Castelul Regal de vânătoare Lăpușna Cuprins Cercetare asupra zonei geografice Cadru geografic și istoric al zonei comunei… [308761]

Proiect

Civilizația Lemnului

Comuna Ibănești

Castelul Regal de vânătoare Lăpușna

Cuprins

Cercetare asupra zonei geografice

Cadru geografic și istoric al zonei comunei Ibănești……………………………………………………………….3

Case tradiționale din comuna Ibănești……………………………………………………………………………….8

Specii de arbori caracteristici zonei comunei Ibănești……………………………………………………10

Piese de mobilier specifice zonei………………………………………………………………………………………11

Ornamente specifice zonei………………………………………………………………………………………………..15

Studiu asupra unei piese de mobilier ………………………………………………………………………………18

Descriere și tehnica de realizare…………………………………………………………………………..18

Prezentare de produs …………………………………………………………………………………………..19

Concluzie………………………………………………………………………………………………………………………………..

Biblografie………………………………………………………………………………………………………………………………..

Cercetare asupra zonei geografice.

[anonimizat], cunoscută pentru fondul piscicol și forestie.

Comuna Ibănești se află la 20 [anonimizat], învecinându-[anonimizat], [anonimizat], Lunca Bradului și Stânceni. Aceasta are o lungime de 11,35 km, 313  km² fiind formată din zece satele: Blidireasa, Brăduțelu, Dulcea, Ibănești (reședința), Ibănești- Pădure, Lăpușna, [anonimizat], Tisieu, Zimți.

Localizare geografică:

Latitudinea 46°47'

Longitudinea 24°28'

Altitudinea 530-350-570m.

[anonimizat] a [anonimizat] 29.906 ha, în anul 1980, din care 26.541 [anonimizat]. Cea mai mare suprafață a comunei aparține climei “muntelui și dealului”. [anonimizat], sunt de 1244,2 [anonimizat], stratul de zăpadă din munți atingând grosimea de 0,75 m – 2,5m. În limita comunei Ibănești sunt cuprinse masivele Fâncel (1684m), Bătrâna (1634m), Tătarca (1688m) și Vârful Saca (1777m), care până la cota 1600m poate fi urcat cu mașina de transport alt gen de mașini pe drumul forestier.

[anonimizat], o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cât și zonelor rurale cu funcții mixte de creșterea animalelor îmbinată cu exploatarile forestiere. Pe lângă asta, o [anonimizat]-

Sat, [anonimizat] drumuri lăturalnice, ulițe care se întretaie, specific zonelor de câmpie.

Comuna Ibănești este atestată documentar pentru prima dată în anul 1453, când Matei de Hunedoara, fiul lui Iancu de Hunedoara doneză domeniul Gurghiului, format din 27 de sate printre care și comuna Ibănești, lui Vladislav al V-lea, rege al Ungariei. Documentul se afla în Budapesta și este scris în latină medieval. Cu toate acestea, vestigiile arheologice descoperite în zonă atestă că localitatea a existat cu mult înainte de această data, încă din neolitic. (Fig. 3, Fig .4, Fig. 5, Fig. 6, Fig. 7)

De-a lungul timpului, locuitorii ibășteni au fost implicați în evenimentele istorice, între anii 1599-1600, alăturându-se comaniei lui Mihai Viteazu din Moldova, între 1848-1849, făcând parte din Legiunea a XII-a condusă de Constantin Roman Vivu, între 15-17 mai 1848, trimițând reprezentanți la Marea Adunare a Românilor din Transilvania la Blaj, precum și în 1 decembrie 1918, la Mare Adunare Națională a României. În timpul Razboiului de Independență din România din 1877-1878, 30 de contribuabuili din Ibănești au facut donații armatei române. În timpul Primului Război Mondial, între 5 septembrie și 4 octombrie 1916 (Fig. 8), se dau lupte grele în Valea Gurghiului, la fel și în 12 septembrie 1944 (Fig. 9), când a și funcționat un spital în satul Dulcea pentru a putea fi îngrijiți aproximativ 2,000 de răniți români și sovietici.

Aceștia au luat parte și la Conflictul Interetnic de la Târgu Mureș din 20 martie 1990.

Documentele existente atesta faptul că localitatea Ibănești a cunoscut o dezvoltare ascendentă de-a lungul secolelor, privind suprafața ocupată și dinamica populației. Daca în anul 1652 erau înscriși 41 de iobagi, în 1999 exista o populație de 5,014 locuitori. Acum, populația comunei se ridica undeva la 4,357 de locuitori, aflându-se în continua scădere. Aproximativ 97,97% dintre locuitori sunt români, iar din punct de vedere religios, 87,45% dintre locuitori sunt ortodocși, 5.37% greco-catolici, 2,82% adventiști de ziua a șaptea și 1,24% penticostali.

Valea Gurghiului este numită și Valea Regilor, deoarece această zonă, a fost zona preferată de vânătoare a regilor României,care au construit Castelul de la Lăpușna și ulterior a președintelui Nicolae Ceaușescu.

Castelul Regal de vânătoare de la Lăpușna, aflat la 45 de km de municipiul Reghin, a fost construe de Cas Regală a României sub regale Ferdinand, în anul 1925-1926. Lucrările de constructive s-au finazilizat dor în 1933, cât au putut fi primiți și primii oasepeți. Castelul a

aparținut Casei Regale ( regale Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I), până în momentul naționalizării din 1949, când a fost confiscate de regimul comunist. Cu toate aceste și în perioada când Nicolae Ceaușescu se afla la conducerea statului, castelul a funcționat sunt forma unei “Case Prezidențiale”, acesta venind o data, de două ori pe an la vânătoare alături de nume mari ale politicii internaționale.

Castelul a fost privatizat ulterior de către SC GRAND SA Tîrgu Mureș, iar actualii proprietari pastrează noblețea castelului, fiind introdus în circuitul turistic. Acum, odăile locate altădată de regi, regine, nobili, politicieni de rang înalt, pot adăposti orice turist.

Frumusețea acestui castel este data de aerul princiar care se regăsește în fiecare piesă originală. Arhitectura acestuia este asemanătoare cu cea a castelului Peleș, specifică Germaniei, ambele castele având același sculptor. Totul este realizat din lemn masiv de

molid, sculpturile și lambriurile vechi de 90 de ani fiind perfect conservate (Fig. 57). Toate geamurile sunt duble, realizate manual, observându-se bulele de aer, iar vitraliile sunt originale (Fig. 14). La fel de originale sunt și candelabrele (Fig. 11) și feroneria relizată din fier forjat de către meșterii locali. Sobele de teracotă sunt realizate la Viena și sunt unicate (Fig. 12, Fig. 13). Tavanul este realizat din numeroase plăci sub forma unor patrate din lemn, fiecare pictată diferit. (Fig. 16)

Plin de mister și atractiv ca obiect turistic, Castelul Regal de vânătoare asemănător unui conac sau unei cabană de vânătoare se află în zonă cu cel mai ozonat aer din România.

Case tradiționale din comuna Ibănești

Comuna Ibănești este o comună mare, cu așezări de tip risipit sau împrăștiat, pe toate văile și dealurile. Gospodăriile sunt plasate până la poalele pădurilor și gandite astfel încât toată averea să se afle în jurul casei.

Casele nu erau alese întâmplător, acestea fiind locul unde localnicii își petreceau marea majoritate a vieții, unde creșteau, unde își creșteau copii, unde pregăteau mâncarea, unde, în special femeile, practicau activități tradiționale.

Multă vreme, casele din Ibănești au fost case din lemn, acoperite cu șindrilă, care aveau în față podmol sau târnaț. Casele aveau, în general, o tindă, o conie (bucătărie), o cameră propriu-zisă, iar pe jos era lut. Viața oamenilor se desfășura în tindă, unde aceștia faceau mâncarea, pâinea sau unde chiar dormeau. Piesele de mobilier erau foarte rar sculptate sau cioplite în lemn de către meșteri locali. Pe peretele opus ușii se găsea o masă de dimensiuni mari, în spatele căreia se afla un canapei, care servea la depozitarea obiectelor de îmbrăcăminte. Pe perete se afla patul de zestre, destul de înalt, pe care se așeza zestrea casei sau a fetei de măritat. Mai exista un colțar pe care se păstrau vasele, patul de dormit, războiul de țesut, vârtelnița și mașina de cusut. Pereții odăiilor erau împodobiți cu păretare, cu covoare țesute în războiul de țesut cu motive florale, țolincă (covor mai mare de prete), ștergare și blide de ceramică (farfurii) așezate deasupra icoanelor și nu numai. În conie se afla parsechi, destinat oalelor de lut, o masă, un canapei cu ladă unde se poate dormi, fiteul (soba),un support de tacâmuri, iar pe jos erau preșuri. De obicei în casă erau expuse și costumele populare vechi.

În jurul aniilor 1960, ibăștenii încep să investească mai mult în locuințe. Câștigând bine din exploatări forestiere, aceștia se preocupă de case, apar case din cărămidă, cu temelie din piatra sau ciment, acoperite cu țiglă, cu câte trei camera sau chiar dependințe.

Specii de arbori caracteristici zonei comunei Ibănești

Valea Gurghiului se caracterizează prin două tipuri de clima: climat montan, umed și răcoros în zonele mai înalte și climat temperat continental în zonele de podiș. Datorită acestei clime specifice, Valea Regilor se bucură de o bogăție și diversitate floristică. Pe teritoriul acesteia sunt declarate două rezervații natural: Poiana Narciselor și Pădurea Mociar, cunoscută ca cea mai veche pădure de stejari din Europa. Majoritatea arborilor, pădurii ce se întinde pe 600 ha, sunt uscați având vârste de până la 600 de ani.

Privind zona comunei Ibănești, vegetația este foarte diferită, fiind formată din brad alb, fag, molid, alun, zmeur, mur, afin, frag, anin, jneapăn, ienupăr, măcieș, soc, izmă. De obicei, vârfurile cele mai înalte nu prezintă un număr mare de arbori, însă imediat sub ele se poate observa prezența arbuștilor specifici și anume, ienupării. Majoritatea suprafețelor forestiere sunt acoperite de păduri de conifere, mai puțin de păduri de stejari, de aluni. Cu toate acestea se găsesc și exemplare singuratice de mesteacăn și plop. Pe malurile apelor se găsesc sălcii, arini, dar și brusturi, lipani, piciorul cocoșului, iarba caprei, specifice mlaștinilor.

Piese de mobilier specifice zonei

Casele vechi specifice zonei comunei Ibănești nu erau foarte încărcate privind mobilierul. Datorita ocuației bărbațiilor pentru munca câmpului, îngrijirea animalelor și munca forestieră foarte dezvoltat în această zonă , casele erau amenajate în principiu decătre femei. Femeile se axau mai mult pe partea textilă (Fig. 28), lucrând foarte mult la războiu de țesut. Astfel, casele sunt mai dezvoltate privind partea textilă, decât cea a mobilierului.

Toate piesele de mobilier existente în casă aveau un scop foarte bine definit. Acestea erau realizate din lemn cu accesorii metalice. Piesele de mobilier specifice coniei, bucătăriei, erau parsecul (Fig. 33), utilizat pentru depozitarea vaselor, canapeiul (Fig. 37), în interiorul căruia se depozitau diferite articole de îmbrăcaminte, masa, suportul de tacâmuri (Fig. 52), soba și frigiderul din lemn (Fig. 39).

În camera propriu-zisă, pe lângă, masa de dimesnsiuni mari, canapeiul (Fig. 28), lada de zestre (Fig. 38), patul de zestre (Fig. 40) și patul de dormit (Fig. 30), se mai găseau și războiul de țesut (Fig. 35) cu scaunul său specific numit jâlț (Fig. 36), mașina de cusut (Fig. 41), vârtelnicul, dar și alte obiecte precum berbința de tătut brânza, șeria, rășchitorul, vaze (Fig. 29).

În ceeace privește Castelul de Vânătoare de la Lăpușna, piesele de mobilier au o infuelță germană, printre ele regăsindu-se paturile (Fig. 42), cabinetul (Fig.45) , lavița (Fig. 48), dar în special ușile și ramele acestora sculptate într-o maieră foarte delicată (Fig. 44, Fig.46, Fig. 47).

Ornamente specifice zonei

Comuna Ibănești, în ceea ce privește ornamentele, nu este foarte dezvoltată. Exteriorul caselor nu este decorat (Fig. 20). Casele vechi din lemn au foarte rar decorațiuni sculptate, traforate sau cioplite, iar cele unpic mai noi sunt date cu mierelă albastră (vopsea) (Fig. 18, Fig. 24 ) fără alte elemente decorative. Doar stâlpii tindei/târnațului sunt elementele care sunt sculptate (Fig. 49).

În interiorul casei, pereții erau vopsiți cu o rolă cu motive florale sau geometrice (Fig. 50). Piesele de mobilier au la bază forme simple care, în general, nu prezintă sculpturi sau ornamente specifice.

Ornamentele care apar în casele din comuna Ibănești sunt de natură organică sau florală. Spătarul canapeiului (Fig. 51, Fig. 53, Fig. 55), suportul de tacâmuri și tacâmurile din lemn prezintă astfel de elemente sculptate (Fig. 52), dar si lăzile de zestre, pictate (Fig. 38). Aceste ornamente se regăsesc mult mai mult în piesele textile care se găsesc în case, pornind de la păretare, țoluri, preșuri, prosope (Fig. 22, Fig. 23, Fig. 54, Fig. 55).

Raportându-mă la Castelul Regal de vânătoare de la Lăpușna, acesta reprezintă tot sculpturi de natură organică, realizate manual, tip bandă sau individuale. Aici se găsește o abundență mult mai mare de ornamente ca în restul comunei, datorită influenței regale și perioadei în care a fost construit.

Studiu asupra unei piese de mobilier

Descriere și tehnica de realizare

Piesa de mobilier, pe care am ales să o studiez, face parte din mobilerul Castelului Regal de vânătoare de la Lăpușna. Aceasta reprezintă o laviță încadrată în perete, asemenea unei bănci, pe care regina, soția regelui Ferdinand o folosea pentru relaxare și tratament deoarece aceasta avea probleme cu spatele (Fig. 47).

Lavița este realizată din lemn de molid băițuit și lăcuit. Pe lateralele ramei are aplicate șipci decorative sculptate manual, iar modul de îmbinare a traversei cu montanții se realizarează prin cuie de lemn vizibile (Fig. 57c ). În parte inferioare prezintă un dulap cu două uși aplicate și balamale din fier forjat (Fig. 57b ). În lateralele acestui dulap se regăsesc două nișe, iar în lateralele laviței, două mânere decorate cu ornamente organice realizate prin decupare cu fierăstrau panglică vertical (Fig. 57 d ). Șezutul este încadrat între pereții laterali, probabil îmbinarea realizându-se cu cepuri proprii sau rotunde. Pe spatele laviței se află o poliță încadrată, la fel ca șezutul, între cei doi pereți laterali și îmbinată cu ajutorul cepurilor. Partea superioară a a laviței are un unghi de aproximativ …………………………….. și reprezintă o ramă cu tăblii (Fig. 57 a ).

Lavița este realizată din panouri de lemn asamblate și Încadrată în peretele camerei reginei. Înălțimea exterioara a piesei de mobilier incluzând rama este de 197 cm., lungimea de 262 cm și adâncimea de 81 cm. Înălțimea de ședere este de 43 cm , înălțimea interioară de 120 cm., iar lungimea interioară de 176 cm .

Prezentare de produs

Concluzie

Bibliografie

MERA Elena, Ibănești – un sat pe valea Gurghiului, Ed. EFES, Cluj-Napoca, 2009

MERA Elena, Ibănești – calendarul popular, Ed. NICO, Tărgu Mureș, 2014

Mera Eugen, Ibănești – file de istorie, Ed. NICO, Tîrgu Mureș, 2011

Bibliografie online

Destinaţii de călătorie. Atractiva Vale a Gurghiului – Valea Regilor

http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=2394

http://www.kanald.ro/valea-regilor-din-romania-zona-gurghiului–preferata-conducatorilor-romani_44833.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ib%C4%83ne%C8%99ti,_Mure%C8%99

http://confluente.org/elena_trifan_1395253860.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ib%C4%83ne%C8%99ti,_Mure%C8%99

https://ibanesti.ro/galerie-media/12/Castelul-Regal-De-V%C3%A2n%C4%83toare-L%C4%83pu%C8%99na/

http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1721413-ibanestiul-satul-mitucilor-gospodari.htm

http://www.punctul.ro/muzeu-de-obiecte-si-costume-traditionale-la-ibanesti/