meridionali, are o supraf ata de 54400

ha (împreuna cu zona tampon) si o altitudine cuprinsa între 800 si 2509 m. Este contrat de

circul glaciar Bucura, cuprinde aproximativ 40 de vârfuri ce trec de 2200 m, în medie

depasind 2350 m. Zona de protectie ocupa centrul masivului. Prima zona de protectie

integrala are caracter stiintific (11466 ha), fiind interzisa orice exploatare (miniera,

pasunat, vânat, pescuit, culegerea fructelor, turism, camping). A doua zona este mai putin

riguroasa, pasunatul fiind permis 2 luni pe an iar septelul este restrâns. În prima zona

accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii, pe

anumite itinerarii si teritorii. Parcul este declarat rezervatie a biosferei. Masivul Retezat are

o structura geologica complexa fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. Datorita

altitudinii sale mari (Vf. Peleaga – 2509 m), activitatea ghetarilor s-a desfasurat amplu,

identificându-se urmele a 18 ghetari. În afara ghetarilor de circ (Bucura, Custura, Judele) s-

au mai pastrat resturile celui mai întins ghetar de vale (Lapu nicul), precum si cel mai mare

numar de lacuri glaciare din tara (83). La poalele Muntilor Retezat se afla Lacul Bucura

(2041 m), cel mai întins lac din zona alpina româneasca (10,5 ha).

Flora Retezatului este renumit prin diversitatea floristica, adapostind aproape 1190

specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în România. Existenta aici a mai

bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc

National. La poale se întind paduri de fag, carpen si mesteacan; în vai creste aninul negru.

Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Râului Mare. La peste 1000 m gasim molid,

Site: retezat.ro – Parcul National Retezat .

3 6

28

scorus, artar, mesteacan, mai întâi treptat în padurile de amestec, apoi ra inoasele formeaza

un etaj propriu-zis pâna la 1800 – 1900 m. În vegetatia subalpina se mai remarca alaturi de

iuniperete si jnepenisuri, smirdarul. În zonele calcaroase se remarca, floarea de colt (cea

mai rara), orhideele – papucul doamnei, sângele voinicului, crinul, vulturica (34 de specii).

Parcului National Retezat, datorita habitatelor sale foarte diverse, naturale sau putin

modificate de interventia umana, adaposteste o fauna deosebit de bogata atât în ceea ce

priveste numarul de specii cât si în numarul mare de exemplare care alcatuiesc populatiile

acestor specii.

Fauna este reprezentata de cerb, caprioara, capra neagra, marmota, mistre ul, ursul ,

jderul, pisica salbatica, coco ul de munte, ierunca, vulturul sur, acvila de munte.

37

2.3.3. Geoparcul Dinozaurilor

Tara Hategului este un tinut cu nenumarate

obiective cultur ale si peisaje turistice, dar poate cea mai

misterioasa atractie, care a adus si faima întregii zone, o

reprezinta siturile cu fosile de dinozauri care dateaza de la

sfârsitul perioadei Cretacice.

Figura nr. 2. 13 – Cuib cu oua de

Primele ramasi e ale dinozaurilor din regiunea

dinozaur

Hategului au fost descoperite de catr e sora paleontologului maghiar baronul Franz Nopcsa,

în anul 1895. Mult timp dupa Nopcsa, nu s-au mai efectuat cercetari paleontologice asupra

straturilor fosilifere din Hateg. Acestea au fost reluate cu o jumatate de secol mai târziu de

catre Dan Grigorescu, profesor la Universitatea din Bucuresti, si Ioan Groza, de la Muzeul

de Istorie si Stiinte Naturale din Deva. Datorita celor doi, întreaga zona a fost intens

cercetata timp de trei decenii, fapt ce a dus la o întelegere mult mai complexa a faunei cu

dinozauri din regiunea Hategului. Fata de cele câteva specii descrise de Nopcsa, se cunosc

în prezent peste saizeci de rase distincte. Între cele mai spectaculoase descoperiri se

remarca cuiburile cu oua de dinozaur sau un pterozaur gigant.

Interesul manifestat de cercetatori si ampla mediatizare în presa internationala se

datoreaza caracteristicilor unice ale acestor specii. „Dinozaurii pitici ai Transilvaniei” si-au

câstigat în primul rând celebritatea prin talia miniaturala care îi diferentiaza detasat de

rasele înrudite.

Oficiul Na ional de Turism Carpa i, Mun ii Retezatului, România, Editura Oficiul Na ional de Turism

3 7

Carpa i, Bucuresti, 1960, p agina 6 3.

29

Aceasta particularitate a dinozaurilor hategani stârneste controverse prin faptul ca

în imaginarul colectiv s-a conturat stereotipul conform caruia cuvântul „dinozaur” este

echivalent cu „gigantic”. Într -adevar, marea majoritate a dinozaurilor ating dimensiuni

impresionante, care le depasesc detasat pe cele ale mamiferelor din prezent. Totusi,

cercetatorii atr ag atentia asupra faptului ca nu marimea este cea care f ace ca o specie sa fie

încadrata în categoria dinozaurilor. Din punct de vedere stiintific, sunt considerate

dinozauri, fosilele de reptile din Era Mezozoica, care se deplasau doar pe suprafete de

uscat, folosindu-se fie de toate cele patru picioare, fie doar de cele doua din spate. Deseori,

reptilele zburatoar e si cele acvatice sunt denumite generic dinozauri de majoritatea

populatiei, însa criteriile stiintifice opereaza cu diferente mai complexe.

Mai putin cunoscuti, dinozaurii pitici nu sunt o raritate în lumea stiintei. Dintre cei

relativ mici, se pot mentiona Heterodontosaurus (1,2 m, 2,6 kg), Compsognathus (1,4m si

cca. 3kg) sau Orodomeus (1,3m, 2,8kg). Recordul de miniaturizare poate fi atribuit unor

genuri ca Fruitadens (70 cm, 0,75kg), Mahakala (65cm, 0,75kg), sau Microraptor (60cm,

0,65kg).

Dimensiunile dinozaurilor pitici i-au uimit pâna si pe oamenii de stiinta. Acestia au

încercat sa afle cauzele care au determinat ca dinozaurii din regiunea Hategului sa aiba

dimensiuni mult mai mici decât rudele lor de pe alte continente. Au fost emise o serie de

teorii prin care s-a încercat gasirea unui raspuns, însa misterul nu a fost complet elucidat. O

posibila cauza ar putea fi legata de mediul special de viata si de pozitia geografica din

timpul Cretacicului. Studiile întreprinse în aceasta zona au aratat ca regiunea Hategului a

fost în trecut o insula din Marea Tethys (precursoar e a Marii Mediterane). Datorita

mediului izolat în care traiau si a resurselor restrânse, acesti dinozauri au scazut în

dimensiuni pentru a se adapta. Potrivit oamenilor de stiinta, fenomenul prin care diverse

grupuri de or ganisme sufera o reducere a taliei o data ajunse sa traiasca într -un mediu

insular poarta denumirea de „nanism (sau piticism) insular”.

Dinozaurii pitici ilustreaza un ultim episod din îndelungata existenta de 160 de

milioane de ani a dinozaurilor, fiind cei din urma reprezentanti ai înfricosatoarelor reptile

care au populat pamântul într -un trecut îndepartat.

38

Site: www.hateggeoparc.ro – Geoparcul Dinozaurilor – Tara Hategului.

3 8

30

2.4. Forme de turism practicate în zona

Formele de turism ce pot fi practicate la nivelul Tarii Hategului, sunt urmatoarele:

Turismul montan (drumetia)

– traseele cele mai spectaculoase si cele mai frecventate,

pornesc din satele din partea sudica a depresiunii (Râu de Mori – Brazi, Salasu de Sus

– Nucsoara, Pui – Hobita) catre zona înalta a masivului Retezat, unde sunt vizitate:

Parcul National, relieful glaciar, cu numeroasele lacuri glaciare – 82 sau vârfurile

piramidale ce depasesc 2300 m altitudine; alte circuite pun în valoare carstul si

asezari1e pastoresti din zona platoului Ohaba – Ponor (Muntii Sureanu), iar unele se

îndreapta din Clopotiva si Hobita – Gradiste spre Muntii Tarcu sau din Densus catre

Muntii Poiana Rusca;

Turismul montan asociat cu sporturi de iarna

– acesta necesita un volum mare de

investitii si dotari tehnice specifice; este practicat în mod organizat numai în zona

Complexului Râusor, unde a fost amenajata o pârtie de schi si s -a construit o instalatie

de transport pe cablu; în conditii naturale, fara amenajari, unele sporturi de iarna se

practica si în alte situri f avorabile, îndeosebi pe vaile nordice ale Retezatului;

Turismul cu1tura1

– stiintific – s-a dezvoltat în legatura cu existenta, în Depresiunea

Hategului si în împrejur imile acesteia, a unor obiective – unicat, de mare valoare

culturala, spirituala si stiintifica, care sunt studiate de catre specialisti din diferite

domenii: istorie, arheologie (siturile rupestre, cele dacice, romane si medievale),

asezaminte religioase, geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat,

complexul montan – glaciar, endocarstul, statiunile cu fosile de dinozaur, tipurile

specifice de asezari, etc.) , sociologie, antropologie;

Turismul de afaceri

– turismul de afaceri priveste, în sens larg, calatoriile oamenilor

pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasarile în interes oficial, comercial

sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de întreprinderi

economice sau organisme administrative pentru r eprezentantii lor;

Turismul de tranzit

– este legat de pozitia Tarii Hategului, având legatura cu

importante axe de comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si Banat, toate

beneficiind de remarcabile resurse turistice, localizate în regiunile submontane si

montane adiacente; de aceea putinele capacitati de cazare din vatra depresiunii sunt

localizate, cu predilectie, tocmai în lungul acestor axe (Sântamaria Orlea, Hateg, Pui,

Sarmizegetusa);

Turismul de sfârsit de saptamâna

– antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si

mai mult pe cea a regiunilor industrial – urbane din apropiere (Hunedoara, Calan,

31

Valea Jiului); recent a aparut sejurul de week-end, practicat vara de catre f amiliile

hunedorene, dar si din judetele limitrofe la casele de vacanta de pe vaile Râusor si

Râul Mare;

Agroturismul

– se afla mai mult în faza incipienta de organizare, gasindu-se în Tara

Hategului – Retezat un potential remarcabil prin calitatea mediului natural, a

ambientului socio – cultural, prin standardul habitatului, prin diversitatea activitatilor

economice traditionale pentru atragerea unei clientele cât mai variate catre aceasta

forma de sejur turistic.

Agroturismul este forma de turism în care turistul / grupul de

39

turisti îsi desfasoara activitatea într -un cadru natural, în mediul rural. În acelasi timp,

agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent în gospodaria

taraneasca prin implicarea turistilor în viata gospodariei si f urnizarea acestora de

servicii i activitati (masa, cazare, interactiune cu mediul socio – natural) proprii

gospodariei taranesti .

40

Site: cjhunedoara.ro – Consiliul Judetean Hunedoara.

3 9

Site: wikipedia.ro – Tara Hategului .

4 0

32

–

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ: PERSPECTIVA DEZVOLTARII

SI PROMOVARII ZONEI TURISTICE TARA HATEGULUI

3.1. Baza tehnico-materiala a zonei turistice Tara Hategului

3.1.1. Reteaua unitatilor de cazare

Într-o zona, statiune, localitate, turismul se poate dezvolta satisfacator numai în

ipoteza ca exista suficiente posibilitati pentru cazarea, alimentatia si agrementarea

vizitatorilor. De aceea, capacitatile de cazare conditioneaza, poate în cea mai mare masura,

volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori care sosesc într -o localitate

(statiune) de interes turistic nu recurg întotdeauna la serviciile de cazare.

În general, prin capacitati de cazare se înteleg acele dotari de baza materiala care

asigura înnoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, în baza unor tarife

determinate, diferentiate în functie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) în

care sunt solicitate serviciile de cazare. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor

de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, campinguri etc.), care, în vederea asigurarii

unui sejur cât mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire (înnoptare),

îndeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice de domiciliu temporar.

Turistii sunt atrasi de aceste locuri fie datorita minunatelor privelisti si a climei

placute, fie datorita vestigiilor istorice întâlnite aproape la tot pasul.

Majoritatea pensiunilor se concentreaza în Râu de Mori, Hateg, Salasu de Sus,

Sarmizegetusa, Densus, Baru, Pui, Bretea Româna i Totesti. Cele mai multe pensiuni sunt

clasificate la categoria 2 margarete sau stele, ceea ce înseamna ca pot oferi conditii bune

pentru majoritatea categoriilor de turisti. Camerele de închiriat sunt de doua locuri si chiar

daca au toaleta comuna cu gazda sau cu ceilalti turisti, aceasta are apa rece curenta si apa

calda permanent. Turistii au, în majoritatea pensiunilor, acces la bucataria gazdei, putându-

si prepara singuri hrana în cazul în care opteaza pentru o astfel de varianta. În cazul

pensiunilor de 3 si 4 margar ete sau stele, diferentele în ceea ce priveste confortul ar fi

urmatoarele:

exista un grup sanitar comun pentru cel mult doua camere, însa majoritatea

au grup sanitar propriu;

bucataria este numai a turistilor în cazul în care doresc sa-si prepare

mâncarea;

33

intrarea este separata de cea a gazdei;

întotdeauna exista curte si posibilitate de parcare a masinilor.

În baza prevederilor Hotarârii Guvernului nr.1328/ 2001 privind clasificarea

structurilor de primire turistice, în iunie 2002 a fost emis Ordinul ministrului turismului

nr.510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de

primire turistice. Normele prezinta caracteristicile tipurilor de unitati cu activitate hoteliera

(numite „structuri de primire cu functiuni de cazare„) statuate sa functioneze în

România.

41

Din tabelul 3.1 si graficul 3.1 se observa ca, în 2013 fata de 2009, a scazut numarul

hotelurilor, vilelor turistice, pensiunilor agroturistice, dar a crescut numarul pensiunilor

turistice, cabanelor turistice, hanurilor, cât si a motelurilor.

Tabelul nr. 3.1

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri

din perioada 2009-20013, din Tara Hategului

42

Denumire 2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice 4 7 11 15 12

Pensiuni agroturistice 9 9 7 7 7

Vile turistice 3 3 0 0 1

Cabane turistice 3 6 9 9 7

Hanuri 0 1 2 2 2

Moteluri 0 0 1 1 1

Hoteluri 2 2 2 1 1

Tabere de elevi i pre colari 0 0 0 1 1

Total 21 28 32 36 32

, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pagina 100.

Nicolae Lupu,

Hotelul – economie si management

4 1

Site: www.insse.ro – Institutul National de Statistica.

4 2

34

Grafic nr. 3.1

Evolutia numarului de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

pe tipuri de structuri din Tara Hategului

16

14

12

10

8

6

4

2

0

2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Vile turistice

Cabane turistice Hanuri Moteluri

Hoteluri Tabere de elevi si prescolari

Din analiza graficului 3.2 se observa ca numarul total de structuri de primire

turistica a crescut în 2013 fata de 2009 cu 52,38%.

Grafic nr. 3.2

Evolutia numarului total de structuri de primire turistica din Tara Hategului

40

36

35

32

32

28

30

25

21

20

15

10

5

0

2009 2010 2011 2012 2013

Structuri de primire turistica

35

Din tabelul 3.2 si graficul 3.1 se observa o reducere a numarului de locuri de cazare

în pensiuni agroturistice i vile turistice. În pensiuni turistice, cabane turistice, hanuri,

tabere de elevi si prescolari, moteluri i hoteluri se observa o crestere, în 2013 fata de

2009, a numarului de locuri de cazare. În graficul 3.4 se observa ca numarul total de locuri

de cazare a crescut în 2013 fata de 2009 cu 60,60%.

Tabelul nr. 3.2

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica

din perioada 2009-2013, din Tara Hategului

43

Denumire 2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice 63 89 89 121 101

Pensiuni agroturistice 117 141 111 111 111

Vile turistice 42 42 0 0 30

Cabane turistice 15 30 57 57 35

Hanuri 0 18 28 28 30

Moteluri 0 0 43 43 40

Hoteluri 27 27 77 77 50

Tabere de elevi i pre colari 0 0 0 25 27

Total 264 347 405 462 424

Grafic nr. 3.3

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica

din Tara Hategului

160

140

120

100

80

60

40

20

0

2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Vile turistice

Cabane turistice Hanuri Moteluri

Hoteluri Tabere de elevi si prescolari

Site: www.insse.ro – Institutul National de Statistica.

4 3

36

Grafic nr. 3.4

Evolutia numarului total de locuri de cazare turistica din Tara Hategului

500

462

424

450

405

400

347

350

300

264

250

200

150

100

50

0

2009 2010 2011 2012 2013

Capacitatea de cazare turistica

Harta nr. 3.1

Ponderea capacitatilor de cazare ale localita ilor în totalul capacita ilor de cazare din

ara Ha egului (2013)

37

În harta nr.3.1. se poate observa ca la nivelul Tarii Hategului, din totalul capacitatii

de cazare existenta de 424 de locuri, 49,47% sunt localizate în comuna Râu de Mori,

31,84% în orasul Hateg, 7,11% în comuna Sântamaria-Orlea, 4,74% în comuna Baru,

3,68% în comuna Salasu de Sus si 3,16% în comuna Sarmizegetusa. Comuna Râu de Mori

detine cea mai mare pondere a capacitatii de cazare în Tara Hategului deoarece se extinde

pe o suprafata foarte mare fata de r estul zonelor i acapareaza o mare parte din Parcul

National Retezat. Teritoriul administrativ al orasului Hateg fata de comuna Râu de Mori nu

se poate lauda cu suprafata administrativa pe care o detine, dar un punct forte ar fi faptul ca

este singura asezare urbana a într egii zone, de altfel si centrul social si economic al Tarii

Hategului.

Din tabelul 3.3 si graficul 3.5 se observa o reducere a numarului de locuri-zile de

cazare în hoteluri, pensiuni turistice, vile turistice. În tabere de elevi si prescolari, cabane

turistice, pensiuni agroturistice, hanuri si moteluri se observa o crestere, în 2013 fata de

2009, a numarului de locuri-zile de cazare turistica. În graficul 3.6, se observa o crestere de

21% a capacitatii totale de cazare în functiune în 2013 fata de 2009.

Tabelul nr. 3.3

Capacitatea de cazare turistica în functiune pe tipuri de structuri de primire în

perioada 2009-2013 (numar locuri-zile) din Tara Hategului

44

Denumire 2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice 11500 14394 10054 12621 10560

Pensiuni agroturistice 6662 14600 14042 10662 13698

Vile turistice 3600 3650 0 0 2380

Cabane turistice 1300 2350 2508 3131 2300

Hanuri 0 1490 1605 1638 2379

Moteluri 0 0 3127 3140 2090

Hoteluri 9018 756 6300 5050 4224

Tabere de elevi i pre colari 0 0 0 1310 1200

Total 32080 37240 37636 37552 38831

Site: www.insse.ro – Institutul National de Statistica.

4 4

38

Grafic nr. 3.5

Capacitatea de cazare turistica în functiune pe tipuri de structuri de primire din

Tara Hategului

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

2009 2010 2011 2012 2013

Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Vile turistice

Cabane turistice Hanuri Moteluri

Hoteluri Tabere de elevi si prescolari

Grafic nr. 3.6

Capacitatea de cazare t uristica totala în f unctiune din Tara Hategului

45000

37240 37636 37552 38831

40000

32080

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0

2009 2010 2011 2012 2013

Capacitatea de cazare turistica totala în functiune

Din tabelul nr. 3.4, se observa ca în anul 2013 fata de anul 2009 au avut loc

urmatoarele evolutii:

numarul de locuri de cazare existente au crescut cu 60,60%;

numarul de locuri de cazare în functiune au crescut cu 21,04%;

numarul de sosiri au scazut cu 10,26%;

numarul de înnoptari au scazut cu 14,18%;

39

Tabelul nr. 3.4

Capacitatea si activitatea de cazare turistica în perioada 2009-2013 din Tara

Hategului

45

Anul Capacitatatea de cazare

Sosiri Înoptari Indici de utilizare neta a

capacitatii de cazare în

turistica

Existenta

În functiune

functiune (%)

(locuri)

(locuri – zile)

2009 264 32080 4035 6349 19.8

2010 347 37240 4550 8127 18.9

2011 405 37636 4571 7492 18

2012 462 37552 4066 6097 14.7

2013 424 38831 3621 6901 14

3.1.2. Reteaua unitatilor de alimentatie publica

Un alt compartiment care participa la formarea pachetului turistic sunt unitatile de

alimentatie publica. Pentru multi potentiali turisti, gastronomia reprezinta un element de

baza în alegerea destinatiilor turistice. Din punct de vedere al continutului, serviciile de

alimentatie se realizeaza la fel, indiferent de destinatar si presupun urmatoarele procese:

Productia

preparatelor culinare e comparabila cu cea din sfera industriei alimentare,

diferenta fiind scara la care se desfasoara si faptul ca preparatele sunt realizate de cele

mai multe ori pe baza comenzii exprese a turistilor. Sortimentul de bucate este

determinat de tipul unitatii si de posibilitatile tehnice de realizare, de existenta

personalului calificat;

Comercializarea

si servirea presupun existenta unor spatii adecvate de comercializare

si servire, a unui personal specializat precum si a unor conditii de consum a

preparatelor culinare cum ar fi normele igienico-sanitare;

Dupa

stilul de operare

se pot distinge patru tipuri principale de unitati de alimentatie

pentru turisti:

care serveste un larg sortiment de preparate culinare,

restaurant clasic

produse de patiserie si cofetarie, bauturi alcoolice si nealcoolice i, de

asemenea, ofera si programe de divertisment;

restaurant cu specific

care serveste un sortiment specific de preparate

culinare si bauturi;

cafenea

unde se pot servi alaturi de cafea bauturi alcoolice fine, racoritoare,

specialitati de cofetarie-patiserie si înghetata.

Site: www.insse.ro – Institutul National de Statistica.

4 5

40

barul

unde clientul poate urmari de la tejghea prepararea meniului

comandat.

Paralel cu dezvoltarea turismului, cu diversificarea formelor sale si sporirea

exigentelor clientelei specifice, se poate vorbi de o îmbogatir e a continutului activitatii de

alimentatie si o crestere a rolului sau prin multiplicarea f unctiilor pe care le poate îndeplini,

cu accent pe componenta recreativ-distractiva.

Ca parte integranta a prestatiei turistice, alimentatia manifesta si o serie de

particularitati:

sa fie prezenta în toate momentele importante ale consumului turistic;

sa asigure o diversitate structurala a produselor si serviciilor;

sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta sau chiar

motivatia principala a calatoriei.

Aceste trasaturi pun în evidenta locul important pe care activitatea de alimentatie îl

detine în structura produsului turistic si contributia sa atât la ridicarea calitatii serviciului

turistic în ansamblul sau, cât si la cresterea activitatii voiajelor sau destinatiilor de vacanta.

Eficienta sa este reflectata în costul pachetului de vacanta, determinând nivelul si evolutia

circulatiei turistice. Serviciile de alimentatie pot fi asigurate de catre restaurantele spatiilor

de cazare, dar si de restaurantele existente.

Reteaua unitatilor de alimentatie publica din Tara Hategului este reprezentata în

tabelul 3.5:

Tabelul nr. 3.5

Reteaua unitatilor de alimentatie publica din Tara Hategului

Denumirea

Numele si adresa unitatii de alimentatie

Tipul de unitate

localitatii

publica

Hateg Sarmis Cristal (DN66) Restaurant clasic

Bell Vedere (DN66) Restaurant clasic

Casa Romaneasca (DN66) Restaurant clasic

Scumpy (Aleea Trandafirilor) Restaurant clasic

Emyfavorit (Str. Râul mare) Restaurant clasic

Dastin Lux (Str. Sarmizegetusa) Restaurant clasic

Palmira Servimpex (Str. Timisoarei) Restaurant clasic

Ardo Aridor (Str. Muntii Retezat) Cafe-bar

Dacia Comprest (Str. T. Vladimirescu)

Restaurant clasic

Getasim Impex (Str. Viilor)

Restaurant clasic

Tomi&Dor Alpexim (Str. Sarmizegetusa)

Restaurant clasic

Jon Service Com (Str. Progresului)

Cafe-bar

Mitprodcom (Str. Ciprian Porumbescu)

Cafe-bar

Gorunul Comimpex (Str. Decebal)

Cafe-bar

Sultan Palast (Str. Sarmisegetuza)

Restaurant clasic

41

Elvi Barcom (Str. Horea)

Restaurant clasic

Cosir Expres (Str. Mihai Eminescu)

Restaurant clasic

Hemarom (Str. Tudor Vladimirescu)

Restaurant clasic

Cipri com star (Aleea Scolii)

Cafe-bar

Arbo Turism (Str. Timisoarei)

Restaurant clasic

Daniels Comaliment (Aleea Scolii)

Restaurant clasic

Andrada (Str. Horea)

Restaurant clasic

Jolly Roger (Str. Ovid Densusianu)

Cafe-bar

Alex Dan Com (Str. Nicolae Titulescu)

Restaurant clasic

Ares (Str. Muntii Retezat)

Cafe-bar

Servalimp (Str. Libertatii)

Cafe-bar

Elvi Barcom (Str. Horea)

Restaurant clasic

Boheme Cafe

(Str. Unirii)

Cafenea

Cafe Parc

(Str. Libertatii)

Restaurant cu specific

HaosCafe (Str. Tudor Vladimirescu)

Cafe-bar

Club T (Str. Tudor Vladimirescu)

Restaurant cu specific

Club E (Str. Tudor Vladimirescu)

Cafe-bar

GoFood (Str. Unirii)

Fast-food

Densus

Crama Mara (DJ687G)

Restaurant clasic

Sarmizegetusa

Cabana Sarmi (DN68)

Restaurant clasic

Din tabelul nr. 3.5, se observa o slaba dezvoltare a unitatiilor de alimentatie publica

în mediul rural, dar în mediul urban reteaua unitatilor de alimentatie specifica este în

crestere, dominata de restaurante clasice (peste 65% din numarul unitatilor ), urmate de

unitati cu profil mai simplu: bar, cafenea s i fast-food.

3.2. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Din analiza turistilor cazati în unitatile turistice din Tara Hategului (tabelul 3.6), se

observa ca a crescut numarul de turisti pâna în anul 2011 fata de 2009 cu 13,28%, dupa

care a urmat o scadere, nivelul minim fiind atins în 2013, unde se observa o scadere cu

10,26% fata de perioada de referinta. Din analiza indicatorilor medii, se observa ca

numarul de sosiri a scazut în medie anual cu 418, înregistrându-se astfel o scadere medie

anuala de 3%. Din punct de vedere economic, aceasta pierdere a sosirilor în Tara Hategului

poate fi datorata ofertei de servicii turistice de slaba calitate, dar i slabei promovari a

zonei.

42

Tabelul nr. 3.6

Analiza turistilor cazati în unitatile de cazare t uristica (sosiri)

46

¯

Modificari

Anul Sosiri

Indice

Ritmuri de

y¯

?¯

?¯

crestere(%)

absolute

relativ(%)

(mi i

per so ane )

y

I

I

R

R

i

i/1

i/i-1

i/1

i/i-1

i/1

i/i-1

2009 4.04 0 0 100 0 0 0 4.17 -0.105 0.97 -0.03

2010 4.55 0.51 0.51 112.62 112.62 12.62 12.62

2011 4.57 0.53 0.02 113.12 100.44 13.12 0.44

2012 4.07 0.03 -0.5 100.74 89.06 0.74 -10.94

2013 3.62 -0.42 -0.45 89.60 88.94 -10.4 -11.06

Din tabelul nr. 3.7, se observa, ca evolutia numarului sosirilor pe parcusul perioadei

2010 – 2013, prezinta o evolutie oscilatorie cu scaderi si cresteri succesive. Valoarea

minima de 127 este înregistrata în septembrie 2013, valorile maxime fiind înregistrate în

iulie 2012. Cresterea numarului sosirilor în structurile de primire turistica se datoreaza

diverselor evenimente importante, realizate în Tara Hategului, cum ar fi: Pelerinajul de

vara de la Prislop (14-15 iulie 2012) sau Festivalul Cultural Artistic de la Hateg.

Tabelul nr. 3.7

Sosiri si înoptari ale turistilor în structuri de primire turistica pe luni, în perioada

2010-2013

47

Anul Luna Sosiri Înoptari

2013 decembrie 661 1578

noiembrie 605 1144

octombrie 150 252

septembrie 127 293

august 276 574

iulie 268 434

iunie 285 499

mai 270 356

aprilie 222 310

martie 258 427

februarie 273 345

ianuarie 226 689

Total 3621 6901

2012 decembrie 295 466

noiembrie 151 249

octombrie 301 389

septembrie 288 533

august 201 257

iulie 884 1078

Prelucrat în anexa nr. 1. pe baza datelor din tabelul 3.4.

4 6

Site: www.insse.ro – Institutul National de Statistica.

4 7

43

iunie 562 696

mai 294 490

aprilie 252 434

martie 298 563

februarie 293 359

ianuarie 247 583

Total 4066 6097

2011 decembrie 155 332

noiembrie 285 421

octombrie 307 456

septembrie 464 635

august 605 872

iulie 430 826

iunie 527 920

mai 496 749

aprilie 302 569

martie 331 661

februarie 490 733

ianuarie 179 318

Total 4571 7492

2010 decembrie 222 600

noiembrie 339 535

octombrie 319 680

septembrie 391 647

august 516 885

iulie 454 898

iunie 445 872

mai 479 809

aprilie 492 699

martie 461 897

februarie 258 363

ianuarie 174 242

Total 4550 8127

44

Grafic nr. 3.7

Evolutia sosirilor pe luni în perioada 2010-2013 din Tara Hategului

1000

900

800

700

600

2010

500

2011

400

2012

300

2013

200

100

0

Grafic nr. 3.8

Evolutia înoptarilor pe luni în perioada 2010-2013 din Tara Hategului

1800

1600

1400

1200

1000

2010

800

2011

600

2012

2013

400

200

0

45

Grafic nr. 3.9

Evolutia sosirilor în perioada 2009-2013 din Tara Hategului

5000

4550 4571

4500

4066

4035

4000

3621

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

2009 2010 2011 2012 2013

Numar persoane

Din analiza graficului 3.9, se observa ca numarul sosirilor a avut urmatoarea

evolutie:

a crescut în 2010 cu 12,76% fata de 2009;

în 2011 s-a mentinut o cr e tere minora de 0,46% fata de 2010;

în 2012 i 2013 a urmat o scadere cu 11,04%, respectiv 20,78% fata de

2011.

Grafic nr. 3.10

Evolutia înoptarilor în perioada 2009-2013 din Tara Hategului

8000

7038 6756

7000

6349

5538 5449

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0

2009 2010 2011 2012 2013

Procente %

Din analiza graficului 3.10. se observa ca numarul înoptarilor a avut urmatoarea

evolutie:

în 2010 a crescut cu 10,85% fata de 2009;

46

în 2011 a scazut cu 4% fata de 2010;

în 2012 si 2013 a scazut în continuare cu 12,77%, respectiv cu 14,17% fata

de 2009.

Grafic nr. 3.11

Evolutia indicilor de utilizare neta a capacitatii de cazare în functiune în perioada

2009-2013

25

19.8 18.9 18

20

14.7 14

15

10

5

0

2009 2010 2011 2012 2013

Numar

Din analiza gr aficului 3.11 se observa ca indicele de utilizare neta a capacitatii de

cazare în functiune, fata de 2009, a scazut în 2013.

Previziunea circulatiei turistice viitoare

se poate realiza printr-o serie de metode:

1.

ajustare prin metoda sporului mediu

Tabelul nr. 3.8

Metoda indicelui mediu

48

¯ · ?

Anul Sosiri y

(mii persoane) t

( ?

)

? = ?

?

?

i

i

?

?

?

?

2009 4.04 0 4.04 0

2010 4.55 1 3.93 0.38

2011 4.57 2 3.83 0.55

2012 4.07 3 3.72 0.12

2013 3.62 4 3.62 0

2014 5 3.51

2015 6 3.41

2016 7 3.3

2017 8 3.2

2018 9 3.09

Prelucrat în anexa nr. 2. pe baza datelo r din tabelul 3.4.

4 8

47

Abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de seria reala este de 0.21, iar

coeficientul de variatie este de 5.04% (tabelul 3.8).

2.

ajustare prin metoda indicelui mediu

Tabelul nr. 3.9

Metoda indicelui mediu

49

¯

Anul Sosiri y

(mii persoane) t

?

= ?

· ?

( ?

?

)

?

?

?

i

i

?

?

?

?

2009 4.04 0 4.04 0

2010 4.55 1 3.92 0.40

2011 4.57 2 3.80 0.59

2012 4.07 3 3.68 0.15

2013 3.62 4 3.60 0

2014 5 3.47

2015 6 3.35

2016 7 3.27

2017 8 3.15

2018 9 3.07

Abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de seria reala este de 0,23, iar

coeficientul de variatie este de 5,52% ( tabelul 3.9).

3.

ajustare prin metoda t rendului

Tabelul nr. 3.10

Metoda trendului

50

Anul Sosiri y

(mii persoane) t

?

· ?

?

?

( ?

?

)

?

?

i

i

?

?

?

?

?

?

2009 4.04 -2 -8.08 4 4.43 0.15

2010 4.55 -1 -4.55 1 4.3 0.06

2011 4.57 0 0 0 4.17 0.16

2012 4.07 1 4.07 1 4.04 0

2013 3.62 2 7.24 4 3.91 0.08

2014 3 3.78

2015 4 3.65

2016 5 3.52

2017 6 3.39

2018 7 3.26

Abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de seria reala este de 0,09, iar

coeficientul de variatie este de 2,16% (tabelul 3.10).

Prelucrat în anexa nr. 3. pe baza datelo r din tabelul 3.4.

4 9

Prelucrat în anexa nr. 4. pe baza datelo r din tabelul 3.4.

5 0

48

Din analiza celor 3 metode de ajustar e, se observa ca, coeficientul de variatie cel

mai mic este v = 2,16% obtinut prin metoda trendului, ce pune în evidenta tendinta de

lunga durata (graficul 3.12).

Grafic nr. 3.12

Previziunea circulatiei turistice în perioada 2014-2018

3.9

3.78

3.8

3.65

3.7

3.6

3.52

3.5

3.39

3.4

3.26

3.3

3.2

3.1

3

2014 2015 2016 2017 2018

sosiri (mii persoane)

Din analiza gr aficului 3.12 se observa ca previziunea circulatiei turistice viitoare în

perioada 2014-2018 este în continua scadere.

3.3. Analiza S.W.O.T. – Tara Hategului

Analiza SWOT reprezinta o metoda manageriala care investigheaza punctele forte

si pe cele slabe ale unei organizatii, precum si oportunitatile si amenintarile mediului

extern al acesteia. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale

organizatiei analizate, care o difer entiaza de organizatiile concurente.

În realizarea analizei SWOT pentru o regiune turistica, aceasta trebuie privita ca o

destinatie turistica unitara care detine atât puncte slabe, cât si puncte forte si car e

actioneaza pe o piata în miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de

amenintarile inerente a unei piete imperfecte.

Puncte forte. Puncte slabe

Acestea tin în primul rând de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de care

dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de promovare este

sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.

49

Oportunitatile si amenintarile

inând seama mai mult de mediul extern al tarii, oportunita ile i amenin arile nu

pot fi decât anticipate si sustinute sau prevenite prin masuri de natura sa maximizeze

efectele benefice si sa minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfasurata o analiza

permanenta a evolutiilor economice, sociale si politice din pietele tinta pentru a observa

schimbarile care apar, schimbari care pot influenta pozitiv sau negativ activitatea turistica.

Ca urmare a efectuarii unei analize SWOT a activitatii turismului din Tar a

Hategului, rezultatele obtinute sunt prezentate sintetizat, în tabelul nr. 3.11.

Tabelul nr. 3.11

Analiza SWOT a regiunii turistice ara Ha egului

Puncte tari Puncte slabe

–

Zone alpine cu vârfuri de peste 2500m, ideale

–

Lipsa unui sistem unitar de administrare a

pentru turismul sportiv de vara si de iarna;

zonelor protejate care sa permita practicarea

–

Zone cu complexitate mare de resurse

turismului în aceste zone;

naturale;

–

Lipsa notiunilor de management, legislatie si

–

Populatie deosebit de ospitaliera si

necunoasterea limbilor straine de catre cei

prietenoasa;

implicati în retelele de turism rural;

Tara Hategului detine o pondere ridicata din

–

–

Zone alpine cu utilizare minima;

piata turismului de afaceri si de tranzit;

–

Lipsesc resursele umane specializate în

Tara Hategului este strabatuta de drumuri

–

domeniu;

Lipsa organizatiilor de promovare a

europene;

–

–

Natura este în mare parte neatinsa si

turismului;

nepoluata;

–

Nu exista reglementari pentru posibilitatea

–

Numeroase biserici si manastiri;

folosirii bazelor din silvicultura în cadrul

–

Lacuri de acumulare partial sau deloc

circuitului turistic;

Lipsa colaborarii cu operatorii de turism;

amenajate;

–

Zone protejate cu suprafete întinse (rezervatii

–

–

In zona de munte exista multe localitati care

nu beneficiaza de retele de utilitati (apa,

naturale, parcuri, etc.);

Sursa de venituri principala (lemn si vânat),

–

canal);

sursa suplimentara de venituri (fructe de

–

Oferta de servicii turistice este de slaba

padure, melci, ciuperci) ;

calitate;

–

Excedent de spatii de locuit în gospodarii;

–

O re ea sanitara insuficient dezvoltata;

–

Un fond etnografic de excep ie: tradi ii,

–

Pu ine puncte de informare turistica;

obiceiuri i datini stravechi bine pastrate,

me te uguri tradi ionale i un port

inconfundabil dau caracterul special, original

i inedit al arii Ha egului;

50

Oportunitati Amenintari

–

Potential de turism cultural;

–

Administratia publica nu este receptiva în

Posibilitati de silvo-turism;

legatura cu importanta dezvoltarii turismului

–

în judet;

–

Dezvoltarea în zonele alpine izolate a

Calitatea mediului în unele zone influenteaza

turismului montan;

–

Mestesuguri artizanale;

–

negativ dezvoltarea turismului;

–

Recâstigarea atractivitatii centrelor turisitce

–

Ofertele de produse turistice ale judetului nu

traditionale pentru turistii autohtoni din

sunt competitive international;

strainatate;

–

Concurenta puternica din partea tarilor vecine;

–

Implementarea relativ simpla si cu investitii a

–

Nu s-a reusit atragerea în circuitul turisitc al

zonei a segmentului de populatie cu venituri

pensiunilor rurale;

Implementarea relativ simpla a unor trasee de

–

mici;

drumetie, reabilitarea cabanelor montane;

Dezvoltarea industriala, agricola, silvica si

–

–

Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice

proprietatea privata pot limita libertatea de

cu sterilul de mina si deseurile siderurgice

practicarea a turismului activ;

(zgura) ;

–

Insuficienta folosire a oportunitatilor acordate

–

Reducerea eroziunii drumurilor agricole si

turismului rural;

forestiere create si folosite de maniera

Investitii scazute în domeniul turismului;

–

spontana prin repararea si întretinerea acestora

–

Poluarea în toate formele ei, cu implica ii

ca urmare a practicarii turismului;

asupra calita ii aerului, apei, solului;

Aparitia unor fonduri pentru dezvoltarea

Lipsa unor masuri ecologice care sa

–

–

gospodariilor mici FIDA;

preîntâmpine degradarea mediului;

–

Existenta scolilor în domeniu la toate nivelele;

–

Pierderea, scaderea interesului pentru tradi ii,

–

Regimul silvic, reglementat legal, poate avea

obiceiuri i datini;

efecte favorabile asupra mediului si turismului;

–

Legisla ia i sistemul fiscal care nu încurajeaza

Perspectiva gazduirii turistilor în agropensiuni

–

investitiile în turismul rural al zonei;

conduce la îmbunatatirea dotarilor ;

–

Diminuarea interesului pentru me te uguri,

Convergenta de interese pentru dezvoltarea

folclor i arta populara;

–

turismului la nivel national, regional si local;

–

Diversificarea ofertelor de vacanta în mediul

rural i includerea arii Ha egului în circuitele

turistice ale unor agen ii de renume;

–

Participarea la târguri de turism pentru

promovarea imaginii zonei în rândul turi tilor

interni i interna ionali i pentru atr agerea de

investitori;

51

3.4. Instrumente de promovare a turismului în Tara Hategului

În promovarea destinatiilor turistice din Tara Hategului se pot avea în veder e

urmatoarele instrumente:

Participari la expozitii, reuniuni, seminarii de turism;

Participari la târguri nationale si internationale;

Panouri informative electronice/computerizate în statii de autobuz, benzinarii, piete

etc.;

Harti si ghiduri turistice (exemple în anexa 5);

Retele private de reduceri pentru serviciile de cazare;

Locatii ale administratiilor publice;

Puncte de informare în centrul subregiunilor din Tara Hategului;

Publicatii, articole în presa de specialitate;

Tiparituri ale organizatiilor de turism ce ofera informatii referitoare la muzee,

obiective turistice, agrement, spectacole;

Pliante, ilustrate si vederi, cataloage, fluturasi (exemple în anexa 6);

Proiect integrat de branding “Tara Hategului”;

Site-ul www.thon.ro – Tara Hategului Online;

Deocamdata lipsesc produsele turistice care pot sa fie vândute în pachete integrate, atât

pentru serviciile similare oferite de statiuni cât si pentru produsele oferite de aceeasi zona

turistica. Pentru consolidarea marcii de destinatie Tara Hategului s-a realizat o sigla

reprezentativa acestei zone:

1

2

3

5

4

Figura 3.1. – Sigla Tara Hategului

52

Din aceasta sigla a Tarii Hategului (figura 3.1.) se pot observa toate obiectivele care

se regasesc în Tara Hategului, cum ar fi:

1.

Ceta ile i cur ile cneziale;

2.

Muntii Retezat;

Rezervatia de zimbri;

3.

4.

Bisericile de Piatra din Tara Hategului;

5.

Geoparcul Dinozaurilor.

Brandul

este vital pentru pozitionarea internationala, cât si nationala a Tarii

Hategului prin participarea la Târgurile de Turism. Mai jos sunt prezentate mai multe

propuneri de utilizare a siglei Tarii Hategului:

Figura 3.2. – Banner

Figura 3.3. – Panou publicitar

Figura 3.4. – Model CD de prezentare a Tarii

Figura 3.5. – Panou publicitar

Hategului

53

Zonele cu potential pentru turismul rural nu sunt înca suficient dezvoltate, dar vor fi

promovate în viitor. Un potential turistic important ar avea în acelasi timp si

valorificarea

traditiilor mestesugaresti, arta populara, obiceiurile comunitatilor rurale.

Un alt instrument important de promovare pe lânga cel precizat mai sus, brandul

realizarea unui site de prezentare a Tarii Hategului

turistic, ar fi

(figura 3.6.). Oferirea

unor informatii suplimentare în legatura cu atractiile turistice ale acestei zone, în cadrul

site-ului (www.thon.ro) ar putea atrage atentia multor turisti.

Figura 3.6. – Pagina de start a site-ului www.thon.ro

Prin realizarea acestui site se dores te nu numai încercarea de atragere a atentiei

turis tilor ci ini iativa vine si în sprijinul agentilor economici prin posibilitatea de

promovare a propriilor afaceri pe acest site.

54

Structura site-ului este una complexa

cuprinzând un numar mare de categorii de interes

(figura 3.7), cum ar fi:

Turism;

Unitati de cazare;

Restaurante;

Afaceri;

Educatie;

Sport;

Cumparaturi;

Comunitate;

Harta;

Vremea;

Curs Valutar.

Figura 3.7. – Meniul principal al site-ului

www.thon.ro

Asezarea butoanelor în meniu sa fie realizata într-o forma simpla, pentru a facilita

si a face mai intuitiva cautarea si accesarea informatiilor vizate.

Timpul de încarcare al site-ului va fi relativ mic, deoarece viteza de încarcar e a

paginii reprezinta un criteriu important car e poate afecta vizitatorii acestui site.

De asemenea, site-ul va dispune de un sistem interactiv de cautare a unitatii de

cazare dorite dupa cât mai multe criterii stabilite. În proiectarea site-ului, se au în vedere

urmatoarele tipuri: destinatie/zona, nume, tarif, tip, unitate de cazare, servicii suplimentare

oferite, disponibilitatea camerelor într-o anumita perioada de timp stabilita de turist.

Pagina care prezinta unitatile de cazare gasite în conformitate cu criteriile selectate

ar trebui sa contina urmatoarele informatii:

–

imagini reprezentative;

–

date de contact;

–

numar de camere si numar de locuri aferente;

descriere a unitatii de cazare;

–

–

tarife;

–

alte informatii atractive / relevante;

–

informatii (descriere, zona si perioada desfasur arii) actualizate în mod regulat si din

timp.

55

Cu un click pe fiecare unitate de cazare se va deschide o pagina de pr ezentare a

respectivei unitati de cazare în care se regaseste o harta interactiva pe care este afisata

unitatea de cazare. Vizitatorul/turistul are optiunea de a opta pentru a obtine automat

indicatii de orientare catre unitatea de cazare aleasa, în functie de pozitia acestuia, cu

ajutorul unui device care are GPS-ul activat.

Agentii economici înregistrati pe acest site vor beneficia de un sistem online de

rezervari din care se tine automat evidenta umatoarelor date:

–

capacitatea de cazare turistica existenta;

–

capacitatea de cazare turistica în functiune;

–

sosiri ale turistilor în structuri de primire turistica;

–

înnoptarile turistilor în structuri de primire turistica.

Cu ajutorul acestor informatii culese din urma rezervarilor online se pot obtine

statistici interesante care pot veni în sprijinul speciali tilor de la Institutul National de

Statistica.

Site-ul trebuie sa fie tradus în limbile tarilor din care provin cei mai multi dintre

turi ti, dar si în cele de circulatie internationala.

Pentru a viziona si a ne informa de anumite atracti turistice, cu un singur click

putem avea informatiile dorite cu privire la prezentarea respectivei atractii si câteva poze,

cum se ajunge acolo si ce optiuni de cazare sunt în preajma. Harta cu unitatile de cazare le

va selecta numai pe cele ramase în urma cautarii dupa anumite criterii preferate de fiecare

poten ial turist ce navigheaza pe acest site.

Site-ul www.thon.ro va fi optimizat pentru tablete, telefoane mobile, smart TV si

alte dispozitive care au încorportat un browser web. Mai jos sunt prezentate doua exemple

de utilizare a site-ului pe diverse dispozitive:

Figura 3.8. – Vizualizare site pe tableta. Figura 3.9. – Vizualizare site pe smartphone.

56

CONCLUZII I PROPUNERI

Turismul reprezinta astazi pentru orice tara a lumii o componenta de prima

importanta a vietii economice si sociale, o chintesenta a optimismului economic s i social.

Turismul este considerat ca fiind “cea mai importanta industrie a viitorului”.

Tara Hategului este una dintre cele mai mediatizate unitati geografice ale spatiului

românesc. Acest lucru se datoreaza faptului ca este un tinut istoric si etnografic pretios,

remarcându-se, printre altele, prin pozitionarea centrului statului dac si cel politico-militar,

administrativ si cultural al provinciei romane Dacia.

Monumentele istorice si locasurile de cult din ara Hategului, reprezinta importante

puncte turistice atât pentru locuitorii din Judetul Hunedoara, cât s i pentru cei din tara sau

strainatate.

Tara Hategului beneficiaza de un patrimoniu turistic valoros, impresionant prin

bogatie s i varietate, dar totodata insuficient valorificat. Lucrarea a cautat sa investigheze

anumite cai de îmbunatatire pentru exploatarea si amenajarea teritoriului pentru a fi cât mai

atractiv pentru turisti, deoarece nu este îndeajuns frumusetea naturii fara un efort din partea

factorilor responsabili s i fara o investitie financiara corespunzatoare.

Exista câteva forme de turism care pot fi practicate în zona: turismul de circulatie,

turismul montan asociat cu sporturile de iarna, turismul de tranzit, turismul cultural-

tiintific i tursimul de sfârsit de saptamâna.

Capacitatea de cazare este concentrata în mare parte la poalele muntiilor Retezat,

datorita numarului larg de obiective tuistice, dar si în orasul Hateg, care reprezinta singura

asezare urbana a întregii zone, de altfel si centrul social si economic al Tarii Hategului. Tot

în orasul Hateg se regasesc majoritatea unitatilor de alimentatie publica, care au, la rândul

lor, un rol important în atragerea turistilor.

Pe baza statisticilor realizate în aceasta lucrare reiese faptul ca în ultimii ani

turismului în Tara Hategului este în continua scadere, iar acest fapt determina o stare de

nemul umire în rândul agentiilor economici, deoarece activitatea economica desfa urata la

nivel regional va fi si ea în declin.

Pentru a evita reducerea numarului de turisti, prevazuta în evolutia viitoare, vom

apela la mai multe instrumente de promovare a turismului în Tara Hategului, cum ar fi;

publicitatea prin tiparituri, realizarea unui proiect de branding ”Tara Hategului” prin care

se doreste participarea la târgurile de turism nationale, cât si internationale, si nu în ultimul

57

rând, realizarea unui site de prezentare a Tarii Hategului, prin care se urmareste atragerea

atentiei turistilor.

Pe baza informatiilor prezentate în aceasta lucrare putem elabora urmatoarele

propuneri de dezvoltare i valorificare a poten ialului turistic din Tara Hategului:

Protectia patrimoniului natural si cultural al regiunii si protejarea mediului

înconjurator;

Dezvoltarea unui sistem de management a acestui patrimoniu prin implicarea

con tienta a comunitatilor locale;

Revitalizarea traditiilor folclorice, mestesugaresti-artizanale ale Tarii Hategului si

întarirea identitatii locale, drept suport în combaterea saraciei, pentru oprirea

migratiei locuitorilor din zona prin crearea de noi locuri de munca, generatoare de

bunastare;

Stimularea comunitatilor locale prin oferirea unor facilitati, scutiri de taxe s i

impozite pentru implicarea în actiuni investitionale în domeniul turismului rural si

al agroturismului;

Formar ea si reconversia profesionala a membrilor comunitatilor locale prin

organizarea de cursuri de formare si pregatire profesionala pentru a putea face fata

exigentelor turismului rural si pentru a raspunde cât mai bine nevoilor turistilor;

Îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite si diversificar ea gamei de produse

turistice;

Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri pentru a permite accesul rapid în

zona, a celei de telecomunicatii si a utilitatilor publice (canalizare, alimentare cu

apa, cu energie termica si electrica) pentru a asigura turis tilor confortul pentru

petrecerea unei vacante placute;

Cresterea numarului de unitati sanitare, în fiecare sat trebuind sa existe minim un

punct de asistenta medicala. Totodata, se impune dotarea acestora cu aparatura

moderna si per formanta;

Realizarea unor campanii de promovare prin mass-media, sau prin participarea la

manifestari expozitionale interne i externe;

Practicarea unui turism ecologic prin crearea unor rezervatii naturale i o mai buna

conservare a celor existente precum si prin diversificarea gamei de produse naturale

oferite;

58

Cresterea numarului de puncte de informare si marcarea traseelor cu indicatori

pentru o mai buna orientare a turis tilor;

Promovarea Tarii Hategului cu prezentarea specificului traditiilor, originalitatii

portului, mestes ugurilor si artei populare, a specificului gastronomic prin

introducerea acestei zone în cât mai multe circuite turistice si în oferta cât mai

multor agentii de turism.

Crearea si promovarea unor programe turistice cu tema „Folclor si etnografie în

Tara Hategului”, care sa fructifice traditiile, obiceiurile, istoria evolutiei poporului

român pe aceste meleaguri, prin organizarea de spectacole si parade ale portului

popular.

Crearea mai multor spatii de cazare de diferite tipuri (pensiuni rurale, pensiuni

agroturistice, hanuri, etc.) care sa asigure baza tehnico-materiala specifica

turismului rural si sa ofere turi tilor posibilitatea de a alege unitatea de cazare;

Intensificarea comertului cu suveniruri, cu obiecte mestesugaresti si de artizanat.

În concluzie, Tara Hategului este o zona cu un trecut împânzit cu multe schimbari

ce au dus la formarea statului român, o zona mirifica în care or ice om si-ar dori sa se

piarda, sa uite de sine.

Pe baza celor prezentate în lucrare, se poate spune ca turismul din Tara Hategului,

este la începuturile sale. Dar daca se pune mai mult accent pe promovarea zonei,

promovarea si sustinerea artei populare si dezvoltarea infrastructurii, Tara Hategului poate

deveni suportul desfa urarii unor afaceri profitabile în sfera turismului.

59

BIBLIOGRAFIE

1.

Balaure Virgil, Popescu Ioana Cecilia, Serbanica Daniel,

Tehnici promotionale

,

Editura Metropol, Bucuresti, 1994.

Balaure Virgil, Popescu Ioana Cecilia, Serbanica Daniel,

Tehnici promotionale:

2.

probleme, analize, studii de caz

, Editura Uranus, Bucuresti, 1999.

Economia turismului si mediul

3.

Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara,

înconjurator

, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

4.

Burnet J. John,

Promotion Management. A Strategic Approach

,

editia a II-a

, Editura

West Publishing Company, St Paul, 1988.

, Editura Tehnopress, Iasi, 2005.

5.

Butnaru Gina-Ionela,

Marketing turistic

6.

Diaconescu Alexandru,

Forurile Sarmizegetusei

, Cluj-Napoca, 2010.

7.

Dobrei Florin,

Bisericile ortodoxe hunedorene

, Editura Eftimie Murgu, Re i a 2011.

8.

Engel F. James, Warsha R. Martin, Kinnear C. Thomas,

Promotional Strategy:

Managing the Marketing Communications Process, editia a VII -a

, Editura Longman

Higher Education, S.U.A., 1994.

, Editura Irecson, Bucuresti, 2004.

9.

Henche Blanca Garcia,

Marketing în turismul rural

10.

Holloway J. Ch.,

The Business of Tourism

, Editura Pitman Publishing, London, 1994.

11.

Lazar Ioachim,

Hateg – Istorie, cultura si civilizatie

, Editura Polidava, Deva, 1997.

12.

Lupu Nicolae,

Hotelul – Economie si management

, Editura All Beck, Bucuresti, 2005.

Malina Ioan Marin,

La umbra Sarmizegetusei Romane, Basilica din Densu , Reflexii

13.

istorice i liturgice inspirate de o carte tiparita la Viena în 1775

, Editura „Mihai

Eminescu”, Oradea, 1997.

Oficiul Na ional de Turism Carpa i,

Mun ii Retezatului, România

14.

, Editura Oficiul

Na ional de Turism Carpa i, Bucuresti, 1960.

15.

Orzan Gheorghe, Orzan Mihai,

Cybermarketing

, Editura Uranus, Bucuresti, 2007.

16.

Pescaru Adriana, Pescaru Eugen,

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

, Deva 2000.

17.

Pistori Rozalia,

Hunedoara – Un colt de lume româneasca

, Editura Promun, Arad,

2007.

18.

Ralph S. Alexander, American Marketing Association. Committee on Definitions,

Marketing Definitions: A Glossary of Marketing Terms-Chicago

, Editura American

Marketing Association, S.U.A., 1960.

19.

Rusu Adrian Andrei,

Castelarea Carpatica

, Cluj-Napoca, 2005.

Monumente medievale din ara Ha egului

20.

Rusu Adrian Andrei,

, Cluj-Napoca, 2008.

60

Snack Oskar, Baron Petre, Neacsu Nicolae,

21.

Economia Turismului

, Editura Expert,

Bucuresti, 2003.

22.

Voledi I.,

Drumuri în Ha eg

, Bucure ti, 1971.

23.

*** – Consiliul Jude ean Hunedoara, www.cjhunedoara.ro.

24.

*** – Institutul National de Statistica, www.insse.ro.

25.

*** – Geoparcul Dinozaurilor – Tara Hategului, www.hateggeoparc.ro.

26.

*** – Parcul National Retezat, www.retezat.ro.

27.

*** – Wikipedia, www.wikipedia.org.

61

ANEXE

Anexa nr. 1. Rezolvarea tabelului nr. 3.6 (Analiza turistilor cazati

în unitatile de cazare turistica)

1.

= y

– y

–

sporul cu baza fixa

i/1

i

1

= 4.04 – 4.04 = 0

2009/2009

= 4.55 – 4.04 = 0.51

2010/2009

= 4.57 – 4.04 = 0.53

2011/2009

= 4.07 – 4.04 = 0.03

2012/2009

= 3.62 – 4.04 = -0.42

2013/2009

sporul cu baza în lant

2.

= y

– y

–

i/i-1

i

i-1

= 0

2009/2008

= 4.55 – 4.04 = 0.51

2010/2009

= 4.57 – 4.55 = 0.02

2011/2010

= 4.07 – 4.57 = -0.5

2012/2011

= 3.62 – 4.07 = -0.45

2013/2012

y

I

=

· 100

indicele de evolutie cu baza f ixa

3.

–

i

i/1

y

1

I

= 4.04

2009/2009

4.04 · 100 = 100%

I

= 4.55

2010/2009

4.04 · 100 = 112.62%

I

= 4.57

2011/2009

4.04 · 100 = 113.12%

I

= 4.07

2012/2009

4.04 · 100 = 100.74%

I

= 3.62

2013/2009

4.04 · 100 = 89.60%

y

I

=

· 100

4.

–

indicele de evolutie cu baza în lant

i

i/i-1

y

i 1

I

= 0

2009/2008

I

= 4.55

2010/2009

4.04 · 100 = 112.62%

I

= 4.57

4.55 · 100 = 100.44%

2011/2010

I

= 4.07

2012/2011

4.57 · 100 = 89.06%

I

= 3.62

4.07 · 100 = 88.94%

2013/2012

ritmul de evolutie cu baza fixa

5.

R

= I

– 100% –

i/1

i/1

R

= 100%

– 100% = 0%

2009/2009

R

= 112.62%

– 100% = 12.62%

2010/2009

R

= 113.12%

– 100% = 13.12%

2011/2009

R

= 100.74%

– 100% = 0.74%

2012/2009

R

= 89.60%

– 100% = -10.4%

2013/2009

6.

R

= I

– 100% –

ritmul de evolutie cu baza în lant

i/i-1

i/i-1

R

= 0

2009/2008

R

= 112.62%

– 100% = 12.62%

2010/2009

R

= 100.44% – 100% = 0.44%

2011/2010

R

= 89.06% – 100% = -10.94%

2012/2011

R

= 88.94% – 100% = -11.06%

2013/2012

?

y

7.

y

¯ =

–

media seriei, unde n reprezinta numarul de ani

i = 1

n

n

4.04 4.55 4.57 4.07 3.62

y

¯ =

= 4.17

5

¯=

?

– ?

sporul mediu de evolutie

8.

–

?

1

?-1

¯=

3.62-4.04

= 0.105

5-1

?

?¯ = v

9.

–

indicele mediu de evolutie

? 1

?

?

1

3.62

?¯ = v

= 0.90

= 0.97

4

4

4.04

10.

?¯ = ? ¯ 1

–

ritmul mediu de evolutie

?¯ = 0.97 1 = 0.03

Anexa nr. 2. Rezolvarea tabelului nr. 3.7 (Metoda sporului mediu)

¯= 0.105

Din anexa 1 se cunosc:

;

y

¯ = 4.17

;

¯ · ?

1.

? = ?

1

?

?

= 4.04 0 = 4.04

2009

?

= 4.04 0.11 = 3.93

2010

?

= 4.04 0.21 = 3.83

2011

?

= 4.04 0.32 = 3.72

2012

?

= 4.04 0.42 = 3.62

2013

?

= 4.04 0.53 = 3.51

2014

?

= 4.04 0.63 = 3.41

2015

?

= 4.04 0.74 = 3.3

2016

?

= 4.04 0.84 = 3.2

2017

?

= 4.04 0.95 = 3.09

2018

2.

( ?

?

)

2

?

?

( ?

?

)

= (4.04 4.04)

= 0

2

2

2009

2009

( ?

?

)

= (4.55 3.93)

= 0.38

2

2

2010

2010

( ?

)

?

= (4.57 3.83)

= 0.55

2

2

2011

2011

( ?

)

?

= (4.07 3.72)

= 0.12

2

2

2012

2012

( ?

?

)

= (3.62 3.62)

= 0

2

2

2013

2013

( ?

?

– ?

)

2

3.

? = v

–

abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de seria reala

?

?

? 1

?

( ?

?

)

– ?

2

1.05

? = v

= v

= 0.21

? 1

?

?

?

5

?

? =

· 100

4.

–

coeficientul de variatie

?¯

? = 0.21

4.17 · 100 = 5.04%

Anexa nr. 3. Rezolvarea tabelului nr. 3.7 (Metoda indicelui mediu)

Din anexa 1 se cunosc:

?¯ = 0.97

;

y¯ = 4.17

;

1.

y = y

· I¯

t

i

1

?

= 4.04 · 1 = 4.04

2009

?

= 4.04 · 0.97 = 3.92

2010

?

= 4.04 · 0.94 = 3.80

2011

?

= 4.04 · 0.91 = 3.68

2012

?

= 4.04 · 0.89 = 3.60

2013

?

= 4.04 · 0.86 = 3.47

2014

?

= 4.04 · 0.83 = 3.35

2015

?

= 4.04 · 0.81 = 3.27

2016

?

= 4.04 · 0.78 = 3.15

2017

?

= 4.04 · 0.76 = 3.07

2018

( ?

)

5.

?

2

?

?

( ?

?

)

= (4.04 4.04)

= 0

2

2

2009

2009

( ?

?

)

= (4.55 3.92)

= 0.40

2

2

2010

2010

( ?

?

)

= (4.57 3.80)

= 0.59

2

2

2011

2011

( ?

)

?

= (4.07 3.68)

= 0.15

2

2

2012

2012

( ?

)

?

= (3.62 3.60)

= 0

2

2

2013

2013

( ?

?

– ?

)

2

2.

? = v

–

abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de seria reala

?

?

? 1

?

( ?

?

– ?

)

2

1.14

? = v

= v

= 0.23

?

?

? 1

?

5

?

? =

· 100

coeficientul de variatie

6.

–

?¯

? = 0.23

4.17 · 100 = 5.52%

Anexa nr. 4. Rezolvarea tabelului nr. 3.7 (Metoda trendului)

1.

? = y¯ = 4.17 ? ? ? ? ? ? ?;

?

?

-1.32

? =

=

= 0.13

?

?

?

2

10

?

2.

?

= ? ? · ?

?

?

?

= 4.17 0.26 = 4.43

2009

?

= 4.17 0.13 = 4.3

2010

?

= 4.17 0 = 4.17

2011

?

= 4.17 0.13 = 4.04

2012

?

= 4.17 0.26 = 3.91

2013

?

= 4.17 0.39 = 3.78

2014

?

= 4.17 0.52 = 3.65

2015

?

= 4.17 0.65 = 3.52

2016

?

= 4.17 0.78 = 3.39

2017

?

= 4.17 0.91 = 3.26

2018

( ?

)

3.

?

2

?

?

( ?

?

)

= (4.04 4.43)

= 0.15

2

2

2009

2009

( ?

?

)

= (4.55 4.3)

= 0.06

2

2

2010

2010

( ?

)

?

= (4.57 4.17)

= 0.16

2

2

2011

2011

( ?

)

?

= (4.07 4.04)

= 0

2

2

2012

2012

( ?

?

)

= (3.62 3.91)

= 0.08

2

2

2013

2013

( ?

?

– ?

)

2

4.

? = v

–

abaterea medie patratica a seriei ajustate fata de seria reala

?

?

? 1

?

( ?

?

)

– ?

2

0.45

? = v

= v

= 0.09

?

?

? 1

?

5

?

? =

· 100

coeficientul de variatie

5.

–

?¯

? = 0.09

4.17 · 100 = 2.16%

Anexa nr. 5. Exemple harti si ghiduri turistice

Harta: 20 de locuri de vizitat în Tara Hategului

Harta: Locuri de vizitat în Geo parcul Dinozaurilor – Tara Hategului

Harta: Tara Hategului

Model de harta plianta

Exterior

Interior

Anexa nr. 6. Exemple de pliante, cataloage, ilustrate si vederi

Pliante, ilustrate si vederi, fluturasi.

Interiorul unui material de co municare, promovare si informare, numit de autori “album turistic”.

Pliant cu doua falturi

Exterior

Interior