PROGRAMUL DE STUDIU: GEOGRAFIA TURISMULUI [308645]

[anonimizat]: GEOGRAFIA TURISMULUI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: [anonimizat]. univ. dr. Rodica PETREA

ABSOLVENT: [anonimizat] – Lucian VONEA

ORADEA

2016

[anonimizat]: GEOGRAFIA TURISMULUI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

TURISM BALNEAR ÎN BĂILE 1 MAI.

[anonimizat]. univ. dr. Rodica PETREA

ABSOLVENT: [anonimizat] – Lucian VONEA

ORADEA

2016

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………5

CAPITOLUL I. CARACTERE GENERALE……………………………………………9

1.1. Așezare geografică……………………………………………………………………….9

1.2. Repere istorice ale zonei Băilor 1 Mai………………………………………………….11

CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC…………………………………………14

2.1. Potențial turistic natural…………………………………………………………………14

2.1.1. Relieful…………………………………………………………………………14

2.1.2. Potențialul turistic climatic…………………………………………………….17

2.1.3. Potențialul turistic hidrografic și balnear………………………………………20

2.1.4. Potențialul turistic biogeografic……………………………………………….22

2.2. Potențialul turistic antropic………………………………………………………………24

CAPITOLUL III. BAZA MATERIALĂ A STAȚIUNII……………………………….26

3.1. Infrastructura turistică de cazare…………………………………………………………26

3.1.1. Hotelurile………………………………………………………………………29

3.1.2. Pensiunile turistice……………………………………………………………..32

3.1.3. Vile…………………………………………………………………………….37

3.1.4. Campingurile……………………………………………………………………38

3.2. Baza de alimentație publică………………………………………………………………41

3.3. Dotările pentru agrement…………………………………………………………………42

3.4. Infrastructura turistică auxiliară………………………………………………………….44

CAPITOLUL IV. STRUCTURILE TURISTICE DE TRATAMENT ȘI CURĂ BALNEARĂ……………………………………………………………………………….45

4.1. Proprietățile curative ale apelor termale și a nămolului…………………………………45

4.2. Structurile turistice de tratament și cură balneară……………………………………….48

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ HOTEL ȘI BAZĂ DE TRATAMENT CERES…57

5.1. Societatea de tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă…………………57

5.2. Hotelul Ceres. Istoric și evoluție………………………………………………………….59

5.3. Localizare și accesibilitate……………………………………………………………….59

5.4. Servicii turistice oferite…………………………………………………………………..61

5.5. Oferte și pachete turistice…………………………………………………………………67

5.5.1. Bilete de tratament balnear eliberate de către Casa Națională de Pensii Publice

5.3.2. Oferte tarife prestări servicii turistice pentru anul 2016, [anonimizat] 1 Mai……………………………………………………………………………………………69

5.4. Dinamica circulației turistice și indicatori ai circulației turistice………………………..70

CAPITOLUL VI. ANALIZA SWOT A HOTELULUI ȘI A BAZEI DE TRATAMENT CERES………………………………………………………………………………………75

CAPITOLUL VII. PROPUNERI ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE…….………77

CONCLUZII…………………………………………………………………………………80

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………81

INTRODUCERE

Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-[anonimizat] o trăsătură caracteristică secolului nostru și în special a celei de-a doua jumătăți a acestuia (Bran, 1998, p. 9).

Turismul, ramură a [anonimizat] ”binecuvântate” de natură și de investiții. [anonimizat], de la turismul de agrement (cel mai des practicat), putem ajunge să menționăm turismul religios, cultural –istoric, de afaceri, balnear, etc., diferența ce stă la baza clasificării fiind scopul pentru care se practică activitatea în sine. Acest scop determină nevoia de analiză a cererii de pe piața turismului.

Dezvoltarea turismului presupune existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocație turistică în circuitele turistice interne și internaționale și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.

Potențialul turistic al unei țări, zone, stațiuni etc. ar putea fi deci definit astfel: totalitatea valorilor naturale și valorilor economice, culturale ș.a., care, în urma unor activități umane, pot deveni obiective de atracție turistică. Prin urmare, este vorba de acele valori a căror punere în funcțiune în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare și echipare, investiții de capital și un volum considerabil de cheltuieli de muncă umană. (Neniciu, 2010).

Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale. Cadrul natural al României este bogat, variat și complex, cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă; complexitatea potențialului turistic, ca și gradul său de atractivitate, în general, sunt în strânsă corelație cu treapta de relief și cresc progresiv, de la câmpie către munți – excepție făcând Delta Dunării și Litoralul Mării Negre.

Preocupările oamenilor de a valorifica proprietăți terapeutice ale factorilor naturali care alină sau vindecă dureri sau boli sunt destul de vechi. Homer este primul care menționează calitățile băilor în tratarea tipurilor de boli, iar inițiatorul terapiei naturale este considerat a fi Hipocrat ( 460-370 Î.H. ) (Ianc, 2005).

Prin bogăția, varietatea și valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură, dar și prin eficiența lor incontestabilă unanim recunoscută pe plan internațional, România este una din țările cu un potențial balnear de necontestat, cu elemente de originalitate și superioritate. Cu toate acestea, valorificarea lor balneoturistică este parțială, activitatea balneară fiind concentrată în circa 19 stațiuni balneare de interes general, dintre care 13 sunt remarcate în turismul internațional (Stănciulescu, Micu, 2009).

Varietatea mare a acestor factori se datorează așezării geografice și structurii geologice complexe a scoarței pământului țării noastre. Prezență lor a permis ca aceștia să fie folosiți pentru tratament încă de pe vremea dacilor și romanilor, precum și de-a lungul anilor, îndeosebi după anii 1880 – 1900, dezvoltându-se treptat stațiunile de cură (Bran, 1998, p. 85 – 90).

O stațiune balneoclimatică este caracterizată printr-o zonă geografică cu un ecosistem care cuprinde unul sau mai multe elemente naturale cunoscute pentru influența lor benefică asupra sănătății, în prevenire, tratare și recuperarea funcțională în cazul unei boli. (Fărcaș, 2015)

Stațiunile balneoclimaterice din România constituie resurse importante pentru sectorul turismului din România. Marea varietate de resurse naturale, tratamentele pentru o paletă largă de boli și afecțiuni, precum și marea varietate a resurselor naturale au determinat cunoașterea la nivel mondial a României.

Turismul balnear din această zonă are un potențial puternic dată fiind prezența cu prisosință a apelor termale și a efectelor curatoare ale acestora. Analizând existența resurselor naturale și starea de sănătate a populației, am fi tentați să tragem concluzia că piața turismului balnear este o piață în echilibru.

Situația actuală este cea a unei cereri scăzute, datorită ofertei inadecvate, iar în urma modificării așteptărilor, turismul balnear a suferit o reinițiere a ofertei sale, îndreptându-se spre satisfacerea cererii de turism de ocrotirea sănătății.

Această evoluție a turismului balnear spre turismul de ocrotire a sănătății se poate considera ca o îmbunătățire a conținutului său, dar și ca răspuns la cererea de a beneficia de tratamente, de spa, etc. a indivizilor sănătoși sau aparent sănătoși. Cererea pentru astfel de tratamente este rezultatul unei vieți agitate, a stresului, agravării condiției fizice și mentale a populației, a obezității și a poluării, dar și rezultatul schimbărilor în mentalitatea oamenilor în ceea ce privește menținerea condiției fizice și mentale chiar și la vârste înaintate. Evoluția turismului balnear spre turismul de ocrotire a sănătății va determina reorganizarea stațiunilor balneare sau deschiderea unor stațiuni noi, unde va domina aspectul cerut de turiști și anume, un loc unde se pot relaxa pentru a-și redobândi condiția fizică și mentală, având la dispoziție asistență medicală.

În același timp, în multe stațiuni balneare s-au dezvoltat și produse, pachete de produse care sunt destinate întregii familii, cum ar fi aqua-parcurile, pentru a satisface și nevoile celor care doresc să se relaxeze cu întreaga familie în stațiunile balneare.

În cadrul acestei lucrări, am ales, cu acordul și sub îndrumarea profesorului coordonator să studiez într-un mod aprofundat stațiunea balneoclimaterică Băile 1 Mai, din punct de vedere turistic, tratând elemente precum potențialul turistic natural și antropic, baza materială, oprindu-ne la a analiza în cadrul unui studiu de caz serviciile, ofertele și circulația turistică a celei mai mari unități hoteliere și baze de tratament a stațiunii și anume hotelul Ceres.

Lucrarea este structurată în șapte capitole, completate cu o introducere și un set de concluzii. În introducere sunt tratate noțiuni teoretice a ceea ce înseamnă turismul, potențialul turistic și bine înțeles turismul balnear ca ramură particulară a acestei industrii. Acest capitol a fost întocmit pe baza cercetărilor bibliografice de specialitate.

În primul capitol se regăsește descrierea, la modul general, a stațiunii alese ca proiect de studiu prin preluarea și prelucrarea de informații culese din publicațiile care au vorbit despre acest areal. Astfel în acest capitol se găsesc informații despre localizare, acces structură administrativă și nu în ultimul rând un scurt istoric al stațiunii.

În cele de-al doilea capitol este tratat potențialul turistic al stațiunii, pornind de la cel natural cu elemente precum relieful, clima, hidrografia și resursa balneară și componenta biogeografică și încheind cu cel antropic. Fiecare element al potențialului turistic a fost definit în prealabil, acest capitol fiind întocmit în urma cercetării bibliografice combinate cu incursiuni în teren.

În capitolul trei este detaliată baza materială a stațiunii în urma constatărilor efectuate în teren și a consultării online a site-urilor de specialitate. Acest capitol conține descrierea detaliată și evidențiată pe hărți întocmite în ArcGis Online, localizarea fiecărei unități a bazei materiale, infrastructura turistică de cazare pe tipuri, niveluri de clasificare și raporturi între tipurile de unități; structurile de alimentație publică; structurile de agrement și infrastructura turistică auxiliară.

Această lucrare conține un capitol dedicat special structurilor turistice de tratament și cură balneară, acestea fiind practic cele mai importante elemente ale bazei materiale din cadrul oricărei stațiuni balneoclimaterice. În urma cercetării bibliografice s-a reușit evidențierea proprietățile fizice, chimice și curative ale apelor minerale și nămolurilor autohtone, precedată de o descriere a fiecărei baze de tratament sau centru Wellness al stațiunii, din punct de vedere al dotărilor cu echipamente, procedurilor efectuate și în funcție de informațiile deținute, al personalului medical și de specialitate.

Capitolul cinci se axează pe studiul de caz, detaliat în limita informațiilor obținute de la direcțiunea unității de cazre, asupra hotelului și bazei de tratament și recuperare balneară a Hotelului Ceres. În prima etapă s-a analizat Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității Muncii, administratorul hotelului; este prezentat apoi, foarte succint, modul de apariție și de evoluție a unității hoteliere, după care se trece la descrierea efectivă a unității și la studiul indicatorilor circulației turistice din cadrul hotelului și a bazei de tratament. Toate datele prezentate în acest capitol, au fost obținute printr-o cercetare la fața locului, informațiile statistice fiind prelucrate în urma unei discuții avute cu direcțiunea hotelului.

Pentru a evidenția o imagine de ansamblu asupra studiului de caz efectuat, capitolul șase este compus dintr-o analiză SWOT a hotelului Ceres.

În ultimul capitol, după o trecere în revistă a viziunii autorităților locale în ceea ce privește dezvoltarea turismului local, lucrarea conține o serie de propuneri punctuale pentru dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice existente, în urma identificării verigii slabe a stațiunii, propuneri axate pe găsirea unor soluții concrete pentru ameliorarea acesteia.

Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii, urmat de enumerarea referințelor bibliografice consultate pe parcursul efectuării acestui studiu.

CAPITOLUL I.

CARACTERE GENERALE

1.1. Așezare geografică

Stațiunile balneoclimaterice Băile Felix și Băile 1 Mai sunt situate în partea de Nord-Vest a României și a județului Bihor, la o distanță de 7 km de Municipiul Oradea și aproximativ 1 km între ele. Acestea sunt situate în nord-vestul Câmpiei Montane a Miersigului – parte integrantă a Câmpiei Crișului – la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor ce coboară din Munții Pădurea Craiului.

Stațiunea Băile 1 Mai, cunoscută de-a lungul timpului și sub numele de Băile Episcopiei (sec. XV-XVII), are un profil baleno-climateric de inters local, fiind localizată la o altitudine medie de 130 m, într-un culoar depresionar drenat de pârâul Peța, la contactul dintre Câmpia Crișurilor și Dealul Șomleu. (Ilieș, 2014)

Fig. 1. Localizarea stațiunii Băile 1 Mai la nivel național și județean

Sursa: ArcGis Online prelucrat

Din punct de vedere administrativ, stațiunea aparține de localitatea Sânmartin, comună suburbană a municipiului, parte a Zonei Metropolitane Oradea, alături de Biharea, Cetariu, Borș, Paleu, Oșorhei, Ineu, Girișu de Criș, Toboliu, Sântandrei, Nojorid și Municipiul Oradea.

Comuna Sânmartin este alcătuită din 6 localități urbane (Cihei, Sânmartin, Betfia, Cordău, Rontău și Haieu) și 2 stațiuni balneoclimaterice (Băile Felix și Băile 1 Mai). În cadrul comunei, stațiunea Băile 1 Mai aparține de satul Haieu și este situată, între satele Rontău și Haieu. ( Fig.2)

Fig.2 Localizarea stațiunii Băile 1 Mai la nivelul Comunei Sânmartin

Sursa: ArcGis Online prelucrat

1.2. Repere istorice ale zonei Băilor 1 Mai

Pe teritoriul comunei Sînmartin, cât și în localitățile componente a comunei au trăit oameni încă din epoca neolitică, care s-au așezat aici datorită condițiilor prielnice și probabil apelor calde a căror descoperire se pare să fi concis cu stabilirea primelor așezări omenești în aceste locuri având în vedere existența neîntreruptă a izvoarelor sub lacustre de la Băile 1 Mai. (Florescu și colab. 1966)

Din cercetarea atentă a urmelor arheologice, parte integrantă a izvoarelor istorice, rezultă că în jurul apelor calde au trăit: Oameni din neolitic, Epoca Bronzului, Hallstatul timpuriu, Dacii liberi preromani, Romanii, Ostrogoții și Seminții Slave.

Unii cercetători consideră că apele termale de la 1 Mai ar fi fost cunoscute și folosite și de romani, care erau în relații strânse cu dacii liberi care stăpâneau teritoriul. În sprijinul acestor informații, au fost descoperite în anii 1980, în împrejurimile celor două stațiuni obiecte de factură romană, printre care o torță de bronz, o ceașcă romană și monede romane imperiale.

Cea mai veche atestare scrisă despre Băile 1 Mai datează din anul 1221, când este menționată locuirea Abațieie de Magno – Vorordina. Satul Haieu este atestat documentar pentru prima dată în anul 1249 ca una din cele mai vechi localități de la începutul evului mediu din județul Bihor, sub denumirea "Terra Hewyo" (în traducere "ape calde"), împreună cu satele din jur: Vila Alqueri-1202 (actual Sat Cheriu), Vila Felqueri-1203 (actual Sat Felcheriu), Vila Query-1220 (actual Sat Cihei), Terra Kordu-1275 (actual Sat Cordău), Vila Apalhi-1291 (actual Sat Apateu), Rontho-1552 (actual Sat Rontău) și Sanctus Martinus-1552 (actual Comuna Sânmartin).

Băile 1 Mai au fost cunoscute în diferite scrieri sub mai multe denumiri, în funcție de perioadele istorice astfel, ele au fost denumite: Băile Sf. Ladislau (Balneum divi Ladislai), Băile Haieului, după localitatea pe a cărui teritoriu se aflau, Băile Episcopești, întrucât au aparținut de Episcopia Romano – Catolică din Oradea începând cu anul 1373. Localnicii denumeau Băile 1 Mai ca fiind „Baia cea Bună”, iar Băile Felix „Baia cea rea”, datorită faptului că la Băile 1 Mai temperatura apei era potrivită pentru îmbăiere, pe când la Băile Felix, apa era prea caldă și trebuia răcită.

În decursul secolelor XV – XII, Băile 1 Mai și Băile Felix precum și efectele curative ale apelor termale sunt menționate într-un număr însemnat de scrieri oficiale sau în cele ale călătorilor străini, dintre care pot fi aminte: actul emis de Papa Inocențiu al VII – lea (1405), poezia „Rămas bun de la Oradea ”, (Ianus Pannonius, 1465), una din lucrările umanistului Nicolaus Olahus (1536), cartea „Transilvania” scrisă de italianul Antonio Possevivo (1583), „Geografia sau descrierea universală a Pământului ” – scrisă de Giovanni Antonio Magni, profesor la Universitatea din Bologna (1598), etc.

Cea mai amplă lucrare este întocmită de către Ștefan Hatvani în 1777, „Therme Varadienses”, care menționează amenajarea a patru bazine de lemn dintre care unul destinat nobilimii și oaspeților de seamă, dar și prezența camerelor pentru cazare.

Odată intrată Transilvania sub dominația Imperiului Habsburgic, se acordă Băilor 1 Mai o atenție sporită, acestea constituind o sursă de venituri importantă, întrucât Băile 1 Mai erau mai apreciate în trecut decât Băile Felix, despre ele existând mai multe scrieri. Astfel în 1731 are loc prima analiză cunoscută a apei, privind conținutul și efectul terapeutic; s-a constatat că apele ameliorează sau vindecă boli precum: râia, podagra, scorbutul, paralizia, diferite afecțiuni cronice și că ajută la tămăduire rănilor. (Munteanu, 1979)

După unele mărturii în 1763, existau aici un așezământ de băi alcătuit dintr-un bazin, căptușit cu grinzi de lemn și despărțit în două pentru a separa femeile de bărbați. În 1769 se clădește un bazin mai încăpător din piatră, având două compartimente pentru a separa clasele sociale. Rând pe rând în decursul anilor 1774, 1824, 1852 se fac alte construcții care au menirea să lărgească capacitatea stațiunii. (Florescu și colab. 1966)

La începutul secolului XIX, Băile 1 Mai aveau o dotare modestă și funcționau în condiții igienice precare, fiind vizitate în special de oamenii săraci, cu răni și bube de toate felurile și a soldaților garnizoanei suferinzi de diferite boli. Datorită faptului că drumul de acces de la șoseaua care duce spre Beiuș, în condițiile meteo nefavorabile era aproape impracticabil, în această perioadă se manifestă un interes mai mare pentru modernizarea și dezvoltarea Băilor Felix, înspre care în 1852 se introduce un omnibuz care transporta pacienții de la Oradea de două ori pe zi.

La sfârșitul secolului XIX-lea , în Băile 1 Mai existau 3 hoteluri, (hotelul Ladislau cu 46 de locuri, hotelul America cu 40 de camere și hotelul Popular) care dispunea fiecare de bazine pentru băi și tratamente, băi cu nămol, băi cu abur și vestiare.

În perioada interbelică acestor amenajări li se mai adaugă un cazinou, o cofetărie, o farmacie și un bazin cu valuri artificiale cu apă termală, pompată din izvorul Ochiul Pompei. Date statistice din aceiași perioadă menționează în 1926 că la Băile Felix s-au făcut 11.760 de băi calde, iar la Băile 1 Mai 4.056, în anul următor la Băile Felix se ajunsese la 13.325 de băi calde, iar la Băile 1 Mai numărul acestora scăzuse la 3.554 (Munteanu, 1979, p.35).

Odată cu instaurarea regimului comunist în 1949, Băile Felix și Băile 1 Mai sunt trecute în administrația statului și încep să se execute importante lucrări de amenajare și utilitate modernă a stațiunilor.

Numărul de paturi de la câteva zeci care existau în 1949, stațiunile ajunseseră la o capacitate de 844 de locuri în perioada anilor 1960 – 1970, fiind create condiții moderne pentru acea perioadă de confort și tratament. Totodată stațiunile și-au schimbat înfățișarea prin construcții de vile noi, prin amenajarea de spații verzi, parcuri, cluburi unități de deservire publică precum: restaurante, magazine alimentare, cofetării, librărie și altele.

Stațiunea Băile 1 mai s-a dezvoltat sub formă lineară în lungul pârâului Peța și a drumului de acces în stațiune. Existența izvoarelor termominerale a favorizat dezvoltarea stațiuni încă din cele mai vechi timpuri. În perioada interbelică Băile Episcopești au cunoscut o mare dezvoltare, aici construindu-se baze de tratament, cazinoul, parcul pentru agrement, linia de cale ferată, etc. Procesul de dezvoltare și extindere a stațiunii a continuat și în perioada comunistă atunci construindu-se hotelurile, baza de tratament, baze de alimentație publică, campingurile și o parte din vile. După 1990 stațiunea evoluază de-a lungul drumului până la drumul european E79, prin construcția a numeroase pensiuni proprietate privată.

Chiar dacă, inițial, Băile 1 Mai au avut o popularitate mai mare decât Băile Felix, lipsa unei infrastrcturi adecvate potențialului de dezvoltare al stațiunii au făcut ca dezvoltarea acesteia în ultimele secole să aibă loc în umbra stațiunii Băile Felix, înspre care s-au focusat cea mai mare parte a investițiilor.

CAPITOLUL II.

POTENȚIALUL TURISTIC

2.1. Potențial turistic natural

Neniciu (2010) susține că printre componentele potențialului turistic trebuie menționate, în primul rând, resursele naturale într-un sens determinant, valorile naturale (așa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice.

În funcție de dominanța uneia sau alteia dintre componentele cadrului natural și valorificarea diferențiată a acestora, se realizează amenajări turistice diferențiate, ca volum, fizionomie și funcționalitate, conducând la definirea anumitor personalități geografic-turistice a acestora. Unul din aceste cazuri este cel al zonelor cu ape minerale sau termale care au condus la dezvoltarea unui tip de amenajări complexe, stațiunile balneoclimaterice și la un tip de turism specific, turismul balneoclimateric (Ciangă, 2006).

Datorită așezării geografice și a structurii geologice complexe a scoarței terestre, stațiunea Băile1 Mai dispune de o mare varietate de factori naturali de cură: ape termale, mofete, nămoluri etc. Localizarea geografică a stațiunii îi imprimă acesteia anumite caracteristici specifice ce țin de relief, climă, hidrografie, vegetație și faună. Condițiile optime oferite de cadrul natural a favorizat încă de timpuriu cristalizarea unui fenomen turistic.

2.1.1. Relieful

Potențialul turistic al reliefului sau potențialul morfo-turistic, se impune prin valențe predominant peisagistice, varietatea sa este strâns legată de structură, litologie, tectonică, impactul cu factorii modelatori. Acestea au o personalitate distinctă, contribuind fiecare în parte la diversificarea paletei atractive cu impact peisagistic, de la formele de ansamblu, la micro-formele de relief (Ciangă, 2006).

Relieful a contribuit, pe de o parte, la formarea resurselor de ape termale prin fragmentarea fundamentului în tablă de șah și prin dispunerea sa la suprafață sub formă de horsturi și grabene, acestea din urmă fiind locul apariției apelor termale și minerale la suprafață, prin izvoare, la care s-au adăugat, apoi, forajele. Pe de altă parte, prin caracteristicile sale morfometrice favorabile care nu s-au modificat la scara timpului istoric, relieful a permis dezvoltarea inițială a câtorva nuclee balneoclimaterice, între acestea se remarcă și Băile 1 Mai.

Câmpia Miersigului, parte integrată a Câmpiei de Vest, tipic piemontană, este alcătuită din pietrișuri și nisipuri acoperite cu luturi acumulate de râuri. Extremitatea nord estică a câmpiei în care se regăsesc cele două stațiuni, predomină un relief cu terenuri netede, în pante ușoare (glacisuri), dispuse în trepte. Acestea trec pe nesimțite în poduri de terase către nord și nord – est. Băile 1 Mai sunt dispuse ca într-un amfiteatru adăpostit, cu deschiderea spre nord-est, prin Valea Peța (Munteanu, L. și colab. 1987).

Fig.3 Relieful comunei Sânmartin

Sursa: DEM România, cu modificări aduse în ArcGis Desktop

Spre vest se ridică Dealul Apateului, pornit cu înclinări ușoare din Câmpia Crișului. La sud, Dealul Cordăului nu depășește nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidișelului, de-a lungul căreia șerpuiește Drumul Național 76, care străbate Dealurile Vestice, Depresiunea Beiușului, Munții Codru-Moma, îndreptându-se spre Deva. Marginea de est a acestei micro-depresiuni este străjuită de Dealul Șomleu – ultimul pinten calcaros al munților Pădurea Craiului, iar la nord, culmile ce adăpostesc satul Rontău, încheie seria dealurilor limitrofe.

Cea mai remarcabilă formă de relief este Dealul Șomleu aflat la sud-est de stațiunea Băile 1 Mai. Acesta fiind format din calcare care au rezistat mai bine fenomenului eroziunii a rămas cel mai înalt din regiune, având 346 m. El prezintă un relief carstic care a conservat unele depozite fosilifere de mamifere din timpul pleistocenului (L. Munteanu și colab. 1987). Adâncurile dealului Șomleu ascund un tenebros și veritabil monument al naturii numit impropriu de localnici "Craterul de la Betfia". Avenul are o adâncime de 86 metri, în trepte. Verticală puțului de la suprafață măsoară 54 de metri, fapt care face din obiectivul turistic o temerară provocare pentru cei pasionați de alpinism

Tot pe dealul Șomleu, se afla Rezervația paleontologică Betfia. Aici s-au descoperit fosile din pleistocen, printre care și un mamut care poate fi văzut în secția de științe ale naturii din cadrul Muzeului Țării Crisurilor.

Fig. 4 Avenul Craterul de la Betfia

Din acest subcapitol, reiese faptul că, relieful și mai exact morfogeneza locală a favorizat apariția resursei primare a stățiunii Băile 1 Mai și anume apele termominerale. Din punct de vedere al potențialului morfo-turistic, Băile 1 Mai este privilegiată comparativ cu Băile Felix prin prezența Dealului Șomleu care dispune de elemente caracteristice reliefului carstic și care conferă o diversitate peisagistică în zonă. Această resursă este însă insuficient exploatată.

2.1.2. Potențialul turistic climatic

Clima și componentele sale, este influențată de mai mulți factori, dintre care amintim: poziția geografică, relieful, învelișul vegetal, în special vegetația forestieră; clima la rândul său, acționează asupra organismului uman. De factorii climatici, cu impact bioclimatic (temperatură, precipitații, vânturi, durata de strălucire a soarelui, compoziția atmosferică radiația solară) depinde pretabilitatea unei regiuni sau unei stațiuni turistice la cură, activități de recreere sau a modului de tratare sau prevenire a unor afecțiuni prin aero sau helio-patie (Ciangă, 2006).

Climatul întâlnit pe teritoriul Stațiunii Băile 1 Mai este cel caracteristic zonei nord-vestice a țării și anume temperat-continental cu nuanțe oceanice, mai exact se încadrează în tipul de climat panonic, caracterizat prin întâlnirea mai multor influențe: mediteraneană, baltică și continentală. Temperatura medie anuala este de 10 – 11° Celsius.

Temperatura media lunară are un mers anual normal, ascendent începând cu luna ianuarie când înregistrează cea mai mică medie termică lunară, până în luna iunie, lună care marchează valoarea maximă a temperaturii medii lunare, după care mersul temperaturii este unul descendent până la sfârșitul anului. Modificarea valorilor medii ale temperaturii aerului de la o lună la alta se face lent în lunile de vara și în cele de iarnă, contraste termice mai evidente înregistrând lunile din anotimpurile de tranziție (Munteanu și colab. 1987, p.7).

Lipsa unei stații meteorologice în localitate care ar facilita determinarea condițiilor climatice la un moment dat, obligă specialiștii să consulte informațiile obținute la stația meteo din Oradea. Valorile obținute aici pot fi generalizate și pentru Băile 1 Mai, deoarece condițiile fizico-geografice din cele două zone sunt foarte omogene.

Tabelul.1. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului, 1961 – 2003, în Oradea Sursa: Dumiter, 2003

Fig.5 Valorile medii ale temperaturii aerului, 1961 – 2003, in Oradea

Sursa datelor: Dumiter, 2003

O particularitate a Stațiunii Băile 1 Mai, dar și a Felixului față de Oradea este dată de faptul că verile sunt lipsite de călduri excesive în stațiuni și datorită influenței exercitate de pădurile din jurul lor. Iernile blânde și verile fără excese de căldură condiționează o amplitudine medie anuală de 22-23șC, valoare moderată în comparație cu alte zone ale țării.

Trebuie menționat și faptul că pădurile în opoziție cu zonele cultivate (pășuni – fânețe), reduc simțitor amplitudinile diurne din timpul verii, măresc ziua umiditatea relativă cu circa 20 %, iar pe timpul nopții cu circa 50 % și filtrează viteza curenților de aer.

Dintre toate particularitățile suprafeței acvifere, active, relieful are cel mai mare rol, deoarece el generează cele mai importante modificări al climei. În zona stațiunilor, relieful este reprezentat de terase, glacisuri și dealuri fragmentate de văi. Dealurile și terasele din jur protejează stațiunile de vânturi (Munteanu și colab. 1987, p. 9).

Un rol important în formarea microclimatului stațiunii pe timpul iernii, îl au bazinele de înot ale ștrandurilor. Astfel apele termale prezente în bazine modifică temperatura generală a stațiunii, acest fapt face ca în stațiunea Băile Felix să se înregistreze o temperatură a aerului mai ridicată ca și în municipiul Oradea.

Un alt factor care influențează clima este circulația generală a atmosferei. În cadrul acestui fenomen are loc transportul maselor de aer dintr-un loc în altul. Aceste mase de aer calde sau reci pătrund în zona stațiunii în funcție de înălțimea reliefului înconjurător (Dumiter, 2003). Astfel în stațiunea Băile Felix vor pătrunde în primul rând masele de aer vestice și nord vestice, mase de aer continentalizate într-o oarecare măsură și mai puțin mase de aer estice, barate în mare măsură de lanțul muntos carpatic. Se realizează astfel ierni mai blânde și veri mai răcoroase și se exclud iernile geroase și căldurile excesive prezente în estul țării.

Cu caracter specific acestei zone, menționăm precipitațiile atmosferice. Stațiunea este adăpostită de prezența Munților Apuseni în partea de est. În ceea ce privește partea de vest, nimic nu oprește din punct de vedere orografic circulația maselor de aer, poate doar prezența unui relief puțin mai deluros ceea ce obligă masele de aer să se ridice pe verticală, creând o pluviozitate mai ridicată, ce se răsfrânge și asupra spațiului ocupat de Băile 1 Mai.

Tabelul 2. Canitatea medie de precipitaii lunară în Oradea 1961-2003 Sursa: Dumiter, 2003

Fig.6 Evoluția cantității medii de precipitații lunară (1961 – 2003)

sursa datelor: Dumiter, 2003

Din graficul de mai sus, se poate observa cu ușurință că lunile cu cele mai abundente precipitații sunt lunile iunie și iulie, iar luna cu precipitațiile cele mai scăzute este luna februarie.

Lunile în care precipitațiile se prezintă sub formă de ninsoare la Oradea sunt lunile de iarnă, decembrie – februarie, durata stratului de zăpadă fiind în medie de 41,8 zile pe an. Datorită faptului că stațiunile Băile 1 Mai și Băile Felix sunt situate pe o pungă de apă termală (acest lucru creând un microclimat specific), grosimea stratului de zăpadă, aici, depășește rareori 15 cm, iar durata lui este mică.

Din informațiile prezentate la subcapitolul climă, rezultă calitatea curativă a climatului. Aceste condiții climatice sunt absolut necesare pentru tratarea unor boli pentru care sunt trimiși aici un număr impresionant de persoane pe parcursul unui an.

2.1.3. Potențialul turistic hidrografic și balnear

Componenta hidrografică are un rol important în stimularea și dezvoltarea activităților turistice, impunându-se din acest punct de vedere prin toate formele de stocare ale apei fie subterane sau de suprafață.

Resursele hidrominerale reprezentate de ape subterane, minerale și termale, reprezintă componenta hidrică ce a fost pentru prima dată valorificată în scopuri balneare și care a determinat încă de acum aproape două milenii, amenajări comparative cu cele realizate în perioada modernă (Ciangă, 2006).

Hidrografia zonei Băilor 1 Mai se împarte în două mari categorii reprezentate de apele de suprafață și apele subterane.

Bazinul râului Peța este un participant important la formarea rețelei hidrografice, aceasta având originea în zona de ascensiune a apelor termale care alcătuiesc lacul termal “Ochiul Țiganilor” și care este situat în amonte de stațiunea Băile 1 Mai. Acest lac are ca afluent din partea stângă Pârâul Țiganilor, în zona Lacului Albastru primește Pârâul Popii iar în localitatea Sânmartin primește în stânga Pârâul Hidișel în aval de Băile Felix. Datorită alimentării din izvoare naturale ascendente sau din foraje executate în regiune pentru alimentarea stațiunilor, Pârâul Peța și Pârâul Hidișel au un regim de scurgere permanentă.

Acest fel de alimentare cu apă contribuie la conturarea unor particularități în zona semnalată astfel încât datorită prezenței permanente a apelor calde sunt imposibile declanșarea fenomenelor de iarnă, chimismul apelor termale este oarecum ridicat, albiile minore au un grad de rugozitate destul de ridicat care uneori, creează neajunsuri în special în aval de Sânmartin unde vegetația de apă se dezvoltă pe perioada de iarnă reducând secțiunea albiilor și viteza de scurgere a apelor.

Restul pâraielor din zona stațiunilor Băile Felix și 1 Mai au un caracter torențial astfel, primăvara când zăpada se topește de obicei au loc ploi de durată, la fel și în timpul anului când, precipitațiile sunt însemnate pâraiele au debite semnificative.

Având în vedere că este vorba de o stațiune balneoclimaterică, principala resursă turistică naturală a stațiunii Băile 1 Mai este dată de apa termală a cărei temperatură este 32°C. Ea este utilizată în tratarea unor afecțiuni reumatice și în cadrul ștrandurilor publice.

La Băile Felix și 1 Mai există un colector de ape termale în calcarele carstificate de vârstă Cretacic inferior, alimentat secundar, prin ascensiunea de falii adânci, din zăcământul primar, existent în calcarele triasice.

Unii cercetători susțin că apele de aici sunt de origine vadoasă, descendente în lungul faliei vestice, dilatate în urma încălzirii și devenind apoi ascendente. Așadar, ele provin din infiltrarea apelor meteorice, în rocile carbonatate triasice și cretacice, prin carstul de zi din Munții Pădurea Craiului, apele urmărind coborârea în trepte către Depresiunea Panonică, încălzindu-se în cursul acestei descendențe. Migrarea censională a apelor încălzite se realizează în lungul faliilor sau prin zone permeabile, ajungând în colectorul cretacic din zona Băile Felix-1 Mai (Munteanu și colab. 1987, p. 19).

De știut este faptul că o apa termală rezultă în urma unui proces de termalizare la nivelul diferitelor zone din scoarța terestră. Calitatea de termalitate a acestor ape se datorează căldurii proprii a Pământului. Această căldura s-a produs prin dezintegrarea a unor substanțe radioactive de sub pământ și prin degajarea de căldura în urma unor procese chimice din scoarța terestră.

De asemenea apele meteorice degajate în urma post vulcanismului din neogen, prin infiltrare în subteran cu CO2, pot provoca mineralizarea apei cu care intră în contact.

Izvoarele calde au temperatura mai ridicată decât cea a mediului înconjurător în tot timpul anului. Apa acestor izvoare poate proveni din ape vădoase sau ape juvenile (magmatice). Ele pot fi clasificate în (M. Vlaicu, note de curs):

– Hipotermale, cu temperaturi între 20° – 35°C (Tușnad, Moneasa)

– Izotermale, cu temperaturi aproximative de 26° – 37° C (Vața de jos)

– Mezotermale, cu temperaturi între 38° – 45° C (Băile Felix, Băile 1 Mai)

– Hipertermale, cu temperaturi ce depășesc 45°C, acestea sunt de asemenea și radioactive (Băile Herculane și Băile Romane)

Revenind la stațiunea Băile 1 Mai, de-a lungul timpului s-au făcut cercetări în ceea ce privește factorii curativi, iar în diferite lucrări de specialitate s-a ajuns la concluzia că stațiunea are o vechime, în ceea ce privește calitățile terapeutice ale apelor. Aceste ape reprezintă de fapt principalii factori de terapie ai stațiunii, cu temperaturi cuprinse între 20-48 grade C, astfel având toate categoriile de apă termală, de la cea hipotermală și până la cea mezotermală și hipertermală. Debitele sunt apreciabile, cu o radioactivitate remarcabilă și cu un caracter de apă oligominerală, având concentrații reduse de săruri minerale.

La Băile 1 Mai, depozitele pliocene subțiri au permis apariția unor izvoare naturale situate în Valea Peța. Dintre acestea menționăm Ochiul Țiganului, Ochiul Mare, Ochiul Pompei și Izvorul Frederic.

În concluzie, potențialul hidrografic este foarte bine reprezentat atât prin apele cugătoare de suprafață, cât mai ales prin resursele apelor termale, care sunt de altfel și intens exploatate în scopuri curative și turistice.

2.1.4. Potențialul turistic biogeografic

Vegetația, reprezentată prin păduri, pajiști și alte componente, un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement (Turcu, Weisz, 2008).

Zona limitrofă a Băilor 1 Mai este acoperită în cea mai mare parte, cu perdea protectoare a unor păduri de stejar ce îmbracă pantele colinelor înconjurătoare, dând un aspect plăcut și atrăgător.

O atenție aparte solicită resursele turistice naturale, în special zonele declarate rezervații. Pe teritoriul comunei Sînmartin există două situri comunitare Natura 2000: ROSCI0008 Betfia (care se întinde pe Hideșelu de Sus, Oșorhei, Sînmartin) și ROSCI0098 Lacul Pețea (care se întinde în municipiul Oradea și comuna Sânmartin).

Situl comunitar Betfia este recunoscut pentru habitatul de Pajiști panonice pe loess. Avenul Betfia este un habitat ideal pentru anumite specii de lilieci (Liliac mare cu potcoavă, Liliacul cu urechi mari), dar și pentru numeroase specii de amfibieni și reptile de interes național (Strategia de dezvoltare locală a comunei Sâmnartin, 2014).

Tonifiană și tămăduitoare, apa termală ocrotește și menține în viață de mii de ani, cea mai reprezentativă specie a florei locale: nufărul termal. Această floare trăiește în rezervația naturală "Pârâul Peța", situat la poalele Dealului Somleu, care are o temperatură de 25-30 °C, apele sale sunt un mediu optim pentru Nymphaea Lotus Thermalis.

Asupra originii acestei specii de lotus din Lacul Peța s-au purtat numeroase discuții. Nufărul termal a găsit condiții prielnice în apa caldă și nămolul lacului, fiind o specie relictă ce a supraviețuit din perioada terțiară datorită microclimei create de apa termală. Lotusul termal a fost însoțit în decursul erelor geologice de o specie de melc, iar astazi este declarat monument al naturii. Deși are similitudini cu Nufărul Alb, prezentă în Delta Dunării, Floarea de Lotus de la 1 Mai, denumită de localnici și „floare de tău”, „nufăr”, sau „drețe”, pin procesul ei biologic, are ca rudă mult mai apropiată lotusul de la gurile Nilului, o plantă specific tropicală (Gh. Florescu și colab. 1966).

Tot în Lacul Peța printre nuferii, poate fi vazută roșioara lui Racoviță, o subspecie endemică de pește, care s-a adaptat la temperaturi de 30 – 34 °C.

Fig. 7 Roșioara lui Racoviță, Melcul Termal și Nymphaea Lotus Thermalis

Sursa: http://www.i-tour.ro/baile-felix-si-baile-1-mai/

http://www.infoapollonia.ro/mediu/pestele-rosioara-termala-si-melcul-termal-crescuti-in-captivitate/

https://aliantapentruconservareabiodiversitatii.files.wordpress.com/2014/07/018.jpg

Resursa biogeografică din Băile 1 Mai, are un puternic caracter de unicitate, dat de flora și fauna specifică apelor termale, dezvoltate doar în acest areal. Din nefericire rezervația naturală a suferit modificari drastice în un ultimul secol, datorită intervențiilor antropice. Gospodăriile învecinate, pașunatul, adăpatul precum și introducerea în Peța a unor plante exotice, au perturbat echilibrul biologic al florei din lacul termal Pețea.

2.2. Potențialul turistic antropic

Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat, treptat, în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinței omului modern de a se cunoaște pe sine prin cunoașterea celor mai reprezentative realizări ale umanității, sau cele ale unor comunități, din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuiesc un potențial valorificabil turistic în mod diferențiat, ca intensitate sau modalitate și ține de civilizația materială, de cultură realizate în mod treptat în condiții social-istorice diferite, toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societății (Ciangă, 2006).

Chiar dacă punctul forte al zonei sunt obiectivele naturale, turismul din aceste stațiuni bazându-se pe rezervele de apă termală și pe un turism curativ, totuși nu lipsesc nici obiectivele turistice de natură antropică. În cadrul obiectivelor antropice se remarcă cele trei edificii religioase, 1 biserică ortodoxă în satele Haieu, o biserică greco-catolică și una romano-catolică situată în centrul Stațiunii Băile 1 Mai.

Biserica Ortodoxă din Haieu, a fost construită în anul 1856, distrusă parțial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și renovată în întregime în anul 1982, perioadă în care fost și pictată interior pentru prima dată. Biserica se află în stare perfectă de conservare.

"Biserica Greco Catolica Haieu – Băile 1 Mai" este o biserica nouă, locul unde este construita a fost sfințit de către Episcopul greco – catolic de Oradea, Virgil Bercea in anul 1999. Biserica a fost construită în cinstea vizitei istorice a preasfinției sale "Papa Ioan Paul al II-lea" si cu sprijinul financiar al postului de televiziune din Italia "TELEPACE" din Verona.

În zonă pot fi vizitate de asemenea Biserica Romano – Catolică din Haieu, ridicată în sec al IX – lea, Capela din Haieu cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, de formă pătrată, fără turn, datând din secolul al XIV-lea, cu modificări din 1857 și restaurată în 1977, cu elemente gotice și romanice și castelul din Sînmartin care datează din secolul XVIII.

Fig.8 Localizarea edificilor religioase din Băile 1 Mai

Sursa fotografiilor: http://mw2.google.com/mw-panoramio/photos/medium/108142558.jpg

http://static.panoramio.com/photos/large/108142556.jpg

https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2016/04/capela-de-la-haieu-20110503105807.jpg?w=406&h=372&crop=1

Valoarea turistică este amplificată de apartenența stațiunii la „sistemul turistic Oradea – Băile Felix – Băile 1 Mai”, cu caracter baleanr, datorat de prezența apelor termale. Astfel resurselor locale se adaugă vecinătatea la doar 1 km a stațiunii Băile Felix și potențialul cultural bogat și diversificat al municipiului Oradea, situat la 7 km. (Ilieș coord., 2014, p. 242-243)

CAPITOLUL III.

BAZA MATERIALĂ A STAȚIUNII

Avantajele naturale ale localizării spațiale ale stațiunii balneare Băile 1 Mai nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor, ci a fost necesară dezvoltarea unei infrastructuri eficiente. Infrastructura din stațiunea studiată este de două tipuri și anume infrastructură turistică specifică și infrastructură turistică auxiliară. Infrastructura turistica specifică constă în baza de cazare a stațiunii.

Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, balneare, de agrement, alimentație, transport și comunicații, destinate satisfacerii cererii turistice. Aceasta este cea care permite „fixarea la obiectiv” a turiștilor care într-un interval de timp prestabilit, dar limitat, valorifică, prin intermediul bazei materiale, componente ale potențialului turistic natural sau antropic (Ciangă, 2006).

Fig.9 Baza materială specifică turismului și rolul acesteia

sursa : Snack, 1994, prelucrat de Turcu, Weisz, 2008

3.1. Infrastructura turistică de cazare

Baza de cazare reprezintă elementul esențial al bazei materiale de care este dependentă desfășurarea activității turistice. Formele de cazare au evoluat de la elementarele case de odihnă și tratament până la hotelurile, pensiunile, cabanele și campingurile de azi.

Capacitatea de cazare reprezintă elementul esențial al bazei activităților turistice. Există o continuă corelație între mărimea, structura și gruparea bazei materiale de cazare cu intensitatea și canalizarea fluxurilor turistice sau cu apariția de noi forme de practicare a turismului, toate grefate pe un fond turistic complex (Ciangă, 2006).

Stănciulescu, G. (2009, p.387) susține că: „prin capacitatea de cazare se înțeleg acele dotări de bază materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul de confort oferit pe perioada unui an în care sunt solicitate.”

Totodată capacitățile de cazare „cuprind totalitatea formelor de cazare care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire (înnoptare, îndeplinind, după caza și alte funcții caracteristice odihnei în domiciliul temporar (alimentație, agrement, igienă, etc.) ” (Stănciulescu, Mincu, 2009, p. 387).

Primele unități de cazare construite în mod special cu această destinație au fost hotelurile. La sfârșitul secolului XIX-lea, în Băile 1 Mai existau 3 hoteluri, (hotelul Ladislau cu 46 de locuri, hotelul America cu 40 de camere și hotelul Popular) care dispunea fiecare de bazine pentru băi și tratamente, băi cu nămol, băi cu abur și vestiare.

Tabelul 3. Evoluția numărului de locuri de cazare în perioada 1900 – 2010 în stațiunea Băile 1 Mai, excluzând locurile de cazare oferite de particulari. (Sursa: Direcțiunea Stațiunii Băile 1 Mai)

Fig. 10 Evoluția numărului de locuri din stațiunea balneară Băile 1 Mai

Stațiunea a cunoscut o dezvoltare impresionantă cu precădere în perioada regimului comunist, când administrarea acesteia a trecut în proprietate statului, iar numărul locurilor din unitățile de cazare a crescut simțitor. Până în 1990 principala formă de bază de cazare era hotelul, secondat de casele particulare care ofereau găzduire. După căderea regimului, s-au dezvoltat într-un ritm foarte alert pensiunile, locurile din aceste unități de cazare ajungând să însumeze, în 2010 peste 50% din capacitatea totală a stațiunii.

Fig.11 Numărul și capacitatea unităților de cazare în funcție de tipul acestora

Surse: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

În ceea ce privește numărul unităților de cazare, raportat la capacitatea acestora în funcție de tipul lor, se poate constata că cele mai numeroase sunt pensiunile, având și cea mai mare capacitate de cazare, urmate de camerele de cazare oferite de Persoane Fizice Autorizate sau particulari, în special în Haieu. Hotelurile, chiar dacă sunt doar 3 la număr, asigura 37% din capacitatea de cazare a întregii stațiuni.

Fig.12 Numărul și capacitatea unităților de cazare în funcție de tipul acestora

Surse: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

3.1.1. Hotelurile

Hotelurile constituie principala formă de cazare care s-a impus în ultimele patru decenii. Ele se caracterizează printr-o mare putere de adaptare, oferind confort superior față de toate celelalte categorii de unități de cazare. Gradul de înzestrare cu unități hoteliere este adeseori corelat cu nivelul de dezvoltare social-economică a unui anumit areal fie că este vorba de nivel național, regional sau local (oraș, sau stațiune turistică). Ca urmarea, hotelul este o reflectarea fidelă a turismului, fiind forma de cazare cea mai solicitată de către turistii internaționali, mai ales cele cu confort mediu și ridicat (Ciangă, 2006).

La începutul secolului XX, în Stațiunea Băile 1 Mai, funcționau trei hoteluri (Hotel America, Hotel Central și Hotel Popular) care însumau un număr de 126 de camere respectiv 300 locuri de cazare. În anul 1936 la acestea s-a mai adaugat Hotelul Dacia, care a contribuit la creșterea numărului cu 120 locuri, respectiv 24 %.

Odată cu trecerea timpului aceste baze de cazare au devenit improprii, fapt care a dus la scoaterea lor din funcțiune. Mai târziu, în anul 1964 a fost construit de către UNCAP, Hotelul Ceres, care pentru o lungă perioadă de timp a fost singura unitate de cazare de acest tip din stațiune.

În anul 2006 intră în funcțiune Hotelul Perla, clasificat la trei stele, cu un număr de 130 locuri, ceea ce a dus la creșterea numărului locurilor de cazare la 594. Iar în 2009 se deschide Hotelul Aqua și acesta clasificat la trei stele.

Fig. 13 Evoluția numărului de locuri din hotelurile stațiunii balneare Băile 1 Mai

Sursa: Direcțiunea Stațiunii Băile 1 Mai

Cel mai mare hotel al stațiunii este Hotelul Ceres care are un număr de 230 de camere, însumând 460 de locuri de cazare. Acesta este urmat de Hotel Perla, cu 56 de camere și 120 de locuri de cazare, cel mai mic fiind Hotelul Aqua cu 24 de camere și 48 de locuri de cazare. Numărul locurilor de cazare ale celor 3 unități hoteliere reprezentând 36% din totalul capacității stațiunii.

Din punct de vedere al clasificării, cele trei hoteluri sunt de trei stele, oferind o gamă variată de servicii și camere dotate conform clasificării. Toate cele 3 hoteluri pun la dispoziția turiștilor servicii de welness, spa, saline artificiale, Hotel Ceres având în plus și o bază de tratament și recuperare.

Fig.14 Numărul de camere și capacitatea de cazare a unităților hoteliere din Băile 1 Mai

Sursa datelor: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

A. Hotelul Ceres

Hotelul este situat în centrul stațiunii Băile 1 Mai, dispune de 460 locuri de cazare în 230 de camere cu 2 paturi sau 1 pat matrimonial și 2 garsoniere. Toate camerele au băi proprii, televizor și cablu TV. Mâncarea este servită de către personal calificat în regim de cantină în sala de mese cu 250 locuri. La parterul hotelului, turiștii beneficiază de o bază de tratament modernă, cu aparatură de ultimă generație și personal calificat pentru toate procedurile. Pentru cei interesați în perioada caldă hotelul dispune de o piscina în aer liber cu apă termală naturală.

B. Hotel Perla

Complexul Hotelier Wellness & Spa Perla, hotel și restaurant de 3*** stele în stațiunea Băile 1 Mai, își așteaptă cu ospitalitate clienții în 56 de spații de cazare (Double Twin, Double Matrimoniale și Apartamente), complet echipate și utilate. Complexul oferă toate facilitățile unei locații liniștite și extrem de primitoare.

C. Hotel Aqua

Hotelul de trei stele Aqua, este situat în centru stațiunii Băile 1 Mai având o capacitate de 48 de locuri de cazare în regim Single, Double sau Apartament. Dintre facilitățile oferite se numără centru SPA, piscină, restaurant, sală de conferințe, coordonatori în organizarea de evenimente și facilități pentru persoanele cu dizabilități.

Fig.15 Localizarea bazelor hoteliere din statiunea Băile 1 Mai

Surse poze: https://www.eximtur.ro/Images/large/HOTEL-PERLA-1-MAuuI-843_843.jpg http://s10.postimg.org/jp4f2mtmh/1297856981.jpg

http://m.cazarebailefelix.ro/img_cache/h85_11.jpg

3.1.2. Pensiunile turistice

După 1990 în contextul liberalizării și adeseori legiferării inițiativelor particulare, au apărut alte câteva categorii de structuri de cazare turistice de mai mici dimenisiuni, dispersate pe spații întinse, atât în cadrul așezărilor dar și al unităților naturale. Cel mai remarcabil fenomen prin proliferare si extensiune spațială este cel legat de pensiunile turistice (Ciangă, 2006).

Pensiunile sunt, în general fie case de dimensiuni mari, transformate în case de oaspeți fie structuri construite special cu acest scop, care oferă servicii de cazare și uneori și masă. În funcție de localizarea acestora și de modul de clasificare se poate face distincția între pensiunile turistice urbane și cele rurale. Ambele forme au o capapcitate de până în 20 de camere, diferența majoră între cele două tipuri constă în modalitatea de exprimare a categoriei de confort, pensiunile urbane fiind clasificate pe stele, iar cele rurale pe margarete (Munteanu, Ciangă, 2011).

Pensiunea este o unitate de cazare care s-a dezvoltat cu precădere după anul 1990 în stațiunea balneară Băile 1 Mai, fiind în prezent cea mai importantă unitate turistică furnizoare de locuri de cazare.

În ceea ce privește evoluția locurilor de cazare din aceste structuri, trendul este ascendent începând cu anul 2000, când se înregistrau 138 de locuri de cazare în pensiunile turistice, până în 2015, când numărul acestora a ajuns la 794, care reprezintă 47 % din numărul total al locurilor de cazare din stațiunea Băile 1 Mai

Fig. 1 6 Evoluția numărului de locuri de cazare din pensiunile turistice din stațiunea Băile 1 Mai

Sursa datelor: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

Conform listei unităților de structuri clasificate, disponibilă pe site-ul Autorității Naționale pentru Turism și a constatărilor făcute în teren, în continuare vom prezenta lista principalelor pensiuni din Băile 1 Mai, capacitatea de cazare a acestora, precum și nivelul de clasificare.

Tabelul 4. Lista pensiunilor din stațiunea Băile 1 Mai

Sursa datelor: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

În ceea ce privește capacitatea locurilor de cazare din pensiunile turistice din 1 Mai, majoritatea acestora au 10 camere și 20 de locuri de cazare, cea mai mare pensiune fiind Pensiunea Mădălina, cu 26 de camere și 52 de locuri de cazare, la polul opus fiind Pensiunea Mihalea cu 3 locuri, Pensiunea Luna cu 6 locuri și Pensiunea Sanda cu 7 locuri.

Din punct de vedere al clasificării respectiv a gradului de confort și servicii oferite de pensiunile turistice din stațiune, se poate observa că cele mai multe pensiuni sunt clasificate cu trei margarete (17) și trei stele (10), urmate de cele cu două margarete (6), existând de asemenea câte două pensiuni cu patru margarete, două stele, o stea și trei neclasificate.

Fig. 17. Capacitatea de cazare a pensiunilor în funcție de nivelul de clasificare.

Sursa datelor: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

Fig.18 Clasificarea numărului de locuri în pensiuni, în funcție de clasificarea acestora

Sursa datelor: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

Astfel, peste 50% din locurile de cazare în pensiuni sunt clasate la trei margarete, 20 % sunt de trei stele, 10% de două margarete, urmate de cele de două stele (7%), patru margarete (6%), neclasificate (3%) și o stea (1%).

Majoritatea pensiunilor sunt dotate cu televizor color, cablu TV, telefon cu acces direct la liniile internaționale, internet wireless, băi proprii cu duș și uscător de păr, climatizare, restaurante.  Unele pensiuni sunt dotate și cu piscină proprie, altele oferă cupoane la centrele marilor hoteluri din stațiune sau din Băile Felix.

De asemenea pensiunile dispun de posibilitatea amenajării unor săli de conferințe care sunt dotate cu: retroproiector, instalație de sonorizare, ecran de proiecție, etc. și pot fi adaptate diverselor tipuri de evenimente: conferințe, training-uri, work-shop-uri, expuneri. Tot în cadrul pensiunilor din Băile 1 Mai se găsesc spații destinate agrementului: sauna, jacuzzi, grădina-terasă.

Fig.19 Localizarea pensiunilor din stațiunea balneară Băile 1 Mai și Haieu.

Sursa: ArcGis Online prelucrat

3.1.3. Vile

Vilele sunt case de odină sau tratament și reprezintă o categorie tradițională de unitate de cazare, amplasată în stațiuni balneoclimaterice și climaterice montane. Destinația acestora este de tratament, odihnă și agrement, iar rolul este exclusiv de cazare, având capacitatea de primire de până la câteva zeci de locuri și un grad de confort redus sau mediu și de cele mai multe ori, fără prezența grupurilor sanitare în camere.

Această categorie de cazare este cea mai veche și cu tradiție în turismul românesc, ajungând în perioada interbelică la maximum de extensiune și satisfăcând în acea perioadă exigențele de confort. Astăzi vila este încă o componentă de bază în cadrul capacității de cazare a unor stațiuni, dar din cauza slabei solicitări din ultimele decenii, acestea au devenit destinații din ce în ce mai puțin solicitate, reprezentând un exemplu tipic de neadaptare la noile exigențe ale turismului, ieșind aproape în totalitate din circuitul turistic (Ciangă, 2006 ).

În Băile 1 Mai sunt cunoscute patru vile și anume: Vila Regent, Vila Iulia, Vila Elim, Vila Aston. Acestea au un nivel de clasificare de 2 sau 3 stele și o capacitate totală de 98 de locuri de cazare, cifră care reprezintă 5.1% din capacittea totală a stațiunii. Cea mai mare villă este Vila Regent care dispune de 15 camere și 40 de locuri de cazare, urmată de Iulia cu 8 camere și 24 locuri de cazare.

Fig.20 Vilele din stațiunea Băile 1 Mai, numărul de camere, capacitatea de cazare și nivelul de clasificare

Sursa datelor: Lista Unităților de turism clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

Fig. 21 Localizarea vilelor din stațiunea balneară Băile 1 Mai

Surse fotografii : http://www.bailefelix.ro/UpFiles//Photos/86.jpg , http://www.travelro.ro/images/baile-1-mai/hotel-pensiunea-vila-regent-baile-1-mai-8.jpg , http://www.turismbaile1mai.com/images/ninap1.JPG , http://www.infotourism.info/files/szallashely/normal_20121018114529-vila-elim-baile_1_mai-7vd5zmkcbi2g.jpg ,

Condițiile de cazare din vilele din Băile 1 Mai sunt asemănătoare cu cele oferite de pensiunile existente aici. Astfel la aceste unități de cazare turiștii pot beneficia de camere cu 2 sau 3 locuri, acces la bucătărie sau sală de mese, băi cu duș la fiecare cameră, televizor, acces la internet și parcare. Vila Regent, dispune și de un restaurant cu o capacitate de 40 de locuri.

3.1.4. Campingurile

Campingurile sau popasurile turistice se încadrează în categoria formelor de cazare apărute și dezvoltate ca urmare a extinderii turismului cu automobilul, având un puternic sistem de funcționare sezonier.

Acest tip de unitate de primire este formată dintr-un complex de construcții ușoare, reprezentat de căsuțe cu două sau patru locuri, dispersate într-un areal perimetral, închis și suprafețe pentru posibilitatea instalării corturilor puse la dispoziție de camping sau cele ale turiștilor (Ciangă, 2006).

Fig. 22. Localizarea campingurilor din stațiunea balneară Băile 1 Mai

Sursa: Argis Online prelucrat

În stațiunea Băile 1 Mai cazarea în campinguri s-a dezvoltat din anul 1980 când s-a construit un complex de căsuțe, unul din lemn cu o capacitate de 72 locuri și altul din piatră cu o capacitate de 20 locuri. În prezent Stațiunea Băile 1 Mai are cinci campinguri (Camping Ami, Camping Ștefan, Camping Pop, Camping Venus și Camping Ștrandul Cu Valuri) care însumează o capacitate de aproximativ 160 de locuri de cazare.

Pe lângă formele de cazare mai sus analizate în perioada estivală cazarea se face și la persoanele particulare, fizice din imediata apropiere, din Haieu și Betfia, la prețuri mult mai rezonabile.

În urma cercetării platformelor online de profil, dar și în teren, au fost indentificate aproximativ 13 case particulare care oferă cazare însumând o capacitte de 134 de locuri, însă în sezonlu estival aproape toți proprietarii de case din regiune găzduiesc turiști.

În concluzie din analiza infrastructuri turistice de cazare a stațiunii se remarcă rolul și importanța hotelurilor de-a lungul timpului în stațiunea Băile 1 Mai. După anii ani 2000 ca urmare a creșterii numerice a pensiunilor turistice, proprietate privată, rolul hotelurilor în primirea turiștilor a fost depășit de către acestea. În ceea ce privește campingurile și vilele ele au avut o evoluție relativ constantă.

Fig. 23 Localizarea bazelor de cazare din stațiunea balneară Băile 1 Mai

Sursa: ArcGis Online prelucrat

3.2. Baza de alimentație publică

Serviciile de alimentație se înscriu de asemenea, în categoria prestațiilor de bază și au ca destinație satisfacerea trebuințelor de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Ele se dezvoltă în relație cu serviciile de cazare sau independent de acestea. În realizarea efectivă a acestor servicii trebuie avută în vedere adaptarea lor fiecărui moment al călătoriei, specificului formelor de turism și particularităților segmentelor de turiști (Munteanu, Cinteza, 2001).

Baza de alimentație publică din Băile 1 Mai cuprinde un număr de 18 restaurante, majoritatea aparținând de unitățile de cazare din stațiune. Ele dispun de un număr total de 1940 de locuri..

Fig.24. Baza de alimentație publică

Sursa datelor: : Lista structurilor de alimentație clasificate – http://turism.gov.ro/informatii-publice/ , http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html , prelucrarea datelor prelevate în teren

Totalul unităților de alimentație publică din cadrul unităților hoteliere, însumează 700 de locuri, iar în ceea ce privește pensiunile, 30% dintre acestea dispun de restaurante, care au o capacitate de 1080 de locuri. La categoria vilelor, Vila Regent este singura care are restaurant cu o capacitate de 40 de locuri.

Cele mai multe din restaurantele din cadrul pensiunilor au fost dezvoltate pentru a servi de săli de evenimente, capacitatea acestora fiind mult mai are decât capacitatea de cazare a unităților de care fac parte. Restul pensiunilor și vilelor oferă turiștilor acces la bucătării complet mobilate și utilate.

Fig.25 Localizarea Unităților de alimentație publică în Băile 1 Mai

Sursa: Argis Online prelucrat

3.3. Dotările pentru agrement

Serviciile de agrement sunt acceptate ca prestații de bază numai de către o parte a specialiștilor, fiind concepute să îmbunătățească timpul de vacanță. Acestea sunt alcătuite dintr-o paletă largă de activități având caracter distractiv – recreativ (Munteanu, Cinteza, 2001).

Această componentă contribuie la diversificarea profilului funcțional al tuturor amenajărilor turistice, crescându-le astfel puterea de atracție și implicit volumul activităților manifestat atât prin efecte sociale, cât și de natură economico-financiară (Ciangă, 2006).

Stațiunea Băile 1 Mai dispune de două ștranduri cu apă termală. Ștrandul Venus, cel mai mare din stațiune, dispune de 14 bazine dintre care un bazin olimpic, un bazin cu trambulină adânc de 4 metri, trambulina cea mai mare fiind de 5 metri și un bazin mare trapezoidal cu o adâncime crescândă de până la 2,5 metri. Mai sunt două bazine pentru copii și un aranjament deosebit de 8 bazine în formă de floare situate chiar la intrarea în ștrand. Aceste bazine au fiecare nivelul și temperatura apei diferite. În interiorul ștrandului sunt mai multe societăți comerciale care oferă o gamă largă de băuturi răcoritoare și mâncăruri specifice.

Fig.26 Ștrandul Venus din Băile 1 Mai

Sursa fotografii: http://www.turismbaile1mai.com/images/venusp9.JPG4.6

http://www.turismbaile1mai.com/images/venusp10.JPG

Ștrandul cu valuri este cel mai vechi ștrand de acest fel din România. Inginerii austrieci au construit motorul care și acum pornește la sunetul clopoțelului. Temperatura apei termale din acest ștrand este de 26° C. Acest ștrand este situat la liziera pădurii într-un loc cu foarte multă verdeață, dispunând de 600 de locuri de plajă, de două forme de cazare și de terase bine aprovizionate cu răcoritoare și mâncăruri.

Fig. 27 Ștrandul cu valuri din Băile 1 Mai

Sursa fotografii: http://www.romaniabestturism.ro/components/com_mtree/img/listings/m/228.jpg

http://www.turismguru.ro/galerie_stranduri/m-6-Strandul_cu_Valuri-1281354076.jpg

La ștrandurile publice din Băile 1 Mai, tot pentru agrement se adaugă piscinele private din cadrul unităților hoteliere. De astfel de piscine dispun toate unitățile de tip hotel și o parte din pensiuni, astfel, opt dintre acestea au piscină proprie (Pensiunea Adela, Pensiunea Allegria, Casa Porojan, Pensiunea Corina, Coroana Regală, Crisland, Empire și Pensiunea Lari). Restul pensiunilor, în funcție de contractele încheiate și înțelegerea dintre unități oferă vouchere, sau recomandă piscinele unităților hoteliere mari din Băile 1 Mai sau Băile Felix.

3.4. Infrastructura turistică auxiliară

Alături de serviciile de bază, serviciile suplimentare au menirea să sporească confortul vacanței, să stimuleze odihna activă, recreerea, fără a se substitui serviciilor de agrement. În general, ele au o pondere modestă în structura consumului turistic și un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezintă o sursă semnificativă în ceea ce privește creșterea sau scăderea încasărilor (Munteanu, Cinteza, 2001).

Infrastructura turistică auxiliară este reprezentată de căile rutiere, de cele feroviare și aeriene. Alături de celelalte componente ale bazei materiale, căile de comunicație contribuie la dezvoltarea stațiuni Băile 1 Mai. De asemenea, stațiunea beneficiază de o Farmacie “Remedio” și un sediu al Poștei Române.

Dotarea cu personal calificat a capacităților de cazare și alimentație publică, a bazelor de tratament și agrement este o cerintă de primă mărime.

Din punct de vedere al infrastructurii turistice, stațiunea Băile Felix este mult mai puternic dezvoltată decât stațiunea Băile 1 Mai. Număul locurilor de cazare și al unităților de alimentație publică este mult mai mare, iar în ceea ce privește dotările pentru agrement, în Băile Felix există o diversitate mai mare în acest sens, însă și prețuri mai ridicate. Din observațiile făcute în urma cercetării platformelor online și a situație din teren se poate concluziona că în ceea ce privește bazele de cazare și de alimentație publică, numărul acestora și serviciile oferite sunt suficiente comparativ cu dimensiunile și importanța stațiunii, însă partea de agrement necesită o atenție sporită în ceea ce privește dezvoltarea.

CAPITOLUL IV.

STRUCTURILE TURISTICE DE TRATAMENT ȘI CURĂ BALNEARĂ

4.1. Proprietățile curative ale apelor termale și a nămolului

La origine, cura balnear-termală nu avea scop turistic, fiind vorba de o terapie particulară sub control medical. Începând cu secolul XIX, „virtuțile” termale ale unor ape minerale au devenit un pretext pentru a călători, a vizita, devenind o modă turistică, care a transformat numeroase locații în stațiuni, în spații turistice specifice, răspândirea acestora fiind limitată de sursele de apă termală existente cu precădere în vestul țării.

Cele mai multe spații turistice de acest tip s-au conturat și dezvoltat în timp la Băile Herculane, Băile Felix, 1 Mai, Geoagiu, Moneasa, Vață de Jos, Lipova, etc. multe din ele fiind cunoscute pentru efectul binefăcător al apelor termale, încă de pe vremea ocupației romane (Cândea, Bran, 2001).

Cercetările hidrogeologice au pus în evidență, în partea de vest a României două arii (termo) minerale importante, respectiv arealul Oradea – Satu Mare și arealul Arad-Timișoara unde apele minerale sunt cunoscute și exploatate de multă vreme.

În zona Oradea – Satu Mare sunt cunoscute trei acvifere atermale și trei acvifere termale, reprezentate de un acvifer ponțian inferior, dezvoltat la adâncimi de cca 1000 m și de un acvifer cretacic și un acvifer triasic dezvoltate local în zona Băilor Felix – 1 Mai (între 100 – 500 m adâncime) și în zona orașului Oradea (la cca 3000 m adâncime) (Preda, Țenu, 1981), iar termalitatea trebuie atribuită treptei geotermice, precum și circulației profunde a apei. Cele două acvifere sunt interconectate hidrodinamic și fac parte dintr-un sistem hidrotermal amplu cu alimentare naturală în bazinul Aleșd-Borod și descărcare în zona izvoarelor termale din Băile 1 Mai (Marușca, Moț, 2013).

La contactul dintre Dealurile Vestice cu Câmpia de Vest, aliniamentul hidrotermal este marcat de zăcămintele care au determinat dezvoltarea în timp a unor stațiuni cunoscute, precum Băile Felix și 1 Mai sau a unor amenajări de importanță locală, mai mult cu caracter de agrement, cum sunt: Marghita, Bighiș, Zalnoc, Zăuani, Meseșeni, Tinca, Tășnad (Ciangă, 2006).

Analizele fizico-chimice complexe ale apelor minerale akatorene cât și a nămolului fosil din aceste stațiuni, studiile și cercetările întreprinse au făcut să se determine științific însușirile lor, iau în funcție de acestea să se poată aplica tratamentele balneo – terapeutice corespunzătoare (Florescu și colab. 1966).

Origine lor se consideră a fi zona hidrologică a Munților Apuseni, de mare profunzime, migrând spre suprafață fie ca izvoare naturale, cum este izvorul Ochiul Mare, sau ca foraje specializate și controlate. Structura rocilor din zonele pe care le străbate determină compoziția fizico-chimică a acestor ape.

Examinările repetate efectuate de-a lungul timpului au pus în evidență structura chimică a apelor detectând ioni de Ca, Mg, Na, K, Li, Si, Mn, Fe. De asemenea a fost detectată prezența radonului (Rn), gaz radioactiv natural ce rezultă din dezintegrarea radiului în apa termală (Fărcaș, 2015).

Tabelul 5. Compoziția chimică a apelor minerale de la Băile Felix și 1 Mai

Sursa datelor: Munteanu și colab., 1987

Sub raportul compoziției fizico-chimice, apele termale de la stațiunile Băile Felix și 1 Mai au o mineralizare totală foarte scăzută (sub un gram la mie) făcând parte din clasa apelor termale slab mineralizate (în privința bicarbonaților, sulfaților, calciului, magneziului, siliciului) fiind și slab radioactive. Radioactivitate apei de la aceste băi este de 0,39 milimicro – Curie la litru.

Nămolul terapeutic existent în zona stațiunilor se află sub forma unor zăcăminte de turbă ce s-au cantonat în lunca pâraielor Peța și Hidișel. Zăcământul de la 1 Mai, studiat și cunoscut mai bine, este delimitat la vest și nord vest de Valea Juriștei, la sud de drumul care duce din stațiune spre cantonul silvic. În aceste zăcăminte, nămolul are un grad avansat de humificare și este hidratat la limită (Munteanu și colab. 1987).

Tabelul 6. . Afecțiunile și posibilitățile de tratament din stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai

Sursa: Ghidul stațiunilor Balneare din România întocmit de Regio prin Programul Operațional Regional

Aria de acțiune a turismului balnear este foarte larg, acesta vizând (Turcu, 2008):

Curele profilactice care se adresează persoanelor sănătoase sau aparent sănătoase dar predispuse spre îmbolnăvire, datorită obiceiurilor de viață defectuoase a stresului, a alimentației și sedentarismului;

Curele terapeutice care tratează cu ajutorul factorilor naturali, o gamă variată de afecțiuni ale aparatului locomotor, respirator, digestiv, renal, hepato-biliar, cardiovascular, dermatologic, ginecologic și ale sistemului nervos;

Curele recuperatorii în cazul afecțiunilor precum artrita, arteroscleroza periferică, locomotor în caz de accidente și de natură reumatismală.

Apele geotermale din stațiunea Băile 1 Mai au indicații în profilaxie, terapie și reabilitare medicală. Se pot utiliza atât în cura externă cât și în cura internă.

Cura internă este recomandată să se efectueze la izvor. Cura externă se poate efectua în piscine, bazine, vane. Acesteia i se poate asocia hidrokinetoterapia, frecvent utilizată atât în terapie, recuperare cât și în profilaxia bolilor reumatismale. În Băile Felix și 1 Mai, hidrokinetoterapia în apa termominerală radonată este o procedură majoră, specifică și care întrebuințează factorul natural de cură existent (Fărcaș, 2015).

4.2. Structurile turistice de tratament și cură balneară

Turismul de sănătate poate fi definit ca un produs ce urmărește realizarea unei „stări de bine” a populației incluzând atât tratamente în special curele profilactice și recuperatorii cât și turismul de recreere și odihnă (Turcu, 2008).

Resursele balenare, privite ca un produs turistic, indică necesitatea existenței unor facilități și dotări specifice. Prin valențele sale, de tratament, de refacere și întreținere generală, de odihnă și relaxare, turismul balnear, în contextul tendințelor pieței turistice internaționale, se caracterizează prin dinamism, complexitate și actualitate (Stănicioiu și colab. 2013).

Până în prima jumătate a secolului trecut, principalul tip de organizare a componentei balneo – terapeutice în cadrul stațiunilor, era cel în care acestea constituiau unități de sine stătătoare de tipul pavilioanelor, cu un statut aparte și mai multe secții. După 1965 a avut succes o nouă modalitate de organizare a componentei balneare a stațiunilor, integrată funcțional și arhitectural hotelurilor.

Hotelurile balneare reprezintă o categorie distinctă datorită profilului activității lor și serviciilor oferite, astfel încât într-o incintă bine delimitată acestea oferă cazare, alimentație, tratament, agrement pe o perioadă mai lungă de zile. În ansamblul unităților hoteliere balneare se distinge baza de tratament în cadrul căreia sunt valorificate resurse naturale terapeutice sau există cabinete în cadrul cărora se pot oferi un număr variat de proceduri terapeutice medicale.

Pe toată durata tratamentelor sau curelor prescrise, curanții beneficiază de asistență medicală ceea ce face ca asistența și consultațiile medicale să reprezinte o formă specifică de servicii balneo – medicale.

Cea mai mare parte a stațiunilor importante, tradiționale și cu potențial hidro-termal valoros din România și din străinătate dispun de astfel de complexe hoteliere balneare, care funcționează după aceste principii. În România putem da ca exemple: Vatra Dornei, Sângeorz Băi, Sovata, Băile Tușnad, Covasna, Călimănești – Căciulata, Băile Herculane, Geoagiu Băi, Felix, Băile 1 Mai, dar și complexele hoteliere din zona litoralului.

Spitalul de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Copii din Băile 1 Mai

Spitalul de Recuperare Copii din Băile 1 Mai, de altfel fostul Sanatoriu pentru Copii din Băile 1 Mai, a devenit începând cu anul 1992 secție a Spitalului Clinic de Recuperare Medicală din stațiunea balneoclimaterică Băile Felix. Acesta a fost înființat în 1988 la inițiativa autorităților locale, în colaborare cu Institutul Național de Medicină Fizică și Balneoclimatologie și recuperare Medicală București.

Spitalul se află în subordinea directă a Ministerului Sănătății, finanțarea acestuia fiind în corelație în bună măsură de realizarea efectivă a indicatorilor activității medicale din secțiile medicale, prin Casa Județeană de Sănătate Bihor. Specialiștii spun că tratamentul care se face la acest spital este considerat unic în România, pentru că sunt folosite apele geotermale, împreună cu electroterapia, termoterapia și masajul. Și, poate, tot unic este și faptul că secția de copii asigură școlarizarea pentru clasele I-VIII, prin reamenajarea unor spații în două săli de clasă și o cancelarie. Copiii cu dizabilități primesc aici tratamente terapeutice de reabilitare. Sunt tratați copii cu deficite funcționale motorii si neuro-motorii, de către personal specializat: medici de recuperare, kinetoterapeuți, psiholog, asistente medicale. În secție pot fi internați gratuit copii de la 1 an și tineri până la vârsta de 26 de ani – dacă sunt elevi sau studenți și nu realizează venituri prin muncă – cu deficiențe neuro-locomotorii.

Secția are 110 locuri pentru copii și 20 locuri pentru însoțitori. Unitatea internează gratuit și însoțitorii copiilor sub 3 ani, precum și ai celor cu certificate de handicap grav, indiferent de vârstă, în limita a 20 locuri disponibile. Perioada de spitalizare și tratament este de 21 zile/serie, seriile sunt alternative, fete – băieți. Toate cheltuielile de spitalizare ale copiilor trimiși la tratament sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate a județului Bihor.

Fig. 28 Spitalul de Recuperare Copii din Băile 1 Mai

Sursa foto: http://www.spitalfelix.ro/index_files/photo_gallery.htm

Personalul medical al acestei secții este alcătuit din șapte medici primari și specialiști în Medicina de Familie, și Neuropsihiatrie Infantilă, cinci specialiști Fiziokinetoterapeuți, zece Kinetoterapuți principali, un psiholog și cincisprezece asistenți medicali principali.

Afecțiunile specifice Spitalului de Recuperare Copii din Băile 1 Mai sunt: deficite funcționale de cauză nervos-centrală, perinatală sau postnatală (paralizii cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, meningo-encefalite, boli neuro-degenerative), deficite funcționale de neuron motor periferic (sechele după poliradiculonevrită, sechele post–traumatice, pareze de plex branchial, malformații congenitale cu leziuni nervoase sechelare) deficite funcționale de tip ortopedic (congenitale – luxații de șold, picior strâmb; de cauză traumatică după fracturi, cu sau fără redori articulare, epifizie de cap femural), suferințe reumatismale (ale coloanei vertebrale – Boala Scheurmann, artrită reumatoidă juvenilă sau spondilartrită juvenilă, epifizie), boli neuromusculare, sau alte cauze generatoare de deficite funcționale ale aparatului locomotor.

Tabelul. 7 Numărul de pacienți ai Secției de Copii din Băile 1 Mai a Spitalului de Recuperare, în anul 2015

Sursa : http://www.spitalfelix.ro/index_files/statistica.htm

Serviciile oferite în cadrul secției de Recuperare Copii din Băile 1 Mai constau în diagnostic și evaluare prin: examen clinic, diagnostic imagistic, laborator clinic, diagnostic funcțional și evaluare de specialitate; urmate de tratamente de specialitate care constau în: Hidrokinetoterapie la bazin efectuată cu ape hidro-termale acratoterme din izvoarele de la Băile 1 Mai, kinetoterapie și kinetoprofilaxie-individuală, electroterapie prin curenți de joasă și medie frecvență, curenți de înaltă frecvență și terapie prin câmpuri magnetice de joasă frecvență, masaj, termoterapie și aerosoloterapie.

Baza de tratament a Hotelului Ceres

Hotelul Ceres, localizat în centrul stațiunii Băile 1 Mai, dispune de o capacitate de 460 de locuri de cazare și de o bază de tratament balnear complexă care include cabinete medicale, laborator de analize și ambulatoriu.

Baza de tratament este modernă, dispunând de aparatură medicală complexă și personal calificat pentru toate procedurile efectuate aici. Tratamentele specifice care se desfășoară aici sunt: curenți diadinamici și interferențiali, magnetodiaflux, ultrasunet, unde scurte, ionizări, aerosoli, termoterapie, băi terapeutice cu ape minerale termale (cadă cu hidromasaj, bazin), băi galvanice, duș subacvatic, masaj segmental manual, și kinetoterapie.

Fig.29 Baza de tratament a Hotelului Ceres

Sursa foto: http://www.hotelulceres.ro/index.php?p=galerie.php

Tot în scop curativ și de tratament, Hotelul Ceres dispune de o salină artificială, amenajată in doua încăperi, tapetate cu sare pentru obținerea unui aer cu un conținut crescut de iod, potasiu, magneziu calciu, brom si sodiu. Această salină îmbină climatoterapia cu cromatoterapia și muzica care au efecte asupra sistemului nervos și endocrin. Astfel pot fi tratate agresivitățile ascunse, tulburările mentale sau afective, anumite blocări, dar și câteva boli psiho-somatice, cum ar fi astmul sau probleme de alimentație.

Fig. 30 Salina artificiala a Hotelului Ceres

Sursa foto: http://www.hotelulceres.ro/index.php?p=galerie.php

În sezonul cald, turiștii cazați la hotelul Ceres și nu numai, au pusă la dispoziție o piscină în aer liber în curtea hotelului, formată dintr-un bazin de dimensiuni mari și umplută cu apă termală naturală.

Centrul Wellness & Spa al hotelului Perla

Hotelul Perla clasificat la 3 stele dispune de un centru de Wellness & Spa, dotat cu două bazine interioare cu apa termală, două jacuzzi interioare cu apă termală, un bazin semiolimpic exterior cu apă termală (25 metri lungime si 2 metri adâncime), un bazin exterior de dimensiuni normale cu apă termală, un bazin exterior pentru copii cu apă termală (0.5 metri), o saună turcească (baia de aburi), 1 saună finlandeză (saună uscată), coafor, cosmetica.

Fig. 31 Piscinele Hotelului Perla

Sursă foto: http://www.perla1mai.ro/recuperare/85-wellness-spa-84

Acest centru oferă masaj, thermospa (pe un pat de hidroterapie uscată, prin deplasarea undei de masaj formată din jeturi de apă caldă ), Feng – Shuy (practicat într-o capsulă care îmbină ozonoterapie, cromoterapie, meloterapie, aromoterapie, vibromasaj, saună uscată și saună umedă), duș subacval Vichy (recomandat pentru stări post operatorii, afecțiuni neurologice, afecțiuni ale mușchilor și ale articulațiilor, îmbunătățirea circulației sangvine), împachetări cu ciocolată și parafungo (ideale pentru eliminarea celulitei, tratarea vergeturilor, tonifierea pielii și întreținerea greutății corporale), hidroterapie cu duș acval (care îmbină căldura apei termale cu hidromasajul), salină, kinetoterapie (gimnastică medical recomandată după fracturi, intervenții chirurgicale, imobilizare, arsuri tegumentare, contuzii, rupturi musculare, entorse, luxații), băi galvanice (care asociază la efectele curentului galvanic și efectele benefice ale apei calde), IRL, drenaj și unde scurte (ajută la tratamentul mușchilor încordați, pasivi, crampelor, durerilor musculare și reumatice), împachetări cu parafină (pentru tratarea durerilor de reumatism si artrită), rezonanță magnetică (are efecte bune în stres, oboseală cronică și recuperare medicală ortopedică), unde scurte (recomandată îndeosebi în afecțiuni cronice ale încheieturilor, pentru dureri articulare sau afecțiuni de endotermine, în afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni neurologice, ginecologice, ORL, dermatologie) și sală de fintess.

Fig.32 Aparatura și procedurile efectuate în Centrul Wellness & Spa al Hotelului Perla

Sursă foto: http://www.perla1mai.ro/recuperare

Centrul Spa al Hotelului Aqua

Hotelul Aqua, chiar dacă este de dimensiuni mai reduse în comparație cu Ceresul sau Perla, dispune și acesta de un centru Spa, modern și bine dotat. În cadrul centrului de Spa al Hotelului Aqua, turiștii pot beneficia de: detoxifiere prin ionizare, salină, masaj, piscină interioară cu cascadă și jacuzzi, dușuri emoționale tropicale, cromoterapie, saună (umedă sau finlandeză uscată), și băi de plante.

Fig. 33 Centrul Spa al Hotelului Aqua

Sursa foto: http://www.hotelaqua.ro/galerie-foto.php#prettyPhoto

Amenajări balneare din cadrul pensiunilor turistice

Stațiunea Băile 1 Mai este o stațiune turistică cu funcție balneoclimaterică, astfel pe lângă centrele de tratament, recuperare și SPA ale celor trei hoteluri ale stațiunii, unele pensiuni turistice și-au amenajat piscine proprii, alimentate cu apă termală din forajele și izvoarele naturale ale stațiunii. Acestea pe lângă funcția de agrement pe care o au, datorită calităților apelor termale au totodată efecte curative asupra utilizatorilor lor.

Am identificat opt pensiuni care au piscine proprii cu ape termale și anume: Pensiunea Adela, Pensiunea Allegria, Pensiunea Casa Porojan, Pensiunea Corina, Pensiunea Coroana Regală, Pensiunea Crisland, Pensiunea Empire și Pensiunea Lari.

Fig. 34 Piscinele din cadrul pensiunilor din Băile 1 Mai

Surse fotografii: https://www.facebook.com/adelapensiunea , http://www.casaporojan.ro/ , http://pensiuneacorina.uv.ro/pages/101_1878.htm , http://pensiunealari.ro/en/photo-gallery/ , http://www.coroanaregala.ro/index.php/galeria/galeria-foto , https://www.facebook.com/Pensiunea-Empire-133757570059739/timeline , http://www.pensiuneallegria.ro/spa/piscina-11.html , http://www.pensiunechrisland.ro/myalbum/chrislandp8(4).jpg

În Băile 1 Mai, structurile turistice de tratament s-au realizat, diversificat și modernizat prin valorificarea în timp a factorilor terapeutici naturali, deosebit de variați din punct de vedere a genezei și a caracteristicilor, cu un spectru larg de efecte. La acestea se adaugă dotările tehnice în domeniul investigației, analizelor medicale și a procedurilor utilizate, care au contribuit la diversificarea procedurilor.

CAPITOLUL V.

STUDIU DE CAZ HOTEL ȘI BAZĂ DE TRATAMENT CERES

5.1. Societatea de tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă.

Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă „T.B.C.R.M. – S.A. ”este o societate pe acțiuni, având unic acționar Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) înființată în 2012, are ca scop asigurarea de servicii hoteliere, de restaurant și tratament balnear, pe baza biletelor emise de CNPP privind tratamentul balnear și de recuperare a capacității de muncă, pentru pensionarii și asigurații sistemului public de pensii (RAPORT privind activitate desfășurată în cadrul STBRCM-S.A. în anul 2015).

Aceasta, dispune de o importantă rețea de hoteluri situate în diferite regiuni climatice ale României. Hotelurile societății sunt situate în zone geografice variate, de câmpie, de deal și pre-montane.

Fig.35. Stațiunile balneoclimaterice unde sunt prezente unități hoteliere ale STBRCM

Sursa: http://www.tbrcm.ro/statiuni-de-tratament-balnear.php

Astfel, societatea dispune de structuri complete de cazare, restaurant și tratament balnear în 13 stațiuni balneoclimaterice: Amara, Bala, Bizusa, Buziaș, Covasna, Geoagiu Bai, Lacu Sărat, Moneasa, Nicolina-Iași, Olănești, Pucioasa, Sărata Monteoru, Băile 1 Mai -Oradea.

Factorii geografici și prezența resurselor minerale naturale din aceste stațiuni au făcut posibilă dezvoltarea de baze proprii de tratament balnear, ca un important complement al serviciilor turistice de cazare, de alimentație și de agrement pe care le oferă.

Cele 13 unități de tratament balnear ale societății au o capacitate de cazare care însumează peste 3.100 de locuri. Anual beneficiază de serviciile societății circa 60.000 de turiști români sau din străinătate.

Tabelul 8. Unitățile hoteliere ale STBRCM

Sursa datelor: RAPORT privind activitatea desfășurată în cadrul STBRCM-S.A. în anul 2015

Hotelul Ceres, cea mai mare unitate hotelieră din stațiunea balneoclimaterică Băile 1 Mai din județul Bihor și a doua în rândul hotelurilor STBRCM, este localizat în centrul stațiunii, într-o zonă colinară împădurită cu un climat stimulant, cu veri predominant răcoroase și ierni blânde. Această unitate are un caracter aparte față de restul bazelor de cazare, fiind parte integrată a TBCRM, prin urmare, profilată foarte puternic pe tratament balnear, pe bază de programare și tichete.

5.2. Hotelul Ceres. Istoric și evoluție

Hotelul Ceres a fost construit în anul 1979 de către UNCAP fiind o lungă perioadă de timp, singura unitate de acest tip din stațiune. La inaugurarea acestuia, hotelul avea o capacitate de 260 de locuri cu gradul de confort I.

Ulterior, în 1990 hotelul s-a extins fiind construită o nouă aripă, tot odată capacitatea acestuia de cazare s-a mărit cu încă 200 de locuri, ajungând la un total de 460 de locuri câte numără și în ziua de azi.

În anul 2000 au început lucrările de renovare și modernizare a hotelului, în urma acestei acțiuni, în anul 2002 a primit clasificarea de două stele, în aceeași perioadă, hotelul deținea 61 % din capacitatea totală de cazare a stațiunii Băile 1 Mai.

În anul 2014, toate cele 230 de camere ale hotelului au fost clasificate cu trei stele, iar astăzi reprezintă 28% din totalul capacității de cazare a stațiunii, fiind astfel cea mai importantă bază de cazare din Băile 1 Mai.

Hotelul Ceres și baza de tratament a acestuia sunt administrate de către Societatea Comercială de Tratament Balnear și de Recuperarea Capacității de Muncă S.A. București – sucursala Băile 1 Mai, având ca unic acționar Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

5.3. Localizare și accesibilitate

La nivelul stațiunii, hotelul este amplasat în partea central estică a acestuia, marcând limita dintre zona construită cu o densitate mare a construcțiilor și o zonă naturală a stațiunii, hotelul fiind înconjurat din două părți de vegetație.

În ceea ce privește accesibilitatea, vecinătatea stațiunii cu Municipiul Oradea oferă posibilități multiple de acces la Hotelul Ceres, atât pe cale rutieră cât și feroviară și aeriană.

Fig.36. Localizarea Hotelului Ceres la nivelul stațiunii Băile 1 Mai

Sursa: Google Maps cu modificări

Accesul feroviar și aerian se poate face prin gările, respectiv aeroportul orașului Oradea. Oradea este traversată de Magistrala Feroviară 300 în legătură directă cu Bucureștiul și partea vestică a Europei, fiind tranzitată inclusiv de trenuri internaționale. Aeroportul Oradea, efectuează curse regulate cu Bucureștiul, dar și curse facultative cu unele țări din Uniunea Europeană și de anul acesta cu Tel Aviv.

Cea mai simplă și mai directă este, însă, calea rutieră, stațiunea situându-se în apropierea drumului European E 79, drum care leagă Oradea de Deva. De la drumul European E 69, pentru a ajunge la Hotelul Ceres se cotește la stânga (la venirea dinspre Oradea) pe drumul comunal DC 59, asfaltat și în stare bună de funcționare.

Din Oradea în Băile 1 Mai se ajunge cu mijloace de transport în comun rutiere. Stația de autobuze și de Maxi Taxi se află la ieșirea din oraș înspre Băile Felix, Beiuș, Deva aflată în cartierul Nufărul la capătul de linie al tramvaielor 2, 3N și 3R. Mijloacele de transport în comun, OTL cu numărul 512 circulă pe ruta Oradea – Sânmartin – Băile 1 Mai și retur într-un interval maxim de 20 minute, frecvența acestora variind în funcție de momentele zile și de zilele săptămânii.

Fig37. Accesibilitate și căi de transport

Sursa: ArcGis Online cu prelucrări

5.4. Servicii turistice oferite

Serviciile turistice se prezintă ca un ansamblu de activități ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în legătura cu aceasta. O parte a activităților ce dau conținut prestației turistice vizează deci acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene, (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice turismului și respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiții pentru refacerea capacității de muncă, simultan cu petrecerea plăcută și instructivă a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, încât, în urma efectuării consumului turistic, individul să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi noi (Munteanu, Cinteza, 2001).

Serviciul de cazare

Serviciul de cazare hotelieră reprezintă, alături de cele de transport, alimentație și agrement, una din prestațiile de bază solicitate de turist pe durata călătoriei sale și totodată un factor important de stimulare a cererii turistice. (Turcu, Weisz, 2008)

Găzduirea sau cazarea propriu-zisă este funcția principală a unităților hoteliere, indiferent de mărimea, tipul, categoria de confort, înzestrarea acestora; ea presupune existenta unor spatii adecvate și a dotărilor necesare asigurării odihnei si igienei turistului. Pe lângă caracteristicile fizice ale unităților si așezarea lor în spațiu, calitatea serviciului de cazare este influențată de atmosfera din unitate, atenția personalului, viteza de reacție și eficienta acestuia, imaginea și renumele de care se bucură unitatea respectivă. (Munteanu, Cinteza, 2001)

Hotelul Ceres, structurat pe 5 nivele, are în componența sa 230 de camere cu o capacitate totală de 460 locuri, dintre care două sunt garsoniere. Serviciile turistice ale hotelului sunt deservite de un număr de 80 de angajați.

Toate camerele sunt asemănătoare ca dimensiuni, amenajări interioare și dotări, fiind mobilate cu pat dublu sau două paturi single, birou, două scaune, două noptiere și mochetă pe jos. Astfel unitatea nu dispune de o gamă diversificată a regimului de acomodare în camere.

Fiecare cameră este dotată cu baie cu duș, televizor cu cablu, acces la internet Wireless și ieșire la balcon propriu. De asemenea accesul în camere se face pe bază de cartelă. Aspectul acestora este simplu, curat și plăcut din punct de vedere estetic, însă fără a impresiona, la amenajarea camerelor s-a pus accent pe funcționalitate mai mult decât pe design.

Fig. 38. Aspectul camerelor hotelului Ceres

Sursa foto: http://www.etur.ro/cazare-in-romania/bihor/baile-1-mai/hotel-ceres.html

Serviciul de alimentație

Privită prin prisma calității sale de component al produsului turistic, respectiv a serviciilor de bază, alimentația publică determină calitatea prestației turistice în ansamblul ei, influențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicații asupra dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice.

Legătura dintre serviciile de alimentație publică și oferta turistică este profundă, de intercondiționare reciprocă, de dezvoltare sincronă. Ea dovedește noi valențe în condițiile în care gastronomia devine element de selecție a destinațiilor turistice, când celelalte componente ale ofertei turistice sunt sensibil apropiate si comparabile. (Turcu, Weisz, 2008)

Hotelul Ceres dispune de un restaurant clasat în 2014 la două stele. Sala de mese a hotelului Ceres localizată la parterul acestuia, are o capacitate de 250 de locuri, mâncarea fiind servită de către personal calificat în regim de cantină. Pachetele turistice ale hotelului includ adesea trei mese pe zi, caz în care turistului îi este oferit meniul zilei la care se pot face anumite modificări în funcție de eventuale afecțiuni medicale care necesită regim alimentar.

Turiștii cazați la alte unități hoteliere din stațiune pot beneficia de masă la restaurantul hotelului la un preț accesibil (mic dejun – 9 lei/pers, prânz 23 lei/pers, cină – 13 lei/persoană).

Persoanele cazate la alte unități din zonă și care doresc doar masa la cantină trebuie să solicite aceste servicii la recepția hotelului cu o zi înainte.

Fig. 39. Restaurantul hotelului Ceres

Sursa foto: http://www.etur.ro/cazare-in-romania/bihor/baile-1-mai/hotel-ceres.html

Serviciile de agrement

Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabile (Munteanu, Cinteza, 2001).

Principala sursă de agrement a hotelului Ceres o reprezintă piscina în aer liber din curtea hotelului. Aceasta poate fi folosită atât de către turiștii cazați în hotel cât și de către turiștii altor unități de cazare. Amenajarea este formată dintr-un singur bazin de dimensiuni mari și dușuri și vestiare înconjurate de o zonă cu gazon destinat relaxării. Accesul la piscină se face pe baza biletului de intrare care are un preț de 15 lei/zi – adulți și 7 lei/zi – copii, cu posibilitatea de a reveni în aceeași zi la piscină a turiștilor care doresc o pauză.

De asemenea, hotelul Ceres pune la dispoziție restaurantul ca și sală de nunți sau ocazii speciale, oferind pe lângă locație și meniuri specifice, ospătari calificați dar și servicii de organizare a evenimentului.

Posibilitățile de agrement ale turiștilor cazați la hotelul Ceres, nu se rezumă doar la acelea oferite în incinta hotelieră, Băile 1 Mai, dar și Băile Felix aflate în imediata apropiere oferă o gamă largă de astfel de servicii, pe care le-am detaliat în capitolele anterioare.

Serviciul de tratament și cură balneară

Baza de tratament a hotelului Ceres, poate fi considerată practic, motorul activității desfășurate de această unitate. Aceasta este echipată cu aparatură modernă dispunând de două bazine de tratament, sală de gimnastică medicală, o salină artificială cu două încăperi, 48 de aparate specifice recuperării și un personal medical calificat care însumează 35 de persoane.

Fig.40. Baza de tratament a hotelului Ceres

Sursa foto: http://www.etur.ro/cazare-in-romania/bihor/baile-1-mai/hotel-ceres.html

Datorită apelor bicarbonate, sulfatate, calcice și oligominerale, baza de tratament este indicată pentru următoarele afecțiuni: afecțiuni reumatice inflamatorii (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, stări după reumatism articular acut), afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroze), afecțiuni post traumatice (stări postoperatorii, stări post fracturi, entorse și luxații), afecțiuni neurologice centrale și periferice (hemipareze la minim 6 luni de la data apariției, parapareze la minim 3 luni după mielite, după operații pe măduvă, după traumatisme vertebrale, diverse pareze și paralizii), afecțiunii ginecologice (metrouanexite cronice, tulburări minore de pubertate sau menopauză) și afecțiuni asociate bolii metabolice și de nutriție (diabet zaharat de tip II, boli endocrine, gută cu localizări articulare).

Tratamentele specifice care se desfășoară aici sunt: curenți diadinamici și interferențiali, magnetodiaflux, ultrasunet, unde scurte, ionizări, aerosoli, termoterapie, băi terapeutice cu ape minerale termale (cadă cu hidromasaj, bazin), băi galvanice, duș subacvatic, masaj segmental manual, kinetoterapie la sală.

Tratamentele sunt aplicate pe bază de bilete emise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau de filialele județene ale acesteia. Acestea sunt aplicate pacienților a căror afecțiuni pot fi monitorizate în ambulatoriul spitalului, pe baza unui bilet de trimitere de la Medicina de Familie și a dovezii calității de salariat sau pensionar, după caz, existând totodată oferte diferențiate de preț pentru pensionari și asigurați medical (salariați).

Baza de tratament a Hotelului Ceres oferă servicii de tratament ambulatoriu și turiștilor cazați la alte unități din stațiune.

Servicii turistice suplimentare

Serviciile turistice suplimentare au rolul de a contribui la creșterea succesului acțiunilor turistice. Ele cuprind în general activitățile ce au ca obiect stimularea confortului vacanței, a odihnei active, distracției, petrecerii agreabile a timpului liber fără a se substitui celor de agrement. Unele dintre acestea pot fi cunoscute anticipat de către turiști, fiind incluse în costul inițial al prestației iar cu altele (majoritatea) turistul ia contact doar la destinație, consumul rămânând numai la latitudinea lui, plata efectuându-se separat pe măsura solicitării și obținerii lor (Turcu, Weisz, 2008).

Hotelul Ceres oferă posibilitatea organizării de întruniri. Astfel pune la dispoziție o sală multifuncțională dotată cu videoproiector, pregătită pentru orice tip de evenimente: conferințe, mese festive, nunți, botezuri, cu o capacitate de 80-100 locuri, într-o ambianță plăcută.

Pentru o bună funcționare a serviciilor de bază, hotelul dispune de asemenea de o parcare privată încăpătoare, serviciu de recepție 24 de ore, post telefonic în incintă și o spălătorie proprie care oferă servicii și pentru unitățile de cazare sau alimentație publică din zonă.

5.5. Oferte și pachete turistice

5.5.1. Bilete de tratament balnear eliberate de către Casa Națională de Pensii Publice

După cum s-a mai specificat și în subcapitolele anterioare, tratamentul la baza de tratament a hotelului Ceres se face pe bază de bilete de tratamente balneare, acordate de către Casa Națională de Pensii Publice, care stabilește numărul de locuri de tratament balnear ce poate fi pus la dispoziția beneficiarilor, în limita fondurilor aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Biletele se eliberează gratuit sau cu suportarea unei contribuții individuale.

Conform Anexei 1 a Criteriilor de acordare a biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, potențialii beneficiari ai tratamentelor balneare trebuie să aibă calitatea de: pensionari ai sistemului unitar de pensii publice; asigurat al sistemului unitar de pensii publice, care a realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare repartizării biletului; asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale; beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul unitar de pensii publice.

Numărul total al biletelor acordate cu titlu gratuit se împarte pe serii, proporțional cu numărul total al persoanelor beneficiare de prevederile unor legi speciale cu caracter reparatoriu, inclusiv cu numărul total de persoane beneficiare ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Categoriile de persoane care pot beneficia de tratament balnear gratuit sunt următoarele: pensionarii de invaliditate în baza programului de recuperare stabilit de medicul expert de asigurări sociale, veteranii de război, salariații care lucrează în zona I si II de expunere la radiații, beneficiarii de indemnizații in baza D.L. nr. 118/1990, O.U.G. 214/1999, Legii 189/2000, precum și persoane adulte cu handicap care beneficiază de indemnizație conform Legii 448/2006,

Același document stipulează că în situația în care numărul de locuri repartizate gratuit este epuizat, se pot elibera bilete cu plata contribuției individuale numai cu acceptul scris al solicitantului și doar dacă acesta are și calitatea de asigurat (pensionar sau salariat).

În cazul pensionarilor, contribuția individuală la plata biletului de tratament este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensii, inclusiv din pensia brută acordată de casele de pensii sectoriale și/sau câștigul brut de natură salarială (în cazul în care pensionarul lucrează) din luna anterioară celei în care se face repartiția biletului.

În cazul asiguraților, contribuția individuală la plata biletului este de 50% din prețul biletului de tratament dacă câștigul brut înregistrat în declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului și evidența nominală a persoanelor asigurate din luna anterioară celei în care se face repartiția este mai mic sau egal cu câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale (în 2015 – 2.415 lei).

Conform raportului privind activitatea desfășurată în cadrul Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă T.B.C.R.M. – S.A. în cursul anului 2015, numărul total de bilete de tratament, din cele 13 sucursale ale societății a fost de 58.665 de locuri asigurate dinte care 18.286 de locuri la categoria de 3 stele și 40.379 la categoria de două stele. Acestea au fost contractate de către TBCRM la prețul de 1.388 lei (fără TVA) pentru biletul de tratament la categoria două stele și 1.452 lei (fără TVA) pentru biletul de tratament la categoria de trei stele.

Societatea desfășoară activități cu caracter comercial asigurându-și veniturile în principal din: încasarea contravalorii serviciilor pe care le prestează beneficiarilor biletelor de tratament balnear emise de Casa Națională de Pensii Publice (cazare, masă și tratament balnear); încasarea contravalorii serviciilor prestate turiștilor români sau străini, alții decât beneficiarii biletelor de tratament; valorificarea mărfurilor sau preparatelor prin recepții, servicii efectuate în bazele de tratament balnear, centre de evenimente, restaurante, terase, magazine proprii etc.

5.3.2. Oferta de tarife prestări servicii turistice pentru anul 2016, Hotel Ceres, Băile 1 Mai.

Tabelul 9. Oferte de cazare în funcție de categoriile de solicitanți

Sursa datelor: http://www.tbrcm.ro/baile-1-mai/oferte-speciale-baile-1-mai.php

5.4. Dinamica circulației turistice și indicatori ai circulației turistice

Circulația turistică este una dintre cele trei componente esențiale (alături de potențialul turistic și baza materială) ce concură la definirea fenomenului turistic. Este elementul sintetic care reflectă cel mai fidel modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic (Ciangă, 2006)

Indicatorii turismului surprind și redau într-o exprimare sintetică, matematică, informații cu privire la diferitele aspecte ale activității turistice, informații utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru anticiparea tendințelor de evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu. Elaborarea indicatorilor, diversitatea lor sunt condiționate de existența unor surse primare de culegere a datelor, a unor metode și tehnici de lucru adecvate. (Mincu, 2005)

Numărul de turiști este unanim recunoscut ca unul din cei mai reprezentativi și importanți indicatori ai circulației turistice, el este un indicator fizic și cantitativ. (Mincu, 2005, p. 96)

Conform datelor primite de la direcțiunea hotelului Ceres, în intervalul 2011 – 2015, numărul de turiști a cunoscut fluctuații ascendente sau descendente, cei mai mulți turiștii fiind înregistrați în anul 2012, cei mai puțin în 2014. Numărul mediu anual de turiști ai hotelului Ceres este de aproximativ 10.000.

Fig.41. Evoluția numărului de turiști înregistrați la hotel Ceres în perioada 2011 – 2015

Sursa datelor: Hotel Ceres

Hotelul, fiind profilat pe tratament balnear și totodată administrat de către Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă, numărul turiștilor înregistrați la hotel este în strânsă interdependență cu numărul de bilete vândute de către Casa Națională de Pensii Publice pentru a fi utilizate în această unitate. Astfel în anul 2015, 94.2 % din turiștii cazați au fost pe bază de bilet de tratament, iar 5,7 % fiind turiștii înregistrați fără.

Fig. 42. Procentul turiștilor veniți cu sau fără bilet de recuperare, la hotelul Ceres în anul 2015

Sursa datelor: Direcțiunea hotelului Ceres

Numărul de înnoptări este un indicator la fel de important ca și numărul turiștilor, acesta se calculează ca suma sumă a produselor între numărul turiștilor și durata activității turistice exprimată în zile. El se obține prin prelucrarea informațiilor din statisticile unităților hoteliere (Minciu, 2005).

Numărul de înnoptări înregistrat la hotelul Ceres, cunoaște un trend negativ in perioada 2011 – 2013, însă crește semnificativ în ultimii doi ani.

Fig.43. Numărul de înnoptări la hotelul Ceres în perioada 2011 – 2015

Sursa datelor: Direcțiunea hotelului Ceres

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o anumită zonă, fiind rezultatul raportului dintre numărul înnoptărilor și cel al turiștilor. Ipotetic trebuie acceptat că, vacanțele interesante, servicii de bună calitate prelungesc rămânerea turistului într-un anumit loc (Minciu, 2005).

Durata medie a sejurului la hotelul Ceres este în strânsă interdependență cu durata procedurilor de tratament aplicate la baza de recuperare și tratament, aceasta conform datelor furnizate de direcțiunea hotelului, în 2015 a fost de 16 zile/turist. Această medie este multiplu mai mare față de media înregistrată la nivelul stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai, Zona Metropolitană Oradea sau județul Bihor.

Fig.44. Durata medie a sejurului înregistrată în Regiunea de dezvoltare Nord – Vest, județul Bihor, comuna Sânmartin și Hotelul Ceres, în anul 2014

Sursa datelor: Hotelul Ceres și Strategia de Dezvoltare a Comunei Sânmartin, 2014

Gradul de ocupare a unității turistice este un indice real care reflectă intensitatea valorificării potențialului turistic natural și al bazei de cazare prin care este utilizat acest potențial (Ciangă, 2006).

Conform datelor furnizate de către direcțiunea hotelului Ceres, în ultimii 5 ani, gradul de ocupare a unității a fost de peste 90% pe tot parcursul anului. Făcând o comparație cu situația înregistrată la nivelul comunei Sânmartin care înglobează Băile Felix și Băile 1 Mai, dar și al nivel de Zonă Metropolitană, județ și regiune de dezvoltare, se poate observa că hotelul Ceres este unul din cele mai căutate unități de cazare, gradul de ocupare al acestuia fiind mult superior celor înregistrate la nivel local, metropolitan, județean și regional.

Fig. 45 Gradul de ocupare al hotelului Ceres în perioada 2011 – 2015

Sursa datelor: Hotelul Ceres

Fig.46. Indicele de utilizare netă a capacității de cazare al hotelului Ceres și a unităților hoteliere din comuna Sânmartin, Zona Metropolitană, Județul Bihor și Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest în anul 2014

Sursa datelor: Hotelul Ceres și Strategia de Dezvoltare a Comunei Sânmartin, 2014

La hotelul Ceres fenomenul de sezonalitate turistică este aproape inexistent. Programul seriilor de tratament în funcție de care se eliberează biletele pentru recuperare balneară, este întocmit astfel încât rezervările să fie distribuite pe tot parcursul anului în mod aproximativ egal.

Singurul serviciu unde se observă sezonalitatea turistică este ambulatoriul integrat al hotelului. În cadrul ambulatoriului, baza de recuperare a hotelului oferă servicii de recuperare și tratament persoanelor cazate la alte unități din regiune sau a rezidenților orașului Oradea, fără a necesita bilet eliberat de Casa Națională de Pensii Publice. Graficul cu numărul de consultații înregistrate lunar în această unitate este ilustrativ în acest sens.

Fig.47. Numărul de consultații în ambulatoriul integrat al hotelului Ceres în anul 2015

Sursa datelor: http://www.spitalfelix.ro/index_files/statistica.htm

Observând că, în încercarea de a compara situația circulației și indicatorilor turistici ai hotelului Ceres raportată la situația înregistrată la nivel local, metropolitan, județean și regional, hotelul Ceres este un element destul de atipic în peisajul local al stațiunii. Funcția acestuia de spital de recuperare și faptul că unitatea oferă servicii pe bază de bilete de recuperare, au un impact semnificativ asupra circulației turistice, hotelul funcționând aproape la capacitate maximă pe toată perioada anului.

CAPITOLUL VI.

ANALIZA SWOT A HOTELULUI ȘI A BAZEI DE TRATAMENT CERES

CAPITOLUL VII.

PROPUNERI ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Întrucât produsul turistic balnear este unul deosebit de rafinat și complex, în același timp, turiștii dorind să se implice deopotrivă în multe alte activități (de odihnă, loisir etc.), strategiile de programare și împachetare este necesar să aibă în vedere construirea de produse diversificate, pentru segmente diferite de piață, cu mai multe componente cultural-sportive pentru fiecare. Aceasta se poate concretiza și cu ajutorul evenimentelor, în care sunt evidențiate specificul și potențialul zonei rurale sau urbane de care aparține stațiunea balneară respectivă, efectul fiind de consolidare a identității destinației (Stănicoiu și colab. 2012).

Conform Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Sânmartin, obiectivele strategice de cu viziune înspre 2020 care implică în mod direct și stațiunea balneoclimaterică Băile 1 Mai sunt:

1. Dezvoltarea mediului de afaceri local prin creșterea competitivității economice și atragerea de investitori care să valorifice, într-un mod sustenabil, resursele existente;

2. Creșterea gradului de atractivitate a comunei sânmartin prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și tehnico-edilitare;

3. Îmbunătățirea standardelor de viață ale populației prin investiții în infrastructură și servicii publice;

4. Valorificarea superioară a potențialului turistic existent prin dezvoltarea sustenabilă a patrimoniului natural și cultural;

5. Îmbunătățirea calității factorilor de mediu în vederea respectării dezideratului dezvoltării durabile;

6. Îmbunătățirea coeziunii sociale și creșterea gradului de implicare a populației în luarea deciziilor;

7. Asigurarea unui mediu investițional propice și a utilizării eficiente a capitalului public prin dezvoltarea capacității administrative.

Politicile sectoriale referitoare la sectorul turism prezentate în aceeași strategie vizează:

1. Îmbunătățirea serviciilor de informare, promovare și marketing turistic prin: promovarea turistică a comunei Sânmartin; dezvoltarea turismului de evenimente; includerea comunei Sânmartin în circuitele turistice naționale și internaționale;

2. Valorificarea superioară a atracțiilor turistice al nivel local prin: îmbunătățirea infrastructurii de acces spre obiectivele turistice; reabilitarea/modernizarea/amenajarea corespunzătoare a obiectivelor turistice și îmbunătățirea infrastructurii de semnalizare turistică;

3. Crearea de noi atracții turistice prin dezvoltarea infrastructurii de agrement.

În urma cercetărilor efectuate se poate observa că baza de cazare și alimentație publică a stațiunii Băile 1 Mai este suficient dezvoltată pentru acest areal, însă ofertele de agrement sunt slab reprezentate la nivel de stațiune, fiind umbrite în totalitate de stațiunea Băile Felix, mult mai bine dezvoltată în acest sens.

Resursele și cadrul natural oferă posibilități multiple în ceea ce privește dezvoltarea unor amenajări destinate gradului de atractivitate al stațiunii. Aceste amenajări trebuie făcute astfel încât să satisfacă o paletă cât mai largă de turiști de la cei vârstnici și dornici de liniște, segment întâlnit cu preponderență în această stațiune, până la cei tineri, atrași de aventură, sector care dorește să fie atras.

În primul rând, înainte de a proiecta spații de agrement noi, de natură antropică, trebuie valorificate și protejate resursele naturale locale, aflate în momentul de față sub risc de degradare iremediabilă din cauza unor exploatări neorganizate atât din punct de vedere turistic cât și administrativ.

Prin lipsa unor amenajări corespunzătoare acestea nu prezintă un interes foarte crescut din punct de vedere turistic, iar acest aspect în situația actuală are perspective de înrăutățire, fluxul turistic actual și dezinteresul localnicilor având un impact negativ puternic.

Această propunere constă în valorificarea potențialului rezervațiilor naturale Lacul cu Nuferi – Pârâul Peța, Avenul de la Betfia și Situl fosilifer de pe Dealul Șomleu, și introducerea acestora în circuitul turistic prin ecologizare și amenajarea corespunzătoare. Cele trei rezervații au un caracter de unicitate în zonă, valorificarea și exploatarea lor responsabilă, ar putea aduce un plus stațiunii Băile 1 Mai, față de resursele Băilor Felix.

Cel mai tare în stațiunea Băile 1 Mai se simte lipsa unui spațiu public destinat relaxării și plimbării în aer liber. Parcul existent în centrul stațiunii având amenajări precare în acest sens. Pentru a crește atractivitatea stațiunii este necesară reamenajarea parcului din centrul acesteia, prin proiectarea de alei și amplasarea de mobilier urban corespunzător. Amenajarea trebuie să aibă un aspect plăcut și atrăgător, astfel să reprezinte atât dorința persoanelor vârstnice de plimbare și relaxare, cât și exigențele tinerilor în ceea ce privește aspectul și funcționalitatea unui astfel de spațiu public.

Tot în scopul relaxării și cu perspectiva unui obiectiv unic în regiune, ar trebui materializată ideea de proiect a Muzeului Țării Crișurilor de amenajare a unui Muzeu al Satului pe teritoriul stațiunii Băile 1 Mai, în amplasamentul delimitat deja în acest scop, însă lăsat în paragină. Acest obiectiv ar putea spori gradul de atractivitate, fiind acel gen de amenajare care are o rată de succes asupra tuturor categoriilor de turiști și vizitatori indiferent de vârstă sau de interese.

Fondul forestier poate fi valorificat, de asemenea, prin crearea de alei iluminate destinate plimbărilor, piste de alergare și trasee cicloturistice. Un proiect îndrăzneț însă care ar putea atrage segmentul de turiști tineri sau vizitatori din Municipiul Oradea sau Băile Felix, ar putea fi proiectarea unui parc de aventură, folosind ca pilon principal în amenajare fondul forestier existent aici.

Cu același scop, de a spori gradul de atractivitate al stațiunii și a diversifica oferta de agrement, în contextul în care este bine cunoscut faptul că de ani de zile, loturile sportive naționale organizează cantonamente în Băile Felix și Băile 1 Mai, consider necesară proiectarea unei baze sportive complexe, care să poată fi utilizată atât de către sportivii profesioniști cât și de către turiștii amatori de activități în aer liber.

Nu în ultimul rând trebuie ținut cont de segmentul de turiști dominant. Cel puțin în cazul hotelului Ceres grupa de vârstă predominantă este a persoanelor vârstnice și a pensionarilor. Pentru un grad mai mare de satisfacție în ceea ce privește timpul liber petrecut în cadrul sejurului, ar putea fi organizate, săptămânal, seri tematice pentru seniori, în cadrul unității de cazare. Acestea ar putea să includă activități precum seri dansante de vals, seri de Bingo sau de jocuri sociale preferate de persoanele acestei grupe de vârstă.

CONCLUZII

Stațiunea balneoclimaterică Băile 1 Mai în momentul de față, nu este valorificată și dezvoltată corespunzător, însă are potențialul de a deveni una din stațiunile de interes național a României.

Avantajele localizării, întru-un cadru natural liniștit, fără a fi disturbată de un trafic intens de tranzit, tot odată ușor accesibilă, fac din această destinație un loc ideal de petrecere a unei vacanțe odihnitoare.

De asemenea, vecinătatea acesteia cu un centru urban puternic dezvoltat, care dispune de multiple căi de transport interregional și internațional (aeroport, cale ferată, șosele europene) și nu în ultimul rând apropierea de granița de vest a țării, pot constitui motoare ale fluxului turistic intern sau internațional.

Cea mai importantă resursă naturală a stațiunii și care reprezintă de altfel motorul dezvoltării si funcționării acesteia este apa termominerală, ideală pentru vindecarea sau ameliorarea unei game largi de afecțiuni.

Baza tehnico-materială a stațiunii este diversă și bine dezvoltată, de la căile de acces la unitățile de cazare și alimentație publică, un element care necesită dezvoltat fiind posibilitățile de agrement ale stațiunii.

În ceea ce privește hotelul Ceres, acesta constituie o sursă importantă a economiei locale, reprezentând aproape 30 % din capacitatea totală de cazare a stațiunii. Datorită bazei de tratament a hotelului și a programului coordonat de Casa Națională de Pensii Publice, acesta atrage anual un număr mare de turiști pe tot parcursul anului calendaristic.

Serviciile oferite de această unitate sunt bine dezvoltate și diverse, începând de la cazarea propriu-zisă în cele 230 de camere, la alimentația publică în regim de cantină și la baza de tratament dotată cu aparatură medicală modernă, specifică tratamentelor balneare.

Printr-un program punctual de reabilitare și dezvoltare a resurselor existente și tot odată printr-o strategie de marketing și o promovare integrată în programele turistice naționale, stațiunea balneoclimaterică Băile 1 Mai, ar putea deveni un punct de atracție demn de renumele câștigat încă din cele mai vechi timpuri.

BIBLIOGRAFIE

Cărți și articole științifice

Bran, F. Dinu, M., (1998), Economia turismului și mediul înconjurător, Ed. Economică, București

Cândea, Melinda, Bran, F. (2001), Spațiul Geografic Românesc. Organizare. Amenajare. Dezvoltare, Ed. Economică, București

Ciangă, N., (2006), România. Geografia turismului, Ed. Presa Universitară Clujeană

Dumiter, A. (2003), Clima și topoclimatele orașului Oradea, – Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relații Internaționale

Fărcaș, Maria, Dorina, (2015), Posibilități și limite de tratament ale bolilor reumatice în Băile Felix, Ed. Universității din Oradea

Florescu, Gh. Deac, I. Alexandrescu, I. (1966), Oradea, Băile Felix și Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic, Ed. Meridians, București

Ilieș, A. coord. (2014), „Crișana – Maramureș – Atlas geografic al patrimoniului turistic”, Ed. Univeristății din Oradea

Inanc, T., (2005), Turismul balnear în perspectivă istorică și religioasă, Amfiteatrul Economic, nr.18/2005, noiembrie

Marușca, Angela, Moț, G., (2013), Rolul factorului terapeutic natural – apa minerală termală – în dezvoltarea turismului balnear în județul Bihor

Mincu, Rodica (2005), Economia turismului – ediția III revizuită și adăugită, Ed. Uranus, București

Munteanu, C. Cinteza, Delia, (2001), Cercetarea științifică a factorilor naturali terapeutici, Ed.Balneara, București

Munteanu, L. Jurcă, E. Grigore, L. (1987), Băile Felix și Băile 1Mai, Ed. Sport – Turism, București

Neniciu, Daniela, (2010), Economia turismului, Universitatea Creștină „D. Cantemir”, Facultatea de Management Turistic și comercial, Constanța

Stănciulescu, G. Mincu, C. (2009), Economie și gestiune în turism. Probleme, proiecte și studii de caz, Ed. C.H. Beck, București

Stănicoiu, Aurelia, Băltescu, Codruța, Botoș, Andreea, Pârgaru, I. (2013), Aspecte conceptuale privind marketingul turismului balnear în România, Economie teoretică și aplicată, Vol. XX, No. 2, pp. 124 – 137

Turcu, Daniela, Weisz, Janeta, (2008), Economia turismului, Ed. Eurostampe, Timișoara

Documente:

*** Criterii de acordare a biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, accesat online, la data de 15.05.2016: http://www.tbrcm.ro/criterii-bilete-tratament.php

*** Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, accesat online la data de 05.05.2015: http://turism.gov.ro/informatii-publice/

*** Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni alimentație publică clasificate, accesat online la data de 05.05.2015: http://turism.gov.ro/informatii-publice/

*** Raport privind activitatea desfășurată în cadrul Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă „T.B.R.C.M” – S.A. în anul 2015, accesat online la data de 15.05.2016: http://www.tbrcm.ro/despre.php

*** (2014) Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Sânmartin, accesat online la data de 20.05.2016: http://zmo.ro/ro/strategie

Pagini Web:

http://www.turismbaile1mai.com/bisericahaieu.html

http://www.hotelulceres.ro/index.php?p=tratament.php

Baile Felix si Baile 1 Mai

http://www.bihor.insse.ro/main.php?page=_judete

http://turism.gov.ro/informatii-publice/

Despre Noi

http://cazarebaile1mai.romaniaexplorer.com/page_pensiuni_baile_1_mai_1_margareta.html

http://www.turismbaile1mai.com/cazare.html

http://www.spitalfelix.ro/index_files/istoric.htm

http://www.etur.ro/cazare-in-romania/bihor/baile-1-mai/hotel-ceres.html

http://www.tbrcm.ro/baile-1-mai/oferte-speciale-baile-1-mai.php

http://www.primaria-sinmartin.ro/