Structura introducerii poate fi impartita in capitole dupa cum urmeaza : argumentarea motivatiei alegerii acestui subiect , prezentarea scopului… [308718]

1.Introducere

Structura introducerii poate fi impartita in capitole dupa cum urmeaza : [anonimizat] ,[anonimizat] (cuvinte cheie definite) , [anonimizat] , definirea conceptelor.

1.1 Argument.

Datorita provocarilor pe care le ridica situl de tip "insular" ales pentru proiectul meu de diploma am decis ca aceasta provocare sa o [anonimizat].

Tema modalitatilor de insertie volumetrica in peisaj (pentru programul si contextul meu) o [anonimizat] o constructie bine argumentata a proiectului arhitectural final. Trebuie mentionat inca de la inceputul lucrarii faptul ca aceasta va prezenta la inceput notiuni si elemente generale al insertiilor volumetrice iar mai apoi lucrarea se va axa strict pe elemente aplicate contextului de insertie al proiectului meu.

Acest subiect mi-a atras atentia odata cu conceperea studiului de fundamentare. Tema modalitatilor de insertie volumetrica in peisaj am enuntat-o si in studiu de fundamentare am explicat-o prin intermediul planselor (scheme grafice si explicatii) si am decis sa o dezvolt si detaliez prin intermediul acestei lucrari.

[anonimizat] "peisajului" un dublaj filosofic si stiintific. Dupa aceasta separare peisajul a fost impartit in trei directii de perceptie : [anonimizat],cauzala.

In continuare se pune intrebarea daca se poate gasi o modalitate optima de insertie volumetrica in peisaj sustinuta de o o [anonimizat]. Consider importanta luarea in considerare a acestei relationari deoarece reprezinta unul dintre laitmoivele contextului.

Revenind la notiunea de "peisaj" acesta capata un inteles mai profund si apare ideea de "spatiu trait" avand ca exemplu Sighisoara o cetate care nu este tratata ca exponat de muzeu ci este utilizata in permanenta . In urma atribuirii unui inteles superior notiunii de peisaj de catre scoala si teoreticienii germani apare si notiunile de Naturlandschaft si Kulturandschaft prin care se inceraca rezolvarea dihotomiei intre cei doi termeni si separarea principiilor lor si a modului de interpretare a acestora

In legatura cu ideea de dezvoltare a notiunii de peisaj si de atribuire a dublajului filosofic apare idee ca peisajul are in componenta : "subsisteme" , [anonimizat]

1.2 Scopul lucrarii

Lucrarea isi propune sa prezinte modalitati de insertie volumetrica in peisaj generale si ulterior exemple posibile aplicate contextului insulei de pe Lacul Morii ( situl ales pentru proiectul de diploma) . Acestea reprezinta o selectie a celor mai relevante variante alese in urma : studierii precedentelor exemple de insertie volumetrica in cazuri similare , a analizei multicriteriale a sitului si al specificului zonei . Pe langa toate aceste instrumente teoretice consider ca un procent semnificativ in aflarea modalitatii optime il reprezinta si folosirea subiectivitatii , a intuitiei pentru anticiparea unei realitati .

1.3 Ipotezele de lucru

Pentru ca studiul sa fie unul aplicat cazului de fata modalitatile de insertie volumetrica se vor referi la cazuri similare de insertie in peisaj natural a altor clardiri cu functiune similara , cu principii similare care stau la baza proiectarii unor astfel de centre pentru sporturi acvatice , si scheme functionale cu compartimentarile aferente.

Un prim avantaj pe care l-am observat in ceea ce priveste situl ales (pentru viitoarea mea interventie) se refera la pozitionarea acestuia la intersectia a doua medii de viata diferite : terestru si acvatic. Tocmai aceasta alaturare care poate parea oxiomoronica la prima vedere ,reprezinta de fapt un avantaj al sitului.

Tema modalitatilor de insertiei volumetrica in peisaj o consider importanta in cazul insulei deoarece aceasta se afla "in centrul atentiei " intregului context format din lac ,spatiu de promenada din jurul acestuia si cartierele Crangasi ,Giulesti , Militari si comuna Chiajna. Toate aceste zone cu functiune principala de locuire imi "bordeaza" intregul perimetru al lacului avand ca element principal insula.

"Despartit de natura, omul nu este implinit. Desprins de aer,de soare de vitalitatea spatiilor verzi,subjugat de masinism , ,limitat in cadrul biroului sau al uzinei, cetateanul zilelor noastre se simte izolat in mediul urban.

Toate aceste cartiere enuntate anterior in care predomina functiunea de locuire au foarte putine zone "reper" patrunse in constiinta oamenilor , a comunitatii.

Locuirea in aceste cartiere a ajuns sa fie guvernata de claustrare sub forta urisasa de presare a caramizii ,betonului si asfaltului toate rupte total de mediul natural.

Analiza senzoriala ilustrata in schemele din cadrul studiului de fundamentare arata ca locuitorii percep zona ca pe un imens spatiu tip "dormitor" , cu un portret neclar , lipsit de culoare .

O problema reala a acestor tipuri de cartiere si zone este ca au fost construite intr-o ritm accelerat , industrializat , cu un impuls creator functionalist -cartiere marginase ale capitalei pentru clasa muncitoare . Din aceasta cauza s-a pus foarte putin accent pe calitatea spatiilor comune .

In prezent in marile orase din Romania am remarcat ca s-a readus in prim-plan preocuparea pentru imbunatatirea spatiilor publice urbane prin reorganizarea spati, interventii arhitecturale sau instalatii temporare sau permanente.

La inceputul epocii lui Ceausescu in anii 60' s-a constatat o abordare gresita in modul in care noile cartiere de locuinte se raportau la context . Acest lucru era datorat dointei de constructie cat mai rapida si eficienta a unor locuinte care nu tineau cont de om. Acele " insertii volumetrice" indiferente de context le asociem cu formulari de tipul : "cartiere dormitor si "saracie culturala"

3.Concepte (cuvinte cheie definite)

Context- Se refera la cadrul general in care doresc sa construiesc proiectul , este un element esential care conditioneaza fiecare gest constructiv spre rezultatul final.

Alaturare-"A pune unul langa altul". In cazul meu se refera la avantajele conferite de alaturarea mediilor de viata terestru si acvatic.

Traseu- "Linie strabatuta de un drum". In primul rand se pune problema gasirii unui traseu in concordanta cu intentiile mele arhitecturale .Imi doresc ca traseul compus din spatiile exterioare amenajate si cele interioare sa fie unul dinamic nu monotom .

Insertie- "Legare,fixare" – Anticiparea unei realitati prin intermediul analizei multicriteriale ,a reglementarilor urbanistice si a dozei de subiectivism .

Peisaj-DEF PEISAJ

In studiul lui Nicolae Baciu ne sunt precizate elementele,criterii care compun imaginea unui peisaj si anume : lumina , vizibilitatea , distanta dintre observator si imagine ,unghiul de incidenta , unghiul de depresiune , unghiul de elevatie ,dimensiunea spatiului invizibil si profunzimea peisajului

In concluziile studiului lui Nicolae Baciu acesta afirma faptul ca profunzimea intelegerii preisajului este dictata de anumiti factori precum : semne , simboluri sau mituri. Toate acestea depasesc stadiul fizic al intelegerii contextului si reprezinta raportari la elemente "invizibile" detectate in unele cazuri doar de un ochi avizat. Prin urmare peisajul inteles intr-o maniera "bruta" un teatru al interpretarilor si al subtilitatilor.

1.4 Metodologia cercetarii

a) Cercetarea documentara-consultarea fenomenelor de insertie teoretizate in exemple relevante . Studierea exemplelor ma poate familiariza cu un anume mod de gandire potrivit cazului meu. Consultarea contextului imi da indicatii cu privire la trecutul care imi ghideaza deciziile prezentului.

b) Metoda comparativa-reprezinta studierea precedentelor cazuri de insetie asemanatoare -ulterior se poate aplica un discurs critic asupra exemplelor si interpretarea acestora in maniera subiectiva pentru a putea personaliza rezultatul dorit.

c)Explicarea- Pentru a intelege mai bine situatile insertiilor este importantanta abordarea structurii de judecata de tip : cauza /efect .

d)Studiul de caz- prin concentrarea pe o singura problematica , analizarea acesteia din punct de vedere al intentiilor arhitecturale care au condus catre o anumita modalitate de insertie volumetrica si preluarea principiilor considerate compatibile cu proiectul si situl meu.

1.5 Plan de idei

Lucrarea este structurata in capitole dupa cum urmeaza :

Istoric-Analiza precedentelor.

Studierea insertiei in mediul natural a centrelor de sporturi acvatice , exemple relevante pentru proiect. Aceasta analiza consta in studierea conceptelor care au condus catre o anumita abordare asupra insertiei, si in final extragerea unor principii relevante.

Design-atmosfera-ambient conferite de insertia volumetrica. Analiza multicriteriala ,studierea precedentelor arhitecturale ,a relatiei intre construit-neconstruit conduc catre o directie estetica clara.

-Concluziile privind subpunctele expuse anterior si conturarea unei rezultat clar , sustinut de argumente solide .

Metode utilizate-Cercetarea documentara-fenomenului de centru acvatic ; metoda comparativa-descoperirea similitudinilor precedentelor ; explicarea-fenomenului care a condus cate anumite relatii , studiul de caz- analiza exemplelor cu argumentarea preluarii unor principii.

Prezentarea fenomenului de "centre de sporturi acvatice" impreuna cu caracteristicile acestora ,tendintele de dezvoltare pana in prezent.

Proiectarea "centrelor de sporturi acvatice" ( factori determinanti , schema functiunilor si modul de compartimentare a acestora)

Abordare holisitca a problematicii prin prezentarea potentialului unei interventii arhitecturale cu aceasta functiune in zona Lacul Morii ( Insula de pe Lacul Morii).

Studiu de caz. Prezentarea tendintelor conceptuale pentru a urmatoarelor exemple :

Determinarea concluziilor pentru fiecare exemplu studiat si extragerea esentialului comatibil cu viziunea mea asupra proiectului.

1.6 Definirea conceptelor

Prin intermediul definirii conceptelor putea cunoaste si intelege mai usor o anumita tema.

Perspectivele pe care doresc sa le aduc in discutie pentru aceasta tema sunt urmatoarele

– perspectiva definitiilor

-perspectiva autorilor de referinta -modul in care anumite persoane competente in domeniu inteleg un anumit fenomen conceptual.

-perspectiva intelegerii/explicatiilor

-unele aspecte se pot intelege mai usor prin intermediul utilizarii metaforelor si exemple iconice usor de tinut minte.

Insertie

In domeniul proiectarii de arhitectura fiecare proiect nou trebuie sa tina cont si sa lucreze cu contextul .Fenomenul de insertie volumetrica nu reprezinta o actiune mecanica ,gratuita , ignoranta care isi urmareste doar firul logic functional ci este actiunea care cuantifica prin intermediul acestui gest de insertie toate cunostintele obiective si subiective dobandite de autor. Practic aceasta actiune reprezinta laitmotivul , chintesenta a intregii cunoasteri a arhitectului deoarece limitarile sunt vaste si imperios necesar de luat in considerare.

Un proiect nou se insereaza intr-un context existent deja modelat de trecerea timpului , a ideologiilor constructive si urbanistice si a unei anumite stari sociale a populatiei.

Fenomenul insertiilor presupune legare ,fixarea unui element definit cu caracteristici proprii in interiorul unui context cu care poate avea compatibilitate sau nu , rezultand o relatie de armonie sau de conflict deja modelat de trecerea timpului , a ideologiilor constructive si urbanistice si a unei anumite stari sociale a populatiei.

Context.

"Concurs de împrejurări în care se produce un fenomen; condiție; conjunctură; circumstanță."

In domeniul arhitecturii contextul este caracterizat de dualitate (acesta are dublu rol) . In primul rand acesta reprezinta inspiratia , modelul de urmat , ajutorul , element de directionare a proiectului arhitectural . Pe de alta parte acesta reprezinta provocarea , dat-ul de neschimbat , instrumentul indispensabil in compania caruia concepem proiectul arhitectural, elementul care ne limiteaza impulsul creator .

"Astfel de

Peisaj

In cartea Arhitectura Peisagera peisajul este imparti in mai multe categorii dupa cum urmeaza :

Peisaje marete caracterizate de grandoare , maretie ,solemne , cu orizonturi largi , exemplu Litoralul Marii Negre / Peisaj vesel-trasaturi curbe sau sinuoase, efecte contrastante de linii,forme ,culori,jocuri de umbra si lumina /Peisaje romantice-predispun la visare, ruine de cladiri,scene si elemente pitoresti generatoare de iluzii . /Peisaj Linistit-structura statica ,cat mai putin stridente ,cu basine si iazuri .

Din punct de vedere al conformarii peisajului si al terenului acestea pot fi : terenuri orizontale , terenuri sau terenuri situate in pana . Stilurile de proiectare in astfel de peisaje se impart in cele : geometrice , peisagere si cele mixte .

2 Criterii pentru alegerea unui spatiu adecvat functiunii de centru de sportui acvatice

Pentru alegera spatiului potrivit pentru un centru de sporturi acvatice se vor lua in considerare avantaje ale terenului (vecinatati , amplasare , dimensiuni ce tin de acestea sau de caracteristicile arhitecturale ale zonei . Referitor la locul de amplasare acestea se gasesc preponderent in zonele in care exista avantaje naturale sau artificial facute pentru un astfel de program . In Bucuresti si zona Ilfov aceste cluburi acvatice sunt amplasate in jurul lacului Floreasca , Baneasa , Tei si Mogosoaia. O zona asemanatoare in care sa exista avantajul unui lac si al unei insule ca element de legatura puternica intre terestru si acvatci este Lacul Morii construit artificial. Din anumite motive de administrare sau de avantaje de pozitionare zona aceasta de agrement nu a fost pana acum valorificata . In zonele enuntate anterior (in care exista aceste cluburi acvatice) exista numeraose zone de cartiere de lux , cluburi de noapte , institutii importante , parcuri (Regele Mihai I) , monumente istorice , ambasade si poate cel mai important drumuri importante care fac legatura cu aeroportul . Cartierele care bordeaza zona Lacului Morii au fost gandite ca fiind viitoare "cartiere dormitor" ,zone in care sa locuiasca clasa muncitoare , cartiere fara importanta culturala sau de arhitectura , marginase. In prezent lucrurile s-au mai schimbat , diferentele de dotari publice intre cartierele de traditie , cartierele centrale si cele de periferie s-a ameliorat deorece au inceput sa apara dotari noi ,moderne , iar multe centre de afaceri si birouri s-au inserat si in aceste zona odata cu dezvoltarea arterelor rutiere si a pasajelor. Avand in vedere cele anuntate mai sus consider ca principlele cirterii pentru alegerea unui spatiu adecvat unei astfel de functiuni sunt : pozitionarea langa lac pe insula (elementul natural ) , situarea intr-o zona rezidentiala ( potential mare de clienti ) , zona aflata in curs de dezvoltare imobiliara si de infrastructura prin intermediul proiectelor aflate din derulate (oportunitate de investitie) .

Un alt criteriu pentru alegerea unui astfel de spatiu presupune adecvarea necesitatilor de suprafata a functiunilor la teren. In cazul meu suprafata insulei insumeaza S=33.000 mp iar PUZ SECTOR 6 imi permite sa am un P.O.T =30% cee ce imi permite sa construiesc spatii inchise pe o amprenta de maxim 9.900 de mp.

3 Delimitarea zonei de studiu.

Pentru a putea incepe procesul de concepere a proiectului pe insula de pe Lacul Morii trebuie sa stabilim mai intai aria fizica de analiza a contextului si importanta studierii acestuia in contextul determinarii modalitatilor de insertie volumetrica pe insula de pe Lacul Morii. Chiar daca insula apare ca un element cu o oarecare distanta fata de contexul zonei prin detasarea fizica fata de zonele vecine trebuie sa tinem cont de contextul in care intervenim pentru acesta imi poate da anumite directii despre un specific al zonei , despre categoriile de persoane care locuiesc in zona, mediile de varsa, activitati predominante , si necesitati ale zonei respective si oportunitate de dezvoltare. In urma studiului de fundamentare am constatat faptul ca aria mea de analiza compusa din cartierele : Militari , Crangasi , Giulesti si comuna Chiajna are ca functiune predominanta locuirea iar din punct de vedere volumetric prezinta un caracter estetic unitar doar prin prisma blocurilor de locuinte aproape identice prin prisma planimetrica , cromatica si de materialitate. Intre aceste locuinte colective raman ascunse in spatele volumelor de beton , locuintele individuale ramase nedemolate dupa politica de constructie a blocurilor socialiste. Aceste locuinte nu au un caracter estetic unitar , planimetric , ci reprezinta suma unor adaugari si completari succesive in functie de bugetul si preferintele fiecarui proprietar. Asadar avand in vedere toate caracteristicile enuntate anterior consider ca zona permite o libertate mare de conformare fara constrangeri volumetrice ale caraterului zonei ci doar date de catre regulile urbanistice din PUZ-ul de sector .

4 .Istoricul zonei delimitate

Avand in vedere faptul ca modalitatile de insertie volumetrica in zona respectiva tin cont de context consider ca este important sa aduc in prim-plan cateva date istorice in legatura cu cartierele Crangasi,Giulesti ,Militari ,Chiajna si Lacul Morii care imi creeaz contextul interventiei mele.

In trecut cartierul Militari era doar o comuna cu acelasi nume compusa doar din case iar ulterior acestea au fost demolate pentru a putea face loc blocurilor de locuinte ce urmau sa se construiasca.

Cartierul Militari

Este un cartier vechi o fosta comuna care si-a mentinut aspectul rural pana la finalul anilor 60, in forma fizica actuala incepe sa, isi contureze silueta in 1966 odata cu aparitia primelor blocuri de locuinte (22,21,20) pe latura nordica a bulevardului Iuliu Maniu.Cartierul Militari a reprezentat leaganul muncitorimii stramutate de la sate la oras pentru a putea munci in fabrica.

Cartierul Crangasi

Isi incepe existenta intr-o maniera asemanatoare cartierului Militari , format din cateva gospodarii si , o zona exclusiv din locuinte individuale. Ulterior odata cu inceptul anilor 1960 ' incep aici sa apara primele blocuri de locuinte pentru muncitorii din metalurgie care au migrat in Bucuresti din alte zone ale tarii pentru a putea lucra in (ICEM) Institutul de Cercetari Metalurgice pozitionat pe Lacul Morii. O importanta parte din cartier se afla pe urma actualului lac (Lacul Morii) ,acesta a fost demolat pentru a putea facilita constructia lacului.

Cartierul Giulesti

In trecut cartierul era un sat format din mai multe catune .Iar forma sa actuala incepe sa se contureze ca si in cazurile anterioare (Militari si Crangasi) in anii 1960 tot in perioada de industrializare accelerata .

Lacul Morii

Zona Lacului Morii este amintita prima data intr-o harta de la 1835 .Aici se afla un catun insumand 5 gospodarii. Dupa anul 1920 o parte din acest catun este inclus in teritoriul Bucurestiului. Intre anii 1940-1960 incep sa se mute aici familii nevoiase. Dat fiind faptul ca aceasta asezareeste foarte aproape de raul Dambovita , sufera multe inundatii.In perioada regimului lui Ceasusescu aici apar primele blocuri pe bulevardulConstructorilor. Biserica ce apartinea cartierului a fost construita in perioada medievala de catre domnitorul MIrcea Ciobanul. Zona era una mlastinoasa iar in trecut acest lucru reprezenta un avantaj in caz
de atac, pentru ca locuitorii se retrageau traversand un pod .

In primavara anului 1986 ca urmare a constructiei lacului de acumulare biserica va fi demolata impreuna cu cimitirul acesteia. Dupa demolarea bisericii au urmat si cele 400 de gospodarii. Timp de 6 luni de zile s-au turnat placi de beton peste vechiul cimitir. Lacul Morii a fost gandit sa fie si un loc de agrement pentru bucuresteni, dar din pacate de-a lungul anilor autoritatile si-au pierdut interesul in cea ce priveste aceasta zona. Singurul eveniment notabil a fost Coke Festival din anul 2007. De atunci zonei i-au fost promise incontinuu diferite proiecte
de amenajare dar aceastea aur ramas doar pe hartie.

CONCLUZIE

Avand in vedere trecutul rezidential al zonei dar si prezentul tot cu acelasi caracter consider ca zonei i trebuie o functiune de agrement care sa readuca la viata zona sa o transforme dintr-un cartier dormitor intr-unul plin de activitati pentru toate varstele din cartierele vecine lacului.

Insula de pe Lacul Morii a avut initial potential sa devina cel mai interesant punct de atractie din zona dar autoritatile si-au pierdurt interesul.

Avem de-a face cu un context aparut in urma unei dictaturi care a dorit sa creeze cat mai repede cu putinta ,intr-o maniera standardizata , artificiala , cartiere "dormitor" pentru muncitorimea mutata la oras din zona rurala si pusa sa lucreze in noile inteprinderi de stat mecanizate.

Functiunea principala in toate cartierele enuntate anterior este cea de locuire , asadar putem afirma faptul ca exista in prezent o comunitate numeroasa de oameni care locuieste in zonele respective si care simt nevoia sa se identifice cu un loc al lor, si un spatiu care sa poata permite adunarea lor intr-un spatiu pe care sa il simta familiar si cu care sa se identifice.

5 Analiza contextului actual

Tesutul urban ,densitatea ,modul de asezare pe parcela a constructiilor dau informatii cu privire la modul in care zona s-a dezvoltat natural sau fortat in contextul politic si social. In acest caz in urma studiului am descoperit faptul ca in zona exista 4 tipuri de "granulatie" .

Cazul 1- reprezentat de tesutul cel mai vechi al cartierelor , cel ramas din perioada antecomunista in care locuinte individuale , casele formau silueta zonei , perioada in care actualee cartiere de blocuri erau doar simple comune cu aspect rural.

Cazul 2 – reprezentat de tesutul predominant mai precis cel al blocurilor socialiste aparute ca efect al perioadei de industrializare din anii 60-70' sub regimul Ceausescu. Odata cu aparitia acestei tipologii de locuire s-a creat o ruptura in cadrul tesutului prin alipirea intr-o maniera artificializata a blocurilor impunatoare in vecinatatea caselor . In acest fel s-a creat o vecinatate volumetrica atipica , nenaturala si care creeaza disproportionalitate in cadrul tesutului

Cazul 3 – reprezinta cea mai evidenta ruptura in cadrul imaginii urbane prin introducerea functiunii industriale (Platforma Industriala Grantmetal) care ocupa suprafete mari si are un gabarit iesit din scara celorlalte obiecte vecine.

Cazul 4 – este reprezentat de tesutul cel mai nou care se intalneste cu precadere in zona comunei Chiajan. Acest tesut este format din locuinte individuale sau locuinte colective de mici dimensiuni dezvoltare pe un regim de inaltine de maxi P+2, P+3 . Densitatea in aceste locuri este una scazute iar parcelele sunt destul de mari in comparatie cu cele care apartin locuintelor expuse in Cazul 1.

Concluzii

Dupa cum se poate oberva din expunerea cazurilor anterioare , zona mea de studiu , contextul este subordonat diversitatii , si mixitatii functionale , de stiluri arhitecturale, de gabarite si de densitati . Asadar pot afirma faptul ca in zona mea de studiu nu exista un specific estetic bine conturat iar zona are ca laitmotiv : diversitatea.

6 . Principii in abordarea temei

Profesiei de arhitect ii sunt atribuite mai multe caracteristici care sa o faca sa devina o meseriei din ce in ce mai complexa , iar relatia cu situl si contexul de insertie reprezinta pricipala preocupare in momentul inceperii unui proiect.

Arhitectul trebuie sa adopte o atitudine prin care sa se apropie si sa departeze de obiectiv cu scopul de a-i contura o imagine cat mai clara , bine definita , corecta care sa nu creeze tensiune in cadrul contextului. Proiectantul trebuie sa combine arta si si stiinta pentru a putea crea "locuri".Arta creeaza o viziune despre loc ,liniile directoare ale conceptului in timp ce stiinta aduce informatii clare cu privire la sistemele naturale existente , geologice , topografice si hidrologice. Viziunea arhitectului in momentul insertiei in peisaj al unui edificiu trebuie sa fie in primul rand una care sa priveasca in ansamblu toate elementel importante de care trebuie sa tina cont , nu doar sa se axeze pe un orizont redus de gandire cu scopul de a rezvolta o problema punctuala.

Chiar daca meseria de arhitect face parte din randul profesiilot tehnice , elementul subiectiv este prezent in procesul de concepere al unui proiect si de aceea multe dintre cladrii sunt criticate pentru neincadrearea corespunzatoare in peisaj.

Critica ce priveste insertia presupune gasirea aleor necondordante, mecanisme care provoaca o tenisune nociva intre construit si elementele auxiliare ale contextului. In multe dintre cazuri aceste disonante apar datorita "cailor" gresite pe care porneste conceptul proiectului si analiza sitului si in combinatie cu acestea vine si slaba pregatire teoretica a arhitectului.

Totodata exista si multe situatii in care aceste neconcordane pot fi reparate usor chiar si de catre un ochi neavizat care poate identifica imediat greseli in situatii precum : diferente prea mari de inaltime , puncte de perspectiva nepotrivite alese , si de contrast nepotrivit intre elementul de arhitectura si vecinatati.

Sub titlul de "Modalitati de insertie volumetrica in peisaj" lucrarea isi propune cat mai bine sa exprime intr-un mod optim , estetic corect , principalele variante de a interveni in acest sit.

Pentru a putea crea suport ideilor prezentate de-a lungul lucrarii o sa ma folosesc de exemple reprezentative pe care le voi analiza si critica din punct de vedere al insertiei volumetrice.Analiza preliminara a sitului ca parte din analiza multicriteriala are ca scop identificarea sistemelor de valori , care conduc catre o varianta tipologica insertia volumetrica.

Arhitectura viitorului meu centru de sporturi acvatice la scara "micro" reprezentata de dimensiunea insulei si impunerile date de catre forma insulei , relieful acesteia , diferente de nivel etc. Aceasta relationare se muta la scara "macro" in contextul teritoriului larg reprezentat de cartierele vecine (vecinatatile imediate ale insulei) , blocurile de locuinte si casele aflate in prim plan pana la elemente in plan indepartat.

Incadrarea unei noi constructii in peisajul urban existent presupune din punct de vedere al ochiului critic o decupare a unui intreg context vizual , observarea acestuia, asimilarea , si in final critica estetica/artistica imediata (apoi detaliata) adusa incadrarii acestuia .

Trebuie mentionat faptul ca insertiei volumetrice trebuie sa i se pregateasca terenul si trebuie sa i se atribuie avantaje date de catre maniera in care este amenajat spatiul exterior vazut ca " instrument" de punere in valoare a produsului final .

Introducerea elementului antropic presupune doua justificari : fie insertia acestuia raspunde unei cerinte estetice de imbunatatire a peisajului existent din punct de vedere estetic , fie exista o necesitate functionala pentru a putea facilita catre populatia din zona si nu numai anumite servicii. In cazul proiectului meu consider ca cele doua aspecte se regasesc deoarece am descoperit ca este necesara o astfel de functiune de agrement dar si ca zonei ii trebuie un reper arhitectural de identificare. Din punct de vedere arhitectural peisajul este unul foarte "slab" fara element care sa iti capteze atentia , peisaj monoton, plafonat, cu o silueta rigida si invechita.

7.Sensibilitatea fata de peisaj si context

Arhitectura peisajului trebuie sa gestioneze intr-un modalitate optima efectele interventiilor arhitecturale in peisaj in conditiile respectarii caracterului acestuia . Acest lucru necesita o abordare sensibilia fata de acesta iar acest lucru poate fi realizat print-o inclinatie a arhitectului fata de nevoile reale ale peisajului si contextului

Legat de acest aspect se poate judeca problema prin prisma unei analize care sa imi dea referinte : vizuale , simpolice ,auditive , tactile , geometrice. Aceasta sensibilitate este alimentata permanent de catre pregatirea teoretica a arhitectului , doar acesta isi poate concentra atentia pe lucruri pe care altii nu le vad. Cu cat contextul este unul mai valoros cu atat provocarea " sensibilitatii " este mai mare si presupune o atentie sportita in ceea ce priveste configurarea volumetrica . Un tip de context slab , fara informatii multe de care sa ma leg imi confera posibilitatea interpretarii dar imi da si o mai mare libertate de creatie , de aducere in prim plan a elementul de contrast , de salt calitativ "fortat" .Elemente care sa genereze impact in insertia volumetrica sunt : platforme in locuri de belvedere , volumetrie turn de observatie , sau spatii retrase ascunse care sa creeze un loc de observatie ascuns , introvertit.

8.Scenografie

"Scenografia strazii si a centrului animat este de calitate cand imbraca un fond real,cand formele corespund unui continut necesar asezarii umane"

In cazul insulei de pe lacul morii micile interventii "pavilionare" punctuale ,disipate pot aduce dimenisunile insulei la o scara mult mai umana , mai usor de perceput si de asimilat. Pe langa asta , insula avand deschidere catre puncte de belvedere difertie si catre spatii cu caracter diferit astfel de insertii de mici dimensiuni pot gazdui functiuni conexe celor de sporturi acvatice , sau chiar pot reprezenta zone de odihna exterioare . Se naste o scenografie a peisajului ,un traseu , cu un anume pacurs si ritm .Aceste interventii pot avea si o tematica precisa din domeniul acvatic sau pot fi element disctinctive de facturi diferite care sa animte locurile.Ruptura intre volumul principal si astfel de interventii punctuale este destul de mare si astfel ,volumul principal nu poate juca rolul de "actor principal" in aceasta scenografie deoarece el iese din scara amenajarilor secundare si preia o cale solitara. In acest caz este vorba de avantajul pozitionarii si de caracteristicile mediului inconjurator. Un efect la fel de mare ca o cladire de mari dimensiuni o poate avea si o mica interventie bine pozitionata , avantajata . De exemplu Palatul Parlamentului din Bucuresti pare mult mai mic decat este deoarece are un spatiu imens de jur imprejur care o diminueaza iar o poztionare a acestia in contextul unor cladiri de dimensiuni "normale" ar purea accentua si reda acesteia adevarata perceptie volumetrica. Un astfel de efect de monumentalitate il poate avea si un mic lacas de cult amplasat pe varful unei creste de munte care prin avantajul pozitionarii deja in capatul unui accent vertical cu elemente concurente ca inaltime pe langa ii confera monumentalitate si reuseste sa scoata efectul dorit. Pe langa acestea un element scenografic este conferit si de punctele de efectul pe care il da controlul directionarii perspectivei. Observatorului i se creeaza cadrul ideal pentru a fi directionat sub un anumit parcurs care sa devina avantaj de perceptie pentru ansamblul meu.

SCEHEME CU ASTFEL DE POZITONARI CA LA LIMBAJ!

9.Insertii

10. Doua concepte fundamentale de pornire : contextualism vs reagionalism critic

Avand in vedere evolutia constanta a fenomenului de arhitectura ,si al peisajelor urbane sau extraurbane care se remodeleaza, recalibreaza intr-un ritm accelerat procesul de separare a celor doua concepte de teoretizare corecta a lor este din ce in ce mai greu de efectuat. Explicat intr-un mode restrans contextualismul se refera in mare parte la problema insertiilor intr-un mediul construit urban , a modului in care noua constructie tine cont de principiile de baza , a trasaturilor contextului.

Contextualismul face trimitere la un set de valori mai presus de ceea ce am tinde sa credem la prima vedere si anume la "contextu" fizic de insertie . Acest termen presupune integarea ,inscrierea, adaptarea unei constructii la anumite valori "inaparente" ascune de multe ori ochiului neavizat. Valori presum : istoria locului , cultura ,si elementele senzoriale.Incercarea de incadrare a acestui fenomen este una aflata intr-o continua reconfigurare data de evolutia si repozitionarea anumitor valori de care apartine. De multe ori acest termen este folosit cu precadere in cazul unor exemple de suprafata care utilizeaza termenul contextualism pentru a asocia o integrare volumetrico-functionala la un anumit loc. Abordata mot-a-mot ar insemna preluarea intr-o maniera mecanica a elementelor naturale si artificiale ,sintetizarea lor si introducerea intr-o noua logica constructiva. Dupa cum spuneam cercetarea merge mult mai departe si trece de aceste bariere formale spre o lume a intangibilului.

Regionalismul critic s-a nascut ca replica la adresa modernismului care practica standardizarea valorilor si extinderea lor la nivel global. Regionalismul critic vine cu o teorie care se bazeaza pe utilizarea unor valori reginale ,locale si introducerea lor in noile cladiri. Perioada de explozie a imprumuturilor estetice , a idealismului estetic devenit tendinta globala au creat ,teorii care prefera sa valorifice spiritul locului (genius loci) si sa preia ce este mai bun din acela pentru a crea o reprezentare palpabila care sa se identifice cu contextul.

11. Insertie minimalista vs Insertie expresionista

In urma consultarii cartii : OLD BUILDINGS/NEW FORMS-NEW DIRECTIONS IN ARCHITECTURAL TRANSFORMATIONS (Francoise Astorg Bollack, The Monacelli Prest, 2013 ) am descoperit si comentat urmatoarele tipuri generale de insertie volumetrica :

12 .INTERVENTIA SUBTILA-DISCRETA IN PEISAJ

Aceasta modalitate de interventie presupune gasirea principalilor factori, elemente , puncte cheie in cadrul analizei contextului pe care intr-o maniera "discreta" , subtila este preluata in cadrul conceptului proiectului.

12.1 Aceasta maniera de interventie se adopta im momentul in care contextul de insertie are deja consacrat un caracter puternic , silueta lui este una bine definita iar interventia arhitecturala isi asuma o abordare subordonata prin care doar incearca sa isi creeze legaturi valide cu contextul pus din start pe "piedestal" . Arhitectura ca "nuanta" derivata din "culoarea" contextului incearca prin simplificarea formelor ,si a imprumutului de textura , se omogenizeaza cu peisajul . Gestul arhitectural trebuie sa imprumute din vibratia contextului si sa ii completeze silueta intr-o maniera anticipativa.

Interventia minimalista are un respect mai mare pentur peisaj si context deoarece incarcatura informationala pretioasa extrasa din acesta este una de dimensiuni mai mari care subordoneaza edificul arhitectural . In acest caz se adopta insertia unor volume mai simple , mai "cuminti" care sa nu contrasteze prea tare bunul mers estetic al peisajului inconjurator si care se foloseste mai multe de caracteristicile terenului care poate le indica sa aiba o portiune ingropata sau mai ascunsa sau retrasa sau camuflata sub forma unor materiale cu imprumut cromatic si de textura din mediul inconjurator.Pentur a rezuma cele spune aceasta arhitectura se pierde in peisaj sau chiar devine peisaj .Ingroparea arhitecturii pe un teren presupune o plecaciune asupra contextului , respect pentru continuitatea estetica armonioasa a acetuia deja la cote ridicate. In acest caz caldirea nu mai joaca cartea impresionarii ci punerii in valoare prin functiune. In cazul acestor modalitati de insertie volumetica , nevoie de deschidere spre exterior ramane valabila pentru a putea folosi in avantajul acesteia lacul in acest caz si legaturile functionale cu acestea. Luminatoarele si zonele vitrate fac legatura cu exteriorul si reprezinta zone de "extrovertire" a edificiului .

Studiu de caz : Fogo Natural Park Venue / OTO

Constructia este amplasata in Insula Fogo din cadrul Insulelor Capului Verde la o altitudine de 1800 m ,pozitionata intr-o zona protejata, intr-o zona preponderent cu roca vulcanica. Deoarece era nevoie de o cladire emblematica care sa potenteze si mai mult zona s-a construit acest edificiu cultural pentru locuitorii din zona dar si pentru turisti. Un spatiu care sa confere populatiei un loc de recreere , de intalnire . Constructia se releva ca o fasie continua pavilionara care urmareste silueta muntilor , si se pliaza cat mai mult pe forma terenului existent fara a avea accente importante de inaltime care ar atrage atentia prea mult sau fara o volumetrie prea dinamica cu diferente de scara . Din punct de vedere al materialitatii , cladirea imprumuta din materialul local existent pentru a conferi si mai mult ideea de camuflare in peisaj. Materialele folosite in compozitia blocurilor constructive monolitice sunt betonul si cenusa vulcanica. Pe timpul zilei minimalismul interventiei este accentuat de jocul umbrelor creat de lumina lucru care camufleaza si mai mult constructia si practic o face sa se identifice complet cu contextul.

Pe acoperisul cladirii este presarata cenusa vulcanica si adaugate plante locale pentru a nu crea discrepanta intre construit si neconstruit. Acest gest care face ca volumul sa devina o amprenta circulabila din care se poate face usor trecerea catre nivelul solului .

12.2 Insertia camuflata

Studiu de caz- Andrew Burns Architects- Lithuania's Science Island Contest

Acest proiect reprezinta propunerea biroului de arhitectura Andrew Burns pentru concursul Science Island din Lituania. In acest caz insertia devine parte integrata din peisaj in primul rand prin volumetrie care se este acoperita integral de peisaj . Spatiul de promenada se continua fara intrerupere peste acoperisul cladirii . Forma cladirii imprumuta din silueta raului care o inconjoara partial iar acest lucru amplifica identificarea edificiului cu peisajul.

12.3 Insertie de tip invaluire ascundere

Studiu de caz : Dorte Mandrup Wins Competition to Design Cultural Building in Norway

Aceasta modalitate de interventie se identifica in mare parte cu tipuri de insertii precedente dar de aceasta data preocuparea pentru identificare cu peisajul este atat de accentuata incat privita din exterior cladirea pare o parte din peisaj reinterpretata careia ia-a fost atribuita o functiune interioara. Gestul arhitectului de a ascunde si de a subordona cladirea contextului este unul total.

13 INTERVENTIE CONTRASTANTA-PREGNANTA IN PEISAJ

Insertia expresionista-vizibila presupune incadrarea acesteia intr-un peisaj si contex cu putina informatie pretioasa ca material de inspiratie pentru viitorul proiect . Un astfel de context nu prezinta o logica stabila , puternica in alcatuirea sa , ci adopta o atitudine avangardista si fara o directie clara. Totodata o astfel de abordare se potriveste unui context in care atentia este una disipata , care nu face acces la memorie deci la reper. In acest caz interventia mea volumetrica trebuie sa sparga barierele ordinalului si sa forteze o revitalizare estetica care sa ridice calitatea estetica a zonei .Un alte element care determina aparitia unei arhitecturi "obiect" este reprezentata de includerea in oferta volumetrica a elementului "hi-tech" care prin caracteristicile sale confera un anumit grad de monumentalitate si contrast. O subcategorie a insertiei expresioniste o reprezinta constructia unui obiect arhitectural "manifest" care isi propune sa igonore de mult ori contextul si devine "un martir" estetic care transmite o idee difertia , care isi doreste sa transmita un mesaj , sa devina un mesaj de factura filosofica .

Aceasta abordare presupune abandonarea principiul ca arhitectura trebuie sa se subordoneze si camufleze in peisaj. Abordarea contrastanta se potriveste in cazul in care contextul nu are un caracter puternic , bine definit , in care doar o interventie minimalista s-ar potrivi. Un alt factor important in alegerea unui abordari contrastante este functiunea cladirii. Spre exemplu : in cazul unor centre expozitionale in care se asteapta un numar considerabil de vizitatori si de spatii necesare de expunere , gabaritul va fii unul mai mare ,incapator potrivit acestei functiuni. Prin urmare o abordare minimalista , camuflata iese din discutei . In momenul in care gradul de protectie anui peisaj scade , posibilitatea interventiei contrastante creste . Astfel de cladiri cu dimensiuni mari sunt adesea intalnite in peisaje slabe sau in cazul insertiilor urbane in zone in care nu exista un specific clar , zone in care se pune accent pe diversitate. Declaratiile de forta ale insertiior in peisaje slabe trag dupa ele insasi peisajul iar subordonandu-l ii ridica valoarea. In multe dintre cazuri aceasta libertate arhitecturala lasa loc si de posibilitatea experimentarii unei arhitectura hich-tech , parametrica , forme organice ,

Studiu de caz : Heavenly Water Service Center of International Horticultural Exposition 2014 HHD Fun Architects

Cladirea a fost construita pentru Expozitia Internationala de Horticultura din anul 2014 . Constructia gazduieste functiuni precum hub-uri de creatie , centru de multiple activitati , restaurant , spatii de loisir si expozitii temporare si permanente. Din punct de vedere al insertiei volumetrice cladirea se impune in peisaj si il subordoneaza in primul rand prin intermediul gabaritului , al formelor atipice pentru context si al materialitatii. Ansamblul pavilionar are in componenta multiple platforme alungite pana la limita dintre zona terestra si acvatica , si creeaza in acelasi timp legaturi cu circulatiile adiacente. In acest caz aceasta abordare revolutionara din punct de vedere tehnlogic este dictata si de ideea ca un spatiu pavilionar in care sunt expuse tehnologii noi , metode noi si idei noi trebuie sa fie la randul lui o prezenta pregnanta in peisaj , revolutinara tehnologic si volumetric , care sa atraga privirea si vizitatorii.

13.1 Insertia parazitara

Aceasta modalitate de insertie face parte tot din categoria celor contrastante inserate in peisaje slabe. Parazitul incearca sa gaseasta un mediu propice si se lipeste de acesta folosind-i avantajele in scop propriu . Insertia parazita arhitecturala nu tine cont de forma , gabarit , tipologie , cadrul natural al contextului ci incearca sa se foloseasta de anumite avantaje pe care aceasta le aduce iar de cele mai multe ori insertiile sunt "detasate" complet atat fizic cat si din punct de vedere al limbajului arhitectural.

Noua constructie inserata constrasteaza puternic contextul prin forma , materiale si tipul de spatii dar care in acelasi timp tocami prin aceasta libertate pe care si-o ingaduie reuseste sa imbunatateasca multe aspecte prin insetia lui.

Studiu de caz : Stinessen Arkitektur Manshausen 2.0 Island Resort / Stinessen Arkitektur

Aceasta insertie reprezinta un resort format din hotel , spa , sauna , situat in Norvegia , construit in anul 2018 cu o suprafat de 1300 de mp. In acest caz din punctul meu de vedere intalnit o exceptie prin faptul ca peisajul nu este unul cu o incarcatura slaba , ci are multe continut de care o interventie ar trebui sa tina cont. Peisajul este format din mai multe element percepute simultan precum : muntele , padurea , zona stancoasa si marea . Chiar daca incarcatura informationala este una bogata , arhitectul a considerat ca o interventie parazitara , aboslut contrastanta, indiferenta de context este anticiparea realitatii. Volumetria este una relativ simpla pe care nu o putem acuza de prea mult contrast , forma este una neutra dar materialele folosite precum sticla , structura metalica si placajul din tabla cutata sunt cu totul straine de acele locuri mai potrivite unei zone industriale.

14. INSERTIE ECHILIBRATA IN PEISAJ

Catalogata drept o situatie intermediara acest tip de insertie reprezinta liantul intre abordarea contrastanta care inhiba peisajul si cea minimalista care se lasa subordonata de acesta.Obiectul arhitectural nu se intr-o competitie cu peisajul dar incearca in acelasi timp sa se impuna intr-o maniera moderata. Aceasta abordarea graviteaza guvernata de o oarecare indecizie si blaeiaj intre cele doua extreme mentionate anterior si in general aplica "mimetismul" pentru a putea prelua esentialul din peisaj si de a-l transpune si aplica constructiei. In cele mai multe cazuri aceste modalitati de insertie sunt cele mai elegante dar si cele care necesita cel mai mult studiu deoarece necesita studiu suplimentar de identificare a esentialului.

Aceasta modalitate de insertie presupune adaugarea unor elemente noi care se tes , se intrepatrund , se combina , realizeaza o simbioza impreuna cu vechea forma. Din punct de vedere functional , noua insertie modifica , completeaz vechea structura , imbunatateste vechile spatii , le reorganizeaza iar noua structura se strecoara prin vechiul plan si il imbunatateste si il actualizeaza la noile cerinte functionale. O abordare care tine cont de context , se foloseste de acesta in realizarea unei noi intreventii dar care doreste in acelasi timp sa il imbunatateasca ,nu il pune pe un piedestal intangibil ci pe unul palpabil ,accesibil .

Reprezinta combinarea celor doua modalitati de abordare prezentate anterior , care preia esentialul din fiecare varianta si o combina intr-o maniera care sa aiba putin din fiecare.

Acest gen de arhitectura presupune accente pozitionate in puncte cheie .Acest gen de arhitectura este nascuta din sit , preaia elementele definitorii ale sitului , caracteristicile sale si le asimileaza in cadrul unei insertii. Prezentele puternice ale interventiei sunt atenuate prin respectarea curbelor de nivel , arhitectura este una fluida care nu prezinta intreruperi in cadru formei arhitecturale simple si optimizate.

Aceasta abordare apare in urma insertiei volumului intr-un context "indecis" care ofera pe de-o parte elemente de care ne putem lega dar care are nevoie si de o imbunatatire estetica. Aceasta mediere intre cele doua extreme de mai sus reprezinta arhitectura "corecta" dar care nu impresioneaza de cele mai multe ori deoarece este asmiliata vizual de context. Aceasta abordare este caracterizata de " nuante" nu de "culori" de "accente" nu de gesturi complete. Aceste element ii sunt atribuite si arhitecturii nascute din sit , care imprumuta logica elementara a terenului dar care se ridica in acelasi timp deasupra barierelor introvertirii si aduce un plus de valoare aspectului general -estetic.

In cadrul acestei categorii mai exista si anumite insertii de tip manifest modernist -cubist care in multe dintre cazuri ramane destul de indiferent de peisaj care adopta volumetrii simple inspirate din conceptiile moderniste. Adesea aceasta modalitate de interventie creeaza un contrast cu peisajul dar nu il subordoneaza atat de agresiv precum este intalnit in cazul interventiilor contrastante. O astfel de abordare se incadreaza in tipologia insertiilor moderate doar daca dimensiunile volumelor construite nu sunt unele considerabile pentru a crea concurenta in liniile edificiului si liniile peisajului.

Modernismul a reprezentat o perioada al experimentului , al testarii unor idelauri arhitecturale in conditiile dezvoltarii tehnologice si al evolutiei industriale . Dezavantajul acestei perioade se refera la faptul ca arhitectii au proiectat privind detasati de problemele reale ale omului si nevoile contextului.

14.1 Insertie de tip tesatura -intrepatrundere

Studiu de caz : Aquatic Centre "Aquamotion" Courchevel / Auer Weber

Aceata insertie reprezinta un centru acvatic construit in Franta in localitatea Saint-Bon-Tarentaise si are o suprafata totala de 17.000 mp. Aceasta constructie se incadreaza din punct de vedere volumetric in categoria insertiilor moderate deoarece din punct de vedere volumetric cladirea pe de-o parte respecta silueta contextului si incearca sa imite formele crestelor prin acele lucminatoare dar in acelasi timp isi aduce si aportul compozitional prin adoptarea unui material contrastant cu cele deja intalnire in mediul natural si anume betonul iar prin forma planimetrica remarcam o situatie oarecum atipica prin acele elipse care imi creeaza spatii interioare si exterioare . Cladirea nu se camufleaza in peisaj prin preluarea totala a pantei terenului ci se ridica deasupra reliefului pentru a deveni vizibila in cadrul peisajului si de a-si impune prezenta facandu-se vizibila.

15 TENDINTE DE INSERTIE ACTUALE SI VIITOARE

Tendintele de insertie actuale sunt caracterizate printr-o preocupare deosebita pentru gasirea in primul rand a principiilor corecte , specifice fiecarui context , sit dar si pentru a integra in cadrul volumetriilor tehnologiile noi sustenabile . Se poate spune ca preocuparea pentru insertii in prezent incearca sa raspunda pe de-o parte unor cerinte precum cele expuse anterior dar sa fie si o solutie pentru a putea rezolva si contribui dezvoltarii durabile si protectiei mediului inconjurator. Asadar arhitectura urmatoarei perioade va reprezenta nu doar incercarea de rezolvare si coordonare cu o realitate prezenta dar si un "protopip" , model de solutie pentru problemele globale.

In prezent arhitectura ca oricare alt domeniu incepe sa devina din ce in ce mai profunda si mai complexa iar elementele care fac referire la peisaj sunt din ce in ce mai subtile.

15. MODALITATI DE INSERTIE VOLUMETRICA INSPIRATE DIN ANALIZA CONTEXTULUI

Modalitati de insertie volumetrica inspirata din analiza contextului

O alta sursa de inspiratie pentru alegerea unei modalitati de insertie volumetrica o reprezinta contextul .

Locuintele individuale

Un aspect important , un avantaj pe care il aduce analiza multicriteriala a zonei este aceea ca in cadrul ei putem determina prin investigatie forma terenurilor , impartirea loturilor si modul in care oamenii conditionati de catre regulamentul urbanistic au ales intr-o maniera ce combina obiectivitatea cu subiectivitatea in pozitonarea locuintelor. Nu exista o manierea clara de pozitionare sau un regulament strict sau un specific clar insa se poate observa ca impartirea loturilor intr-o forma dreptunghiulara alungita a facut ca locuintele sa preia aceasta forma si sa lase pe langa aceasta o cale de acces catre partea din spate a curtii . De regula in aceasta zona laterala creata majoritatea oamenilor au ales sa isi construiasca un sopron in care si-au amenajat dupa plac spatiu de parcare pentru autovehicul sau spatii exterioare de luat masa sau intreprins alte activitati de loisir.

Limita laterala-calcan

Forma dreptunghiulara alungita a terenurilor a facut ca oamenii sa aleaga sa preia aceata idee si in conceperea caselor. Asadar acestia si-au consturit casele cu latura scurta la strada si dezvoltate cu latura lunga in profunzimea terenului. In acest fel pentru a castiga spatiu de trecere catre partea din spate a curtilor acestia si-au pozitionat casele pe una din limitele laterala ale terenului in acest fel a rezultat un calcan si o trecere unde oamenii si-au amenajat fie un loc de parcare , fie un spatiu de luat masa in aer liber sau acoperit de pergole . In multe dintre cazuri oamenii si-au amenajat si spatii verzi sau spatii de gradina .

Concluzie

Ce putem interpreta din aceasta modalitate de insertie volumetrica este ca omul se ghideaza dupa teren , ii respecta proportiile si forma si reuseste sa isi coordoneze locuinta si sa o adapteze la conditiile terenului. Un alt aspect important este ca prin aceasta pozitionare locuitorul pune accent pe accesibilitate -lasa loc destul pentru a putea sa cirucule pe teren . Un alt element interesant observat este ca multi dintre acestia nu isi lasa terenul neplantat , neutilizat ci il valorifica intr-o maniera de concurenta intre el si vecini.

Locuinte individuale izolate

In principiu aceasta abordare este specifica locuintelor individuale noi unde nu au existat conditionari de calcan sau in acest caz unde terenul este pozitionat pe colt la intersectia arterelor de circulatie. Nefiind constrans de acestea proprietarul a ales sa imi construiasca locuinta fara a se alipi la o limita a terenului . In acest fel el beneficiaza de circulatie de jur imprejutul locuintei. Un aspect de mentinut in acest caz este ca prin adoptarea acestei modalitati se creeaza un precedent pentru viitoarele case ce se vor construit in zona.

Concluzie

Locuinta nefiind alipita la o latura a terenului cum sunt majoritatea , acesta isi obliga viitori vecini sa procede in acest fel pentru ca o alipire la limita de proprietate a vecinilor nu are sens in acest caz din punct de vedere functional si dupa estetic.

Locuinte individuale -calcan pe trei laturi

Pe langa loturile dreptunghiulare predominante , exista si terenuri obtinute prin impartiri ulterioare , cu dimensiuni restranse . In acest fel proprietarul a decis sa isi lasa curtea sa se desfasoare in partea din fata si sa creeze calcan pe cele trei directii.

Concluzie

Acest exemplu reprezinta o anomalie in cadrul tipurilor de loturi si insertii volumetrice ,este un exemplu atipic deoarece majoritatea loturilor cu forma dreptunghiulara sunt predominante

Concluzii generale

Cazurile , tipologiile , exemplele de insertie , tendintele descoperite in contextul respectiv reprezinta rezultatul unui context politic , social dar si al regulilor urbanistice care conditioneaza zona respectiva. In acest caz in zona respectiva nu exista o tipologie foarte clara de modalitate de insertie volumetrica pe loturi dar pot afirma ca tipologia majoritara este cea din locuintelor individuale alipite pe o latura a terenului care creeaza calcan pentru a se alipi uleterior locuinta vecina.

16.MODAITATI DE INSERTIE VOLUMETRICA APLICATE CONTEXTULUI

In urma studierii principiilor generale de insertie volumetrica teoretizate in cartea …. , a tipologiilor de insertie regasite in context , si al celorlalte criterii mentionate anterior am ajuns sa definesc, sa schitez cateva modaliati de insertie potrivite sitului meu si anume :

16.1 Insertie volumetrica perimetrala

Alegerea acestei modalitati de insertie volumetrica este argumentata de mai multi factori dupa cum urmeaza :

Analiza multicriteriala – comunitate

Pe parcursul studierii zonelor ,cartierelor care imi delimiteaza lacul am constatat un paradox si anume faptul ca in ciuda caracterului rezidential al zonei cu multe locuinte colective apropiate ca distanta , densitatea mare a populatiei din zonele respective , si strazi pline de oameni , nu exista un sentiment al comunitatii , si un loc pe care acestia sa il considere apropiat de ei . Majoritatea spatiilor comune sunt in proximitatea zonelor de circulatie auto , zonelor aglomerate foarte dinamice care sunt tranzitate neintrerupt de masini si oameni . O caracteristica intalnita in aceasta zona intalnita si la scara mai mare la nivelul Bucurestiului este lipsa unui spatiu care sa adune oamenii , orasul nu are un centru clar ,bine stabilit , recunoscut si conformat ca atare , un centru asemanator oraselor sasesti din transilvania precum : Brasov , Sibiu si chiar Cluj . Bucurestiul are zone centrale longitudinale ca impartire a polilor de interes in proximitatea arterelor importante precum : Magheru ,Bulevardul Unirii, Splaiul Independentei , s.a.m.d .

Consider ca este important sa redau oamenilor prin intermediul insertiei mele volumetrice senzatia unui spatiu care sa le confere protectie , care sa ii adune prin conformarea lui si care sa le creeze cadrul unui loc "intim" urban.

Insertia volumetrica perimetrala presupune construirea volumelor care gazduiesc functiunile sportive , de loisir , de alimentatie publica , instalatii luand in considerare spatiile permietrale ale insulei , conturul acesteia si construirea volumelor pe conturul permietral al insulei . In acest fel obtinem urmatoarele avantaje .

Liantul intre cele doua medii naturale de viata -terestur si acvatic

Un criteriu important pentru care am ales insula este ca aceasta imi da posibilitatea sa lucrez cu mai multe medii diferite terestru si acvatic iar o interventie permietrala reprezinta liantul intre acestea din punct de vedere functional , estetic si volumetric.

Creeaza un spatiu liber , o curte interiorar urbana .

Din punctul meu de vedere o tratare o insertie volumetrica perimetrala imi da posibilitatea sa creez un spatiu exterior amenajat central public cu deschidere mare catre zona de promenada din jurul lacului .In acest fel utilizatorii sunt introdusi intr-un spatiu de mari dimensiuni central iar pe urma acestia se pot distribui catre zonele dorite cu accesibilitate mare catre toate directiile spre interiorul corpurilor de cladire. In cazul acestei abordari de insertie volumetrica ,construitul poate depasi urma conturului insulei iar in acest fel se poate facilita accesului in mediul acvatic din direct din interiorul cladirii si se pot crea doua perceptii simultare : prima in care esti pe pamant si a doua in care te afli deasupra apei si esti deconectat de zona terestra. "Esentiala este interactiunea intre viata si spatiu in toate formele ei" ( jan gehl pag 2)

Daca luam in considerare pasajul extras din cartea lui Jan Gehl putem spune ca ideea enuntata de mine anterior in care construitul este un liant intre cele doua medii de viata este una valabila deoarece presupune exact " interactiunea" .Despre aste este vorba , interactiunea intre tipurile diferite de spatii si relationarea lor pentur ca pana la urma acest lucru da suflu proiectului , acest lucru ii confera dinamica si potential de dezvoltarea a unor spatii interioare interesant de parcurs si utilizat.

Creeaza puncte de belvedere catre toate directiile

Aceasta abordare de insertie volumetrica imi creeaza posibilitatea ca ansamblul meu sa aiba multidirectionalitate , in acest fel orientarea edificiului meu este catre toate directiile . Acest lucru poate reprezenta un avantaj major pentru proiectul meu deoarece activitatile nu se aglomereaza intr-o singura directie ci se impart catre toti polii de interes de pe toata urma insulei.

Studiu de caz :

16.2 Insertie volumetrica punctuala

Studiu de caz : Gehry's Guggenheim Abu Dhabi

Alegerea acestei modalitati de insertie volumetrica este argumentata de mai multi factori dupa cum urmeaza :

Analiza multicriteriala

Dupa cum spuneam in paragrafele anterioare zonei ii lipseste un reper arhitectural , un obiect la scara urbana care sa fie stindardul estetic al zonei. O astfel de modalitate de insertie punctuala vine in intampinarea ideii prezentate anterior . In acest fel o astfel de pozitionare a construitului ii confera obiectului arhitectural o doza de monumentalitate in primul rand prin pozitionarea acestuia in extremitatea insulei spre lac si in al doilea rand prin faptul ca se poate crea un traseu interesant si o amenajare care sa conduca catre punctul de interes.

Avantaje

Un prim avantaj pe care il confera o astfel de pozitionare se refera la posibilitatea ca pe viitor insula sa beneficieze si de alte constructii prin faptul ca terenul nu este ocupata perimetral ca in cazul precedent .Asadar putem spune ca este o abordare mai sustenabila care se gandeste la o posibilita evolutie in timp a zonei.

Un alt avantaj al acestei abordari il presupune ideea ca functiunile sunt grupate , mai usor de gestionat iar accesul de la un spatiu la altul este mult mai rapid.

Dezavantaje

Un prim dezavantaj este reprezentat de dificultatea accesului aprovizionarii ,a pompierilor , sau a altor unitati de mentenanta sau intretinere.

Un alt dezavantaj este reprezentat de faptul ca ansamblul nu mai joaca rolul de liant ca in cazul precedent , un lucru important de speculat in cazul acestui teren.

Un alt dezavantaj il reprezinta faptul ca in acest fel o mare parte din insula pare neintrodusa , neimplica in cadrul proiectului , incepe sa se creeze o ierarhie spatiala destul de pronuntata in care spatiul interior din cladirea punctuala este in plim-planul proiectului iar spatiile exterioare mai apropiate de zona de promenada nu mai simt aceeasi conexiune cu el. Indiferent cat de bine este amenajat un spatiu exterior , distributia construitului trebuie sa fie una omogena pe insula pentru a nu crea rupturi in cadrul proiectului.

Un alt dezavantaj care poate parea nu atat de important este distanta fata de zona de promenada.Avand in vedere ca promenada din jurul lacului se va amenaja este important ca trecatorul sa fie atras de catre interventia mea inca din aceas zona pentru a nu fii tentat sa treaca mai departe si sa faca din ansamblul meu doar un obiect bun de observat de la distanta.

O alta parte din inspiratia pentru aceasta modalitate de insertie volumetrica a venit din partea studierii zonei la pas , plimbandu-ma prin zona si incercand sa observ un anumit specific atmosfera , tendinte etc. Ceea ce am descoperit si m-a ajutat sa imi conturez o idee de insertie volumetrica este faptul ca zona o percep ca pe un element "in rama" , mai precis lacul are rama cartierelor , iar insula rama lacului . Pentru a continua aceasta logica interventia mea trebuie sa fie rama pentru un alt spatiu aflat la interior. Tot acest rationament se poate extinde la nivelul intregului oras si la randul lor cartierele care bordeaza lacul se afla in interiorul unei rame mai mari la scara intregului oras.

3) Insertie volumetrica perimetrala cu strapungeri

Studiu de caz : COBE Chosen to Develop Christiansholm Island in Copenhagen

Alegerea acestei modalitati de insertie volumetrica este argumentata de mai multi factori dupa cum urmeaza :

Aceasta varianta de insertie volumetrica este asemanatoare primei variante expuse ( insertie volumetrica perimetrala ) insa elementul distinctiv il reprezinta faptul ca volumul perimetral este impartit, strapuns , sectionat in diferite directii cu orientare spre lac. In acest se creeaza intreruperi intre spatiul construit si cel neconstruit iar acele spatii rezultate in urma sectionarilor pot fi folosite pentru a putea crea o legatura mai puternica intre spatiul terestru si cel acvatic. In acest fel se pot crea mici porturi , zone de ancorare ,stationare a navelor si a altor vechiucle acvatice.Spatiile create in urma acestei abordari sunt interesante din punct de vedere functional , iar din punct de vedere estetic aceste mici piatete pot crea o perceptie interesanta asupra ansamblului .

Avantaje

In urma acestei abordari de sectionare a volumului se pot crea spatii de legatura directa intre insula si lac , zone de ancorare a barcilor si a altor vechicule acvatice .

Un alt avantaj il reprezinta posibilitatea de a crea spatii interesante sub forma unor piatete care reprezinta articulatiile volumelor.

Un alt avantaj este reprezentat de ideea de diversitate estetica si volumetrica. Faptul ca volumele lucreza independent din punct de vedere structural se pot crea mai multe idei de insertie volumetrica sub diferite forme inaltimi, fatade . practic aparente diferite.

Dezavantaje

Un prim dezavantaj al acestei abordari il reprezinta faptul ca aceasta sectionare, impartiree a volumelor si alternanta intre interior si exterior poate rupe legaturile intre volume , iar acestea sa functioneze separat , independent , nu ca un volum unitar. Un dezavantaj in ceea ce priveste crearea de mai multe piete prin aceste separatii este sustinut de faptul ca punctul de interes , centrul de interes , nucleul de interes este imapartit in aceste piete ceea ce face ca utilizatorii sa fie disipati.

4) Insertie volumetrica disipata

Studiu de caz : Zaha Hadid Architects Revealed a Nearly Completed Exhibition and Conference Center, Part of Unicorn Island

Alegerea acestei modalitati de insertie volumetrica este argumentata de mai multi factori dupa cum urmeaza :

Pe parcusul studierii elementelor componente ale analizei multicriteriale am descoperit faptul ca diversitatea reprezinta un cuvant cheie care caracterizeaza zona. Pe langa acest lucru am descoperit faptul ca zonele de interes si punctele cheie care formeaza zona sunt raspandite, impartie in asa fel incat polii de interes din cartier : o piata , un parc , etc sunt impartiti pe o suprafata mai mare. Nu exista un nucleu solid , monopolizator ci functiunile principale sunt impartite si disipate. Acest principiul l-am preluat si l-am transformat intr-un principiu de insertie volumetrica

Avantaje

Un prim avantaj pe care il confera o astfel de abordare de insertie il reprezinta faptul ca in acest fel in care functiunile sunt impartie pe intreaga insula utilizarea ei va fii una omogena utilizata intr-un mod egal , fara concentrare pe o anumita parte a insulei incat anumite parti sa fie mai putin utilizate. Un alt avantaj il reprezinta faptul ca in acest fel circulatia este imbunatatita pe intreaga insula .

Dezavantaje

Un dezavantaj al acestei modalitati de insertie il reprezinta faptul ca din punct de vedere estetic impartirea aceasta a functiunii face ca aspectul si caracterul unitar al interventiei este pierdut prin aceasta disipare de functiuni. Consider ca este important ca insula sa beneficieze de spatii impartite pe intreaga suprafata in limita POT dar trebuie sa exista un nucelu central , un punct de interes care sa ierarhizeze spatiile .

5) Insertie volumetrica introvertita , opaca tip "cetate"

O alta abordare de insertie volumetrica este reprezentata de o abordare mai atipica prin care volumul construit se aseaza intr-o modalitate atipica peste context (insula) care ignora partial forma insulei , nu se aseaza pe conturul ei . Aceasta abordare reprezinta o insertie atipica , contrastanta dar care in acelasi timp creeaza o alternanta in ceea ce priveste spatiile peste care se aseaza . Alipirea acestei forme regulate jongleaza cand cu mediul terestru cand cu el acvatic.

Avantaje

Cladirea mea se foloseste de un context cu o forma neregulata iar forma neregulata a ansamblului asezata "fortat" peste acest context imi creeaza diferite "decupaje" de apa si spatii interesante.

Dezavantaje

Un prim dezavantaj in aceasta modalitate de insertie il consta faptul ca o forma ca aceasta poate crea o senzatie de separare intre functiune prin distanta .

Un alt dezavantaj il reprezinta faptul ca anumite zone exterioare de pe insula pot fi trecut in plan secund din punct de vedere al importantei , marginalizate , iar alte spatii favorizate .Acest lucru poate fi estompat printr-o amenajare corecta dar in final cea mai mare importanta o va avea spatiul care se regaseste in interiorul formei .

Studiu de caz : Aquatic Centre Louviers / DRD Architecture

6) Insertie parital perimetrala

Studiu de caz : KCAP Wins Competition for Island Plan in Amsterdam

O alta abordare de insertie reprezinta constructia uui volum care sa urmeze partial conturul insulei , sa directioneze circulatia pe insula prin prisma formei si sa fie grupat in asa fel incat sa respecte unul din principiile de insertie mentionat anterior si anume acela de a de veni un "liant" intre spatiul terestru si cel acvatic .

Avantaje

Un avantaj al acestei modalitati de insertie il reprezinta faptul ca aceasta creeaza o legatura mai puternica cu zona de acces si in acelasi timp faciliteaza si posibilitatea de acces a masinilor de aprovizionare , de mentenanta diverse si de pompieri. Aceasta asezare da posibilitatea de amenajare a terenului cu deschidere mare spre zona de apa.

Dezavantaje

Un prim dezavantaj pe care aceasta abordare il reprezinta este ca nu se foloseste integral de teren ci doar de o portiune din acesta .

7) Insertie alaturata

O alta abordare in ceea ce priveste insertia volumetrica o reprezinta pozitionarea

Concluzii

Problematica temei care se refera la modalitatile de insertie volumetrica se reduce la intrebarile : cum construim intr-un anumit peisaj? Raspunsul din punctul meu de vedere se reduce la sensibilitatea arhitectului , o sensibilitate alimentata de pregatirea teoretica si de intuitia acestuia. Fie ca este un peisaj cu o incarcatura informationala bogata , fie ca este un peisaj modest , arhitectul trebuie sa se adapteze si sa gaseasca modalitati optime de completare a acestora cu interventia arhitecturala. Un peisaj sarac din punct de vedere al calitatilor sau un peisaj bogat in acestea nu trebuie sa reprezinta un impediment pentru insertia volumetrica deoarece aceasta in ultima instanta trebuie sa raspunda avantajelor date de context.

In urma prezentarii modalitatilor , tipurilor si caracteristicile insertiilor volumetrice trebuie sa mentionez ca in principiu o mare parte din insertie se adreseaza formei , volumetriei si limbajului acesteia. Chiar daca aceasta afirmatie poate parea lipsita de substanta sau de profunzime este una adevarata.

Cu toate ca aceste modalitati de insertie sunt teroretizate, interpretate si explicat , exista in continuare multe cazuri de insertii lipsite de valoare si nepotrivite formata din insertii "de masa". In multe situatii proiectatntul este pur si simplu atras de o anumita tendinta sau moda in arhitectura fara sa se gandeasca daca acel element este unul potrivit contextului.

In desfasurarea lucrarii aceste idei au fost impartie in mai multe categorii precum : insertii minimaliste sau insertii expresioniste.

In cadrul insertiilor minimaliste am amintit urmatoarele : in categoria insertiei subtile -camuflare , invaluire-ascundere . Insertia contrastanta cu situatia abordarii parazitare iar insertia echilibrata cu metoda teserii , intrepatrunderii.

Pe langa aceste modalitati am descoperit si interpretat si anumite modalitati de insertie regasite in sit precum : insertie care creeaza limita laterala -calcan , insertie care creeaza calcan pe trei directii si insertie insulara. Toate aceste cazuri sunt specifice in contextul proiectului meu.

In urma acestor modalitati interpretate sau descoperite din alte surse am concluzionat cu o serie de modalitati de insertie volumetria proprii precum : insertie perimetrala, perimetrala cu strapungeri , partial perimetrala , punctuala , disipata , colaj si alaturata.

O prima concluzie avand in vedere subiectele exprimate anterior este aceea ca modalitatea de insertie volumetrica in acest context tine in priml rand de pregatirea lui teoretica care influenteaza gradul de sensiblitate al interventiei. Conlucrarea intre elementul dat : contextul si elementul nou : interventia trebuie sa fie una armonioasa care sa nu creeze tensiune nociva pentru ansamblu , si pentru mediul inconjurator inclusiv pentru oameni. Acest lucru se resimte in primul rand in factorul vizual chiar daca in prima instanta acest lucru poate parea destul de "formalist". In abordarea acestei probleme am incercat sa trec de bariera vizuala si sa creez o legatura mai profunda intre insertie si context si sa stabilesc posibile conexiune dincolo de stratul imediat , palpabil. Lucurile nevazute fac de multe ori diferenta si transfera la suprafata in lumea concretului elemente ascunse.

Noua interventie poate genera o gama variata de legaturi cu contextul pornind de la impartialitate ,complementaritate pana la antiteza agresiva. Interventia reprezinta mai mult decat rezultatul unor analize de moment ci reprezinta o legatura intre trecut-prezent-viitor.

O constructie noua reprezinta amprenta lasata in mediul inconjurator si felul iar utilizatorii reprezinta factorul care activeaza si aduce la viata functiunile. Arhitectura ramane o prezenta importanta in viata oamenilor respectiv in viata societatatii de aceea modul in care aceasta este gandita trebuie sa fie complex si sa vizeze domenii economice , sociale , estetic etc.

Exista numeroase cazuri in care anumite interventii urbane au reusit sa scoata din anonimat sau din plafonare anumite zone sau chiar orase. In cazul Bucurestiului si zonei Lacului Morii o interventie "reper" ramane o varianta solida de tratare a proiectului. Muzeul din Bilbao proiectat de catre Frank Gehry reprezinta un exemplu care sa justifice cele enuntate anterior.

.