MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA [308520]

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ȘI ECONOMICE EUROPENE

”C. STERE”

[anonimizat] A [anonimizat]: [anonimizat]: [anonimizat],

specialitatea

Pedagogie preșcolară

Pedagogie în învățămîntul primar

_________________________

Conducător științific: [anonimizat], lector universitar

_________________________

Admis pentru susținere

Șef Catedră Științe ale Educației și Limbi Moderne

_____________________

conf. univ., dr. Gribincea Tatiana

____”_________________2017

Chișinău – 2017

CUPRINS

INTRODUCERE

Actualitatea cercetării. Am ales acesta temă deoarece meseria mea este de educator ȋn ȋnvățământul preșcolar. Lucrez cu copii cu vârste cuprinse ȋntre 3 ani-6 ani de 11 ani. Ȋn toți acești ani mi s-a confirmat faptul ca grădinița nu poate funcționa ȋntr-un mod optim fară implicarea și interesul părinților și nici familia nu prea se descurcă optim ȋn creșterea copiilor lor deoarece ȋntâmpină situații care ȋi depășesc și atunci se impune intervenția unui specialist. Mi-am propus să abordez această temă deoarece am descoperit că s-ar putea obține lucruri minunate și surprinzătoare atunci când grădinița și familia lucrează ȋmpreună. [anonimizat]. [anonimizat] s-a dovedit afi fundamentală pentru creșterea și dezvoltarea multilaterală a copilului și este o sursă primordială de gingășie și afecțiune. Aceasta ar trebuie să completeze aproape toate nevoile dezvoltării holistice ale copilului. [anonimizat]. Astfel, celula societății este cea prima școală unde cei mici învață să se comporte în viață și în societate. [anonimizat], [anonimizat], sublinind implicarea acesteia nu doar mijlocit printr-o [anonimizat], [anonimizat],etc. În ultimul timp tot mai des se estimează faptul că „Participarea reală a [anonimizat] o [anonimizat] [22, p.20]. Oportunitatea alegerii acestei teme teoretice și practice de cercetare prezintă un aport la dezvoltarea domeniului educației preșcolare și‚ inclusiv‚ la formarea profesională a cadrelor didactice.

[anonimizat], ce vizează realizarea obiectivelor educației în lumina SÎDC de la naștere pănă la 7 ani, [anonimizat]. Unul din domeniile competențelor profesionale este „Parteneriatul cu familia”, care se referă la calitatea de comunicare și cooperare a [anonimizat]. Acest compartiment oglindește necesitatea unui parteneriat de lungă durată și eficient între familie și grădiniță, care prevede cunoașterea nevoilor și intereselor părinților în scopul cunoașterii dezvoltării copilului, informarea permanentă a părinților privind progresele și problemele copilului în dezvoltare, colaborarea cu părinții în luarea deciziilor privind dezvoltarea copilului, stimularea participării părinților la activitățile programului educațional și acordarea ajutorului posibil la completarea bazei tehnico-materiale a instituției. Necesitatea cercetării se prezintă ca o adâncire în scopul investigației‚ sesizarea tuturor aparențelor teoretice legate de acesta și verificarea lor în circumstanța unei cercetări experimentale.

Problema investigației: descoperirea strategiilor eficiente de promovare a parteneriatului dintre familie și grădiniță prin cercetarea literaturii de specialitate și a practicii pedagogice avansate, descrierea aplicării lor în practica personală, precizarea impactului unor metode și instrumente prin investigarea aspectului practic-aplicativ și stabilirea unor soluții de reglare a problemei.

Obiectul cercetării îl constitue parteneriatul „familie-grădiniță”, rolul lui în crearea unui climat favorabil de învățare și dezvoltare pentru copilul de la naștere până la 7 ani. De asemenea ne-a interesat practica avansată a cadrelor didactice din instituțiile de educație timpurie în domeniul parteneriatului.

Scopul cercetării: descrierea conceptului de parteneriat, studierea politicilor și strategiilor de implicare în relații de parteneriat și de promovare a acestuia în domeniul educațional, prezentarea particularităților strategice eficiente de promovare a parteneriatului „familie – grădiniț㔂 elaborarea unui program de cercetare‚ elucidarea tipurilor de parteneriat și a activitilor de parteneriat la nivel de grădiniță, cercetarea și respectarea principiilor de formare a unui parteneriat eficient și durabil, descrierea avantajelor funcționării parteneriatului „familie – grădiniță”, prezentarea strategiilor de promovare a imaginii grădiniței în comunitate, expunerea unor concluzii relevante studiului în baza realizării cercetării.

Obiectivele investigației: a) teoretice: studiul aspectelor teoretice‚ precizarea, prin analiză teoretică și practică, a noțiunilor de „parteneriat” și „strategie de promovare a parteneriatului”‚ elucidarea unor particularități ale strategiilor de promovare a parteneriatului‚ identificarea factorilor de parteneriat‚ construirea modelelor, înregistrarea informației;

b) practice: proiectаreа experimentului de cercetаre în scopul explicării partenerialtului familie-grădiniță; determinаreа instrumentelor de cercetаre; reаlizаreа experimentului de cercetаre pe un eșаntion de părinți și cadre didactice; elаborаreа de recomаndări destinаte optimizării parteneriatului familie-grădiniță.

Ipoteza de bază: Presupunem că participarea și implicarea continuă a părinților ȋn proiectele derulate ȋn grădiniță asigură sporirea calității educației timpurii și progresul ȋn dezvoltarea copiilor.

Ipotezele experimentale:

1. Cu cât mai mare este nivelul de implicare a părinților în activitatea de parteneriat cu grădinița în atragerea de resurse (financiare și /sau materiale) cu atât mai calitativ este desfășurat actul educațional (Studiul documentelor, Anexa 1 ).

2. Percepția parteneriatului între grădiniță și familie, influențiază așteptările reciproce ale celor două părți implicate în educația și dezvoltarea copilului (Chestionar pentru părinți și familie (Anexa 2); chestionar pentru cadrele didactice (Anexa 3)) .

3. Cu cât mai strânsă este implicarea părinților ca parteneri ai cadrelor didactice, cu atît este mai sporită evoluției preșcolarilor (Ancheta pe baza de chestionar pentru părinți și monitorizare învățării a copiilor (Anexa 4 ).

Baza conceptuală a cercetării au constituit-o SÎDC de la naștere pănă la 7 ani, SPNPCD din IET, elaborate în cadrul Proiectului „Educație Pentru Toți – Inițiativa de Acțiune Rapidă” și aprobate de către Consiliul Național pentru Curriculum la 23 august 2010; Ghidul destinat echipelor comunitare, formate din profesioniștii ce activează în sistemul de educație, ocrotire a sănătății și protecție a familiei (asistenți medicali, asistenți sociali, educatori din instituțiile preșcolare de învățămînt) „Comunicăm eficient cu familia” de S. Lîsenco, O. Lăsenco, O. Secu, elaborat în cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație”, implementat de către Ministerul Educației în parteneriat cu banca Mondială și UNICEF în 2014; funcțiile educative ale familiei sintetizate de N. Mitrofan; cercetările recente ale lui H. Pierot, Irinela Nicolae, Ana Secrieru, Doina-Olga Ștefănescu și alții, privind acțiunile comune ale familiei și grădiniței în domeniul educației.

Metode‚ procedee și tehnici de cercetare: a) teoretice: studiul surselor bibliografice‚ culegerea datelor, studiul documentelor, analiza calitativă și comparativă, observația externă, concluzii teoretice în baza informației noi, sinteza‚ clasificarea, generalizarea;

b) practice: аnаlizа documеntеlor; аnаlizа рrodusului аctivității, obsеrvаțiа, metoda anchetei pe bază de interviu, mеtodа chestionаrului.

Baza experimentală a cercetării: Cercetarea este eșantionată în Instituția preșcolară nr.17 „Cheița de Aur” din municipiul Soroca. Testările au fost întreprinse în grupele de copii și familiile acestora, sondajul – în rândul cadrelor didactice ale grădiniței în număr de 20 de persoane, cadre nedidactice, și al părinților copiilor din 12 grupe de copii.

Termeni-cheie: activități de parteneriat, climat familial, comportament social, colaborare, comunicare, concepte de parteneriat și strategie, corelația practicilor, dezvoltare timpurie, factori determinanți, funcție educativă, impact pozitiv, influențe directe, pedagogie de calitate, strategii de stabilire și promovare, socializare, tipuri de parteneriat.

CONCEPTUL DE PARTENERIAT FAMILIE-GRĂDINIȚA ȘI IMPACTUL LUI ASUPRA FORMĂRII PERSONALITĂȚII COPILULUI

I.1. Funcția educativă a familiei și colaborarea dintre grădiniță și familie

Perioada de dezvoltare timpurie a copilului reprezintă segmentul de dezvoltare cel mai sensibil, în care este foarte important să se țină cont de nevoile copiilor în ceea ce privește sănătatea, nutriția, educația și protecția. Părinților le revine rolul esențial în crearea influențelor încurajatoare și pozitive pentru creșterea și educarea copiilor. Ei sunt responsabili pentru asigurarea atât a existenței materiale, cât și a unui climat familial afectiv și moral. Copiii sunt diferiți, părinții sunt diferiți. Este diferit mediul în care trăiesc, situația lor financiară, studiile pe care le au sau starea civilă și, desigur, necesitățile fiecăruia. Toate aceste diferențe dictează necesitatea acordării unui sprijin și informații care să fie ajustate la situația concretă pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a copiilor. Este absolut necesară o abordare intersectorială a nevoilor copilului și familiei, care să ofere suportul adecvat pentru realizarea drepturilor fiecărui copil la supraviețuire, protecție, îngrijire, educație și dezvoltare optimă [21, p.4].

Cuvântul ,,familie" își are originea din latinescul famulus care semnifica în sens larg: supus, ascultator, iar în sens restrâns: slugă, rob, slujitor.Definirea familiei reprezintă pentru specialiștii domeniului social o provocare din ce în ce mai mare, datorita faptului că aceasta, de-a lungul timpului, a suferit multe schimbari, mai ales în a doua jumatate a secolului XX. Specialiștii au evidențiat, mai multe definiții ale familiei în functie de caracteristicile care îi erau specifice în anumite perioade socio-culturale.Astfel, familia este ,,o formă de comunitate umană ale cărei relații între membrii săi permit continuitatea speciei umane și evolutia societății" [2, p. 20].

Abordarea integrată a copilului atrage după sine un parteneriat mai larg decât cel dintre cadrul didactic și părinte. Familia și grădinița reprezintă primele cercuri social-culturale cu care copilul intră în contact și care le marchează dezvoltarea. Însă un rol important îl are și vecinătatea, cartierul, localitatea unde locuiește copilul, locurile pe care le vizitează în comunitate și persoanele pe care le vede și cu care interacționează. Având părinții ca parteneri, cadrele didactice pot contribui la atragerea atenției comunității asupra importanței acestei perioade din viața copilului și a nevoilor speciale pe care le reclamă copilul la această vârstă.

Ce este grădinița? Instituție de învățământ preșcolar, destinată copiilor între 3 și 6-7 ani. Originile grădiniței de copii se găsesc în operele lui Pestalozzi, dar adevăratul lui inițiator a fost Friedrich Froebel, care le-a și dat denumirea „kindergarten“ (1837) și a conceput jocuri și material didactic specific [după 24, p.146].

Ce este educația? Educația este o experiență socială, în contact cu care copilul se descoperă, îmbogățește raporturile sale cu ceilalți, dobândește bazele cunoașterii și acțiunii [după 15, p.99].

Ce este familia? În sens larg, familia reprezintă un grup social ai cărui membri sunt legați prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopțiune și care trăiesc împreună, cooperează sub raport economic și au grijă de copii. În sens restrâns, familia este un grup social format dintr-un cuplu căsătorit și copiii acestuia [după 34, p.243].

Ce este comunitatea? Comunitatea reprezintă o entitate social-umană, ai cărei membri sunt legați prin locuirea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale, consolidate în timp [după 34, p.128].

În sens larg, familia reprezintă un grup social ai cărui membri sunt legați prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopțiune și care trăiesc împreună, cooperează sub raport economic și au grijă de copii. În sens restrâns, familia este un grup social format dintr-un cuplu căsătorit și copiii acestuia [34, p. 243].

Familia reprezintă primul factor ȋn educația copiilor. Ținând cont de influența socio-educațională puternică a familiei, grădinița, educatorii și ceilalți factori educativi, trebuie să îndrume și să coopereze cu multă pricepere și măiestrie cu familia, deoarece este de dorit ca aceasta să contribuie, alături de ei, la o științifică și eficientă orientare școlară și profesională a copiilor, evitându-se contracararea concepției și strategiilor corecte ale grădiniței / școlii și celorlalți factori educativi [13, p.5].

Familia, ca element fundamental al societății, îndeplinește un sistem de funcții dintre care le relevăm pe cele mai importante:

Funcția naturală (biologică) – care asigură reproducereaspeciei ființei umane și de asemeni preocuparea pentru siguranța fizică și protejarea celui mic de diverse pericole, sănătatea lui .

Funcția economică – implică asigurarea de către părinți a bazei materiale necesare satisfacerii trebuințelor a tuturor membrilor familiei, prin folosirea chibzuită a veniturilor.

Funcția de socializare constă ȋn asimilarea normelor de conduită, ȋnsușirea unor roluri sociale deziderabile, care asigură transformarea organismului biologic ȋn ființă socială educabilă.

Funcția educativă. – ce constă în educarea și creșterea copiilor. Mediul educogen familial are influențe deosebit de importante ȋn formarea personalității copilului, a comportamentului lui [6, p.45-46].

Putem spune că funcția educativă a familiei durează toată viața, căci și atunci când copiii au ajuns adulți și au întemeiat o familie, părinții îi consideră tot copiii lor și le oferă sprijinul lor necondiționat. Pentru dezvoltarea deplină și armonioasă a personalitățiilui,copilular trebui să crească într-un mediu familial caracterizat de fericire, dragoste și înțelegere [12, p.4]. Îndeplinirea cu succes a funcțiilor familiei implică respectarea cerințelor socioeducaționale:

preocuparea permanentă a părinților de a-și ridica nivelul pregătii profesionale pentru a putea fi model și pentru a sprijini copiii ȋn dezvoltare;

asigurarea unui climat emoțional-afectiv echilibrat;

cunoașterea de către părinți a obligațiilor socio-educative față de instituția de ȋnvățământ la care este ȋnscris copilul;

să nu se condiționeze, de nimeni, obținerea unor rezultate la învățătură,-recompensele să se dea ca o urmare firească a rezultatelor bune sau foarte bune la învățătură;

să li se acorde copiilor mijloace materiale și financiare (bani) în limita necesităților firești, evitându-se exagerările în această direcție, chiar în situațiile când părinții care au venituri mai mari; evitându-se exagerările pe această linie vor avea urmări negative, copiii folosind necorespunzător surplusurile bănești, îndeosebi. Acasă, în primii ani de viață, copilul dobândește noțiuni despre sine, se poate repera ca identitate, ca aparținând unui grup cultural și social, își poate cunoaște și recunoaște competențele și abilitățile, deprinde reguli și începe să își asume responsabilități, devine independent și activ în propria-i viață. Întreaga dezvoltare a copilului este condiționată de calitatea relațiilor pe care le stabilește cu mediul social în care trăiește. Fiecare participant în viața copilului (părinți, frați, bunici) influențează modul său de dezvoltare, condiționând modelele relaționare pe care copilul le integrează și pe care le va reproduce în viața sa. Odată cu înscrierea la grădiniță, copilul își îmbogățește considerabil sfera relațiilor, intrând în contact cu o lume necunoscută, oarecum străină și stranie pentru el. Până în acest moment, singurii adulți care l-au înconjurat au fost aceia în care a investit afectiv, cărora știe să le răspundă și care îi cunosc nevoile. În absența mamei sau tatălui, copilului trebuie să i se acorde posibilitatea unor relații de calitate cu adulții care îl înconjoară [8, p.37].

În educarea copilului preșcolar, o componentă foarte importantă o constituie procesul instructiv-educativ la care își adduce aportul atât familia cât și instituția preșcolară. Familia din tot deauna a fost și este un factoru educativ destoinic, fiindcă e bine știut faptul că educația începe din familie, aceasta fiind oglinda în care copilul se oglindește îl copie și-l urmează. Tot în familie cel mic își face instruirea pentru viață. Aportul familiei în viața copilului este mai mare cu cât copilul este mai mic și scade pe măsură ce acesta crește [după 29]. De asemeni, putem spune că familia oferă mediul în care copilul se naște, trăiește primele experiențe, se dezvoltă și se formează pentru viață. Apariția unui nou membru în familie, care la început este complet dependent de adulți, aducând cu sine responsabilității colosale, ce ține de maniera prin care este necesar să fie îngrijit și educat. Mama și tata sunt primii educatori, fiindcă ei sunt primii cu care cel mic este în raport reciproc permanent încă din primele clipe de cînd s-a născut. Familia reprezintă liantul care unește relațiile dintre copil și mediul social. Asigură astfel, condițiile necesare trecerii prin toate stadiile de dezvoltare ale copilăriei, piloni ce stau la baza structurării personalității individului. Prin relațiile sale cu mama, tata, cu frații și celelalte rude, copilul ȋncearcă să se integreze ȋn societate, să se adapteze, își cunoaște valorile și începe să-și formeze astfel imaginea de sine. Comunicarea intrafamilială influențează decisiv dezvoltarea psihofizică a copilului și, de asemeni, formarea personalității lui. Copiii își observă proprii părinți cum acționează în rolul de părinți. Familia este exemplul pe care copilul îl imită [30, p.6]. Din familie, cei mici vor învăța să facă diferența ȋntre ce este bine și ce este rău, ce este drept și ce este nedrept, ce este frumos și ce este urât în comportamente.În perioadavârstei timpuri un mare rol în educarea copiilor îl are grădinița, care desfășoară, împreună cu cadrele didactice cu o pregătire profesională corespunzătoare, un amplu proces instructiv-educativ [23, p.5-6]. Grădiniței fără implicarea familiei nu poate funcționa ȋntr-un mod optim. Astfel îi revine rolul de partener în relațiile ei cu familia iar acest rol derivă din faptul că este un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educației copiilor cu vârste cuprinse între 3-5/6 ani. Identificăm două dimensiuni principale ȋn implicarea atât a unității de învățământ cât și a familiei în beneficiul copilului: dimensiunea relației copil/părinte și dimensiunea relației grădiniță/familie. Dimensiunea relației copil/părinte urmărește frecventarea grădiniței, rezultatele școlare, îndeplinirea sarcinilor și susținerea emoțională și materială a activității didactice a copilului. Dimensiunea relației grădiniță/familie, se referă la alegerea de către părinte a unității de învățământ la care ȋși va ȋnscrie copilul, la contactele directe ale părinților cu cadrul didactic de la grupă și cadrele didactice din unitate. Aceste contacte pot fi ședințe cu părinții, program de consiliere a părinților, cursuri de formare pentru părinți „Educăm așa”, activități ȋn parteneriat, implicarea ȋn proiecte educaționale, concursuri școlare șa. Legătura grădiniță – familie nu se poate înființa fără garanția unei poziții esențiale: cunoașterea familiei de către cadrul didactic, a caracteristicilor și potențialului ei educativ (date esențiale despre familie care sunt consemnate ȋn caietul de observații al grupei) [4, p.23]. E necesar ca cadrul didactic să cunoască mai multe laturi ale vieții de familie, fiindcă aceasta îl ajută în cunoașterea și înțelegerea picilor vârsta 3-5/6ani. Nu se poate educa în mod corect un copilaș fără ca să-l observi atent, și fără ca să-i înțelegi personalitatea. Parteneriatul grădiniță-familie este esențial pentru succesul preșcolarului. Literatura de specialitate recomandă trei direcții: acceptarea familiei, respectarea familiei și legătura cu familia. Se pare că cea mai mare barieră a parteneriatului grădiniță-familie este faptul că părinții nu se simt acceptați. Pentru a evita acest lucru cadrul didactic trebuie să aibă o atitudine pozitivă față de familie, furnizând astfel un punct pozitiv de plecare ȋn relație cu ei, să recunoască și să acorde feed-back la nevoile și temerile părinților, să informeze părinții cu privire la activitățile care urmează să aibă loc ȋn grădiniță, să folosească un limbaj prin care să interacționeze cu familia, să implice părinții ȋn realizarea programelor astfel ȋncât să ȋnțeleagă cât de importantă este activitatea cu profesioniștii. Toți părinții doresc să fie respectați. Așteptările părinților și pozițiile lor ce țin de educația copilului sunt la fel de prețioase ca și activitățile petrecute de educatori. Majoritatea părinți simt necesitatea de a fi implicați în educația copiilor, dar mulți nu știu cum să se implice. Mulți dintre cadrele didactice simt că implicarea părinților este decisivă, însă mulți nu întâlnesc bariere în a realiza această implicare, din lipsă de informație.Instituțiile de învățământ au nevoie să stimuleze și să avanseze implicarea părinților ca colaboratori [10, p.13]. Experiența demonstrează că legăturile afective și comunicarea bună cu părinții, angajarea lor în diverse acțiuni îmbunătățesc atitudinea lor față de grădiniță. Astfel, se pot oferi diplome familiilor care să ateste participare lor la procesul educațional al copilului. Se poate amenaja un spațiu unde părinților să li se aducă la cunoștință evenimentele din grădiniță etc. Realizarea unor postere poate avea un rol stimulativ de a oferi copiilor și părinților condiții corespunzătoare de cultivare intelectuală, de informare curentă privind hrana copiilor lor etc., pentru determinarea părinților de a-și integra copiii în activități recreative, de educare a timpului liber etc. [33, p187-188]. Educarea copilului reprezintă un țel comun ȋn atingerea căruia acționează factorii de modelare a personalității umane care interaționează ca un tot unitar/ sistem bine ȋnchegat. Pentru atingerea acestui țel comun este necesar un schimb permanent de informații bine organizate și structurate, dirijate spre micul preșcolar. Personalitatea copilului preșcolar reprezintă un ansamblu de ȋnsușiri, procese și structuri psihofiziologice și psihosociale care face diferența ȋntre comportamentul unui om raportat la cei din jur făcându-l unic. Evoluția ființei umane pornește de la simplu spre complex, de la inferior spre superior, asigurându-i astfel condiții favorabile pentru dezvoltarea sa armonioasă, facându-l educabil. Dezvoltarea ființei umane privită din punctul de vedere al evoluției calitative complexe de creștere și maturizare are o perspectivă filogenetică (naștere/ evoluția generațiilor anterioare – arborele genealogic – prin intermediul eredității) și ontogenetică (individ – evoluția sa de la naștere până la moarte). Cele două perspective se află ȋntr-o interacțiune de integrare amplificată care contribuie la dezvoltarea și perfecționarea personalității individului pe tot parcursul generațiilor [19, p.60].

Colaborarea dintre grădiniță și familie este extrem de importantă și trebuie să ne unim eforturile ȋn vederea educării copiilor. Activitățile de propagandă pedagogică vin în sprijinul familiilor. Astfel conținuturile și îndrumările psihopedagogice trebuie să fie competente, bogate, variate, actuale, esențiale și accesibile, pentru a fi receptate, înțelese și urmate conștient de către toți membrii familiei: bunici, părinți și copii.

I.2. Strategii de stabilire și promovare a parteneriatului familie-grădiniță. Cadrul conceptual

Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianțe pentru atingerea unor obiective comune. Pentru ca parteneriatul să funcționeze, este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.

Tipuri de parteneriate după diverse criterii [25, p.5-7]:

Primul mod de destingere a parteneriatelor se vizează la forma parteneriatului prevăzut. Se disting:

• Parteneriatul informal;

• Parteneriatul formal.

A doua distincție se raportează la scopul parteneriatului prevăzut. Potrivit modului dat, se disting:

• Parteneriatul operațional;

• Parteneriatul de reprezentare.

A treia distincție se referă la modul de finanțare a parteneriatului și se identifică:

• Parteneriat care necesită finanțare;

• Parteneriat care nu necesită finanțare.

De asemenea, în funcție de perioada durabilității parteneriatului, se disting:

• colaborări pe termen scurt;

• colaborări pe termen lung.

Tendințele actuale ale educației timpurii cer realizarea unor parteneriate constructive și eficiente între grădiniță, familie și alți factori educaționali, în vederea socializării și pregătirii copilului către școală și viața social.Parteneriatul educațional este una dintre cerințele- de bază ale pedagogiei modern este o noțiune și o atitudine.Parteneriatul grădiniță – familie reprezintă o problemă actuală importantă, accentuată de diferite documente de politică educațională la nivel național și internațional și de cercetările în domeniul educației [31, p.86]. Spre exemplu în România, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, părinții sunt considerați parteneri principali și beneficiari ai procesului de învățământ. Articolul 80 prevede ca toate deciziile majore din învățământul preuniversitar să fie luate prin consultarea structurilor asociative reprezentative ale părinților. Legea Educației Naționale dă dreptul părinților de a participa activ la conducerea unităților de învățământ, prin prezența în consiliul de administrație al școlii – a doi sau trei reprezentanți ai părinților, în funcție de mărimea școlii (Articolul 96). Părinții sunt implicați în elaborarea ofertei educaționale a unității de învățământ, prin participarea la organizarea programelor Școală după școală și în stabilirea curriculumului la decizia școlii [20, p.14].

Este foarte bine cunoscut faptul că copiii sunt diferiți, fiecare dintre ei are propriul nivel de dezvoltare. Însă sunt, câteva lucruri importante care îi fac să fie la fel: toți simt necesitate de dragoste, securitate, hrană, stimulare, toți au nevoie de siguranță, acceptare, recunoaștere, încearcă să găsească protecție din parte adultului și au nevoie de acesta pe măsură ce îi crește încrederea în sine și își câștigă independența, care pentru viitor iar ajuta să fie membri participative ai comunității ce vor putea să-și asume responsabilități [26, p.5].

Parteneriatul dintre familie și instituțiile de educație reprezintă una dintre cheile succesului în ale copilului. Instituția de educație timpurie îi poate asigura copilului colectivitatea de care el are necesitate. Grădinița este un mediu îndestulător, în care copilul se află în siguranță pentru a aminti de căminul familial, dar și un spațiu neutru în care copilul să poată avea practică de a fi ca ceilalți, de a ieși din zona familiei unde este valorificat pentru persoana sa, pentru însușirile sale. În așa mod , familia și grădinița oferă în mod suplementar, împreună, un spațiu multilateral necesar dezvoltării copilului de vârstă mică. Deci și o instituție și alta sunt importante și nici una nu poate prelua sarcinile celeilalte, fiecare având o altă menire [18, p.13].

Parteneriatul dintre cadrul didactic și familie are ca scop bunăstarea copilului, respectarea tuturor drepturilor pe care acesta le are! Succesul intervențiilor educaționale se bazează pe coerență, consecvență și continuitate. Cu cît influențele și deciziile educaționale sunt caracterizate de aceleași repere în educația copilului, cu atât dezvoltarea și învățarea copilului va cunoaște un mai mare progres. De aceea, colaborarea cadrului didactic cu familia este esențială!

Un parteneriat eficient se bazează pe respect reciproc și încredere. Ambele părți, atât cadrele didactice cât și părinții, contribute cu ceva în acest parteneriat [3, p.154].

Cadrul didactic:

Oferă informații despre specificul dezvoltării copilului și educației timpurii.

Observă modul în care copilul interacționează cu ceilalți copii, cu adulții și mediul în timpuln în care acesta este la grădiniță.

Oferă oportunități specifice de învățare. Pot evalua dezvoltarea copilului în raport cu specificul vârstei lui.

Părinții:

Oferă informații despre sănătata și dezvoltarea copilului în mediul familial, experiențe trăite împreună cu acesta.

Împărtășesc așteptările lor privind copilul ce trebuie respectate.

Cooperarea între grădiniță și familie se înfăptuiește mereu pentru interesul copilului și ajunge să desemneze în jurul acestuia o colectivitate educativă uniformă și sistematică. Comunitatea educativă este un mediu de sprijin pentru educatori și un mediu asigurator pentru copil, ea permite dezvoltarea personală a tuturor membrilor ei (adulți și copii) [18, p.28].

Părinții pot susține această cooperare alăturânduse în ajutorul instituțiilor de educație timpurie astfel:

implicându-se voluntar în unele acțiuni deschise ale grădiniței: activități deschise, excursii etc.;

stabilind cu cadrul didactic o relație deschisă și degajată, dar centrată pe copilului;

manifestând interes stabil pentru ceea ce se întâmplă cu copilul și în lipsa lui;

având competențe de a opera în interesul real al copilului și nu pentru supraapărare;

preluând sugestiile cadrul didactic pentru ameliorarea relației personale cu copilul atunci când acestea se dovedesc utile;

exprimând cerințe față de instituțiile de educație timpurie doar când este necesar și în limite echilibrate [32, p.13].

Parteneriatul dintre grădiniță și familie reprezintă o primă experiență relațională și de colaborare a părinților cu persoanele profesioniste în domeniul educației. Cei mai mulți părinți manifestă deschidere, dorință de a coopera cu angajații instituției de educație timpurie, dar sunt cazuri când crearea parteneriatului să fie împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre cei implicați. Succesul programelor pentru părinți constă în adaptabilitatea și flexibilitatea acestora la necesitățile părinților pentru ca ele să le fie de maximă utilitate [27, p.5].

Uneori, părinților li se poate reproșa:

neimplicarea (absența la orice activitate propusă de grădiniță);

lipsa de responsabilitate (consideră că sarcina educării copilului aparține exclusiv instituției de învățământ);

critica nefondată a acțiunilor desfășurate în grdiniță;

timiditatea (lipsa încrederii în sine);

minimizarea rolului grădiniței în dezvoltarea copilului;

individualism);

conservatorism (reacția de respingere a ideilor noi).

Personalului grădiniței i se pot reproșa:

dificultăți în stabilirea relațiilor cu adulții;

existența unor idei preconcepute, privind dorința și capacitatea părinților de a se implica în activitățile organizate (consideră părinții ca persoane neavizate în educarea copilului, ignorând abilitățile și experiența acestora sau că aceștia nu au interes pentru conceperea și punerea în aplicare a unor activități, proiecte comune) [17, p.35-42].

Conform unui raport asupra parteneriatului dintre instituțiile de învățământ și familie în țările Comunității Europene, bazat pe cercetări comparative, documentare și empirice (prin ancheta de opinie cu chestionare aplicate pe un lot de 1744 conducători de instituții școlare) enumeră patru motive pentru care grădinița și familia își dau silința să realizeze corespondență și colaborare între ele [după, 9]:

părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor (legislatia reflecta astfel libertatea parintilor de a-si creste copiii asa cum doresc; exista diferente între tari privind: masura în care parintii pot alege între diferitele scoli si cursuri pe care sa le urmeze copiii lor; masura în care parintii trebuie consultati de responsabilii scolari etc.);

învatamântul nu este decât o parte din educația copilului; o buna parte a educației se petrece în afara instituțiilor de învățământ;

cercetarile pun în evidență influența atitudinii parentale asupra rezultatelor copiilor, în special asupra motivațiilor învățării, precum și faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizate datorită dialogului cu instituția de învățământ;

grupurile sociale implicate în instituția de învățământ (în special părinți și cadre didactice) au dreptul sa influențeze gestiunea scolară.

Parteneriatul presupune existența unui obiectiv comun. Acesta este, în cazul parteneriatului familie–grădiniță, dezvoltarea globală a copilului în raport cu particularitățile sale individuale. El se poate realiza doar printr-o mișcare de apropiere în dublu sens, în vederea unei suficiente cunoașteri de ambele parți.În crearea parteneriatului între grădiniță și familie, este bine să ne amintim că în viața copilului și a familiei lui orice angajat al instituției este important: portarul poate fi ca vecinul care-i salută cu un zâmbet în fiecare dimineață, bucătăreasa, bunica ce pregătește cele mai grozave mâncăruri, îngrijitoarea, ca sora mai mare care-i ajută pe cei mici să-și îmbrace pijamaua, iar educatoarea poate fi persoana care le este întotdeauna un sprijin [16, p.15].

Pentru ca parteneriatul dintre grădiniță să funcționeze optim este necesar ca de la început:

să cunoaștem bine familiile copiilor;

să ne asigurăm că furnizăm părinților informații necesare asigurării condițiilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea corespunzătoare a copiilor în familie;

să comunicăm deschis cu familiile ;

să aflăm care este stilul de educație din familie;

să aflăm așteptările și aspirațiile părinților față de relația și c olaborarea cu grădinița de copii;

să creăm din grădiniță un spațiu deschis în care părinții sunt bineveniți și pot participa la activități.

La rândul său , familia ar trebui să cunoască despre grădiniță:

regimul și programul de activitate;

baza tehnico material și condițiile grupei;

cerințele grădiniței față de parteneriatul cu familia;

cerințele față de activitatea comitetului de părinți

Ambele părți, familia și grădinița, ar trebui să cunoască și să conștientizeze dimensiunea și coordonatele parteneriatului educațional [14, p.9].

Comunicarea permanentă cu părinții asigură baza unui parteneriat durabil, de aceea sunt necesare de implementat diverse modalități de comunicare informală [32, p.23]:

Avizier la intrarea în grupa de copii ( prin care putem atrage atenția asupra noutăților, a urgențelor și a evenimentelor importante la care vor participa copii și unde este cazul, și părinții. Aici transmitem părinților mesajul că SUNT BINEVENIȚI și că grădinița reprezintă UN LOC CARE LE APARȚINE;

Jurnalul de corespondență între cadrul didactic și părinți, în care să se transmit săptămînal informații despre progresele copiilor, despre dificultățile întîmpinate, etc.;

Telefonul sau poșta electronică;

Amenajarea unui spațiu destinat întîlnirilor individuale/comune cu părinții fiecărui copil;

Sosirea și plecarea de la grădiniță, care reprezintă moment oportune pentru discuții informale cu părinții;

Vizitile la domiciliu (care este deacum o modalitate de comunicare formală);

Ședințele cu părinții – care sunt organizate, semestrial iar, în cadrul lor, părinților le sunt aduse la cunoștință informații despre:

Regulamentul intern al instituției de educație timpurie;

Cerințele educaționale ale instituției;

Obiectivele determinate în curriculum și SÎDC de la naștere pănă la 7 ani;

Necesitățile grupei și ale instituție și modalitate de reezolvare a problemelor date etc.

Ședințele date sunt planificate și desfăurate cu participarea majorității părinților. De aceea, în niciun caz, în aceste situații nu vom discuta probleme care cere păstrarea confidențialității. Nu se fac comparații între familii sau între copii ai diferitelor familii [22, p.15].

Voluntariatul. Propune implicarea în programe de ajutoare și suport pentru cadre didactice, copii [32, p.188].

Este foarte important ca părinții să se implice și să participe în activități. Ei vor putea să-l observe pe copil și să învețe cum să participe alături de el la activități specifice și cele mai potrivite pentru el.

Familia este ca o punte de legătură a grădiniței cu comunitatea. Parteneriatul dintre grădiniță-familie-comunitate promovează principiile unei bune colaborări prin care ei pot:

Organiza companii de conștientizare a necesității asigurării tuturor condițiilor pentru dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a copilului.

Organiza companii de ajutoare a familiilor care întâmpină probleme economice și nu pot asigura condițiile necesare îngrijirii și creșterii sănătoase a copiiloe;

Organiza evenimente ale grădiniței prin care comunitatea să cunoască mai bine activitatea copiilor și atenția care trebuie să le fie acordată;

Campanii de sponsorizare prin care se solicită sprijinul în anumite direcții: procurarea de materiale, cărți, jucării, echipamente, amenajarea unui spațiu de joacă etc.

La toate aceste tipuri de acțiuni sunt invitați:

Reprezentați ai autorităților locale;

Specialiști în educație, sănătate, protecție;

Reprezentați ai organizațiilor nonguvernamentale și private care pot sprijini activitățile grădiniței;

Reprezentați ai presei locale care pot populariza evenimentul și pot aduce la cunoștință nevoile instituțiilor de educație a copilului de la 1 la 7 ani [3, p.160].

Părinții trebuie să fie partenerii cadrelor didactice în organizarea acestor evenimente care au ca unic scop îmbunătățirea calității serviciilor destinate copiilor mici.

Colaborarea cu școala este deasemenea foarte importanta, întrucât în această instituție va continua educația copilului. Parteneriatul dintre școală și grădiniță are ca scop primordial identificarea celor mai eficiente căi de adaptare a copiilor la noul mediu educativ. Parteneriatul se poate concretiza prin schimburi de experiență între învățători și educatori (lecții deschise, mese rotunde, ateliere de lucru etc.), activități comune, la care să participe copiii și părinții (vizite la școală, proiecte educative de genul „Săptămâna lecturii“, „Ziua porților deschise“ , „Școlar pentru o zi“ etc.) [5, p.66].

În mod firesc, părinții sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul profesioniștilor din grădinițe și școli să se ocupe de educarea și formarea copiilor printr-o metodologie și un curriculum specific vârstei acestora. Dar educația copiilor, priviți ca cei mai tineri membri ai unei comunități, este responsabilitatea întregii comunități. Ea este leagănul creșterii și devenirii copiilor ca viitori adulți responsabili de menirea lor în folosul întregii comunități [1, p.75].

Prin crearea parteneriatului grădiniță–familie–comunitate, copiii câștigă un mediu de dezvoltare mai bogat, între participanți se creează relațiile pozitive și fiecare își va dezvolta sentimentul coeziunii sociale. Școala este cea care invadează căminul familial . Pentru unii, ea devine un nou partener, un aliat al proiectelor familiale ; altădată, în mediile muncitorești , ea era considerată o concurentă, a cărei utilitate în privința destinului prevăzut pentru copii nu putea fi percepută. [30, p.240].

Succesul unei dezvoltări depline și sănătoase a copilului depinde de convergența acțiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Cadrul didactic are nevoie de ajutorul părinților, precum și părinții au nevoie de ajutorul educatorului, pentru a le oferi copiilor toate șansele pentru o educație de calitate.

I.3. Parteneriatul grădiniței cu familia din perspectiva Standardelor profesionale naționale

Standardele profesionale naționale pentru cadrele didactice din instituțiilende educație timpurie au ca principala misiune asigurarea unei pregătiri de calitate a tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii condițiilor favorabile pentru învățarea și dezvoltarea copiilor. Instrumentul de evaluare a competențelor profesionale ale cadrului didactic poate fi utilizat pentru autoevaluarea educatorilor, orientarea unor procese decizionale legate de politici educaționale în domeniul educației, pentru înțelegerea aprofundată a bunelor practici de educație centrată pe copil, dar și pentru optimizarea calității practicilor educaționale în diverse contexte – programe, centre comunitare pentru copii și familii [7, p.150].

În structura sa, Instrumentul conține Domeniul „Parteneriatul cu familia” cu un șir de standarde și indicatori. Standartele educaționale de stat sînt obligatorii pentru toate instituțiile de învățământ publice și private [după,11 ,art,39(4)].

Conform Standardului F.1., cadrul didactic recunoaște importanța cunoașterii mediului familial în care copilul crește și se dezvoltă. El se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut și a crescut prin discuții cu părinții acestuia, în scopul individualizării învățării și oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Totodată, el manifestă interes pentru cunoașterea diversității de ordin economic, etnic, cultural, religios a familiilor, pentru a asigura oportunități egale tuturor copiilor și o comunicare eficientă cu familiile acestora. Educatorul valorifică experiențele familiale ale copiilor, pentru a reflecta în activitățile curente și în mediul educațional diversitatea culturală a familiilor.

Conform Standardului F.2., cadrul didactic respectă calitatea părinților de a primi educatori ai copilului, considerând importante aspirațiile, interesele și dorințele acestora în privința propriului copil. În acest sens, el solicită informații părinților, privind așteptările, dorințele și cerințele lor privind dezvoltarea și educația copiilor. Totodată, educatorul respectă dorințele și cerințele formulate de părinți în privința sănătății, dezvoltării și educației copilului, asigurându-se de bunăstarea acestuia.

Conform Standardului F.3., cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinții pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului și bunăstarea acestuia. Educatorul utilizează metode informale și formale de comunicare cu toți părinții, pentru a culege cât mai multe informații despre copil, despre starea lui de sănătate, despre interesele și dorințele lui, dar și despre problemele acestuia. El informează săptămânal părinții cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării, precum și despre dificultățile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. Cadrul didactic furnizează părinților informații, exemple de bune practici, sugestii privind dezvoltarea și educația copilului, pentru a-i sprijini pe aceștia în realizarea rolurilor parentale. El demonstrează competențe de comunicare cu părinții, reușind să evite conflictele sau să le soluționeze cu rezultate optime pentru copii.

Conform Standardului F.4., cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educația și dezvoltarea copilului, în special, în privința acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenție și acțiuni specifice. El stabilește, împreună cu părinții, măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare prin acțiuni concentrate ale cadrului didactic și ale părinților sau prin apelul la alți specialiști.

Conform standardului F.5., cadrul didactic încurajează, prin forme variate, participarea părinților la programul educațional al grădiniței. El invită părinții să participe periodic la activitățile curente, desfășurate în grupa de grădiniță, pentru a observa copiii, a asista cadrul didactic în organizarea activităților etc. Educatorul atrage părinții sau alți membri ai familiei, valorificând disponibilitatea și experiența acestora, în planificarea și organizarea unor studii tematice, a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Cadrul didactic creează un spațiu în care părinții să dispună de resurse de informații privind educația și dezvoltarea copilului, să poată schimba opinii și să colaboreze pentru susținerea activităților realizate în grădiniță. El organizează periodic întâlniri cu părinții, pentru a organiza, a dezbate și lua decizii în comun privind programul de educație promovat de grădiniță [7, p.126-127].

Marea provocare pentru educatorul de azi o reprezintă propunerea și derularea unor activități în parteneriat, care necesită creativitate și imaginație în inițiere, dinamism în organizare și desfășurare, toleranță și flexibilitate în luarea deciziilor și responsabilitate în evaluare. Pentru a desfășura un proiect de succes în parteneriat cu actorii comunitari trebuie să cunoaștem arta de a ști să răspundem, în egală măsură, nevoilor comunității [28, p.10].

Un parteneriat de succes, implică:

• să identificăm scopuri, interese comune, utile partenerilor și întregii comunități;

• să găsim modul optim pentru atingerea scopului propus;

• să organizăm și să conducem resursele disponibile pentru a atingerea scopului propus;

• să identificăm adecvat competențele celor implicați în proiecte folosindu-le la maxim;

• să utilizăm cu succes schimbarea în folosul grădiniței și al comunității.

Exemple de proiecte reușite:

• „Să creștem într-un mediu sănătos“: concursuri organizate în colaborare cu Crucea Roșie.

• „Uși deschise“: activități comune cu diferiți parteneri comunitari (școli, muzee, biblioteci, fundații).

Un parteneria de succest se realizează astfel [32, p.22-24]:

Pasul 1. Constituirea grupului de lucru la nivelul grădiniței;

Pasul 2. Autoevaluarea;

Pasul 3. Identificarea posibililor parteneri;

Pasul 4. Contactarea partenerilor;

Pasul 5. Testarea;

Pasul 6. Creșterea.

Sunt câteva principii ce necesită a fi respectate în momentul când ne propunem să înfăptuim un parteneriat statornic și eficace [26, p.15]:

Principiul indispensabilității;

Principiul egalității;

Principiul responsabilității;

Principiul flexibilității.

Principiile date vor ajuta la formarea parteneriatul astfel ca cei implicați să conștientizeze importanța aportului fiecăruia dintre ei. Parteneriatul necesită ca părțile să colaboreze și să comunice în permanență. Dese ori, caracteristica instituțiilor, părerea și interesele celor implicați nu se potrivesc între ele. În așa fel, pe parcursul prestației activității, în parteneriat, ar fi bine să sevădească un anumit grad de adaptabilitate și înțelegere. Partenerii trebuie să evite comportamentul sever [1, p.29].

Factorii educației (școala, grădinița și familia) trebuie să funcționeze ca un sistem deoarece acțiunea fiecăruia depinde de acțiunile celorlalți influențându-se și completându-se reciproc. Fiecare dintre acești factori contribuie ȋn mod diferit la dezvoltarea diverselor componente ale personalității umane, ȋn funcție de posibilitățile de care dispune, de formele și mijloacele folosite. Ȋn privința interacțiunii dintre factorii educației menționăm faptul că ȋntre ei se realizează permanent un schimb de informații, astfel că influențele unui factor se vor resfrânge și vor fi valorificate de către ceilalți, succesul lui fiind condiționat nu numai de propriile valențe, ci și de acțiunea celorlalți.

CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A STRATEGIILOR DE PROMOVARE A PARTENERIALTULUI FAMILIE-GRĂDINIȚA

În perioada 3.02.2017 -17.03.2017, în incinta Instituției preșcolare nr.17,,Cheița de Aur”, Soroca, am derulat o cercetare experimentală în scopul definirii strategiilor de promovare a parteneriatului grădiniță-familie.

II.1. Metodologie și metode de cercetare

Obiectul investigației practice: îl constitue parteneriatul „familie-grădiniță”, rolul lui în crearea unui climat favorabil de învățare și dezvoltare pentru copilul de la naștere până la 7 ani. De asemenea ne-a interesat practica avansată a cadrelor didactice din instituțiile de educație timpurie în domeniul parteneriatului.

Scopul experimental: studierea politicilor și strategiilor de implicare în relații de parteneriat și de promovare a acestuia în domeniul educațional, prezentarea particularităților strategice eficiente de promovare a parteneriatului „familie – grădiniț㔂 elaborarea unui program de cercetare‚ elucidarea tipurilor de parteneriat și a activitilor de parteneriat la nivel de grădiniță, cercetarea principiilor de formare a unui parteneriat eficient și durabil, expunerea unor concluzii relevante studiului în baza realizării cercetării.

Obiectivele experimentale: proiectаreа experimentului de cercetаre în scopul explicării strategiilor de promovare a partenerialtului familie-grădiniță; determinаreа instrumentelor de cercetаre; reаlizаreа experimentului de cercetаre pe un eșаntion de părinți și cadre didactice; elаborаreа de recomаndări destinаte optimizării parteneriatului familie-grădiniță.

Etapele realizării cercetării experimentale: Cercetare experimentală a avut loc în două etape. Îm prima etapă mi-am propus ca scop analiza documentației grădiniței, iar în a doua etapă cercetarea experimentală în baza anchetei, chestionarelor și observației.

Descrierea eșantionului: Cercetarea este realizată în Instituția preșcolară nr.17 „Cheița de Aur” din orașul Soroca. Testările au fost întreprinse în grupele de copii și familiile acestora, sondajul – în rândul cadrelor didactice ale grădiniței în număr de 20 de persoane, cadre nedidactice, și al părinților copiilor din 12 grupe de copii.

Prezentarea modelului ipotetic. Presupunem că participarea și implicarea continuă a părinților ȋn proiectele derulate ȋn grădiniță asigură sporirea calității educației timpurii și progresul ȋn dezvoltarea copiilor.

Cercetările educaționale se definesc prin faptul că declanșează acțiuni educaționale originale, rezultatele acestora fiind înregistrate și prelucrate pentru a dovedi eficiența lor educativă. Pentru elaborarea cercetării și pentru o mai bună cunoaștere a nivelul existent de implicare a părinților în activitatea de parteneriat cu I.P. nr.17 „Cheița de Aur”, Soroca, am recurs la următoarele metode:

Analiza documentelor – este metoda ce se referă la analiza căntitativă a documentelor, ce urmărește punerea în evidență de teme, tendințe, atitudini, valori. Analiza de conținut este proprie documentelor ce conțin informație complexă, celor cu valoare comunicațional ridicată: literatură, statistici oficiale, dări de seamă, rapoarte, legi și decrete, corespondență personală.

Chestionarul pentru cadrele didactice și cele nedidactice din instituție și pentru părinții a fost aplicat în cadrul unei ședințe de părinți cu toți membrii asociației de părinți. Pe baza chestionarelor aplicate se prezintă grafic rezultatele privind influența mediului familial asupra parteneriatului familie-grădiniță, avantajele parteneriatului, stabilirea unor obiective în relația de parteneriat, utilitatea parteneriatului și depistarea problemelor de comunicare în relația de parteneriat. În formularea întrebărilor au fost alese cuvinte simple, ușor de înțeles, evitând întrebările în mod direct pentru a ușura răspunsurile părinților și pentru a evita anumite interpretări greșite. Chestionarul debutează cu întrebări simple, întrebări generale, urmând apoi întrebările care pun accent direct pe problematica cercetării .

Obsrvația este metoda ce urmărește faptele de educație așa cum se desfășoară ele, în condiții obișnuite. Această metodă îi oferă observatorului posibilitatea să surprindă diferite aspect în desfășurarea naturală a fenomenului. Este folosită în toate etapele cercetării însoțind celelalte metode prin oferirea unor date suplimentare asupra fenomenului investigat.

Pentru a putea urmări mai atent comportamentul copiilor din grupa ,,Albinuța”, din I.P. nr.17 „Cheița de Aur”, Soroca, am elaborat un Formular de înregistrare a datelor de observare a copiilor (Anexa 7). De asemeni am aplicat fișa de monitorizare a învățării/dezvoltării copiilor și pregătirii pentru școală etapa finală, comparând datele actuale cu cele inițiale preluate din cabinetul metodic. Aprecierea progresului individual al copilului se bazează pe observarea unor indicatori structurați pe cinci Domenii de dezvoltare: Dezvoltarea fizică, socio-emoțională, capacități și atitudini de învățare, limbaj și comunicare, cognitivă. Această fișă sinteză reprezintă un instrument efivcient prin care familia este cooptată în procesul de cunoaștere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-și da seama de ceea ce știe copilul, de ceea ce este capabil.

Metoda anchetei pe bază de interviu este o metodă ce presupune un dialog între cercetător și subiecții supuși investigației, în vederea strângerii de date în legătură cu fenomenele urmărite. Ea se desfășoară pe baza unui plan și a unor întrebări elaborate înainte. Am folosit această metodă în scopul de a obține date cât mai reale legate de modul în care părinții acordă reală atenție parteneriatului cu grădinița, în cadrul a două ședințe cu părinții a două grupe pregătitoare la care au participat 44 de părinți. Interviul a fost alcătuit din 10 întrebări, răspunsurile fiind alese prin indicii D-deseori, U-uneori, R-rareori, N-niciodată.și le-am înregistrat într-un tabel (Anexa 4).

După colectare și măsurare datele cercetării vor fi prelucrate și prezentate în vederea interpretării și stabilirii unor concluzii practice. Dintre tehnicile statistice pe care le putem utilize pentru prezentarea și prelucrarea datelor am ales reprezentarea grafică (diagram cu bare), iar în unele situații (diagrama areolară) unde suprafața unui cerc este împărțită în funcție de frecvența măsurilor efectuate în cercetare.Toate aceste demersuri au reprezentat indicatori care au demonstrat nivelul de parteneriat în instituția de educație timpurie, necesitatea parteneriatului și promovarea lui în continuare pentru dezvoltarea personalității copiilor.

II.2. Rezultate și interpretări ale cercetării strategiilor de promovare a parteneriatului grădiniței cu familia

În compartimentul de față prezentăm calculele efectuate în scopul verificării următoarelor ipoteze:

Ipotezele experimentale:

1. Cu cât mai mare este nivelul de implicare a părinților în activitatea de parteneriat cu grădinița în atragerea de resurse (financiare și /sau materiale) cu atât mai calitativ este desfășurat actul educațional (Studiul documentelor, Anexa 1 ).

2. Percepția parteneriatului între grădiniță și familie, influențiază așteptările reciproce ale celor două părți implicate în educația și dezvoltarea copilului (Chestionar pentru părinți și familie (Anexa 2); chestionar pentru cadrele didactice (Anexa 3)) .

3. Cu cât mai strânsă este implicarea părinților ca parteneri ai cadrelor didactice, cu atît este mai sporită evoluției preșcolarilor (Ancheta pe baza de chestionar pentru părinți și monitorizare învățării a copiilor (Anexa 4 ).

Din cercetarea Planului – cadru al grădiniței, am aflat date concrete despre I.P. nr.17 ,,Cheița de Aur”, care este o gradiniță cu program de 10,5 ore și 2 grupe de serviciu cu program de 12 ore. În 12 grupe existente copiii desfasoară activități specifice vîrstei: servesc masa, se bucură de servicii educationale, participă la diferite serbări. Personalul de îngrijire manifestă interes pentru menținerea curățeniei în unitate, a căldurii în toate încăperile, supraveghează cu atenție copiii în timpul tuturor activităților, jocurilor, plimbărilor, deci asigură securitatea sănătății și vieții copiilor. Cele mai concrete date despre grădiniță, numărul de copii , numărul de cadre didactice și calificarea lor am incercat să le interpretez mai întâi într-un tabel, iar mai apoi grafic.

Tabelul 1. Contingentul de copii conform grupelor de vîrstă

În tabelul 1 sunt reprezentați numărul de copii instituționalizați în I.P nr.17,,Cheița de Aur” Soroca, a căror părinți au fost chestionați și sunt membri ai Asociației de părinți ce activează în instituție. După cum observăm descrierea din tabelul 1 și din figura 1, toate grupele de vârstă sunt asigurate cu numărul de copiii conform cerințelor educaționale.

Figura 1. Contingentul de copii conform grupelor de vîrstă

Tabelul 2. Asigurarea grupelor cu cadre didactice

Figura 2. Calificarea cadrelor didactice Figura 3. Calificarea cadrelor didactice conform gradului didactic deținut conform studiilor

De asemenea în urma studierii și analizei documentației, am aflat date concrete și despre relațiile de parteneriat ale instituției. În primul rînd instituția preșcolară nr.17 ,,Cheița de aur”, Soroca colaborează strîns cu APL Soroca și DÎ Soroca. În grădiniță, activează ”Asociația de Părinți și Pedagogi”, care acoperă financiar multe cheltuieli pentru buna funcționare a instituției, dar și contribuie cu forța fizică la ceea ce ține de menaj al mediului educativ acest lucru confirm prima ipoteză că cu cât mai mare este nivelul de implicare a părinților în activitatea de parteneriat cu grădinița în atragerea de resurse cu atât mai calitativ este desfășurat actul educațional. I.P. nr.17 ,,Cheița de aur”, Soroca conlucrează cu SAP Soroca în vederea implementării incluziunii copiilor cu CES. De asemenea am observat un parteneriat bine dezvoltat cu liceele din apropiere: Liceul Teoretic ”C.Stere” și Liceul Teoretic ”P. Rareș”. O colaborare fructuoasă cu Colegiul Pedagogic ”M. Eminescu” din or. Soroca studenții căruia desfășoară practica în incinta grădiniței și cu Colegiul de Arte ”N. Botgros” din or.Soroca. Pentru promvarea imaginii instituției grădinița colaborează cu Palatul de Cultură în incinta căruia desfășurăm unele activități culturale.

Tabelul 3. Analiza SWOT a relațiilor de parteneriat din I.P. nr.17 ,,Cheița de aur”, Soroca

În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute la chestionar ( ANEXA 2 și 3) care a avut ca scop sublinierea opiniei cadrelor didactice, părinților, cadrelor ne didactice față de parteneriatul grădiniță- familie precum și așteptările reciproce ale celor două părți implicate în educația și dezvoltarea copilului.

Tabelul 4. Obstacole de comunicare în relația grădiniță – părinte generate de părinți

În tabelul 4 observăm că înlăturarea barierilor de comunicare dintre cadre didactice și părinți ar consta în aceea ca cadrele didactice(cu 38% și respectiv 43%) să găsească căi de atragere și convingere a părinților, în ași face timp pentru educația copilului și că au obligație față de copilul lor chiar și atunci când acesta se află la grădiniță.

Figura 4. Obstacole de comunicare în relația grădiniță – părinte.

Tabelul 5. Obstacole de comunicare în relația grădiniță – părinte generate de cadre didactice

În tabelul 5 observăm că cel mai înalt procentaj din partea tuturor categoriilor de persoane interogate este atins de itemul nr.4 cu 54% din partea educatorilor, 48% de către părinții din grupele mici și alte categorii și 43% de către părinții grupelor mari și cadrele ne didactice. Cel mai puțin a fost apreciat itemul nr.6. . Prin alte mențiuni reprezentative statistic au fost subliniate obstacole ca: rutina, lipsa materialelor didactice, educatorii nu cunosc copii, unii educatori sunt rezistenți la schimbare.

Figura 5. Obstacole de comunicare în relația grădiniță – părinte.

Tabelul 6. Prezentarea procentuală a rezultatelor obținute la întrebarea „Promovarea unui parteneriat grădiniță – familie care să definească drepturile și obligațiile fiecărei părți este:”

În tabelul 6 observăm că 93% dintre persoanele implicate în chestionare consideră utilă promovarea unui parteneriat părinte–grădiniță. Dintre aceștea 78% consideră promovarea acestui parteneriat foarte utilă.

Figura 6. Utilitatea unui parteneriat educator -părinte.

Tabelul 7. Prezentarea procentuală a rezultatelor obținute la întrebarea „Un astfel de parteneriat ,,Grădiniță – Familie” ar putea ajuta la îmbunătățirea relației grădiniță- părinte:”

În tabelul 7 observăm că 91 % pintre cadrele didactice consideră că un astfel de parteneriat ar ajuta la îmbunătățirea relației dintre grădiniță și părinte. Dintre aceștea, 55% apreciază că această relație se va îmbunătăți în foarte mare măsură, iar 36% în mare măsură. Doar 7 % dintre ei nu întrevăd o îmbunătățire a acestei relații în eventualitatea unui parteneriat grădiniță – părinte.

Figura 7. Utilitatea unui parteneriat educator -părinte.

Tabelul 8. Parteneriatul grădiniță – familie ar trebui să fie:

În tabelul 8 se observă că opiniile privind forma parteneriatului acordă o importanță aproximativ egală atât unui contract scris, formal, girat de instituția de educație timpurie, cât și un parteneriat informal între cadrul didactic și părinte (52, respectiv 48% dintre alegeri).

Figura 8. Forma parteneriatului

Tabelul 9. Factorii ce ar influența îmbunătățirea parteneriatului grădiniță – familie.

În tabelul 9 observăm că îmbunătățirile așteptate, înlăturarea barierilor de comunicare dintre cadrele didactice și părinți, pe de o parte, și creșterea nivelului de implicare a părinților în educarea copiilor, pe de altă parte, sunt principalele 2 avantaje ale unui eventual parteneriat cu 62 % și respectiv 52% – 44% dintre opțiuni.

Figura 9. Avantajele parteneriatului.

Tabelul 10. Având în vedere implicarea părinților în acest parteneriat ar trebui să:

În tabelul 10 având în vedere implicarea părinților, acest parteneriat ar trebui să stabilească modul de identificare și dezvoltare a punctelor forte ale copilului și să stabilească frecvența cu care părinții particpă la activitățile grădiniței, consideră 57, respectiv 60% dintre cei chestionați.

Figura 10. Obiectivele parteneriatului

Tabelul 11. Având în vedere implicarea cadrelor didactice în acest parteneriat ar trebui să:

În tabelul 11 având în vedere implicarea cadrelor didactice, modul de identificare și dezvoltare a punctelor forte ale copilului este, de asemenea, în topul obiectivelor considerate importante, cu 59% dintre opțiuni. Totodată, definirea modalităților în care cadrele didactice țin legătura cu părinții este considerată importantă, aproximativ 60% dintre participanți considerând-o un obiectiv secundar al parteneriatului.

Figura 11. Obiectivele parteneriatului

Completarea Chestionarului (Anexa 2) și (Anexa 3) a clarificat în mod decisiv tabloul rezultatelor cercetării, astfel primim o confirmare a celei de a doua ipoteze, unde observăm că opinia ambelor părți implicate în educația și dezvoltarea copilului corespunde și în așa mod se pot gasi căi de clarificare a așteptărilor reciproce.

În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute în urma interviul realizat în rândul a 44 de părinți din grupele ,,Andrieș” și “Albinuța”:

Tabelul 12. Rezultatele anchetei pe bază de interviu realizată în rândul părinților

În tabelul 12 observăm că mai puțin se implică părinții în proiectarea activităților tematice și de grup, precum și în participarea nemijlocită în aceste activități, fapt constatat prin (implicarea e pasivă, doar în calitate de spectatori). Implicarea directă a părinților în relația de parteneriat influențează direct asupra rezultatelor învățării și dezvoltării copiilor.

Figura 12. Ancheta pe bază de interviu

În cadrul unei adunări generale pe grădiniță cu tematica ,,Rolul familiei în educarea copiilor”, părinților copiilor de vârstă pregătitoare, le-au fost înștiințate rezultatele monitorizării etapa inițială, la care în mod direct 70% din părinții nu s-au implicat în lucru cu copiii și cu cadrele didactice, muți părinți au rămas indignați de rezultatele obținute de către copii lor. Deasemenea părinții au fost înștiințați că urmează partea a doua a monitorizării și că sunt rugați să se implice toți în acest lucru direct, pentru observarea nivelulului de creștere/scădere a pregătirii și dezvoltării copiilor pentru școală. În acest scop împrună cu educătoarele de la grupele pregătitoare am elaborat un set de fișe de lucru, pentru fiecare domeniu de dezvoltare, ce au fost propuse părinților de a fi rezolvate de către copii la tema pentru acasă, împreună cu ei. De asemenea părinții au fost rugați să se implice împreună cu educatorii în pregătirea sărbătorii de 8 martie, și să participe la concursul de primăvară ,, Un clinchet de primăvară”, unde vor confecționa împreună cu copii diverse echibane, mărțișoare etc. Monitorizarea inițială a avut loc în perioada 1.10-14.10.2016, la care nu am fost implicată, dar am cercetat rezultatele finale pe grădiniță în cabinetul metodic. Partea a doua a monitorizării a fost desfășurată în perioada 1.03-17.03.2017. Tot în această perioadă am planificat observația într-o grupă pregătitoare, iar rezultatele observației le-am notat în registrul de observații. În continuare voi prezenta grafic rezultatele monitorizării pe grădiniță din ambele etape și rezultatele obținute în urma colaborării cu familia în acest scop. În prima etapă au fost supuși monitorizării 81 de copii cu vârsta cuprinsă între 6-7 ani, fără implicarea părinților.

Tabelul 13. Rezultatele monitorizării pe grădiniță etapa inițială

Conform tabelului 13 observăm că 1,49% din indicatori n-au fost atinși de loc de către copiii, ceea ce rezultă că copiii nu îndeplinesc niciodată acei indicatori, 11,65% din ei cu mult sprijin și 41,73% independent.De aici rezultă că nivelul pregătirii copiilor pentru școală este la un nivl mediu deoarece cel mai înalt rezultat este de 45,13%, cu puțin sprijin, a tuturor indicatorilor. Din figura de mai jos observăm că cea mai înaltă dezvoltare copii o prezintă la domeniul E – cognitic, iar cea mai slabă la domeniul C- capacități și atitudini de învățare, pe când standartele de învățare pun accent pe prim plan dezvoltarea fizică a copilului.

Figura 13. Monitorizarea inițială

În continuare voi prezenta rezultatele copiilor la etapa a doua a monitorizării învățării, la care au fost implicați și părinții în lucru cu copiii asupra temelor pentru acasă. În a doua etapă au fost monitorizați 79 de copii de vârsta cuprinsă între 6 ani și 6 luni -7 ani și 2 luni, 2 copiii implicați în prima etapă au plecat din instituție.

Tabel 14. Rezultatele monitorizării pe grădiniță etapa finală

Conform tabelului 14 observăm că rezultatele copiilor au atins un nivel cu mult mai mare decât la etapa inițială, astfel ca majoritatea indicatorilor fiind atinși cu 12,3 % cu puțin sprijiin și 86, 8% Independent și cu doar 0,9 cu mult sprijin.

Figura 14. Monitorizarea finală

În figura 14 de mai sus observăm că și în ipostaza cînd au fost implicați părinții raytingul indicatorilor performanți sunt cei din domeniul E –cognitiv, B-socio – emoțional și D –limbaj și comunicare, iar indicatorii cu cel mai mic scor de performare fiind cei din domeniul A.

În urma constatărilor făcute s-a observat un nivel de creștere a pregătiri copiilor pentru școală foarte înalt, demonstrându-se faptul că implicarea părinților, în relațiile de parteneriat copli-părinte, părinte-părinte,părinte-cadru didactic, are o influență deosebit de mare asupra succesului copilului.

Conform rezultatelor obținute la monitorizarea învățării etapa finală, putem ferm confirma cea de a treia ipoteză, precum că cu cât mai concisă este colaborarea părinților ca parteneri ai cadrelor didactice, cu atît mai concret se simte influența asupra rezultatelor și evoluției preșcolarilor.

În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute în urma implicării părinților la sărbătoarea de 8 Martie și în cadrul concursului ,,Un clinchet de primăvară”. Sărbătoarea a fost organizată în sala festivă care a fost amenajată și decorată corespunzător evenimentului cu obiecte, decorațiuni originale confecționate de către copii și părinți. Deasemenea părinții s-au implicat activ în confecționarea costumelor pentru sărbătoare. Părinții au fost încântați de fiecare eveniment în parte. Astfel s-a observat că părinții au participat în proporție de 100%, au considerat că acest tip de activitate are un caracter constructiv în proporție de 100%, contribuția părinților a constat în asigurarea cu costumații și rechizite necesare.

Grafic rezultatul acestei activități arăta așa:

Figura 15. Monitorizarea activității extracurriculare.

Rezultatele cercetării au fost analizate, prelucrate, interpretate, în scopul eficientizării modalităților operaționale de utilizare personalizată a metodelor active și interactive, folosite în scopul creșterii randamentului activității desfășurate de către părinți în acordarea sprijinului grădiniței în învățarea și dezvoltarea copiilor. Astfel conform ipotezei lansate în debutul cercetării, putem confirma că participarea și implicarea continuă a părinților ȋn proiectele derulate ȋn grădiniță asigură sporirea calității educației timpurii și progresul ȋn dezvoltarea copiilor.

Aplicațiile practice s-au realizat în activități de maxima importanță pentru formarea și informarea copiilor. Rezultatele cercetării permit punerea în valoare practica efectivă a parteneriatului cu părinții prin popularizarea lui sub diferite forme: sesiuni de comunicari, simpozioane, articole în reviste de specialitate, lecții cu public în cadrul comisiilor metodice și al consiliilor pedagogice, postare pe intrnet etc.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Lucrarea își propune să analizeze relația de parteneriat dintre familie- grădiniță și strategiile de promovare a acestui parteneriat. S-au identificat premisele care stau la baza acestui parteneriat și anume: asigurarea unui climat sănătos în familie abordînd un stil parental exigent în care să se înbine acțiunea și controlul, implicarea părinților în activități care se desfășoară în grădiniță, aplecarea asupra nevoilor de învățare a părinților, organizarea diferitelor activități în parteneriat cu școala care să continue munca depusă în grădiniță.

Parteneriatul dintre grădinița de copii și familie reprezintă o primă experiență relațională a părinților cu persoanele profesioniste din domeniul educației. Faptul respectiv se cere conștientizat și monitorizat din ambele părți, pentru că instituția preșcolară va crea o primă impresie despre întregul sistem educațional și o primă experiență de colaborare a familiei cu o instituție instructiv-educativă.

Scopul primordial al grădiniței, școlii și implicit al familiei este starea de bine a copilului. Acest lucru s-a realizat prin încheierea unui parteneriat între grădiniță și familie, prin stabilirea unor teme atractive care să aducă părinții în grădiniță și să dorească să se implice în organizarea și desfășurarea lor, printr-un program de consiliere a părinților în care cadrul didactic le-a adus la cunoștință acestora progresul/ insuccesul copiilor încercând să se identifice cauzele care au generat această schimbare a copilului în bine sau în rău și soluționarea lor prin implicarea lucrului cu copii la tema pentru acasă, confecționarea unor materiale pentru expoziție și implicarea în planificare și desfășurarea activităților integrate.

Rezultatele cercetării ne conduc spre următoarea concluzie: deși tindem spre o societate democrată, bazată pe principii sănătoase, în care drepturile copilului sunt bine conturate, din ancheta făcută reiese faptul că familia are un rol decisiv în ceea ce privește dezvoltarea copilului de azi, adultului de mâine. O familie dezorganizată reprezintă din start un pas greșit spre educarea copilului. Frecventarea grădiniței în preșcolareitate este decisivă în privința creșterii nivelului de dezvoltare cognitivă și socio-afectivă a copilului, după cum reiese și din rezultatele propriei noastre cercetări. A educa înseamnă, firește, a favoriza înflorirea înclinațiilor pozitive, înseamnă a reprima înclinațiile negative. Înseamnă totodată și a crea trăsături noi, care pot înălța nivelul de perosonailtate al copilului și avantajului acestuia – integrarea lui socială. Familia urmărește să asigure satisfacerea unei complexe game de trebuințe și aspirații ale membrilor care o constituie.

Cercetarea aduce în prim –plan faptul că dacă la început părinții nu erau convinși de necesitatea prezenței lor în grădiniță și aveau anumite rețineri în ceea ce privește implicarea lor în procesul instructiv-educativ, observăm apoi pe parcurs și mai ales la activitatea festivă ce a avut loc.

Părinții susțin că anume colaboratorii grădiniței de copii sunt acei care îi fac să conștientizeze însemnătatea familiei, rolul mamei și al tatălui în creșterea și educația generației tinere.

Consider că ipoteza a fost demonstrată deoarece fiecare metodă utilizată, a fost desfășurată într-un mod activ pentru toți cei implicați în cercetare. Am trezit interesul și dorința părinților de a se implica activ, voluntar și liber și de a colabora cu educatorul și de a se aventura într-o relație bazată pe încredere cu acesta.

Din cercetare reiese că obiectivele au fost atinse în totalitate. De asemeni ipoteza consider că a fost veridică. Am constatat că deși această cercetare se focalizează pe importanța parteneriatului la nivel preșcolar, putem declara necesitatea implicării părinților în educația copiiloreste resimțită de-a lungul întregii traiectorii școlare.

Aș recomanda ca ambele părți, familia și grădinița, să cunoască și să conștientizeze dimensiunea și coordonatele parteneriatului educațional:

Raportul grădiniță-familie poate încorpora acțiuni ce pot fi inițiate în ambele direcții: de la instituția preșcolară la familie și, invers, de la familie spre grădiniță;

Raportul dintre partenerii educaționali va miza pe acțiuni și acte de comunicare, colaborare, cooperare, realizate prin diverse structuri, forme, modalități și metode care vor sprijini copilul;

Asigurarea respectării Drepturilor omului și a copilului;

În caz de necesitate, consultarea organelor de conducere superioară a învățământului;

Respectarea normelor moral-etice și cerințelor Codului de etică al parteneriatului educațional;

Perfecționarea continuă a cunoștințelor, abiilităților și competențelor unii- pe cele profesionale, alții- pe cele parentale;

Flexibilitatea, dinamismul și empatia să devină caracteristici definitorii ale persoanelor implicate în colaborare și ale relațiilor parteneriale.

Scopul parteneriatului cu părinții nu vizează schimbarea de comportament particular sau schimbarea unei structuri definite, el încearcă să lărgească tuturor membrilor comunității, competențele și finalitățile educative. Scopul parteneriatului este să sprijine părinții, să dezvolte priceperile parentale și încrederea în propriile forțe, să îmbunătățească capacitățile acestora de a-i îngriji și sprijini pe propriii copii.

Grădinița și familia sunt doi factori importanți, care împreună reprezintă piatra de temelie a educației preșcolare, iar între aceștia și mediul social, se află copilul, obiect și subiect al educației.

BIBLIOGRAFIE

AGRABIAN, M. Școala, familia, comunitatea. Iași: Institutul European. 2007. 160 p. ISBN 973-611-457-0.

BANCIU, D., RĂDULESCU, M., VOICU, M., Adolescenții și familia. București: Ed. Știintifică și Enciclopedică. 1987. 292p. ISBN 159-922-8 177 .

BARANOV,M., BOTNARI,V., VRÂNCEANU,M. Ghidul cadrelor didactice pentru educația timpurie și preșcolară. Chișinău: Vite-Jesc. 2014. 250 p. ISBN 978-9975-9983-9-0.

BĂBAN,A.,Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere. Cluj Napoca: Psinet S.R.L. 2001. 308 p. ISBN 978-973-7973-65-8.

BĂRAN-PESCARU,A. Parteneriat în educație: familie-școală-comunitate. București: Aramis Print. 2004. 80 p. ISBN 9736- 7909- 6-7.

BĂRAN-PESCARU,A. Familia azi. O perspectivă sociopedagogică.București: Aramis.2004. 176p. ISBN 973-679-042-8.

BOLBOCEANU,A.,CINCILEI,C., Standarde de învățare și dezvoltare pentru copilul de la naștere până la 7 ani : Standarde profesionale naționale pentru cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie. Chișinău: Imprint Star SRL. 2010. 170 p. ISBN 978-9975-9905-9-2.

BUCINSCHI,M.,DULMAN.A,Proiectul pentru Reforma Educației Timpurii (P.R.E.T.) București:. Educația 2000+.2008. 81p. ISBN 978-973-1715-12-4.

BUNESCU, G.,Democratizarea educației și educația părinților, Articol din Revista de Pedagogie nr.3 din 03.1993, Institutul de Științe ale Educației,[citat 26 martie,2017], Disponibil : http://www.1educat.ro/resurse/ise/educatia_parintilor.html

CAZAN,C.,M., BACIU, A., Educația Părinților. București: MarLink, 2006. 128p. ISBN: 973-8411-50-5.

Codul Educației al Republicii Moldova,COD Nr.152 din 17.07.2014, Publicat : 24.10.2014 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 319-324 art Nr : 634,data intrării în vigoare : 23.11.2014, cu modificare ulterioară prin LP138,din 17 .06. 16, Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.184-192/01.07.16 art.401; în vigoare din 1.07. 16

Convenția cu privire la drepturile copiilor,București 2010, [online],p.4[citat 23 martie,2017], Disponibil: http://salvaticopiii.ro /upload/p000600010000 _Conventie_ ONU_drepturile_copilului_2010.pdf

CHIRILENCO,S.,TĂUTU,A.,Educația familială strategii de informare/ pregătire a părinților pentru funcția lor educativă, Chișinău : Bons Offices S.R.L.2005.126p. ISBN 9975-9567-8-5.

CUZNEȚOV,L.,Educația pentru familie în preșcolaritate, Chișinău: Stelpatr.2005. 64p. ISBN 9975 921-159-0.

DELORS,J., trad. de R. ANDRIESCU Raport UNESCO privind Educația în secolul XX, Comoara lăuntrică : Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI. Iași: S.C.,, Lumina Tipo”. 2000. 236p. ISBN 9736-8354-99.

DIMITRIU,C.,Constelatia familiala și deformarile ei. Bucuresti: Didactica și Pedagogica.1973. 282p. ISBN

DUMITRANA,M., Copilul,familia și grădinița. București: Compania.2000. 128p. ISBN 973-8119-09-X.

FARCA,S.,MIRCEA,Ș., PREDA,V., Acasă la grădiniță! Ghid pentru părinți” București: Institutul de Științe ale Educației.2010. 65 p.

IONESCU,M., NEGREANU,E., Educația în familie. Repere și practici actuale, București: Cartea Universitara. 2006. 197p. ISBN 973-731-297-X

Legea educației naționale, În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României. București. Publicat : 10.01.2011 în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.18. Republicată, Monitorul Oficial al României 4 ianuarie 2011. Nr. 2. 64p.

LÎSENCO,S., LÎSENCO,O., SECU,O., Comunicăm eficient cu familia. Ajută-l să crească OM MARE! Proiectul Parteneriat Global pentru Educație.Chișinău: Vite-Jesc.2014. 72 p. ISBN 978-9975-3006-2-9.

MATEESCU,A., Educația și consilierea părinților Ghid.București: Copyright.2006.133p. ISBN 973-7714-28-8.

MIHĂILESCU,I., Rolul familiei în dezvoltarea copilului. Bucuresti, Cartea Universitara,  2004.130p. ISBN  973-731-030-6.

MIRCEA,Ș., Lexicon pedagogic, București, editura Aramis 2006- 384p.

MUSCĂ,A.,BOTNARIUC,P., Parteneriatul școală-familie-comunitate. București: Editura Universitară. 2014. 117p. ISBN 978-606-28-0141-0

NICOLAIE ,I.,BOCA C., SECRIERU,A.,ȘTEFĂNESCU,D., Împreună pentru copii : grădinița și comunitatea. București. Educația 2000+.2009. 53p. ISBN 978-973-1715-13-1.

OLEVSCHI,O., CULAVA,N.Educăm cu Încredere:Ghidul facilitatorului pentru Educația parentală .Chișinău. Epigraf S.R.L.2010.168 p. ISBN 978-9975-947-98-5.

RĂDULESCU,E.,TÎRCĂ,A., Școală și comunitate, Ghid pentru profesori. București: Humanitas Educațional. 2002.72p. ISBN 973-8144-92-2.

ROȘOIU,N., Colaborarea grădiniță-școală! Importanța activităților educative [online],26.08.2016, 4 [citat 21 martie,2017] , Disponibil : http://esential-edu.ro/index.php /proiecte-educative-2015-2016/colaborarea-gradinita-scoala/item/5711-prof-%C3%AEnv-pre%C8%99c-ro%C8%99oiu-nicoleta.html

SEGALEN,M., trad.DOS,M., Sociologia familiei. Iași: Polirom.2011. 436p. ISBN 978-973-46-1995-5.

TURBATU,BALAN,D., Grădinita, familia si comunitatea – parteneri în educatie, în ,,Educatia timpurie si specificul dezvoltarii copilului prescolar”. Vaslui: 2008.174p. ISBN 978-973-1715-12-4.

VRAJMAȘ,E., Consilierea și educația părinților. Bucuresti: Aramis 2002. 176p. ISBN 9738-2947-4-6.

VRÂNCEANU, M., TERZI-BARBAROȘIE, D.,TURCHINĂ, T.,[et.al.],Ghid pentru educatori ,,1001 idei pentru o educație timpurie de calitate”. Chișinău: Sirus.2013. 216 p. ISBN 978-9975-57-077-0.

ZAMFIR,C.,VLĂSCEANU,L.,Dicționar de Sociologie, Editura Babei, București,1889 – 376 p. ISBN 973-48-1011-1

ANEXE

Anexa 1

Anexa 2

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

CHESTIONAR

Prezentul chestionar asigură culegerea de date relevante referitoare la părerea Dvs. Despre parteneriatul grădiniță-familie. Precizăm faptul că răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale, fiind folosite în partea de cercetare a lucrării de licență cu titlul:„Strategii de promovare a parteneriatului grădiniță-familie”.

Vârsta:_______ani

Sex:

masculin

feminin

De cât timp frecventează copilul d-voastră grădinița:

Mai puțin de un an

1an

2ani

3ani

4ani

La ce fel de activități desfășurate în cadrul grădiniței ați participat și dumneavoastră?

Programul de acomodare al copilului din timpul verii

ședințe

serbări

consultații cu părinții

activități practice

săptămâna porților deschise

relatarea unor povești

prezentarea propriilor meserii

altele(enumerațile)_____________________________________________________

_________________________________________________________________________

După părerea Dvs. care sunt principalele obstacole de comunicare în relația grădiniță–părinte generate de părinți?

Părinții nu-și fac timp sufficient pentru educația copilului

Părinții consider că cea mai mare responsabilitate în educarea copiilo raparține grădiniței

Părinții lipsesc de la ședințele de părinți

Părinții consideră că dacă au adus copilul la grădiniță au scăpat de obligații

Părinții sunt plecați peste hotare

Copiii rămân în grija bunicilor

Părinții au propriile carențe de educație, mediul familial

După părerea Dvs. care sunt principalele obstacole de comunicare în relația grădiniță–părinte generate de cadre didactice?

Cadrele didactice nu consider colaborarea cupărinții un factor important în educarea copilului

Lipsa deflexibilitate în relația cu părinții

Cadrele didactice se axează mai mult pe predarea afectivă și mai puțin pe dezvoltarea abilităților și competențelor copilului

Programul încărcat ale ducatorilor

Lipsa motivației cadrelor didactice

Lipsa de profesionalism

Considerați că promovarea unui parteneriat grădiniță–familie care să definească drepturile și obligațiile fiecărei părți este:

Foarte utilă.

utilă

indiferentă

puțin utilă

inutilă

nuștiu

Considerați că un astfel de parteneriat ,,Grădiniță – Familie” ar putea ajuta la îmbunătățirea relației grădiniță- părinte?

În foarte mare măsură.

În mare măsură.

În mică măsură.

În foarte mică măsură.

Nu știu.

Parteneriatul grădiniță-familie ar trebui să fie:

Un parteneriat informal între educatori și parinți

Un contract formal, scris, girat de instituția de educație timpurie

După părerea Dvs. Ce factori ar influența îmbunătățirea parteneriatului grădiniță-familie?

Desfășurarea de activități comune educatori-părinți–copii

Identificarea familiilor ce întâmpină probleme în creșterea și educarea copiilor

Înlăturarea barierelor de comunicar edintre cadre didactice–părinți

Creșterea nivelului de implicare al cadrelor didactice în urmărirea evoluției fiecărui copil

Creșterea nivelului de implicare al părinților în educarea copiilor

Având în vedere implicarea părinților, acest parteneriat ar trebui să:

Stabilească modul de identificare și dezvoltarea punctelor forte ale copilului

Îmbunătățescă abilitățile părinților în ceea ce privește educația și dezvoltarea copilului

Stabilească responsabilitățile și asteptarile părinților în viața grădiniței ca parteneri educaționali alături de cadrele didactice

Stabilească frecvența cu care părinții participă la activitățile grădiniței.

Având în vedere implicarea cadrelor didactice, acest parteneriat ar trebui să:

Stabilească modul de identificare și dezvoltarea punctelor forte ale copilului

Stabilească modalitatea dea-I cunoaște pe copii (nivelul de dezvoltare, capacitatea de adaptare, relații familie)

Stabilească modul în care informează părinții despre activități petrecute, reușita copiilor.

Stabilească modul în care educatorii țin legătura cu părinții.

Vă mulțumesc pentru colaborare!

Anexa 3

CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

CHESTIONAR

Prezentul chestionar asigură culegerea de date relevante referitoare la părerea Dvs. Despre parteneriatul grădiniță-familie. Precizăm faptul că răspunsurile dumneavoastră vor fi confidențiale, fiind folosite în partea de cercetare a lucrării de licență cu titlul:„Strategii de promovare a parteneriatului grădiniță-familie”.

Vârsta:_______ani

Sex:

masculin

feminin

De cât timp activați în grădinița:

Mai puțin de un an

1-5ani

5-10ani

10-25ani

Peste 25 ani

La ce fel de activități desfășurate în cadrul grădiniței ați implicat părinții?

Programul de acomodare al copilului din timpul verii

Ședințe cu părinții

Serbări de anul nou/ primăvară

Alegerea proiectului tematic

Săptămâna porților deschise

Relatarea unor povești/ dramatizare

Prezentarea propriilor meserii

altele(enumerațile)_____________________________________________________

_________________________________________________________________________

După părerea Dvs. care sunt principalele obstacole de comunicare în relația grădiniță–părinte generate de părinți?

Părinții nu-și fac timp sufficient pentru educația copilului

Părinții consider că cea mai mare responsabilitate în educarea copiilo raparține grădiniței

Părinții lipsesc de la ședințele de părinți

Părinții consideră că dacă au adus copilul la grădiniță au scăpat de obligații

Părinții sunt plecați peste hotare

Copiii rămân în grija bunicilor

Părinții au propriile carențe de educație, mediul familial

După părerea Dvs. care sunt principalele obstacole de comunicare în relația grădiniță–părinte generate de cadre didactice?

Cadrele didactice nu consider colaborarea cupărinții un factor important în educarea copilului

Lipsa deflexibilitate în relația cu părinții

Cadrele didactice se axează mai mult pe predarea afectivă și mai puțin pe dezvoltarea abilităților și competențelor copilului

Programul încărcat ale ducatorilor

Lipsa motivației cadrelor didactice

Lipsa de profesionalism

Considerați că promovarea unui parteneriat grădiniță–familie care să definească drepturile și obligațiile fiecărei părți este:

Foarte utilă.

utilă

indiferentă

puțin utilă

inutilă

nuștiu

Considerați că un astfel de parteneriat ,,Grădiniță – Familie” ar putea ajuta la îmbunătățirea relației grădiniță- părinte?

În foarte mare măsură.

În mare măsură.

În mică măsură.

În foarte mică măsură.

Nu știu.

Parteneriatul grădiniță-familie ar trebui să fie:

Un parteneriat informal între educatori și parinți

Un contract formal, scris, girat de instituția de educație timpurie

După părerea Dvs. Ce factori ar influența îmbunătățirea parteneriatului grădiniță-familie?

Desfășurarea de activități comune educatori-părinți–copii

Identificarea familiilor ce întâmpină probleme în creșterea și educarea copiilor

Înlăturarea barierelor de comunicar edintre cadre didactice–părinți

Creșterea nivelului de implicare al cadrelor didactice în urmărirea evoluției fiecărui copil

Creșterea nivelului de implicare al părinților în educarea copiilor

Având în vedere implicarea părinților, acest parteneriat ar trebui să:

Stabilească modul de identificare și dezvoltarea punctelor forte ale copilului

Îmbunătățescă abilitățile părinților în ceea ce privește educația și dezvoltarea copilului

Stabilească responsabilitățile și asteptarile părinților în viața grădiniței ca parteneri educaționali alături de cadrele didactice

Stabilească frecvența cu care părinții participă la activitățile grădiniței.

Având în vedere implicarea cadrelor didactice, acest parteneriat ar trebui să:

Stabilească modul de identificare și dezvoltarea punctelor forte ale copilului

Stabilească modalitatea dea-I cunoaște pe copii (nivelul de dezvoltare, capacitatea de adaptare, relații familie)

Stabilească modul în care informează părinții despre activități petrecute, reușita copiilor.

Stabilească modul în care educatorii țin legătura cu părinții.

Vă mulțumesc pentru colaborare!

Anexa 4

ANCHETĂ PENTRU PĂRINȚI

Anexa 5

Monitorizare a învățării/dezvoltării copiilor și pregătirii pentru școală

TABEL SUMAR LA FIȘA SINTEZĂ PENTRU MONITORIZAREA ÎNVĂȚĂRII/ DEZVOLTĂRII ȘI PREGĂTIRII PENTRU ȘCOALĂ GRUPA ___

Cadrul/cadrele didactic/e: Numărul de copii monitorizați : Perioada:

Anexa 6

HARTA PROIECTULUI DE PLANIFICARE A ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Anexa 7

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR DE OBSERVARE A COPIILOR

Anexa 8

ȘEDINȚĂ CU PĂRINȚII PE GRĂDINIȚĂ

Anexa 9

Imagini din cadrul sărbătorii de 8 Martie și imagini ce demonstrează implicarea părinților în relație de parteneriat cu grădinița.