URBANISMUL SOCIAL STUDIU CE CAZ MEDELLIN, [308836]

Titlu: [anonimizat],

COLUMBIA

Autorul: Marin, Razvan-Octavian

Conducatorul: Andreescu, Ioan

Denumirea disciplinei: Landscape Urbanism

Institutia: [anonimizat]: masterat, an I, semestrul II, 2011-2012

Prezentarea situatiei in cateva din orasele din America Latina:

[anonimizat] – oras cu 18 milioane locuitori.

Fondat in 1554 de Iezuiti. A [anonimizat] 1870 cand avea 30000 locuitori – a atras imigranti datorita pozitiei strategice de legatura cu apa si portul Santos.

Oamenii mai instariti isi trimiteau copii la scoli bune pentru a avea scucces in New World => cele mai bune universitati erau stabilite aici.

Orasul a anticipat globalizarea si si-a mixat populatia. Tinerii au intrat in contact cu avangardele Europene si au creat stiluri proprii. Centrul orasului devine “gradinita” [anonimizat] a dat valoare testamentara => toate acestea au dus la o expansiune violenta a orasului.

In timpul dictaturii mlitare a fost construit un viaduct prin central istoric ce a dus la golirea resedintelor din vecinatatea lui.

Pentru 70 ani automobilul a [anonimizat] a [anonimizat].

Azi are probleme cu violenta. [anonimizat], favelas. ([anonimizat], inchis fata de mediul ce-l inconjoara si pare a [anonimizat]-l frecventeaza)

[anonimizat], initial construit la periferie ca zona rezidentiala, a fost ocupat de saraci. In prezent are 240000 locuitori si e la 40 [anonimizat] => 2-3 ore timp pierdut pentru a ajunge la destinatie spre central orasului. Cartierul e de 20 [anonimizat] (facilitati sociale)

Orasul e [anonimizat] 1/3, [anonimizat] a Mexico City, 26 km de piste pentru biciclete si majoritatea in parcuri si cel putin 1000 elicoptere private (a II-a ca marime a flotei in lume)

Centru e devitalizat din 1970 cand marile firme de imobiliare si de afaceri au parasit zona, 18% din case sunt goale si cladiri nelocuite de mai mult de 10 ani.

In alta parte a [anonimizat] 3 locuri de munca/ locuitor, iar in alte zone 0.8/locuitor; distante mari intre locuinte si locurile de munca => probleme de trafic in sistemul public.

Populatia e [anonimizat] => apar segregari intre locuitori datorita celor bogati care creeaza bariere virtuale si fizice pentru ai tine departe pe saraci.

Datorita violentei si criminalitatii ridicate cei bogati s-au izolat prin segregare si chiar construirea unor zoduri si garduri. [anonimizat], idei, solutii, [anonimizat] a orasului.

Administratia a luat ca masuri strategice de performare a [anonimizat] a colapsat datorita aglomeratiei. Spatiile locative liberere au fost ocupate ilegal si transformate in zone cu risc mare de criminalitate. Populatia creste in continuare in zonele cu facilitati urbane. Poluarea e ridicata, afectand si resursele de apa din zonele sarace. Industria a scazut, economia bazandu-se pe servicii si sistemul bancar si comunicatii. 20% sunt someri iar diferenta intre bogati si saraci estea foarte mare.

Caracas – Venezuela – 3.8 milioane locuitori, fondat in 1500.

Dferentele apar datorita alegerii unui fel de a trai si vedea lucrurile. De aici apare segregarea aparenta. Unii aleg trairea in prezent, a momentului, a hazardului => se reflecta in mediul sau ambiant. Informalitatea, refuzul de supunere duce la autoexcludere si marginalizare fata de existenta sociala => dezvoltarea in dezordine, lipsa de siguranta, lipsa de coeziune ce e imposibil de gestionat si de format ca scop sau cultura => contradictii intre scopuri si e imposibil de ajuns la un consens => se formeaza mici grupuri imposibil de guvernat.

Ca strategie posibil de adoptat e introducerea unor utilitati urbane in zonele defavorizate, atragerea bandelor pentru a primi sarcina de a mentine ordinea.

Azi orasul are o populatie de 1/3 sub 20 ani si majoritatea traiesc cu 2$/zi.

Guvernul se bazeaza pe resursele de gaze si petrol.

Bogota – Columbia – 6.5 milioane locuitori, 40 % din populatie sub 20 ani.

Administratia a doptat strategii cu telul de a gasi o modalitate de autosustinere a Columbiei:

cel mai bun program a fost pistele pentru biciclete care permit oamenilor sa aiba un spatiu unde sa iasa, duce la socializare.

programe de dezvoltare a zonelor verzi, biblioteci cu resurse tehnologice, extinse cu servicii de sanatate, apa, electricitate si un sistem de transport flexibil si bine organizat care a dat rezultate datorita implicarii mediului academic – cercetare urbana, media, pliticienii si edilii majoritate din mediu academic, cu viziune, obisnuiti sa construiasca pe ruine si din dezordine lasate de clasa politica clasica traditionala => a dus la scaderea criminalitatii cu 70%, rapiri 87%, cate un nou restaurant deschis in fiecare saptamana ceea ce face ca populatia sa fie increzatoare in viitor – administratia locala a adoptat o serie de programe de celebrare a unor evenimente simple dar cu efect. Au initiat un festival de teatru ca eveniment local ce a devenit cel mai mare din lume.

Mexico City – Mexico – 18 milioane locuitori, 25% din populatie sub 14 ani.

Initial orasul era amplasat pe o insula care a crescut in timp prin desecari. Conchistadorii spanioli au continuat desecarile prin drenarea apei si bratele raurilor au devenit strazi.

Mare parte din activitatile orasului sunt bazate pe practici improvizate, ceea ce duce la probelme similare cu Sao Paulo.

Studiu de caz:

Orasul Medellin, Columbia:

Situatia oraselor din Columbia:

In timpul colonizarii spaniole populatia a fost fragmentata.

Politica ocuparii spaniole se baza pe fundarea de orase pentru scopul propriu, de a controla spatiul periferic, accesibil la transport. Columbia are 5 regiuni diferite natural si sunt izolate intre ele.

Limitele date de relief si mediul ambiant Columbian.

Lipsa unui sistem propice de retele de drumuri. Cel existent e vulnerabil din pricina ploilor abundente si devin impracticabile.

Cresterea industriei cafelei la sfarsitul sec. XIX-lea – sunt formate 5 departamente diferite de productie = industrie puternica.

Proviziile locale necesare siesi, diversificarea si complementarizarea bazei economice. Activitatile economice au fost organizate disipat pentru a evita concentrarea intr-o singura regiune.

Distributia oraselor in Columbia – Statul are o conditie geografica aparte, 1/3 din teritoriu in SE este jungla Amazoniana impenetrabila pentru ca e pe teren accidentat.

Zona e plina de asezari rasfirate, conectate cu caile de legatura pe apa si zone de cultura pentru traficantii de droguri. (poza 1)

Populatia are un simt al apartenetei locului dezvoltat, fiind mandri de locul in care locuiesc.

Unele centre izolate se dezvolta acum datorita industriei mineraliere.

In orase se simte lipsa serviciilor care asigura calitatea vietii:

cea mai mare concentrare a populatiei e in mediul sarac.

degradarea mediului natural ambiental.

putine spatii de recreere si activitati culturale.

probleme la transport si deficiente sanitare, energie si sisteme de comunicatie.

violenta crescuta.

rata ridicata a somajului si a muncilor atipice.

slabe progrese in implementarea drepturilor omului.

urmarile conflictelor armate care au afectat populatia indigena.

deficiente in participarea cetatenilor in guvernarea oraselor – inclusiv Bogota si Medellin.

exercitiile locale de planificare nu iau in considerare caracteristicile regiunii.

lipsa coordonarii in social, economic si productie urbana a oraselor

In 2006 Guvernul a inclus un plan de dezvoltare national cu politici pentru orasele intermediare cu moto-ul “Orase compacte si sustenabile”, cu scopurile:

cresterea calitatii si cantitatii spatiilor publice

promovarea si planificarea teritoriului urban

imbunatatirea managementului in sectorul institutiilor.

Rezultatul e Planul 2010-2014 – Strategia pentru orase intermediare cu focusarea pe sisteme de articulare regionala si urbana a dezvoltarii teritoriului, cu scopul de dezvoltare a procesului de coordonare institutionala intre guvernanti si autoritatile locale pentru a integra diferitele componente ale strategiilor.

Situatia orasului Medellin:

Premisele in Medellin: Moartea lui Pablo Escobar in 3 dec 1993 => cresterea slabiciunii si fragmentarea cartelului de droguri a fost o oportumitate pentru a reface imaginea orasului si alegera unui primar cu studii superioare, proventit dintr-un mediu academic.

In ultimii 8-9 ani in Medellin au avut loc miscari civile si importante modificari in plan politic => a venit sprijinul municipalitatii si conducatorilor catre arhitecti, urbanisti peisageri, planificatori=> sprijin politic pentru dezvoltare.

Structura orasului Medellin:

Pozitia orasului orasului in teritoriul statului Columbian(poza 2); imagine asupra orasului Medellin (poza 3); imagine asupra orasului, downtown si in spate zona cea mai bogata, dar e relevanta zona saraca (Poza 4); orasul are 2.2 milioane locuitori. Orasul este amplasat pe o vale, cu limite naturale 2 munti => un sistem puternic de limite si o directie => oras liniar. Zona cea mai complexa este in zonele de margine, inspre munti (poza 5); forma generala a orasului cu etape de crestere prin marirea populatiei si implicit a arealului locuit (poza 6); structura majora a liniilor de apa al orasului care dau forma => e posibila interpretarea in sectiune a orasului fiind vizibila zona de vale cu zona inalta functie de directia de coagulare a canalelor si apelor (poza 7); Medellin are o linie de metrou de acum 12 ani de la N la S si de la E la V. Sunt trei linii de masini pe cabluri conectate in sistem intermodal in NE, central V si superioara (poza 8); zonele in care sunt concentrate cele mai multe locuinte ale celor in cauza (poza 9); imagine a dezvoltarii structurii orasului – spre axa centrala e mai dens, ocupat de populatia mai instarita, unele functiuni economice si sociale, drumul expres care traverseaza orasul, si se disipeaza spre extremitatiele inalte (poza 10).

Politici locale

Primarul a plecat de la sloganul “Medellin cel mai educat”.

Bugetul raportat la 1 pesos: 82% merg la investitii si 18% merg la municipalitate.

Compania publica de electricitate hidro produce profit mare din care 30% merge la municipalitate.

Prin arhitectura si design se poate vedea cultura si valorile societatii, iar la Medellin au incercat mersul invers, prin amplasarea de arhitectura pozitiva calitativ in mediile cele mai ostile.

In locurile care erau vizate ca puncte de conflict, din cartierele problematice, au fost amplasate constructii si amenajari de calitate (ex. Parque Biblioteca Espana); locuri care inainte erau ocupate de spatii stigmatizate de prezenta unor inchisori si cimitir au fost inlocuite cu obiecte de arhitectura peisagere. Incurajarea initiativelor proprii, cum sunt spatiile comerciale si servicii cu rolul de a expanda spatiul construit intr-o forma mai atragatoare si dezvoltarea unor facilitati pentru comunitate ca spatii de locuit si munca in proximitate, conectate cu caile de transport si dezvoltarea de spatii urbane amenajate (poza 11); intalnirea cu liderii activi ai comunitatii, care doresc sa se implice activv in situatia lor – se documenteaza cu articole informatii despre locuitori si inaintasii din comunitate, despre relocare si fomarea structurii actuale a sistemului (poza 12); participarea – management – incercarea de a integra activitatile ce se desfasoara cu proiecte de culturalizare si sociale. Administratia incearca sa integreze si sa transpuna traditiile locale culturale in sistemul de organizare. Sprijinirea initiativelor locale prin centrele noi => incercarea de a face populatia sa participle activ in administratie (poza 13);

Strategia financiara – pentru aceste investitii orasul a cheltuit aproximativ 500 milioane $ proveniti dintr-o schema financiara intre municipalitate si guvernul national. Oamenii sunt increzatori in schema prin cresterea taxelor si scaderea nivelului coruptiei.

Scopul final e de a oferi o alta perspectiva tinerilor, in afara de cea de Traficant de droguri, criminal obisnuit sau capul unei militii.

Actiuni ale strategiei efectuate:

Masinile pe cabluri dubleaza unele artere de circulatie, dar permite accesul in diferite zone ale vecinatatilor si dezvoltarea de nuclee intr-un tesut destul de omogen si dens (poza 14); transformari prin trecerea de la masinile pe cabluri la trasee amenajate, poduri si pasarele de legatura, cai de comunicatie care urca si coboara, amplasate strategic (poza 15); spatii publice de retail, spatii publice conectate in stilul landscape cu cladiri care au diverse functiuni cu rol de incubatoare de dezvoltare (poza 16); Giancarlo Mazzanti – Libraria/biblioteca – e un complex cu centru comunitar ce ofera diverse servicii, protectia si sanatatea copiilor si spatu pblic -> sunt inspirante pentru cei ce le folosesc (poza 17, 18); puncte in infrastructura – arhitectura simbolica ca reper si schimbare in invelisul orasului si sa fie conectat la reteaua majora a orasului, cu activitati sociale, culturale etc (poza 19); sisteme legate de transport, poduri, case si elemente ale mediului(poza 20); combinarea ideilor in actiuni punctuale care permit amplasarea unor centre in arealul construit cu rol de redefinire a serviciilor sociale si urbane (poza 21);

Majoritatea sunt conectate cu retele existente sau viitoare de transport – pe cablu, metrou, strazi, coridorul soselei/drumului expres => scopul e de a putea fi accesate serviciile.

Oportunitatea de a fi legate de sistemul natural, vale – unghiuri de perspectiva ce permite orientarea in areal.

Parcul librariei conectat la reteaua de circulatie de coridorul de transport (poza 22); vedere asupra sistemului care permite o vizibilitate din alta perspectiva – masinile pe cabluri sunt un element important din acel sistem de transport al orasului, dar permite si o vizibilitate asupra structurii orasului si teritoriului (poza 23); scoala noua combina legatura intre spatial public cu cel institutional (poza 24); centru cultural amplasat intr-o zona care e segregata ca o bariera datorita densitatii si impenetrabilitatii (poza 25); imagine de noapte asupra unor constructii simbolice (poza 26); diferite situatii ca moduri de rezolvare – statia de masini pe cabluri, parcul librariei intr-o zona cu grad mare al oamenilor fara loc de munca si diverse conditii => strategie de conectivitate cu strazile si casele din jur prin folosirea inaltimii piscului si a pantelor naturale (poza 27); programul de “case” cu scopul de a ocupa mai multe tipuri de programe care permit organizarea strategica a teritoriului (poza 28); ultima statie de metrou de unde pleaca si al II-lea sistem de masini pe cabluri ce merge pe deal (poza 29); gradina botanica (poza 30); spatii sportive – interventii pentru oferirea de facilitati sportive, o activitate prefereta de locuitori (poza 31); sisteme de conexiune formala si informala prin sistemul natural de relief si open space ale caselor si cladirilor publice pentru a defini un plan pentru a expune comunitatea si a putea conlucra cu ea (poza 32); definirea transportului pe cabluri in zonele de statie, poduri ce leaga zonele de case (poza 33); spatii publice tip strazi mici in proximitatea cladirilor publice – au folosit degajarea proximitatii edificiilor si au amenajat spatiul (poza 34); conexiunea intre cladirile ca arhitectura simbolica care definesc o zona de centru ca punct strategic (poza 35); definirea prelucrarii spatiului public prin calitate si interventii simple dar eficiente – paviment, iluminat (poza 36, 37); strazile ce leaga unele centre, cum sa transformi spatiaul in gradini botanice, parc cultural etc (poza 38);

Studiu de obiect al unui implant – Biblioteca Spaniola

Libraria/biblioteca a fost construita in cea mai saraca zona, pe o culme – a generat o forma interesanta devenita iconica pentru cartier => oamenii care locuiesc acolo au devenit lipsiti de stigmtizare si a fost inlocuit cu invatarea valorilor si se simt membrii recunoscuti ai unei culturi care promoveaza educatia si cultura.

E un ansamblu de 3 volume amplasate pe o colina, cu o forma ca a unor stanci artificiale care se integreaza in peisajul geographic, conectate cu spatial public, ce permite, prin conformare si amplasare, a unor directii dirijate asupra orasului din vale. Ansamblul e format din 3 blocuri – biblioteca, centru comunitar si centru cultural.

Fatada caldirii a fost conceputa ca o membrana compusa din dale de ardezie neagra cu 30% oxizi. Este o fatada autonoma ca textura, fara sa mai fie nevoie de interventii ca produse de substanta sau mecanica semnificativa de prelucrare si intretinere.

Perceptia culorii si texturii e influentata de pozitia omului fata de cladire si a luminii, precum si forma minerala creaza buzunare pentru zone de acces din spatial public.

Scopul final e de a creea medii pedagogice (de calificare) in loc de arhitecturi; evolueaza un sistem de abstractie organizat, sistem de relatii cu mediul, care sunt pe langa obiecte de lucru pentru dispozitie dar si de traversare a interactiunii intre medii (o masina de perceptii) liniare (pariuri pe o secventa de verticala, schimbarea rutelor, potrivite pentru multe venimente).

Structura e una traditionala din beton armat de care e zustinut invelisul fatadei.

Fiecare modul continator e independent de platforma, modulul fiind format dintr-o structura autoportanta, platformle fiind sprijinite pe stalpi metalici imbracati in beton si conectate la gabioanele de piatra si beton in spate.

Etajele sun partial inchise cu vinil de diferite culori ce delimiteaza ariile pedagogice. Unele zone sunt inchise cu sticla si rasina colorata (sticla stratificata) pentru a marca zonele in triplex (poze 39-48).

CONCLUZII:

Odata considerate capitala cocainei, educatia si esteticul au revolutionat felul de a fi al oamenilor.

Cu toate ca criminalitatea a scazut cu 90% inca e o obisnuinta sa vezi pe strazi soldati echipati de lupta.

Cu toate acestea structura functioneaza cu o populatie care are un minim de educatie cultural.

Ideea urbanismului social e de a repune mandria intr-un oras prin arhitectura si design.

Angela Sancez “ investigarea celor mai cantitative resurse, cea mai mare calitate si excelenta estetica in cele mai sarace si violente parti ale oraselor”

Prin arhitectura si design se poate transforma nivelul societatii.

Se urmareste procesul de investitii integrative ( arhitectura progresiva) cu idei productive, intrebari si propunerile locale ale populatiei.

Program de management si participare – proiectul fizic e cu implicarea comunitatii prin participare.

Propunerile se fac functie de cultura locala si formand lideri.

Urbanismul social e in primul rand despre oameni, despre procese, integrarea comunitatilor ca agenti critici de transformare a comunitatilor. Implicarea persoanelor capabile din comunitate in procesul de transformare e o sursa de mandrie, le solidifica sentimental de apartenenta, responsabilitate fata de proiect si creste capitalul social si comuniunea (poza 49).

Arhitecti, urbanisti ai peisajului si istorici ai conservarii participa la process cu scopul de a apropia si canaliza procesul de transformare, la sustinerea comunitatii si integrarea lor in procesul care-i afecteaza pe ei.

Decizie politica sa aiba cele mai mari investitii in zonele cele mai sarace. Implementarea acestor polite vine impreuna cu transformarile urbane ale spatiului public, invelisul orasului care sunt vizibile la scara intregului, facute cu cea mai buna calitate si cel mai bun design care ar putea devei un process de transformare integral.

Scopul cel mai important e de a nu pierde liderii comunitatilor care sunt implicati in comunitatile de cartier prin diverse mijloace – prin respectarea drepturilor si asteptarilor datorita talentului si energiei cu care s-au implicat pana acum si o pot face si mai departe. Respectarea intrebarilor pe care le pun pot fi folosite in scopuri constructive datorita conexiunilor pe care le are in comunitate – care e rolul arhitectului, urbanistului peisager si istoricului conservativ, planificatorului si investitorului imobiliar.

Conceptual care a stat la baza urbanismului social (poza 16):

conectarea orasului divizat (la fel ca celelalte orase din America Latina e un oras foarte segregat), partea de N fiind o lume complet diferita

incercarea de a realiza conectarea in termini fizici dar si mentali, prin infrastructura, mici poduri si pasarele, cu arhitectura simbolica care permite marcarea diferitelor zone ale orasului.

Un scop principal – intelegerea de catre populatia orasului a intregului, problema care e in orasele Americii Latine – partea saraca e inexistenta pentru unii => E foarte greu sa remodelezi intregul.

Bibliografie:

http://designbuildsource.com.au/social-urbanism-architecture-rebuilds-columbia

http://www.arch.columbia.edu/work/courses/studio/f09-architectural-implants

http://www.plataformaarquitectura.cl/2008/02/19/biblioteca-parque-espana-giancarlo-mazzanti/

http://en.wikipedia.org/wiki/Medell%C3%ADn

http://www.barcelonametropolis.cat/en/page.asp?id=21&ui=331

http://www.archdaily.com/832/orquideorama-plan-b-architects-jprcr-architects/

http://currystonedesignprize.com/winners/2009/transformative_public_works

http://bombsite.com/issues/110/articles/3368

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Panoramica_de_Medellin-Colombia.jpg

CITIES, ARCHITECTURE AND SOCIETY, Fondazione La biennale di Venezia, Marsilio, septembrie 2006, pag 96-135

Poza 1

Poza 2

Poza 3

Poza 4

Poza 5

Poza 6

Poza 7

Poza 8

Poza 9

Poza 10

Poza 11

Poza 12

Poza 13

Poza 14

Poza 15

Poza 16

Poza 17

Poza 18

Poza 19

Poza 20

Poza 21

Poza 22

Poza 23

Poza 24

Poza 25

Poza 26

Poza 27

Poza 28

Poza 29

Poza 30

Poza 31

Poza 32

Poza 33

Poza 34

Poza 35

Poza 36

Poza 37

Poza 38

Poza 39

Poza 40

Poza 41

Poza 42

Poza 43

Poza 44

Poza 45

Poza 46

Poza 47

Poza 48

Poza 49