Deșeurile rezultate în cabinetul de medicină dentară și implicarea asistentei în gestionarea lor [308798]

Cuprins

Lista de abrevieri și simboluri

A.S. P.- Autoritatea de Sănătate Publică

Crt.- criteric

Fig. – [anonimizat]

M.O.- Monitorul Oficial

M.S. – Ministerul Sănătății

Nr.- număr

O.N.G.- [anonimizat]- Organizația Mondială a Sănătății

p- pragul de semnificație statistică

Pag.- [anonimizat] a organismului, [anonimizat]-născut, sugar până la persoanele de vârsta a III-a. [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]-mi îndrept atenția pentru această lucrare de liceență să studiez impactul alimentației asupra sănătății orale.

[anonimizat]. [anonimizat], infecțioase, traumatice, [anonimizat] a îmbunătăți în mod negativ consumul de alimente și lichide și pot compromite starea nutrițională. Malnutriția determină o importantă afectare a [anonimizat], [anonimizat]. Nutriția în fracturile maxilare tratate cu fixare intermaxilară este mai compromisă. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], îngrijirea metabolică și nutrițională este importantă pentru vindecarea neuniformă. Acest articol oferă o analiză de bază a [anonimizat].

Obiectivele științifice pentru rezolvare în cadrul cercetării științifice

Principalul obiectiv al acestei lucrări de liceență este de a evidenția importanța alimentației sănătoase în dezvoltarea sănătății orale.

Obiective secundare:

Evaluarea sănătății orale la elevii de 12-18 ani;

Educarea elevilor cu vârstele cuprinse între 12 și 18 ani în legătură cu alimentația corectă și rațională;

Corelarea stării nutriționale a elevilor cu starea lor de sănătate orală.

Metodologia cercetării

Grupul de studiu ales pentru această lucrare sunt elevii de vârstă 12- 18 ani, [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], obiceiuri de igienă orală.

Studiul a [anonimizat]-dentară.

Cuvinte cheie: [anonimizat], malnutriție

CONȚINUTUL LUCRĂRII

PARTE GENERALĂ

CAPITOLUL 1.1. ROLUL NUTRIȚIEI ÎN DEZVOLTAREA ORGANISMULUI

Nutriția este definită ca știința modului în care organismul folosește alimentele pentru a [anonimizat], reparație și întreținere. Nutriția este unul din determinanții majori ai stării de sănătate care exercită efectul "uter de mormânt", și care mediază evoluția diferitelor rezultate ale sănătății. Fiecare nutrient are un rol specific în menținerea integrității țesuturilor orale. Nutrienții de bază sunt carbohidrații, proteinele, grăsimile, vitaminele, mineralele și apa necesare pentru ca toți să supraviețuiască și să trăiască o viață sănătoasă și să se vindece bine. Carbohidrații, proteinele și acizii grași sunt principalele surse de energie. Organismul necesită o aprovizionare adecvată cu carbohidrați pentru a preveni metabolizarea proteinelor și metabolizarea acizilor grași [1,2,3,4]

Totalul de calorii stocate este de 200.000 kcal pentru un bărbat de 75 kg și numai dacă se produce o moarte arsă de 140.000 kcal. Aceasta înseamnă că omul poate supraviețui până la 3-5 luni de energie care este asigurată de 75% grăsimi și 50% proteine în timpul foametei. [5]

1.1.1. ROLUL ALIMENTAȚIEI ÎN PREVENIREA CARIILOR

Dieta omului conține un grup 5 principii nutritive de bază: carbohidrații, lipide, proteine, vitamine și minerale, iar acestea împreună cu apa sunt esențiale pentru viață. Fiblrele alimentare s-au dovedit a avea deasemenea și ele un rol protective pentru sănătate

Carbohidrații sunt o sursă de energie necesară vieții, deasemenea sunt hrană și pentru bacteriile care determină cariile dentare. Zahărurile din carbohidrați sunt repedid transformate în acizi de bacteriile aflate la nivelul cavității orale, astfel toate alimentele și băuturile care conțin carbohidrații fermentabili sunt o sursă de hrană pentru bacterii care pun în libertate acizi implicați în procesul de formare a cariilor. Cu cât obiceiurile nutriționale ale unui om sunt alimente și băuturi ce conțin zahăr rafinat sunt consumate mai frecvent cu atât riscul de apariție a cariilor crește. [6; 7]

Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea orală a fost asociată cu creșterea riscului de formare a cariilor: o perioada mai mare de stagnare la nivelul cavității orale este asociată cu un potențial cariogen mai mare. Din acest motiv este atât de important periajul efectuat înainte de culcare.

Alimentele ce conțin o serie de elemente ajută la protejarea dinților.  Acești componenți acționează în moduri diferite. De exemplu pot acționa ca un sistem tampon neutralizând PH-ul plăcii bacteriene, ajută la procesul de remineralizare sau au o acțiune inhibitorie asupra bacteriilor din placa dentară, astfel cacaua care se află în multe alimente inhibă bacteriile orale. Alte alimente care conțin diferite proteine și minerale cu efecte de stopare a evolutiei cariilor sunt: brânza, broccoli, cerealele și laptele.

Limitând consumul de carbohidrații, consumînd produse ce conțin zahăr doar la mesele principale și pastrând o igienă adecvată putem menține o sănătate orală bună. Factorul dieta in aparitia cariilor poate fi însă redus printr-o atenție acordată igienei orale: folosirea pastelor de dinți fluorurate, tehnica corectă de periaj, periajul de seară obligatoriu, folosirea de mijloace ajutătoare de periaj (ața dentară, dușul bucal, apa de gură, etc)

Figura 1. Diagrama care schematizează relația dintre nutriție și sănătatea orală[7]

Funcția de mestecat redusă în cazul persoanelor în vârstă care trăiesc în comunitate cu o sănătate generală adecvată este legată de prezența a mai puțin de 20 de dinți sau de purtarea protezelor detașabile. Prin mestecare pentru perioade mai îndelungate de timp sau prin înghițirea unor particule mai mari de hrană, ele pot compensa în mod normal funcția afectată. Funcția masticatorie poate fi restabilită prin terapie protetică adecvată, care are ca efect creșterea activității mușchilor masticatori în timpul mestecării și reduce timpul de mestecat și numărul de curse de mestecat până la înghițire. La persoanele în vârstă fragile sau dependente, subnutriția este predominantă din cauza problemelor de sănătate, a apetitului scăzut și a calității slabe a vieții. Scăderea sănătății orale și xerostomia sunt adesea asociate cu un indice de masă corporală redus și nivelul albuminei serice și evitarea alimentelor dificil de mestecat. Întreținerea sau restabilirea funcției de masticare este o parte integrantă a îngrijirii medicale a acestor pacienți, în scopul îmbunătățirii stării lor nutriționale și a calității vieții.[8]

Sfaturi pentru dinti sanatosi

– consumarea de multa apa

– consumarea de alimente variate, din toate cele cinci grupuri majore

– reducerea gustarilor dintre mese

– reducerea gustarilor si bauturilor cu o concentratie mare de zahăr

– periati dintii de cel putin doua ori pe zi

– folosirea zilnica a dental floss-ului

– vizitarea medicului dentist de cel putin doua ori pe an

Preocuparea pentru sănătatea orală trebuie sa inceapa inca din uter – in jurul lunii a treia sau a patra, are loc mineralizarea primilor dinti. Apoi, obiceiurile unei alimentatii sanatoase se achizitioneaza din primii ani de viata, fiind responsabilitatea parintilor sa ii tina departe pe copii de dulciurile care ii fac atat de fericiti pe moment. Intre mese, incercati sa dati copilului fructe, legume sau branzeturi, in loc de biscuiti sau prajituri. Daca bazele unei alimentatii sanatoase sunt asimilate in copilarie, aceste obiceiuri vor conținua si pe parcursul vietii adulte, asigurand o buna sanatate orală.

La fel precum alimentele consumate, este important si momentul cand le consumati. Dulciurile se consuma doar odata cu masa principala, si nu intre mese. In timpul mesei, secretia de saliva creste si astfel majoritatea acizilor sunt neutralizati. De asemenea, evitati sa consumati intre mese bauturile acidulate sau dulci. Preferati laptele sau apa.

Foarte importanta este si structura alimentelor. De exemplu: lichidele actioneaza pentru o perioada scurta de timp; alimentele tari sunt cele mai sigure, deoarece produc o crestere a secretiei de saliva si ajuta la autocuratarea dinților, in vreme ce alimentele moi si lipicioase sunt periculoase, deoarece se lipesc de dinti si intre acestia, oferind un mediu prielnic dezvoltarii placii bacteriene.

La fel ca și corpul nostru, dinții și gingiile au nevoie de vitamine și minerale esențiale pentru a ramane sănătoase:

– calciu: produse lactate

– fosfor: oua, carne de vita si pui, peste oceanic, paine

– vitamina A: ficat, dovleac, morcov, cartofi, mango, spanac, brocoli

– vitamina C: citrice, varza, cantalup, capsuni, rosii

– vitamina D: pastrav, macrou, somon, ton, galbenus, lapte

– fluor – poate reduce riscul aparitiei cariilor cu pana la 60%

Alimente benefice:

– alimente care nu conțin mult zahăr, care nu se lipesc și care nu rămân mult timp în gură

– paine neagră și cereale

– fructe (nu toate sunt benefice; de ex. bananele au o concentrație foarte mare de zahăr, iar acidul din citrice poate eroda smalțul)

– legume

– carne, peste sau proteine alternative

– produse lactate

– gumă de mestecat fara zahăr

– biscuiți din grâu integral

– ceai negru și verde, ce conțin antioxidanți ce previn formarea tartrului

Alimente dăunătoare:

– mâncăruri cu o concentrașie mare de zahăr: prajituri, înghețată, ciocolată, miere, etc.
– guma de mestecat cu zahăr

– racoritoare dulci

– bauturi acidulate cu un pH scazut

– pâine albă

– biscuiți

– fructe uscate

Figura 2. Nutriția și sănătatea orală[6]

1.2. IMPORTANȚA ALIMENTAȚIEI NATURALE ÎN PRIMII ANI DE VIAȚĂ PENTRU SĂNĂTATEA ORALĂ

În 1990, la întâlnirea OMS/UNICEF "Alăptarea în 1990: o inițiativă globală", organizată în Italia, la Spedale degli Innocenti a fost adoptată "Declarația Innocenti pentru protecția, promovarea și sprijinul alăptării". La Adunarea Generală OMS din 1991 (a 44-a) această declarație a fost considerată baza politicii internaționale de sănătate iar la Adunarea Generală OMS din 1992, statele membre au fost chemate să urgenteze implementarea la nivel național al obiectivelor operaționale ale "Declarației Innocenti" .

Declarația subliniază importanța alimentației naturale în dezvoltarea sănătoasă a copilului și contribuția la sănătatea femeii, reducând riscul cancerului de sân și de ovar, sângerărilor pospartum ajutând la revenirea uterului la mărimea inițială, întârziind o nouă sarcină și având beneficii sociale și medicale.

1.2.1. CONCEPTUL DE ALĂPTARE

Alăptarea este o alimentație sănătoasă, naturală, care în mod corect este efectuată fără foarte multe reguli, fără un program de mese, sau fără o constrângere socială, materială sau morală.

Alăptarea corect efectuată este mai degrabă un supteste dirijat de copil și nu de mamă sau personalul medical, început de la naștere din primele ora de viață și trebuie continuată cu o frecvență crescută în primele săptămâni, pentru ca apoi să se stabilizeze la o frecvență de 5-6x/zi.

Alăptarea are mai multe avantaje printre care și faptul că:

asigură o dezvoltare psiho-emoțională echilibrată a copilului; sânul reprezentând totodată o sursă de siguranță, consolare și căldură, care-l vor ajuta mai târziu să se detașeze de mamă, să devină independent și echilibrat emoțional.

înțărcarea este reglată de copil, laptele rămânând sursa esențială de proteine animale până la vârsta de1-2 ani;

este o acțiune instinctivă, care ajută la implinirea feminității și la reglarea hormonală a întregului organism;

ajută la retragerea rapidă a uterului post partum.

1.2.2. CALITATEA ȘI COMPOZIȚIA LAPTELUI DE MAMĂ

Laptele uman este specific speciei și toate preparatele alimentare substitutive diferă marcant de el, laptele uman fiind superior în alimentația sugarului. Alăptarea exclusivă este modelul de referință în cea ce privește creșterea, dezvoltarea, sănătatea și toate celălalte consecințe pe termen scurt și lung asupra copilului față de toate metodele de alimentație alternativă (Academia Americană de Pediatrie).

este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ, unic în compoziție, asigură toate substanțele nutritive necesare copilului în primele 6 luni și rămâne sursa nutritivă principală până la 1 an.

indiferent de vârstă , mărimea și forma sânilor, paritatea, 98% din femei pot alăpta pe termen lung.

fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care naște prematur are mai multe proteine și lipide decât cel matur și își menține compoziția caracteristică colostrului 1 lună de zile după naștere, pentru că prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru creștere.

laptele de mamă își schimbă compoziția în funcție de nevoile copilului, când este cald are mai multă apă, noaptea este mai gras și mai bogat în fier și săruri minerale.

Are calitatea de a-și menține calitatea, indiferent de alimentația și nevoile mamei

își schimbă gustul în funcție de dieta mamei pregătind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.

Laptele de mamă datorită balanței complexe de ingredienți și calităților biologice nu se poate duplica sau înlocui cu alte preparate lactate.

Tipuri de lapte matern:

COLOSTRUL

primul lapte, este o substanță galbenă, cremoasă secretat din timpul sarcinii și 3-4 zile după naștere.

este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi.

conferă imunitate împotriva bacteriilor și virușilor.

facilitează dezvoltarea florei bifidus în intestin, care inhibă dezvoltarea florei patogene (după ultimele cercetări substanțele din jurul mamelonului au acest rol de aceea este important punerea la sân).

apără mucoasa digestivă de inflamații, infecții și împiedică absorbția substanțelor responsabile de alergie (formănd o peliculă pe mucoasa digestivă).

are efect laxativ, curăță intestinul de rezidii și ajută eliminarea bilirubinei (o dată cu scaunul) și scade riscul apariției icterului în primele zile.

LAPTELE DE TRANZIȚIE – secretat între 4-5 și 10 zile, are compoziție intermediară între colostru și laptele matur

LAPTELE MATUR

este o substanță albă – albăstruie, subțire

are compoziție variabilă în cursul alăptării: mai apos, mai bogat în lactoză și proteine la începutul suptului cu valoare calorică mai scăzută și mai gras la sfărșitul suptului, cu valoare calorică mai înaltă

are concentrație mai mare de lactoză, lipide și vitamine, în timp ce proteinele și mineralele sunt mai scăzute decât în colostru.

după 6 luni, când începe diversificarea și secreția lactată va scădea, crește iar nivelul de anticorpi și rămâne la un nivel ridicat până la terminarea.

Laptele matern nu este cariogen, astfel nu poate determina carii dentare,precum cariile de biberon.

1.2.2.1. Beneficiile alăptării

Cercetări extensive folosind metode epidemiologice îmbunătățite și tehnici moderne de laborator au dovedit avantajele pentru copil, mamă, familie și pentru societate ,a alăptării și a folosirii laptelui uman. Aceste avantaje includ beneficii pentru sănătate, nutriție, imunologice, pentru dezvoltare, psihologice, sociale, economice și pentru mediul înconjurător (Academia americană de pediatrie). [9]

Pentru copil:

este alimentul ideal, care asigură o creștere fizică și psihică echilibrată.

conține substanțe care facilitează funcționarea optimă al organismului copilului (a sistemului digestiv, hepatic, renal, neurologic, vascular, inimii).

reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Chron, colita ulceroasă, celeachie) din copilărie și a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.

reduce riscul enterocolitei necrozante și a retinopatiei la prematuri.

conține factori care protejează copilul de infecții microbiene, virotice și fungice (infecții respiratorii, otite, infecții gastrointestinale, de căi urinare, meningite și septicemii) și reduce severitatea desfășurării lor.

reduce riscul morții subite.

reduce riscul diabetului zaharat de tip I și tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).

previne malnutriția.

reduce riscul obezității și al hipercolesterolemiei.

reduce riscul alergiei și al astmului bronșic dacă alăptarea exclusivă durează cel puțin 4 luni;

reduce riscul anemiei.

reduce riscul apariției cancerului de sân la fetițele alăptate.

este ușor digerabil.

are temperatură optimă.

este steril.

scade incidența eritemului fesier.

favorizează dezvoltarea mușchilor feței, al dentiției și a vorbirii.

asigură o dezvoltare cerebrală optimă

Pentru mamă:

ajută involuția uterină rapidă după naștere și previne hemoragiile postpartum.

este protectiv împotriva cancerului de sân și ovar și a osteoporozei postmenopauzale.

duce la pierderea surplusului de grăsime câștigat în timpul sarcinii și reduce riscul obezității pe termen lung..

contraceptiv (nu este o metodă sigură; este contraceptiv 98% numai pe perioada alăptării exclusive).

scade necesarul de insulină la mamele diabetice.

diminuă efectele endometriozei și ajută la stabilizarea bolii.

este mai comodă și mai puțin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.

are rol în împlinirea feminității și dezvoltarea instinctelor materne.

realizează o legătură profundă cu copilul.

economie pentru familie.

1.2.2.2 DIVERSIFICAREA ALIMENTAȚIEI

Definiție: Diversificarea este procesul de tranziție de la alimentația bazată doar pe lapte( matern sau lapte praf) la alimentația normală, cea a familiei, concretizată prin întroducerea de lichide și alimente solide.[10]

În mai 2001, Adunarea Generală OMS adoptă rezoluția care prevede recomandarea ca diversificarea alimentației sugarilor să înceapă după 6 luni pe lângă continuarea alăptării până la minim 2 ani. Perioada de diversificare este o perioadă dificilă cu riscuri crescute pentru malnutriție sau obezitate.

1.2.2.2.1. DEZAVANTAJELE DIVERSIFICĂRII PRECOCE LA SUGARI

În ultimele decenii ale secolului trecut s-a practicat diversificarea la sugari sub 4 luni, ceea ce conform unor studii a condus la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcțiilor digestive, nepregătite pentru alimentele nou întroduse, dar și o creștere a acidității și o modificare a florei orale, care poate duce la leziuni carioase precoce.

Dezavantaje:

funcții digestive nepregătite (sub 4 -6 luni) pentru prelucrarea alimentelor solide.

funcție renală insuficientă (sub 4-6 luni) pentru cantitatea crescută de minerale conținut de alimentele solide

valoare nutrițională scăzută a proteinelor din cereale și vegetale față de lapte

cantitățile mari de hidrocarbonate și densitatea calorică mare a făinoaselor favorizează hiperplazia adipocitelor și a obezității

făinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive chelați de fitați (calciu, zinc) iar glutenul înainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemică.

absorbția unor molecule proteice heterogene datorită permeabilității crescute a mucoasei intestinale sub 4 – 6 luni duce la producerea de precipitine și reacții de sensibilizare a mucoasei intestinale responsabilă de tulburăririle digestive secundare și manifestările alergice în copilărie – sinteza de Ig A în concentrații suficiente pentru a împiedica traversarea mucoasei digestive de proteinele sensibilizante se produce în jurul vârstei de 7 luni!!!

senzația de sațietate produse de alimentele solide favorizează spațierea meselor și creșterea cantității de alimente la o masă favorizând obezitatea prin stimularea sintezei colesterolului și a hiperlipidogenezei adaptative.

1.2.2.2.3. DIVERSIFICAREA ALIMENTAȚIEI DUPĂ 6 LUNI CU MENȚINEREA ALĂPTĂRII PÂNĂ LA 2 ANI

Avantajele continuării alăptării frecvente, la cerere până la 2 ani

reduce riscul infecțiilor acute (după 6 luni, când începe diversificarea și secreția lactată este în scădere, crește iar nivelul de anticorpi și rămâne la un nivel ridicat până la terminarea alăptării, la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului și copilul se poate înțărca ).

reduce riscul bolilor cronice infantile.

reduce riscul obezității.

crește dezvoltarea cognitivă (prin conținutul de acizi grași esențiali).

împiedică deshidratarea în caz de boală și asigură necesarul nutritiv în perioada de convalescență.

Laptele de mamă continuă să aibă o contribuție nutritivă importantă și după primul an de viață (asigură 35 % – 40% din necesarul energetic; 550g/zi)!!!

Avantajele diversificării

favorizează dezvoltarea structurilor orale.

stimulează vorbirea timpurie.

dezvoltarea gustului.

aportul caloric mai bogat asigură un somn mai liniștit noaptea și creștere ponderală rapidă.

alimentele bogate în fier (carne, gălbenuș de ouă, cereale) scade incidența anemiei hipocrome.

după 6 luni riscul trecerii substanțelor prin intestin care provoacă alergie scade!

după 6 luni sugarul este capabil să șadă, duce mâna la gură, își ține capul, urmărește lingurița cu privirea, deschide gura când se apropie mâncarea, își retrage buza de jos când se scoate lingurița, păstrează mâncarea în gură și o plimbă din față în spate pentru a o înghiții.

Partea specială

Partea experiementală

Metodologia cercetării

Grupul de studiu ales pentru această lucrare sunt elevii de vârstă 12- 18 ani, deoarece ei sunt viitorul de mâine, cei care îi vor educa pe copii lor despre nutriție, sănătate orală, sănătate general și deasemenea sunt la vârsta care și-au făcut deja niște obiceiuri alimentare, reguli de viață, obiceiuri de igienă orală.

Principalul obiectiv al acestei lucrări de liceență este de a evidenția importanța alimentației sănătoase în dezvoltarea sănătății orale.

Obiective secundare:

Evaluarea sănătății orale la elevii de 12-18 ani;

Educarea elevilor cu vârstele cuprinse între 12 și 18 ani în legătură cu alimentația corectă și rațională;

Corelarea stării nutriționale a elevilor cu starea lor de sănătate orală.

Pentru îndeplinirea acestor obiective am efectuat un studiu observațional desfășurat pe trei etape:

Etapa I:

Constituirea grupurilor țintă;

Evaluarea obiceiurilor alimentare, a stilului de viață și a celor de igienă orală, prin aplicarea unui chestionar (vezi Anexa 1)

Evaluarea sănătății orale la cele două grupuri.

Etapa II:

Efectuarea lecțiilor de educație pentru sănătate orală cu accent pe alimentația sănătoasă

Am instruit elevii să respecte urmatoarele reguli:

să nu consume dulciuri în afara meselor;

să-si spele dinții prin periaj după consumul de dulciuri;

să consume multe fructe și legume, de preferat crude;

să evite consumarea lichidelor și alimentelor extreme;

să evite alternanța fierbinte-rece, mâncarea să fie servită la o temperatură potrivită;

să se respecte frecvența și orarul meselor zilnice.

Fig.3 – Imagine din prezentare

Fig.4 – Imagine din prezentare

I-am ajutat să înteleagă rolul benefic pe care îl deține consumarea de alimente consistente asupra dinților. Acestea favorizează masticația, ceea ce are drept consecință:

salivație abundentă care spală cavitatea;

curățarea mecanică a suprafețelor dentare accesibile, cu împiedicarea formării plăcii;

atriție corespunzătoare cu dispariția locurilor de retracție;

În timpul lecțiilor de educație le-am atras atenția despre cât de importantă este cunoașterea conduitei corecte pentru o igienă orală bună, precum și depistărea precoce a obiceiurilor vicioase la copii, cum ar fi rosul unghiilor, bruxismul, mușcarea obrajilor, mușcarea buzelor, interpunerea de obiecte străine între arcadele dentare, obiceiuri care, în timp, pot modifica poziția dinților prin instalarea unui tipar muscular și chia osos anormal.

Etapa III- după șase luni

Reevaluarea elevilor din punct de vedere al igienei orale

Reevaluarea sănătății cavității bucale

CHESTIONAR

Socio-Demografie

Nutriție

C. Igiena oro-dentară

Evaluarea statistică

Datele colectate în urma cercetării le-am pus într-o bază de date în programul Excell 2016 și le-am evaluat statistic. Iconografia grafică a fost realizată deasemenea în programul Excell 2016.

Rezultate

Evaluarea elevilor a fost efectuată prin aplicarea chestionarelor la 83 de elevi dintre care 51 au fost din lotul martor și 32 din lotul test. Vârsta medie a fost 15,34 ± 2,08 cu o vârstă minimă de 12 ani și maximă de 18 ani, varianța de 4,33; 58,24% fiind de sex feminin și 41,76% de sex masculin.

Evaluarea obiceiurilor alimentare

Se observă din diagramenele de mai jos că atât la lotul martor cât și la lotul test predomină consumul de 3-5 mese pe zi. Aceasta este o medie normală la nivelul Europei Centrale și de Est, media la nivelul României fiind de 3,5, iar la nivelul Uniunii Europene (U.E.) fiind de 5,7 mese și băuturi/zi.

Tabel 1. Numărul mediu de mese consummate zilnic în funcție de sex și veniturile familial la cele două loturi

Obiceiuri alimentare sunt, de asemenea, corelate cu statutul socio-profesional al
persoanelor intervievate:

elevii de sex masculin din lotul martor mânca / bea mai des (de aproape 4 ori
o zi în medie) față de elevii de sex feminin sau de cei din lotul test;

din punct de vedere social de observă o creștere exponențială a numărului de mese cu veniturile familiale;

elevii din lotul martor consumă în medie un număr mai mare de mese decât cei din lotul test.

Având observat numărul de ocazii pe care europenii, și nici românii nu se abat de la aceste reguli mânca sau beau în timpul zilei, astfel ne vom uita acum la ce tipuri de alimente dulci și fac parte băuturi din dieta lor: produsele dulci pe care europenii le mâncă și / sau beau cel mai frecvent sunt produsele naturale dulci: fructe, miere și dulceață.

Aproape șaizeci la sută dintre elevii din lotul test intervievați consumă sucuri sau limonade des, spre deosebire de cei din lotul test unde 50 %, au în dietă aceste elemente, și doar o cincime din cei intervievați "adesea" ia băuturilor dulci (limonade, cola sau alte băuturi răcoritoare) sau mânca biscuiți și prăjituri. Analizând figura de mai jos observăm că elevii din loturile studiate consumă mai des puține fructe proaspete, în schimb consumă mai multe prăjituri, dulcețuri și sucuri. Ar trebui făcută în acest sens o campanie de educare a alimentației sănătoase în școli, ceea ce și eu am încercat să fac în cadrul lecțiilor mele pentru sănătate oro-dentară.

Figura 7. Evaluarea consumului de alimente cu zahăr a loturilor studiate în funcție de media UE a anului 2016

Consumul de fructe proaspete

46 din 51 de persoane din lotul martor confirm consumul de fructe proaspete cel puțin rar, și 29 din 32 din lotul test, la nivelul UE media este 9 din 10 persoane. Am putea spune că stăm peste media UE la acest capitol, doar că ar trebui crescut consumul des al fructelor proaspete la nivelul tinerilor elevi. Se pare că implementarea în școli a programului care dă copiilor zilnic un măr deocamdată nu are un effect foarte bun asupra elevilor din clasele I-IV, care totuși consumă mai des fructe proaspete zilnic, față de ceilalți elevi. Deasemenea se observă consumul mai ridicat de fructe proaspete la persoanele de sex feminin față de cele de sex masculin.

Consumul de gem, dulceață și miere de albine

Mai mult de jumătate din respondenții lotului martor, dar și din Uniunea Europeană afirmă consumul zilnic de dulcețuri, miere sau gemuri, spre deosebire de cei din lotul test la care doar o treime consumă zilnic aceste alimente. Persoanele de sex feminine consumă mai des gemuri și miere decât cele de sex masculine la ambele loturi. Deasemenea la ambele loturi se observă că odată cu creșterea vârstei consumul de gemuri și miere scade.

Consumul de băuturi dulci

19% dintre europeni sunt băutori regulat de bauturi dulci (limonadă, cola sau alte băuturi răcoritoare). Dar băuturile dulci tind să fie cele mai populare cu respondenții în estul țărilor Uniunii Europene: Bulgaria și Slovacia, Cipru și Republica Cehă consumă frecvent 58%, România 29%, dar la loturile studiate de mine lotul martor depășește media națională ajungând la 50%, iar cei din lotul test se apropie mai mult de media țărilor din Europa de Est, fiind de 54%. Aceste procente sunt îngrijorătoare pentru viitorul sănătății actualilor elevi.

Consumul de biscuiți și prăjituri

18% dintre europeni consumă des biscuiți sau prățituri, 15% este media națională a consumului de des de prăjituri, dar cum se știe bănățenii sunt consumatori mai mari de biscuiți și prăjituri, astfel rezultatele peste media UE a consumului de prăjituri a elevilor din grupul martor și test nu ar trebui să ne mire. Deasemenea atât la nivelul UE cât și la nivel național aceste procente sunt mai mari la elevi, scad la adulți ca apoi să crească din nou la vârstnici.

Consumul de dulciuri rafinate (ciocolată, caramel, jeleuri, etc.)

După cum se știe elevii sunt mari consumatori de dulciuri, astfel procentul crescut de consumuri de dulciuri frecvent pare normal, dar faptul că 1 din 2 elevi intervievați consumă zilnici dulciuri este un semn de alarmă despre sănătatea viitoarei societăți și sănătatea orală a viitorilor adulți.

Consumul de dulciuri la nivelul UE este mai redus, la nivelul elevilor unu din 3 elevi consumă zilnic dulciuri, spre deosebire de loturile noastre.

Consumul de gumă cu zahăr

Unul din patru elevi chestionați din lotul martor consumă frecvent gumă cu zahăr, dpre deosebire de unul din șase elevi din grupul test. Există o mică șansă ca elevii să nu facă diferența între guma de mestecat cu zahăr de cea fără zahăr. Dacă aceste procente sunte reale există mari motive de îngrijorare, după cum am explicat la subcapitolul datorat copiilor preșcolari. La nivelul UE doar 1,5 elevi din 10 mestecă frecvent gumă cu zahăr, această medie fiind mai crescută în rândul elevilor din Europa Centrală și de Est.

Consumul de lapte

Consumul de lapte este important pentru sănătatea orală a oamenilor prin aportul de calciu pe care acesta îl oferă. Observăm îmbucurător că peste 50% dintre elevii din ambele loturi consumă frecvent lapte, în schimb este îngrijorător faptul că 10% dintre elevii din lotul martor nu consumă deloc lapte.

Consumul de suplimente cu Calciu

După cum se observă din reprezentările grafice de mai sus elevii mai puțin de 50% din lotul studiat a consumat măcar odată suplimente cu calciu și 32 din 53 de elevi din grupul țintă au luat măcar odată suplimente cu calciu.

Consumul de alimente fierbinți

În mod normal, la nivelul cavității bucale nu se inregistrează diferențe mari de temperatură. Astfel încât, atunci când luăm în gură alimente fierbinți sau alimente foarte reci, stimulul depășește rapid pragul de confort și fibrele nervoase, stimulate brusc, nu au timp să se adapteze și reacționează în singurul mod posibil: senzația dureroasă. Consumul frecvent de alimente fierbinți sau foarte reci determină slăbirea smalțului dentar prin șocuri frecvente asupra acestuia.

Figura 24. Consumul de alimente/ băuturi fierbinți la elevii din loturile studiate

Consumul zilnic de alimente fierbinți și reci la loturile studiate este îngrijorător de mare, elevii având obieciuri nesănătoase pentru dinții lor. Se observă că elevii din lotul țintă consumă zilnic alimente fierbinți în procent de 47% și 36% alimente reci, spre deosebire de cei din lotul martor unde procentele sunt mai mici.

Figura 25. Consumul de alimente/ băuturi reci la în cadrul elevilor din loturile studiate

Consumul de apă

Figura 26. Consumul de apă la loturile studiate

Apa este un element foarte important în viața fiecărui om. Aceasta este principalul element al organismului 70% din organism fiind apă, iar din creer 90%, astfel calitatea apei consumate este foarte important. Apa de foraj și apa de robinet în unele zone din mediul rural, este o apă de calitatea mai bună decât cea îmbuteliată, în schimb calitatea apei potabile de robinet din mediul urban este o apă săracă în microelemente, dar are un ph mai bun decât cea îmbuteliată. Apa are un rol important deasemenea în sănătatea orală, unde dacă este bogată în calciu s-a dovedit în unele studii că scade prevalența carii lor dentare, deasemenea fluorul din apă are aceleași calități precum calciul. În unele zone din lume s-a trecut la fluorizarea apei cu scopul de a reduce prevalența leziunilor carioase la nivelul indivizilor. Se observă că elevii din lotul test consumă în cea mai mare proporție apă de robinet, dar și într-un procent destul de mare apă îmbuteliată carbogazoasă care este corozivă asupra smalțului dentar.

Obiceiurile de igienă orală și obiceiurile vicioase la elevii din loturile țintă

Sănătatea constituie un bun al umanității din cele mai vechi timpuri, ea fiind condiția sine qua non a dezvoltării și perpetuării comunităților umane, ea nu a fost dintotdeauna definită explicit sau considerată un obiectiv în sine, fie pentru individ, fie pentru comunitate. Faptul că grija pentru sănătate nu constituia o preocupare socială este documentat și de mitologia greacă, în corpusul căreia personajele ce se îndeletniceau cu vindecarea erau considerate drept aleși ai zeilor, ca Asklepios, sau drept ființe doar parțial antropomorfe, oricum aparținătoare unor comunități extrasociale, precum aceea a centaurilor.

Munca educativă personalizată și exploatarea atentă a mijloacelor disponibile în fiecare comunitate pot asigura introducerea și păstrarea pe termen lung a unei conduite igienice orale. În cazurile fericite, acolo unde presa și televiziunea au acces, informația referitoare la mijloacele de menținere a sănătății orale parvine publicului și prin intermediul acestora. Dar și în astfel de cazuri, medicul reprezintă pentru pacient în primul rând un consilier. Specific, el oferă pacienților informații suplimentare în raport cu acelea, pregnante prin calitatea imaginilor și a sunetului, dar incomplete (limitate la strictul necesar comunicabil într-un timp de emisie dat), furnizate prin mass media. În implementarea unui program școlar de sănătate orală pentru a se obține rezultate, este necesară inițierea unui parteneriat între grupul țintă (copii, părinți), departamentele implicate în oferirea serviciilor de sănătate, personalul școlii și factorii decizionali.

Pentru prevenirea afecțiunilor cavității bucale este necesară o igienă riguroasă care se poate realiza atât acasă cât și în cabinetul stomatologic, astfel periajul corect și după fiecare masă al dinților este cel mai important element profilactic.

Periajul dentar la elevii chestionați atât din lotul țintă cât și din lotul martor înaintea efectuării lecțiilor de educație orală era cu o frecvență foarte scăzută, totuși la elevii din lotul test procentele copiilor care se spălau după fiecare masă era mai bun decât la lotul martor, unde un procent de 3% dintre elevi au afirmat că nu se spală niciodată pe dinți. Acesta din nefericire este un adevăr foarte trist, persistent la nivel național. Din reprezentarea grafică de mai observăm modifică în schimbarea comportamentului legat de periajul dentar după efectuarea lecției de educație, în schimb la cei din lotul martor unde nu am efectuat aceste lecții, doar prezența noastră acolo nu i-a convins foarte mult să-și schimbe comportamentul.

Figura 27. Spălarea pe dinți a elevilor din loturile martor și test, înainte și după lecțiile de sănătate

Diferențele între modificările comportamentale la elevii din cele două loturi au fost statistic semnificative p= 0,032 (p< 0,05).

Folosirea aței dentare

Folosirea aței dentare este esențială pentru procesul de curățare al dinților pentru că îndepartează placa bacteriană atât dintre dinți cât și de la nivelul gingiilor. Ața dentară, ca și apa de gură, se dovedește ideală atunci când se dorește curățarea dinților în locurile în care periuța este mai greu de manevrat.

Folosirea aței dentare la evaluarea inițială la cele două loturi de elevi am avut suprinderea să observ că 27 respectiv 17 procente dintre respondenți nu știau ce este ața dentară, și că peste 50% dintre aceștia nu folosesc niciodață ață dentară. Astfel la lecțiile de educație întreprinse la elevii din lotul test am insistat pe ceea ce este ața dentară, la ce folosește aceasta, la utilizarea corectă a acesteia. La șase luni de la lecție, când am reaplicat chestionarul am observat că a scăzut cu 15% elevii care nu știau ce este ața dentară din lotul test, și cu 25% elevii ce nu folosesc niciodată ața dentară. Îmbunătățirea igienei orale la acești elevi a fost vizibilă, indicele de placă scăzând semnificativ, la fel și numărul cariilor dentare.

Figura 28. Folosirea aței dentare la elevii din cele două loturi înainte și după efectuarea lecției de educație oro-dentară la elevii din lotul test

Folosirea apei de gură

Figura 29. Folosirea apei de gură la elevii din cele două loturi, înaintea lecției de educație și după aceasta

Folosirea scobitorilor

Figura 30. Folosirea scobitorilor la elevii din cele două loturi

Se observă că elevii din cele două loturi cu toate că nu foloseau ața dentară, obișnuiau totuși să-și curețe dinții cu scobitorile, chiar dacă această metodă nu este preferată totuși, deoarece poate leza gingia sau alte părți moi ale cavității orale, este mai bine decât să nu se curețe deloc. Cei mai mulți elevi folosesc scobitorile doar când au resturi printre dinți. Comportamentul copiilor din cele două loturi este asemănător în această privință.

Discuții

Alimentația incorectă joacă un rol important în dezvoltarea complicațiilor postoperatorii și pot crește morbiditatea pacientului. Trebuie efectuată o evaluare corectă a nutriției și trebuie luate măsuri de prevenire adecvate la pacienții supuși unei intervenții chirurgicale maxilo-facială. Suportul nutrițional trebuie luat în considerare la pacienții grav subnutriți. Chirurgul ar trebui să privească dieta ca adjuvant, similar analgezicelor și antibioticelor, care este un mijloc de a face pacientul mai confortabil și de recuperare rapidă. Unele dintre principalele funcții ale unei alimentații adecvate sunt creșterea convalescenței, vindecarea rănilor și creșterea rezistenței pacientului la infecție, dar utilizarea nediscriminatorie a suportului nutrițional ar trebui evitată pentru a reduce complicațiile postoperatorii. De acum înainte, o cunoaștere de bază a nutriției este esențială pentru chirurgul tratant.

Cunoașterea nutriției este foarte importantă înainte de evaluarea critică a beneficiului terapeutic obținut din furnizarea suportului nutrițional. Evaluarea nutrițională este esențială pentru îngrijirea optimă a pacientului spitalizat. Evaluarea nutritivă preoperatorie ar trebui să includă o determinare a nivelului stresului, o evaluare a stării tractului gastrointestinal și elaborarea unor planuri specifice pentru asigurarea accesului enteral. Anumite estimări antropometrice ale grăsimii subcutanate și ale masei musculare scheletice slabe reflectă faptul că proteina și consumul de calorii nu au fost aplicate pacienților cu traume, comparativ cu datele de control pe baza unor subiecți sănătoși [17].

Se recomandă observația clinică, anumite măsurători antropometrice, istoricul dietei și determinarea albuminei serice, numărul total de limfocite și echilibrul de azot. O evaluare inițială ar trebui să se facă întotdeauna pe baza oricăror informații pertinente disponibile. O evaluare corectă preoperatorie a stării nutriționale joacă cu siguranță un rol major în prevenirea complicațiilor postoperatorii, iar apoi sprijinul perinutritonal ar fi mai benefic. Acest lucru reduce complicația postoperatorie, dar nu mortalitatea [18].

Pacientul care suferă traumă maxilofacială, boală sau deformare prezintă probleme nutriționale unice, mai ales în perioada postoperatorie. Prin asigurarea unei diete adecvate din punct de vedere nutrițional în perioada preoperatorie și imediat după operație și în timpul convalescenței, complicațiile pot fi reduse și vindecarea se îmbunătățește. Suportul nutrițional perioperator poate reduce complicațiile postoperatorii la pacienții bine hrăniți. Trebuie luată în considerare starea nutrițională a acestor pacienți atât în ​​perioada preoperatorie cât și în perioada postoperatorie, astfel încât să se reducă complicațiile postoperatorii. Ar trebui să fie imperativ din partea dentistului profesionist să identifice pacienții cu risc nutrițional, să efectueze teste de screening nutrițional și să ofere îndrumări privind dieta [19-21]

Toți profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv medicul, asistentele medicale, persoanele paramedicale și dieteticienii, pot să interacționeze și să contribuie la asigurarea unui suport nutrițional adecvat și, prin urmare, conștientizarea este importantă pentru toți.

Folosirea mijloacelor auxiliare pentru igiena orală (apa de gură și ața dentară) nu era o practică obișnuită printre elevii celor două loturi înaintea lecțiilor de educație. După reavaluarea elevilor din lotul test cei mai mulți folosesc apa de gură macăr o dată pe zi, pentru a le împrospatarea respirației, dar și pentru o sănătate orală mai bună, în cadrul rutinei zilnice. Deși unele studii efectuate de specialiștii britanici care susțin că folosirea abuzivă a apei de gură ar putea avea efecte negative asupra sănătății orale, apele de gură și-au dovedit utilitatea dealungul timpului.

Robin Seymour susține că cele mai multe ape de gură conțin alcool, unele chiar într-o concentrație crescută și aceasta ar putea avea un efect negativ pe termen lung asupra sănătății generale a organismului, dar și a sănătății orale, putând duce la xerostomie, sau chiar la apariția unei respirații urât mirositoare. Unele ape de gură, din cauza unor ingrediente antibacteriene menite să îndeparteze placa bacterianp, pot duce la apariția unor pete maronii la nivel dentar, în urma unor reacții ce au loc în cavitatea orală. În aceste cazuri trebuieasc educați pacienții să apeleze la specialiști. Gingivita poate fi tratată prin folosirea zilnică a apelor de gură și faptul că unele ape de gură pot conține alcool nu ar trebui să fie un impediment în folosirea acestora, mai ales că au apărut tot mai multe ape de gură ce conțin produși maturali în proporție de peste 90%.

Calciul este un mineral foarte important, indispensabil pentru sănătatea și rezistența oaselor dar și pentru a avea un zâmbet strălucitor. Importanța calciului pentru oase este atât de mare, aprox. 98% din cantitatea de calciu din organism se află depozitată în oase. La persoanele cu probleme în fixarea calciului și numai li se recomandă aportul de suplimente cu calciu, magneziu și vitamina D3, deoarece aceasta contribuie la fixarea calciului și astfel creșterea densității oasoase și dentare. Crescând densitatea smalțului dentar, scade frecvența apariției cariilor și complicațiilor acestora. Calciul deasemenea are u rol esențial în creșterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Cea mai importantă cauză a cariilor dentare este frecvența cu care sunt consumate alimente și băuturi care conțin zahăr. Sfaturile nutriționale oferite în legătură cu sănătatea orală trebuie să se bazeze pe reducerea consumului de alimente între băuturi și băuturi. Orientările din 1995 privind politica privind alimentația și nutriția pentru Irlanda recomandă evitarea consumului frecvent pe parcursul zilei a alimentelor care conțin zahăr, în special de către copii. Aceste recomandări recomandă în plus că, în timp ce consumul ridicat de energie este necesar pentru creșterea de către adolescenți (și aceasta crește frecvența de masă), aceasta nu trebuie asociată cu consumul frecvent de alimente / băuturi bogate în zahăr pe parcursul zilei. Recomandarea OMS constă în faptul că consumul de zaharuri libere – acest termen nu include zaharurile prezente în mod natural în fructele, legumele și laptele integral – ar trebui să fie mai mic de 10% din consumul total de energie (care echivalează cu <15-20 kg / persoană / An) și că frecvența de admisie este limitată la de patru ori sau mai puțin pe zi.

Studiul național privind sănătatea orală din 2002 a arătat că 23% dintre copiii în vârstă de 8 ani și 40% dintre cei în vârstă de 15 ani consumă trei sau mai multe gustări dulci de trei sau mai multe ori pe zi.10 Sondajul privind stilul de viață și nutriția din 2007 (SLÁN) Au raportat de asemenea că jumătate (48%) dintre gusturile adulților între mese, cel mai frecvent pe biscuiți și prăjituri.

Concluzii

Obiceiurile alimentare ale elevilor chestionați sunt sărace în nutrienți și foarte bogate în dulciuri, sucuri, gumă cu zahăr, care sunt alimente nocive pentru sănătatea orală și sănătatea generală a organismului, atât în prezent, cât și în viitor

Considerând că educația pentru sănătate este principalul mijloc de formare a unor atitudini și obiceiuri sanogene, am realizat o cercetarea experimentală la două loturi de elevi, unul din mediul urban și rural comparat cu lotul de elevi din comunitatea studiat , ai căror elevi nu mai participaseră la programe informative de sănătate orală.

Foarte mulți elevi nu știau ce este ața dentară, nu au avut nici minime cunoștințe de igienă orală;

Impactul factorilor socio-economici asupra comportamentelor legate de sănătatea orală a fost, și de această dată, evident, printr-o frecvență scăzută a vizitelor dentare, prin obiceiuri nesanogene (frecvență mică a periajului, dietă cariogenă), prin indiferență față de problemele dentare și prin existența unor imagini stereotipale privind diferite aspecte ale sănătății orale;

Orice program de educație pentru sănătate oro-dentară trebuie să fie conceput pe termen lung, pentru a cumula efectele expunerii la informații;

Elevii din comunitatea studiată au crescut mai mult cu bunicii care nu au știu să-I educe în conduita sănătății orale corecte, cunoscându-se că bătrânii nu pun accent pe igiena orală;

Prin transmiterea informației educaționale correct adaptată vârstei și capacității de percepție se contituie și se consolidează comportamentele sanogene, precum și crearea motivației, luând deciziile corespunzătoare prinvind sănătatea oro-dentară;

Elaborarea mesajelor sanogene, reprezintă un process complex, prin multiplicitatea limbajelor utilizate, a funcțiilor proprii oricăruia dintre aceste limbaje, și prin interacțiunile continue dintre aceste limbaje și funcții;

Posibilitățile de realizare a mesajelor bazate pe imagini dinamice corelând scheme și simboluri, sunt mai mare prin utilizarea tehnologiei informatice;

Internetul reprezintă un auxiliar al activităților de educație și cercetare;

Mesajele de educare și informare au fost elaborate astfel încât să fie relevante pentru elevi și au ținut cont de nevoile, valorile, alegerile, resursele și autonomia comunități respective.

Pliantul și Afișul elaborat a tratat mesajele de informare și educare, au prezentat în mod transparent informațiile minime și detaliile necesare pentru o conduit sanogenă corectă;

Informarea și educarea de calitate prezintă explicit informații corecte privind riscurile asociate, efectele și consecințele negative dar și beneficiile recomandărilor, precum ș ice se poate întâmpla dacă nu se schimă nimic.

Consumul frecvent de alimente și băuturi care conțin zahăr este cea mai importantă cauză a cariilor dentare.

Douăzeci și trei la sută din copiii de 8 ani și 40% dintre cei în vârstă de 15 ani consumă gustări sau băuturi dulci între mesele normale de trei sau mai multe ori pe zi10; Jumătate (48%) dintre gusturile adulților între mese, cel mai frecvent pe biscuiți și prăjituri.

Alimentația slabă este un "factor comun de risc comun" pentru bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea și bolile orale.

O dietă sănătoasă pentru sănătatea orală ar trebui promovată în școli dar și în viața de zi cu zi.

Bibliografie

Hiremath SS. Nutrition and Oral Health. Textbook of Preventive and Community Dentistry. 2nd ed. New Delhi, India: Elsevier; 2011. p. 182.

Romito LM. Introduction to nutrition and oral health. Dent Clin North Am. 2003;47:187–207, v.

Jain S, Jain A, Palekar U, Shigli K, Pillai A, Pathak AD. Review article: Nutritional considerations for patients undergoing maxillofacial surgery – A literature review. Indian J Dent. 2014;5:52–5.

Vedi A, Goel R, Veeresha KL, Sogi GM, Swamy A. Research article: Oral health & malnutrition – The missing link. Int J Adv Res. 2015;3:381–6.

Fonseca RJ, Dexter Barber H, Powers MP, Frost DE. Oral and Maxillofacial Trauma. 4th ed. Canada: Elsevier; 2013.

Podariu Angela, Jumanca Daniela, Gălușcan Atena, Muntean Ramona, -„Tratat de prevenție oro-dentară”, Editura Waldpress, Timișoara, 2003;

Ramona Amina Popovici, Mihaela Codrina Levai, Angela Codruța Podariu, Laura Rusu, Alin Faur – Particularități ale comunicării în medicină, Ed Mirton, Timișoara, 2016, 978-973-52-1643-6

Ramona Amina Povovici, Virgil Ciobanu, Angela Codruța Podariu, Mariana Păcurar, Ruxandra Sava Roșianu – „Sanatate Publică Orală. Management, epidemiologie și biostatistică medicală”, Editura Mirton, Timisoara 2014, ISBN: 978-973-52-1414-2.

Paglia L, Caring for baby's teeth starts before birth, Eur J Paediatr Dent. 2017 Mar;18(1):5. doi: 10.23804/ejpd.2017.18.01.01

Popovici Ramona- Amina- „Conexiunea educație- comunicare în managementul activităților de promovare a sănătății orale”, Ed. Nagard, Lugoj, 2009.

Popovici Ramona Amina, Jumanca Daniela, Atena Galuscan, Oancea Roxana, Ruxandra Sava Rosianu- „Educatie pentru sanatate oro-dentara. Managementul proiectelor educationale” , Ed. Mirton, Timisoara 2007.

Fairfield KM, Askari R. Overview of Nutritional Support. UpToDate. [Last accessed on 2016 Jun 9]. Available from: http://www.uptodate.com/contents/overview-of-perioperative-nutritional-support#H1 .

Fearon KC, Luff R. The nutritional management of surgical patients: Enhanced recovery after surgery. Proc Nutr Soc. 2003;62:807–11.

Badwal RS, Bennett J. Nutritional considerations in the surgical patient. Dent Clin North Am. 2003;47:373–93.

Williams JZ, Barbul A. Nutrition and wound healing. Surg Clin North Am. 2003;83:571–96.

DeBiasse MA, Wilmore DW. What is optimal nutritional support? New Horiz. 1994;2:122–30.

Baker JP, Detsky AS, Wesson DE, Wolman SL, Stewart S, Whitewell J, et al. Nutritional assessment: A comparison of clinical judgement and objective measurements. N Engl J Med. 1982;306:969–72.

Heys SD, Walker LG, Eremin O. The value of peri-operative nutrition in the sick patient. Proc Nutr Soc. 1997;56:443–57

Buzby GP. Overview of randomized clinical trials of total parenteral nutrition for malnourished surgical patients. World J Surg. 1993;17:173–7

Campos AC, Meguid MM. A critical appraisal of the usefulness of perioperative nutritional support. Am J Clin Nutr. 1992;55:117–30

Meguid MM, Campos AC, Hammond WG. Nutritional support in surgical practice: Part I. Am J Surg. 1990;159:345–58

Weiner R, Hartig W. Postoperative energy requirements and its fulfillment. Zentralbl Chir. 1984;109:1492–504

DiMaria-Ghalili RA, Mirtallo JM, Tobin BW, Hark L, Van Horn L, Palmer CA. Challenges and opportunities for nutrition education and training in the health care professions: Intraprofessional and interprofessional call to action. Am J Clin Nutr. 2014;99(5 Suppl):1184S–93S.