CAPITOLUL 3. Oportunități pentru dezvoltarea ofertei turistice de tip city-break în Craiova 3.1. Rolul infrastructurii de transport în dezvoltarea… [308534]

CAPITOLUL 3. [anonimizat]

3.1. Rolul infrastructurii de transport în dezvoltarea turismului

„Căile și mijloacele de transport constituie pentru turism ceea ce reprezintă sistemul circular pentru organismul viu: o rețea densa de linii și noduri de-a lungul căreia are loc un ansamblu de distribuiri și redistribuiri ale fluxului și produsului turistic.”

Între dezvoltarea turismului și transoprturi exista o strânsă dependență: [anonimizat] a transporturilor. [anonimizat].

[anonimizat]. Progresele obținute astfel în sectorul transporturilor au permis extindereea spațiilor turistice și includerea în acestea a unor noi obiective situate la distanțe mai mari.

Rolul rețelei căilor de transport și comunicație în dezvoltare economică ș socială a [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat]-Vest, [anonimizat] a drumurilor publice (2305 km și reprezintă 21,99% dintr-o lungimea totală a [anonimizat]).

Rețeaua de drumuri publice din Municipiul Craiova și zona periurbană au o lungime totală de 419,1 km , acestea sunt:

Drumuri europene: 79,38 km , dintre care 13,13 km străzi în municipiul Craiova și pe o lungime de 17,66 km traversează zona periurbană (41,5% din lungimea totala a drumurilor europene – 191km- din cadrul județului Dolj).

Drumuri naționale: 36,31km, din care 6,5 [anonimizat] o lungime de 19,8 km traversează localități (8,5% din lungimea totală a drumurilor europene-423km- din județul Dolj).

Drumuri Județene: 182,8 km (16,6% din lungimea totală a drumurilor județene-1100 km- din cadrul Județului Dolj).

Drumuri Comunale: 120,6km (20,4% din lungimea totală a drumurilor comunale-591km-din cadrul județului Dolj).

[anonimizat]. Drumurile comunale sunt în totalitate în administrația Consiliilor Locale.

[anonimizat]:

Drumuri europene (E), total 79,38, din care:

Tronson drum european principal (DN 6 – E70/E79 prin care se face legătura între Banat și Transilvania în partea de SV a [anonimizat]) având o lungime de 20,4 km pe teritoriul studiat. [anonimizat] și str. N. Titulescu și avea grave probleme de aglomerație în zona centrală. Datorită acestei disfuncționalități majore s-a construit ruta ocolitoare din nord, care a rezolvat transferul fluxului de tranzit pe direcția est spre DN 65 E 574 dar rămânând în continuare o problema nerezolvată cu descărcarea fluxului de tranzit pe DN 56 E79 si DN6 E70 – se realizează tot la nivelul municipiului Craiova), fiind modernizată pe patru benzi.

Tronson drum european principal ( DN 56 – E 79 ce face legătura între municipiul Craiova și Calafat) cu o lungime de 19 km. Traseul nu este corespunzător cu rolul pe care îl îndeplinește ( tranzit spre Bulgaria prin punctul vamal Calafat-Vidin) traseul acestuia se desfășoară prin municipiul Craiova și generează aglomerați și la care se adaugă subdimensionarea părții carosabile în conformitate cu normele pentru drumurile europene principale, caliatea covorului asfaltic și semnalizarea acestuia.

Tronson drum european principal ( DN 6- E70 ce face legatura între municipiul Craiova – Caracal – București) cu o lungime de 35,6 km pe teritoriul studiat. Traseul îndeplinește rolul de tranzit spre București.

Tronson drum european secundar ( DN 65 – E 574 ce face legatura intre Craiova – Slatina – Pitești – București) cu lungime de 20,6 km pe teritoriul zonei studiate. Traseul are rol de tranzit spre București.

Drumuri naționale (DN), 36,31 km, din care:

Tronson drum național principal (DN 55 – face legătura între municipiul Craiova și Becher), cu o lungime de 17,5 km pe teritoriul studiat. Trebuie modernizat prin construirea unui pod peste Dunăre la Bechet.

Tronson drum național secundar ( DN 65 , face legătura între Craiova și Râmnicul Vâlcea) , cu o lungime de 18,7 km în zona studiată . Însă trebuie modernizat ca urmare a intensificării traficului in partea nordica a județului.

Drumuri județene (DJ), 14 tronsoane ce totalizează 182,8 km , dintre care : 14,046 km asfalt tip beton, 0,570 km – tip pavaj, 117,570 km asfalt, 35,378 km pietruit, 12,237 km drumuri de pământ.

Drumuri (DC), 18 tronsoane ce totalizează 120,6 km

Zona Metropolitana Craiova este străbătută de următoarele drumuri naționale: DN65, DN65C, DN55, DN56A si DN6.

Fig. 1 Harta drumurilor naționale ce străbat Zona Metropolitana Craiova.

Sursa: Primăria Craiova.

Lungimea străzilor din municipiul Craiova este de 378 km, din care lungimea străzilor modernizate este de 263 km. Din totalul acestora, distingem:

drumuri europene: 13,13 km

drumuri naționale: 6,5 km străzi

Rețeaua de căi ferate. Municipiul Craiova este un important nod feroviar al sistemului național de căi ferate , focalizând economic și social județul Dolj cat și întreaga Regiune de Dezvoltare Sud- Vest. Lungimea rețelei de căi ferate din județul Dolj este de 221 km ( 79 km electrificată).

Nodul feroviar Craiova asigură legătura pe direcția est-vest și nord-sud prin următoarele căi ferate:

magistrala feroviara M 900 (electrificată): – Timișoara – Drobeta- Turnu Severin – Craiova – Caracal – Roșiorii de Vede – București.

Calea ferata 902 (neelectrificată): Craiova – Slatina – Pitești – București.

Calea ferată 912 (neelectrificată): Craiova – Calafat ( punct vamal cu trecere a Dunării pe farry-boat)

Calea ferată 202 (electrificată): Craiova – Filiași – Târgu Jiu – Bumbești Jiu – Petroșani – Simeria.

Transportul aerian. Aeroportul din Craiova este singurul din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia.

Aeroportul este folosit atât pentru pasageri cat și pentru mișcări de aeronave in zona Sud Vest a României.

Aeroportul Internațional Craiova dispune de infrastructură competentă, principalele preocupări fiind legate de creșterea calității serviciilor prestate, a condițiilor pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor in trafic național și internațional,mărfuri și poștă, protejând resursele naturale ale mediului.

Se acorda o atenție mare asigurării celui mai înalt nivel de siguranță si securitate în conformitate cu standardele intrenaționale. Politica aeroportului urmărește îmbunătățirea sistemelor și echipamentelor aeroportuare.

Transportul urban.

În municipiul Craiova, transporturile în comun ridică o mulțime de dificultăți, atât administrației locale, cat și populației, care dorește reducerea timpului destinat deplasării.

Transportul în comun, în Craiova este asigurat de Regia Autonomă de Transport Local (RAT) Craiova. Acesta se desfășoară, în cea mai mare parte , pe vechile trasee dinainte de 1989. Evoluția socio-economica a dus la transformări în ceea ce privește transportul public de călători, unele trasee fiind modificate , iar altele desființate.

Infrastructura de transport se compune din rețeaua de transport cu tramvaie și rețeaua de transport cu autobuze. Parcul auto este compus din: 252 de autobuze și 61 de tramvaie.

Rețeaua de transport cu tramvaie traversează municipiul pe direcția Est- Vest, se desfășoară in mare parte pe Calea București și Calea Severinului. Realizează legătura in interiorul municipiului : între cartierul Craiovița – Centru – zona industrială Electroputere – Automobile SA dar și cu zona industriala Ișalnița. Sunt active trei trasee de tramvai ( 100, 101 și 102) , de mare capacitate cu rol de a transporta forța de munca spre platformele industriale din est către vestul municipiului.

Rețeaua de transport cu autobuze – dezvoltată in zona urbana dar și în cea periurbană. Rețeaua de transport are 19 trasee de autobuz și asigură legături mai ales pe direcția nord- sud și spre cartierele periferice ale municipiului. Lungimea totală a rețelei de transport este de 117 km. Rețeaua de autobuze este mai accesibilă și au un program mult mai flexibil.

Fig. 2. Traseele pe care se desfășoară transportul public în municipiul Craiova

(sursa: Regia Autonomă de Transport Craiova).

Disfuncționalități.

În urma unor analize la nivelul infrastructurii de transport în zona Metropolitană Craiova se observă următoarele disfuncționalități.

Cea ai importantă disfuncționalitate se referă la organizarea rețelei de transport. Se definește printr-o concentrare mare în centru, cauzată în mar parte de lipsa unor artere corespunzătoare de circulație, care să poată face legătura între punctele marginale.

Prezența unui flux mare de călători pe direcția Nord- Sud (Bv-dul Carol, str. Bărnuțiu, str. Unirii) – nu face fata transportului în comun.

Nivelul ridicat de uzura a parcului de autobuze.

Inexistența sistemului de transport public cu troleibuzul.

3.2. Produsul de tip city-break Craiova

Municipiul Craiova deține o mulțime de obiective atât naturale cât și antropice. Pentru promovarea produsului de tip city- break avem nevoie de o broșură pentru a arăta pe scurt frumusețea acestui oraș.

Produsul turistic tematic de tip circuit pentru realizarea unui city break in Craiova a fost conceput astfel: este un circuit realizat pe 3 zile, pentru vizitatori cu vârsta cuprinsă între 40 si 55 de ani, eu o educație medie si cu venituri medii (costul total de persoana ajunge la 700 – 800 de lei/ pers).

Vizitatorilor li se va pune la dispoziție un ghid care să îi îndrume și care sa le arate obiectivele turistice din oraș, dar se v-a pune la dispoziția lor un mijloc de transport care sa-i conducă spre obiective pentru a fi mai accesibil, dar și pentru a scurta din timpul parcurs. Vizitatorii vor vizita toate obiectivele turistice care sunt în circuit, dar vor avea parte si de plimbări prin parcuri, dar si de seri în care se vor relaxa sau vor privi spectacole si vor asculta concertele celor de la Filarmonica.

Program. Ziua 1.

Vizitatorilor li se va pune la dispoziție un mijloc de transport care sa-i intampine la Aeroport, unde vor fi condusi pana la Hotel Europeca.

Ziua 1.

9:00 – Micul-dejun, la restaurantul El Greco Bistro  ,din Craiova.

10:30 – Se face un tur al Craiovei.

12:30 – Vizitarea Centrului Vechi din Craiova, urmand ca in urmatoarea zi sa se viziteze obiectivele.

14:00 – Pranzul la restaurantul Ciobanasul din Parcul Nicolae Romanescu.

16:00 – Vizitarea Parcului Nicolae Romanescu – Podul Suspenat, Castelul fermecat si Palatul Bibescu.

19:20 – Intoarcerea la hotel.

20:00 – Servirea cinei in cadrul Hotelului.

21:10- Timp liber.

Obiectivele vizitate în ziua 1.

Ziua a 2 a:

8:00 – Micul- dejun

9:30 – Vizitarea lacaselor de cult, Biserica Madona Dudu , Mănăstirea Jitianu, Biserica Tuturor Sfintilor si Catedrala Sf. Dumitru.

13:00 – Servirea pranzului la Restaurantul Galaxy.

14:30 – Viztarea muzeelor: Muzeul Olteniei, Muzeul de Arta si Muzeul Mitre Arambasa.

19:30- Servirea cinei La Restaurantul Zai Zai.

21:00- Vizionarea Festivalului Shakespeare Ce va avea loc la Teatrul National

22:30 – Timp liber

Obiectivele vizitate ăn ziua 2.

Ziua a 3 a

8:00- Micul-Dejun

09:30- Vizitarea Palatului Vorvorenilor (actualul sediu al Mitropoliei Olteniei), Palatul Jean Mihail , Casa Baniei si a fantanii Jianului

12:30 – Servirea pranzului la “La Dolce Vita”.

14:00- Vizitarea Gradinii Botanice.

15:10- Vizitarea Targului handmade ,,Bizarre Bazaar” si a Targului Mesterilor Populari.

18:00- Concert la Filarmonica Friendship Season: AmiTea Meetings- Guest: Peter Oschanitzkv

20:00 – Servirea cinei.

21:15- Pregatire pentru plecare

21:45- Imbarcare de pe aeroportul international Craiova

După cum se observă, Craiova nu este un oraș foarte mare, dar deține o multitudine de obiective. În Craiova se organizează și festivaluri, târguri dar au loc și multe piese de teatru care sunt potrivite pentru a le viziona seara.

3.3. Impactul produsului asupra comunității locale

Turismul are un potențial uriaș pentru dezvoltarea orașelor.

În general, părțile interesate au identificat această oportunitate și au decis să se implice în dezvoltarea acestui potențial, totuși, este nevoie de menținerea unui echilibru între nevoile turiștilor și cea a populației locale. Turism oferă justificare financiară de restaurare a cladirilor vechi și crearea infrastructurii generale care pot fi utilizate de populația locală. Turismul poate juca un rol în administrarea fizică și economică a oraselor vechi sau districte ale acestora, pot stimula dezvoltarea facilitaților culturale și facilităților comerciale dar și îmbunătățirea acestora.

Astfel, măsura în care acestea sunt corect planificate, dezvoltate și gestionate, turismul poate aduce beneficii semnificative pentru comunitățile urbane:

-este stimulată productia locala de bunuri și servicii, oferind noi oportunități de a vinde unele produse. Este de necontestat că activitățile în anumite industrii sunt determinate în mare măsură de turism, sunt menționat aici: locurile de muncă în hoteluri și restaurante, culturale și servicii de agrement, servicii de transport și călătorie intermediare, producătoare de artizanat, etc.

În plus turism stimuleaza afaceri într-o gamă largă si în alte domenii, cum ar fi constructii, servicii financiare, comerciale, industria alimentară, industria ușoară, activități cultural artistice sau servicii de caracter general, de care beneficiază, de asemenea, turiștii (transport local, poștă, telefon, schimb valutar etc.). Prin urmare, turismul aduce o creștere importantă a producției pentru marile orașe și se constată că turismul are o cotă foarte importantă în PIB (12 % pentru Londra, 8 % pentru Budapesta);

-multe locuri de muncă sunt create direct, în hoteluri, restaurante, agentii de turism, transport, și de locuri de muncă indirecte create în economia local, de cheltuieli făcute de angajați din sectorul de turism, care la rândul lor duce la crearea de alte locuri de muncă.

Pentru a evidenția importanța turismului în economia din marile orasele, trebuie să amintim că numai în Londra turismul creează aproape 1 milion de locuri de muncă (13 % din ocuparea forței de muncă), care în Paris sunt create aproximativ 150.000 de locuri de muncă directe in turism (12 % din ocuparea forței de muncă), în Budapesta angajarea directă în turism a ajuns la 100.000, la Barcelona 60.000, si exemplele pot continua;

-turismul international stimuleaza exporturile locale, dar și consumul de bunuri și servicii din zona de producție, aceastea reprezintă un mijloc foarte eficient de export, fiind eliminate costurile de transport, taxele vamale și diverse alte comisioane;

-ca urmare a crescut producția locală, iar ocuparea forței de muncă duce la creșterea veniturilor populației și îmbunătățirea nivelului de trai.

-crearea de venituri la bugetele locale, mai ales venind din impozitul pe venit de la antreprenori în sectorul turismului, de asemenea, si din taxele turistilor (taxa la hotel t, taxa să intre cu masina in oras etc.). Ele pot fi folosite pentru a îmbunătăți serviciile comunitare, infrastructură și serviciile etc;

-perspectiva de dezvoltare a turismului, oferă argumente pentru construirea sau îmbunătățirea infrastructurii de bază (drumuri, sisteme de alimentare, energie electrică, telecomunicații, gestionarea deșeurilor) pentru reabilitarea centrelor istorice, constructii culturale și facilități de agrement, modernizarea rețelei de transport locale, dezvoltarea de evenimente culturale și sportive de importanță internațională, etc. Din aceste investiții beneficiază atât turiștii, cât și populația stabilă;

-îmbunătățirea calității mediului, deoarece turiștii preferă să viziteze locurile atractive, curate și nepoluate;

-îmbunătățirea imaginii orașului duce la formarea unei reputați iar orasul poate deveni locație pentu întâlnirile de afaceri dar și pentu dezvoltarea sectorului de afaceri..

Pe de altă parte, dorința pentru câștiguri mai mari, a condus adesea la o dezvoltare haotică, neplanificată a turismului în unele locații, creând numeroase probleme: creșterea densității urbane, construirea de noi structuri uriașe ( birouri/blocuri) în vecinătatea monumentelor de arhitectură, poluarea aerului, de trafic și de zgomot, sunt doar cateva din pericolele care pot afecta valoarea unui oraș turistic.

Cu toate acestea se poate spune că turismul poate contribui la dezvoltarea durabilă a zonelor urbane prin îmbunătățirea competitivității întreprinderilor sau companiilor, prin raspunderea la nevoile sociale și conservarea mediului cultural și natural. Multe orașe caută modalități de a dezvolta turismul ca o modalitate de a stimula și diversifice economia urbană.

Pentru unele orașe care sunt implicate într-un proces mai larg de restructurare economică și compactarea industrială, turistismul oferă multe oportunități pentru dezvoltarea zonei. Se poate spune că vasta varietate de lucruri care poat fi vizitate și făcut pe o suprafață relativ redusă, plus o varietate de: facilități de cazare, hrană, transport și divertisment, acestea susțin dezvoltarea turismului în zona urbană.

Prin urmare, autoritățile locale împreună cu operatorii economici, au început să facă eforturi să profit din această activitate. Le-au dat viața orașelor, prin organizarea de tot felul de evenimente, a început reabilitarea centrelor istorice, creearea de noi obiective (muzee, grădini zoologice), au atins noi caracteristici pentru turisti (cartele de acces), au introdus autobuze speciale pentru ei. Conducerea unei campanii de promovare a orasului, a dus la crearea de facilități pentru turismul de afaceri, a dezvoltat rețeaua comercială etc.

Practic, factori responsabili pentru dezvoltarea produsului turistic trebuie luat în considerare o dezvoltare globală a produsului turistic existent, urmarind cele 5 componente. Astfel, în funcție de nevoile rezultate în urma unei analize SWOT, se pot concentra pe îmbunătățirea primară sau a produselor complementare turistice, consolidarea imaginii de oraș, îmbunătățirea accesul la oraș sau o combinație între ele.

3.4. Modelul celor 5 D al călătoriilor de tip city-break

O serie de trăsături distinctive ale călătoriilor city break au devenit vizibile în cursul acestei cercetări. Acestea au apărut în diferite puncte ale studiului și vor discuta factorii care fac călătoriile city break să fie diferite de celelalte tipuri de călători. În total, vor fi discutate cinci trăsături distinctive și vor fi descrise sub eticheta "5 D".

Acestea sunt; Durata, Distanța, Flexibilitatea datei, natura discreționară și Destinația de călătorie.

7.4.1.1 Durata.

Prima caracteristică distinctivă a călătoriei city break se referă la durata călătoriei. Constatările din această cercetare susțin (Legea, 2002; Trew & Cockerell, 2002) că city break, constă în călătorii de scurtă durată.

Fraza 1 arată că vizitatorii city break, stau perioade mai scurte în comparație cu alți turiști de agrement (55% rămân 3 nopți sau mai puțin, comparativ cu 6% pentru turiștii care sunt non city break). 

Este greșit să presupunem că toate călătoriilor de tip city break sunt de scurtă durată, pentru că în mod clar nu este așa. Unii oameni vin în oraș numai pentu vacanțe pe perioade mai lungi de timp și după cum s-a specificat anterior, există dovezi care arată că vacanțele de city break pe durate mai lungi cresc mai repede decât media (Trew & Cockerell, 2002).

În plus, anumite grupuri și naționalități au tendința de a lua mai multe vacanțe de tip city break decât altele. Cu toate acestea, în general, dovezile indică faptul că majoritatea vacantelor city break sunt scurte, de obicei de la două nopți la cinci nopți. Acest lucru ne duce la întrebarea de ce?

De ce sunt cele mai multe vacanțe city break pe o durată scurtă? Cercetarea indică trei motive principale care explică acest lucru.

În primul rând, city break este o excursie secundară care adesea completează o vacanță principală. Ele tind să aibă o durată mai scurtă, deoarece acestea trebuie să completeze vacanța principală nu să o înlocuiască.

În al doilea rând, Law (1993) și Burtenshaw et al. (1991) arată că mulți oameni sunt capabili să vadă și să experimenteze ceea ce doresc, în majoritatea orașelor, în doar câteva zile.

Cel de-al treilea motiv se referă la tendința internațională de a face excursii mai scurte, dar mai frecvente.

7.4.1.2 Distanța

Cea de-a doua caracteristică a excursiilor de tip city break se referă la distanța parcursă de călători pentru a face o astfel de vacanță.  Vizitatorii City Breaks tind să vină în principal din orașele/ țările din apropiere. Acest lucru este foarte evident în Dublin, unde 80% din turiști vin din Marea Britanie.

O situație similară se întâlnește și în Bratislava, unde cifrele referitoare la pasagerii aerieni arată că 5 dintre primele 6 intinerare din oraș vin din vecini apropiați (a se vedea fig 7.1). Deoarece durata city break este în general scurtă iar oamenii nu doresc să petreacă mult timp pentru a ajunge la destinație.

Călătoria cu avioanul este mult mai accesibil atat din punct de vedere al prețului dar și din punct de vedere a timpul mult mai scurt. Acest lucru se reflectă și în statisticile privind sosirile de vacantă, care indică o creștere a numărului de călătorii aeriene către Dublin cu mult mai mare decât cele a serviciilor de transport feroviar.

După cum arată Tabelul 7.1, sosirile prin intermediul avioanelor au crescut cu 32% între 1999 și 2003. În aceeași perioadă sosirile feriboturilor au scăzut cu 26%. În mod evident, companiile aeriene low-cost sunt caracterizate ca fiind cel mai ieftin mod de transport.

Table 7.1 Holiday Arrivals into Dublin 2003 v 1999 (000s)

Sursa: Fáilte Ireland Survey of Travellers

În plus, călătoriile cu autovehicule au devenit mai stresante și mai puțin atrăgătoare pentru multi turisti, din cauza problemelor legate de aglomerare și siguranță, precum și datorită legilor care impun ca soferul să aibă un anumit comportament la volan.  Astfel, accesul aerian ieftin și direct este o opțiune de transport extrem de atractivă pentru vizitatorii de tip city break.

7.4.1.3 Natura discreționară

 O altă caracteristică a vacanțelor de tip city break sunt reprezentate de natura călătoriilor. În timpul interviurilor cu vizitatorii, intervievații au fost întrebați despre modul lor de călătorie în anul precedent. Acest lucru a fost făcut pentru a examina modul în care călătoriile de tip city break se potriveau cu alte excursii (dacă există). Constatările au arătat că oamenii au luat în general vacanțe de tip city break ca o excursie suplimentară la vacanța principală. Au existat doar 3 cazuri în care:

Orașul Dublin a fost considerat vacanța principal, în cele mai multe cazuri, călătoria a fost privită de unii ca o oportunitate. Acest lucru se reflectă în timpul scurt de decizie care a fost evident în multe dintre călătorii.

Rezultatele din prima fază arată că 56% din vacanțele de tip city break sunt rezervate cu mai puțin de 4 săptămâni înainte de călătorie, comparativ cu 37% din vacanțele care nu sunt de tip city break . Acest comportament de ultim moment a fost, de asemenea evident și în rezultatele din faza a doua, care au arătat că 67% din city breakuri au fost rezervate cu 4 saptamani înainte de sosire. In mod evident pentru cei mai mulți oameni, city break-urile sunt concepute și acționate într-o perioadă relativ scurtă de timp, iar internetul joacă un rol semnificativ în acest comportament.

7.4 Flexibilitatea datei

 Cea de-a patra caracteristică distinctivă a călătoriei de tip city break se referă la sezonalitatea călătoriilor. În prima fază s-au evidențiat distribuția uniformă a călătoriilor de tip city break pe tot parcursul anului. Cererea sezonieră poate fi în mare parte atribuită lipsei de importanță pe care vremea o joacă pentru city break, în comparație cu alte tipuri de călătorii.

De exemplu, concluziile arată că 17,2% dintre vizitatorii de city break din Dublin au sosit în lunile de iarnă, comparativ cu doar 4,3% dintre turiștii care au ales alt tip de vacanță.

Cu toate acestea, pe lângă vreme, poat fi atribuite și alți factori. De exemplu, natura secundară a city break-urilor înseamnă că cele mai multe sunt luate în afara perioadelor de vârf. Uneori aceste excursii se concentrează în jurul unor evenimente precum concerte, jocuri sportive și expoziții. Acestea sunt, în general bine răspândite pe parcursul întregului an și, prin urmare vizitatorii contribuie la dezvoltarea unei destinații urbane pe tot parcursul anului. Acest tip de cerere non-sezonieră este o caracteristică crucială și una care face city break-ul o perspectivă atractivă atât pentru planificatorii urbani, cât și pentru întreprinderile turistice.

7.4.1.5 Destinația călătoriilor.

Caracteristica finală a călătoriei de tip city break se referă la compoziția unității de călătorie. Una dintre cele mai interesante constatări în acest sens a fost numărul mic de călătorii care includea copii. Cei mai mulți oameni au călătorit cu un partener sau cu un grup de prieteni, aproape 60% dintre vizitatorii care călătoresc un partener și 18% călătoresc cu un grup de prieteni. În schimb, doar 15% au venit cu familia. Studiile arată că o mare parte a turiștilor călătoresc fără copii sau provin din familii fără copii (Flanagan & Dunne 2003, British Tourist Authority 1988, Trinity Research 1989).

Trei factori principali au apărut ca motive pentru care copiii nu sunt bine reprezentați în aceste călătorii. În primul rând, o mare parte a persoanelor care iau un city break nu au copii acasă. Constatările arată că multe dintre grupuri sunt alcătuite din persoane singure sau care călătoresc împreună (prieteni, grupuri, cupluri etc.) nu au copii.

De exemplu "Dinkis" (venituri duble fără copii) sau cupluri ale căror copii sunt mari și care au plecat de acasă. Pentru toți acești oameni, ușurința mobilității este un factor cheie în alegerea călătoriei. Nu sunt legate de programul școlii, prin urmare pot călători în orice moment. Acest lucru le permite să beneficieze de oferte speciale de călătorie care tind să fie mai multe pe durata școlii. De asemenea pot să călătorească fără prea multe pre-planificări, adică pot lua decizii mai rapide și spontane. Pentru astfel de călătorii, city break-urile reprezintă o opțiune de agrement foarte atractivă.

Cel de-al doilea motiv se referă la persoanele care au copii, dar care utilizează călătoria de tip city break pentru a scăpa de stresul și presiunile părinților. Acest lucru a fost deosebit de rezultatele din faza a doua, în care un număr de cupluri au descris călătoria lor la Dublin ca o șansă de a lua o pauză de la copiii lor.

City break-ul a fost văzută ca o călătorie ideală în multe feluri – natura scurtă a călătoriilor, împreună cu ușurința de acces, a făcut călătoria convenabilă în ceea ce privește copii. Într-o serie de cazuri a fost folosit ca o șansă pentru cupluri de a-și îmbunătăți propriile relații. Prin contrast, principala vacanță a fost văzută ca o șansă de a petrece timp cu copiii lor.