Dimensiunea manageriala privind gestiunea deseurilor municipale. [308765]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

LUCRARE DE LICENTA

Dimensiunea manageriala privind gestiunea deseurilor municipale.

Studiu de caz Sector 4, Bucuresti.

CONDUCATOR STIINTIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

INTRODUCERE –––––– 3

CAPITOLUL 1 – [anonimizat] 4 –––––– –––––- 4
1.1. Asezare georgrafica––––––––- 4
1.2 Caracteristici georgrafice––– 5

CAPITOLUL 2 – Dimensiunea manageriala privind colectarea selectiva a deseurilor la nivelul Sectorului 4 din Bucuresti ––––––––––––– 10

2.1 Managementul deseurilor––––––––––––––- 10
2.1.1 Strategia de dezvoltare a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 4––––––––––––––––- 13
2.2 Gestionarea deseurilor ––––- 17

CAPITOLUL 3 – Gestiunea deseurilor la nivelul Sectorului 4 –––––- 23

3.1 Analiza SWOT privind gestiunea deseurilor in Sectorul 4–––––– 23
3.2 Implementarea unui management integrat al deseurilor la nivelul Sectorului –––– 25

CONCLUZII SI PROPUNERI ––––––– 30

BIBLIOGRAFIE –––––––– 32

ANEXE –––––––- 33

INTRODUCERE

Deșeurile reprezintă o problema serioasa în Sectorul 4 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], dar și a impactul lor negativ asupra mediului si sanatatii umane.

Dezvoltarea urbanistică și industrială a Bucurestiului, [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat]-adevar au nevoie sau nu de acestea. Ceea ce nu mai este de folos sau ceea ce nu a [anonimizat].

Risipa alimentara si-a facut rapid simtita prezenta in Sectorul 4 . [anonimizat]. Pe fiecare strada a sectorului se gasesc mormane de deseuri aruncate la intamplare.

Astazi, managementul deseurilor a devenit una dintre cele mai importante probleme ale lumii. Autoritatile locale se lupta pentru a [anonimizat], ca pe viitor sa dea si roade aceste solutii si idei noi.

[anonimizat] o mica perioada de vreme. Asadar, pentru a [anonimizat]/chimic si prin reutilizarea acestora.

[anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat].

Acesta tema de licenta abordeaza toate aceste probleme cu care ne confruntam zi de zi, si are rolul de semnal de alarma pentru generatiile viitoare, daca acestea nu vor sa traiasca intr-un mediu poluat si mizerabil.

CAPITOLUL 1 – Caracteristicile spatiului geografic in Bucuresti – Sectorul 4

Asezare geografica

Sectorul 4 se afla in partea sudica a orasului Bucuresti, cu o suprafata de 32 km2 din 228 km2, suprafata totala a capitalei.

(Fig. 1.1) – Harta asezare geografica Bucuresti

(Fig. 1.2) – Harta asezare geografica Sector 4

1.2 Caracteristici geografice

Relief

Campia Bucurestiului este o subunitate a campiei Vlasiei. A luat nastere odata cu retragerea lacului cuaternar, cu miscarea de inaltare a Carpatiilor si cu intensele aluvionari.

Aceasta campie are in partea de nord-vest, ca si altitudini, intre 110 – 115 m, iar in partea de sud-est, 50 – 60 m.

Capitala se afla pe raul Dambovita, care acesta la randul lui se varsa in Arges, afluent al Dunarii.

O mare parte din sectorul 4 se afla pe Valea Dambovitei. Aceasta vale este “sculptata” in loess cu doua maluri. Cel stang este mai coborat si are 4 – 5 m in amonte si 7 – 8 m in aval, iar malul drept este mult mai drept si mult mai inalt, avand 10 – 15 m.

Prezinta 4 terase, ce sunt dezvoltate, pe partea stanga a raului. In ziua de azi mai exista o serie de piscuri Uranus – Mihai Voda si popine Dealul Mitropoliei, Colina Radu – Voda, Movila Mare.

Campul Cotroceni – Berceni, se afla intre Valea Dambovitei, la Nord, si raul Sobor la Sud. Acesta scade in altitudine de la Vest, 90 m, spre Est, 60 m.

Clima

Sectorul 4 are, ca tot Bucurestiul, un climat temperat – continental. In ceea ce priveste dinamica generala a atmosferei, predominante sunt acele mase de aer de tip polar maritim si continental, dar prezinta si mase de aer de tip tropical – maritime si tropical – continental.

De aici reies influente continentale, oceanice si putin submediteraneene.

Rezulta ca aceasta clima temperat – continentala formeaza cele patru anotimpuri cu caracteristici specifice: primavera, vara, toamna, iarna.

Climatul prezinta influente oceanice si submediteraneene in Vest, dar in Est prezinta influente de ariditate.

Este influentata in oras de prezenta padurilor: Padurea Branesti, Padurea Cernica, dar si de prezenta suprafetelor de asfalt, caramida, beton, tabla si alte materiale care au ca si caracteristica acumularea caldurii ducand la eruperea apei prin transpiratia unui organism vegetal, sau la deducerea infiltrarii apei in pamant.

Bazinele artificiale de apa au, de asemenea, o influenta puternica asupra microclimatului la nivel local. In oras exista o circulatie speciala determinata de cladirile inalte, de ansamblul de strazi si chiar de vegetatie.

Mediile multimale arata diferentele de temperatura dintre statia Filaret si statia Baneasa. La Filaret exista valori mai mari cu 2° C fata de Baneasa. Temperatura medie pe an este de 11,5° C. Vara temperaturiile pot depasi cu usurinta 40° C, iar iarna temperaturiile pot cobori chiar sub -50° C.

Primele zile de inghet din an apar pe la inceputul lunii noiembrie, iar ultimele zile de inghet sunt pe la sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie.

Cea mai rece luna din an este luna ianuarie, de unde si denumirea de “Gerar” din traditia populara, cu o temperatura medie de -2,9° C, iar cea mai calda luna din an este luna iulie, denumita “Cuptor” in traditia populara, cu o temperatura medie anuala de 22,8° C.

Precipitatiile sunt mult mai ridicate deasupra capitalei, avand o medie pe intervalul de ani 1901 – 1990 de 578,6 mm la Baneasa si 589,5 mm la Filaret.

Valoriile mai ridicate decat media, prezente in Sectorul 4 sunt cauzate de portionarea sa pe directia circulatiei atmosferice unde exista o cantitate mai mare de particule de fum, praf.

Cele mai multe precipitatii sunt intalnite in luna iunie cu valori mai ridicate in oras si anume 97,1 mm la Filaret si valori mai reduse la periferia orasului si anume 92 mm la Baneasa, dar si la Afumati.

Cele mai putine precipitatii sunt intalnite in luna februarie si anume 33,3 mm la Filaret si 27,5 mm la Baneasa. Pe timp de vara, ploile sunt adesea torentiale, uneori pot fi insotite si de grindina.

Mai spre interiorul orasului, precipitatiile se prezinta neuniform si se produc diferentiat sau pe anumite areale.

Nebulozitatea medie anuala, cu zile in care cerul este foarte acoperit de nori, a crescut de la 120 de zilepe an la 140 de zile pe an in ultimii 80 de ani. Radiatia solara a inceput sa depaseasca 125 kcal/cm2 ducand la peste 60 de zile in timpul anului cu caracter tropical.

Flora si fauna

Nu se stie exact numarul speciilor, dar putem intalni plante salbatice in special la periferia orasului, pe terenurile agricole. Speciile pe care le putem intalni sunt specifice ecosistemelor urbane, insa exista si specii care s-au adaptat la un climat sau, putand fi admirate in curtile tuturor oamenilor.

In jurul blocurilor pot fi cultivate urmatoarele plante: teiul, frasinul, salcia, plopul, nucul, corcodusul, ciresul, hibiscus, trandafirul, etc. Mare parte dintre acestea se formeaza in gardurile vii (Fig. 1.3) .

(Fig. 1.3) – Hibiscus din Bucuresti

Sursa: https://www.pestre.ro/ginsengul-saracului-codonopsis-pilosula-5-sem_10269/

Exista spatii unde sunt plantate acoperisuri cu vita de vie, dar si spatii unde exista plante pe zidurile din exterior, vita de cultura sau vita salbatica.

Sunt prezente anumite plante care sunt declarate monumente din natura: Aesculus Hippocastanum ce inseamna castanul rosu, Torreya Nucifera ce inseama toreia sau Sophora Japonica ce inseamna salcamul japonez, etc., fiind trecute in lista arborilor ocrotiti si speciali din Bucuresti, precum si anumite specii, de data aceasta de pasari salbatice care pot fi vazute fie admirate pe diferite lacuri.

Din categoria Picidae exista 5 specii de ciocanitoare, dintre acestea 4 fiind protejate. Din categoria Picus Veridis exista specii care au nevoie de protectie speciala si stricta in acelasi timp.

Numarul mic de spatii verzi este dat de noile sisteme de locuit, de dorinta de a construe mai multe cladiri, asadar reducerea in ultimii ani a spatiilor verzi este cauzata de neintretinerea acestora si realizarea unor constructii ilegale.

O alta problema in Bucuresti este starea de sanatate a padurilor. Acestea sunt expuse din ce in ce mai mult poluarii, o poloare combinata si anume aer – sol – apa.

S-a introdus un nou concept, “poluarea urbana”, ce duce la tendinta de a urbaniza populatia, cresterea si dezvoltarea oraselor.

Cand vine vorba de fauna , predominante sunt animalele de pe langa casa omului si anume cainii,pisicile, dar mai exista si alte specii, de data aceasta salbatice, care s-au putut adapta cu usurinta mediului urban.

In cladire declarate ruine sau parasite , pe acoperisuri se pot intalni pasari sau rozatoare , dar si multe insecte. Cele mai intalnite pasari sunt: vrabia,gugustiucul,porumbeii,pescarusii, cucuveaua, huhurezul mic. (Fig. 1.4.) , (Fig. 1.5)

(Fig. 1.4) – Vrabie

Sursa: http://www.banaterra.eu/romana/presura-sura-miliaria-calandra

(Fig. 1.5) – Cucuvea

Sursa: https://www.toateanimalele.ro/bufnite/cucuveaua/

Pe lacurile din parcurile Bucurestiului putem observa rate salbatice,lebede, gaste. Acestea sunt cele mai iubite si cele mai admirate pasari de catre locuritorii capitalei, cei mai fascinati fiind copiii (Fig. 1.6) .

(Fig. 1.6) – Lebede si rate pe un lac din Bucuresti

Sursa: http://www.b365.ro/lebede-negre-gaste-de-nil-si-rate-mandarine-de-peste-jumatate-de-lei-in-parcul-al-i-cuza_181643.html

Rozatoarele si insectele, din pacate, pot si purtatori de boli ce pot fi transmise oamenilor si pot crea probleme grave de sanatate.

Acestea sunt purtatoare de scabie, micoze si eczema, boli parazitare, boli de natura bacteriana, boli virale.

Sursa: Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 – 2020

CAPITOLUL 2 – Dimensiunea manageriala privind colectarea selectiva a deseurilor la nivelul Sectorului 4 din Bucuresti

Managementul deseurilor

Managementul actual al deseurilor cuprinde urmatoarele activitati: colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a rezidurilor.

Acestea sunt legalizate in Romania, dar si in toata Europa, prin legi specializate. Necesitatea de legalizare si reglementare reiese din cauza proprietatilor, caracteristicilor din amestecul de reziduri.

Deseurile care se afla in locuintele oamenilor sunt alcatuite din component ce pot fi ulterior descompuse biologic. Mediul inconjurator, dar si mediul zonei de locuit sunt in pericol daca deseurile sunt transportate in mod necorespunzator si neadecvat.

In acelasi timp si populatia este afectata din cauza agentilor patogeni din deseurile menajere aflate in aer liber, pot lasa in urma efectele gazelor toxice emanate din reziduri asupra atmosferei si a climei.

Pentru toate acestea este necesar ca datele si informatiile privind conservarea mediului si a sanatatii sa fie reglementate prin niste legi special, dar totodata este necesar sa fie luate in considerare si formele economice in realizarea dezvoltarii pe principii corespunzatoare si adecvate a unor activitati ale managementului de deseuri.

Sursa: Pascu V. Radu, Managementul deseurilor, pagina 3, 2009

In intreaga Europa exista o serie de masuri cu privire la managementul deseurilor in economia circulara:

a) ratele de reciclare sa fie obligatorii pentru anumite categorii de deseuri cum ar fi: deseuri de plastic, sticla, hartie si carton, dar si cele biodegradabile

b) sa fie promovata si stimulata reutilizarea produselor

c) pana in anul 2030, sa creasca la minim 65%, rata de reciclare privind deseurile menajere

d) pana in anul 2030, sa creasca la minim 75%, rata de reciclare privind deseurile de ambalaje

e) pana in anul 2030, sa se reduca risipa alimentara

In Romania, starea actuala a managementului deseurilor nu este tocmai intr- o perioada favorabila mai ales daca este vorba de vreo analiza a unor indicatori macro-economici ce se refera la utilizarea si folosirea corecta a resurselor. Din intreaga Europa, Romania este cel mai putin performanta din puncte de vedere al ultizarii resurselor. Termentul de economie circulara, in Romania, trebuie implementat cat mai repede posibil , deoarece UE cere tuturor statelor membre sa faca toate demersurile pentru a atinge obiectivul zero deseuri pana in anul 2050.

Ministerul Mediului a luat deja masuri in aceasta privinta si a finalizat cu success Planul National de Gestionare a Deseurilor ce cuprinde si Programul National de prevenire a Deseurilor.

Exista si un obiectiv principal si anume continuitatea de a investi in instalatii si echipamente de ultima generatie, foarte performante, extrem de utile pentru a asigura un management al deseurilor cat mai performant si cat mai eficient la nivelul intregii tari.

In Bucuresti, rezulta, ca anual se aduna nu mai putin de 1.000.000 de deseuri, in urma unor rapoarte intocmite in cadrul primariei. Aproape 1.000.000.000 de lei este suma cheltuita de la buget pentru managementul deseurilor.

Cea mai mare problema in prezent a economiei de consum este ,bineinteles, risipa alimentara. Noi oamenii am inceput sa cumparam mult mai mult decat este necesar , iar ceea nu folosim ajunge direct la gunoi. Risipa alimentara a devenit deja un fenomen sau efect general, iar unele cartiere din Bucuresti mai au putin si sunt “inundate” cu deseuri. Pentru a elimina acest fenomen sau efect cum mai este numita risipa alimentara, toate primariile si toti specialistii in domeniu au propus deja solutii si masuri de incurajare privind colectarea selectiva si totodata reciclarea rezidurilor.

Din fericire pentru noi, locuitorii acestui oras, PMB a realizat Masterplanul Managementului Integrat al Deseurilor ceea ce este un lucru extrem de important pentru prezentul si in acelasi timp si viitorul nostru. In acest masterplan exista reguli, responsabilitati cu privire la gestionarea deseurilor , dar mai are in vedere si sanctionarea contraventionala pentru cei care nu le respecta cu strcitete.

Sursa: http://www.raportaremediu.ro/2018/04/02/managementul-deseurilor-in-economia-circulara/

Deseurile sunt de fapt niste substante sau obiecte pe care omul le indeparteaza, iar unele dintre aceste deseuri pot fi refolosite. Practic, deseul in general, este ultimul stadiu din viata unui produs.

Atunci cand deseurile sunt depozitate pe sol, fara sa se respecte niste reguli sau cerinte de baza, evacuarea deseurilor in apa sau arderea lor, reprezinta riscuri multiple, grave, atat pentru mediul inconjurator, cat si pentru sanatatea, viata oamenilor.

(Fig. 2.1) – Gunoi lasat pe o strada din Sectorul 4

Sursa: http://bucurestifm.ro/2014/06/05/foto-bucuresti-capitala-europeana-mizerie-si-gunoaie-langa-piata-gorjului/gunoaie-bucuresti1/

In prezent, se doreste si totodata, se impune o alta abordare a deseurilor prin faptul ca este necesar ca resursele natural sa fie economisite, costurile pentru gestionarea deseurilor vor fi mai reduse si vor fi gasite niste solutii benefice in ceea ce priveste procesul de minimizare a impactului negativ asupra mediului inconjurator oferit de deseuri.

Astazi, in intreaga lume, managementul deseurilor este una dintre cele mai mari si importante probleme. Acesta a devenit preocuparea esentiala a oamenilor, dar si a tuturor autoritatilor locale. ( http://www.qreferat.com/referate/geografie/TIPURI-DE-DESEURI524.php )

Gropile ecologice sunt foarte pline de deseuri, substantele nocive si metalele foarte grele ajung zilnic in apele freatice, depozitele generand gaze toxice.

(Fig. 2.2) – Groapa de deseuri din Bucuresti

Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/incendiu-puternic-la-groapa-de-gunoi-glina-1674367

Planul de management al deseurilor trebuie sa contina informatii si date despre: tipurie deseurilor, cantitatea totala de deseuri generate, originea deseurilor, suprafetele ocupate de instalatiile de salubrizare.

In ultimii 30 de ani, cantitatea totala de deseuri produsa de oameni depaseste 50 %. Noi, ca si locuitori ai acestei planete, ar trebui sa facem tot posibilul sa reducem cantitatile de deseuri prin aruncarea de produse/ambalaje intr-un numar cat mai mic.

Reducerea la sursa este cea mai eficienta metoda prin care putem reduce aparitia de deseuri, prin care putem pastra resursele natural si reduce poluarea, dar putem sa si conservam volumul de gaze cu efect de sera ce reprezinta o cauza a incalzirii globale.

Putem ajuta si noi singuri la evitarea aparitiei de deseuri si totodata la depozitarea acestora la gropile ecologice daca:

cumparam bunuri pentru folosinta indelungata

alegem produse cu ambalaje care nu contin material toxic

folosim produse biodegradabile

reutilizam si vindem produsele

Din pacate, in prezent, exista tot mai multe produse si ambalaje scumpe, dar si bunuri ce pot fi folosite pe o perioada scurta de timp.

De aici rezulta ca trebuie sa se acorde in viitorul apropiat o importanta cat mai mare in ceea ce priveste strategiile, obiectivele dar si masurile de evitare a aparitiei deseurilor.

Sursa: http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=1448

Strategia de dezvoltare a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 4

Aceasta strategie are in vedere dezvoltarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 4 si este de fapt un document de planificare a activitatilor de gestionare a activităților serviciului de salubrizare.

Scopul acestei strategii il reprezinta directiile de dezvoltare si sporire a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 4 pentru perioada cuprinsa intre anii 2016-2030.

Directiile sunt urmatoarele:

Colectarea sperata si transportul separat al deseurilor menajere provenite din domeniul industrial,commercial sau institutional

Colectarea si transportul deseurilor ce provin din locuintele oamenilor

Organizarea valorificarii materiale a rezidurilor

Repartizarea rezidurilor municipale in statii speciale de sortare

Spalarea,intretinerea aleelor publice

Gospodarirea magaziilor de reziduri

Dezinsectie

Deratizare

Dezinfectie

Strategia ce are in vedere domeniul de gestionare a rezidurilor se focuseaza pe minimizarea impactului creat de folosirea resurselor naturale.

Cerintele din cadrul strategiei se definesc astfel:

Prima cerinta se refera la reducerea producerii de deseuri municipale

A doua cerinta se refera la minimizarea deseurilor biodegradabile in magaziile de reziduri

A treia cerinta se refera la atingerea obiectivelor privind reciclarea de reziduri de ambalaje

Pentru a elimina deseurile ce nu sunt valorificate se aplica cea mai optima alternativa:

Reducere

Reutilizare

Reciclare

Recuperare

Depozitare

Fiecare locuitor al Sectorului 4 trebuie sa realizeze ca, daca nu acorda o atentie sporita directiei de colectare selectiva a unor reziduri care se produc zilnic hartii, plastic, deseuri electrice si le arunca la intamplare in pubele/recipente, acest lucru va genera rapid, atat gradul marit de poluare care duce la probleme de sanatate oamenilor, dar si la afectarea mediului inconjurator, cat si pretul ridicat pe care trebuie sa-l plateasca pentru noile produse din acelasi material, pentru serviciul de salubrizare.

(Fig. 2.3) – Educarea cetatenilor privind colectarea rezidurilor

Sursa: STRATEGIE LOCALĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ȘI FUNCȚIONAREA PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PENTRU SECTORUL 4 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

PRINCIPIILE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE LA NIVELUL SECTORULUI 4 :

Asigurarea igienei adecvate pentru locuitorii Sectorului 4

Accesul liber la informatii si la date utile pentru locuitorii Sectorului 4

Calitatea surperioara a serviciului de salubrizare

Tarife destul de accesibile pentru toti locuitorii

Conservarea sanatatii umane

Conservarea mediului inconjurator

OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE LA NIVELUL SECTORULUI 4 :

Imbunatatirea calitatii vietii a cetatenilor

Sa se sustina dezvoltarea si sporirea economico-sociala a tuturor spatiilor de locuit

Sa se promoveze eficienta serviciului din cadrul salubrizarii

Acordarea atentiei asupra mecanismelor in ceea ce priveste economia de piata

Dezvoltarea durabila a serviciului de salubrizare

Gestionarea serviciului din cadrul salubrizarii pe criteria de eficienta,competitivitate

Promovarea tuturor programelor de dezvoltare a sistemului de salubrizare

Protejarea sanatatii umane si a mediului inconjurator

Stabilirea politicilor si / sau strategiilor locale in domeniul deseurilor prin consultarea cu specialistii serviciului din cadrul salubrizarii

Aplicarea unor norme ce privesc organizarea serviciului din cadrul salubrizarii

Specialistii serviciului de salubrizare trebuie mereu informati cu privire la politicile de functionare a acestui serviciu

Sa se respecte cu strictete cerintele legislative pentru protejarea mediului inconjurator

MASURILE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE LA NIVELUL SECTORULUI 4 :

Actualizarea permanenta a regulamentului serviciului de salubrizare

Stabilirea unui mecanism financiar benefic

Imbunatatirea comunicarii cu toti cei implicati in serviciul de salubrizare

Supravegherea controlului si respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare

Performarea mecanismelor de monitorizare a activitatilor din cadrul serviciului de salubrizare prin crearea unei baze de date speciale

Infiintarea unui centru de colectare prin contributie de bunavoie pentru rezidurile voluminoase la nivelul Sectorului 4

Stabilirea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase extrem de eficient

Gasirea unor oportunitati a principiului “poluarul plateste” prin realizarea unui studiu in ceea priveste avantajele sau dezavantajele sale.

Introducerea unui sistem de colectarea in recipiente ingropate

Implicarea in campanii de colectare selectiva a deseurilor

Sursa: STRATEGIE LOCALĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ȘI FUNCȚIONAREA PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PENTRU SECTORUL 4 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Gestionarea deseurilor

Tipuri de deseuri:

a) Deseurile municipale

Acestea sunt gererate atat in mediul urban, cat si in mediul rural. Dintre acestea se numara:

Deseurile menajere – ce provin din activitati casnice, din hoteluri, magazine etc.

Deseurile stradale – sunt specific fluxurilor de circulatie publica, pot proveni din viata cotidiana a oamenilor, pot proveni de la spatiile verzi, animale etc.

Deseurile din constructii si demolari – provenite din constructii sau demolari de puncte industrial, din intretinerea strazilor.

Namolul orasenesc – provenit din punctele de intretinere a apelor uzate

b) Deseurile sanitare – provenite din spitale, din cabinetele medicale, unele sunt si arse in crematoriile spitalelor

c) Deseurile de productie – produse din procese tehnologice

Deseuri industriale periculoase, netoxice

Deseuri industriale nepericuloase, netoxice

Deseuri inerte (pot proven din constructii)

Deseuri toxice (pot fi medicale)

Deseuri industriale in cantitati extrem de mari (pot proven din termocentrale)

Deseuri agro-zootehnice (pot fi din agricultura si zootehnie)

Deseuri speciale (pot fi substante radioactive) (Economia si protectia mediului, Bran Florina, pagina 366, 1997)

Colectarea selectiva a deseurilor si impactul acesteia asupra mediului inconjurator.

Fiecare om are obligatia de a pastra mediul inconjurator cat mai sanatos, nepoluat si de a sprijini procesul de ecologizare.

Noi, ca si populatie, putem facem acest lucru printr- o metoda foarte simpla si anume sa depozitam toate rezidurile in punctele special amenajate urmand categoriile urmatoare:

Hartie si carton. Aici putem depozita ziare, cutii din carton, reviste etc.

Ambalajele PET si materialele plastice. Aici putem depozita pungi, tiple, folii, ambalajele cosmetice, de curatenie etc.

Sticla. Aici putem depozita sticla, chiar si cioburile.

Deseuri feroase. Aici putem depozita produse/ambalaje de fier, tabla, doze metalice de la bauturile racoritoare etc.

Deseuri umede. Aici putem depozita resturi cum ar fi cele vegetale, animale s.a.m.d.

Sursa: http://www.economisestepentrutine.ro/colectarea-selectiva-a-deseurilor-impact-asupra-mediului/

(Fig. 2.4) – Puncte de colectare a deseurilor pe o strada din Sectorul 4

Sursa: http://www.b365.ro/50-de-puncte-dedicate-colectarii-selective-in-capitala-se-vor-oferi-bani-in-schimbul-deseurilor_256640.html

Puncte de colectare – sector 4

1. HORNBACH

Colecteaza: baterii, tuburi fluorescente

2. Selgros Berceni

Colecteaza: baterii, becuri

3. DECATHLON

Colecteaza: baterii

4. GERMANOS (Carrefour Berceni)

Colcteaza: baterii, becuri, accesorii telefoane, telefoane mobile.

5. Carrefour Berceni

Colecteaza: baterii

6. MOL

Colecteaza: baterii, acumulatori

Sursa: https://www.hartareciclarii.ro/pages/harta/bucuresti

In ceea ce priveste ordinea optiunilor de gestionare a rezidurilor prevazuta atat in reglementarile UE, cat si in cele de la nivel national, recuperarea rezidurilor este de fapt o necesitate aflata inaintea excluderii acestora in urma depozitarii. Masurile obligatorii trebuie planuite in asa fel incat sa se poata obtine cea mai eficienta modalitate de reciclare si de recuperare a rezidurilor, avandu-se in vedere categoriile de deseuri , de sursele dar si de compozitia fiecarui deseu in parte.

Containerele care fac parte din serviciile de salubrizare pentru colectarea separata a deseurilor a fiecarui tip de deseu, se inmatriculeaza cu denumirea materialelor pentru care sunt necesare si destinate.

Inmatricularea marcajului colorat trebuie sa fie foarte vizibila , dar si durabila pentru a fi asigurata cunoasterea destinatiei recipientelor de colectare separata si selectiva.

Sursa: Ghid privind managementul deseurilor

Tabel 1 – Cantitati de deseuri de ambalaje total si pe fiecare tip de material in perioada anilor 2014-2017 in Romania

Sursa: www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNGD_vers5.pdf

(Fig. 2.5) – Cantitati de deseuri de ambalaje total si pe fiecare tip de material in perioada anilor 2014-2017 in Romania

Cantitatea de deseuri de ambalaj hartie si carton predomina cel mai mult. Oamenii aleg sa consume produse care au ca si invelis materialele hartie si carton.

Tabel 2 – Indicatori privind cantitatea de ambalaje in perioada anilor 2015-2017 in Romania

Sursa: www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNGD_vers5.pdf

(Fig. 2.6) – Indicatori privind cantitatea de ambalaje in perioada anilor 2015-2017 in Romania

Hartia si cartonul sunt cele mai utilizate ambalaje de catre cetateni cu un procent de 20,9 % .

Reciclarea are un mare avantaj si anume se poate reduce consumul de resurse naturale cum ar fi apa, energia, dar mai ajuta si la eliminarea emisiilor de gaze nocive din aer, sau cel putin reducerea acestora.

Hartia este o materie ce se poate refolosi si permite economisirea cantitatii de electricitate. Prin reciclarea hartiei se elimina si clorul toxic ce este necesar pentru producerea hartiei albe.

Sticla, de asemenea, este o o materie ce se poate refolosi si datorita acestui fapt , reciclarea ei protejeaza mediul si ajuta la economisirea apei, electricitatii si pastreaza natura curata.

Reciclarea presupune de asemenea separarea si colectarea selectiva a rezidurilor pentru a putea fi transformate in produse noi.

Printre materialele care se pot recicla de mai multe ori se numara sticla si fierul.

Ambalajele PET , fiind colectate si reciclate reduc considerabil impactul negative asupra mediului inconjurator. Se pot obtine produse noi precum covoare, jucarii, saci de dormit , fiind esentiale in viata oricarui om.

Arderea plasticului emana substanta extrem de nocive pentru populatie, producand chiar si boli de plamani, la ficat si in sange.

Sursa: http://www.economisestepentrutine.ro/colectarea-selectiva-a-deseurilor-impact-asupra-mediului/

(Fig. 2.7) – Reziduri depozitate la o groapa de deseuri din Sectorul 4

Sursa: https://www.viitorulilfovean.ro/apa-otravita-si-groapa-de-gunoi-de-la-glina/

CAPITOLUL 3 – Gestiunea deseurilor la nivelul sectorului 4

Analiza swot privind gestiunea deseurilor in Sectorul 4

PUNCTE TARI:

Existenta unei experiente vaste privind domeniul implementarii colectarii selective a deseurilor la nivelul Sectorului 4 al Bucurestiului.

Exista o infrastructura adecvata , dar si modalitati specifice care asigura calitatea serviciilor pentru orice activitate, ceea ce duce la respectarea indicatorilor de calitate, aprobati , ai serviciului de salubrizare.

Gestiunea deseurilor este una directa, controlul este direct in privinta unor activitati ale serviciului de salubrizare.

Se implementeaza modalitati si mijloace specifice si diverse pentru o parte dintre activitatile serviciului de salubrizare.

100% reprezinta gradul de acoperire al populatiei din sector, dar si la nivel de municipiu, cu servicii de salubrizare.

PUNCTE SLABE:

Resursele financiare sunt destul de limitate pentru a se putea investi in infrastructura mediului.

Exista obstacole in calea schimbarii politicii de formulare a unor tarife conform principiului “platesti dupa cum produci”.

Exista dificultati in stabilirea unor modalitati eficiente si durabile de cointeresare a populatiei si persoanelor juridice in scopul de a creste gradul de refolosire si reciclare.

Lipsesc informatii concrete si reale in ceea ce priveste cantitatile de reziduri colectate selective , dar si in ceea priveste cantitatile de reziduri sortate pe fractii.

Nu exista o baza de date curenta si actualizata in permanenta in ceea ce priveste caracteristicile relevante pentru prestarea pe activitati a tuturor serviciilor de salubrizare.

Calitatea deseurilor reciclate si colectate selectiv, precum si gradul de colectare selectiva a acestora au scazut in mod semnificativ.

OPORTUNITATI:

Se pot accesa cu usurinta unele surse de finantare pentru a imbunatati modul de functionare a sistemului de colectare a rezidurilor.

Exista pe piata multe tehnici si tehnologii , noi si perfomante , in ceea ce priveste gestionarea deseurilor.

Prezenta unor asociatii de producatori care tind sa devina viitori parteneri ai autoritatilor locale pentru a spori rata de recuperare a rezidurilor ce pot fi reciclabile.

Legislatia in domeniul deseurilor se actualizeaza des.

AMENINTARI:

Campaniile de informare pentru public au o eficienta tot mai scazuta.

Cetatenii Sectorului 4 sunt foarte nemultumiti de calitatea serviciilor din cadrul salubrizarii, mai ales de igiena necorespunzatoare si slaba a punctelor de colectare ce se afla aproape la fiecare pas.

Tarifele de salubrizare au crescut in urma aplicarii unei taxe de depozitare privind rezidurile eliminate prin intermediul depozitarii.

Se fura deseuri reciclabile din recipientele/pubele special create pentru acestea.

Se impun legislatii privind obligatiile de mediu din cadrul autoritatilor locale.

Ca dovada a nerespectarii legilor si regulilor de igiena si ca dovada a unor servicii de salubrizare care lasa de dorit, se inmultesc rozatoarle,insectele,gandacii ce pot fi purtatoare de boli, acestea fiind transmise oamenilor.

Sursa: STRATEGIE LOCALĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ȘI FUNCȚIONAREA PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PENTRU SECTORUL 4 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Implementarea unui management integrat al deseurilor la nivelul Sectorului 4

La nivelul Sectorului 4 se doreste realizarea unui proiect de catre Primaria Sectorului 4, care ar putea identifica solutii tehnice benefice pentru a implementa un sistem de management integrat al deseurilor in Sectorul 4.

Acesta trebuie sa aibe in vedere urmatoarele:

Sa se conformeze cu cerintele legale

Sa se incadreze in conditiile locale bazandu-se pe o serie de criterii institutionale, tehnice si tehnologice,geografice si de mediu.

Sa atinga toate obiectivele stabilite tinand cont si de bunastarea sociala

La inceputul anului 2018, in cadrul Programului de Infrastuctura Mare 2014-2020 , s-a introdus o axa prioritara . Aceasta este Axa prioritara numarul 3 – Dezvoltarea unei infrastructuri de mediu in concordant cu un management benefic al resurselor.

Obiectivul specific 3.1 este reducerea de depozite inutile si necorespunzatoare si sporirea gradului de reciclare a rezidurilor in Sectorul 4.

Cu ajutorul Ghidului solicitantului se are in vedere accesarea fondurilor pentru o mai buna functionare a infrastructurii managementului integrat al deseurilor.

Ca atare, in cadrul obiectivului specific 3.1 este vizata o actiune si anume : Implementarea sistemului integrat al deseurilor la nivelul Sectorului 4.

Proiectul acesta are ca scop analizarea si evaluarea tuturor necesitatilor , investitiilor ce se reflecta in managementul rezidurilor din Sectorul 4, dar si respectarea ierarhiei rezidurilor de catre actiunile finantate pornind cu colectarea separata,selectiva si sortarea deseurilor.

Situatia actuala in Sectorul 4 are la baza necesitatea de a stabili un sir de solutii pentru a aduce intr-o stare mai buna activitatile serviciului din cadrul salubrizarii.

Gestiunea serviciului de salubrizare a sectorului 4 are in vedere organizarea, functionarea si controlul prestarii acestui serviciu conform cerintelor stabilite de catre autoritatea administratiei publice locale.

Gestiunea serviciului de salubrizare poate fi organizata in doua modalitati, alegerea fiind facuta printr-o decizie a autoritatii administratiei publice locale:

Gestiunea directa conceputa prin intermediul unor operatori, care gestioneaza serviciul de salubrizare pe baza unei hotarari , in care isi realizeaza activitatea conform regulamentului de organizare si functionare .

Sursa: Legea nr. 51/2006 – art. 28

Gestiunea delegata, prin care autoritatile administratiei publice locale atribuie unui operator sau mai multor operatori,in unele cazuri, gestiunea propriu-zisa a serviciului, si anume administrarea sistemelor de salubrizare pe baza unui contract de delegare a gestiunii respective.

Sursa: Legea nr. 51/2006 – art. 29

Obiectivele proiectului :

Infiintarea unui centru de colectare prin contributie de bunavoie pentru rezidurile voluminoase, periculoase si menajere la nivelul Sectorului 4

Analizarea beneficiului privind stabilirea sistemului “poluatorul plateste”

Analizarea beneficiului privind stabilirea sistemului de colectare in pubele ingropate/semi-ingropate

Sporirea calitatii serviciului de colectare a rezidurilor

Gradul ridicat de informare a populatiei

Analizarea beneficiului privind innorirea echipamentelor de salubrizare stradala

Marirea numarului de cosuri de gunoi pe strazile Sectorului 4

Masurile/activitatile proiectului propus :

Amenajarea unui centru de colectare prin contributie de bunavoie

Initierea unui studiu cu privire la avantajele sau dezavantajele stabilirii sistemului “poluatorul plateste”

Initierea unui studiu privind crearea sistemului de colectare a rezidulor in recipient ingropate/ semi-ingropate

Actualizarea permanenta a regulamentului seriviciului din cadrul salubrizarii

Implicarea in campaniile de constientizare a locuitorilor si realizarea obiectivelor privind reciclarea

Analizarea beneficiului privind modernizarea echipamentelor deja existente

Achiztionarea de noi cosuri de gunoi pe strazile din Sectorul 4

Activitatea de monitorizare a Strategiei locale a serviciului de salubrizare se va realiza anual, de către o echipă special desemnată la nivelul Primăriei Sectorului 4 .

Activitatea de monitorizare are in vedere analiza indicatorilor stabiliți mai jos.

Indicatori de monitorizare pe baza obiectivelor si masurilor/activitatilor identificate:

Numar de centre de colectare noi prin contributie de bunavoie

Studiu privind beneficiul adus de sistemul “poluatorul plateste”

Studiu privind beneficiul adus de sistemul de colectare in recipient ingropate/semi-ingropate

Numar de obiective indeplinite

Numar de participanti la campaniile respective

Numar de echipamente noi achizitionate

Numar de cosuri de gunoi achizionate

Sursa: STRATEGIE LOCALĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ȘI FUNCȚIONAREA PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PENTRU SECTORUL 4 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Bugetul activitatilor din cadrul proiectului :

Diagrama GANTT din cadrul proiectului pentru anul 2018

CONCLUZII SI PROPUNERI

In urma acestei lucrari de licenta, prima concluzie “conturata” este aceea ca managementul actual al deseurilor se afla intr-o stare de degradare.

Tara noastra este cea mai putin favorabila cand vine vorba de utilizarea resurselor. Conceptul de economie circulara trebuie cat mai rapid introdus si implementat din Romania, mai ales in Bucuresti, in Sectorul 4, pentru a putea respecta cerintele impuse de UE si anume fiecare stat membru trebuie ca pana in anul 2050 sa atinga obiectivul : zero deseuri.

Deseurile sunt de fapt niste substante toxice sau obiecte pe care omul le elimina, unele fiind refolosibile. Rezidurile sunt practic si ultimul stadiu din viata unui bun.

Cand acestea sunt depozitate pe sol , pot aparea riscuri multe si grave pentru mediul ce ne inconjoara , dar si pentru sanatatea noastra, a oamenilor.

A doua concluzie ar fi ca in curand, strazile din Sectorul 4 vor deveni gropi de deseuri daca se va continua cu nerespectarea unor reguli si norme speciale cu privire la colectarea,reciclarea si gestionarea deseurilor.

Pe timpul cald, cand deseurile sunt imprastiate peste tot, si nu aruncate asa cum ar trebuie in containerele amplasate pe strazi, se simte un miros greu de suportat , emanate de rezidurile ce se descompun , de substantele lor toxice,chimice si poluante.

In loc sa simtim un aer curat si sanatos , ne confruntam mirosuri de gunoaie , de strazi nespalate si neingrijite asa cum ar fi normal , mai ales ca traim in capitala tarii.

Oamenii arunca la intamplare resturile , si nu in pubele special amenajate pentru fiecare timp de deseu in parte , creand acest disconfort privind mediul sanatos si curat, dar si imbinarea mirosurilor deloc placute.

Pentru toate aceste lucruri au fost initiate strategii de dezvolatare, obiective, masuri de evitare a aparitiei deseurilor.

Strategia de dezvoltarea a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 4 , prezinta o serie de activitati, obiective,masuri, indicatori de monitorizare ce ar putea duce la imbunatatirea acestui sector si totodata la imbunatarieaza managementului deseurilor.

O parte dintre activitati ar fi achizitionarea unor cosuri de gunoi noi si chiar suplimentarea numarului acestora, achizitionarea de noi echipamante sau daca exista deja, acestea sa fie modernizate, sa se amenajeze un centru de colectare prin aport voluntar si sa se actualizeze mereu regulamentul serviciului de salubrizare.

As propune urmatoarele actiuni:

Instruirea oamenilor cu privire la educarea acestora in domeniile mediul inconjurator, respectiv gestionarea deseurilor

Ingrijirea strazilor, spalarea permanenta a acestora

Sanctionarea pe loc a celor care nu arunca deseurile in locurile special amenajate

Resursele financiare sa fie sporite pentru a se putea investi in infrastructura mediului inconjurator

Crearea unei baze de date privind prestarea serviciului de salubrizare

Noi oamenii sa vindem produsele pe care nu le-am folosit deja pentru a mai scapa de cantitatile uriase de deseuri

BIBLIOGRAFIE

ANEXE