EVOLUȚIA SPAȚIAL – TEMPORALĂ A CARTIERULUI ZORILOR DIN CLUJ-NAPOCA Coordonator științific, Absolvent, Conf.univ.dr Fodorean Ioan Borzan… [308877]

[anonimizat], CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat] A [anonimizat], Absolvent: [anonimizat].univ.[anonimizat]-Napoca, 2016

Cuprins

1. [anonimizat] 2

2. Introducere 3

3. Descrierea arealului analizat 7

3.1 Localizare 7

3.2 Istoric 8

3.3 Puncte de interes în cartierul Zorilor 9

4. Realizarea bazei de date 10

4.1 Selectare materialelor cartografice pentru realizarea bazei de date 10

4.2 Georeferențierea planurilor topografice 11

4.3 Digitizarea elementelor analizate 12

5. Realizarea hărților pentru analiza comparativă 14

5.1 Realizarea hărților privind relieful 14

5.2 Realizarea hărților privind evoluția infrasctructurii și a clădirilor 23

6. Analiza comparativă asupra cartierului Zorilor între anii 1975-2009 24

6.1 Sectorul Zorilor în anul 1975 24

6.2 Sectorul Zorilor Sud în anul 1975 26

6.3 Sectorul Zorilor în anul 2009 29

6.4 Sectorul Zorilor Sud sau Cartierul Europa în anul 2009 32

6.5 Analiză comparativă asupra dinamicii clădirilor între anii 1975-2009 34

7. Schimbări survenite între cele două perioade de timp 37

7.1 Schimbări datorate evoluției infrastructurii între cele două perioade 37

7.2 Schimbări datorate construcțiilor de clădiri noi 38

8. Deficiențe prezente în cartierul Zorilor 39

9. Perspective în dezvoltarea cartierului Zorilor 41

10. Concluzie 42

11.BIBLIOGRAFIE 43

1. [anonimizat] 1. Harta localizării cartierului Zorilor 7

Figură 2. Dimenisunea trapezelor folosite 10

Figură 3. Unealta Rectify 12

Figură 4. Harta curbelor de nivel 15

Figură 5. Profil topografic longitudinal 16

Figură 6. Harta dispunerii reliefului 17

Figură 7. Harta treptelor de elevație 18

Figură 8. Model 3D văzut din estul cartierului 19

Figură 9. Modelul 3D văzut din vestul cartierului 20

Figură 10. Cartierul Zorilor în anul 1975 21

Figură 11. Cartierul Zorilor în anul 2009 22

Figură 12. Complexul studențesc Hașdeu în 1970 24

Figură 13. Piața Păcii în anul 1970 25

Figură 14. Strada Piezișă în anul 1970 25

Figură 15.Colțul străzii Republicii cu strada Observaotrului în anul 1970 26

Figură 16. Sectorul Zorilor în anul 1975 27

Figură 17. Sectorilor Zorilor Sud în anul 1975 28

Figură 18. [anonimizat] a cartierului Zorilor 29

Figură 21. Construcție nouă în sectorul Zorilor Sud 32

Figură 22. Sectorul Zorilor Sud în anul 2009 33

Figură 23. Dinamica clădirilor noi între anii 1975-2009 35

Figură 24. Dinamica clădirilor noi între anii 1975-2009 36

Figură 25. Aglomerația de pe strada Observatorului 40

Tabelul 1.Prețurile medii solicitate pentru apartamentele noi și vechi din Cluj Napoca……………….34

2. Introducere

Această lucrare își propune a fi o [anonimizat] a [anonimizat], din punct de vedere al dinamicii clădirilor și al dezvoltării infrastructurii între două perioade de timp, T1, respectiv T2, T1 fiind anul 1971, iar T2 reprezintă anul 2013. [anonimizat].

Pentru început s-a delimitat zona asupra căreia s-a [anonimizat], în conformitate cu Hotărârea nr. 107/2012, care se referă la zonarea municipiului Cluj-Napoca. Pentru aceasta s-a creat un poligon care delimitează cartierul Zorilor de cartierele învecinate, cunoscând astfel în mod exact arealul care se va analiza în această lucrare.

Georeferențierea foilor de hartă, crearea bazei de date și realizarea hărților folosite pentru analiza comparativă, a fost posibilă datorită utilizării programelor de tip Sistem Informațional Geografic (G.I.S), mai exact a suitei de programe ArcGIS, versiunea 10.2.2 . În cadrul acestei suite de software s-au folosit mai multe programe pentru a realizarea procedeelor enumerate mai sus, printre care ArcMap, ArcCatalog și ArcScene.

Pentru această analiză s-a creat o bază de date vectorială, realizată pe suportul diverselor materiale cartografice, de tipul hărților topografice la diferite scări și a celor mai recente ortofotoplanuri. După crearea bazei de date s-au realizat mai multe tipuri de hărți pentru a evidenția în cel mai clar mod evoluția diferitelor elemente analizate. Accentul s-a pus pe urmărirea dezvoltării infrastructurii și a dinamicii clădirilor din arealul studiat, între cele două perioade stabilite.

S-a ales împărțirea cartierului în două sectoare, sectorul Zorilor, la nord de str. Observatorului și sectorul Zorilor Sud sau cartier Europa, la sud de str. Observatorului. Acest lucru s-a făcut datorită mărimii cartierului, în hărțile A4 care cuprind tot cartierul nu s-ar fi putut deosebi situația și dinamica caselor din partea nordică a cartierului.

S-a ales acest interval de timp, din prisma faptului că reflectă evoluția cartierului Zorilor dintr-o zonă rurală într-una urbană, în urma industrializării orașului și al urbanizării dintre anii 1970 și 1990, dar în același timp se va observa în ce fel s-a extins cartierului pe timpul boom-ului imobiliar dintre anii 2004 și 2008.

La final, pe baza diferitelor hărți realizate pentru arealul analizat, se va putea compara dinamica clădirilor, evoluția infrastructuii între cele două perioade și felul în care s-a schimbat cartierul Zorilor între anii 1975-2009. Se vor putea observa zonele în care s-au construit cele mai multe clădiri și s-au dezvoltat cel mai mult în ultima perioadă de timp și zonele care s-au menținut mai „aerisite”, predominând casele în continuare.

Figură 1. Harta localizării cartierului Zorilor

3. Descrierea arealului analizat

3.1 Localizare

Conform Hotărârii nr. 107/2012, municipiul Cluj-Napoca este împărțit în mai multe zone, după cum urmează:

Zona I

Centrală – limite str. Coșbuc, str. Clinicilor, P-ța Lucian Baga, str. Avram Iancu, P-ța Baba Novac, P-ța Ștefan cel Mare, P-ța Avram Iancu, str. Cuza-Vodă, P-ța Mihai Viteazu, str. I.P. Voitești, str. Traian, str. Vrăbiilor, str. Scurtă, str. Căii Ferate, P-ța Gării, str. Mecanicilor, str. Emil Racoviță, str. Splaiul Independenței, mal Someș paralel cu str. Dragalina

Cartier Dâmbu Rotund –limite str. Valea Chintăului, str. Oașului, str. Gării, str. Fabricii de Chibrituri, str. Maiakovski, Valea Nadășului

Zona II

Cartier Mărăști – limite str. Traian Moșoiu, str. Năsăud, str. Inău, str. Progresului, Calea Dorobanților, str. Teodor Mihaly,str. Sarmisegetuza, str. Dunării, str. Tulcea, str. Streiului, str. Răsăritului, str. Fabricii, mal Somes, str. Oașului, str. Traian, str. Iașilor

Zona III

Cartier Gheorgheni – limite str. Calea Turzii, P-ța Baba Novac, str. Str. General Traian Moșoiu, str. Năsăud, str. Coastei,str. Inău, str. Teodor Mihaly, str. Sarmisegetuza, Cartodrom, str. Alexandru Vaidavoievod și străzile adiacente.

Zona IV

Cartier Mănăștur – limite Valea Gârbăului, Aleea Negoiu, Aleea Bâlea, str. Frunzișului + străzi adiacente, Calea Mănăștur, str. George Coșbuc, str. Spalaiul Independenței de la Parcul Central,mal Someș – parcul Rozelor

Zona V

Cartier Grigorescu – limite str.Paul Ioan, B-dul 1 Decembrie 1918, str. Gavril Muzicescu, str. Mamaia, str. Dragalina, str. Eremia Grigorescu, str. Emil Racoviță, str. Mecanicilor, str. Maiakovski, valea Nadășului,

Zona VI

Cartier Zorilor – limite str. Frunzișului, str. Gheorghe Dima, str. Mărginașe, str. Piezișă, str. B. P. Hașdeu, str. Clinicilor, P-ța Lucian Blaga- str. Victor Babeș și str. Republicii, str. Avram Iancu, Calea Turzii, str. Eugen Ionesco + străzi adiacente,

Zona VII

Cartier Someșeni – limite str. Oașului-B-dul Muncii, str. Fabricii, str. Răsăritului, str. Streiului, str. Dunării, Calea Someșeni + străzile adiacente.

Cartierul Zorilor se învecinează în nord cu zona centrală și semi-centrală, la est cu cartierul Bună Ziua, în nord-est cu cartierul Andrei Mureșanu și în vest cu cartierul Mănăștur. Datorită lungimii străzii Eugen Ionesco, cartierul Zorilor este cel mai sudic cartier din municipiul Cluj-Napoca.

3.2 Istoric

Până în anii '80, în locul în care azi se găsește cartierul Zorilor, era un cartier mic, cu caracter rural, numit cartierul Sinuța. Aici nu se găseau blocuri, doar case și câteva cămine studențești, iar drumurile care făceau legătura cu celelalte cartiere erau drumuri de țară, neasfaltate. La sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80 s-a început urbanizarea cartierului, iar în aproximativ trei ani a fost ridicat cel mai nou cartier socialist din Cluj-Napoca, primind numele de cartierul Zorilor.

Cartierul Zorilor este împărțit în două sectoare, zona Zorilor, de la str. Observatorului spre nord și zona Zorilor Sud sau cartier Europa, la sud de str. Observatorului. În zona Zorilor, în partea de nord a cartierului, predomină casele și vilele iar spre centrul cartierului blocurile de 4, 8 sau 10 etaje, dotate cu 1-4 camere. Cartierul Europa sau Zorilor Sud este o parte dezvoltată recent, mărginită de str. Observatorului, str. Eugen Ionesco și Calea Turzii, în ultimii 10 ani ajungând să fie o zonă de interes major pe piața imobiliarelor. În nordul cartierului se află mai multe universități și facultăți ale acestora, iar acest factor contribuie la alegerea făcută de studenții care aleg să locuiască în cartierul Zorilor. Sediile mai multor firme de pe Calea Turzii, supermaket-urile, spitalele, universitățile, liceele și locuințele noi fac ca zona să fie foarte căutată de persoanele care vor să își achiziționeze o locuință într-unul din cartierele clujene. Pe lângă acestea, în cartier se găsește și Grădina Botanică „Alexandru Borza”, o oază de relaxare în interiorul calvarului urban.

3.3 Puncte de interes în cartierul Zorilor

Cartierul Zorilor este un cartier care nu duce lipsă de atracții turistice și puncte de interes. Dintre acestea, cele mai importante sunt Grădina Botanică ,,Alexandru Borza”, Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, Parcul ,,Iuliu Prodan”, cimitirul Hajongard și alte obiective ce țin de turismul medical în oraș. Datorită numeroaselor cămine studențești aparținând de Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în cartier, zona este animată de studenți și tineri atât pe parcursul zilei, cât și pe cel al nopții, aceștia petrecându-și timpul liber în diferitele restaurante și cluburi de noapte.

Grădina Botanică ,,Alexandru Borza”

Grădina Botanică din Cluj este o instituție științifică și didactică de prestigiu, care este subordonată Universității Babeș-Bolyai. Bazele acestei instituții au fost puse de către profesorul Alexandru Borza în 1920, cel care a elaborat planurile Grădinii împreună cu Kornél Gürtler. Grădina se întinde pe o suprafață de 14 hectare și conține pe teritoriul său un număr de aproximativ 10.000 de specii de plante de pe întreg mapamondul.

Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca

Observatorul Astronomic este o altă insituție aparținătoare de Universitatea Babeș-Bolyai care merită vizitată. Instituția are o istorie de mai mult de 80 de ani, primele observații astronomice fiind făcute în anul 1920. Aparținând Universității Babeș-Bolyai, cursurile de astronomie sunt deschise pentru studenții Facultății de Matematică și Informatică și pentru cei de la Facultatea de Fizică, în incinta observatorului existând și o bibliotecă ce conține mai mult de 16.000 de titluri.

Parcul ,,Iuliu Prodan”

Inaugurat în anul 2012, Parcul ,,Iuliu Prodan" a fost amenajat în urma unui parteneriat încheiat între Consiliul local Cluj-Napoca și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. În cadrul asocierii, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a pus la dispoziție o suprafață de 6 hectare, unde s-a amplasat parcul și o grădină agrobotanică, iar Primăria Cluj-Napoca s-a ocupat de amenajările necesare.

Una dintre cele mai practicate forme de turism din Cluj-Napoca este turismul medical. Fiind un centru medical important al țării, mii de oameni aleg orașul Cluj-Napoca pentru investigații medicale sau tratament în spitalele de stat sau zecile de policlinici private din oraș.

4. Realizarea bazei de date

4.1 Selectare materialelor cartografice pentru realizarea bazei de date

Pentru realizarea bazei de date s-au folosit diverse tipuri de materiale cartografice, în funcție de disponibilitatea lor pentru perioadele respective. Pentru T1, sau anul 1975, s-au ales trei trapeze de plan topografic fundamental, la scara 1:5000 care acopera toată suprafața teritoriului analizat, iar pentru T2, sau anul 2009, s-a folosit un ortofotoplan cu rezoluție de 50 cm, la scara 1:5000.

Planurile topografice 1:5000 au fost realizate pe baza aerofotografierii din anul 1971, originalul de teren s-a executat în anul 1974, nivelmentul a fost realizat de Departamentul Topografic Militar în anul 1966, iar originalul de editură s-a întocmit în anul 1975. Planurile topografice au fost realizate de către Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea teritoriului.

Figură 2. Dimenisunea trapezelor folosite

Au fost folosite planurile topografice cu următoarele nomenclaturi: L-34-48-C-a-4-III, L-34-48-C-a-4-IV, respective L-34-48-C-c-2-I. Acestea au fost realizate la scara 1:5000, ceea ce înseamnă că 1 centimetru pe hartă este echivalentul la 50 de metri în teren.

Ortofotoplanul a fost produs de către Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară în anul 2009, are rezoluția de 50 cm la scara 1:5000 în sistem de proiecție Stereografică 1970, realizat în bandă spectrală RGB, cu o precizie de ± 1,5 m.

4.2 Georeferențierea planurilor topografice

Georeferențierea este procesul prin care unei hărți digitale i se atribuie un set de coordonate geografice reale și o proiecție cartografică. În cazul de față, planurile topografice fiind în format raster, georeferențierea a constat în localizarea cu precizie maximă a unor pixeli dispersați pe imagine cărora li s-au asociat coordonatele geografice cunoscute dinainte. Coordonatele geografice ale celorlalți pixeli se vor calcula pe baza formulelor de transformare, în funcție de coordonatele atribuite. Georeferențierea se realizează cu ajutorul unui software de tip G.I.S. (Geographical Information System), un sistem folosit pentu modelarea informației geografice, proceselor și structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea ințelege, analiza și gestiona resurse și facilități. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze de date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi interogată și analizată.

În cazul de față, pentru realizarea procesului de georeferențiere și pentru crearea bazei de date, conform căreia s-au realizat hărțile pentru comparația aceasta, s-a folosit suita de programe ArcGIS, una dintre cele mai performate software-uri de tip G.I.S. în momentul de față, produsă de către Environmental Systems Research Institute (Esri), liderul mondial în domeniul G.I.S.. Suita de programe ArcGIS pune la dispoziția utilizatorului zeci de unelte pentru analiza spațială, gestionarea bazelor de date spațiale, editarea lor și crearea hărților, folosind bazele de date spațiale. În același timp, oferă suport pentru mai mult de 70 de formate de date, permite integrarea foarte ușor a tuturor tipurilor de date pentru vizualizare și analiză și posedă un set larg de instrumente pentru gestionarea datelor geografice, tabelare și a metadatelor precum și instrumente pentru managementul datelor.

Pentru georeferențierea planurilor topografice s-a utilizat suita de programe ArcGIS, mai exact programul ArcMap. În cadrul acestui software, s-a folosit unealta Rectify din bara de unelte Georeferencing. Cu ajutorul aceastei unelte s-au adăugat puncte de control în marginile cadrului gradat folosind comanda ,,Add control points”, iar acestor puncte de control li s-au atribuit coordonatele geografice cunoscute de pe foile de hartă. În final, în funcție de coordonatele asociate punctelor de control, programul atribuie o proiecție cartografică și coordonate pe toata suprafața foii de hartă.

Figură 3. Unealta Rectify

Nu a fost nevoie de georeferențierea ortofotoplanului folosit pentru această analiză, deoarece acestuia i-au fost atribuite coordonate de către producătorul ei, iar fișierul .prj, care stochează informațiile legate de sistemul de proiecție era deja existent.

4.3 Digitizarea elementelor analizate

În urma atribuirii proiecției cartografice pentru planurile topografice folosite, a fost posibilă digitizarea elementelor relevante pentru această analiză, acestea fiind infrastructura, respectiv construcțiile. Datele privind relieful s-au generat din modelul digital de elevație al terenului, realizată pe baza datelor din SRTM.

Pentru digitizare s-a folosit suita de programe ArcGIS, la fel ca și în cazul georeferențierii. Primul pas a fost crearea unui poligon pentru delimitarea arealului studiat, prin trasarea laturilor poligonului pe axul străzilor care mărginesc cartierul Zorilor. După acest pas s-a creat un Personal Geodatabase pentru o manipulare mai eficientă a bazei de date, iar în interiorul acestuia s-au creat Feature Class-uri de tip poligon, în proiecție Stereografică 1970, pentru fiecare element analizat în parte și pentru conturul cartierului Zorilor. Acest pas s-a realizat în programul ArcCatalog, prin următorii pași: în interiorul programului ArcCatalog, New => Personal Geodatabase, în interiorul Personal Geodatabase-ului s-au creat patru Feature Class-uri de tip poligon, New => Feature Class, iar în fereastra apărută s-a introdus numele Feature Class-ului și tipul acestuia, în cazul de față Polygon features, iar după acest pas s-a ales sistemul de proiecție Stereo70).

Utilizând programul ArcMap, s-au introdus aceste Feature Class-uri în spașiul de lucru și folosind unealta ,,Editor” din bara de unelte s-a început digitizarea efectivă a elementelor din interiorul poligonului care delimitează cartierul Zorilor, de pe planurile topografice și de pe ortofotoplan, prin comanda ,,Create Features”. În cazul infrastructurii s-au digitizat separat mai multe sectoare de drum pentru o reprezentare cât mai exactă a acesteia, iar în final, din poligoanele rezultate s-a creat doar unul singur pentru toată infrastructura, folosind unealta ,,Dissolve” din bara de unelte Geoprocessing. Pentru digitizarea construcțiilor s-a folosit atât poligon, cât și forma de pătrat pentru clădirile cu o suprafață mai mare.

În urma digitizării s-au creat două Feature Class-uri de tip poligon pentru reprezentarea infrastructurii și două Feature Class-uri de tip poligon pentru reprezentare clădirilor. Prin consultarea tabelelor atribut ale Feature Class-urilor se observă un număr aproximativ 1000 de poligoane reprezentând clădiri în anul 1975, respectiv un număr de aproximativ 2000 de poligoane pentru anul 2009.

5. Realizarea hărților pentru analiza comparativă

5.1 Realizarea hărților privind relieful

Hărțile reprezintă componente fundamentale ale investigației geografice și din aceasta cauză hărțile geomorfologice au fost folosite pentru a ilustra distribuția spațială a formelor de relief și a proceselor geomorfologice. Relieful este suport pentru amenajare; este factor care restricționează sau favorizează lucrările de amenajare prin morfologia, morfometria și morfodinamica formelor de relief; este elementul cadrului natural în funcție de care se iau decizii și care este modificat atunci când se intervine asupra altor componente; … suprafețele pretabile pentru o anumită utilizare; la procesele care afectează formele de relief sau care pot fi declanșate în condițiile unei utilizări incorecte sau excesive a unor resurse; la măsurile ce trebuie adoptate pentru a stopa procesele geomorfologice în vederea reintegrării în circuitul agricol sau silvic a suprafețelor, etc.( MANEA, ȘTEFANIA-ANEMARIA, 2011, p.4)

Pentru a se putea efectua o analiză cât mai amplă a cartierului Zorilor, s-a ales realizarea unor hărți ale reliefului care reprezintă altimetria, dispunerea reliefului și treptele de elevație. Ca suport pentru realizarea hărților privind relieful s-a folosit SRTM-ul.

Shuttle Radar Topography Mission (SRTM) este un proiect de realizare a unui model numeric altimetric global, utilizînd datele colectate de un senzor radar montat la bordul navetei spațiale Endeavour. Proiectul, coordonat de NASA (National Aeronautics and Space Administration) și NGA (National Geospatial-Intelligence Agency), a urmărit realizarea și distribuția datelor la rezoluții de 90 de metri (SRTM90) și 30 de metri (SRTM30).

Din datele spațiale SRTM30 valabil pentru România, folosind unealta ,,Extract by mask” din programul ArcMap, s-a decupat arealul asupra căreia se realizează analiza spațial-temporală și utilizând unealta ,,Contour” din Spatial Analyst Tools s-au generat curbele de nivel pentru arealul respectiv. Dupa generarea curbelor de nivel s-a realizat harta curbelor de nivel cu echidistanță de 1 metru. Curbele de nivel sunt linii care unesc punctele cu aceeași valoare altimetrică. Ele reprezintă proiecția unui plan de referință a intersecției suprafeței formelor de relief cu plane paralele, orizontale, echidistante. Planul de referință pentru suprafața topografică a uscatului îl reprezintă de obicei nivelul 0 al mării sau al oceanului planetar, în cazul nostru fiind nivelul 0 al Mării Negre.

Figură 4. Harta curbelor de nivel

Consultând harta curbelor de nivel se poate observa diferența dintre zona cu cea mai mică altitudine, respectiv altitudinea maximă din cartierul Zorilor. Prin dispunerea curbelor de nivel se poate vedea zona în care suprafața este relativ plană, panta având o valoare ungiulară mai mică, acest lucru observându-se în zona în care curbele sunt mai rare, iar în zona în care curbele de nivel sunt foarte apropiate unele de altele valoarea unghiulară a pantei este mai mare. Pe baza curbelor de nivel se poate realiza un profil topografic longitudinal , util pentru studierea reliefului și pentru planificare teritorială.

Folosind unealta ,,Topo to Raster” din setul de unelte Spatial Analyst, secțiunea Interpolation, s-a creat un model digital de elevație (DEM), pe baza curbelor de nivel. Modelul Digital de Elevație (DEM) este un tablou ordonat de numere care reprezintă distribuția spațială a unor valori de altitudine măsurate deasupra unui nivel altimetric stabilit. Valorile altimetrice pot fi valori ale unor puncte din teren sau pot fi valori altimetrice medii ale unor porțiuni din terenul analizat.

Pentru realizarea hărții privind dispunerea reliefului și a treptelor de elevație s-a folosit DEM-ul, pentru care s-a realizat un layer de tip Hillshade. Acest tip de fișier raster permite o întelegere mai ușoară a reliefului prin evidențierea văilor, interfluviilor și culmilor și prin oferirea de informații privind gradul de iluminare sau umbrire, iar în același timp conferă hărții un aspect mai plăcut. Hillshade-ul se realizează folosind unealta ,,Hillshade” din setul de unelte Spatial Analyst Tools, secțiunea Surface. În câmpul de input se selectează DEM-ul, iar în câmpul de output locul unde se dorește a fi salvat fișierul.

După ce s-a obținut modelul digital de elevație și hillshade-ul pe baza lui, s-a realizat harta treptelor de elevație în programul ArcMap. Se adaugă prin comanda ,,Add Data” prima oară DEM-ul și pe urmă hillshade-ul, celui din urmă atribuindu-se tranparență de 70% în fereastra de Properties => Display => Transparency, pentru a conferi hărți un aspect mai plăcut. Pentru harta treptelor de elevație, s-a ales să se reprezinte prin cinci categorii de culori, diferența de nivel din cartierul Zorilor fiind de aproximativ 160 de metri.

Figură 6. Harta dispunerii reliefului

Figură 7. Harta treptelor de elevație

Relieful nu este o simplă alternanță de forme negative sau pozitive ale scoarței terestre. El este de important atât la munte, cât și la câmpie. Dintre metodele de reprezentare a reliefului nu se poate alege metoda perfectă pentru orice situație, însă fiecare este bună în anumite situații și poate deveni ineficientă în alte situații, iar combinând mai multe metode de reprezentare se poate prezenta relieful cât mai fidel realității.

Pentru o reprezentare cât mai corectă a reliefului din cartierul Zorilor din mai multe puncte de vedere s-au folosit mai multe metode de reprezentare. Pentru harta dispunerii reliefului s-a utilizat metoda umbririi, metodă în care relieful apare reprezentat prin tehnica umbririi, în funcție de panta terenului și expunerea sa, și metoda curbelor de nivel, metodă care folosește numai curbele de nivel asociate cu indicarea altitudinii izoliniilor. Folosite separat, ambele metode au avantaje și dezavantaje: metoda umbrelor este estetică, însă nu face referire la tipul reliefului, iar metoda curbelor de nivel dă dovadă de comensurabilitate, însă lipsește plasticitatea reprezentării.

Folosind programul ArcScene, s-a realizat un model 3D al cartierului Zorilor. Este un program de vizualizare 3D care permite utilizatorului să vizualizeze datele într-un mediu tridimensional. ArcScene permite suprapunearea mai multor straturi într-un spațiu cu trei dimensiuni. Entitățile sunt amplasate ținând cont de de elevația din geometria acesteia, de atribute și de proprietățile stratului respectiv. Datele cu referințe spațiale diferite vor fi proiectate într-o proiecție comună sau pot fi afectate folosind doar coordonate relative. ArcScene este deasemnea complet compatibil cu geoprocesarea datelor, furnizând mai multe opțiuni și funcții de analiză. Pentru evidențierea formelor de relief s-a utilizat o exagerare verticală de 10, iar datorită imposibilității de a reprezenta un model 3D al terenului, modelul s-a exportat în format 2D, văzut din mai multe unghiuri.

Figură 8. Model 3D văzut din estul cartierului

Figură 9. Modelul 3D văzut din vestul cartierului

Programul ArcScene poate fi foarte util în prezentarea reliefului unei țări sau unui areal de dimensiuni mai reduse, în industria extractivă, prin investigarea extracției a diferite tipuri de resurse naturale, în crearea modelului 3D virtual al unui oraș, în vederea urbanismului și al amenajării teritoriale și al folosirii terenurilor. ArcScene folosește DEM-urile sau datele de tip TIN (Triangulated Irregular Network) pentru reprezentarea 3D al terenului.

După ce s-au realizat hărțile reprezentând relieful, s-a trecut la realizarea a două hărți, care reprezintă elementele atropice (infrastructură, clădiri) în cadrul natural, în cele două perioade analizate. Pentru acesta s-au adăugat elementele antropice digitizate pe modelul digital de elevație al terenului, folosind programul ArcMap. Aceste două hărți arată cum s-au antropizat zonele în analizate și cum a influențat relieful evoluția infrastructuii în cartierul Zorilor între cele două perioade. Se vor observa diferențe majore între cele două perioade, întrucât dupa anii '70 s-a trecut la o industrializare forțată a orașelor după model sovietic.

Figură 10. Cartierul Zorilor în anul 1975

Figură 11. Cartierul Zorilor în anul 2009

5.2 Realizarea hărților privind evoluția infrasctructurii și a clădirilor

Pentru realizarea hărților privind evoluția infrastructurii și a dinamicii clădirilor s-au folosit elementele antropice, drumuri și clădiri, digitizate de pe materialele cartografice menționate anterior. Pentru anul 1975 s-au folosit patru planuri topografice fundamentale la scara 1:5000, iar pentru anul 2009 s-a folosit ortofotoplanul disponibil pentru acea perioadă.

În urma creării bazei de date s-a trecut la realizarea hărților. Pentru o mai bună vizualizare a evoluției elementelor analizate s-a împărțit cartierul în două sectoare, sectorul Zorilor, respectiv sectorul Zorilor Sud sau cartierul Europa, str. Observatorului fiind limita dintre cele două sectoare. S-a realizat un număr de 6 hărți, două pentru fiecare periodă, câte una pentru fiecare sector al cartierului.

Datorită faptului că pentru digitizarea elementelor analizate s-au folosit materiale și surse cartografice diferite există un decalaj de câțiva metri în cazul clădirilor, însemnând că acestea nu se suprapun cu exactitate. Acest fapt însă, nu este un impediment pentru realizarea analizei-comparative al infrastructurii și a clădirilor.

S-a ales să nu se adauge informații legate de relief pe hărți, accentul fiind pus pe evoluția infrastructurii și a clădirilor între două perioade. În cazul în care antropizarea zonei avea ca rezultat modificarea drastică a reliefului din cartierul Zorilor, analiza s-ar fi efectuat dintr-o perspectivă care urmărea cu o importanță mai mare influența morfologiei terenului în evoluția infrastructurii și a clădirilor. Deci, morofologia terenului și relieful nu s-a modificat masiv între cele două perioade și nu au avut loc procese de modelare ale terenului în dezvoltările imobiliare și edilitare din cartierul Zorilor.

6. Analiza comparativă asupra cartierului Zorilor între anii 1975-2009

6.1 Sectorul Zorilor în anul 1975

Înainte de urbanizarea forțată a cartierelor municipiului Cluj-Napoca din anii '80, pe dealul unde se află azi cartierul Zorilor, se afla un cartier de mici dimensiuni, numit Sinuța. Aceasta nu avea drumuri asfaltate, fiind legată de celelalte cartiere prin drumuri pietruite. În acest cartier nu erau blocuri, doar case, câteva spitale în partea nordică și câteva cămine studențești construite în anii '60.

Figură 12. Complexul studențesc Hașdeu în 1970 (Imagine preluată de pe pagina de facebook Vechiul Cluj)

Prima stradă asfaltată din acest cartier a fost str. Victor Babeș, situat în partea nord-estică a cartierului, în anii '70. Numărul preponderent de case, față de cel al clădirilor mai mari, cu etaj, dădea cartierului un aer ușor rural, în comparație cu cartierele în care predominau blocurile de apartamente.

Sinuța avea să rămână neschimbată până în anii '80, când s-a început ridicarea masivă de blocuri socialiste în oraș. În mai puțin de 3 ani de zile s-au ridicat blocurile proiectate de Emanoil Tudose, luând naștere cartierul Zorilor. Arhitectul Emanoil Tudose este cel care a proiectat majoritatea blocurilor socialiste construite în cartierele Mărăști, Mănăștur și Zorilor, în perioada industrializării comuniste al orașului Cluj-Napoca.

Figură 13. Piața Păcii în anul 1970 (Imagina preluată de pe pagina de facebook Vechiul Cluj)

În nordul acestui sector, în zona străzilor Bogdan Petriceicu Hașdeu, Păstorului, Mărginașă, Piezișă, Ciprian Porumbescu și Sighișioarei predominau casele și acestea predomină chiar și în zilele de azi. Această zonă s-a schimbat cel mai puțin, datortă reliefului zonei, care nu permite constuirea de blocuri de apartamente foarte mari.

6.2 Sectorul Zorilor Sud în anul 1975

În sectorul sudic al cartierului Sinuța, la sud de str. Observatorului erau doar câteva case aparținând muncitorilor, în special celor de la Căile Ferate Române. Chiar și în locul căminelor studențești ale Universității Tehnice din Cluj-Napoca au fost case aparținând muncitorilor, însă au fost demolate în vederea construirii căminelor, câteva case rămânând până în zilele noastre în imediata vecinătate a căminelor studențești.

Asemenea sectorului nordic al cartierului, străzile din sectorul Zorilor Sud erau drumuri pietruite, însă numărul caselor era mult mai redus, iar majoritatea terenurilor erau ocupate de livezi și teren agricol, hale de depozitare a fructelor și a cerealelor. Aceasta fiind zona care s-a dezvoltatat cel mai mult în ultimii ani doar, ea nefiind supusă urbanizării forțate pe timpul regimului comunist. După anul 2004, acest sector este un exemplu cât se poate de precis al boom-ului imobiliar. Zeci de blocuri de apartamente și case s-au constuit aici, zona devenind un nou cartier rezidențial al orașului.

Figură 15.Colțul străzii Republicii cu strada Observaotrului în anul 1970 (Imagine preluată de pe pagina de facebook Vechiul Cluj)

Figură 16. Sectorul Zorilor în anul 1975

Figură 17. Sectorilor Zorilor Sud în anul 1975

6.3 Sectorul Zorilor în anul 2009

După cum spuneam mai sus, materalizarea cartierului Zorilor propriu-zis, a început în anii '80, după planșele realizate de arhitectul Emanoil Tudose. Blocurile socialiste au fost ridicate în mai puțin de 3 ani, mii de muncitori muncind simultan pe șantiere diferite. Industrializarea orașului și relocarea oamenilor din mediul rural în mediul urban a adus în orașul Cluj-Napoca o forță de muncă majoră, ceea ce a dus la ridicarea cartierelor muncitorești într-un timp foarte scurt (aproximativ 3 ani).

Figură 18. Partea central-vestică a cartierului Zorilor (Imagine preluată de pe www.cluj.com)

Dupa spusele arhitectului, acest cartier este singurul gândit cu o parcare pentru un apartament și câteva în plus, dar în acea perioadă exista o mașină la aproximativ 10 apartamente. Realitatea din acea perioadă era diferită de cea din zilele noastre, iar azi există probleme majore în privința locurilor de parcare din cartier. Acest lucru se observă cel mai bine pe str. Gheorghe Dima, în partea vestică a cartierului, unde un sens de mers este folosit ca și parcare de către locuitorii cartierului. Probleme legate de lipsa locurilor de parcare sunt vizibile și pe str. Observatorului, zonă în care este foarte dificilă găsirea unui loc de parcare în timpul zilei datorită ocupării acestora de către studenții Universității Tehnice Cluj-Napoca.

Sectorul Zorilor este totuși o zonă foarte dorită de persoanele nou-venite în municipiul Cluj-Napoca, datorită proximității față de universități și datorită faptului că este o zonă mai aerisită, în partea nordică fiind mai multe case și spații verzi.

În acest sector se observă cea mai mare schimbare legată de infrastructură, drumurile pietruite fiind înlocuite cu străzi asfaltate, adaptate modificărilor survenite după urbanizarea cartierului. În extremitatea nordică a cartierului drumurile pietruite au fost asfaltate, însă spre partea central-vestică a cartierului acestea s-au schimbat total. Drumurile pietruite au dispărut, iar în locul lor s-a realizat o rețea de străzi asfaltate care leagă blocurile de apartamente de artera rutieră principală (str. Observatorului) și străzile neschimbate din nordul cartierului, care leagp cartierul de centrul orașului. Noile străzi realizate după urbanizarea cartierului poartă numele de str. Gheorghe Dima, str. Castanilor, str. Luceafărului și prelungirea str. Louis Pasteur.

Figură 20. Sectorul Zorilor în anul 2009

6.4 Sectorul Zorilor Sud sau Cartierul Europa în anul 2009

În sectorul Zorilor Sud, cunoscut și sub numele de cartier Europa, se observă schimbări majore atât din punctul de vedere al infrastructurii, cât și al numărului de clădiri. În această zonă, în anul 1975 clădirile erau aproape inexistente, iar în anul 2009 se observă diferențe majore privind numărul clădirilor, zona transformându-se în totalitate. După construirea blocurilor de apartamente la sud de str. Observatorului în anii '80, cartierul a rămas în mare parte neschimbat, până în perioada boom-ului imobiliar început în anul 2004. Partea sudică a cartierului punea la dispoziție o zonă cu pretabilitate mare în domeniul dezvoltării imobiliarelor, ceea ce se observă în zilele de astăzi. După anul 2004, în această zonă s-au construit câteva sute de noi blocuri de apartamente și vile, majorând drastic prețul pe metru pătrat al apartamentelor și al terenurilor. În dezvolarea sectorului sudic a avut o importanță majoră și limita sud-estică a cartierului, aceasta fiind Calea Turzii, pe marginea cărora s-au construit mai multe reprezentanțe ale unor companii cu capital străin sau capital românesc, super-market-uri, hoteluri și blocuri de apartamente.

Direct proporțional cu evoluția numărului de clădiri a evoluat și infrastructura. Datorită dezvoltării masive a cartierului rezidențial Europa, s-au construit zeci de străzi noi, care leagă zonele nou dezvoltate cu restul cartierului. Aceste străzi sunt noi ramuri ale străzilor Eugen Ionesco și Calea Turzii, câteva dintre străzile nou apărute făcând legătura între cele două limite ale cartierului.

Datorită localizării Liceului de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu” și al Liceului Waldorff, al multor super-market-uri, al Universității Tehnice Cluj-Napoca, al Universității de Medicină și Farmaciu ,,Iuliu Hațieganu” în acest sector și al aerului ,,de nou”, față de blocurile socialiste din partea centrală a cartierului, sectorul Zorilor Sud a ajuns să fie una dintre cele mai dorite zone de locuit în municipiul Cluj-Napoca în zilele noastre.

Înainte de anul 2009, principale probleme ale sectorului Zorilor Sud erau legate de starea străzilor și al canalizării. Dezvoltatorii de imobiliare construiau case și blocuri de apartamente într-un ritm atât de ridicat, încât autoritățile nu reușeau să asfalteze străzile, iar Compania de Apă Someș nu reușea să termine instalația de canalizare a cartierului Europa, numai după ce locatarii s-au mutat deja în noile lor apartamente sau case.

Figură 22. Sectorul Zorilor Sud în anul 2009

6.5 Analiză comparativă asupra dinamicii clădirilor între anii 1975-2009

Pentru a scoate în evidență dinamica clădirilor noi între anii 1975-2009, s-au realizat două hărți în care s-au suprapus clădirile digitizate din cele două perioade. Pentru această hartă infrastructura nu a reprezentat obiectiv principal de analiză, iar din această cauză s-a hotărât reprezentarea pe hartă a infrastructurii existente în anul 2009, doar pentru a sprijini localizarea spațială a clădirilor de către cititor.

Pe aceste hărți realizate pe ambele sectoare din cartierul Zorilor se văd mult mai clar diferențele survenite în timp pe arealul analizat, atât despre construcția blocurilor socialiste, cât și despre magazinele, vilele și blocurile de apartamente construite după anul 2004. Suprapunând straturile care conțin datele vectoriale despre clădiri, se obține un sprijin vizual în comparația efectuată asupra numărului și stării clădirilor între anii 1975-2009.

În sectorul nordic al cartierului, Zorilor Nord, se observă faptul că situația clădirilor a rămas relativ neschimbată, casele predominând în continuare, ceea ce determină un caracter mai ,,aerisit” acestei zone. Acest fapt se datorează în special dispunerii reliefului din acel areal, străzile din acea zonă fiind realizate pe o pantă cu o valoare unghiulară de 13% grade, iar acest lucru este un impediment în dezvoltarea proiectelor imobiliare de o anvergură mai mare, pe lângă problemele ridicate din punctul de vedere al urbanismului.

Pentru sectorul Zorilor Sud sau cartier Europa, se observă lipsa stratului privind clădirile din anul 1975, pe lângă cele din 2009, fapt ce arată inexistența clădirilor în această zonă în anul 1975. Acesta este sectorul cel mai recent dezvoltat din cartier, clădirile de aici, de locuit sau edilitare, fiind mult mai noi.

Figură 23. Dinamica clădirilor noi între anii 1975-2009

Figură 24. Dinamica clădirilor noi între anii 1975-2009

7. Schimbări survenite între cele două perioade de timp

7.1 Schimbări datorate evoluției infrastructurii între cele două perioade

Una dintre schimbările importante survenite în urma evoluție infrastructurii în cartierul Sinuța și cartierul Zorilor a fost modificarea liniilor de transport public. În anii '70, singura formă a transportului public era linia 6, care circula pe ruta Piața Păcii (Piața Lucian Blaga de astăzi) – str. Republicii – str. Ion Creangă – str. Louis Pasteur – Școala ,,Radu Stanca” (punct terminus).

În zilele noastre situația s-a schimbat radical, linia 6 fiind înlocuită cu mai multe linii urbane și metropolitane care trec prin cartierul Zorilor. Pentru început, se vor enumera liniile de transport în comun, care străbat cartierul Zorilor numai pe Calea Turzii: Linia 21 ( Piața Mihai Viteazu – str. Bună Ziua), linia 40 (Piața Ștefan cel Mare- Colonia Făget), linia 40S (Piața Ștefan cel Mare – Calea Turzii), linia M11 (Piața Cipariu – Feleacu), linia M12 (Piața Cipariu – Vâlcele) și linia M16 (Piața Ștefan cel Mare – Pasaj Ciurila). În continuare se vor enumera liniile de transport în comun care străbat cartierul Zorilor pe artera principală, str. Observatorului: Linia 22 (Piața Gării – str. Iuliu Moldovan), linia 35 (Cartier Zorilor – Piața Gării), linia 43 (Cartier Grigorescu – Cartier Zorilor), linia 43B (Cartier Grigorescu – Calea Turzii), linia 43P ( Cartier Zorilor – Polus Center), linia 46 ( Piața Ștefan cel Mare – str. Eugen Ionesco), linia 46B (Cartier Zorilor – str. Aurel Vlaicu), lina 50 (Cartier Zorilor – Bulevardul Muncii) și linia 50L (Cartier Zorilor – str. Emerson). Pe aceste linii de transport public circulă doar autobuze, în cartirul Zorilor lipsind liniile de troleibuze și tramvaie.

De asemenea, dezvoltarea urbană a municipiului Cluj-Napoca într-un ritm accelerat a avut ca rezultat creșterea traficului în toate cartierele din oraș și mai ales în centrul municipiului, fapt ce a dus implicit la creșerea aglomerației în cartierul Zorilor. Prin folosirea de către participanții la trafic a ,,Variantei” Zorilor – Mănăștur (str. Frunzișului) în orele de vârf, artera rutieră principală a cartierului, str. Observatorului, este aglomerată timp de câteva ore, zi de zi.

7.2 Schimbări datorate construcțiilor de clădiri noi

În funcție de datele oferite de Institutul Național de Statistică, municipiul Cluj-Napoca a ajuns să fie orașul cu cele mai multe clădiri de locuit, după București. Acest lucru se reflectă în toate cartierele din Cluj-Napoca, dar mai ales în cartierul Zorilor, care s-a extins cel mai mult în ultimii 10 ani. În partea sudică a cartierului, se poate considera că s-a materializat un cartier nou, cartierul Europa, având blocuri de apartamente noi, de o arhitectură contemporană, vile cu piscine și restaurante exclusiviste. Sectorul sudic al cartierului Zorilor încă se află în stadiu de dezvoltare, dar extinderea cartierului a facilitat construcția de spații de agrement, policlinici private, grădinițe, hoteluri și super-market-uri în această zonă.

Din punct de vedere al segmentului imobiliar, cartierul Zorilor este în topul cartierelor din Cluj-Napoca. Datorită construcțiilor noi, a poziției lor față de diverse puncte de interes și universități, a crescut drastic prețul terenurilor și al apartamentelor. Conform unei agenții imobiliare naționale, în anul 2016 cartierul Zorilor se situa pe locul 6, într-un top realizat de aceasta, cu 1193€/mp, în cazul apartamentelor.

Tabelul 1.Prețurile medii solicitate pentru apartamentele noi și vechi din Cluj Napoca în anul 2016

Preluat: http://catcostaclujul.ro

8. Deficiențe prezente în cartierul Zorilor

Principalele deficiențe localizate în cartierul Zorilor sunt lipsa locurilor de parcare, traficul aglomerat în orele de vârf și lipsa spațiilor verzi. Deficiențele de acest fel nu se regăsesc doar în acest cartier, ci în fiecare cartier și oraș al țării, care a fost urbanizat forțat pe timpul administrației comuniste. Acestea nu erau evidente în zilele regimului comunist, însă realitatea zilelor de astăzi a schimbat această problemă.

Lipsa locurilor de parcare se datorează în special supra-aglomerării urbane și a faptului că lipsea nevoia de locuri de parcare în perioada în care majoritatea blocurilor de apartamente au fost proiectate. Cu toate acestea, arhitectul care a proiectat primele blocuri din apartamente din cartierul Zorilor, Emanoil Tudose, spunea că este singurul cartier în care s-a atribuit câte un loc de parcare fiecărui apartament și câteva în plus. În anii '80, în perioada în care s-a ridicat cartierul, locurile de parcare erau constituie din garaje, iar cu timpul aceste garaje au fost demolate pentru a face loc altor construcții. Această problemă este evidentă în sectorul nordic și central al cartierului, în special în zona străzii Bogdan Petriceicu Hașdeu, a străzii Observatorului și zona străzii Gheorge Dima, unde un sens de mers este ocupat permanent de automobile parcate pe carosabil.

Traficul aglomerat în oră de vârf este o altă deficiență a cartierului, ceea ce se datorează în special persoanelor care vor să ocolească centrul orașului pentru a ajunge în cartierul Mănăștur. Acestea folosesc ruta ocolitoare Calea Turzii – str. Observatorului – str. Frunzișului, iar prin acest fel segmentul acesta de drum devine aglomerat la orele diminenții și amiezei.

Lipsa spațiilor verzi se datorează urbanizării accelerate a cartierului, însă la acest capitol cartierul stă mai bine decât restul cartierelor clujene. Locatarii din Zorilor au la dispoziția lor Grădina Botanică ,,Alexandru Borza”, Parcul ,,Iuliu Prodan” și parcuri de dimensiuni mai reduse pentru a petrece timpul liber la aer curat.

Pe timpul regimului comunist, pe locul actualului Spital de Recuperare se afla un izvor care a fost îngropat cu pământ pentru a permite construcția de blocuri de apartamente în acel loc. Datorită solului nisipos apa a ajuns din nou la suprafață, iar acest fapt pune în pericol stabilitatea terenului de sub Spitalului de Recuperare.

Chiar dacă numărul liniilor de transport în comun a crescut considerabil între anii 1975 și 2009, lipsa unei linii de transport public care leagă cartierul Zorilor de cartierul Gheorgheni se resimte prin faptul că locatarii trebuie să folosească mai multe linii ale tranportului în comun pentru a ajunge dintr-un cartier în celălalt, ceea ce reprezintă o cantitate însemnată de timp. Deși s-au semnat mai multe petiții pentru a se implementa o linie de transport public între cartierele Zorilor și Gheorgheni, aceasta este inexistentă în moementul de față.

Figură 25. Aglomerația de pe strada Observatorului (Imagine preluată de pe cdn.citynews.ro)

9. Perspective în dezvoltarea cartierului Zorilor

Potrivit Regulamentului Local de Urbanisc, se vor identifica și stabiliza modalități de impunere a interesului public, parțial prin oferirea unui sistem echilibrat de negociere între sectoarele public și privat cu folosirea aspectelor de reglementare stimulative și coercitive pentru corelarea intereselor.

Se constată, la nivelul extinderilor de cartier, o lipsă a dotărilor de interes comunitar. De asemenea, deficiențe majore există la rețeaua de drumuri din cartierele situate în noile extinderi, care cu câteva excepții s-a constituit și dezvoltat în afara oricăror reglementări viabile. Pentru corectarea acestor drumuri, pentru a le dimensiona conform legislației în vigoare, pentru constituirea unor rețele de utilități corect dimensionate și amplasate, trebuie făcut un efort susținut, coerent și de durată.

Deosebit de utilă ar fi amplasarea de parkinguri supraterane în zonele rezidențiale, parkinguri, care ar duce la dispariția garajelor, și la creșterea spațiilor verzi aferente zonelor rezidențiale. asigurarea necesarului de parcaje/garaje in cadrul procesului de reabilitare a acestor ansambluri, intr-o forma durabila, compatibila cu o buna calitate a locuirii la nivel urban. Necesarul in perspectiva este de 1 parcaj/garaj la 1 apartament plus 10%. Un obiectiv prioritar, apărut datorită uzurii fizice și datorită expansiunii în teritoriu a fondului construit este extinderea, modernizarea și reabilitarea rețelelor utilitare. În noile extinderi sunt deja demarate demersuri, pentru crearea unei rețele stradale coerente, a extinderii echipării edilitare, precum și amplasarea de dotări socio-culturale.

Un obiectiv prioritar, conform cu normele europene și cu termenele impuse este identificarea, protejarea și amenajarea de noi spații verzi în zonele aglomerate în centru și cartiere.

Același Regulament Local de Urbanism arată stipulează, că sectorul Cartier Europa are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal, pentru a fi posibilă o dezvoltare durabilă și o gestionare corectă a resurselor din zona respectivă.

10. Concluzie

Regimul comunist și-a lăsat puternic amprenta pe municipiul Cluj-Napoca și implicit pe cartierul Zorilor. Se observă diferențe majore între perioadele analizate, fapt ce arată că a alegerea acestei zone pentru realizare analizei comparativă s-a dovedit a fi o alegere bună. Elementele analizate s-au schimbat drastic între cele perioade studiate, iar acest fapt se observă cu ușurință consultând hărțile realizare. Perioadele alese pentru a realiza această analiză comparativă a fost alese, pentru că în acei ani s-au realizat materiale cartografice de o mare precizie, în anul 1975 s-au tipărit planurile topografice fundamentale, iar în anul 2009 s-a realizat cel mai recent ortofotoplan.

Prin utilizarea tehnologiilor din ziua de astăzi s-a simplificat eneorm procesul de creare a bazei de date și de realizare a hărților necesare. Sistemele Informațioanele Geografice se dovedesc a fi una dintre cele mai puternice software-uri din ziua de azi, care se pot folosi în domenii diverse, din sectorul economic, până în cel al industriei extractive. Prin utilizarea suitei de programe ArcGIS a fost posibilă georeferențierea planurilor topografice fundamentale, crearea bazei de date și în final, realizarea hărților necesare pentru analiza-comparativă efectuată.

Consultând hărțile realizate, se constată cu ușurință modificările suferite în cartierul Zorilor. Acestea arată cum arăta cartierul în anul 1975, cum arată în zilele noastre, dar și modul în care s-a dezvoltat infrastructura. Prin realizarea unei hărți care conține informații legate de clădirile din ambele perioade analizate, se observă zonele în care acest cartier s-a dezvoltat cel mai mult, din punctul de vedere al dinamicii clădirilor.

De asemenea, lucrarea aceasta a prezentat și deficiențele regăsite în cartierul analizat și câteva dintre cauzele acestora. Aceste diferențe sunt, oarecum, trăsături dinstinctive ale cartierelor muncitorești, constuite pe timpul regimului comunist, ele fiind prezente și în alte cartiere din Cluj-Napoca și din alte orașe ale țării.

Motivația alegerii acestui cartier pentru efectuarea analizei-comparative ține de faptul că acestă zonă arăta cu totul altfel înainte de a fi ridicat primul bloc în anii '80, față de anul 2009, iar acest lucru s-a dovedit a fi un bun prilej de a studia și reactualiza materialele cartografice pentru acest cartier. Cartierul Zorilor este cel mai ,,tânăr” cartier munitoresc din orașul Cluj-Napoca, iar pentru constuirea lui s-au demolat sute de case și drumuri, ceea ce a dus la schimbări majore, legate de infrastructură și nu numai.

BIBLIOGRAFIE

Fodorean, I., Man, T., Moldovan, C. (2008), Curs practic de cartografie și GIS, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Geografie, ediția a II-a., Cluj-Napoca

Grigore, M. (1979), Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Edit. Acad. R.S.R., București

Imbroane Al., M., Moore, D. (1999), Inițiere în GIS și teledetecție, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Imbroane Al., M. (2012), Sisteme informatice geografice – Structuri de date, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Irimuș, I., A., Vescan, I., Man, T. (2005), Tehnici de cartografiere, monitoring și analiză G.I.S., Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Nițu, C., Nițu C.D., Tudose, C. E., Vișan, M.C. (2002), Sisteme informaționale geografice și cartografie computerizată, Editura Universității din București, București

Manea, Ștefania-Anemaria, (2011), Relieful, factor determinant în amenajarea teritoriului. Studiu de caz: Bazinul Superior și Mijlociu al Streiului, Teză de doctorat, Univ. Babeș-Bolyai

Săndulache, Al., Sficlea, V. (1970), Cartografie-Topografie, Edit. Didactică și Pedagogică, București

*** PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE pentru Polul de Creștere CLUJ-NAPOCA

ZONA METROPOLITANĂ CLUJ 2009 – 2015, Asociația de dezvoltare intercomunitară

Zona Metropolitană Cluj (2008)

*** Plan urbanistic general al Municipiului Cluj-Napoca,Regulament local de urbanism (2014)

https://cluj.com/articole/cartierul-zorilor/

http://www.clujlife.com/2015/10/28/cartierele-clujene-si-povestea-lor/

http://www.clujconstruct.ro/articole-si-noutati/imobiliare/potentialul-constructiilor-in-cluj-napoca-pe-cartiere.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/omul-care-a-desenat-cartierele-comuniste-ale-clujului-la-cluj-sunt-mii-si-mii-de-blocuri-prost-izolate-termic-video–111141.html

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=485:dezvoltarea-ora%C8%99ului-cluj-aspecte-urbanistice-%C8%99i-edilitare-1316-1987&Itemid=202

http://www.geo-spatial.org/download/datele-srtm90-reproiectate-in-stereo70

http://www.egh.ro/index.php/blog/40-cluj-napoca-structuri-demografice-in-harti-de-tip-heat-map

http://catcostaclujul.ro/piata-imobiliara-pe-cartiere-in-cluj-napoca-si-marile-orase-din-romania/

http://www.primariaclujnapoca.ro/ghid-multicultural.html?show=Scurta%20istorie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cartierul_Zorilor_din_Cluj-Napoca

Harta cartierului Zorilor

http://ziarulfaclia.ro/parcul-%E2%80%9Ciuliu-prodan%E2%80%9D-din-cartierul-zorilor-a-fost-deschis-clujenilor/

http://ctpcj.ro/index.php/ro/

http://www.transporturban.ro/ro/cluj/

http://www.comunicate-presa.net/5-motive-sa-alegi-un-apartament-de-vanzare-zorilor/

http://www.mondoimobiliare.ro/oferte-imobiliare/sensul-giratoriu-din-cartierul-zorilor-zona-gheorghe-dima-trecut-testul-%C8%99i-va-fi-p

http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica

http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/observatorul_astronomic

http://www.buzznews.ro/141353-comorile-clujului-observatorul-astronomic/