PROGRAMUL DE STUDII: LICENTA …………………………………………………………… Coordonator științific: SERGIU RĂCAȘAN… [308837]

PROIECT DE DIPLOMĂ

PROGRAMUL DE STUDII: LICENTA ……………………………………………………………

Coordonator științific: SERGIU RĂCAȘAN Absolvent: [anonimizat], 2019

[anonimizat] o [anonimizat] o [anonimizat], pentru a permite intrarea și ieșirea din acestea. [anonimizat].

Ușa a aparut in istorie acum 2000 de ani.Egiptenii sunt primii care au folosit-o,insă,in acea perioadă au existat mai multe popoare care s-[anonimizat].

[anonimizat] a inventat-o. Șase sute de ani mai târziu chinezii au inventat o [anonimizat].

[anonimizat] , sprijinite pe un toc urmand ca spațiile goale să fie umplute cu panouri.Cel mai des material folosit la ușile antice era cheresteaua din măslin.

[anonimizat]-o singură bucată din lemn.Acest lucru se întampla deoarece în Egipt climatul era intens uscat și nu s-a pus problema ca ușile s-ar putea curba.

Pentru fabricarea ușilor se mai folosesc și alte specii lemnoase (brad, molid,pin,stejar,chiparos,frasin,cedru,merante etc.).Grecii și romanii antici au folosit și ei o [anonimizat],[anonimizat].

Evoluția ușilor a [anonimizat] o [anonimizat].[anonimizat],model,culoare,specie lemnoasă.Ușile se clasifică în uși de exterior/interior,într-[anonimizat],stratificate,celulare,[anonimizat].Tehnologia ușilor a avansat forte repede astfel încât de la ușile siple cu deschidere manuală sa ajuns la uși cu deschidere automată pe baza de amprentă sau cartelă.

Figura 1.Ușă din India construită din piatră.

https://hyperexcitability.com/istoria-usilor-cand-a-aparut-prima-usa-si-cine-a-inventat-o/

1.Evoluția arhitecturală din punct de vedere structural a ușilor.

1.1.Evoluția ușilor.

Fabricarea ușilor a fost permanent orientată de tendințele care au stat la baza constructiilor.Acesta caracterizare a avut în vedere pe lângă atașamentul sentimental al omului față de lemn și nivelul costurilor (ușile din lemn rămânând in continuare cele mai ieftine).Se poate spune astfel că proiectarea și fabricarea ușilor este o [anonimizat].Proiectarea și fabricarea ușilor din lemn presupune o activitate în echipă a arhitecților și inginerilor de industria lemnului,numai astfel fiind posibil să se găsească cele mai adecvate soluții artistice și tehnice de asigurare a unor caracteristici impuse ușilor.

Perioadele care au ajitat la evoluția ușilor sunt urmatoarele:

1.1.1 Perioada barocă(1625-1714)

În acestă periodă ușa este intens stilizată fiind sculptată în așa fel încât să arate impresionant.Decorul sau aproape festiv creează impresia că intri intr-o cetate,flanctă la rânduri ei de coloane care sunt decorate fie în stil doric, fie pur și simplu ornamentale.

Figura 1.1.Ușă în perioada barocă.

https://phauci.com/scurta-incursiune-in-istoria-usilor-de-la-perioada-baroca-la-perioada-contemporana/

În acea perioadă lemnul era preferat de majoritatea oamenilor ai perioadei respective, cele mai frumoase case având uși din lemn cu încuietori metalice din alamă și fier, acestea fiind materialele care dovedeau, de fapt, bunastarea unei familii.

1.1.2 Epoca georgiană timpurie(începutul secolului al- XVIII-lea)

Ușile de intrare frumos sculptate reprezentau una din caracteristicile locuințelor din epoca georgiană timpurie.În acea periodă toate ușile de intrare simple sau scluptate au fost pictate în culori întunecate pentru a imita lemnul.Ornamentele sculptate care se aflau deasupra ușii se deosebesc de cele din perioada barocă prin motivele artistice folosite.

1.1.3 Epoca Georgiană târzie(1765-1811)

Diferențele față de epoca precedentă sunt forte subtile.În epoca georgiană târzie ,începe să se simtă,în ceea ce privește ornamentele ușilor și chiar modelul lor, tendința neo-clasicismului.Apoi în această perioadă,lemnul este din ce în ce mai puțin folosit în construcția ușilor,fiin preferat metalul.

Figura 1.2.Ușă în epoca georgiană

https://phauci.com/scurta-incursiune-in-istoria-usilor-de-la-perioada-baroca-la-perioada-contemporana/

1.1.4 Epoca victoriană britanică(1837-1901)

În epoca victoriană, ușile spuneau multe despre statutul social al posesorului locuinței respective.Stilul gotic era cel mai des întâlnit în această periodă,tote ușile fiind construite în acest stil.Ușile interioate erau din lemn sculptat,grosime lemnului folosit fiind până la 7,5 cm, special conceput pentru o siguranță sporită.

Figura 1.3.Ușă epoca victoriană

https://phauci.com/scurta-incursiune-in-istoria-usilor-de-la-perioada-baroca-la-perioada-contemporana/

1.1.5 Epoca contemporană(1975-prezent)

În acestă peerioadă,stilurile sunt foarte diferite.Unele se interpătrund,altele diferă complet.Găsim aici atât game de uși moderne ,cât și game de uși tradiționale,folosite în deosebi pentru decorarea caselor ce și-au păstrat un stil arhitectural tradițional.

Figura 1.4.Ușă contemporană.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa=1&ei=R_OUXNLfKaWW1fAPqv29kAQ&q=usi+din+epoca+victoriana&oq=usi+din+epoca+victoriana&gs_l=img.3…1562861.1572445..1572988…0.0..0.110.984.10j1……1….1..gws-wiz-img.OKm5ut_Pqi8#imgrc=8e65hAH2WmkS9M:

1.2 Terminoogie și clasificarea ușilor

Ușile sunt compuse din două complexe diferite:foaie deușă și tocul.Foaia de ușă este complexul care prin modificarea pozitiei în raport cu tocul asigură închiderea sau deschiderea spațiului de circulație dintre două compartimente interioare ale construcției sau asigură pătrunderea în interiorul construcției.Tocul este complexul care asigură legătura dintre construcție și foaia de ușă constituind în același timp și elementul de susținere al foii de ușă în scopul folosirii ei.

Figura 1.5.Ușă exterior.

1-Toc

2-Foaie de ușă

Foia de ușă poate fi realizată în diverse soluții constructive,în general în funcție de poziția ușii în structura construcției și de participarea ei la etica generală a construcției sau spațiilor interioare.Construcția ramă cu tăblie are foaia de ușă constituită dintr-o ramă executată din lem masiv ,golurile ramei fiid umplute de elemente cu suprafață plană și canturi drepte sau profilate numite tăblii.Dacă rama foii de ușă este realizată din elemente din lemn masiv ,tăblia poate avea structuri diverse,în funcție de modul de amplasare al ușii,de modul de finisare.(tarnsparent sau opac).Pentru ușile de exterior se recomandă ca tăbliile să fie executate din lemn masiv , iar pentru cele de balcon su interior putându-se folosi și alte structuri.

1.2.1.Constructia ușilor din punct de vedere structural.

Din punct de vedere al structuri ușile se clasifica in:

-Uși cu structură rama cu tablie (Fig.1.6)

1-montant toc;

2-traversă toc;

3-element de fixare in construcție;

4-construcția suport;

5-montant ușă;

6-traversă ușă;

7-montant intermediar;

8-traversă intermediară;

9-tăblie;

10-balama;

11-șipcă de acoperire;

12-accesorii de închidere;

a.închidere pe falț simplu;

b.închidere pe falț dublu;

Figura 1.6.Ușă cu structură ramă cu tăblie.(Ivan Cismaru,2004)

-Uși cu structură celulară(fig.1.7)

1-montant toc;

2-traversă toc;

3-montant ramă ușă;

4-traversă ramă;

5-adaos broască;

6- adaos balamale;

7-srtructură celulară;

8-material de placare;

9-material de acoperire;

10-elmente de fixare în construcție;

11-construcția suport;

12-balamale;

13-accesorii de închidere;

14-material de acoperire canturi;

15-șipci de acoperire;

Închidere pe falț simplu;

Închidere pe falț dublu,

Figura.1.7.Ușă cu structură celulară.(Ivan Cismaru,2004)

Complexitatea soluțiilor constructive ,practicabile la proiectarea și fabricarea ușilor presupune cunoștințe specifice din domeniul prelucrării lemnului,simultan cu noutățile apărute în domeniul materialelor,accesoriilor și al structurilor celulare.Toate acestea obligă la formarea și stocarea unei baze de date ce trebuie actualizată permanent și adaptată la specificul fabricației societății comerciale care va produce produsul proiectat.Se poate spune astfel că proiectul unei uși trebuie făcut ,,la comandă”,adicăpentru o anumită societate comercială caracterizată printr-o anumită dotare tehnică,având anumite tradiții în prelucrare și o forță de muncă de un anumit nivelde calificare .Deci se mai poate spune că pentru un anumit produs executat de două societăți comerciale diferite,proiectele pot fi diferite.Acest mod de a gândi proiectarea este singurul care asigură eficientizarea fabricației și certitudine unei execuții calitative a produsului.

1.2.2.Clasificarea ușilor

Clasificarea ușilor se poate realiza după mai multe creiterii:

a) din punct de vedere al modului de închidere-deschidere;

-uși cu deschidere spre exterior; (Fig.1.8 a.)

-uși cu deschidere spre interior; (Fig.1.8 b)

-uși cu deschidere mixtă;

a) exterior b)interior

Figura 1.8.Ușă cu deschidere spre (exterior-interior)

https://www.google.com/search=usa+cu+deschidere+spre+exterior+din+lemn+masiv&oq

b)din punct de vedre al modului de utilizare ,ușile se clasifică în:

-uși pentu spțiile de depozitare,magazii,pivnițeetc; (Fig.1.10)

-uși pentru spații publice;

-uși pentru construcții industriale;

-uși de evacuare; (Fig.1.9)

Figura 1.9.Uși de evacuare. Figura 1.10.Ușă pentru spatii de depozitare

https://www.google.com/search? https://lemn.fordaq.com/catalog/usa-beci-subsol- q=usi+de+evacuare&tbm magazie-etc-18150259

c) din punct de vedere al modului de constructie,ușile se clasifică în:

-uși cu un singur canat; (Fig.1.11)

-uși cu două canaturi; (Fig.1.12)

-uși cu mai multe canaturi;

-uși cu supralumină; (Fig.1.13)

Figura 1.11.Ușă intr-un singur canat Figura 1.12.Ușă in trei canaturi

Arhiva personală Arhivă personală

Figura 1.13.Ușă cu supralumin

Arhivă personală

d) din punct de vedere al modului de deschidere:

-uși pivotante; (Fig.1.16)

-uși culisante; (Fig.1.14)

-uși basculante; (Fig.1.18)

-uși de tip armonică; (Fig.1.17)

-uși turnante; (Fig.1.15)

Figura 1.14 Ușă culisantă Figura 1.15 Ușă turnantă https://www.google.com/search?q=usa+culisanta https://www.google.com/search?q=usa+turnanta&tbm

Figura 1.16 Ușă pivotantă Figura 1.17 Ușă de tip armonică

https://www.google.com/search?biw=1536&bih https://www.google.com/search?biw=1536

Figura 1.18 Ușă basculantă

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa=1&ei=3Oq5XOGPPIuZkwXYqY7ADQ&q=usa+basculanta&oq=usa+basculanta

e) din punct de vedere al modului de pozitionare în construcții,ușile pot fi:

-uși de interior;(Fig.1.19)

-uși de exterior; (Fig.1.20)

-uși de terase;

Figura 1.19 Ușă de interior Figura 1.20Ușă de exterior

Arhivă personală Arhivă personală

f) din punct de vedere al materialului folosit la fabricarea ușilor,ușile se clasifică în;

-uși executate din lemn masiv;

-uși executate din lemn stratificat; (Fig.1.22)

-uși executate din PVC; (Fig.1.21)

-uși executate din lemn stratificat placat cu aluminiu;

-uși executate din lemn masiv placate cu semifabricate(PAL,placaj,PANEL etc)

Figura 1.21 Ușă din PVC Figura 1.22 Ușă din lemn stratificat

https://www.google.com/search?q Arhivă personală =usa+din+pvc+sectiune&tbm=isch&source

2.MATERIALE FOLOSITE LA FABRICAREA UȘILOR

2.1 Principalele materii prime folosite la fabricare ușilor.

2.1.1 Lemnul masiv și derivate ale acestuia.

Lemnul este materia primă folosită încă din cele mai vechi timpuri având în continuare valoare și cerință foarte mare.El este un bun izolator termic,cu rezistențe mecanice bune, fiind și un material reciclabil.Cu toate aceste avantaje lemnul are nevoie și de o protecție pentru a-i prelungi durata de viață ,acesta fiind expus în medii diferite de utilizare ( interior,exterior,umiditate,ultraviolete etc.),această protecție facând-se cu ajutorul unor finisaje sau prin tratarea acestuia.

O dată cu trecerea timpului sa încercat valorificarea lemnului de calitate inferioară și îmbunatățire calitații lemnului prin noi tehnologii și metode de prelucrare:

-îmbinarea în dinți a lemnului de mici dimensiuni duce la obținerea unor lungimi mari (lungimea acestora este data de lungimea mașinii de îmbinat),conferă lemnului o rezistență mai bună datorită eliminării defectelor și a tensiunii existente în lemn.Piesele din lemn ce urmează a fi îmbinate sunt prelucrate la ambele capete cu ajutorul unor freze ,profilul acestora trebuie să fie perfect pentru a obține o încleere de cea mai bună calitate.

Figura 2.1 Mașină de îmbinat în dinți Figura 2.2 Îmbinare în dinți

Arhivă personală Arhivă personală

-valorificarea deșeurilor rezultate în urma prelucărilor primare ale lemnului se face prin fabricarea unor semifabricate, PAL,MDF,PANEL,PFL acestea fiind folosite la fabricarea ușilor.

Figura 2.3. PAL Figura 2.4 MDF

https://www.google.com/search?biw=1536&bih https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm

Placile din așchii de lemn(PAL) sunt semifabricate superioare pe bază de lemn,realizate prin amestecul așchiilor cu adeziv și presare la cald a covorului de așchii (Fig.2.3).Dezavantajul acestor plăci îl constituie faptul că au o absorție ridicată de apă pe grosime.Densitate acestor plăci este cuprinsă între 600-850 kg/.

Placi fibro lemnose cu densitate medie(MDF) sunt plăci fibro-lemnoase cu densitate medie, realizat din fibre de lemn combinat cu un adeziv și parafină, și presate sub acțiunea temperaturii și a presiunii (Fig.2.4).Caracteristicile sale care-l fac așa de mult utilizat;se găsesc sub formă de plăci ,sunt stabile dimensional și la deformații,se prelucrează ușor iar în urma prelucrări se obțin suprafețe plane și netede.Densitatea acestuia este de cca. 780 kg/.

Panelul este o placă stratificată formată dintr-un miez de rășinoase sau foioase moi și două furnire de față numite blind, dispuse cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului (Fig.2.6) .Furnirele de față pot fi realizate din tei,arin,plop și fag având o grosime de 3 mm.Plăcile de panel au o densitate de cca. 0,550 g/.La formarea miezului,șipcile se alătură de așa natură îcât suprafețele în contact să fie cele rindeluite,șipcile laterale fiind dintr-o singură bucată,iar cele intermediare să fie cu capetele frontale alăturate sau îmbinate în dinți.

Figura 2.5 PFL Figura 2.6 PANEL

https://www.google.com/search?biw=1536&bih https://www.google.com/search?q=PANEL&tbm=isch&tbs

Placile din fibre de lemn (PFL) (Fig.2.50) se obțin prin aglomerarea elementelor fibroase,în prezența adezivului și presate sub acțiunea temperaturii si presiunii, cu sau fără prezența apei.Realizarea fibrilor se face printr-un proces complex,mecanic,fizic și chimic cu participare simultană a apei și căldurii,prin care elementele individuale ale lemnului sunt desprinse sub formă grupată sau individuală.Densitatea acestuia este de cca. 850 kg/.

2.1.2 Alte materiale în afară de lemn folosite la fabricarea ușilor.

PVC-ul

PVC-ul este un polimer creeat din etilenă și clorură.Pentru a putea fi utilizat în industrie PVC-ul trebuie să fie aditivat cu difiretie microingrediente, dintre care cele mai importante sunt:

-stabilizatori termici;

-modificatori de impact;

-stabilizatori UV;

-lubrifianți;

-TiO2;

Pvc-ul reprezintă cel mai des întâlnit plastic în lume.Se utilizează la fabricare ușilor și ferestrelor fiind foarte utilizate în momentul de față.Este un material rezistent la umiditate,tocire,el nu ruginește și nu putrezește,pvc-ul este un prost conducător electric și foarte rezistent la incendii.

Profile din pvc pentru uși de exterior.

Figura 2.7 Profil 7 Stars

PVC

Lățimea profilului-85 mm

Grosime panel/izolație termică-44 mm/Ud>1.40

Armătură oțel zincat-1,5 mm-3 mm

Figura 2.8 Profil 7 Stars

PVC

Lățimea profilului-82 mm

Grosime panel/izolație termică-44 mm/Ud>1,35

Armătură oțel zincat-1,5 mm-3 mm

Paneluri uși de exterior pvc.

Figura 2.9 Panel decorativ.

PVC

1-folie decorativă.

2-panelurile decorative sunt realizate din:

-două plăci din ABS cu grosimea de 1,8 mm.

-două plăci din HPL cu grosime de 2 mm.

3-ranfonsare cu placă din pvc cu grosime de 3 mm (pentru paneluri de 24mm și 36 mm)

4-spumă din polistiren extrudat, care conferă o izolație termică superioară.

Plăcile ABS (Acrilo-Butadien-Stiren) sunt realizate dintr-un material deosebit de rezistent la impact, cu o flexibilitate ridicată și o greutate scăzută, având rezistență ridicată la temperaturi ridicate, umiditate și abraziune.De asemenea ,ABS-ul este și un bun izolator electric, fiin din ce în ce mai utilizat în industria tâmplăriei termoizolante.

2.2.Materiale folosite la finisarea și șlefuirea lemnului.

2.2.1. Mteriale folosite la șlefuirea lemnului

Șlefuirea este unul ditre cei mai importanți factori de care trebuie să se țină cont în etapele finisării.Aspectul final al produselor este dat de calitatea acestuia ,în fucție de cât de bine și de corect este făcut.O șlefuire corectă este urmată de o suprafața bine calibrată și uniformă,să aibe cât mai puține defecte (scămoșeli,aderentă între straturi etc.)și un aspect final al peliculei de lac cu aspect plăcut,făra asperități ,cu aderență bună la suportși între straturi.

Calitatea șlefuirii nu este dată numai de modul cum este făcută aceasta ci și în funcție de alegerea materialului cu care se va face șlefuirea.

Figura 2.10. Tipuri de hârtie abrazivă

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa

Materialele abrazive utilizate pentru șlefuirea lemnului se gasesc sub diferite forme cum ar fi role,benzi ,discuriși bureți abrazivi.Indiferet de forma lor ele au un supor de care sut lipite granulele abrazive .Fiecare dintre aceste elemente ,supor,adeziv, granule abrazive au un cuvânt de spus în procesul de șlefuire.În plus față de aceste elemente elemente pot apărea și tratamente suplimentare are conferă abrazivilor anumite proprietăți cum ar fi:

-Suportul terbuie să fie rezistent pentru a suporta presiunea care se exercită în timpul șlefuirii și să aibă capacitatea de a menține granulele lipite între ele ,cele mai folosite suporturi fiind pânza și hârtia.

Suportul de pânză este folosit atunci când este nevoie de rezistentă și flexibilitate aceasta fiind mai rezistentă și stabilă decît hârtia.La calibrarea panourilor sau a elementelor profilate se folosesc abrazive cu suport de pânză,pe cât la șlefuirea între straturise se folosesc cele pe suport de hârtie.

-Hârtia folosită ca suport este de diferite greutăți începând de la 90 g/ până la 280 g/.Greutatea este direct proporțională cu rezistența și rigiditatea materialului abraziv și este important în alegerea materialului potrivit.Astfel hârtia cu greutatea cuprinsă într 90 și110 g/este recomandată pentru șlefuirea manuală (figura 2.8 a),iar cea înter 120 și 180 pentru șlefuirea cu mașini manuale cu discuri abrazive (figura 2.8 b) ,iar cea mai mare de 220 pentru utilizarea pe utilaje(figura 2.8 c).

b. c.

Fgura 2.11 .Hârtie abrazivă

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa

Pentru lipirea granulelor se folosesc adezivi din rășini sintetice.Înaite se foloseau produse naturale cum ar fi cleiul de oase,dar proprietățile rășinilor sintetice pot fi controlate mai ușor și sunt mai performante.La obținerea materialelor abrazive se folosesc două straturi de adezivi unul pentru încleiere și unul pentru reâncleiere.Încleiere lipește granulele abrazive de suport iar reâncleierea fixează granulele intre ele pentru a nu se mișca în timpul utilizării.În funcție de stratul de adeziv poate fi influențată durata de rezistență,un strat mai subțire de adeziv conferă acestuia o durată mai scurtă de folosire, pe când un strat mai gros de adeziv înseamnă timp de folosire mai lung .

Granulele abrazive sunt cele care acționeză asupra suprafețelor ce urmează a fi șlefuite.Alegerea lor este foarte importantă pentrru ca ele sunt cele care fac șlefuirea eficientă sau fină.În trecut era folosit nisipul ca material abraziv.În zilele noastre cele mai folosite materiale sunt oxidul de aluminiu și carbura de siliciu.Granulele de oxid de aluminiu sunt potrivite pentru majoritatea utilizărilor ,fiind suficient de ascuțite și dure.Carbura de siliciu este mai puțin casantăca oxidul de aluminiu,iar granulelemai puțin ascuțite.Acest lucru o face potrivită pentru șlefuirea lemnului cu o densitate mare (stejar,fag)dar și a MDF-ului.Faptul ca granulele de carbură de silici sunt mai puțin ascuțite le face potrivite pentru șlefuirea între straturi.

2.2.2. Materiale și tipuri de finisaje.

Finisarea lemnului poate fi definită ca o tehnologie complexă de îmbunătățire a aspectului și calității suprafețelor prin tehnici de acoperire superficială.

Finisarea lemnului asigură concomitent cu ameliorarea aspectului și o rezistență mărită a suprafețelor la uzură și acțiunea factorilor fizici și chimici.Produsele speciale de finisare pot conferi lemnului și o rezistență mărită la biodegradare și foc.

Există mai multe tipuri de finisaje pentru suportul lemnos și se clasifică după mai mule criterii:

-după aspectul suprafeței finisate;

-după gradul de acoperire al structurii suportului lemnos;

1.După aspectul suparfeței finisate finisajele se împart in două categorii:

Finisaje transparente (fig 2.13).

Structura suportului lemnos rămâne vizibilă fiind evidențiată de tehnologiile transparente de finisare.Culoarea suprafețelor finisare poate fi cea natur sau total diferită, prin utilizarea soluțiilor de colorate și a materialelor peliculogene transparente de finisare (grunduri, lacuri).

Fig.2.13.Finisaj transparent.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa

Finisaje opace(Fig.2.14).

Structura și culoarea suportului lemnos sunt complet acoperite.Efectul de acoperire este datorat conținutului de pigmenți al materialelor opace de finisare.

Fig.2.14. Finisaj opac

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm

2.După gradul de acoperire a structurii pot fi definite trei tipuri de finisaje.

-Finisaje cu porii deschiși ;

-Finisaje cu porii semi-deschiși;

-Finisaj cu porii închiși;

Materialele peliculogene de finisare sunt materiale tehnologice ce se aplică în stare lichidă pe suport și au o capacitate de a forma o peliculă solidă rezistentă, aderentă la suport, cu proprietăți estetice și de protecție.

Principalii componenți sunt:

-Peliculogenul de bază (rășina sau amestecul de rășini ce formează pelicula întărită);

-Solvenți;

-Aditivi;

Principalele materiale folosite la finisarea lemnului sunt:

-Lacuri;

-Grunduri de colorare;

-Ceară;

-Ulei;

Lemnul este unul dintre materialele cele mai indragite nu doar in ce priveste construirea unei case, ci si in ceea ce priveste mobilierul sau obiectele decorative din locuinte. Lemnul prelucrat are nevoie si de un finisaj adecvat.

Tipuri de lacuri folosite la exterior.

Ușile de intrare reprezintă imaginea casei,iar când sunt executate din lemn ele necesită o protectie specială pentru a-i prelungi durata de viată și de ai da un aspect estetic deosebit.

Sistemul complet de finisare pentru ușile de exterior din lemn este de asemenea în trei pași după cum urmează.

-Tig High Res,impregnant ,tratament hidrodiluabil pentru lemn, cu o acoperire foarte bună pentru suprafețele din lemn de rășinoase îmbinare în dinți:cu un comportament de scurgere excelent atît pe lemn de esență tare cât și pe rășinoase.Impregnantul hidrodiluabil conține substanțe de stabilizare a ligninei și totodată accționează ca un filtru UV.

Substanțele active din ipregnantul hidrodiluabil oferă protecție împotriva albăstrelei și a cipercilor xilofage.

-Protor Primo ,impregnant pe bază de solvent, ce întărește suportul lemnos generând o suprafață cu aspect hidrofob.Impregnaantul pe bază de solvent Protor Primo izolează substanțele extractibile din lemn.Impregnantul pe bază de solvent conține pigmenți de cea mai înaltă calitate, cu grad mare de transparență, recomandat în special pentru lemnul de esență tare.

-Aquawood Protor-Base LNG,grund transparent ,sau Protor Base DNG,grund alb ,ales în funcție de aspectul final dorit ,lăcuit sau vopsit , aplicabil prin pulverizare în 1-2 straturi.Grundul este bicomponent, hidrosolubil,cu o excelentă rezistență la UV și alți agenți atmosferici.

-Protor Finish L NG,lacu transparent sau Protor Finish DNG lacul opac, bicomponent, hidrodiluabil.Lacul pentru uși de exterior este foarte rezistent la zgârieturi, la efectul de block-ing și la agenții chimici. De asemenea lacul pentru lemn prezintă rezistență foarte bună la ingălbenire și decolorare.

Exemple de finisaje.

Figura 2.15 Exemple de finisje

https://euro-wood.ro/wp-content/

Figura 2.16 Exemple de finisje

https://euro-wood.ro/wp-content/

2.3 Accesorii folosite la fixarea pe toc a foilor de ușă,manevrarea și blocarea acestora.

Fixarea foilor de ușă în toc ,în vederea asigurării manevrării pentru pozițiile închis-deschis,precum și pentru blocarea și menținere țn poziția închis, se realizează cu ajutorul accesoriilor.Pe lângă aceste funcții, accesoriile utilizate la uși trebuie să realizeze și siguranța închiderii ușii,lăsând doar la îndemâna celor bine stabiliți să aibă acces în spațiul interior.În funcție de amplasrea ușilor (exterior,interior, balcon),accesoriile sunt diferite,realizândpentru ușile de exterior și de balcon un grad suplimentar de sigurantă.

2.3.1 Accesorii folosite la fixarea pe toc a foilor de ușă.

Balamalele sunt accesoriile cele mai importante,ele asigurând închidere și deschiderea ușilor cu păstrare în tip a poziției ușii în raport cu tocul, pentru menținerea ajustajului constituit la montare.În fucție de structura ușilor și de greutatea foii de ușă, balamalele sunt diferite.

Pentru ușile de interior se folosesc balamale simple cu aripioare îngropate sau semiîngropate(Fig.2.17-2.18).

Fig. 2.17. Balama cu aripi îngropate- Fig. 2.18.Balama cu aripi semiîngropate.

-pentru uși, Zincată.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih

Ușile de exterior , executate în construcție solidă-rezistentă, au greutatea mare, motiv care impune utilizarea unor balamale cu posibilități de fixare în toc și foaie de ușă.

Ușile pot fi realizate în structură ramă cu tăblie, din specii grele sau ușoare, în funcție de siguranța pe care trebuie să o confere.

Pentru ușile de exterior realizate din lemn de specii grele se utilizează balamale cu cepuri duble filetate(Fig.2.20).Filetatrea se realizează atât în toc , cât și în foaia de ușă.Aceste tipuri de balamale solicită o modificare a dimensiunilor falțurilor foii de ușă pentru a se asigura rezistență la fixarea balamalei și la solicitările care apar în exploatarea ușii.

Fig.2.19 Balama cu două cepri filetate Fig.2.20 Balama cu patru cepuri.

https://www.google.com/search?q=balamale+cu+cepuri+filetate+pentru+us

Pentru ușile basculante se utilizează balamale speciale cu care se asigură cursa de basculareși posibilitatea de menținereîn poziții intermediare de deschidere(Fig 2.21). Aceste balamale, de tip foarfece ,au o construcție mai complicată, pe principiul mecanismelor cu pârghii.

Fig.2.21 Balama foarfecă.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm

În cazul ușilor batante,utilizate în spații publice, sau în zona cu circulație în ambele sensuri, trebuie utilizate balamale care să permită deschiderea ușilor în ambele sensuri(fig.2.22).Aceste balamale se fixează pe foia de ușă și toc,fiind constituit practic din asocierea adouă balamale așa încât să asigure o funcționare în tandem, în fucție de sensul în care se deschide ușa.

Fig.2.22.Balamale pentru uși batante.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm

2.3.2 Accesorii folosite la manevrarea ușilor.

Aceste tipuri de accesori au în vedere ușurarea acțiunii de închidere deschidere a ușilor, în sensul unei manevrări ușoare.Din categoria accesorilor de manevrare, fac parte mînerele cu șilduri prevăzute cu degajări pentru cheie sau pentru cilindru de siguranță.

Mînerele sun încuietori metalice ce se montează la broasca ușii, care prin apăsare face să fucționeze mecanismul de închidere deschidere al ușii.Clanță, șilduri, mânere sunt diferite denumiri ale aceluiași obiect.

Pentru ușile care nu necesită blocarea mânerile cu șilduri se găsec sub diferite forme.Trebuie avut în vedere că mânerele sunt pentru deschidere la dreapta sau la stânga a ușii.

Fig.2.23.Șilduri cu mânere pentru uși fără cheie.

ttps://www.google.com/search?q=forme+de+manere+cu+sildur

Forme de mânere cu șilduri drepte pentru uși cu blocare.

Fig.2.24. Șilduri cu mânere pentru uși cu blocare

Arhivă personală

2.3.3.Accesorii pentru menținerea închisă a ușilor.

Aceste categorii de accesorii audrept scop realizarea temporară a legăturii dintre ușă și toc,între două manevrări.

Din această categorie fac parte broaștele care sunt accesorii cu grad de complexitate ridicat, cuprinzând mecanisme care prin acțiune mânerului asigură deplasarea liniară a unui component care asigură intrarea sau ieșirea foii de ușă din legătura cu tocul.

În general, broaștele sunt realizate cu mecanisme de închidere cu limbă sau cu rolă.

-Broaște cu mecanism de închidere cu limbă(Fig.2.19).

Fig.2.25. Diferite forme constructive pentru broaște îngropate,cu limbă.

https://www.google.com/search?sa=X&q=manere+si+silduri

-Broaște cu mecanism de închidere cu rolă(Fig2.20).

a)broască cu rolă și cheie . b)broască cu rolă.

Fig.2.26 Broaște îngropate cu rolă.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm

2.3.4 Accesorii folosite la etanșarea ușilor.

Garnitura de etanșare sau chederul pentru termopan suntu unele din cele mai importante componente ale tâmplăriei termoizolante.Materialul folosit este denumit în mai multe feluri(cheder termopan , garnitură termopa).

Peste 75% din etanșeitatea tâmplăriei este efectuată de garnitura termopan care este produsă din epdm care este un cauciuc foarte rezistent.Chedereul are rolul de a stopa pătrundrea aerului rece în încăpere dar și de izolare termică și înpotriva i

nfiltrațiilor, al umezelei spre sistemul de feronerie.

Fig.2.27.Garnituri de etanșare.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa=1&ei=hjzxXNHnB4PSkgXioYO4Bg&q

Garnitura de tâmplărie trebuie să își păstreze calitatea și vara la temperaturi de peste 40 de grade dar și la temperaturi scăzute pe timpul iernii.De acces durata medie de vaiță la nivelul țării noastre pentru garniturile de termopan este de doi ani.Cel mai important în domeniul izolației termice ,fonice și al hidroizolației este chederul.

2.3.Scule folosite la prelucrarea ușilor din lemn.

De-a lungul istoriei antice până la epoca noastră modernă,fiecare civilizație din lume a folosit lemn pentru a creea obiecte utile având chiar și rol decorativ.

În epoca bronzului au început să fie folosite scule pentru prelucrarea lemnului, pentru realizarea diferitelor piese din trunchi din arbori.

Printre primii care au utilizat sculele pentru prelucrarea lemnului încă din antichitate au fost egiptenii.

Figura 2.28.Egiptenii antici.

https://emasiniunelte.ro/blog/scule-

Lucrătorii de lemn din Egipt au fost cunoscuți pentru că își practicau în mod regulat meseria și pentru că dezvoltau tehnici care au avansat in construcția ambarcațiunilor pentru generațiile viitoare.De exemplu au inventat arta furniruirii. Lucrătorii de prelucrarea lemnului din Egipt au folosit o varietate de unelte ,inclusiv topoare, adezivi, dălți, fierăstraie de tracțiune și burghie cu arc.

Prelucrarea lemnului este activitatea sau abilitatea de a realiza diferite piese din lemn ,inclusiv fabricarea mobilierului și a tâmplăriei.

Cele mai vechi scule pentru prelucrarea lemnului care au fost descoperite sunt niște bețe utilizate pentru prelucrări,în Marea Britanie, la Clacton-on Sea.

Printre cele mai uzuale scule pentru prelucrarea lemnului se numărau securile, dălțile, fierăstraiele manuale etc.

Figura 2.29.Scule Dacice Figura 2.30.Rindele pentru tâmplarie

https://www.google.com/search?q=scule+antice+folosite+la

O dată cu avansarea tehnologiilor moderne și cerințelor tot mai ridicate ale industriiilor , prelucrarea lemnului a avut un efect pozitiv în dezvoltarea sa.

Datorită inovațiilor frecvente în domeniul prelucrărilor tehnologice,au fost dezvoltate scule pentru pentru prelucrarea lemnului cu control numeric care oferă o productivitate ridicată și cu pierderi cât mai reduse de material.

Figura 2.31.Mașină cu comandă numerică.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=754&tbm=isch&sa=1&ei

Prelucrarea mecanică a lemnului este procesul prin care se modifică forma și dimensiunile unei piees din lemn sau alte materiale ,fără modificarea compoziției chimice.

Prelucrarea mecanică are la bază două proprietăți ale lemnului:

-plasticitatea;

-divizibilitatea;

Printre procesele tehnologice din industria lemnului se numără și prelucrările mecanice prin așchiere.Acestea dețin o pondere considerabilă și sunt definite de :

-Fierăstruirea lemnului și a materialelor compozite pe bază de lemn;

-Frezarea;

-Găurirea;

-Șlefuirea;

2.3.1.Procesul de așchiere

Scopul procesului de așchiere este acela de a obține piese de forme și dimensiuni impuse prin detașarea de așchii.

2.3.2.Frezarea

Frezarea este cel mai utilizat proces de prelucrare prin așchiere,prin care sunt creeate o varietate mare de piese. Procesul de frezare necesită o mașină unealtă, piesă de prelucrat, elemente de fixare ale acestia și o sculă.Scula este de obicei solidară cu arborele de lucru al mașinii și se rotește de obicei cu viteze ridicate.

Mișcarea de rotație este executată întotdeuna de freză,ea fiind mișcarea principală,iar mișcarea rectilinie este executată de, de piesă fiind o mișcare de avansîn sens longitudinal, transversal sau vertical.Cel mai des se folosesc pentru prelucrare prin frezare scule de tipul frezelor cilindrice sau frezelor cilindro-frontale.

Figura 2.32 Principalele elemente ale frezării.

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica

Tipuri de freze folosite la fabricare ușilor.

Figura 2.33.Freze profil și contra profil.

https://www.google.com/search?sa=X&q=freze+lemn+profil+contraprofil

Figura 2.34. Freză profil și contra profil sinusoidal,cu coadă si rulment copier.

https://unitools.ro/produs-unior-freza-profil-contraprofil-sinusoidal

Freze profil contra profil pentru realizarea tocului de ușă.

Figura 2.35.Freze profil contra profil.

https://www.google.com/search?biw=1536&bih=706&tbm

Seturi de freze pentru execuția de uși de exterior din lemn stratificat.Execută uși cu grosimea de 57mm,68mm și 78mm.Sistemul de fixare a cuțitelor FANTALOOK plusR cu autocentrare.

Figura2.36. Freze pentru uși de exterior.

https://www.lemnsupermarket.ro/freze-pentru-usi-de-exterior

3. Variante constructive pentru ușă de exterior.

Figura 3.1Ușă de exterior întrun cant cu element lateral fix.

Arhivă personală

Figura 3.2. Vrianta 1

Figura 3.3 Ușă de exterior intr-un singur canat cu elemente laterale fixe

Arhivă personală

Figura 3.4 Varianta 2

4. Documentația Tehnică și tehnologică.

4.1.Descriere tehnică a produsului.

Desen de ansamblu vederi secțiuni și detalii.

Ușă cu capitel.

Vedere Izometrică.

Vedere frontală, laterală și de sus.

Secțiunea A-A, B-B, C-C.

Detaliu de ansamblu I .

.

Detaliu de ansamblu II.

Detaliu de ansamblu III.

Detaliu de ansamblu IV.

Pozitionarea elementelor.

Figura 4.1.

Tabel de componență conform figurii 4.1.

4.2. Descrierea tehnică ușă.

Usă de exterior intr-un singur canat, realizată din lemn de frasin.

-Deschidere spre dreapta, în interior.

-Dimensiunile golului din zid:-2214 x 916 mm

-Dimensiuni de gabarit ușă: -2194 x 896 mm

-Secțiunea montanților și traverselor de toc: -72 x 70 mm

-Secțiunea montanților și traverselor foii de ușă: -130 x 70 mm

-Secțiunea sticlei securizate Olin:-24 mm

-Balamale trei tije.

-Broască poseidon.

-Mâner Daisy Trandafir.

4.3. Execuție ,materiale ,accesorii.

-Pentru realizarea profilului ușii am folosit grindă stratificată din frasin.

-Pentru tăblie am folosit MDF cu grosimea de 12 mm clasa A, utilizat la exterior și furniruit cu furnir de frasin de 0,7 mm.

-Șipcile din inetriorul tăbliei superioare se executa din cherestea de molid de 28 mm clasa A și au rol de fixare a tăbliei.

-miezul tabliei este format din polistiren extrudat.

-Șipcile de fixare a tăbliilor se execută din cherestea de frasin cu grosimea de 32 mm clasa A.

-Elementele decorative se execută din cherestea de frasin din diferite grosimi 60,32,25 mm clasa A.

-Șipcile decorative se execută din cherestea de frasin cu grosimea de 25 mm clasa A.

-Șipcile de fixare a sticlei și grilajului se execută din cherestea de frasin cu grosimea de 25 mm clasa A.

-Șipca de susținere a geamului și grilajului se excută din cherestea de frasin de 50 mm clasa A.

Accesorii folosite.

Pentru închiderea și deschiderea ușii am folosit Mâner Daisy Trandafir conform figurii 4.2 a, iar pentru menținerea închisă a ușii am folosit Broască blindată Poseidon figura 4.2 b.

a) Mâner Daisy b. Broască Poseidon

Figura 4.2.

http://www.maneredeusi.ro/ro/produse/manere

Pentru zona vitrată am folosit sticlă securizată de la firma Olin cu grosimea de 24 mm având și un coificient de transfer termic redus.

Figura 4.3. Sticlă securizată Olin

https://www.google.com/search?biw

Pentru fixarea foii de ușă pe toc,respectiv închiderea deschiderea foii de usă am folosit trei balamale cu trei tije figura 4.4.

Înăltime 104,5 mm

Diametru 14,5 m

Număr picioare –trei picioare cu filet

Figura 4.4. Balama cu trei tije.

https://euro-wood.ro/produse/balamaua-cu-trei-tije

În partea de exterior a ușii am folosit grilaj din fier forjat de 14 mm având atât rol decorativ cât si de securitate figura 4.5.

Figura 4.5. Grilaj din fier forjat.

Arhivă personală.

La fixarea pragului si a șipcilor din miez a tăbliilor am folosit șuruburi de 4 * 70 mm figura 4.6 .

Figura 4.6. Șurub pentru lemn.

https://www.google.com/search?q

Pentru reducerea consumului de mterial dar și pentru izolare termică și fonică am folosit polistiren extrudat acesta fiind pus în interiorul tabliei figura 4.7.

Figura 4.7. Polistiren extrudat

https://www.google.com/search?q=polistiren+extrudat

4.4. Finisarea.

Pentru realizarea finisarii ușii de exterior intr-un singur canat am folosit produse Hidrodiluabile.

După efectuarea operațiilor mecanice am pregătit suportul lemnos pentru următoarea etapă, și anume finisarea.

Etapele efectuate în procesul finisării:

-Șlefuirea în alb am realizat-o cu ajutorul unei hârtii abrazive cu o granulație de 80 și 120, șlefuirea în alb fiind o etapă foarte importantă în procesul de finisare având ca obiectiv îndepărtarea zgârieturilor,smulgerilor,resturilor de adezivi și a altor defecte ale suprafeței lemnoase, dar și de reducerea consumului de material de finisare.

-După șlefuirea în alb am făcut o desprăfuire.

-Am aplicat primul strat de produs de finisare, impregnatul, după uscare am făcut o șlefuire cu o hârtie abrazivă cu o granulație de 240.

-Am aplicat al doilea strat de produs de finisare,grundul,iar după uscarea acestuia am făcut o șlefuire cu o hîrtie abrazivă cu o granulatie de 260.

-Ultimul strat aplicat a fost cel de lac.