Știința mediului [308736]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Știința mediului

Program de studii: Geografia mediului

Dezvoltarea urbană a municipiului Focșani

Coordonatori stiințifici:

Prof. Univ. dr. Liliana Dumitrache

Assist. Univ. Dr. Ana-Maria Taloș Student: [anonimizat]

2020

Introducere:

Conceptul orașului reprezintă o dezvoltare complexă.[anonimizat].Toate aceste elemente fiind intr-o [anonimizat], adaptarea la noi metode tehnologice.

Motivația alegerii temei este de a identifica procesul de dezvoltare și principalele acțiuni ale administrație locale de a [anonimizat], socio-economică, de mediu.

Primul capitol prezintă suprafața urbana a [anonimizat] a semnala date cu privire la evoluția trecută a orașului.

[anonimizat] a populației pe baza mai multor caracteristici și factori de evoluție ce au ținut la procesul de urbanizare.Anliza demografica în vederea identificări probleme populației.

[anonimizat], principalele elemente ce au modelat o dezvoltare urbană.[anonimizat] a principalelor activități econimice din jurul Municipiul Focșani.

[anonimizat] a infrastructurii orașului.Principalele etape de construcție pe baza mai multor planuri.[anonimizat]. Întreg procesul de creștere progresivă.

[anonimizat], au fost semnalate date cu privire la principalele echipamente ale orașului.[anonimizat] a identifica probleme aparute în raport cu procesul de dezvoltare al orașului.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].[anonimizat] a facilita dezvoltarea populației către aceste spații.

Metodologie:

Pentru realizarea materialelor cartografice au fost utilizate ca suport de lucru urmatorele hărți: Harta reprezentativă a [anonimizat] 2010, scara 1:200.000. Harta topografică a României, ediția 1998. Harta climatică a României, ediția 2001.[anonimizat] 2010, 1:200.000, [anonimizat] 2020. [anonimizat] 2019. [anonimizat] o rezoluție de 1km, a fost realizată Harta rețelei de circulație.

Etapele de lucru au fost urmatoarele: [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]-ului ArcGIS 10.1.1 și a soft-ului excel.[anonimizat], Oficiul Național al Registrului Comerțului.Au fost generate un număr mare de grafice cu privire la evoluția populației, natalitate, mortalitate, sportul natural, sporul migrator, structura populației pe grupe de vârstă și sexe, structura populației pe sectoare de activitate. Pentru aceste date, au fost realizate grafice cu evoluția procesului între aceste intervale de timp 1990, 1999, 2009, 2019.Pe baza datelor au fost calculați indicii de evoluție. În urma procesului de evoluție, graficele au fost interpretare pentru a putea diferenția mult mai ușor anii de referință.

Scopul înterpretări acestor baze de date pentru a define necesitățile teritorului cu privire la efectele economice, sociale, de mediu, din punct de vedere demografic. Scopul reprezină analiza și identificarea problemelor precum și adaptarea acestora la anumite soluții.

Obiectivul evoluția resursei umane, în vederea factorilor de evoluție a municipiului Focșani. Reprezentarea întreprinderilor cu un aport puternic în evoluția sectoarelor economice.

Obiectivul dezvoltării teritorului administrativ din punct de vedere social, adaptarea orașului la cerințele actuale, pentru ocuparea forței de munca și dezvoltarea unui echilibru dinamic pentru a asigura populației condițiile propice de dezvoltare.

Obiectivul dezvoltării infrastructurii și a rețelei stradale pentru a oferi o gama larga de facilități populației. Îmbunătățirea calității transportului de persoane și facilitare destinațiilor de servicii pentru adaptarea calității vieții în mediului urban.

Cu ajutorul soft-ului Arc GIS 10.1.1 se pot obține imagini concludentă cu privire la modul utilizării terenului, realizarea unei baze de date vectoriale, prin realizarea hărții representative a municipiul Focșani, harta intravilanului pe cartiere si Harta zonelor funcționale. Pentru realizarea hărții de evoluție teritorială, a fost scanată harta evoluției anului 1950, la rezoluție 150 dpi și salvarea acesteia in format jpg. Ulterior a fost georeferențiată harta in proiecție Stereo 70. A fost realizat un mozaic al hărții pentru evidențierea dinamică a municipiului, evoluția teritorială din anul 1950 până în anul 2020.

CAPITOLUL 1. Arealul de studiu. Localizare si caracteristici

Așezare, suprafață, limite:

Așezarea geografică a județului Vrancea este caracterizată de intersecția paralelei de 45ș latitudine nordică cu meridianul de 26ș longitudine estică, ce ofera o poziție exterioară față de Carpații de Curbură, în sud-estul României. Județul Vrancea are o suprafață de 4.857 km², reprezentând circa 2% din suprafața țării. (A.N.M.P., 2009, pagina 1)

Fig. 1. Poziția geografică a județului Vrancea

Sursă: Consiliul Județean Vrancea

Conform figurii 1, s-a putut observa poziția geografică a județului.În rapor cu principalele unități administrative, județul Vrancea se învecineză în partea de nord cu județul Bacău, în nord-est cu Vaslui, Galați in partea de est, Brăila ala sud-est, Buzău către sud, iar Covasna in partea vestică.Principalele unități de relief care caracterizează județul Vrancea sunt munții Vrancei, aflați pe partea vestică, ce ocupă o mare parte din zona vestică.

Municipiul Focșani reprezintă reședința județului Vrancea, fiind situat în partea sud-estică a județului. Are o întindere de 54,8 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea,aceasta fiind categorizată o localitate de dimensiune relative medie.Acesta are ca vecini în partea de nord comuna Garoafa, la est comuna Vînatori,la sud-este comuna Milcovul, in partea de sud cu Golești și Slobozia Ciorăști, iar la partea de vest cu comuna Campineanca. (PUG, 2019, pagina 6)

Odată cu noua împărțire administrativ-teritorială a României în anul 1968, încadrată în rețeaua de localități a județului, municipiul Focșani este reședință de județ, reprezentând principalul centru economic și social, cu importante funcțiuni terțiare, ce stau la baza dezvoltării orașului. (PUG, 2019, pagina 10)

Fig. 2. Focșani – Limite administrativ și localități învecinate

Sursă: prelucrare personală ArcMap

1.2. Scurt istoric:

Denumit în multe scrieri "Orașul de pe Milcov", municipiul Focșani, reședința județului Vrancea de astăzi, intră în conștiința românilor drept „Orașul Unirii.
Deși atestat documentar din secolul al XVI- lea (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Țara Românească arată, într-un document, că a fost lovit "cu înșelăciune pe la Focșani de Ioan Voda"), așezarea de pe Milcov este mult mai veche. (PUG, 2011, pagina 6)

Până în secolul al XVII-lea, Focșanii nu devenise încă o așezare urbană. Principalele documente din anii 1615- 1620 menționează existența unui târg care se ținea joia, dezvoltarea zonei fiind consecința firească a existenței drumurilor comerciale între cele două provincii. Apar astfel două localități de graniță: Focșanii Moldoveni și Focșanii Munteni, care devin importante centre comerciale de graniță. Cu timpul, Focșaniul a devenit o așezare important între Trotuș și Râmnicul Sărat, deoarece aceasta reprezenta o zonă de influență a drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țări din estul și vestul Europei. (PUG, 2010, pagina 7)

După urcarea pe tronul ambelor țări a lui Alexandru Ioan Cuza, la 10 mai 1859, s-a deschis în Focșani, Comisia Centrală instituită conform dispozițiilor Conferinței de la Paris. (Caian, 1907, pagina 255)

Un moment important în istoria Focșaniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, orașul legându-și numele de acest act național pentru totdeauna. La Focșani a funcționat, între anii 1859 și 1862, Comisia Centrală îngreunată cu elaborarea legilor comune celor doua Principate, Curtea de Casație pentru doua Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității. (Rădulescu, 1932, pagina 98)

Perioada dintre Unire și câstigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național Unirea, în anul 1867 Spitalul Județean, în anul 1873 Gradina Publică. (Caian, 1906, pagina 247)

Foto. 1-2. Colegiul National Unirea (1866)

Sursa: Arhivă personală

În cele două imagini de mai sus, se poate observa Colegiul Național Unirea (1866). Această cladire reprezintă un factor al istoriei orașului fiind una din puținele clădiri care a rezistat încă din secolul al XIX-lea.Această cladire a fost reabilitată la începutul anilor 2000.

În timpul primului și celui de-al doilea război mondial, teritoriul din jurul Focșanilor a fost ales ca bază de operațiuni militare, unde urma să se decidă soarta frontului și a țării. În perioada dintre cele două razboaie mondiale, evoluția Focșanilor este într-o contiună stagnare. Se realizează mici lucrări edilitare, care nu reușesc să schimbe înfățișarea generală a orașului: pavarea unor străzi principale, îmbunătățirea rețelei de alimentare cu apă și canalizare, construirea unei uzine electrice în 1936. În 1927 se construiesc Ateneul Popular Gh. Pastia și clădirea Băncii Naționale.Ia ființă o școală superioară de comerț, în 1931 se pun bazele Muzeului din Focșani. Un plus de înviorare se constată doar în domeniul cultural, diferite societăți, în frunte cu Liga Culturală, încercând să atragă publicul la conferințe și spectacole. (Primăria municipiului Focșani)

După anul 1950 se înregistrează un proces ascendent de industrializare cu implicații importante în procesul de creștere economică, migrarea populației către mediul urban și, totodata dezvoltarea structurii urbane a localității. S-au ridicat primele cartiere de blocuri de locuințe (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a orașului), dezvoltarea zonei industrială care se va dezvolta treptat, s-a construit Fabrica de Confecții (azi SC Incom SA), Combinatul de prelucrare a lemnului (SC Mopaf SA), Fabrica de matrițe și scule (1971) (SC Romseh SA), Întreprinderea de aparataj electric (SC Instaelectric SA), întreprinderi de producere, prelucrare și valorificare a vinului (S.c. Vinicola S.a., S.C. Vincon S.A.), precum și întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor și fructelor). (PUG, 2019, pagina 32)

Acest lucru a majorat un număr mare a migrației populației de la sat la oraș. Pentru majorarea forței de muncă, pe lângă liceele de tradiție ale orașului, cum ar fi Liceul Unirea, Liceul Al. I. Cuza și Liceul Economic, s-au mai înființat licee industriale de electrotehnică, industrie ușoară, agricol, pe lângă toate aceste licee, funcționau școlile profesionale în care erau încadrate toate categoriile de meseri de la acea vreme. Populația orașului crescând astfel în permanență, a luat un mare avânt în construcția de locuințe. (PUG, 2010, pagina 33)

O dată cu construcția de locuințe s-au extins spațiile comerciale, în diferite zone ale orașului ridicându-se mari complexe comerciale, precum magazinele Milcovul. Apariția piețelor de meșteșug (Piața Moldovei, Piața Sud). Principalele complexe comercial de pe Bulevardul Gării cele mai mari la acea vreme, deoarece au reprezentat un punct de tranzit cu gara Focșani. Au apărut hotelurile Unirea Focșani și Hotel Vrancea, lanțurile de magazine mai mici ale comerțului, ateliere de prestări servicii.

Au fost ridicate construcții urbanistice de interes public, oferindu-i Focșaniului un aspect tot mai modern. Printre acestea se pot da cateva exemple cum ar fi: Palatul Administrativ (în care își au sediile Prefectura, Consiliul Județean și Primăria Municipiului Focșani), Casa de Cultură, sediul Directiei Generale pentru Agricultura si Alimentatie, Gara, Posta. (PUG, 2010, pagina 34)

1.3. Relieful:

Teritoriul administrativ Focșani este situat în zona de curbură a Carpaților Orientali, în partea cea mai de nord a Câmpiei Române și anume Câmpia Siretului și cuprinde municipiul Focșani și localitatea Mândrești. (A.N.M.P, 2013, pagina 3)

Teritoriul administrative Focșani se află din punct de vedere geologic, în zona de curbură a Carpaților Orientali, în partea cea mai nordică a Câmpiei Române, aceasta din urmă constituie o reprezentare tipică scoarței terestre, aceasta fiind situată între un lanț muntos , unde formațiunile sedimentare au o grosime maximă de aproximativ 13 km, într-o zonă cu depozite cuaternară îmbatrânte ce aparțin ultimei perioade și sunt reprezentate prin nisipuri, argile, pietrisuri și depozite loessoide care au dezvoltat principala acumularea a unor rezerve de ape subterane (freatice și de adâncime) răspândite pe zone întinse precum văile Putnei, Milcovului. Depozitele loessoide ocupă spații apreciabile pe interfluviile din câmpia piemontană și în unele zone de terasă a Milcovului. (Săndulescu, 1984, pagina 130)

Din punct de vedere geomorfologic, întreaga zonă conferă un aspect de câmpie, cu altitudini de 50 – 58 m, pantă de cca. 5% de la nord-vest către sud-est. Municipiul s-a dezvoltat pe vechiul curs al râului Milcov, la 45041` latitudine nordică și 27012` longitudine estică. (A.N.M.P., 2009, pagina 23)

Fig. 3. Unitățile de relief și altitudinea în municipiul Focsani

Sursa: Harta topografică a României, ediția 1998

Pe baza hărții de mai sus, se poate analiza poziția geografica a municipiului Focșani.Acesta se află pe o zonă de câmpie joasă. În zona teritorială, câmpia are o intindere de 10km, iar municipiul Focsani este situate între valorile de 50-60m.

1.4. Clima:

Pe teritoriul municipiului Focsani, în funcție de poziția geografică, climatul este temperat-continentala, adaptată la influența Carpaților de Curbură, cu variații de temperatură, aceastea fiind determinate de diferențierea altitudinilor, de la zona treptelor de câmpie, la o altitudine de peste 1600 m. (A.N.P.M., 2019, pagina 45)

Clima are un aspect important în formarea și distribuția resurselor de apă și în evoluția ascendenta a tuturor proceselor și fenomenelor hidrologice.

Utilizarea reliefului în trepte, ce coboară către est, confer un spațiu influențelor est–continentale, dar în același timp și a maselorr de aer din zona nordică și sudică. Carpații de Curbură au rolul unui deversor natural pentru masele de aer din partea vestică. (A.N.P.M., 2019, pagina 45)

Influența reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are o temperatură medie anuala cuprinsa intre 9-14°C, dealurile subcarpatice, între 6 -9° C zona de munte, iar pe culmile înalte ale Munților Vrancei -1 si 2°C. (D.A.J Vrancea, 2019, pagina 1)

Fig. 6. Temperatura aerului și precipitațiile atmosferice în orașului Focșani

Sursa: Atlasul Climatic al României

Pe baza hărți s-a putut încadrat teritoriul Focșani din punct de vedere al temperaturilor medii pe care le înregistrează pe baza poziție geografice. Pe partea zonei vestice, temperaturile încep să scadă deoarece se intră într-o zonă muntoase. În parte de est, se înregistreaza temperaturi cu mult mai ridicate deoarece face parte din zona de câmpie. Precipitațiile medii in muncipiul Focșani ating pragul de 500 mm pe an.

La nivelul orașului Focșani, conform măsurătorilor de Stația Meteorologică, luna cea mai caldă a fost iulie, cu temperatură medii de 22°C și precipitatii medii sub 30 mm, temperatura cea mai ridicată a fost de 39,4°C pe data de 24 iulie, în anul 2017. Luna cea mai rece, ianuarie, sub 0°C, au fost înregistrate valori de -18.3° în anul 2008. (A.N.M.P, 2019, pagina 46)

1.5. Hidrografia:

Municipiul Focșani este delimitat de râul Putna înspre partea estică la o distanță de 7 km și de râul Milcov pe partea sudică la o distanță de 2 km. Acesta s-a dezvoltat pe fostul curs al râului Milcov. Cursurile de apă au pantă redusă și prezintă o serie de meandre, brațe vechi și albii minore foarte largi. (Memoriu General, anul 2019, pagina 42)

Râul Milcov are caracter torențial nepermanent, acesta poate să sece în anumite perioade foarte călduraose. Milcovul este afluent al râului Putna. Ambele râuri inundă zone din intravilan la debite mari, ploi abundente. Cu timpul, au fost afectate foarte multe commune. Teritoriul municipiului este traversat și de Canalul Sturza, în mare parte regularizată. Deseori se produc inundații și în lungul canalelor, în partea nord nord-estică a municipiului. (PUG, anul 2019, pagina 42)

Milcovul are o lungime de 79 km cu suprafața bazinului de 450 km2 și izvorăște din Depresiunea Subcarpatică a Milcovului de Sus, la altitudinea de 720 m. (Apele Române, pagina 2)

Tabel. 1. Atlasului cadastral al apelor din Romania, 1994

Sursa: P.U.G. Focșani

În tabelul de mai sus, au fost alese elementelele ce caracterizeză bazinul râului Putna.Lungimea curusului de apa este de 153km. Procentul pantei medii este de circa 10%. Suprafața zonei forestiere este de 125.669 hectare.

CAPITOLUL 2. Aspecte ale umanizării teritoriului

2.1. Dinamica populației in perioada 1990-2019

2.1.1. Evoluția numărului populației 1990-2019

Orice tip de așezare umana se poate încadrat ca fiind un segment de teritoriu amenajat pentru a crea un mediu propice si de a facilita condițiile naturale si sociale pentru a crea un nivel de trai în rândul populației. (Șerban, 2014, pagina 18)

Populația reprezintă baza și factorul dinamic în cadrul unei localitați. Principalele modificări care au loc în cadrul localitații sunt rezultatul schimbarilor sociale ce afectează comunitatea. (Șerban, 2014, pagina 56)

Evoluția numărului populației cât și a structurii sale demografice, determinată de mortalitate și natalitate, aceștia joacă un rol fundamental în mișcarea natural, fiind condiționați procesul socio-economic, care a suferit anumite transformări în perioada de tranzitie a anilor 1990, dezindustrializarea excesivă si creșterea accentuată a stadului de privatizare.

Pe baza informațiilor de la Institutului Național de Statistică, populația municipiului Focșani la 1 ianuarie 2019 era de 92.318 locuitori. Acest număr face ca populația să fie într-o scădere continuă în ultimul deceniu. Conform datelor furnizate Institutului Național de Statistică populația municipiului Focșani a avut, în perioada 1990 –2019, următoarea evoluție:

Fig. 7. Evoluția numărului populației municipiul Focșani (1990-2019)

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

În evoluția populației municipiului Focșani se poate observa diferențierea unor etape în raport cu principalele condiții economice de dezvoltare.În perioada 1990-1995 populația are o creștere relativ ascendentă, mai mult concentrându-se pe o stagnare, numărul acestuia se menține la cifra de 100.000 de locuitori , după anul 1995, populatia a intră într-un declin , rata populației scade cu 3% atingând pragul de 98.470, în anul 1997. Dupa anul 2000, orașul are o creștere semnificativă, atingând cifra anilor 1990, unde se înregistreaza un număr de 103.264 în anul 2002 cea mai mare in ultimii 20 ani. Față de anul 2002 când populația a înregistat cel mai mare număr și era într-un proces de dezvoltare, între anii 2008-2016, orașul intra într-un mare declin pe baza crizei economice din anul 2007, foarte multe funcții comerciale au intrat în insolvență, iar numărul de locuitori a scazut dramatic la cifra de 79.315, în anul 2012. Municipiul Focsani a înregistrat cel mai mic număr, o descrestere semnificativa a populatiei la nivel national. După perioada crizei economice, se cunoaște o prosperitate în rândul populației, ajungând la valori destul de ridicate, comparative cu anii 1990, atunci când orașul depășea pragul de 100.000.

2.1.2. Mișcarea naturală 1990-2019

Populația umană reprezintă un sistem într-o permanență modificare ca urmare a influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările). Se poate afirma că migrația reprezintă o schimbare în spațiu a unei populații.

Mișcarea migratore are o importanță mult mai redusă, deoarece acest proces face ca populația să-și schimbe zona de interes, dar sub această formă nu poate afecta în totalitate procesul de reproducere a populației.

2.1.2.1. Natalitate 1990-2019

Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanță biologică, socială, politică, ce exprimă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei populații sau subpopulații dintr-un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp. În anul 2019, pe baza datelor obținute, rata natalității în orașul Focșani avea valoare de 39,86% fiind într-un proces descendent față de anii trecuți. În comparație cu anul 1990, natalitatea scade cu circa 50%, în anul 1990 aveam cifre de circa 6000 nascuți, comparative cu anul 2019 unde se înregistrează un număr de doar 3680 născuți pe locuitor.

Fig. 8. Evoluția natalității in municipiul Focșani, anii 1990-2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Acest indicator demografic a înregistreză o evoluție descendentă între anii 1990-2002, unde valorile continua să scadă semificativ. 1992-2002.Dupa anul 2002, se poate observa o creștere din partea populației. Între anii 2004 și până în prezent valorile oscilează atât prin creșteri, cât și prin descreșteri.

2.1.2.2. Mortalitate 1990-2019

Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populații pe parcursul unei perioade definite de timp. Variația ratelor de mortalitate, în proporții mari, determină nivelul sporului natural și al speranței de viață. La rândul ei, mortalitatea este indicatorul de calitate a vieții, reprezentând factorul socio-economic și biologic (stilul de viață), precum și de serviciile de sănătate.

Fig. 9. Evoluția numărului de decedați în municipiul Focșani în perioada 1990– 2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Acest indicator a reprezentat o serie de factori atât din punct de vedere al calități vieți, dar totodată și a elementelor de mediu în care populația este implicată, vorbind aici de factorii de poluare, dar și de serviciile de sănătate. Principala caracteristică este reprezentată de populația încadrată în grupa de vârstă de peste 65 ani, a căror mortalitate este mult mai ridicată. A doua caracteristică importantă a fost reprezentată de acțiunea factorilor de mediu, o dată cu evoluția orașului, acesta capătă indici de poluare, CO2, PM2,5, PM10. Aceștia reflectă foarte mult factorii biologici și efectele lor asupra sănătății. Între anii 1992-2000, se poate evidenția o creștere progresivă a situației. Între ani 2002-2010, au fost evidențiate valori apropriate. Anul 2012, a reprezentat și un an cu o creștere relative mare, deoarece s-a înregistrat și cel mai mare număr în rândul populației decedate.

2.1.2.3. Sporul natural 1990-2019

Sporul natural este un indicator ce ține în echilibru cele două fenomene, natalitatea și mortalitatea. Acestă etapă evidențiază creșterea populației și calculează diferența dintre numărul nascuților si cel al decedaților într-un an calendaristic, comparată cu volumul populației.

Fig. 10. Evoluția sporului natural în municipiul Focșani în perioada 1990– 2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Pentru anul 2019, a fost înregistrat un spor natural negativ, valoare fiind de -1.26% ceea ce a reprezintat o evoluție cu totul negative față de anul de 1990. Între anii 1992-2000, orașul înregistreză un spor natural relativ pozitiv raportat la rata acestuia. Între anii 2002-2006, valorile au accentuat progresiv, acestea oscilează crescător. După anul 2007, orașul a înregistrat o proporție relative mica, aproape de punctul 0. În ultimii 4 ani, municipiul Focșani a fost reprezentat de cele mai mici valori, raportate in ultimii 20 ani.

2.1.3. Mișcarea migratorie 1990-2019

Evoluția în timp a numărului și structura populației reprezintă rezultatul mișcării migratorii.

Migrația reprezintă totalitatea stabilirilor și plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unități administrativ-teritoriale. În anii 1990 sectorul industrial a avut o influență deosebită asupra orașului deoarece atragea foarte mulți muncitori, iar orașul era într-un proces de dezvoltare. O data cu dezindustrializarea sectorului o mare parte a populației a fost nevoită să migreze. Migrația populației poate fi permanentă, acest aspect a fost înregistrează prin soldul schimbărilor de domiciliu, precum și temporară, aspect ce evaluează schimbările de reședință.

Fig. 11. Mișcarea migratorie, totalitatea stabilirilor și plecărilor din municipiul Focșani, 1990-2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Indicatorul de mai sus a reprezentat rata mișcarii migratorii a municipiului Focșani. În graficul de mai sus se s-a înregistrat o valoare negativă la începutul anilor 1990. O diferență semnificativă în rândul persoanelor plecate și cele stabilite în oraș. Acest fapt l-a constituit perioada de dezindustrializare a orașului, o mare parte a populației a decis sa plece către ale județe sau către o alta țară. Numărul foarte mare de persoane plecate nu a putut egala numărul celor stabiliți în oraș în perioada respective. Între anii 1990-1993, s-a menține această balanță negativă în rândul populației, aceștia nefiind siguri pe situația orașului au decis să migreze într-un număr cât mai mare. În perioada de după 1993, s-a putut observa o evoluție relative mică, mai exact sporul natural tinde să se ducă către 0, observând un oarecare echilibru între cele doua fenomene, deoarece municipiul Focșani a devenit o destinație atractivă de schimbare a forței de muncă din alte județe.Între anii 2002-2008, sporul migrației a devenit pozitiv datorită unui flux foarte mare de oameni din mediul rural. După anul 2010, s-a putut observa o pondere negativă semificativ care s-a menținut până în prezent. Soldul schimbărilor de reședință pentru anul 2019 prezintă valoare de -7,45 persoane.

2.2. Structura populaței pe grupe de vârste si sexe (2011 si 2019)

Structura pe grupe de varstă a populației exprimă un echilibru între ponderea masculine (51,70%) și cea feminină (48,30%) pentru anul de referință 2019.

Populația totală în anul 2019 a fost de 92.318, dintre care 51.350 sunt bărbați, iar 40.968 sunt femei.

Fig. 12. Structura populației pe grupe e vârstă și sexe în municipiul Focșani 2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Pe baza datelor ce structurează populația pe grupe de varstă, s-a putut evidenția grupa populației tinere active, cea cuprinsă intre 15-54, care deține o ponderea de 62,36%, cea mai mare valoare dintr-un total al populației, dar și cea mai semnificativă din punct de vedere economic, forța de muncă cu gradul cel mai ridicat. Populatia tânără, cea cuprinsă între 0-14 a reprezentat procentul de 15,59%, în timp ce populația vârstnică are un procent de 22,07%. Analizând structura populației pe sexe, se poate observa ca la grupa persoanelor cuprinde între 30-34 ani, ponderea este relativ egală, atât cea masculină cât și cea feminine, totodata este si cea mai reprezentativă grupă cu cel mai mare număr.

Fig. 13. Structura populației municipiului Focsani pe grupe de vârstă 2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Fig. 14. Structura populației pe grupe e vârstă și sexe în municipiul Focșani 2011-2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

După cum s-a putut analiza în graficul de mai sus, în municipiul Focșani, evoluția populației de sex masculin domină într-o masură destul de ascendentă, deoarece singura proporție pozitivă adusă grupei de sex feminin au fost anii 2016-2017. În acești ani de referință, populația de sex feminin deține o valoare mai mare cu circa 5000 de locuitori, această valoare mentinându-se doar în acei ani. Dupa anul 2017, procentul adus in rândul persoanelor masculine continuă să crească.

2.3. Structura populației pe sectoare de activitate (2011 si 2019)

Populația ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanței forței de muncă, toate persoanele care au o ocupație producatoare de venit, pe care o exercită în mod obișnuit din activitățile economiei naționale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de munca sau în mod independent în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii.

Forța de muncă din municipiul Focșani a fost reprezentată de o schimbare majoră in evoluția tranziției economice. Reorganizarea economică a avut o influență semnificativă în perioada anilor 1990 asupra piețe de munca. După desființarea privatizării sectorului industrial, o mare parte din populație a inceput reorganizarea forței de munca. Lipsa angajaților din sectorul industrial a dus la o creștere foarte mare în randul angajărilor în agricultură, comerț, construcții.

Fig. 15. Distribuția salariaților la nivel de secțiune CAEN REV. 2., municipiul Focsani, anul 2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Pe baza graficului prezent , s-a putut evidenția gradul sectoarelor unde activitatea este cea mai ridicată si cu procente relativ mari, industria prelucratoare (42,3% circa 10.356 angajati), urmată de sectorul comerțului (21,35% circa 5430 de angajați).Sectoarele unde se înregistrează sub 10%, au o pondere redusă , sectoare precum transport, învățământ, construcții, unde se înregistrează un număr de 1000-1500 de angajați.

Fig. 16. Evoluția numărului de salariați 2011-2019

Sursă: Prelucrarea datelor DJS Vrancea, tempo online 2019

Pe baza graficului de mai sus, în perioada 2011-2019, s-a putut observa o crestere progresivă în rândul salariaților. Numărul salariaților din municipiul Focșani contiună să crească, comparând valorile anului 2011 cu cele din anul prezent, putem observa o creștere de circa 11%.

CAPITOLUL 3. Baza economică a orașului Focșani

Economia muncipiului Focșani în perioada anilor 1990 era reprezentată de un profil industrial, deoarece o mare parte a populația ocupă circa 62% în rândul funcție industrial. Sectorul terțiar a reprezenta un procent de 24,62%. După perioada de dezindustrializare, o parte din firmele își restructureaza activitatea în sectorul terțiar. Acest sector s-a dezvoltat rapida, astfel că în 1993 ajunge la valoare de 34,01%. După procesul de dezindustrializare, sectorul terțiar se dezvoltă tot mai mult ajungând să fie sector principal în activitatea economica a orașului. Dupa anul 2000, s-a înregistrat un procent de 43%. În prezent, se estimează un procent de 31%, acesta fiind într-o ușoară scadere. (A.N.M.P, 2009, pagina 50)

Municipiul Focșani găzduiește o importantă activitate economică, numărul persoanelor care activează pe piața muncii, constituind peste 50% din totalul locurilor ocupate la nivelul județului Vrancea. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea, în Municipiul Focșani sunt înregistrați 33.241 salariați activi.

3.1. Agricultura și funcția Agricolă

Agricultura în zona municipiului Focșani este mai puțin dezvoltată, deoarece principalele zone unde aceasta activitate prospera, sunt zonele din periurban, comune precum Suraia, Cotești, acolo unde producția viticola s-a dezvoltat pe piața externă. Localitatea are o suprafață agricolă de aproximativ 3100ha, această valoare reprezentând 72% din totalul suprafeței municipiului. Principalele activități din zona municipiului, cele aflate la marginea orașului, cum ar fi cartierul Mândrești, se axează pe creșterea animalelor.

Fig. 17. Evoluția populației civile pe activități economice, municipiul Focșani

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2019

În graficul prezent mai sus, putem observa valori ridicate pentru anul 1990, perioadă în care toate procesele economice aveau funcții majore. Cu timpul evoluției putem observa cum funcțiile agricole, sivicultură și industrie scad semnificativ, principala funcție pe care se axeaza in prezent municipiul sunt serviciile.

În municipiul Focșani, întreprinderile din sectorul agricol, silvicultură și pescuit este alcătuit din 65 de întreprinderi la nivelul anului 2019. Din totalul resurselor umane angajate, un procent de 88,45% lucrează în agricultură, 58% în sectorul vitivinicol, iar restul de 11,55 % sunt angajați în silvicultură și pescuit.

Tabel. 4. Sectorul primar al economiei: Agricultură, silvicultură și pescuit

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2019

Pe baza tabelului de mai sus se pot evidenția principalele întreprinderi care figureaza în municipiul Focșani pentru anul 2019.Numărul ridicat în rândul funcție agricole reprezintă ținta pe care a ales-o populația, pentru a-și dezvolta activitatea economică.

Fig. 18. Terenurile agricole în funcție de modul de folosință, 2019

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2019

Pe baza modelului de mai sus, județul Vrancea are în anul 2019 o suprafață agricolă de 280.232 ha. Cea mai mare parte pondere o reprezintă suprafața zonei agricole fiind arabilă (188.176 ha), urmată de pășuni și fânețe (pășuni: 43.708 ha, fânețe: 32.904 ha), vii și pepiniere viticole (26.752 ha).

Municipiul Focșani are un potential de dezvoltare atunci cand vine vorba de producerea frunctelor de pădure,

Pe partea de sector agricol, municipiul Focșani este reprezentată de întreprinderile AVICOLA FOCȘANI și COMCEREAL VRANCEA, cu sediile în oraș. (PUG, 2012, pagina 28)

Avicola Focșani se ocupă cu producția, reproducerea, cresțerea și incubarea păsărilor, și mai apoi distribuția produsului. În prezent, Avicola Focșani înregistrează un numară de circa 400 de angajați. Principala activitate de producție se desfășoară în mai multe zone, 5 ferme de creștere și o fermă de reproducție într-un proces de modernizare. Avicola Focșani are o capacitate de creștere de circa 1.200.000 de pui într-o serie. (PUG, 2012, pagina 28)

Comcereal Vrancea se ocupă cu comercializarea într-un număr mare a cerealelor. Aceasta are o ferma unde se depozitează cerealele și semințelor de cereal. Aceasta se ocupă cu comerțul ridicat al produselor de panificație, patiserie. Spațiile de depozitare și producerea semințelor sunt amplasate în municipiul Focșani (42.000 t). Tot în municipiul Focșani sunt și halele productive (moara de grâu 30t/24h). (PUG, 2012, pagina 29)

3.2. Industria și funcția industrial

Princialul proces de evoluția a sectorul industrial in anii 1990 a fost într-un proces continuu de scădere, dupa ce un număr foarte mare de întreprinderi a început sa se radieze total din funcțiune. directa fiind reprezentată de efectele crizei economice. Marile întreprinderi precum Laminorul SA, Mopaf ,ISEH, principalele societăți care înmagazinau un număr mare de muncitori din oraș, au intrat in insolvență sau au fost radiate din cauza unui managament cu probleme. O data cu această etapă, s-a înregistrat o scădere de 22% din totalul populației orașului. După toate aceste evenimente, o mare parte a populației a decis să migreze.

După perioada anilor 90, orașul incepe procesul de remodelare a funcției industriale, trecerea de la o economie planificată și solidă către o economie de piață.Micile întreprideri ce au rămas în funcție trec în proprietatea privată și înregistrază o capacitate de producție mult mai scăzută, firme precum Vranco, Milcofil, Vranlact. După aceste repercusiuni, orașului incepe procesul momentul de modernizare a industriilor medii și mici.Modernizarea unei producție de dezvoltare a industriei alimentare, a industria textilă. Aceste industrii au început să se familiarizez rapid pieței libere. Pe baza procesului de dezvoltare în timp a municipiul Focșani, orașul trece de la funcție industrială mare a anilor 1970-1990, către un profil de comerț și servicii, principala activitate axandu-se pe sfera comericală. Aceasta industrie dezvoltă profilul orașului comercial. (PUG, 2012, pagina 29)

În anul 2019, au fost înregistrate 486 de întreprinderi. Circa 60.36% este reprezentată de industriei confecțiilor (textile), aceasta reprezintă sfera de interes a orașului concentrându-se un număr mare angajați. Cea dea doua ramură cu o pondere reprezentativă de 20% din producția orașului, este industria alimentară, care înmagazinează un număr de 131 întreprideri. Deține o valoare foarte mare în rândul numărului de salariați. În anul 2010, aceasta industrie reprezenta 4,8% din totalul de salariați. În prezent, aceasta are valori de circa 9,3%, fiind într-o creștere progresivă.Un aspect pozitiv pentru economia județului deoarece reprezintă un sector competitiv, și cu o dezvoltare înfloritoare în ultima perioada, aceasta axându-se pe o producție către piața naționala. Un element important care a majorat dezvoltarea economica îl reprezintă forța de munca din mediul rural si aportul adus industrie, care în anul 2010, a intrat in topul firmelor județene. Principalele întreprinderi care au favorizat procesul de economic al industriei alimentare este reprezentat de fabricarea alimentelor lactate si branzeturi , asigurate de firma Vranlact SA. Firma RATCOM SRL este angrenată pe partea produselor de morărit, iar Diplomatic International SRL se ocupa de panificație. (Strategie și dezvoltare municipiului Focșani)

În anul 2010, un număr mare de firme s-au reorientat spre dezvoltarea industriei alimentare, o piața de afaceri nouă, care reprezintă un potențial de dezvoltare. Firme Aurora SRL și Apicola S.R.L. din Focșani au pus bazele dezvoltării industrie alimentare. Întreprinderile au fost axate pe produsele tradiționale din zona Vrancei. (PUG, anul 2012, pagina 28)

Principalele firme ce sunt ocupate de industria alimentara si aduc un aport important la nivel local cât și județean, sunt urmatoarele:

-VINEXPORT SA cu un nr de 328 angajați și o cifră de afaceri neta de peste 61 mil.RON 31.12.2019, COMCEREAL SA cu un nr de 285 angajați și o cifră de afaceri neta de 47,7 mil.RON la 31.12.2019, VRANLACT SA cu un nr de 103 angajați și o cifră de afaceri neta de 11,5 mil.RON la 31.12.2019. (Camera de Comerț, 2019)

Industria prelucrătoare

Industria textilă reprezintă cea mai importanta sfera econimică a municipiului Focșani, deoarece aceasta aduce un aport foarte mare in rândul populației. Realizarea confecțiilor in oraș reprezintă o tradiție veche a orașului, fără de care orașul nu se poate moderniza. (PUG, 2012, pagina 29)

Principalele întreprinderi ce stau la baza industriei textile sunt:

Tabel 3. Evolutia întreprinderilor textile 2010-2019

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2019

În tabelul de mai sus, putem observa evoluția principalelor mari întreprinderi din municipiul Focșani.Se poate analiza evoluția în mare parte a tuturor firmelor angrenate în această funcție. Forța de munca către această industrie a fost una progresivă după anul 2000. În randul persoanelor de sex feminin au fost înregistrate cele mai multe valori.

3.3. Căile de comunicație și transport

Rețeaua rutieră din zona de studiu face legatura între localitățile vecine, dinspre partea de sud, pe axul drumului DN2, pe partea estică, facându-se axcesul cu provinciile din zona Dobrogei DN23, în partea de nord cu Moldova pe drumul DN2, iar în partea vestică, în zona Transilvaniei, rețeaua de drumuri DN2D. (Plan de mobilitate urbană, 2017, pagina 48)

În municipiul Focșani se regasesc un număr foarte mare de drumuri naționale si comunale, dar si un nod de drum European.

Fig. 19. Rețeaua de circulație din municipiul Focșani

Sursă: Primăria municipiul Focșani

Figura de mai sus reprezintă rețeaua urbana structurată in funcție de traseele drumurilor județene și cele naționale care asigură legaturile cu teritoriile învecinate. Sectorul peste care este suprapus traseul drumului European este cel mai solicitat din punct de vedere al circulației. Pe sectorul drumului European se delimitează și zona activităților economice (comerț, servicii, industire).

La nivel periurban principala sursă care generatează cel mai intens trafic este reprezentat de drumul european E85(DN2).

Principalele zone stradale unde se regăsesc traseele drumurilor europene, naționale și

județene sunt cele mai încărcate din punct de vedere al traficului. Drumului european E85 (DN2) delimitează zona urbană unde se desfășoara principalele sectoare economice (comerț, industrie, servicii). În funcție de acest aspect, pe această porțiune se formează o zonă de tranzit, constituind o disfuncționalitate a Municipiului Focșani.

La nivelul municipiului, principalele zone ale orașului, principalele bulevarde care generează un număr mare de autovehicule este gării (important nod intermodal în județ), zona autogării și zona centrală Centura actuală este un mare generator de trafic și încarcă rețeaua de străzi în cartierul de nord al Focșaniului.

Circulația auto în municipiul Focșsani este delimitată de un număr de 16 străzi principale de categoria. II și categoria III, acestea facând legatura cu cartierele orașului Focșani.Bulevardele principale ale orașului sunt urmatoarele: Bulevardul Gării, Bulevardul București, Bulevardul Unirii, Bulevardul Independenței. Aici înregistrându-se și un număr mare de activități comerciale și o densitate a populației accentuată. (PUG, 2012, pagina 49)

Rețeaua principală de strazi este specifică unui oraș de câmpie cum este municipiul Focșani. În zona periurban, căile de acces au o dispunere radială, îar în oraș rețeaua majoră de stăzi are o așezare orientată spre partea de sud, sud-nord. Aceasta orientare a fost realizată în funcție de zona industrială din sud-estul orașului. (Plan de mobilitate urbană, 2017, pagina 48)

Transportul în comun – rutier

În arealul de studiu transportul public de călători la nivel local, regional, național și internațional este asigurat de modurile de transport rutier și feroviar. Sistemul de transport public este reprezentat de rețeaua de autobuze aflată sub controlul operatorului S.C. Transport Public S.A. Acesta acționează în Municipiul Focșani și în zona periurbană.

Principalele firme angrenate pe baza servicii de transport în comun sunt în numar de 12.

Transportul public se realizează cu vehicule de mică capacitate (per-vehicul), în general cu microbuze sau autobuze.

La nivelul municipiului Focșani, transportul în comun este definit prin existența a nouă linii de transport public pe care circulă un număr total de 32 de autovehicole (minibuse, autobuze, microbuze).

Tabel.4 Traseele liniilor de transport în comun Focșani

În tabelul de mai sus s-a evidențiat graficul rețelei de transport. Acesta este format din 9 linii, iar mai sus se poate evidenția distanța fiecarui traseu. Acestea masoară în total o lungime de 142km.

Foto. 3. Stație de transport public modernă Foto. 4. Autobuze noi

Sursă: Arhiva personală

În cele două imagini s-a observat modernizarea sistemul de transport public pe baza cerințelor actuale. Au fost facute modificări atat in domeniul infrastructurii, cât și a mijloacelor de transport. În prima imagine se poate observa modernizarea stației de transport, care până in anul 2015, nu avea echipamente de tipul bancilor sau a unui panou mare de informare. În cea de-a doua imagine se pot observa noile autobuze, cu o dimensiune si o capacitate mai mica, dar cu un număr destul de mare în rândul atuovehiculelor pentru a facilita nevoile populației.

În domeniul transporturilor în orașul Focșani, au fost înregistrate peste 20 de societăți private de transport și transport regional. Acestea activează atât în domeniul transportului rutier cât și în domeniul transportului de mărfuri.

Tabel. 6. Societati private de transport, anul 2019

Sursă: Consiliul județean Vrancea

În tabelul de mai sus, au fost înregistrate principalele societăți private de transport pentru anul de referință. Firma de Transport Public SA Focșani asigură principalele trasee din municipiul Focșani și din periurban, principalele comune apropriate, iar restul societăților înregistatre asigură transportul privat pe diferite rude, cu diferite autovehicule in funcție de nevoile personale. O parte din aceste societăți, cele care figurează cu un număr mare de autovehicule, sunt active pe piața muncii din ultimii zece ani. Cele cu un număr relativ redus de autovehicule au fost înregistrate in ultimii doi ani.

Transportul public în regim de taxi din oraș este controlat de Transport Public Local, care funcționează în cadrul Primăriei Municipiului Focșani.În anul 2019 au fost identificate circa 10 întreprideri cu o capacitate de 380 de autovehicule

3.4. Turism

Turismul aparține sectorului terțiar care include organizarea și desfășurarea călătoriilor, a timpului liber, a prestațiilor necesare satisfacerii nevoilor de consum și de servicii ale turiștilor. În aceste condiții amenajarea turistică a teritoriului presupune valorificarea potențialului turistic pentru organizarea și desfășurarea diferitelor forme de turism. Organizarea spațiului este adaptată la motivațiile, cerințele și nevoile turiștilor. (Gheorghilas, 2004, pagina 12)

Pentru spațiul orașului Focșani, funcția turistică este reprezentată în principal de elemente antropice, fostele clădiri arhitecturale din perioada comunisă, casele memorial, monumente. (PUG, 2019, pagina 68)

Conform statisticilor, în anul 2018 s-au înregistrat un număr de 22677 de turiști în municipiu și în zona sa de influență, sau în zonele turistice imediat învecinate:

Tabel. 7. Numarul turistilor sositi in anul 2018, Municipiul Focsani

Sursa date: INSSE Tempo Online, 2019

Infrastructura turistică de cazare este dezvoltată inferior față de restul funcțiilor, dar cunoaște o dezvoltare accentuată în zona periurbană, sectorul pensiunilor turistice rurale, zona de munte Vidra-Tulnici-Lepșa. Capacitatea totală de cazare în municipiului Focșani în rândul hotelurilor înregistrează o scădere cursivă în ultimii anii.

Fig. 22. Capacitatea de cazare turistică in funcție de tipurile de structure de primire

Sursă date: Consiliul județean Vrancea

În figura de mai sus, s-a reprezentat ponderea regimurilor hoteliere din municipiu. Ponderea foarte mare în rândul hotelurilor este rezultatul numărului foarte mic al acestor instituții raportat la tot orașul. În oraș, au fost înregistrate un număr de doar 13 tipuri hoteliere.

Capacitatea de cazare este redusă substanțial, comparativ cu potentialul turistic al județului, rata de ocupare a locurilor de cazare din judetul Vrancea este extrem de scazută, ceea ce duce la ideea ca această funcție suferă un proces de dezvoltare economică, o localizare necorespunzatoare a orașului, face ca zone cu atractivitate turistica sa fie redusă.

Infrastructura de cazare a Municipiului Focșani cuprinde următoarele hoteluri:

-Hotelul Fashion Center, Focșani, bd. București nr. 12, județul Vrancea

-Hotel Solar, Focșani, str. Cuza Voda, județul Vrancea

-Hotelul Unirea **, str. Piața Unirii, Nr. 3-5, județul Vrancea

-Hotelul Vrancea **, Focșani, str Dimitrie Cantemir 25, județul Vrancea

-Motel Orion, Focșani, str. Mitropolit Varlam nr.3, sc.2, județul Vrancea

Pensiuni:

-Pensiunea Dana, Focșani, str. Cotesti nr. 15, județul Vrancea

-Pensiunea Madalina, Focșani, bd. București nr. 12, județul Vrancea

CAPITOLUL 4. Fizionomia orașului

4.1. Planul orașului

Planul orașului este alcatuit din elementele fizionomice existențiale care oferă acestuia trăsături definitori specifice. (Ianoș I. Tălângă C., 1994, pagina 94)

Primul plan general al orașului Focșani a fost întocmit între anii 1896-1898 și finalizat în anul 1932. Pe baza planului reprezentativ, suprafața orașului era marginită de circa 670 hectare. La acea vreme, planul orașului avea ca suprafață de întindere 2 bulevarde mari, Bulevardul Gării și Bulevardul Unirii. Acestea erau marginite de un număr de circa 104 străzi secundare. Suprafața totală a străzilor era de 74km. (PUG. 2019, pagina

În anul 1990, rețea rutieră a municipiului înregistra o valore de 96,6 km. Acestă valoare crescând semificativ o dată cu dezvoltarea treptată a orașului. În anul 2000, s-a înregistrat o valoare de 107 km în anul 2000. În prezent (2020) rețeaua rutieră a municipiului Focșani are 251 străzi cu o lungime totală de 110,1 km.

Rețeaua stradală este compusă în prezent din străzi de categoria I, II, și IV iar dupa anul 2010, au fost reabilitate anumite tronsoane de categoria a-III-a. Circulația se realizează în proporții de 60% pe arterle de categoria I și a-II-a, deoarece acestea se află in partea central a orașului și reprezintă și zona cu densitate mare de oameni. (PUG, 2012, pagina 86)

Între anii 1980-1990 s-au construit blocuri cu unul-două sau respective trei etaje, pentru a oferi o calitate și un confort optim populației.Pe baza extinderi teritoriale, dupa anul 2000, orașul capătă noi principi de devoltare a infrastructurii.Reabilitarea anumitor blocuri comuniste și dezvoltarea locuintelor cu 4-5 și respective 6 etaje.Acestea au fost construite ulterior în cartierul Bahne și zona Gării.

Fig. 23. Planul municipiului Focșani

Sursa: prelucrare personală ArcMap

În figura de mai sus, am identificat planul actual al orașului. Plan neregulat (SE, SV), izolat în partea central sud-vestică a urbei, plan rectangular. Acesta delimitează municipiul Focșani și oferă o abordare a structurii fizionomice.

În urma procesului de dezvoltare teritorială, principalele funcții importante, instituțiile și serviciile din zona centrală s-au adaptat condițiilor actuale pentru a crea un nivel de trai civilizat și modern.

Principalele servicii propuse in zonele mixte a intravilanului au avea o evoluție progresivă în rândul zonelor de locuit a populației, în principal, cartierele centrale ale orașului. (PUG, 2012, pagina 98)

Dezvoltarea accentuată a zonelor de locuit a determina extinderea și modernizarea rețelelor tehnico-edilitate, a căilor de comunicații rutiere, parcaje, poduri, etc.

În perioada 1990 – 2020, au fost înregistrezate modificări în bilanțul teritorial, zona intravilanul are o creștere reversibilă, iar baza acestei dezvoltări au fost acreditate o serie de cereri pe baza creșterii suprafeței ocupate de zona locuințe.

Între anii 2005-2010, în Cartierului Sud și în Carierul Bahne s-au construit noi tipuri de spații rezidențiale denumite A.N.L. În parte de nord a orașului, după anul 2010, s-au construit numeroase spațiul individual în zona Obor. În partea de vest, în zona Gării s-a dezvoltat infrastructurile mixte (locuințe individuale și blocuri de tip C1 și C2). Zona de centru s-a extins foarte mult, apariția multor instituții publice, construcția de sedii noi pentru diferite instituții publice (ex. Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul Școlar Județean,). (PUG, anul 2019, pagina 87)

Extinderea suprafețelor ocupate de fostele spații industriale, pentru diferite tipuri de activități noi (funcții comerciale Praktiker, Dedeman, Promenada Mall).

Creșterea gospodărie comunală și totodata creșterea suprafețelor de spațiile verzi, s-a dezvoltat în partea de nord și nord-vest a orașului, în zona locuințele individuale, aici cartierul fiind înca in process de dezvoltare teritorial. (PUG, 2019, pagina 87)

Fig. 24. Intravilanul pe cartiere municipiul Focșani

Sursă: prelucrare personală ArcMap

Harta de mai sus a reprezintat zonarea celor șase cartiere din muncipiul Focșani. Pe baza hărți putem evidenția zona de nord, cartierul Obor, respective zona sudică, cartierul Sud, au cea mai mare suprafață și reprezintă și zonele cu densitatea cea mai mare. Un alt factor important al acestor două zone, a fost reprezentat de punctul de tranzit, prin aceste zone se face intrarea și iesirea din oraș. În parte de vest, în zona Gării, cel mai important punct de interes fiind gara Focșani.

4.2. Vatra orașului in epoca modern

în prima jumătate a secolului al XX-lea economia Focșaniului era axată pe o producție de dimensiuni mici, târguri meșteșugărești și comerț.

Între anii 1950-1970 orașul a reprezentat procesul de structurare și de industrializare. S-au dezvoltat combinate de prelucrare a lemnului cu utilaje modern, s-au dezvoltata serviciile textile, orașul a început reconstrucția. S-a dezvoltat exportul cu mobile către țările vestice. A aparut întreprinderea de hidraulice și scule, acest lucru a înfluențat a mare parte a populației rurale. (Ungureanu, 1980, pagina 29)

În urma acestor date am analizat o serie de elemente de au favorizat devoltarea orașului din 1930,1950, 1990, 2000, 2009, 2019 pentru a realiza evoluția teritorială a orașului.

Fig. 25. Evoluția teritorială a orașului Focșani

Sursa: Arhivele Direcția O.C.P.I. Vrancea

În harta de mai sus, se pot observa câteva etape în evoluția orașului. În perioada de după 1950, se poate identifica o creștere progresivă deoarece aici incepe prima etapa de industrializare a orașului. În perioada anilor 1970-1990, orașul capată cea mai mare extindere in ultimii 100 de ani. Se dezvolta foarte mult ramura industrial, au avut loc o serie de construcții destinate locuințelor, dar totodată se dezvoltă instituțiile publice. În perioada de după 1990, atunci când orașul intra într-un proces de dezindustrializare, evoluția orașului este relativ mică, în comparație cu perioada comunistă în care orașul era implicat în anii 1950-1970.

4.3. Vechimea construirii în intravilan

Suprafața totală a intravilanului existent este de 1818,99 ha. Această suprafață cuprinde pe lângă localitatea de bază și trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ. (PUG, 2019, pagina 88)

Pe zone funcționale, bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în municipiul Focșani se prezintă astfel:

Tabel. 8. Bilanțul territorial al suprafeței municipiul Focșani pe zone funcționale

Sursă: Primăria municipiul Focșani

Pe baza tabelului s-a putut observa cum principalele zone funcționale au fost axate pe infrastructură si pe modernizarea anumitor facilități deoarece ponderea cea mai mare este reprezentată de zona locuințelor, căilor de comunicație, instituții si servicii.

Suprafața majoritară a intravilanului muncipiului Focșani este ocupată de terenuri agricole, reprezentând un procent de circa 30% din total intravilan. (PUG, 2012, pagina 95)

Următoarea pondere în intravilanul municipiului Focșani este reprezentată de terenurile ocupate de locuințe și funcțiuni complementare (cca 18%), urmată de zona terenurilor ocupate cu căi de comunicații și transport rutier (cca 14%).

Pe baza documente de dezvoltare apilicate de municipiul Focșani, a avut loc o creștere progresivă a funcție agricole în oraș, în anul 2000, s-a extinderea teritoriului intravilan cu 484 ha. Această reorganizare a suprafeței intravilanului a ajuns la 18,83 km2. În urma procesului de dezvoltare s-a realizat atragerea diferitelor funcțiuni din extravilanul: (PUG, 2012, pagina 95)

– dezvoltarea zonei de locuințe cu 198 ha, regim mic și mediu de înălțime;

– mărirea zonei instituțiilor și serviciilor de interes public cu 192,8 ha;

– mărirea zonei unităților industriale și de depozitare cu 15,6 ha;

– creșterea căilor de comunicație rutieră și feroviară cu 34 ha;

Zona unităților industriale ocupă un loc important în zonarea functională, reprezentând un procent de aproximativ 11% din totalul intravilanului. În prezent, în zonele destinate unităților industriale au fost luate măsuri de reabilitare si restructurare urbană. Prin zona terenurilor pe care sunt amplasate zonele unităților industriale și parțial a construcțiilor, au fost construite multe lanțuri de magazine comerciale (Dedeman, Kaufland, etc.). (PUG, 2019, pagina 87)

Zona cu funcțiunile instituții și servicii au fost încadrate în zona construcțiilor pentru învățământ, sănătate, cultură, administrație, complexe comerciale. Acestea sunt situate atât în zona centrală a municipiul Focșani, cât și în afara acesteia, ocupând o suprafață de aproximativ 180 ha (aproximativ 10% din intravilan). (PUG, 2012, pagina 88)

Zona spațiilor verzi are o suprafață de 100,43 ha. Aceasta zona s-a împarțit în funcție de tipul de proprietate, astfel: -39,64 ha în domeniul public -26,12 ha în domeniul privat și -29,44 ha către alți proprietari, din care 7,40 ha domeniu public al statului și 5,31 ha proprietăți particulare – biserici și cimitire. (PUG, 2012, pagina 88)

În concluzie, s-a putut observa că pe baza solicitărilor tot mai mari de extindere a suprafeței zonelor de locuință și instituții. A crescut zona intravilanului cu circa 360 ha, față de situația din 1990, aceasta fiind o valoare concludentă a modificărilor apărute în profilul socio-economic al localități.

Fig.26. Evoluția fondului construit 1990 Fig. 27. Evoluția fondului construit după anul 2000

Sursă: Primăria municipiului Focșani

În cele două grafice am evidenția evoluția fondului construit la diferență de zece ani. În primul grafic, am putut observa o intensificare a folosirii betonului ca factor de construcție.La o diferența de zece ani , în anul 2000 , se poate evidenția o balanța între aceste materiale de constructii.Putem observa raportul adus in randul materialelor din lemn. O mare parte din populație a optat să-și construiască o casa de lemn, fiind un cost mult mai redus, iar calitățile de menținere a locuinței sunt propice.

Tabel. X Distribuția categoriilor de folosință la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Focșani

Sursa: Date insse, primăria Focșani

În tabelul de mai sus s-a putut observa suprafața totală de hectare si distribuția acesteia in funcție de categoriile de folosință.Se poate observa un raport ridicat in rândul construcțiilor și al zonei agricole.Aceste două valori indică funcțiile majore în raport cu municipiul Focșani.O alta valoare ridicată o implica si drumurile, care reprezintă tot un factor de construcție, aceasta reprezintă dezvoltarea infrastructurii orașului în ultimii patru ani.

CAPITOLUL 5. Dotari si probleme edilitar-urbanistice

5.1. Gospodărirea apelor. Alimentarea cu apă

Rețeaua hidrografică a zonei Municipiului Focșani este constitutită din râul Milcov, râul Putna și Canalul Sturza, cu o lungime totală de 3,8 km. Aceasta traverseaza zona de nord a orașului și colectează apele. Este încadrat pe o lungime de 1,2 km în zona bulevardul Mărășeșeti până la intersecția cu strada Cuza Vodă.

Sistemul de alimentare cu apă are în alcatuirea sa un volum de înmagazinare de

30 000 m³ din care: sursa Suraia are la dispoziție 3 rezervoare pentru a înmagazina întraga capacitate de 5000 m³, sursele de apa Babele și Mandrești sunt situate în bazinul râului. Sursa intravilană a municipiului Focsani fiind într-un process de restructurare. (PUG, 2019, pagina 93)

Sursa de apă Suraia (Frontul de captare Suraia)

Frontul de captare Suraia este amplasat la aproximativ 800m de municipiul Focșani. Acesta se află pe partea stângă, pe direcția Focșani-Suraia și se întinde pe o lungime de 4,2 km, având ca și aclatuire 38 de puțuri forate la adâncimi de 175m.

Sursa de apă Babele

Este situată pe partea dreaptă a drumului național DN2D Focșani-Brasov Km 27, pe raza

comunei Vidra, jud. Vrancea. Din această sursă se captează apa din infiltrații de mal, fiind prevăzut cu 31 cămine de colectoare amplasate pe o lungime de 1600m; (PUG, 2019, pagina 94)

Sursa de apă Mândrești

Această sursă de apă este formată din două puțuri forate.

Un puț este situat în cartierul Mândrești, str. Izvor. Sursa de apă reprezentativă este puțul forat la o adâncime de 160m existent în incinta stației (PUG, 2019, pagina 94)

5.2. Alimentarea cu energie electrică

DEȚINĂTOR REȚEA: ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD S.A. S.D.E.E. FOCȘANI

Alimentarea cu energie electrică a municipiului s-a dezvoltat în raport cu dezvoltarea

industriei astfel că înainte de 1989 municipiul era alimentat din trei stații de distribuție:

Focșani Nord 110/20/6 KV; Focșani Est 110/20/6 KV; Focșani Măgura 110/20KV, la

care s-a adăugat ulterior stația Focșani Sud 400/110/20 K. (PUG, 2019, pagina 102)

Energia electrică necesară consumatorilor municipiului Focșani este asigurată prin patru

stații de transformare:

Stația electrică de transformare 400(220)/110/20kV – VEST

Stația electrică de transformare 110/20/6kV – CEIL

Stația electrică de transformare 110/20/6kV – NORD

Stația electrică de transformare 110/20kV – MĂGURA

Din aceste stații, prin linii de tensiune, aeriene și subterane, se alimentează

posturi de transformare de tip rețea și te tip consumtor.

Creșterea spațiului locuit al Focșaniului si totodată crearea unor unități economice, zone s-a realizat extinderea rețelelor de tensiune, subterane și zonelor de transformare.

Pentru zonele în care ponderea consumatorilor de tip industrial este mare, s-a propus extinderea

rețelei de medie tensiune, de tip aerian, astfel încât să fie posibilă racordarea consumatorilor, în funcție de tipul consumatorului si de consumul acestuia. (Strategia de dezvoltare, 2007-2013, pagina 54)

În cartierul Mândrești, rețeaua publică de distribuție de joasă tensiune este realizată aerian,

cu conductoare isolate. Zonele de transformare sunt de tip aerian.

Rețelele electrică de iluminat public din zonele rezidențiale aparține ca gestiune a Primăriei Municipiului Focșani. Celelalte rețele de iluminat din Municipiul Focșani

aparțin S.D.E.E Focșani (Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice-Focșani).

Disfuncționalități

Existența unor locuințe în zonele liniilor electrice aeriene de înaltă și medie tensiune.

Iluminatul public nu este aliniat, în totalitate, la prevederile Ordonanței nr.42/2003, privind acțiunile de separare.

5.3. Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu căldură se face în principal prin sistemul de termoficare. În prezent, din numărul total de apartamente din municipiul Focșani, sunt branșate la sistemul centralizat de căldură circa 73%. Consumatorii finali beneficiari ai sistemului centralizat sunt: apartamente, locuințe individuale (case), instituții și alți consumatori social-culturali (școli, grădinițe, cămine, creșe, biserici, unități militare, spitale, policlinici, biblioteci), agenți economici.

Rețelele de distribuție a reprezentat o lungime totală de traseu de 59,08km, fiind alcătuit din conducte de distribuție a agentului termic de încălzire și conducte de distribuție a apei calde de consum.

Producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică și producția și furnizarea de energie electrică în municipiul Focșani sunt realizate de SC ENET SA FOCSANI.

Aceasta s-a înființat la data de 6 februarie 1996 în baza Hotărârii Guvernului nr. 95/1995, fiind o societate cu capital privat a Consiliului Local al Municipiului Focsani. (ENET SA. Focșani, 1996)

Disfuncționalități

– duritatea apei este una din cauzele care a dus la degradarea în timp a rețelei de distribuție agent termic între PT-uri și consumatori (circuit a.c.c);

– pe circuitul secundar de apă caldă de consum (a.c.c.) lipsește instalația de recirculare, fapt care determină neasigurarea parametrilor corespunzători la consumatori, ceea ce a condus la debranșări de la a.c.c și la alegerea unor soluții înlocuitoare ale sistemului centralizat de încălzire.

5.4. Alimentarea cu gaze naturale

În municipiul Focșani alimentarea cu gaze naturale se realizează pe baza conductei magistrală de înaltă presiune Mărășești-Focșani cu diametrul de 250 mm prin intermediul stației de predare reglare măsurare din bariera Vrancea.

Lungimea totală a rețelei de distribuție din municipiul Focșani este de 180 km și este

împărțită în două rețele de presiune, astfel:

– Rețea medie presiune = 28km

– Rețea redusa presiune = 152 km

Trecerea de la regimul de presiune medie la cel de presiune redusă se face prin intermediul a

13 stații de reglare sectoriale, avand capacități cuprinse între 1000 și 5000 mc/h.

În vecinătatea drumului DN2D, în intravilanul municipiului Focșani, se află amplasat SRM

Focșani. Aceasta stație de reglare măsurare este racordată la conducta de transport gaze naturale Mărășești-SRM Focșani.

La finalul anului 2018, municipiul Focsani beneficia de alimentare cu gaze natural pentru circa 83% din locuințele populației, 90% din societățile comerciale și 50% din obiectivele sociale. (PUG, 2012, pagina 76-77)

5.5. Telecomunicații

Aria urbană a municipiului Focșani s-a dezvoltat mai accentuat după anul 1990, atunci când pe raza municipiului Focșani existat un singur furrnizor de servicii telefonice Rețeaua de telefonie era reprezentată de operatorul național Romtelecom. În anul 1993, au apărut primele servicii de televiziune prin cablu și internet. Pe baza procesului de dezvoltare, au aparut noi serviciile de telefonie mobile, piața fiind împărțită de operatorii recunoscuți la nivel național.

Rețelele de comunicații electronice a fost realizată aerian, fiind fixate pe anumiți suporți de susținere, de tipul pilonilor, aflați în proprietatea operatorilor de transport energie electrică. (PUG, 2012, pagina 73)

Disfuncționalități:

– în zona de centru și in zonele cu densitate mare de locuitori, se pot identifica un număr mare de cabluri și aglomerări de cabluri.

-în intersecțiile mari sunt prezente rețelele aeriene cu o dispunere neordonată a cablurilor

-fragilitatea rețelelor aerian la efectele climatice sau diverse situații critice, inclusiv situații de distrugere.

-un aspect neîngrijit și cu impact negativ asupra arhitecturii orașului

5.6. Canalizarea

În Municipiului Focșani se cunoaște un sistem de canalizare pentru apele uzate, menajere și pluviale. În partea de nord există un canal pentru ape meteorice (Canalul Sturza), apele fiind trimise în râul Putna. Apele pluviale din zona de sud, zona centrelor industriale, si din zona de nord-est. (PUG, 2019, pagina 100)

Municipiul Focsani funcționează pe baza unei stații de epurare modernizată. Stația de epurare

încarcă apele uzate din municipiu, printr-un colector megistral. Stația de epurare municipală a fost reabilitată și modernizată pentru a corespunde cerințelor de epurare a unui debit maxim de 2200 l/s. (PUG, 2012, pagina 62)

În zona sudică a orașului există un canal de colectare a apelor meteorică stradala. Acesta are punctulde plecare de langă benzinăria PETROM, aflată pe Bulevarul București. Aceasta colectează apele din perimetrele zone industriale ale orașului. (PUG, 2019, pagina 100)

Disfuncționalități ale rețelei alimentare cu apă și canalizare

principala probleme pe care o ridică funcționarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare este reprezentarea incorecta pe anumite tronsoane, mai exact zonele periferice a orașului.

Disfuncționalități la nivelul teritoriului Municipiului Focșani

Din analiza situației existente, am putut identifica o serie de disfunctionalități în dezvoltarea economico-socială a municipiului Focșani, care necesită măsuri pentru diminuarea sau eliminarea punctelor sensibile ale orașului.

Multe aspecte ale disfuncționalităților rezultă din transformările ce au loc în sectorul

economic al municipiului în concordanță cu situația generală a țării, ca urmare a reașezării

producției economice pe principiile economiei de piață. Orientarea economiei către creșterea

rentabilității, către privatizare, conduce la amplificare problemelor sociale și la necesitatea

reorientarii forței de muncă.

În cadrul municipiului nu există organizare urban deoarece nu se pot identifica un număr foarte mare de bănci stradale, acestea gasindu-se doar in parcuri. De asemenea, lipsesc spațiile de joaca destinate copiilor. Dispariția marcajelor pentru bicicliști Toate acestea indică lispa unor proiecte din zona de agrement care pot fi transformate într-un adevărat centru al orașului

De asemenea, clădirile au un aspect communist, nefiind rehabilitate. Lipsa gestionarii deșeurilor în zonele de la marginea cartierelor. O altă problemă deficitară din punct de vedere a parcărilor neamenajate, fiind într-un numar destul de mare. Lipsa unor semne vizibile și totodata lipsa dispozitivelor audio, a tronsoanelor speciale pentru persoane cu handicap.

CAPITOLUL 6. Zone rezidențiale si funcționale în oraș

Activitatea de urbanism are rolul de a îmbunatăți condițiile de viată la nivelul municipiului, extinderea categoriilor de teritorii , teritoriile intravilane și cele extravilane, au rolul de controla distrbuția zonelor construite.Pentru a deveni operațional, având în vedere diversitatea actorilor de intervenție în teritoriu, intravilanul se împarte în zone funcționale și unități teritoriale de bază.(Dezvoltare urbană a Regiuni de Sud-Est, pagina 325)

Fig. 28. Zonele funcționale în orașul Focșani

Sursa: P.U.G 2019

Spațiul urban al municipiului Focșani reprezintă o unitatea distinctă din nord-estul Câmpiei

Române. Clădirile reprezintă elementul ce concretizează întregului țesutul urban acestea având o multitudine de forme și funcții. Funcția rezidențială presupune legătură între locuințe, dotări urbanistice și efectele social-culturale cu scopul de a satisfice preferințele și aspirațiile comunități.

Zonele rezidențiale au o suprafață de întindere mare în cadrul intravilanului p, dezvoltându-se pe zonele de locuit existente. Locuințele individuale parter și P+1 predomină într-o proporție de 60%. În zona de locuință colectivă au fost realizate modificări.La parterul blocurilor din zona centrală au fost facute modificări pentru a facilita spațiile destinate serviciilor și comerțului Zonele în care se desfășoară activități comerciale, reprezintă o zonă de interes, în special pentru comunitățile locale.În interiorul cartierelor s-au construit piețe comerciale (Piața Moldovei, Piața Bahne, Piața Sud). (PUG, 2012, pagina 98)

Zona unităților industriale ocupă locul patru în ierarhia zonificării funcționale, reprezentând un procent de aproximativ 11% din totalul intravilanului existent. În prezent, aceste sunt destinate intr-o etapă de restructurare urbană, necesită anumite măsuri de reabilitare.

Zona unităților mixte în care se regăsesc micile întreprideri industriale, serviciile, au cunoscut o creștere la nivelul municipiului Focșani de la 9,89% din total intravilan existent la 25,05% din total intravilan propus. Aceste zone s-au dezvoltat pe fostele zone industriale. (PUG, 2012, pagina 98)

Suprafața spațiilor verzi a fost reprezentată de o creștere datorită amenajării unor noi zone de agreement. Suprafața totală de spațiu verde în zona funcțională la nivelul intravilanului va fi de circa 200,79 ha (aproximativ 7.80% din total intravilan propus). Aceasta înseamnă dublarea suprafeței (de la 100,43 ha) și creșterea ponderii cu cca. 2,5%, de la 5.52%). (PUG, 2012, pagina 98)

La aceste zone s-au adaugăt un total de 63,28 ha pentru cimitire, biserici, locurilor de joacă pentru copii, spitale, și instituțiilor de învățământ. Acestea sunt incluse în zonele funcționale aferente locuințelor individuale sau colective, instituțiilor și serviciilor etc. (PUG, 2012, pagina 99)

Astfel, cu un total de 264,07 ha de spații verzi, pe cap de locuitor în municipiul Focșani a rezultat o lungime de aproximativ 26.91 mp de spațiu verde la o populația actuală (98146 locuitori). Ponderea spațiilor verzi din intravilan este de cca. 10,3%. (PUG, 2012, pagina 99)

După perioada anilor 1990 funcția rezidențială s-a extins prin construcția de locuințe

individuale realizate din fonduri private. Apariția multor centre comerciale, restaurant, cafenele, hipermarketuri. Infrastructura a avut parte de un process de modernizare, pentru a duce spațiul locativ la standardele civilizației actuale.

În acest capitol s-a abordat problema funcțiilor urbane și a zonelor funcționale urbane. Schimbarile care au avut loc în dinamica unor funcții urbane (ex. funcția industrială, dominantă în 1990, funcția comercială dominantă în prezent), dar și modificările din cadrul zonelor funcționale.

În concluzie, perioada analiza a reprezentat un proces de reducerea a ponderii industriei economic a orașului și dezvoltarea tot mai accentuată a ponderii serviciilor. Astfel, s-a putut analiza foarte ușor trecerea de la un profil industrial, în 1990 către un profil de servicii dominat de activități din sfera comercială, care caracterizează orașul ca un spațiu comercial

Concluzii:

În primul capitol, se poate evidenția localizarea din punct de vedere administrativ teritorală a municipiului în legatură cu caracteristicile de mediu și factorii istorici prin care oraș și-a dezvoltat așezarea.

Au fost identificată poziția orașului în zona de exterioara a Carpaților de Curbură, zonele cu care orașul se învecinează, suprafața de întindere a municipiului.

În cel de-al doilea capitol s-au reprezentat aspectele ce țin de evoluția populației în cadrul municipiului. Au fost evidențiate condițiile principalelor transformări în contextul socio-economic. S-a putut identifica o evoluție a populație într-un proces lent de dezvoltare, deoarece orașul a trecut printr-o etapă de remodelare a funcțiilor orașului, iar aceasta etapa a favorizat structurarea populației.

In capitolul al treilea, au fost identificate principalele funcții economice și procesul prin care orașul face tranziția de la un profil industriale către unul terțiar.S-a putut observa adaptarea populației către o nouă forță de muncă, și ulterior sesizarea dezvoltări marilor întreprinderi.

S-a evidențiat procesul de dezindustrializare prin care orașul trece, dar totodata s-a putut observa adaptarea orașului către o nouă funcție dupa anii 1993. S-a evidențiat procesul de cresțere progresivă în rândul sectorului terțiar, valorile care în anii 1990 aveau un procent de 24%, în prezent putem observa o creștere de circa 59%, valori ce erau atribuite sectorului industrial în anul 1990. În prezent, sectorul terțiar reprezintă sectorul principal de activitate a orașului.

În capitolul 4, am evidențiat planul pe care oraș a avut să se dezvolte în acești ani de referiță, am reprezentat evoluția tertorială a municipiului.Pe baza activităților economice, au fost identificate principalele zone care au fost dezvoltate în urma funcției industriale ale anilor 1990, si ulterior evoluția așezărilor în prezent.

Pe baza datelor statistice, am putut evidenția evoluția teritoriala a orașului înca din anii 1932, iar din acest punct de vedere, rețeaua stradala a orașului și construcțiile de diferite tipuri de locuinte au avut o evoluție pozitivă, doarece acestea s-au dezvoltata treptat. Am putut evidenția evoluția treptată a extinderii spatului intravilanului pentru dezvoltarea cartierelor.

În capitolul 5, am identificat principalele elemente ce țin de factorul dezvoltării urbane, fără de care orașul nu se poate progresa. Au fost identificate elementele ce țin de adaptarea tuturor nevoilor necesare pentru a oferi o calitatea a stării mediului atât pentru populației cât și pentru modernizării orașului la cerințele actuale. Au fost identificate și principalele probleme ale orașului.

In ultimul capitol, au fost identificate tipurile de locuințe din municipiul Focșani și abordarea dinamica care a avut loc, de la o funcție industrială către una comercială, pe baza careia s-a realizat zonificarea funcțională

Am putut observa distribuția spațiala a principalelor tipuri de locuințe în funcție de modificările aduse perioadei de tranziție al anilor 1990. În partea centrală a orașului am putut identifica o zonă mixtă, atât locuinte individuale cât si blocuri. Pe partea de sud a orașului se pot identifica numeroase blocuri deoarece aceasta parte a reprezentat zona industrială, iar în partea de nord, au fost identificate multe spații individuale.

Bibliografie:

Caian D.F., (1906) Istoricul orașului Focșani, Volumul 1, Tipografia Gh. Diaconescu Focșani

Gheorghilas A., Turism urban și turism cultural, Editura Credis, București, 2004

Ianoș I. Tălângă C., (1994), Orașul și sistemul urban românesc, Academia Română,

Săndulescu M., (1962), Structura geologică a părții de NV a Munților Buzăului și SE a Munților Vrancei, București.

Rădulescu N. Al. (1932), Călăuza orașului Focșani în Milcov, Vol. I- II, Focșani

Alexandru Ungureanu, (1980), Orașele din Moldova, Studiu de Geografie Economică

Arhivele Direcției Județene de Statistică, Vrancea

Arhivele Institutului Național de Statistică

Arhivele Statului . Filiala Vrancea , Fond Primăria Focșani.

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ “APELE ROMANE’’ DIRECȚIA APELOR SIRET

Date statistice , Camera de Comerț , Focșani.

Fișa localității Focșani din perioada 1990 – 2019 , Direcția Județeană de Statistică,Focșani

Raportul anual privind starea mediului în județul Vrancea, (2009-2019), Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea

PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU JUDEȚUL VRANCEA 2012

Planului de amenajare a teritoriului național, (2001) Rețeaua de localități

Planul Urbanistic General, ( 1990 ), Primăria Municipiului Focșani

Planul Urbanistic General, ( 1999 ), Primăria Municipiului Focșani

Planul Urbanistic General, ( 2009 ), , Primăria Municipiului Focșani

Planul Urbanistic General, ( 2019 ), Primăria Municipiului Focșani

Planul de mobilitate urbană, ( 2010 ), Primăria Municipiul Focșani

Planul de mobilitate urbană, ( 2017 ), Primăria Municipiul Focșani

Regulametul local de urbanism Focșani, (2010-2019), Consiliul local Focșani

Studiu de fundament pentru reabilitarea, (2009), protecția și conservarea mediului în municipiul Focșani

SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR VRANCEA

Direcția de dezvoltare servicii publice www.ddspfocsani.ro

Agentia pentru protecția mediului Vrancea – www.apmvn.ro

Primăria Focșani – www.focșani.info

Primăria Focșani www. primaria focsani.ro

Consiliul Județean Vrancea- www.cjvrancea.ro