Arta si femeile in epoca Victoriana [308511]

Arta si femeile in epoca Victoriana

Pictura in epoca victoriana

Regina Victoria a Regatului Unit este una dintre cele mai pictate figuri istorice care utilizeaza aceste reprezentari drept arma in ploitica fiind perfect constienta de puterea si insemnatatea pe care o aduceau atat portretele cat si folografia. [anonimizat] o colectie a reprezentarilor reginei Victoria. In portretistica putem observa evolutia atat fizica cat si psihologica a reginei deoarece aceasta a fost pictata inca din copilarie.

In prima parte a epocii victoriene pictura a fost puternic infulentata de Joshua Reynolds si de Academia Regala de Arte. [anonimizat]. [anonimizat]. De asememenea se utilizau si scene din mitologia antica sau din Biblie. [anonimizat], natura moarta si peisagistica. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat]-un mod realist si se poate observa o oarecare asemanare intre pictura britanica si cea olandeza. Arta si pictura engleza a cunoscut si infleunete straine iar publicl britanic chiar aprecia maniera straina europeana a lui Delacroche care a si expus numeroase lucraru la Academia Regala de Arte sau lucrarile lor din miscarea nazarenilor.

In epoca victoriana se remarca la inceputul anilor 1850 [anonimizat]-raphaelit. Acest curent a [anonimizat]. Aceasta miscare formata in 1848 este prima miscare din Marea Britanie de arta moderna care insa se inspira din renasterea tipurie. Viziunea lor s-a conturat perfect contextului istoric in care industrializarea se propaga tot mai mult iar stiinta distrugea incet credintele traditionae impuse. Acestia s-au impotrivit modelului impus de Raphael si au decis sa se indrepte catre suprafetele plane si catre culorile luminoase folosite de primii renascentisti. [anonimizat]. Simultan aceast nou curent are si ideologii politice si sociale si se pot observa cu usurinta modele medievale mai ales prin reprezenatrile care fac referinta la cavaleri si la legendele regelui Arthur.

[anonimizat] a [anonimizat] s-a [anonimizat], William Michael Rossetti si Frederick George Stephens. Tinerii artisti au pronit de la conceptul de a reprezenta detaliat ceea ce ei observa in natura.

Femeile in artele vizule victoriene

Pentru a putea analiza reprezentarile reginei Victoria trebuie sa cercetam si sa observam statutul femilor dar si modalitatile de reprezentare ale acestora in aceasta perioada.

In pictura scolii pre-raphaelite indentificam o noua imagine pe care o capata femeiea. Aceasta noua imagine se datoreaza si intregului context politc si social. Astfel in pictura femeille sunt expluatate si in zone in care aceastea au putere sau in zone cu tente malefice ca de pilda vrajitoria. Acest subiect este folosit in stransa legatura cu imaginea sexualiatatii feminine asupra barbatilor. De regula, aceste infatisari aduc aminte sau fac referire la anticihitatea greceasca sau la evul mediu.

Fig. 1. John William Waterhouse, Circe Oferind Cupa lui Ulise,1891, Galerie Oldham https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Circe_Offering_the_Cup_to_Odysseus.jpg

In Fig.1 se poate remarca imaginea femeii cu puteri de vrajitoare insa mai importanat este oglinda care reprezinta un motiv des intalnit la pre-rafaelisti. In opera victoriana, implicit in acest tablou putem discuta deja despre puterea feminina. De asemenea, se observa si noua imagine a femeii cunoscuta sub numele de femme fatale.

Mitul clasic continua sa fie utilizat in epoca victoriana insa intr-o maniera diferita fata de renastere. Artistii victorieni aleg sa utilizeze mitologia insa prin scene mult mai intime care dezvaluie o iubire pierduta sau scene individuale. In aceasta perioada Clytie este personajul favorit . (Fig. 2) Imaginea feminina capata tot mai multa senzualiatate si erotism si asta datorita emanciparii ststului femeii. In aceasta perioada femeile reusesc sa obtina mai multe drepturi si libertati iar astfel si imaginea feminina in arta este schimbata. Tot din mitologie ca si nou model o identificam pe Daiana, divinitatea care insa se remarca cu precadere in literatura sau sculptura Fig 3.

Fig. 2 George Frederic Watts RA, Clytie, 1865-1869, Watts Gallery, Compton

http://www.victorianweb.org/painting/watts/paintings/33.jpg

Fig. 3. Lady Feodora Gleichen.,Diana din fântâna din Kensington Gardens, Londra

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/Diana_Fountain%2C_Hyde_Park%2C_London.jpg?download

Si in aceasta epoca in arta nudul reprezinta o categorie destul de abordata de artisti. Desi in aceasta perioada apare termenul de femeie fatala in arta nudurile sunt in continuare duse intr-o zona de siguranta, mai exact se incearca scoaterea din contextul cotidian al nudurilor si abordarea lor in teme mitologice de exemplu sau ipostaze suprinse pe ascuns ca si scuza. In numeroase lucrari artistii ascund anumite detalli precum organele sexuale sau parul pubian pentru a nu crea o stare de intrigare sau chiar condamanare. Desi aceste detalii erau ascunse lucrarile erau consideratae ca fiind reprezentari senzuale si chiar mult apreciate la expozitiile de prestigiu, Etty William de exemplu in picturile sale si-a manifestat interesul catre pictura de nuduri feminine considerand chiar ca femeia este creatia perfecat facuta de Dumnezeu. Tema nunuduleui feminin cu statutul de femeie fata se regaseste si la dante Gabriel Rossetti sau la Edward Brune-Jones. Nudul desi devenit la moda era in continuare stric supravegheat de catre academie astfel studentii mai mici de doua zeci de ani nu aveau acces la studierea nudului feminin decat in contextul in care acestia erau casatoriti. Totusi aceste moduri de reprezentare ale femeii au drept consecinta depersonalizarea ei si in final tranformarea ei intr-un obiect, fiind un ansambu armonios de forme idealizate.

Fig. 4. William Etty, Standing Female Nude c.1835–1840, Tate Museum

https://www.tate.org.uk/art/artists/william-etty-172

Este de remarcat faptul ca victorienii impart femeile in general in doua tetegorii, femei ca fecioara sau ca femeia usoara. Astfel asistam la doua modalitati diferite de ilustrare al nudurilor feminine. Tot in aceasta perioada devine din ce in ce mai populara imaginea personajului feminin Lilith si simultan la trimitrera din mitologie a Medusei mai ales prin detalii ale parului sau privirea veninoasa si puterea pe care o detine. Dante Gabriel Rossetti creeaza un celebru tablou in ulei pe panza in care o reprezinta pe Lilith intr-o maniera senzuala de femeie fatala insa intr-o ipostaza cotidiana. Tanara de o frumusete rara este infatisata cu un par foarte lung si bogat in timp ce isi piaptana cu grija onduleurile in timp ce se priveste in ogina, oglinda aparand adesea ca motiv in pictura victoriana. Aceasta pictur insa se bazeaza pe peomul Frumusetea corpului. Pentru o armonie perfecta Rossetti ii lasa gatul, umerii si clavicula descoperiti, scotand in evidenta astfel si mai bine foele voluptuase insa acesta nu se opreste aici si continua sa ii complimenteze corpul cu o rochie vaporoasa foarte stransa in zona bustului. O alta oglinda ce ne reflecta un copac in partea dreapta a tablounui creeaza o ambiguitate pentru privitor pentru ca astfel scena nu se mai poate dermina daca este in interiorul unei camere sau in exterior. De asemenea, Lilit exte asezata pe un somtuos scaun din trandafiri creeand si mai multa senzualitate in intreg ansamblul. Privirea sa aspra si rece donata nu doar independenta ci si putere iar culoarea de un rosu aprins al buzelor si al pielii de un alb intens vin in intensificarea ochilor.

Secolul XIX este cunoscut si pentru schimbarile care au fost facute in statultul femeilor. Datorita revolutiei industriale femeile pot iesi din sfera casnica si sa se angajeze de cele mai multe ori in locuri putin importante insa acest pas este enorm deoarece femeile sunt acum capabile sa aibe propria slujba si propria sursa de venit insa in continuare statutul lor social este legat de prezenta masculina din viata lor. Femeile astfel in fata ababatilor castiga independenta chiar daca in continuare acestea nu au dreptul la vot sau de a detine proprietati. Lucrurile se schimba si mai mult in 1869 cand noua femei reusesc sa devina primele femei care ajung sa aibe parte de invatamant universitar la Londra. Toate aceste schimbari au contribuit la compararea metaforica in arta a femeii cu Lilith. Lilit, precum femeia victoriana spulbera mentaliatile societatii invechite si recladeste o noua ordine sociala. Aparitia personajului Lilith insa se datoreaza si numarului destul de mare de evrei din Marea Britanie. Astfel Lilith devine o imagine iconica in epoca victoriana ce rastoarna toate credintele si regulile traditionale de pana atunci.

Fig.5 Dante Gabriel Rossetti, Lady Lilith, Muzeul de artă Delaware

http://www.victorianweb.org/painting/dgr/paintings/4.jpg

In epoca victoriana nu doar ca reoare interesul pentru medievalism ci si catre legende sau ezoterie. Astfel ajung la moda povestile cu vampiri, sirene ori chiar personajul feminin Medusa din mitologia greaca. Vapirii devin populari pe baza razboului din Crimea si pe povestile auzite in zona balcanica. In celebrul roman Dracula femeia este reprezentata dupa transformare ca o fiinta vicleana, puternica, extrem de seducatoare insa letala. Aceasta imagine se observa si in reprezentarile din aceasi perioada despre sirene. Aceste apar mai ales in pictura alaturi de legenda lui Ulise. Si aici femeile sunt reprezentate ca fiind niste fapturi cu forme ademenitoare, dornice de putere, care ranesc barbatii sau pe care ii ademenesc. In anumite picturi precum in cele a le lui Herbert James Draper observam si metamorfoza acestora precum in Fig 6. Medusa este si ea adesea abordata atat in pictura cat si in sculptura insa ilustrarile ei variaza, in anumite lucrari aceasta este stilizata si capata o forma seducatoare in timp ce in alte ilustratii aceasta este reprezentata in forma cunsoscuta in mistologie, plina de putere si rautate. Toate aceste reprezentari ale femeilor schimba astfel imaginea si in societetate a doamnelor.

Fig.6. Herbert James Draper, Ulise și Sirenele, Courtesy of Fehrens Art Gallery

https://en.wikipedia.org/wiki/Ulysses_and_the_Sirens#/media/File:Ulysses_and_the_Sirens_by_H.J._Draper.jpg

In multimea de picturi si reprezentari victoriene ale femeii putem identiica si o alta latura, mult mai umana si cu scop scial si moralizator. Femeia indurerata sau sfasiata de durerea iubirii.In aceasta perioada femeile nu erau inca blamate pentru gandirea liberara si mai ales pentru dorintele lor carnale si deseori se foloseste termenul de femeie decazuta Era de necnceput ca o femei sa se simta atrasa sexual de un barbat iar desfraul era considerat cel mai mare pacat si cea mai mare rusine. Deseori in pictura sunt ilustrate femei care sufera in siguratate insa si mai multe sunt si mai populare mai ales in acea perioada sunt tablourile in care femeile sufera si sunt pedepsite. In Fig. 7 avem reprentarea unei scene tragice de acest gen. o tanara fata este izgonita afara din caminul familial de catre tatal ei impreuna cu pruncul sau dupa ce aceasta a pacatuit si a adus pe lume un copil cu un barbat cu care nu era casatorita. Dramatismul picturii este amplificat de gesturile personajeor si de soarta pe care tanara mama urma sa oa ibe din momentul pribegirii. Se observa mana ferma a tatalui ei in momentul izgonrii si dezolarea din jurul lui prn tanara fata care ingenunchiaza in fata lui pentru iertare si prin femeia care liveste dezolata peretele camerei. Pozitia batranei mame ne indica faptul cadecizia luata de barbat este cea corecta iar tanra ama trebuie sa sufere pentru pacatul svarsit.

Fig. 7. Richard Redgrave, The Outcast, 1851, Royal Academy of Arts, Londra

https://www.royalacademy.org.uk/art-artists/work-of-art/the-outcast

O compozitie de data aceasta formata din trei tablouri ( Fig 8, 9 si 10 ). In prima reprezentare avem femeia cazuta la picioarele barbatului pentru iertarea deoarece aceasta tocmai a coms un adulter. Acest fapt este de neiertat pentru victorieni si aspru pedepsit. In spate se observa si cele doua fice ale sotilo care se joaca. In cel de-al doilea tablou deja tipul a trecut peste aceata familie iar fetele se afla la o varsta mult mai inaintata. Cea mai mare sora isi imbratiseaza sora mai mica si privesc catre cer luna, singure si riste in urma plecarii mamei loe in copilarie. Cadrul care uneste fetele de mama este luna de pe cer. In ultimul tablou se afla mama acestora zacand sub un pod, inconjurata de mizerii si singura. De asemnea, in bratele femeii se pot destinge si niste picioare de copil, semn ca aceasta a nascut un copil cu barbatul cu care si-a inselat sotul iar mai apoi a fost alungata. Toate cele trei tablouri au scop moralizator pentru femeile din perioada victoriana. Se incearca arata repercursiunilor actiunilor femeilor dar si condamanarea lor.

Fig. 8. Augustus Leopold Egg, Past and Present, No. 1, 1858, Tate Museum

https://www.tate.org.uk/art/artworks/egg-past-and-present-no-1-n03278

Fig. 9 Augustus Leopold Egg, Past and Present, No. 2, 1858, Tate Museum

https://www.tate.org.uk/art/artworks/egg-past-and-present-no-2-n03279

Fig. 10 Augustus Leopold Egg, Past and Present, No. 3, 1858, Tate Museum

https://www.tate.org.uk/art/artworks/egg-past-and-present-no-3-n03280

Imaginea feminina in sitautii de adulter sau relatii in afara casatoriei devine si mai dura. In aceasta epoca se picteaza soarta acestor femei chiar si mai departe de momentul in care acestea ajug sa pribegeasca. Moartea este adesea considerata ca repercursiune a comportamentului dezlanat al femeilor si chiar bine meritat sau mai usor. Astfel vedem cum moartea vine ca o usurre si crutare de chinul lumesc. Precum in Fig 10 in care se observa o tanara inecata care inca sta cu picioarele in apa. Aceasta a ales moartea in detrimentul unei vieti pe strazi si in singuratate.

Fig. 10 GF Watts, Found Drowned, 1850

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/George_Frederick_Watts_Found_Drowned.jpg

Simultan in pictura artistilor pre-rafaelisti apare si dorinta de a reprezenta ipostazele femeilor victimizate iar personajul Ophelia din peisa lui Shakespeare este utilizata adesea insa aceasta imagine este folosita si pentru a ilustra propriile viziune despre dragostea romantica. Acest personaj a fost ales si deoarece in aceasta epoca opera lui Shakespeare a reprezentat o puternica sursa de inspiratie. Una dinre cele mai celebre reprezentari ale Opheliei este pictata de John Everett Millais. Acesta este unul dintre purtinii artisti care aleg sa o reprezinte pe femeie in apa. In aceasta lucrare se poate remarca si interesul sporit al pictorilr pre-rafaelisti pentru natura si pentru detalii din aceasta.

Fig. 11 Sir John Everett Millais, Ophelia, 1851-1852, Tate Museum

https://www.tate.org.uk/art/artworks/millais-ophelia-n01506

in antiteza cu femeia fatala este imaginea femeii supuse, cea in care femeia poate sa fie victima unei sclavii sexuale iar astfel asistam si la crearea unei imagine de femeie captiva in care artistii victorieni au avut posibilitatea de a explora tema cu o nuanta intunecata in ceea ce priveste supunerea femeii insa aceasta imagine este oarecum criptata datorita puterii destul de ridicate a bisericii. Un astfel de exemplu il putem observa in creatia lui Edwin Long intitulata The Babylonian Marriage Market. Lucrarea a avut prima expozitie la Academia Regala de Arta unde s-a bucurat de o multime de aprecieri.

Fig. 12. Edwin Long, The Babylonian Marriage Market, 1875, Royal Holloway College

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Babylonian_Marriage_Market#/media/File:Babylonian_marriage_market.jpg

pe fundalul medievalismului readus la viata in epoca victoriana apare si imaginea femeii slavate de catre eroul masculin. Astfel apar mai multe tablouri ce infatiseaza scene de regula din mitologie sau legende in care femeile neajutorate care sunt victime sunt salavate de barbati pouternici. In aceste tablouri sunt reprezentate de cele mai multe ori scene incare femeile reuses sa fie salvate insa exista si rrprezentari cu un final mai dramatic. Un astfel de exemplu. De salvare esuata o reprezinta scena dintre Orfeu si Euridice pictata de George Frederic Watts.

Fig. 13 George Frederic Watts, Orfeu și Euridice,

http://www.victorianweb.org/painting/watts/paintings/1.html

In ochii victorienilor femeile capata si un statut angelic, acestea fiind uneori comparate cu ingeri pazitori pentru casa. Acestea sunt ocrotitoarele familie . In aceste picturi sotiile isi vegheaza familia si copii, se ocupa de educatia tinerilor si chiar isi linistesc sotii. Se poate vorbi astfel si de o imagine domestica in arta iar femeile capata o imagine de madone si li se accentueaza statutul de mama. Pe langa aceasta imagine a femeii ocrotitoare se adauga si imaginea unei femei muncitoare. In Fig. 14. Observam caldura si grija cu care mama le citeste fetelor sale o scrisoare de la tatal sau. In pictura se observa latura sa iubitoare si protectoare fata de ficele ei.In ceea ce priveste muncadepusa de femei in epoca victoriana acestea puteau sa isi castige banii prin meserii precum guvernatoare, daca aveau suficienta educatie fie ingrijitoare sau chiar croitorese sau confectionere cu acul.

Fig. 14 Frederick Goodall, O scrisoare de la tata, 1855

https://artuk.org/discover/artworks/a-letter-from-papa-77329

Secolul XIX este cunoscut mai ales pentru schimbarile aduse in statutul femielor. Acestea capata multe libertati si chiar incep sa fie primite in noi laturi din societate precum arta. Intr-o lucrare realizata de ziua Academiei Regale in care artistii isi puteau aduce lucrarile noi incepute putem observa si prezenta unor artiste de gen feminin. Acest lucru denota noul statut al acestora si faptul ca ele incep sa devina o componenta a comunitatilor artistice. Mai mult se observa cum acestea lucreaza cot la cot cu barbatii, nefacandu-se diferentiere intre acestia.

Fig. 15 George du Maurier, Ziua de lacuire la Academia Regală, Lovi cu pumnul

19 iunie 1877, p. 226

George du Maurier – Varnishing Day at the Royal Academy (1877) George du Maurier
byu/GoetzKluge inmuseum

Observam astfel cum imaginea femeii in perioada victoriana este destul de variata in comparatie cu secolele anterioare. Desigur, revolutia industriala condeuce la scchimbari majore in statutul femeilor si la emanciparea acestora. Viata doamnelor din aceata perioada capata tot mai multe infatisari in ochii barabtilor insa acestea reuesc sa se emancipeze. Fiecare imagine creata de catre barbati in arta avea drept scop moralizator astfel trebuie considerat si efortul si munca depusa de femei pentru castigarea anumitor drepturi. Astfel se pune problema, cum este posibila dezolvtarea femeilor intr-o societate in care barbatii aveau puterea si in care ei decideau normele? Ajutorul pentru doamne vine chiar din imaginea si actiunile monarhului care denumeste si secolul al XIX dupa propriul nume, Regina Victoria.

Imaginea Reginei Victoria in arta

Pictura

Pe numel ei Alexandrina Victoria, fiica printului Eduard duce de Kent si Strathern si a printestei Victoria de Saxa-Coburg-Saalfed s-a nascut pe 24 mai 1819 la Londra. Aceasta este una dintre cele mai emblematice figuri ale Regatului unit si de asemenea cea mai reprezentata figure monarhica din secolul al XIX-lea. Datorita numeroaselor reprezentari ramase pana in ziua de astazi putem observa intreaga evolutie a reginei de-a lungul vietii sale.

Copilaria sa a fost marcata de moartea precoce a tatalui sau, astfel in Fig. 16 o putem observa pe tanara Victoria la proaspata varsta de patru ani. La aceasta varsta printesa este surprinsa intimpul unei plimbari prin curtea resedintei sale pana la urcarea pe tron, mai exact prin gradinile palatului Kensington. In pictura printesa este imbaracata cu o mantie/palton negra, accesorizat cu o impresionata blana de vulpe,ciorapi albi cu pantofi negrii, manusi de culoare gri iar capul este acoperit cu o palarie de mari dimensiuni decoarat cu pene. Toate elemenetele vestimentare purate de copila ne ilustreaza o vestimentatie de doliu, aceasta pierzandu-si tatal la aproximativ un an din cazua unei pneumonii. Nu doar vestimentatia si expresia melancolica a Victoriei ne ilustreaza o stare de tristeste si dor pentru tatal ei ci si peisajul din spatele acestea. Stephen Poyntz Denning alele sa foloseasca pentru funal culori sterse si o natura usor dezolata mai ales prin multimea de nori intunecati si iarba abia razleata. Aceasta este una dintre primele reprezentari ale Reginei Victoria insa ipostaza de doliu la aceasta se va regasi din nou repertoriul ei dupa moartea sotului ei.

Fig.16 . Stephen Poyntz Denning, Printesa Victoria la 4 ani, 1823, Dulwich Picture Gallery

https://artsandculture.google.com/asset/xgE9YHok2T94XQ

Copilaria reginei Victoria a fost profund marcata de melancolie, tristeste si singuratate,aceste lucruri au fost datorate si de relatia ei cu mama sa. In copilarie si adolescenta a avut parte de un program extrem de dur, neavan voie sa socializeze cu ceilalti copii sau cu persoane straine,acest aspect fiind atent supravegheat de catre ducesa de Kent iar studiile erau facute in exclusivitate la resedinta aceseia cu profesori privati. In ceea ce priveste spatiul copilei aceasta a fost nevoita sa isi imparta dormitorul cu mama sa pana la varsta de optisprezece ani.In privintaeducarii reginei Victoria, mama ei impreuna cu consilierul sau Sir Jhon Cnory au elaborat un sistem elaborat pentru educatiei tinerei intitlulat sistemul Kensington. Acest program prevedea si un orar pentru educatia viitoarei regine, lectiile fiind incepute la ora 9:30 dimineata cu o pauza la ora pranzului la ora 11:30 pana la ora 15 urmand ca acestea sa se termine seara la ora 17. Aceste reguli stricte aveau drept scop educarea Victoriei astfel incat aceasta sa nu poata deveni independenta fata de mama si tutorele ei. Datorita acestui sistem relatia dintre cele doua a fost extrem de tensionata si nu exista multe reprezentari cu cele doua. Dupa urcarea la tron a Victoriei, mama sa este indepartata si mutata in cel mai indepartat loc din palatul Buckingham.

Pictura din Fig. 17 este realizata in 1824 cand Victoria inca era un copil mic. Aceasta sta in picioare pe canapea, tinuta in barte de mama sa. Viitoarea regina tina in mainile sale un tablou cu tatal sau. Parul ii este blond, ondulat dar scurt si poarta o rochie alba lunga cu dantela. La gat are un sirag de margele rosii. In contrast cu rochia alba este mama sa, ducesa de Kent intr-o rochie neagra, cu insertii de denatela ce lasa la vedere bratul. La gat aceasta poarta un sirag genros de perle care sunt asortate cu bratara si cerceii din acelasi material. Parul ii este prins intr-o impletitura in spate insa in fata parul este ondular si lasat liber. Fundalul este o priveliste catre gradina. Intrega scena este dominata insa de privirea patrunzatoarea a fetitei iar intregul ansamblu reda o scena de gen.

Fig. 17 Henry Bone, Printesa Victoria si ducesa de Kent, 18254, Royal Collections Trust https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Duchess_of_Kent_and_Victoria_by_Henry_Bone.jpg

Din cauza programul foarte strict mare parte din timpul sau din adolsescenta Victoria si-l petrece cu cainele sau de companie de rasa spaniel numit Dash. Pasiunea sa pentru necuvantatoarele canine se observa si portretele facute in timpul domniei ei.in care apar numerosi catei. Detalii despre comanionii ei canini apar si in juranalele sale. Tablul a fost pictat pentru Leopold I si o infatiseaza pe printesa Victoria intr-o reochie alba de seara tinand in mana un trandafir. Parul ii este atent prins intr-o impletitura iar ca si bijuterii aceasta poarta perle Chipul viitoarei regine este unul senin insa cu un zambet subtil si firav, putin sesizabil. Copiaria sa trista si izolata se poate remarac inca pe chipul tinerei Victoria. Catelul sau are in gura perechea manusii pe care aceasta deja o poarta. Motivul catelului cu manusa apare de asemenea in mai multe reprezentari. Pictura a impresionat-o atat de placut pe Victoria incat si-a dorit si ea ulterior o copie. De asemenea, in jurnalel sale Dash este mentionat de mai multe ori chiar si chiar aceasta mentioneaza momentele in care i-a oferit cadouri. In aceasta pictura se remarca si atentia sporita a artistului pentru detalli precum broderia dantelata a rochii sau materialul satimat cu modele ori chiar in draperia rosii cu broderi aurii. De asemenea, se obersa si maniera de incadrare a personajelor intr-o scena de gen sau intr-un portret prin utilizarea unui fundal natural si a unor coloare arhitecturale. Fundalul acestui tablou este similar cu cel in care printesa Victoria apare alaturi de mama sa. Cromatica este una armonioasa in care predomina culori calde de ocru si nunate deschide de albastru si alb.

Fig. 18 George Hayter, Printesa Victoria si Dash, 1833, Royal Academy

https://en.wikipedia.org/wiki/File:Princess_Victoria_and_Dash_by_George_Hayter.jpg

Informatii notsnte legate atat de trail de viata cat si despre propriile impresii ale tinerei Victoria regasim in jurnalele acesteia. De asemenea, albumele de desen sunt o alta sursa importanata. Victoria isi manifesta interes si prentru desen, schitand cu creionul diferite persoane sau evenimente din viata ei de zi cu zi. Aceasta in jurul anului 1835 isi deseneaza un autoportret in creion in jurnalul sau. Acesta conform scrierilor sale a fost realizat cu ajutorul unei oglinzi, ea desenandu-si reflectia. Acest autoportret este realizat dupa o perioada dificila din vaiata ei din punct de vedere al sanatatii. Starea sa a fosdestul de grea anand diferite simtome de raceala si febra care i-au cauzat inclusiv modificari la nivelul corpului precum caderea drastica a parului. In aceasta lucrarea tanara are o privire trista si abatuta,cu capul usor plecat, o postura atipica pentru un o regalitate. Privirea ii este indreptata in sus insa este oarecum pierduta. Zona capului este singura zona detaliata cu tuse groase. Se observa atentia acrdata parului. Acesta a fost atent impletit si prins intr-un coc ridicat iar suvitele din fata au onduluri stranse. Aceasta maniera de coafare a parului se regaseste in special la mama sa si cel mai probabl a fost aranjat cu ocazia unui eveniment special, deoarece aceasta maniera de aranjare a parului nu era folosita in zilele obisnuite, de rutina.

Fig. 19 Regina Victoria, Autoportret, 1835

https://ro.wikipedia.org/wiki/Victoria_a_Regatului_Unit#/media/Fi%C8%99ier:Victoria_sketch_1835.jpg

După împlinirea celor optisprezece ani, pe data de 20 iunie 1837 tânăra Victoria primește tragica veste conform căreia regele William ak IV-lea a incetat din viață. Încoronarea Victoriei a avut loc pe data de 28 iunie 1838 si asftel se incalca si legea salica ce prevedea iposibilitatea femeilor la ascensiunea unui tron sau detinere de proprietetii. Această ascensiune la tron nu doar ca rastoarnă normele traditionale dar reușește să schimbe și imaginea pe care o femeie o putea avea în secolul XIX.

Pentru realizarea portretului încoronării Victoria îl alege pe George Hayter deoarece reușise se o impresioneze cu talentul său în portretistică, astfel el fiind primul pictor al reginei însă în viitor aceasta îi va prefera pe Sir Edwin Lanseer și Franz Xavier Winterhalter. Tabloul a fost comandat pentru portretul ei de stat in anul 1838. În varsta de nouasprezece ani Victoria este resprezentata la incoronarea ei din Abadia Wesrmister stand pe un tron maestos aurit. Aceasta poarta insemne ale regalitatii si puterii precum sceptrul cu crucea din mana dreapta pe care il tine ridicat, coroana de stat. Pentru acest eveniment s-a confectionat secial o coroana personalizata pentru Victoria. Aeasta bijuterie regala a fost realiazta cu 3093 de nestemate printre care putem include rubiinul printuli negru care se observa in partea frontala. Iar crucea a fost accesorizata cu o nestemata cunoscuta sub numele de Sfantul Edward, piatra fiind extrsa chiar din inelul lui Edward Marturisitorul. Si vestimentatia reginei Vitoria este atent reprezentata fiind impodobita cu numeroase detalii care redau atat textura cat si broderia. Vestimentatia pentru acest eveniment a fost pregatita cu mare atentie folosindu-se din abundenta aurul si auriul, rosul care complimenteaza si mai bine broderiile si albul. Remarcam utilizarea in abundenta a ciucurilor si franjurilor si de a semenea si a dateleli. Piesa centrala este mantia din catifea rosie brodata cu trenaSe remarca chiul deosebit de alb si o luminozitate de influenta baroca insa si o postura a chipului ridicata. Tot la nivelul capului observam o coafura simpla realizata din impletirea parului. In acelasi timp se obsrva si o infleunta religioasa in portret. Atentia pentru detalii a pictorului nu s-a oprit doar a reprezentarile reginei ci continua si in fundal unde reuseste sa redea profunzimea si dormele tridimensionale mai ales cu ajutorul draperiilor ce o incadreaza central pe regina. Observam inserate in vestimenatatei si mici semne si simboluri precum steagul Regatului Unit. Din punct de vedere al bijuteriilor observam ca aceasta se limiteaza la insemenle puterii amintitie mai sus si cateva inele, cerceii sau colierele nefiind incluse.

Fig. 20 Sir George Hayter, Queen Victoria, 1838, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw06506/Queen-Victoria?LinkID=mp04634&role=sit&rNo=0

Incoronarea reginei Victoria a fost un eveniment fastuos si o sarbatoare marcanta asfel s-au realizat mai multe picturi ce relateaza aceasta schimbare a monarhului. Cu o imagine mult mai ampla de ansamblu tabloul pictat tot de George Hayter ne ilustreaza si pe participantii la ceremonia de incoronare. Si in aceasta reprezentare Victoria este asezata pe tronul de incoronare. Aceasta poarta insemne ale puterii precum coroana imperiala de stat, in mana dreapta sceptrul puterii impreuna cu crucea iar mana stangga sceptrul cu porumbelul pacii. In jurul regnei sunt reprezentati saizeci si patru de participanti intr-o maniera realista si detaliata, pictorul realiand portretele acestora in particular pentru o fidelitate mult mai amnunita insa si numeroase alte persoane in partea stanga a lucrarii, in tribune si balcoane. Participantii la ceremonie sunt unii dintre cele mai importanti oameni ai perioadei iar acest lucru se remarca si in vestimentata acestora, fastuoasa si luxoasa, cu materiale scumpe, manti de catifea rosii decorate cu blanuri albe, bijuterii de aur de dimensiuni impresionante si detalii atent lucare dar si rochii cu broderii si dantelarii sofisticate. In acelasi timp observam si moda vremii la astfel de evenimente. Multimea aclama regina si se observa cum barbatii isi ridica palariile pentru a saluta noua regina majoritatea personajelor sunt reprezentate din profil, inclusiv regina Victoria. Atentia artistului la detalii se remarca cu usurinta nu doar in vestimentatia reginei sau a invitatilor ci si in modul in care acesta reda incaperea si fundalul. Altaru pe care se afla si sfera de aur cu crucea crestina alaturi de o multime de alte vase din aur. De asemenea, arhitectura incaperii este reprezentata cu fidelitate si multa atentie, relieful finnd reprezentat mai ales prin alternanta culorilor deschise cu cele inchise. Scena este dominata de nuante de ocru insa se remarca si utilizarea albului ce ofera picturii luminozitatea chipurilor participantilor. Auriul este si el foosit din abundenta iar asfel compozitia este predominata de culori calde ce redau si mai bine imaginea de bogatie.

Fig. 21 Sir George Hayter, Incoronarea reginei Victoria in Westminster Abbey, 1839, East Gallery, Buckingham Palace

Acelasi moment il regasimt reprezentat si de catre Edmund Thomas Parris insa intr-o maniera mult mai putin detaliata deoarece acesta nu surprinde cu aceasi fidelitate chipurile participantilor la ceremonie. Nici atentia pentru arhitectura nu este aceasi, in aceasta reprezentare remarcandu-se vitraliul din rozeta si arhitectura gotica a incaperii de dimensiuni impresionabile.. De asemenea. Victoria nu este inca asezata pe tronul de incoronare ci se indreapta catre acesta. Acest taboul este mult mai geometrizat deoarece incadrara este facuta urmand linii vericale si orizontale. Atat scena incoronarii din Fig. 21 cat si cea de la Fig. 22 redau insa grandoarea monumentabilitatea momentului in care regina Victoria este incoronata. Desigur, aceasta scena a incoronarii se regaseste ca si tema in multe lucrari inspirand numeroase alte opere sau artisti precum John Martin

Fig. 22 Edmund Thomas Parris, Incoronarea reginei Victoria, 1838

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Parris_-_Coronation_of_Queen_Victoria.PNG

Dupa incoronare, Victoria realizeaza necesitatea unei casaorii pentur asigurarea succesiunii la tron si decide sa distruga bariere traditionale ale socetatii secolului XIX si il cere in casatorie pe varul ei primar, Albert de Saxa-Coburg-Gotha. De asemenea, relatia dintru regina si mama sa continua sa fie tensionata iar o casatorie ar reusit sa indeparte aceasta situatie deranjanta. Intr-o societate in care medievalismul reparuse, romanele cu cavaleri erau din ce in ce mai apreciate Victoria decide sa spulbere asteptarile celorlati si pe data de 15 octombrie, la un an de la incoronare decide sa ii rpopuna casatoria. Aceasta propunere vine insa in urma unor vizite prealabile in urma carora cei doi au sismtit un sentiment de afectiune. De asemenea, Victoria s-a implicat direct in educatia lui Albert deoarece urma sa ocupe una dintre cele mai importante pozitii, cel de sot insa mai tarziu devenind si consiler si insotitor al reginei, inlocuindu-l astfel pe lordul Melbourne.

Casatoria reginei Victoria cu printul Albert a avut lc pe data de 10 februarie 1840, la doar patru luni de la cerea in casatorie. Acest moment este foarte bine reprezentat in pictura realizata de Sir George Hayter. Aceasta ceremonie de a avut loc in Capela regala din palatul ST James. Mirii sunt reprezentati tinandu-se de mana in fata Arhiepiscopului de Canterbury. La fel ca si tabloul realizat la momentul incoronarii artistul realizeaza inainte mai multe schite pregatitoare insa realizam ca in pictura se integreaza si imagini fictive ca de exemplu docorul arhitectural al incaperii. Panourile si elementele gotice sunt adaugate din imaginatia artistului pentru crearea uui spatiu somtuos. Si in aceasta lucrare decide sa ilustreze in detaliu portretele invitatilor, mai exact cincizeci si sase la numr, fiind realizate cu ajutorul uneor sedinte partiulare ulterioare evenimentului. Spre deosebire de lucrarea anterioara, in aceasta Sir George Hayter decide da se ilustreze si pe el in pictura in partea dreapta de jos cu un caiet si un creion, semn ca schiteaza evenimentul. Din nou observam detalii impresionante atatnt in vestimentatia Victorriei care poarta o rochie de mireasa alba cu o dantela si broderie impresionanta, si costumul de ceremonie a printului Albert insa detaliiile sunt surprinse si in vestimentatia invitatilor, texturile materialelir precum dantela sau blana fiind lucrare cu atentei, la fel precum si pentru penele din accesorile doamnelor pentru cap. De dimenisuni impresioabile este trena Victoriei care este tinuta de sase domnisoare de onoare imbracte de semnea in rochii albe si cu parul strans impretit cu flori. Pe capul reginei regasim o coroana din flori. Lucrarea suprinde insa de aceasta data o scena mult mai intima in comparatie cu scena incoranarii in care apar nu doar ca mult mai multe peroaneje ci si prezenta persoanelor din ranguri mai mici din Regatul Unit. Pictura este dominata de ocru iar pentru contrast se foloseste albul. De asemenea, zona cea mai luminoasa este cea in care se afla cei doi soti. Persoanele prezente sunt pictate din profil,cu exceptia reginei care este reprezentata frontal si cateva personaje care ii sunt in apropiere,lucru ce indica si centrul de interes major al lucrarii, toate privilele fiind atintite catre Victoria.

Fig. 23 Sir George Hayter, Casatoria reginei Victoria, 1840-1842, East Gallery, Buckingham Palace

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/Victoria_Marriage01.jpg

Dupa casatorie Victoria isi intemeiaza alaturi de Albert o numeroasa famlie, avand impreuna noua copii, primul nascut in 1840 la finele lunii noiembrie. Primul copil nascut al cuplului regal a fost fata si a purtat numele mamei sale, urmata fiind de printul Albert Eduard, printesa Alice, printul Alfred, printesa Elena, printesa Louise, printul Arthur, printul Leopod, si ultimul nascut este printesa Beatrice. Aceasta a inclusi in familia sa si numeroase patrupede canine pentru care isi manifesta iubirea chiar in jurnalele personale. In portretele de familie apar din dorinta reginie Victoria si animalel sale de companie, cateii mult iubiti. In Fig. 24 observam cuplul regal format din regina Victoria si printul Albert impreuna cu fiica lor care se joaca animalele de companie ale familiei. Tabloul reprezinta o scena casnica in interiorul palatului, intr-o camera cu vedere la gradina. Cuplul regal este prezentat in partea stanga intr-um moment in care se privesc tandru in ochi . Victoria poarta o rochie alba cu o broderie deosebita in zona corsetului iar printul un costum de zi in nuante pamantii inchise si cizme lungi rosii.regina tine in mana un mic buchet de flori puternic pigmentte. Sunt inconjurati de cateii lor, pe chipul carora se citeste antuziasmul. Langa cei patru catei se afla mai multe pasari omorate in urma unei partide de vantoare. Se observa on special interesul pentru cateii de rase mici insa apropiat printului sta un ogar care se regaseste si in alte tablouri sau chiar sculpturi. In partea dreapta o observam pe micuta printesa inmbaracata intr-o rochie alba cu accente de roz pudrat carese joaca cu pasarile. Aceasta isi prieste insa parintii iar un mic companion canin o vegheaza pe printesa cuminte. Atat persoanejele cat si cadrul sunt detaliate iar aceasta compoziyie este dominata de nunate naturale de verde si maro. Este de remarcat si pozitia Victoriei, ea fiind cea care sta in picioare iar sotul ei este cel care sta jos. Aceasta pozitie reprezinta inclusiv statutul pe care aceasta il avea in familie si fata de membrii. Regasim si imaginea pre-rafaelista, cea in care femeia este o binecuvantare in casa, un motiv de bucurie si cea care reuseste sa isi bucuere membrii casei. Imaginea printului Albert este una conventionala deoarece ilustreaza simultan si idealul masculin fiind implicat in vanatoare si in normele vietii din Regatul Unit industrial. De asemenea, acest gen de scene ne ilustreaza si ceea ce insemna pentru regina conceptul de familie si este de remarcat faptul ca acest mod de reprezentare al un scene de familie nu este unul conventional pentru un cuplu regal din secolul al XIX-lea. Imaginea creata de pictor insa este importanta pentru ca are si sens moralizator sau de inspiratie pentru clasa de mijloc. Acestia doreau sa imite cat mai mult imaginea cuplului regal iar o astfel de scena este accesibila si lor.

Fig. 24 Sir Edwin Landseer, Windsor Castle in Modern Times, 1841-1843, Royal Collection

http://www.victorianweb.org/painting/landseer/paintings/13.jpg

Una dintre cele mai emblematice portrete ale fmiliei regale este cel realizat in 1846 de catre pictorul Fraz Xaver Winterhalter. Acesta picteaza cuplul regal alturi de copii lor, In centru asezati pe scaune somtuase din lemn tapitate se afla regina Victoria impreuna cu Albert. Regina poarta o rochie de culoare alb, acest gen de estetica fiind deseori intalnit la aceasta,. Parul este strans iar pe cap poarta o coroana impodobita cu pietre pretioase, diamante si smaralde. Observam si un set dormat din cercei si trei brose care se afla in zona corsetului. Chipul reginei este luminos dar sobru fiind singurul personaj reprezentat frontal cu chipul indreptat catre privitor. Albert are o tinuta formata din pantaloni de catifea, se observa si textura acestora, vesta alba si un sacou negru cambrat in jurul bratelor iar lungea acestuia se opreste in jurul taliei. In picioare acesta poarta o pereche de pantofi negrii decupati decorati cu un ciucure. Remarcam si surprinderea momentului in care cuplu isi intind subtil mainilile unul catre celalat, semn ilustrat mult mai bine in tabloul de la nuta acestora din Fig. 23. In vestimentatia celor doi observam panglica albastra si steaua ordinului Garter.

Regina il imbratiseaza pe fiul sau, printul de Wales care este reprezentat purtant o bluza rosie de influente rusesti. Privirea baiatului se intalneste cu cea a tatalui sau.. In partea dreapta jos se afla printul Alfredcare este imbrcat intr-o rochie speciala pentru baietii de varste fraagede. Acesta se indreapta catre surorile sale. In partea stanga, sub mana puternica a tatalui se afla cele trei fice. In partea dreapta este printesa Vctoria alaturi de sora sa Alice care se joaca cu mezina familiei, Elena. Fetelepoarta rochii de culoate alba accesorizate cu panglici su funde de culoate galbena. Ambele poarta rochii asemantoare iar parul le este desfacut si ondulat.

Scena ilustreaza o scena linistita, un portret de familie fericita, linistita si armonioasa dar in care se observa cu exactitate statutul regal al personajelor. Acest statut de grandoare este dat si de catre mobilierul din jur si de catre decor. De asemenea, fundalul cu cerul inorat ofera o corelatie cu teatrul.insa la aceasta imagine contribuie si draperiile rosii ca incadreaza portetul familiei regale Prin aceasta pictura se reda atat statutul de mama protectoare a Victoriei a propiei familii cat si de regina si suverana sugerat atat prin insemnele puterii cat si prin succesiunea pe care o ofera copii familiei. Pictura reda o imagine pentru public de familie regala fericita si puternica, fiind astfel si moralizatoare pentru publicul nu doar britanic ci si pentru restul caselor regale din lume. Cromatica este una armonioasa si luminoasa.

Fig. 25 Franz Xaver Winterhalter, Familia regala in 1846, 1846, East Gallery, Palatul Buckingham

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Franz_Xaver_Winterhalter_Family_of_Queen_Victoria.jpg

Urmatoarea perioada din viata reginei este mult mai dura si marcata de evenimente dure si tragice. Aceasta supravietuieste la trei incercari de asasinat. De asemenea etse implica si in razboiul Crimeei. In Fig. 26 o observam de aceasta data e regina intr-o ipostaza diferita fata de momentele precedente. In acest taboul aceasta isi viziteaza soldatii raniti pe capul de lupta in razboiul din Crimeea. In aceasta vizita este insotita de sotul ei Albert, de printul de Walles si printul Alfred, cei doi copii din fata reginei. In spatele reginei este varul acesteai, George, ducele de Cambridge. In partea dreapta se afla comandantul fortelor, lordul Hardinge iar cei doi ofiteri sunt Reade si Chatham. Se cunoaste si identitatea victimelor vizitate de familia regala. Barbatul cu caciula rocie ce isi indreapta capul cate baietii cuplului regal este sergentul Leny iar cel care sta in spatele acestuia este James Higgins. In aceasta scena apare si in partea stanga Jhon McCabe cu rani serioase in burma luptelor purtate. Barbatul care si-a pierdut bratul este Jhon Breese si care mai tarziu o sa fie incorporat in garda personala a reginie. Langa acesta este George Barret care are o cicatrice in urma unei lovituri intre ochi. In aceasta pictura regina are o imagine diferita, nemafiind in totalitate in centrul atentiei.Chipul ii este ingandurat si vizibil ndurerat de ororile lasate pe trupurile soldatilor englezi. Intreaga imagine are o nota funerara, acest lucru fiind sugerat si de vestimentatia peronajelor regale venite in vizita ranitilor insa si de starea de sanatate precara a soldatlor. In continuare remarcam dorinta artistului de preprezentare a detaliilor. Avest cadru desi nu are decoratiuni arhitecturale este pictat cu atentie datorita caramizilor atent lucrate. Aceasta pictura din nou ne ilustreaza o ipostaza de inger ocrotitor pe care regina o are de aceasta data fata de supusii ei, mai exact de soldatii care lupta pentru tara condusa de ea. De asemenea, cadrul saracacios sublineaza si mai mult caracterul reginei care nu tine cont de aceste aspecte atunci cand vine vorba de propria sa natiune.

Fig. 26 Jerry Barret, Prima vizita a soldatilor raniti, 1859, National Portrait Gallery

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Queen_Victoria%27s_First_Visit_to_her_Wounded_Soldiers_by_Jerry_Barrett.jpg

Asemenea tuturor monarhilor si regina Victoria apeleaza la pictura ca metoda de propaganda sau promovare. In Fig 27 este realizat un tablou ce o infatiseaza pe regina intr-un eveniment fictiv insa cu insemnatate profunda pentru atiunea britanica. Regina, aflata la Castelul Windsor, intr-o tinuta eleganta si speciala de gala este alaturi de sotul ei Albert pictat in planul secund, in spatele acesteia iar in partea opusa tot in planul indepartat se afla si lordul Palmerston impreuna cu lordul John Russell care orivesc cu ateti catre gestul reginei. In fata Victoriei, ingenunchiat sta un ambasador din Africa de Est, cel mai probabil personajul fiind Ali bin Nasr, care mai participase anterior la evenimente importante din viata reginei precum incoronarea care asteapta sa primeasca in dar o Biblie aurita. Oferirea Bibliei drept cadou are o simbolistica deosebita mi ales deoarece cel ce o primeste este o persoana de culoare. De asemenea, este rar intalnita in pictura prezenta persoanelor de culoare in jurul capetelor incronate intr-o astfel de imprejurare onorifica. Daruirea cartii sfinte arata in primul rand puterea pe care religia o avea in politica britanica si de asemenea, o plaseaza pe regina ca fauritor al voii divinitati. Aceasta transimte ca puterea regatului provine din iubirea pentru religie si pentru cartea sfanta.In aceasta compozitie este proeminent atat aspectul evlavios, religios al reginei cat si cel de putere si patriotism avand un puternic impact pentru privitori. Simultan aceasta are un impact si in sectorul politic atat national cat si international.

Deoarece acest taboul nu reda un eveniment real, nici aspectul reginei nu este corespunzator cu cel pe care aceasta il avea in anul creatiei picturii. Chipul acesteaia este mult mai luminos si tanar in comparatie cu tabloul realizat cativa ani mai tarziu in care apare alaturi de fiica sa, la Fig. 28. In acelasi timp, aceasta lucrare desi a fost inceputa in 1861 ajunge sa fie expusa abia dupa doi ani mai tarziu, din cauza mortii fulgeratoare a lui Albert. Astfel acesta este unul dintre ultimele tablouri in care cei doi sunt reprezentati alaturi.

Din punct de vedere compozitional pictura ii are in prin plan pe regina si pe ambasadorul africa., ei fiind cei mai bine reprezentati si luminati, fundalul avand un aspect intunecos. Cromatica este dominata de nunate inchise cu exceptia zonei in care apare regina, utilizandu-se pentru rochie caracteristicul alb impreuna cu nunate de albastru luminos. Din nou observam aparitia unei draperii rosii, asemenea unei corini ce incadreaza scena precum pe scena unui teatru. Si in acest tablou remarcam cu usurinra arentia artistului pentru detalii atat in rochia regine prin reprezentarea texturii dantelei sau a penelor din cap cat si prin vestimentatia barbatului de culoare. Atentie sporita ofera si in conturarea portretului lui Albert si a vestimentatiei acestuia insa in rest pictorul renunta la ilustrarea tuturor detaliilor, umbrind atat personajele cat si decorul, mult prea neimportant in acest context.

Fig. 27 Thomas Jones Barker,Secretul măreției Angliei, 1863, National Portrait Gallery

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:The_Secret_of_England%27s_Greatness%27_(Queen_Victoria_presenting_a_Bible_in_the_Audience_Chamber_at_Windsor)_by_Thomas_Jones_Barker.jpg

Anul 1861 este unul negru pentru regina Victoria. Aceasta in prima parte a anului isi pierde mama in luna martie iar la finele anului in data de 14 decembrie moare si mult iubitul ei sot Albert. Aceste pierderi fulgeratoare o schimba profund pe regina. Aceasta este devastata de pierderea sotului sau si credea ca stresul si problemele i-au adus sfarsitulu acestuia, fiul lor, printul de Wales fiind cel ce i-a provocat decesul prin comportamentul sau. Victoria isi incepe astfel o noua etapa in viata, mai exact incepe sa fie vaduva. Aceasta perioada de doliu nu va lua sfarsit decat la moartea sa. Asfel in urmatoarea perioada regina se retrage si refuza sa mai fie in centrul atentiei ca in perioada anterioara.

Infatisarea reginei se schimba radical iar acest lucru il observam mai ales in Fig. 28, un portret ce o infatiseaza alaturi de printesa Beatrice, cea mai mica fiica a cuplului regal. Acest portret spre deosebire de cele anterioare nu este semnat de catre niciun artist, astfel pictorul neputand fii indentificat.

In portretul de familie o observam pe rgina Victoria complet diferit fata de estetica anterioara. Aceasta renunta la rochiile albe si ample si abordeaza o rochie neagra, de doliu, de antela cu mici insetii in jurul gatului si incheieturilor de dantela alba. Plasarea albului in zonele amintite mai devreme simbolizeaza si fragilitatea. La gat aceasta poarta un colier negru cu un pandantiv de aur iar capul ii este acoperit de o basma/batic de culoare alba, atent impletia. Remarcam subtil pe umarul reginei panglica albastra si decoratii insa si o gema ce il infatiseaza pe Albert. Chipul desi ii este luminos este mult mai imbatranit si obosit. Regina o priveste duios pe fiica sa ale carei maini le stine strans pe piciare. Printesa Beatrice este reprezengtata la varsta adolescentei intr-o rochie alba cu o broderie atent lucrata, parul lung si donlat tinu pe spate de o bentita albastra.

Cadrul simplu ce infatiseaza doar un dulap sau o noptira si cromatica intunecata confera o nota intima scenei. De asemenea, acest tablou ne arata si legatura stransa dintre cele doua, Beatrice fiind-i alaturi mamaei sale si sprijinind-o dupa moartea tatalui sau. Aceasta reprezentare este una dintru primele in care apare dupa moartea sotului sau Albert.

Fig. 28 artist necunoscut, Prințesa Beatrice de Battenberg; Regina Victoria, sfarsitul abilor 1860 inceputul anilor 1870

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw07998/Princess-Beatrice-of-Battenberg-Queen-Victoria?LinkID=mp04634&role=sit&rNo=16

Dupa moartea lui Albert, Victoria nu mai dorea sa fie in centrul atentiei sau sa mai fie subiectul principal in tablouri insa in anul 1865 aceasta isi doreste sa fie pictata in ipostaza de vaduva si doliu profund. Reia astfel legatura cu Sir Edwin Landseer si ii cere pictarea unui portet care sa ii infatiseze sarile interioare si mai ales care sa surprinda diferenta dintre viata fericita si luminioasa pe care a avut-o alaturi de Albert si tristetea provocata de moartea acestuia.

In portet Victoria este infatisata in fata palatului de la Osborne in curte. Aceasta este pe un cap negru, numit Flora citind o ultima scrisoare. Poarta o rochie neagra lunga ce ii ascunde complet corpul iar capul ii este asemenea coperit de o basma neagra. Singurlele pete de alb le regasim in mansetele manecilor rochii. La picioarelel calului zac aruncate mai multe scrisori deja citite si perechia reginei de manusi negre. De asemenea, alaturi ii sunt si cateii mult iubiti. Chipul ei este intunecat si puternic abatut. In scena apare si umilul servitor Jhon Brown pe care Victoria il mentioneaza chiar si in junaralele sale din care aflam ca cei doi dezvoltasera mai ales dupa moartea sotului sau o prietenie frumoasa s neasteptata. Acest astepect este cu totul nefiresc deoarece este o prietenie intre un servitor si un cap incoronat. Pe bancuta din plan secund sunt pictate si doua dintre ficele ei, printesa Louise si Elena alaturi de un caine.

Intreaga compozitie din punct de vedere cromatic este dominata de nuante inchise si de negru,fapt ce pronunta si mai clar starea profunda de doliu a reginei. Intreaga natura este in tandem cu zbuciumarile emotionale pe care Victoria le traieste. Acest tablou este realizat si sub forma de omagiu pentru raposatul ei sot. Aceasta imagine o situeaza pe regina ca fiind o sotie indurerata ce si-a iubit sotul foarte mult. De asemene, imaginea de vaduva este o imagine moralizatoare si pentru femeile vaduve, fiind un model de conduita pentru acestea.

Fig. 29 Sir Edwin Landseer, Regina Victoria la Osborne, 1865-1867, Horn Room, Osborne House

https://www.rct.uk/sites/default/files/styles/rctr-scale-1300-500/public/collection-online/6/a/741710-1520340178.jpg?itok=vuxu7Dv4

In urmatoare perioada portretele cu regina Victoria scad dramatic, acestea fiind realizate doar cu ocazia unor evenimenete speciale.Astfel cu putin inainte de a primi oficial titlul de imparateasa a Indiei este pictata intr-un nou porte, putand observa infatisarea ei chiar inainte de ceremonia de la Delhi din 1877. Portretul este realizat de Lady Abercromby care i-a fost Ladies of the Bedchamber si este o copie insa a fost aprobat chiar de catreregina pentru prezentarea in galeria nationala. In pictura o remarcam pe regina in rochie neagra de doliu, impodobita cu dantela alba in jurul manecilor si a gulerului iar capul ii este acopeeit cu o basma alba. Bijuteriile sunt asemenea unui set de perle albe.Observam si insemne nobiliare ale puterii precum panglica de culoare albastra, medalia din ordinul Garter si medalia din ordinul Victoria si Albert. Mainile ii sunt incruciasete iar in palma dreapta tine o batista alba. Chipul ii este sobru. Spre deosebire de primele portete ofeciale ce o infatisau pe reina observam cum acum aceasta prefera sa fie reprezentata in fundaluri simple si terne. De asmenea, cromatic domina nuantele de negru si maro inchis insa chipul reginei este luminos.

Fig. 30 Lady Julia Abercromby, Regina Victoria, 1883, National Portrait Gallery

https://en.wikipedia.org/wiki/Julia_Abercromby,_Baroness_Abercromby#/media/File:Queen_Victoria_by_Julia_Abercromby.jpg

In 1887 Victoria celebreaza Jubileul de aur ce a marcat jumatate de secol de domnie iar in 1897 celebreaza si Jubileul de Diamant. Regina deja se afla la o varsta inaintata insa isi mentine pozitia de monarh fiind si cel mai longeviv pana in acel moment.

Intr-un tabou realizat la aproximativ doi an de la Jubileul de diamant ii descoperim portetul in care este reprezentat doar bustul. Acesta este un semiprofil realizat de Henric Von Angeli. Desi in 1899 regina este in varsta de optezeci de ani observam ca chipul acesteia este foarte bine intretinut. De asemenea, pictura ofera reginei o imagine inca plina de putere in comparie cu pictura realizata de Bertha Muller din Fig. 32. Observam faptul ca si dupa mai bine de treizeci de ani regina poarta doliu fiind emblematica rochie neagra cu dantela alba in jurul gatului. Capul ii este acoperit de dantela cu o broderie deosebita si alba si de o coroana de mici dimensiuni.. De asemenea, ca si in portretul anterior regina poarta insemnele puterii, medalii si panglica alastra. Din punct de vedere al accesoriilor aceasta poarta o pereche de cercei si un colier din diamante. Cromatica este terna, predominata de nuane incgise iar artistul nu mai acorda atentie fundalului, acesta fiind lipsit de detalii.

Fig. 31 Henric Von Angeli, Regina Victoria, 1890, Horn Corridor, Osborne House

https://www.rct.uk/collection/403640/queen-victoria-1819-1901

In pictura realizata de Bretha Muller care s-a inspirat din portretul reslizat de Henric von Angeli regina are o cu totul alta postura si prezenta. In acest Victoria este asezata pe un fotoliu iar capul ii este sprjinit de mana sa. Privirea ii este abatuta iar chipul este vizibil afectat de trecerea timpului. Si in acest portret regina poarta rochie neagra cu dantela alba si renunta la medaliile din piept pastrand doar panglica albastra. Si accesoriile ii sunt mult mai simple optand doar pentru un set de perle albe de cercei, un siraj lung la gat si cateva bratari in aceasi maniera. Capul nu ii mai este incoronat insa il pastreaza acoperit cu broderia alba. Fundalul este in continuare tern si lipsit de culori detalii in tatala opozitie cu portetele din tineretea acesteia sau din perioada in care era alaturi de sotul ei. Asistam astfel la o reprezentare mult mai fireasca a unei femei de o varsta considerabila care se apropie de sfarsitul vietii sale. In aceasta ilustratie singurul insemn al puterii este panglica albstra atitudinea nemaifiind in concordanta cu statutul acesteaia.

Fig. 32 Bertha Müller, Regina Victoria, 1900, National Portrait gallery

https://ro.wikipedia.org/wiki/Victoria_a_Regatului_Unit#/media/Fi%C8%99ier:Queen_Victoria_-_Von_Angeli_1899.jpg

Sculptura

Reprezentarilor monarhilor sunt deosebit de importante in conturarea imaginii atat pentru publicul cotemporan cu domnia cat si pentru imaginea lasata pentru istorie. Regina Victoria, la fel ca si multi alti monarhi ai lumii din intreaga lume apeleaza la toate formele de reprezentare artistica posibile in perioada sa, sculptura numaandu-se printre ele.

Una dintre primele reprezentari in sculptura are reginei este realizata dupa o schita in creion a lui Sir Francis Leggatt Chantrey, astfel observa cum pentru obtinerea bustului din marmura artistul are nevoie le o schita si lucrari pregatitoae pentru a reda o imagine cat mai buna a reginei. Artistul alege sa faca doua schite pregatitoare una din profil iar alta in plan frontal pentru a putea schita astfel mai bine tridimensionalitatea pe care o va reda in marmura. Schita bustului a fost facut in anul in care aceasta a fost incoronata.

Fig. 33 Sir Francis Leggatt Chantrey, Regina Victoria, 1838-1839, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw06509/Queen-Victoria?sort=dateAsc&LinkID=mp04634&displayNo=60&wPage=1&role=sit&rNo=93

Fig. 34 Sir Francis Leggatt Chantrey, Regina Victoria, 1838-1839, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw06508/Queen-Victoria?LinkID=mp04634&role=sit&rNo=2

Observam cum cel de la Fig. 34 este realizat in special pentru a reda detalii precum forma si dimensiunea nasului sau modul in care arul este impletit. Bustul realizat mai tarziu, in anul 1841 observam cum respecta cu fidelitate schitele pregatitoare. Acest bust nu este de marimi impresionabile avand 710 mm x 490 mm si este realizat din marmur alba. Este o lucrare deosebita cu finizasri atent lucrare in care artistul reuseste sa redea detalii precum structura maerialului vestimentatiei sau chiar suvitele de par din impletitura pe care regina o poarta. Bustul este un semiprofil si respecta proportiile foresti anatomice insa este lipsit de emotie faciala mai ales prin modul simplist de reprezentare al ochilor. Pe soclul sculpturii se regaseste inscris si doar titlul pe care Victoria il are dupa incoronare nu si numele asa cum este de regula intalnit in alte lucrari ale monarhilor. De asemenea aceasta lucrare este un ronde-bosse deoarece nu doar ca nu este alipita unei alte suprafete ci artistul decide sa ofere detalii tutror laturilor. Aceasta sculptura a fost apreciata inclusiv de regina Victoria considerand ca este una dinte cele mai reusite realizate. Spre deosebire de schitele pregatitoare sculptura are in plus adaugata insemenele puterii precum coroana si decoratia in forma de stea ce se rgaseste sub faldul mantiei.

Fig. 35 Sir Francis Leggatt Chantrey, Regina Victoria, 1841, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw06510/Queen-Victoria?

Un alt bust cu o maniera asemenatoare cu cel creat de Sir Francis Leggatt Chantrey este creat si de Robert Physick. Aceasta scultura este realizata de asemenea in marmura si o infatiseaza pe regina in aceasi ipostaza si aproximativ aceleasi detalii. Diferit in aceasta reprezentare realizata in anul 1851, la apriximativ zece ani diferenta este coafura reginei. In primul bust regina avea impletit suvitele din fata si prinse ulterior catre cocul impletit din spate in timp ce in aceasta reprezentare regina nu are cele doua suvite din fata impletite. de asemenea diferita este si modul de prindere al mantiei pe care aceasta o poarta si socul care are o inaltime mai mica. Desi cele doua reorezentari seaman mult cea realizata de Robert Physick ii ofera chipului regienei o aliura mai matura.

Fig. 36 Robert Physick, regina Victoria, 1851, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw06513/Queen-Victoria

Grupul statuar realizat dup moartea lui Albert de catre William Theed este cu totul deosebit deoarece ilustreaza momentul in care principele isi paraseste sotia si se indrapta catre moarte. Sulptura realizata in marmura alba ii reprezinta pe cei doi soti intr-un momet in care cei dori sunt apropiati. Observam ca vestimentatia celor doi este de inspiratie anglo-saxona. Albert poarta o tunica brodata care este stranga cu o centura iar umerii ii sunt acoperiti de o mantie lunga in rimp ce regina poarta o rochie brodata cu simboluri nationale. Capul Victoriei este acoperit cu un vual subtire deasupra caruia se afla coroana. Desi ambele personaje sunt reprezentate inpicioare observam diferente majore in semnificatia pozitiilor acestora. Alber are o pozitie ferma cu un picior drept in fata si mana ridicata. El o priveste in ochi pe Victoria care il tine de mana stanga insa cu o pozitie aplecata de durere, lucru vizibil si pe chipul acesteia. Chiar daca durerea este vizibila pe ambele chipuri Victoria este reprezentta cu emotii mult mai vizibile. Acest ansamblu a fost ridicat la sugestia ficei cuplului regal, fiica cea mare, printesa Victoria dupa moartea tatalui sau . Pe piedestalul de horma hexagonala realizat din marmura din roma antica este inscris un vers din poezia Satul pustiu de Oliver Goldsmith. Scena creata este emotionata si reuseste sa suprinda atat iubirea dintre cei doi soti cat si durerea si mai ales natura umana pe care Victoria o are,

Fig. 37 William Theed, Regina Victoria si printul Albert, 1867, Mausoleul Regal

https://en.wikipedia.org/wiki/File:Queen_Victoria_and_Prince_Albert_(12912195433).jpg

Cu totul deosebita este statuia realizata de Thomans Thornycroft deoarece este o statuie ecvestra. Aceasta lucrare deosebita ne-o iulustreaza pe regina Victoria calarind un cal. Pozitia acesteia insa nu este una conventionalata, aceasta fiind asezata cu picioarele pe o parte laterala. Realizata de bronza aceasta are o reprezinta pe regina in tinerete si aceasta reprezentare a fost aleasa pentru a se potrivi cu sulptura sotului sau Albert. Se observa cum in mana dreapta Victoria tine un sceptru, insemn al puteriii iar in mana stanga tine strans capastrul calului. De asemenea, aceasta poarta si panglica Sfantului Gheorge. In aceasta reprezentare regina renunta la coroana iar capul ii este acoperit de o palarie. Ansamblul creat impreuna cu sculptura printului Albert este un ronde-bosse si ofera detalii impresionate din fiecare unghi, artistul fiind atent la detalii.

Fig. 37 Thomas Thornycroft, Regina Victoria, 1869, St George's Plateau, Liverpool

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_statues_of_Queen_Victoria#/media/File:Statue_of_Queen_Victoria,_St._George's_Hall,_Liverpool.jpg

Spre deosebire de pictura, in sclptura nu este vizibila trecerea timpului peste chipul reginei deoarece nu sunt la fel de multe reprezentari si in acelasi timp chipul este deseori idealizat. Un astfel de exemplu este statuia realizata de Marshall Wood. Acesta realizeaza in 1878 o statuie din marmura alba ce o reprezinta pe Regina Victoria la varsta incoronarii desi aceasta avea aproape saizeci de ani. Observam astfel ca in sculptura care are o inaltime de 2.33 m o idealizeaza pe regina. Desi proportiile sunt bine reprezentate, chipul acesteia nu corespunde cu realitatea datorita varstei. Si vestimentatia reginei este schimbata, aceasta purtand o rochie de inspiratie romana. Faldurile si croiul ales pentru rochie este vizibil diferit fata de moda secolului al XIX-lea. Aceasta legatura cu lumea romana insa nu se limiteaza doar la vestientatie ci se continua si prin coroana de lauri pe care regina o tine in mana dreapta. Observam si alte insemne ale puterii precum sceptrul din mana stanga pe care il tine ridicat in dreptul pieptului si coroana care ii acopera capul. Statuia a fost atent lucrata avand detalii fine ce redau inclusiv tesatura rochiei prin falduri insa totul este idealizat pentru a crea o imagine cat mai demna pentru un monarh. De asemenea, aceasta este un ronde-bosse si este asezata pe un soclu. Exista mai multe copii ale acestei statui insa ce de la Fig. 39 se afla afla la Muzeul Indian al lui Walter Granville din Kolkota iar basorelieful din bron a fost adaugat ulterior, nefand parte din sculptura initiala insa prezenta acestei sculpturi a reginei in India ne arata si mai mult influenta si puterea pe care aceasta reusit sa o obtina ca Imparateasa a acestei regiuni coloniale.

Fig. 39 Marshall Wood, Regina Victoria, 1874, Muzeul Indian al lui Walter Granville din Kolkota

http://www.victorianweb.org/sculpture/woodm/1d.jpg

Un bust realizat la doar cativa ani diferenta fata de cel al lui Wood este mult mai realist si reflecata si infatisarea reala a reginei din anul 1887. In acet rode-bosse din Fig. 40 este reprezentata victoria la o varsta inaintata insa chipul nu ii este ridat, semnele varstei fiind dar in zona cearcanelor ochilor si a gurii.De remarcat in aceasta lucrare este broderia corsetului. Artistul reda cu fidelitate structura si modelul dantelei insa aceleasi detalii atent lucrare se regasesc si in dantela care ii acopera capul.. Observam o asemanare intre pictura realizata de Henric Von Angeli la Fig. 31 nsi aceasta sculptura. Mimica fetei este asemanatoare la fel si coroana, baticul si bijuteriile insa in aceasta sculptura artistul prefera sa adauge insa un alt corset spre deosebire de pictur. Un aspect imporant este faptul ca acest bust este o marime naturala. Vizibile sunt si panlica impreuna cu distinctiile si decoratiile care apar si in pictura realizata in 1890. Simultan aceasta sculptura esre bazata pe o alta statuie a aceluiasi artist realizta in 1887 insa din bronz, nu marmura ca aceasta.

Fig. 40 Sir Joseph Edgar Boehm, Regina Victoria, 1887, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw06518/Queen-Victoria

In Fig. 40 observam sraruia realizata in bronz cu ocazia Jubileului de Aur al reginei Victoria. Aceasta statuie ronde-bosse este insasi un monument deoarece celebreaza cei cincizeci de ani de domnie ai Victoriei. Sculptura este asezata pe un soclu de granit rosu pentru a inalta si mai mult sculptura si pentru a oferi astfel o pozitie impozanta fata de trecatori. Aceasta statuie o reprezinta pe reginaintr-o postura sobra. In mana stanga tine sceptrul indreptat catre privitori iar in mana dreapta are sfera cu cruce care este simbolul religios insa care este purtat de catre monarhi in special in momentul incoronarii. Coroana alaturi de cele doua elemente amintite anterior completeaza sirul elementelor ce denota puterea reginei insa in sculptura apar si panglica impreuna cu dostinctiile detinute.

Fig. 40 Sir Joseph Edgar Boehm, Regina Victoria, 1887, Castle Hill, Windsor

http://www.victorianweb.org/sculpture/boehm/16d.jpg

Un alt monument ridicat tot cu ocazia celebarii celor cincizeci de ani de domnie este cel de la Harrogate. Spre deosebire de statuile anetrioare aceasta este incadrata intr-un cadru complex arhitectural chiar daca este un ronde-bosse. Sculptura se poate imparti in trei registre. Partea inferioara, reprezentata de piedestal este o compozitie arhitecturla ce imita un turn de insiratie gotica. Forma acestuoa este paralelipipedica si este decorat cu coloane in silul romanice si arce flamboaiante. Observam ca la finalul coloanelor sunt asezate si statui ce reprezinta animale, o alata caracteristica gotica. In registrul cental ce regaseste scultura ce o infatiseaza pe regina Victoria, Fig 41. Aceasta este incadrata in interiorul turnului, in mijlocul acestuia. Victoria este reprezentata in picioare, tinand in mana dreapta sceptru, capul ii este acoperit de coroana imperiala iar pe piept poarta diadema impreuna cu Ordinul Jartierei si cel al Victoriei si Albert. Postura ei este una sobra si formala iar chipul nu este idealizat ci o reprezinta infatisarea pe care o avea in momentul implinitii celor cincizeci de ani de guvernare. O ultima parte a monumentului este turla turnului underegasim bolta cu arc frant. Plasarea monarului intr-un ansamblu arhitectural gotic a avut drept scop crearea unei imagini de maretie insa si o imagine cu tenta religioasa deoarece modul in care regina apare este asemanator cu cel al unui sfant.

Fig. 41 William John Seward Webber, Victoria Gardens, Station Square 1887, Harrogate

https://statues.vanderkrogt.net/object.php?webpage=ST&record=gbyh147

Fig. 42 William John Seward Webber, Victoria Gardens, Station Square 1887, Harrogate

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c0/Statue_of_Queen_Victoria_in_Harrogate.jpg

Tot pentru celebrarea Jubileului de Aur al Reginei a fost comandata si sculptura realizata de Sir Alfred Gilbert din bronz si metal aurit. Aceasta statuie o reprezinta pe regina stand pe tronul ei tinand in maini insemnele puterii. In aceasta reprezentare domina in partea superioara aurita elemente de insiratie gotica. De asemenea, partea aurita simuleaza o incununare a coroanei reginei. Imaginea reginei este dominata de rochia voluminuoasa cu multe falduri ce se scurg dupa forma tronuui.

Fig. 43 Sir Alfred Gilbert, regina victoria, 1887, Winchester Castle Great Hall

http://www.victorianweb.org/sculpture/gilbert/57.jpg

Pentru saratorirea Jubileului de diamant se apeleaza la o reprezentare asemantoare cu cea realizata la Fig. 43 insa de dimensiuuni mult mai mari oferind astfel monumentalibitate sculpturii insa de aceasta data in Calcutta. Sculptura reginei face pare dintr-un ansamblu complex deoarece are mai multe elemente componente. In Fig. 44 observam rerezentarea reginei in plan frontal stand pe tronul ei. Aceasta precum in toate celelete reprezentari poarta insemenele puterii. Un detaliu deosebit degat de simbolistica se regaseste pe spatarultronului unde sunt reprezentati un leu si un tigru, simboluri ale Regatului Unit respectiv ale Imperiului Indian iar astfel se ilustreaza si ststutul dublu pe care regina il avea. Un alt element atitpic la aceasta lucrare este prezenta unei minaturi sfantulu Gheorge pe globul imperial pe care regina il tine in mana stanga.Tronul impunator pe care regina este asezata este de asemenea incununat cu doua statui in miniatrura ce reprezinta literatura si arta si dreptatea. Astfel de reprezentari ilustreaza atat atentia artistului la detalii si simbolistica cat si valorile pe care regina dorea sa le ilustreze atunci cand se arata in fata multimilor. Desi sculptura reginei are dimensiuni presionabile si este insasi un monument aceasta alege sa fie monstat in fata unei cladiri ridicate special pentru acest moment important ce sintetizeaza cei saizeci de ani de domnie cunoascuta astazi sub numele de Victoria Memorial Hall din Kolkata. Faptul ca acest impresionant ansablu nu se afla pe pamant englezesc redlecat puterea si influenta pe care Victoria a reusit sa o ibtina in fata coloniilor sale. De asemenea si aplasamentul sculpturii este cu totul deosebit. Acesta are propriul soclu de forma paralelipipedica si este plasat in mijlocul unor scari ce o centreaza astfel la o inaltime si mai inalta si de asemenea o si evidentiaza.ilustrand-o astfel ca pe un monument de sine statator.

Fig. 45 Sir George Frampton Jubilee Monument for Queen, 1897-1901,Victoria Memorial Hall, Calcutta

http://www.victorianweb.org/sculpture/frampton/7.jpg

Dupa celebrarea Jubileului de diamant in 1897 starea de sanatate a reginei se deterioreaza mai ales varstei insa si datorita problemelor pe care le intampina. In ultimii ani de viat aceasta asista si la moartea fiilor sai astfel in anul 1901 se stinge din viata. In memoria reginei care a avut cea mai lunga domnie de pana atunci se ridica numeroase monumente si statui insa aceastea sunt asemanatoare ca si estetica cu cele din perioada in care ea traia.

Probabil cel ma important monument ridicat in onoarea reginie dupa moartea sa este cel de la Palatul Buckingham. Sculptura principala din monument a fost, între 1906 și 1924, este de Sir Thomas Brock, dar întregul design, inclusiv Grădinile Memorial, a fost conceput de Sir Aston Webb iar ansamblul a fost gandit in anul decesului reginei. Acest monument are drept referinta monumentul ridicat pentr sotul reginie, Albert. Intreaga compozitie are o nota iconografia si este realizata din marmura alba, si bronz aurit.

Complexul ststuar este compus din mai multe sculpturi si mai multe reprezentari ale Victoriri. In partea superioara aceasta ne illustrata cu ajutorului bronzului aurit intr-o ipostaza iconografica, asemenea unui inger venit sa salveze omenirea cu infatisarea pe care aceasta o avea in tinerete, in momentul urcarii pe tron.. In reprezentarea acesteia artistul a ales sa ii adauge o preche de aripi de dimensiuni impresionabie iar capul ii este acoperit cu o coroana de lauri. Aceasta poarta o rochie vaporoasa asemnea celor purtate de sfinti. La picioarele acestea stau asezate reprezentarile curajului care poarta o casca si un baston si stapanirii care tine in maini o busola.Aceste doua reprezentari sunt ilustratii ale calitatilor detinute de regina Victoria. In partea mediana a monumentului in mrmura alba este reprezentata victoria regina la varsta maturitatii, dupa moartea sotului sau Albert Aceasta poarta o rohie impresionanta bine structurata iar capul ii este acoperit de vualul de doliu si de mica coroana imperiala. In mani tine sceptrul si sfera cu cruce, insemne ale puterii regale. Aceasa sta asezata pe un tron maestos intr-o postura sobra. De asemenea, detaliul arhitectural creat tronului deasupra capului ofera senzatia de aureola. In partile laterale.regina este inconjurata de cangeri care simbolizeaza animite valori. In partea dreapta a reginei se afla ilustrat Adevarul care poarta in mana o oglinda ovala iar in stanga reginei se afla Justita care poarta si o casca asemanatoare cu cea purtata de soldati iar in mana tine o sabie. In partea opusa din structura cubica se afla reprezentata materintatea prin ilustratia unei femei care imbratiseaza si ocroteste trei copii. Reprezentarea reginei este imprejmuita si de grupuri statuare realizate din bron. In fiecare latura se afla un leu impunator alaturi de personalizarea Progresului, Pacii,Agriculturii si Fabricarii insa exista si perechi ce reprezinta arta si stiinsa sau puterea militara si navala la baza zidulului podiumului. De asemena, in partea inferioara sunt ilustrate mai multe vietati marine precum tritoni, delifini sau cai de mare.

Fig. 55

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/BUCKINGHAM_PALACE.jpg

Fig 56 Sir Thomas Brock, Monumentul Victoriei, 1901-1924, Palatul Buckingham

https://en.wikipedia.org/wiki/Victoria_Memorial,_London#/media/File:Winged_Victory,_Victoria_Memorial,_London.jpg

Fig. Sir Thomas Brock,Statua Reginie Victoria din Monumentul Victoriei, 1901-1924, Palatul Buckingham

https://en.wikipedia.org/wiki/Victoria_Memorial,_London#/media/File:Queen_Victoria_statue,_Victoria_Memorial,_London.jpg

Fig. 58 Sir Thomas Brock, Monumentul Victoriei, 1901-1924, Palatul Buckingham

https://en.wikipedia.org/wiki/Victoria_Memorial,_London#/media/File:Victoria_Memorial_from_within_Buckingham_Palace.jpg

Fotografia

Secolul al XIX-lea este recunoscut in special pentru numerosele revolutii industriale care au dezvoltat lumea moderna si este de asemenea si secolul in care apare o noua modalitate de reprezentare, o modalitate moderna, care necesita utilizarea tehnologiei. Aceasta noua metoda artistica se face cunooscuta sub numele de fotografie.

Aparatul de fotografiat apare in jurul anului 1839 iar aceasta noua metoda de ilustrare ridica mai multe semne de intrebare deoarece inca nu se stabilise daca aceasta metoda trebuie sa se ghideze dupa normele artistice ale perioadei sau sa exploreze zona stiintifica. Analizand fotografiile realizate in acest secol observam cum amprenta artistica se imprima si pe aceasta metoda de reprezentare cele mai intalnite fotografii ilustrand portrete, scene de gen, peisaje sau chiar natura moarta.

Aceasta noua metoda de reprezentare se bucura de o impresionanat a popularitate reprezetand interes pentru intreaga populatie. Aceasta popularitate crescuta provine mai ales prin usurinta realizarii unei ilustratii in comparatie cu o pictura. Aceasta metoda era mai rapida si de asemenea si mai iefitna.

Privind la reprezentarile tuturor monarhilor sau conducatorilor din istorie observam cum aceastia aleg sa se reprezinte prin cea mai populara arta a secolului in care acestia traiesc. De exemplu, Imparatul Cezar alege sa fie reprezentat prin sculptura, aceasta fiind cea mai dezvoltata arta in perioad aantichitatii dar si cea mai apreciata, in acea vreme pictura nefiind vazuta o arta suficient de importanata ci doar de decor. De asemenea, Regele Soare, Ludovic al XIV-lea al Frantei alege sa fie reprezentat prin pictura deoarece aceast atehnica era nu doar cea mai bine s=dezvoltat dar si cea mai populara. Astfel Regina Victoria, una dintre cele mai dominante figuri din secolul al XIX_lea opreaza pentru fotografie in promovarea imaginii sale. Rolul artei in randul monarhiei nu avea doar scop decorativ si constatator ci si scop politic si de propaganda al imaginii astfel asistam la o colectie impresionanta de reprezentari atat ale Victoriei cat si ale familiei sale.

Prima fotografie a reginei Victoria a fost realizata in 1844 de catre pictorull Henry Collen. Aceasta fotografie este un portret in care apare alaturi de printesa Victoria. Aceasta fotogafie face parte din albumul privat al reginie. Daorita faptului ca tehnologia din spatele fotografiilor nu era suficient de avansata detaliiile sunt neclare si de asemenea intunecata. Celel doua sunt surprinse intr-un moment neconventinal, din viata de zi cu zi. Regina Victori impreuna cu fica sunt asezate pe o bancheta care este acoperita integral de rochiile celor doua. Regina este reprezentata in semiprofil purtand o rochie cel mai probabul de matase de culoare inchisa si dantela alba in jurul decolteului si a mansetelor. In aceasi estetica este imbracata si printesa care se sprijina pe pieptul mamei sale in timp ce este imbratisata cu mana dreapta a reginei. Copila tine in brate o papusa de dimensiuni medii care este imbracata intr-o rochie alba. Printesa spre deosebire de mama ei priveste spre obiectivul cabinei foto. Cele doua sunt surprinse intr-un fundal simplu, lipist de detalii sau decoratiuni arhitecturale. In aceasta reprezentare regina Victoria nu poarta niciun insemn al statutului monarhic fapt ce evidentiaza si mai mult caracterul cotidian al fotografiei.

Fig.59 Henry Collen, Regina Victoria si printesa regala, 1844, Negativele private ale reginei Victoria, Vol Ihttps://www.rct.uk/collection/themes/exhibitions/crown-and-camera-the-british-royal-family-and-photography-1842-1910/the-queens-gallery-buckingham-palace/queen-victoria-and-the-princess-royal

Incepand cu anul 1844 regina doreste sa colectioneze fotografii cu familia sa. In decursul vietii sale s-au alcatuit 44 de albume private cu fotorafii cu copii sai insa si impreuna cu sotul Albert iar caestea sunt cunoscute sub numele de Portrete ale copiilor regali. In aceste fotografii sunt suprinse momente din viata privata a familiei regale.

Regina Victoria alaturi de printul Albert au fost adepti ai evolutiei tehnologice si au sustinu atat fotografia cat si artistii fiind si patronii Societatii Fotografice din Londa. Acest lucru si corelarea imaginii regale cu fotografia a oferit o promovare puternica pentru noul mediu artistic.

Observam mai ales dorinta reginei de a imortaliza chipurile copiilor . Aceasta pasiune a reginei se remarca si in Fig. 60 unde este prezentat un portet de familie in care apare regina Victoria, printesa Victoria. Printul de Wales, printesa Alice si Elena si printul Alfred. Aceasta fotografie este realizata in anul 1852. Toate personajele sunt imbracate in ochii si vestimentatie de culori inchise si cu detalii albe doar in jurul gatului si mansetelor. Ceea ce atrage atentia asupra acestei fotografii este razuirea chipului reginei. Regina, nemultumita de mimica chpului sau decide sa elimine prezenta si si sa pastreze fotografia deoarece modul in care copii au fost surpinsi o incanta. Astfel observam dorinta regnei de a avea cat mai mule reprezentari cu cei mici. Scena este una familiara intr-un cadru intim. Victoria este inconjurata de copii sai ce nu au pozitii bine structurate, ilustrand mai de graba un instantaneu.

Fig. 60 William Edward Kilburn, Regina Victoria alaturi de printesa roiala, printul de Wales, printesa Alice, printesa Elena si printul Alfred, 17 ianuarie 1852

https://www.rct.uk/collection/2932491/queen-victoria-with-the-princess-royal-the-prince-of-wales-princess-alice

Victoria s-a preocupat si de pozele alaturi de sotul ei, printul Albert. In Fig. 61 cei doi sunt importalizati intr-un portret de catre Roger Fenton. Victoria poarta o rochie cel mai probabil alba, cu broderii atent lucrare pe rochie iar capul ii este acoperit de un voal, parul fiindu-i prins. Mana stanga o tine in poala iar mana dreapta este asezata pe sotul ei. Albert este suprins din profil in timp ce isi priveste sotia. Cu mana stanga se sprijina de spatarul canapelei pe care acestia stau iar in mana dreapta tine un manuscris. Acessta este imbrcat intr-un costum din trei pesesi cu papion. Sacoul este mai inchis la culoare n comparatie cu vesta si pantalonii iar camasa este alba. Cei doi se afla intr-un cadru nonformal si simplu, monocrom in interiorul Palatului Buckingham.In aceasta fotografie niciun nu poarta insemne regale sau ale puterii find o fotografie cu caracter personal.

Fig. 61 Roger Fenton, Printul si Regina, 1854

https://albert.rct.uk/collections/photographs-collection/portraiture/the-prince-and-queen-prince-albert

Una dintre cele mai importante fotografii realizate cu cuplul regal este cea ce ii ilustreaza la nunta. Aceasta fotografie a fost recreata in anul 1854 de catre Roger Fenton. Pentru aceasta fotografie regina a reimbracat rochia de mireasa iar Albert si-a reluat costumu special purtat la nunta. Spre deosebire de picturile ce redau nunta, in Fig. 62 se observa mult mai bine detaliile rochii reginei. Observam dantela atent lucrara care se regaseste atat in voal cat si in rochie. De asemenea, remarcam si prezenta unor dlori decorative in partea inferioara a rochii. Cei doi indragostiti sunt reprezentati din profil in timp ce se privesc in ochi, ambii sprijinindu-se de un piedestal. Albert este imbracat in uniforma iar elementul care atrage cel mai mult atentia este palaria decorata cu pene de dimensiuni considerabile.

Fig. 62 Roger Fenton, Regina Victoria și prințul Albert, 1854

https://www.rct.uk/sites/default/files/styles/rctr-scale-1300-500/public/434210-1385985899.jpg?itok=giZAgPB5

In acelasi an regina Victoria realizeaza o fotografie cu o estetica asemantoare cu cea abordata dupa moartea sotului ei, in sensul in care aceasta este surprinsa cu o rama foto in mana in care apare Albert. Fotografia o ilustreaza pe regina stand pe un scaun tapitat din prfil. Aceasta poarta o rochie deschisa la culoare, cel mai probabil alba bogata in broderii si volane. Capul ii este de asemenea acoperit de un vual crosetat iar parul ii este strans la spate. Aceasta fotografie este de asemenea o copozitie cu caracter nonformal, regina nefiind ilsutrata ca monarh ci ca sotie sau femeie indragostita.

Fig. 63 Bryan Edward Duppa, Regina Victoria, 1854

https://www.rct.uk/collection/2906533/queen-victoria-1819-1901

Regina Victoria alatui de Albert realizeaza importanta fotografiei si decid ca in 1860 sa publice un album cu fotografii ce reprezinta casa regala. Acest album este primua colectie fotografica autorizata de acest gen si se bucura de o mare simpatie din parta publicului. Aceste fotografii inspira si mai mult locuitorii britanici in conturarea unui stil de viata si a unei estetici asemanatoare cu cea a cuplului regal.

O fotografie de familie deosebita este cea surprinsa pe terasa resedintei din Osborne. Familia regala copusa din numerosi membrii sunt surprinsi langa una dintre statuile pe care le aveau in curte. In partea drapta primul este Printul Alfredce priveste catre obiectiv si este imbacat la costum. Langa eltot in picioare se afla Albert imvrcatat elegat si cu o pereche de cisme iinalte. Acesta isi proveste cipoii si sotia. Alaturi se afla Printesa Elena si Alice care sunt imbracate in rochii inchise la culoare iar capul le este acoperit de palatii. Baiatul care isi priveste surarile si tatal este printul Arthur. Singurul personaj care este asezat este regina Victoria care iti tine in brate pruncul nou nascut, prinresa Beatrice. Se observa latura ei potectiva si iubitoare. In partea stanga cea mai inalta dintre copii este printesa Victoria care isi tine aproape fratele mai mic, printul Leopold. Din profil este surpins regele Edward al VII -lea imbrcat de asmnea intr-o tinuta eleganta. In aceasta fotografie sunt suprinsi toti copii cuplului regal iar scena are un caracter domenstic mai ales prin vestimentatia simpla pe care Victoria o abordeaza. Aceasta imagien ne reda de asemena si imaginea fideala a terasei pe care acestia o aveau la Osborne in pictura putand fi modificata dupa bunul plac al artistului sau a comandatarului.

Fig. 64 Leonida Caldesi, Familia regala pe terasa resedintei din Osborne, 1857

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw00058/The-Royal-Family-on-the-terrace-of-Osborne-House?sort=dateAsc&LinkID=mp04634&displayNo=60&wPage=3&role=sit&rNo=212

In acelasi an in care se stinge printul Albert, regina Victoria reuseste sa surprinda ultimele fotografii alaturi de acesta. Fotografia din Fig. 65 este realizata la inceputul anului Scena este incadrata cu ajutorul unei colaone de sustinere unde observam dimensiunile mari ale bazei si stilobatului in compartie cu trupul lui Albert. Cei doi stau in picioate insa albert se sprijina cel mai probabil de balustrada unei scari aflata in spatele lui. Privirea acestuia esye indreptata catre partea dreapa si are un mimic serioasa si sobra in timp ce Victoria este reprezentata din profil privind n jos si cu palmele incrucisate, Cei doi poarta tinute asortate datorita imprimeului materialului. Albert poarta o pereche de pantaloni inchisa la culoare cu un palton lung de aeasi nuanta ce acopera o vesta cu un imprimeu format din dungi verticale d culoare alba ce alterneaza cu cele negre iar la gat observam un papion negru. Victoria poarta o richie cu crinolina de culoate inchisa la culoare. La gat observam ca poarta un colier negru si un guler alb crosetat in timp ce sorsetl ar e insertii de material asemanatoare cu cele de pe vesta sotului ei. Manecile devin largi catre incheietura si mai deschise la culoare. Fusta este copusa fin doua volane ce se suprapun. Identificam prezenta alternantei de nuante inchise cu cele deschise si prin materialul cu carouri inserat. Parul ii este strans la spate si acoperit de un voal negru pe care regina il tine petrecut si peste mana dreapta.

Fotografiile de cuplu si cele de familie in care apare Albert vor juca un rol foarte important in viata Victoriei dupa moartea fulgeratoare a acestuia. Imainile devin refugiu si metoda de a tine in viata imaginea sotului ei mult iubit

Fig. 65 John Jabez Edwin Mayall, Regina Victoria si prinul consort, 1861, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw15139/Queen-Victoria-Prince-Albert-of-Saxe-Coburg-Gotha?sort=dateAsc&LinkID=mp04634&displayNo=60&wPage=4&role=sit&rNo=246

Victoria alege sa utilizeze fotografia insa si cu un scop practc, transformand fotografiile in carti de vizita. O astefl de fotografi este cea de la Fig. 66, o fotografie formala in care Victoria este reprezentata intr-o pozitie glorioana si respectabila. Aceasta este surprinsa di profil si este incadrata cu ajutorul unei draperii. Din punct de vedere al vestimentatiei, poarta o richie ampla, de culoare inchisa cu foarte multe droderii si detalii ce reflecta prosperitatea si bogatia. Accesoriile purtate nu sunt de mari dimesniuni insa refleca bunul gust, la gat avand un colier dinperle si cercei asortati. Mainile ii suntincrucisate si se remarca si inelul de incoronare. Peste corset se remarca panglica puratat cereflecat statutul ei regal. Parul ii este prins cu atentie la spate si poarta coroana regala cu insemnele crucii pe ea. Fundalul in care este surprinsa regina este unul minimalist, fara detalii sau decoratiuni penru a nu distrage atentia privitorului de la imaginea reginie. Imaginea reflecta puterea regiei si seriozitatea acesteia. In partea inferioara a fotografiei se afla incriptionat si un text ce reda titlul nobiliar pe care Victoria il are.

Acet tip de fotogarfie si aceasta estetica nu este abordat des de catre regina in prima parte a vietii sale des, mai ales inainte de moartea sotului sau Albert insa in ultimii ani realizeaza importanta acestora si chiar importanta strategica.

Fig. 66 Charles Clifford, Regina Victoria, 1861, publicat de Cundall, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw15137/Queen-Victoria?sort=dateAsc&LinkID=mp04634&displayNo=60&wPage=4&role=sit&rNo=245

Dupa moartea lui Albert, Victoria prefera sa se retraga o perioada din fata multimii si astfel fotografiile ce o reprezinta sunt mai rare. In momentul in care decide sa redevina model in fata obiectivului camerei foto aceasta abordeaza o estetica ce se regaseste in majoritatea fotografiilor pana la moartea acesteia. Ca si criterii de reprezentare, alege mereu sa se imbrace in rochii negre si cu capul acoperit in semn de doliu pentru sotul pierdut. De asemenea, in fotografii doreste sa includa elemente ce il infatiseaza pe raposatul ei consort prin utilizarea tablourilor cu el pe fundal sau prin tinerea in mana a ramelor cu fotografii cu el. Simultan majoritatea fotografiilor in care apare sunt fotografii de familie in care apar si alte peroane apropiate.

Printesa Beatrice, mezina familiei este un sprijin opentru mama sa in momentul pierderii lui Albert. Intr-o fotografie suprinsa in luna septembrie a anului 1862 le observam pe cele doua intr-o pozitie apropiata. Regina poarta o rochie ampla de culoare negara, cu guler si mansete albe Capul ii este acoperit de un voal alb iar parul prins strans la spate. Pe chipul reginei se observa trecerea timplului si imbatranirea si din cauza supararilor. In brate, oe picioare isi tine fiica, pe Beatrice pe care o priveste atent. Fata este imbrcata de asemenea intr-o rochie neagra cu broderie in zona fustei si manecilor bufante. Rochia permite descoperirea picioarelor copilei si se observa astfel si perechia de ciorapi negrii si ghete de aceasi culoare. Parul ii este scurt si prins cu o bentita. Mainile celor doua se ating duios iar Beatrice priveste cu capul in joc mainile mamaei sale acoperite de o pereche de manusi albe. Decorul este unul simplu fiind reprezentat de un perete singurelele detalii regasindu-se in covorul de pe pardoseala. Aceasta fotografie face parte din albumul de carti de vizita.

Fig. 67 Ghémar Frères, Regina Victoria si printesa Beattrice de Battenberg, 1862, National Portrait Gallery

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw138510/Queen-Victoria-Princess-Beatrice-of-Battenberg?sort=dateAsc&LinkID=mp04634&displayNo=60&wPage=4&role=sit&rNo=267

Fotografia realizata cu ocazia nuntii fiului ei Edward al VII lea si regina Alexandra a Danemrcei contureaza mult mai clar imaginea de vaduva pe care aceasta o cultiva. In partea dreapta a reginei se afla Alexandra in rochia sa de mireasa iar in partea stanga fiul ei in costum intr-o pozitie sobra si dreapta. Victoria este singurul personaj care este asezat pe scaun si este din profil. Rochia acestia este complet neagra fara insertii de datela sau model iar capul ii este complet acoperit. Stilul sau estimentar conduce chiar catre zona hainelor purtate de maicute in viata lor monastica.

Fig. 68 John Jabez Edwin Mayall, Reina Victoria, regina Alexandra si regele Edward al VII-lea, 1863, National Portrait Gallery, London

https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw135864/Queen-Alexandra-Queen-Victoria-King-Edward-VII?sort=dateAsc&LinkID=mp04634&displayNo=60&wPage=4&role=sit&rNo=281

Fotografia realizata in 1863 a inspirat si tabloul creat cativa ani mai tarziu de la Fig. 29 de catre Sir Edwin Landseer, lucrare cunoscuta sub numele de Regina Victoria la Osborne. Aceasta fotgrafie a fost una dintre cele mai comercializate si a fost facuta pentru a marca a doua aniversare a Marii expeditii din 1861. Fotografia originala o prezinta pe regina Victoria calare pe un cald negru purtand doliu. Calul este tinut de John Brown, purtand un chilt iar in partea opusa se afla John Grant. Ulterior fotografia a fost decupata vertical Grant fiind exclus. Acesta reprezentare a fost si unul dintre motivele pentru care s-a stipulat o relatie intre cei doi. Pentru a comemora moartea sotului ei, Victori isi da acordul ca aceasta sa fie pusa la dispozitie publicului larg.

Spre deosebire de pictura, in poza nu apar ficele reginei si nici cateii iar fundalul reprezinta o padure in timp ce in pictura este reprezentata reseinta de la Osborne. Victoria poarta o rochie complet neagra fara model iar capul ii este complet acoperit de o basma neagra ce se lasa pana pe spate. Este reprezentat din profil iar chopul ii este timorat cu privirea in pamant. Se observa si imbatranirea reginei. Renunta la bijuterii si accesorii singurul element auxiliar fiind manusile negre. Fotografia doreste sa surprinda doliul reginei si direrea lasata din cauza decesului prematur al lui Albert in 1861.

Datorita acestui cadru care s-a raspandit in intreaga lume George Washington Wilson devine popular in randul fotografilor. Acest ucru demonstreaza importanta si influenta pe care regina reusea sa o aibe in lume artei in seclul al XIX – lea.

Fig. 69 George Washington Wilson, John Brown si John Grant,impreuna cu regina Victoria la Fyvie, 1863

https://www.rct.uk/collection/2160129