Caractere generale ale Orașului Babadag [308411]

Capitolul 1

[anonimizat] 28ș40' longitudine estică și 44ș53' latitudine nordică. Este înconjurat de Koyun Baba – 235,2 m [anonimizat]-Tepe- 110,8 m, Ianki-Bair- 167,2m în partea vestică iar în partea de nord se găsește lacul Babadag.

Fig.1.1

Aflat într-o vale cu înălțimea medie de 36 m, [anonimizat] „Sinaia Dobrogei”. [anonimizat]-o [anonimizat].

[anonimizat].

Podișul Babadag reprezintă o [anonimizat].

Se află în zona de sud est a României mai exact în Dobrogea fiind inclus în unitatea I sub numele de Masivul Dobrogei de nord. Ca și unități de relief aflate în vecinătate în partea de sud sunt:

[anonimizat]- Sinoe.

[anonimizat]-grezoase din perioada cretacică. Altitudinile descresc de la vest la est aproximativ 300-400 m.

Structura geologică a [anonimizat], conglomerate, gresii calcaroase.

Fig.1.2

1.2 [anonimizat] o media anuală de +11,3șC cu veri secetoase și ierni geroase. Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna iulie aproximativ 22șC, iar ianuarie este luna cu cele mai mici temperaturi inregistrate în orașul Babadag cu o medie de -0,5șC.

Tabel 1.2.1

Fig. 1.2.1

[anonimizat]. Precipitațiile medii înregistrate pe parcursul unui an sunt de 417,9mm. [anonimizat] o medie de 21,2[anonimizat] o medie de 51,6mm. Precipitațiile sub formă de ninsoare sunt prezente într-o cantitate destul de mică și se mentin o perioadă scurtă de timp.

Tabel 1.2.2

Fig. 1.2.2

[anonimizat] o suprafață de aproximativ 2500 ha, iar adâncimea de 3 m.

[anonimizat] a [anonimizat].

Tabel 1.2.3

[anonimizat], sub influența climatului, a rocii și a vegetației s-a format cernoziomul castaniu.

Microrelieful a fost influențat de formarea subtipurilor și varietăților de sol specifice acestei zone. Astfel că in partea de NV a [anonimizat], [anonimizat] s-a format solul brun deschis de stepă. Pe formele mai plane ale câmpiei s-a format cernoziomul castaniu deschis sau cernoziomul castaniu carbonat datorită regimului hidric mai bogat.

Orașul este dominant agricol fiind situat într-o zonă în care cultivarea cerealelor, a florii soarelui și viței de vie este prielnică datorită solului și a climatului.

Tabel 1.2.4

1.2.1 Flora și Fauna

Orașul deși este situat intr-o zonă de stepă, acesta este foarte aproape de pădure si de Lacul Babadag, astfel se bucură de o floră bogată și o faună ramificată in funcție de zonă.

La o altitudine de sub 100 metri, se găsește o vegetație spontană specifică formată de negara care crește printre grâu, porumb și orz. Pe teritoriile virane ale orașului, tot in aceeași zonă se întâlnesc plante multe dintre ele cu importanță medicinală: coada, brusture, cimbrișor, sunătoare. Fauna este formată în primul rând de peștele din Lacul Babadag cum ar fi: crap, singer, caras, șalău, știucă.

În zona de stepă se găsesc multe rozătoare precum popândăul, șoarece de câmp, șoarecele mic de pădure și nu în ultimul rând iepurele de câmpie. În rândul păsărilor putem vorbi de ciocârlii dumbrăvene și potârnichi.

Silvostepa este o trecere de la zona de stepă la pădure, in forma unei fâșii atingând altitudini de 200 m, apare ca o împreunare a terenurilor agricole cu pajiști stepice secundare degradate dar și cu insule mici de pădure alcătuite din stejar pufos și brumăriu, arțar și alți arbuști.

Pădurea se află în zona podișului Babadag, aceasta este reprezentativă pentru peisajul nord-dobrogean, întinse păduri de foioase există aici, diferite asociații precum: păduri balcanice, xeroterme mediteraneene, poieni stepice.

Printre diferitele specii de arbori și arbuști se numără și stejarul brumăriu și pufos, teiul de asemenea este nelipsit din peisaj. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 524,6 hectare, pusă pe un platou calcaros cu versanți înclinați situați la circa 100-200 m altitudine.

Tabel 1.2.5

Vegetația are o influență mare asupra mediului urban datorită acesteia se meniține umiditatea solului, se diminuează efectul de seră, absorbție mare a dioxidului de carbon din atmosferă, are rol de moderator termic reducând seceta și efectele căldurii din perioada anotimului cald și prin diminuarea viscolului din perioada anotimpului rece.

Spațiile verzi de pe teritoriul orașului Babadag ocupă o suprafață de 4,5 ha, din care 1,25 ha sunt parcurile.. De asemena nu trebuie să uităm faptul ca Babadag se află în proximitatea pădurii cu același nume, având o influență majoră asupra orașului din punct de vedere climatic și turistic.

Deasemenea datorită reliefului și vegetației care sunt foarte asemănătoare cu ale unei localității montane Babadagul a primit și denumirea de “Sinaia Dobrogei„. Fiind așezat între două importante rezervații naturale, Delta Dunării și Munții Dobrogei, Babadagul se bucură de vegetație și faună diverse, unde iubitorii de natură pot admira și fotografia exemplare unice de plante și animale.

Capitolul 2

ISTORICUL ORȘULUI BABADAG

2.1 LEGENDE ȘI REALITATE

La sfârșitul secolului I î.e.n, domneau trei regi în Sciția . Roles aveau sub stăpânire partea de sud Silistra, Abrittus și Axipolis lângă Cernavoda acestea fiind cele mai importante centre.

Dapyx avea sub dominație centrul Dobrogei. Iar Ziraxes avea în grijă Dobrogea de nord cu localitățile Iglița, Bisericuța si Tulcea de azi.

Datorită luptelor dintre cei doi, romanii in anul 46 en.u transformat regatele într-o singură provincie romană cu numele de Moesia Inferioară.

Din perioada de mai sus în orașul Babadag actual s-au găsit următoarele:

Tezaur cu 15 denari- anul 80 e. n.

Monedă de argint de pe vremea împăratului Traian

Monedă de argint cu împaratul Antoninus Pius

Bronz colonial din Tarsus.

Monedă histriană din epoca romană

O populație de daci liberi în anul 170 e. n. au lovit Dobrogea care se învățase de ceva vreme cu pacea și prosperitatea. După această lovitură viața și-a eluat rapid cursul în Dobrogea. Locuitorii au ridicat pe rând altare în cinstea împăratului Marc Aureliu.

s-a propus pe baza unei inscripții recunoașterea actualei ocalități Babadag cu vechiul Vicus Novus.

Datorită legendelor aflăm că Babadagul de azi a fost in secoele I-VI un sat iar denumirea Vicus Novus in limba latină însemnând Satul Nou.

Pe lângă ocupațiile precum agricultura,procurarea lemnului, pădurea Babadag ar fi furnizat piatră cetății Histria.

După un timp viața în Dobrogea se dezvoltă, însă cunoaște o perioadă de zbucium din cauza năpustirii popoarelor migratoare.

În orașul Babadag a existat o așezare romană de epocă numită ”Vicus Novus”.

În centrul orașului de acum s-au găsit vestigii de epocă, dovedind atingerea nivelului cvasi urban de dezvoltare.

În 1263 a fost prima atestare documentară. După ce a fost cucerită Dobrogea de Imperiul Otoman, locuirea in zonă devine destul de importantă. Așezarea devine la un moment dat spațiu urban.

Într-o perioadă orașul era centru administrativ de Dobrogea fiind cel mai dezvoltat oraș.

Tot din perioada epocii medievale în oraș se mai găsesc Geamia turcească a cărei construcție datează din sec XVI, mormântul lui Gazi-Ali-Pașa si cișmeaua Kalaigi, Casa Panaghia, mausoleul lui Sari-Saltuk-Dede.

2.2. VIAȚA CULTURAL- SPIRITUALĂ ÎN ORAȘUL BABADAG

Sciția Mica, adică Dobrogea de azi a fost intens romanizată. Numărul mare de orașe și sate întemeiate de veterani, numărul mare de drumuri, activitatea economică destul de importantă au ajutat la romanizarea populației totodată și la însușirea obiceiurilor și datinilor romanice. Peste acestea cu timpul s-au suprapus și sărbătorile creștine.

Prima sărbătoare de iarnă începe cu Brumalia în perioada 24-XI-17 XII, fiind în cinstea zeului Dionysos. Atunci se sărbătorea terminarea culesului de vie si prepararea vinului.

Pe data de 17-23 XII se serba în cinstea zeului Saturn, perioadă în care toate ocupațiile publice si private încetau.

Se continua cu Opalia în intervalul 24-30 XII în cinstea soției lui Saturn Ops.

De Anul Nou urările la romani erau în toi. La început această sărbătoare coincidea cu începutul primăverii.

”Cântecul câmpurilor” era un imn al romanilor prin care îi rugau pe zei să le ocrotească semănăturile.

În aceste perioade colindătorilor li se dădeau daruri precum turtă dulce, miere fiind simbolice unui an nou cât mai dulce, un alt dar erau banii simbol al succesului și al bogăției în acțiunile viitoare.

Toate aceste sărbători aveau finalul pe data de 3 ianuarie, un ultim obicei fiind alergatul pe cai.

2.2.1 Babadagul în litografii

Babadagul în secolele XVII SI XIX a fost vizitat de numeroși străini conduși de interese politico-economice sau pur și simplu din pură curiozitate pentru ținuturi pline de mister așa cum era Dobrogea noastră pe atunci.

În anul 1828 s-a declanșat războiul ruso-turc. La acest război a participat și Franța pentru că datorită urmărilor acestui conflict se putea influența în mod serios echilibrul politicii europene. Pe lângă împaratul Rusiei a fost trimis și Hector de Bearn care a executat 62 de desene. Aceste desene reprezentau aspecte din Dobrogea văzute în spirit critic.

Despre Babadag spunea că în câteva zile petrecute în locurile acelea împădurite armata s-a năpustit în fața orașului. Acesta era destul de mizerabil și părăsit de locuitori. Poziția geografică fiind foarte bună pe lângă un lac în care s-au scăldat înainte de a păși pe stepa aridă și uscată.

Tot Bearn a făcut o scurtă și interesantă descriere a cazarmei din Babadag. A fost construită în 1806 destinată să adăpostească infanteria și o numeroasă cavalerie. Cazarma avea un plan bun de construire , având o curte mare și în mijloc o cișmea.

2.3 ULTIMELE DECENII DE DOMINAȚIE OTOMANĂ A BABADAGULUI

Călugărul cu funcție de preot rus, Partenie, venit din Iași a mers mult pe la mănăstiri ajungând și prin Dobrogea.

În 1839 la zece ani după războiul ruso-turc străbătând Dobrogea se întâlnește cu un țăran care îi povestește suferința locuitorilor acelei provincii.

Locuitorii trăiau un coșmar din care nu mai ieșeau, de fiecare dată când începeau să-și revină, își plantau grădinile și creșteau vite războiul izbucnea iar. Vitele erau mâncate iar casele erau incendiate. După război cine rămânea viu lua de la început activitățile.

La șase ani de la terminarea războiului din perioada 1768-1774, Babadagul era ruinat , o mie si ceva de case cu totul părăsite de către proprietari aceștia retrăgându-se in Bulgaria.

Cu prilejul unei călătorii în Dobrogea după doua decenii de la războiul ruso-turc, economistul Ion Ionescu de la Brad, găsește foarte multe sate rase de pe fața pământului.

După o perioadă mare de nesiguranță cauzată de războaie, ieromonahul întâlnește un român pe teritoriul celor două județe Constanța și Tulcea, teritorii în care numărul de familii tătărești, turcești și bulgărești sunt cu mult mai mici decât cele românești. De aici a rezultat faptul că în cel mai greu și încercat secol, cea mai veche si mai mare ca și număr naționalitate din Dobrogea rămâne nemișcată menținându-se pe vatra sa în ciuda tuturor obstacolelor.

Tot în perioada ultimilor ani de dominație otomană în Babadag, un act din anul 1872 al Tribunalului din Babadag îl menționează pe ultimul pașă Hasan-Pașa. Acesta a adus în Babadag șase cai arăbești care stârneau admirația negustorilor din Asia, veniți pentru a lua cereale de pe teritoriul dobrogean.

De amintit este si podul Toprak-Kopru în traducere liberă însemnând ”podul de pământ” aflat la aproximativ 4 km la nord de șoseaua Babadag-Tulcea. Acest pod era unul dintre cele două rămase de la turci, cel de-am doilea fiind la Medgidia podul lui Said-Pașa.

În prezent podul nu mai există, în locul său fiind construit un pod ce ajuta la trecerea căii ferate și a șoselei ce duce de la Babadag la Tulcea. Numele podului rămâne intr-o oarecare măsura la fel ”Toprachioi”

Și uite așa cum orașul cu 3 mii de clădiri cu etaj, palate, 20 de școli primare, 3 seminarii, 320 de prăvălii, 70 de băi, 4 geamii două secole mai tâziu abia mai avea Babadagul 1000 de case din care jumătate în ruină și cu o populație de 5000 de locuitori.

Din toată frumusețea sa nu mai rămăsese decât geamia Gazi Ali Pașa care era și martora trecutului victorios ,.

2.3.1 Cultura în Babadag în timpul dominației musulmane

Din momentul în care stăpânirea otomană s-a instalat în Dobrogea, a avut loc împiedicarea cultului religios creștin. Dar cu toate astea populația creștina și-a păstrat viața spirituală sub conducerea domnitorilor români.

Arhiepiscopul bulgar, Pentu Bogdan Baksic, zicea în anul 1641 că a văzut în Babadag 60 de case de creștini ortodocși cu aproximativ 450 de oameni ce se strângeau să se închine într-o biserică acoperită cu paie.

În fiecare ani diferiți domnitori alocau o sumă de bani către biserici, bani ce proveneau de la vamă.

Cărțile bisericești erau aduse din țările românești în Dobrogea.

Nicola Iorga a descoperit la Reni în cărți vechi informații precum că la Biserica Sf. Dumitru din Babadag preotul era de origine bulgară sau român, iar cărțile erau în limba română.

Mai târziu, în anul 1831, datorită locuitorilor din Babadag s-a construit o nouă biserica la suprafața pământului. Se specifică acest aspect deoarece în acea vreme erau interzise bisericile mai înalte ca geamiile sau casele musulmanilor. De aceea în general lăcașurile de cult erau fără turle iar unele erau făcute mai mult în pământ ajungând până la 1 metru.

Pentru că era acoperită cu stuf, turcii au incendiat-o, dar românii au ridicat-o la loc. Dar și această biserică a ajuns o ruină s-a început construirea actualei biserici Sf. Dumitru.

Se spunea că românii din Dobrogea vor cât mai mulți dascăli pentru a-i învăța pe fii lor. În câteva sate erau dascăli ținuți pe cheltuiala localnicilor.

Aceeași situație era și în orașul Babadag, oraș în continuă scădere din cauza războaielor fiind părăsit de o bună bucată din populație. În anul 1833 mai erau circa 10000 de locuitori iar 11 ani mai târziu ajunsese numărul de locuitori la 7000.

În aceeași perioadă era refugiat aici și profesorul Nifon Bălășescu, care a organizat oamenii la deschiderea unei școli românești așa cum aveau și bulgarii școala lor.

Albanezul Ismail bei, care era guvernator si îi iubea pe români pentru că erau muncitori a sprijinit școala românească. Cu timpul sub îndrumarea lui Nifon Bălășescu s-au înființat tot mai multe școli în toată Dobrogea.

Deși erau încă sub stăpânirea otomană de 4 secole si jumătate, neamul român nu și-a abandonat limba, obiceiurile, credința.

Petru Bogdan Baksici relata faptul că musulmanii din acel oraș țineau la mare cinste un mormânt înconjurate de multe lumânări și se erau mulți călugări musulmani. Lângă acel mormânt se afla geamia Ulu, dar care azi este dispărută. Turcii din Babadag credeau că Baba Saltuc Dede ar fi același lucru cu Sf. Nicolae al românilor, lucru total eronat.

Tot în acea perioadă a existat și un fel de instituție de învățământ superior pentru tinerii ce se inițiau în învățătura islamică.

Clădirea există și în ziua de azi fiind transformată în Expoziție de artă orientală.

2.3.2 Alipirea Dobrogei la Patria Mamă

După congresul de la Berlin din 1878 s-a recunoscut independența României care unește Dobrogea cu Delta Dunării.

Pe data de 6 noiembrie al aceluiași an a fost ședința Consiliului de Miniștrii pentru a se aproba luare Dobrogei de sub stăpânirea rușilor.

Între 14 și 18 noiembrie Comisia a sosit la Babadag, Tulcea și Constanța.

Prima coloană a trecut Dunărea prin Măcin iar pe data de 17 noiembrie au ajuns în Babadag, aceștia au fost așteptați cu mare bucurie încă de la intrarea în oraș la podul Toprak-Kopru, iar pentru prima dată pe acest teritoriu a fluturat tricolorul românesc.

Odată cu alipirea Dobrogei, aceasta avea o populație eterogenă precum turci, români, tătari, armeni dar care era înjumătățită din cauza războaielor, săracă și analfabetă.

Pentru că în secolele trecute în cadrul Imperiului turc, Babadag a îndeplinit funcția administrativ-politică, numeroși bulgari s-au mutat aici in jur de 871 de familii. Aceștia au făcut credite la băncile din Bulgaria pentru a cumpăra pământ in Babadag. Din acest motiv în această zonă a existat si o școală ce se preda în limba bulgară ce a funcționat până în anul 1902.

Datorită faptului că în trecut în Babadag a funcționat un centru etnic musulman dar cu timpul dispăruse, ministrul Petru Poni a redeschis seminarul având ca scop doar învățarea limbii arabe.

Studiile erau predate de doi profesori clerici iar unul dintre ei era chiar directorul. În anul 1895 în bugetul dedicat seminarului a fost trecuta și o oră de limba română . Din cauza sectei din 1899 o mare parte din populația musulmană din Babadag au plecat iar seminarul a rămas cu un număr mic de elevi astfel că a fost mutat la Medgidia.

Tot în anul 1895 s-a deschis un spital ce se afla în grija Ministerului Sănătății Publice, deoarece încă din timpul dominației musulmane lipsa de igienă a populației și a apei infectate a lacului Babadag contribuiau la menținerea febrei tifoide în stare endemică.

anii 1882-1883 aduc în Babadag numeroase împroprietăriri care au fost continuate în anii 1904-1905 de către veteranii cu grade din Războiul pentru Independență, cei mai mulți dintre ei vin actualele județe: Vaslui, Tecuci, Bacău și Galați. Ca principală activitate fiind agricultura și mai puțin creșterea animalelor. Datorită acestora a luat naștere în partea de sud a orașului cartierul Veterani. Din anul 1910 se deschide o școala primară mixtă.

Deși statul a oferit toate condițiile pentru o producție cât mai mare oferind ajutoare substanțiale, aceasta a fost una modestă din cauza tratării urât a vitelor cât și a climei care varia de la an la an.

(tabel)

Industria la rândul său era slab dezvoltată deoarece se afla în strânsă legătură cu agricultura. În oraș în anul 1990 existau: 10 mori de vânt, 2 mori de apă, 1 moară cu abur si 3 instalații rudimentare pentru fabricat rachiu.

Tot în aceeași perioada erau în oraș 160 de meseriași: 77 de patroni, 42 calfe și 41 de ucenici.

Dar din cauza ridicării portului Constanța și a construcției podului peste Dunăre către Cernavodă, decăderea orașului se accentuează.

Din Dobrogea se face legătură cu restul țării prin intermediul căii ferate, construită încă din perioada anilor 1860 între Cernavodă și Constanța de o companie engleză.

Babadag devine o simplă comună cu mai puțin de 4000 de locuitori însă singura atracție rămânând lacul Babadag dar care și acesta de o buna perioadă de timp nu mai avea o scurgere propice în lacul Razim. În 1912 s-a construit un nou canal și anume Canalul Enisala între lacul Babadag și Razim. Ulterior au fost construite și alte canale pentru a îndulcii apa lacului Razim și a lacului Babadag, datorită acestui lucru de la 0 kg de pește apele lacului au început să aibă cantități uriașe de pește.

2.4 BABADAGUL ÎN PERIOADA ANILOR 1919-1944

După primul Război Mondial, Dobrogea a ocupat o poziție tot mai bună pe plan economic. Cea mai bine plasată fiind Constanța iar mai apoi Tulcea și Cernavodă.

Pentru a fi comercializate cerealele din județ erau 6 oboare aflate în centrele agricole fiind la îndemână producătorilor, cumpărătorilor sau exportatorilor.

În Babadag până în 1932 oborul a fost în centrul orașului iar mai apoi s-a mutat la gară la cererea comercianților.

Tabel 2.4.1

Iar celelalte două oboare de la Isaccea și Peceneaga au fost mai inactive iar în timpul secetei erau suspendate.

Taxele pentru obor erau de 5 lei pe car care cădeau în grija cumpărătorilor.

În topul tranzacțiilor se aflau orzul și porumbul care dădeau în condiții favorabile cantități considerabile, iar în restul timpului căutate erau grâul, secara, ovăz, rapiță și leguminoase.

La o scurtă studiere a prețurilor se constată o disproporție între produsele agricole și cele industriale sau de consum. Această diferență punea și mai mult în pericol vânzarea produselor de la țărani.

Din anul 1916 pentru o mai bună valorificare a produselor viticole, agricole, piscicole și forestiere, a luat naștere la Tulcea ” Federala ”Gurile Dunării””, care pe data de 31 decembrie 1937 era formată din 46 de bănci populare în stare de funcționare, 12 bănci în curs de lichidare, 5 cooperative de aprovizionare, producere și consum și o cooperativă piscicolă.

70-80% din capitalul băncilor erau folosite pentru comerț iar restul de 20-30 % în agricultură.

În aceeași perioada în Babadag erau două mori și o mașină folosită în împâslirea întru-un mediu cald dar și umed a articolelor din lână, mai pe scurt o piuă.

Tabel 2.4.2

În tot acest timp, anii 1929-1933 industria statelor a fost cuprinsă de o criză mare de supraproducție afectând toate ramurile economiei. Și țara noastră a fost puternic lovită de această criză. Prețurile tuturor mărfurilor s-au prăbușit, iar în Babadag produsele de bază ale agricultorilor au scăzut chiar sub 40%.

2.4.1 Perioada totalitarismului

În Babadag în perioada anilor 1951 a început colectarea cu bâta fenomen care a schimbat radical modul de viață liniștit ai agricultorilor din zonă.

Pentru că mulți se opuneau colectivizării, mulți au fugit de acasă pentru a nu fi găsiți, dar totuși cei prinși și care au refuzat să se renunțe la toate bunurile ce le aveau precum atelaje, animale, cereale și pământul au fost duși în pădure și bătuți până au semnat actul.

Printre toți acești oameni se afla și un localnic pe numele să de Ilie, acesta și-a luat cele zece oi, vaca și copiii ascunzându-se o bună perioadă de timp în pădure. Acasă însă rămăsese nevasta care era însărcinată dar fiind mereu amenințată și bruscată pentru că nu spunea unde i se ascundea bărbatul a pierdut copilul.

Iar din cauza acestui fenomen țăranii din Babadag au fost transformați în zilieri pe propriul pământ fiind considerați doar niște unelte însuflețite.

În ciuda tuturor întâmplărilor nu se poate contesta faptul că s-a produs o creștere în dezvoltarea orașului fiind pavate toate străzile principale, electrificarea în totalitate, s-a dezvoltat învățământul și cultura, construirea de blocuri și nu în ultimul rând ocrotirea sănătății. Tot atunci s-au mărit și salariile care erau destul de mizere iar în paralel s-au diminuat prețurile si la produsele de mare consum.

Dar cu timpul a început distrugerea sistematică din multe sate ale țării. În paralel au început și dărmarea monumentelor istorice, a bisericilor chiar și a cimitirelor.

Tot în acea perioadă a început și scăderea producției în multe ramuri și subramuri, dacă in perioada anului 1965 atunci când început dictatura ceaușistă, pentru 1 leu aflat în circulație erau mărfuri în valoare de 2,5 lei, în 1989 lucrurile s-au schimbat raportul fiind 1 la 0,75 lei. Din această cauză Ceaușescu a diminuat veniturile populației și a obligat salariații să participe la cheltuielile organelor locale și multe alte lucruri.

De la an la an traiul devenea tot mai greu și acest lucru se întâmpla și cu Babadagul care deși avea o fermă zootehnică cu 30000 de porci dar din care se tăiau zilnic aproximativ 100, carnea tot era puțină și odata cu trecerea timpului a și dispărut de pe piață deoarece a fost exportată. La fel s-a întâmplat cu păsările de la Avicola un număr de aproape 1 milion în anul 1989, toate fiind trimise în scopul hrănirii vulpilor argintii din URSS. Iar ouăle găinilor multe la număr și ele erau trimise peste hotare.

Cu toate că în oraș erau două mori lipsea făina, zahărul și uleiul erau primite doar pe baza cartelei doar 1kg și respectiv 0,4 l pe lună. Din cauza lipsei de alimente foarte mulți elevi ai liceului dar și tineri din oraș mâncau câteva gogoși la patiserie dar si acelea cu porția pentru ca nu erau ouă, tot din lipsa acestora în ultima perioadă a anului la cofetărie nu se mai făceau prăjituri.

Singura sursă de alimentație devenise Tulcea dar erau foarte scumpe de exemplu 4 lei era kg de oase curățate de carne așa cum se plângeau oamenii, iar așa zisul salam era 51 lei kg.

Între timp planul de mărire a producției industriale nu a ținut cont de posibilități și condiții astfel că salariul odată cu timpul a devenit tot mai mic de exemplu celor de la S.M.A salariul era de aproximativ 60-70%, la fabrica de zahăr muncitorii primeau concedii fără plată iar la fabrica de brânzeturi erau sub 50%.

Cei mai afectați au fost C.A.P.-iștii deoarece în anul 1951 când s-a înființat în Babadag C.A.P—ul angajații primeau pentru o zi de muncă alimente atât cât să le ajungă, însă lucrurile s-au schimbat după terminarea cooperativizării agriculturii din anul 1962. Scăderea angajaților de aici a fost drastică de la un număr de 350 s-a ajuns la 150 în 1989.

Cât despre pensionarii de la C.A.P. trăiau cu o pensie de aproximativ 100-180 lei, pe când o pâine costa 4 lei. Nu aveau parte nici măcar de un gram de grâu din partea statului, stat care le-a luat și pământul atunci când a fost ocazia.

Tabel 2.4.1.1

Din cauza nepăsării conducerii asupra populației, locatarii blocurilor au fost lăsați fără căldură în miezul iernii iar celor de la case le-au fost acordate doar 500 kg de lemne fiecărei familii. Când vine vorba de buteliile atât de necesare în gospodăriile oamenilor vorbim de un calvar trăit de aceștia în momentul în care trebuia schimbată deoarece trebuiau să vină cu o zi înainte pentru a se așeza la coadă dar cu riscul să nu li se dea pe diferite motive.

Lipsa energiei era și ea o problemă, locuitorii fiind lăsați foarte des fără lumina seara, iar străzile nu aveau nicio sursă de iluminare. La singurul magazin din oraș care deși era universal lipseau foarte multe lucruri esențiale, la fel și în librării inclusiv cerneala.

Din toate aceste motive și a altora foarte mulți oameni curajoși au ieșit la protest împotriva dictaturii ceaușiste.

Ușor, ușor căderea comunismului se produce iar țările precum Polonia, Ungaria, Republica Democrat Germană, Cehoslovacia, Bulgaria au trecut în 1989 pe drumul cel nou al democrației, însă radioul și televiziunea din țară nu au spus nimic de acest subiect într-o perioadă atât de sensibila pentru a nu stârnii mai multă agitație. Dar prin intermediu radiourilor străine, poporul român a aflat de ceea ce se întâmplă în toată Europa de est. Iar de aici cu toții au simțit ca ziua eliberării de sub stăpânirea lui Ceaușescu se apropie din ce în ce mai mult.

Răsturnarea dictaturii care a condus la haos economic și a pus în pericol viețile oamenilor era iminentă. Au început pe data de 17 decembrie 1989 numeroase masacre sângeroase a unor locuitori din Timișoara pentru că își strigau nemulțumirile ultimilor ani iar mai apoi a urmat reacția în lanț a altor orașe precum Cluj, Arad, Sibiu, Brașov și în special București.

Pe data de 22 decembrie a fost lupta între totalitarism și democrație pe viață și pe moarte având ca scop căderea regimului ceaușist. Toate sacrificiile nu au fost în zadar, poporul reușind să aducă țara în rândul statelor democrate. În timp ce la București oamenii luptau pentru libertate, la Babadag oamenii priveau cu sufletul la gură luptele ce se dădeau în capitală. Tot în acea seară Frontul Salvării Naționale a făcut un apel la națiune pentru a trimite ajutoare luptătorilor, iar a doua zi chiar din Babadag au plecat doi doctori, o asistentă medicală, o soră medicală, o studentă la farmacie și trei muncitori.

Tot în data de 23 decembrie 1989 în fața primăriei a avut loc un miting ce serba democrația și libertatea. În acel moment principalele obiective au fost aprovizionarea oamenilor cu alimente, paza surselor de apă pentru a nu fi otrăvite.

În aceeași zi a avut loc înrolarea celor tineri în formația pentru apărarea gărzilor patriotice, o parte din ei au fost trimiși la Codru pentru că în acea dimineață s-a transmis un semnal prin care niste teroriști au fost lăsați acolo de un elicopter. În atacul ce a avut loc în seara de 24 decembrie în pădure, la ora 6 după-amiază a căzut eroic Pavel Gheorghe care a lăsat în urma sa soția și copiii.

Toate acțiunile au avut rezult în sensul că de a doua zi oamenii au avut mâncare, lumină, căldură, televizor cu muzică și filme, benzină, butelii chiar și dreptul la a se exprima liber.

CAPITOLUL 3

POPULAȚIA ORAȘULUI BABADAG

Teritoriul orașului Babadag și zonele din jur au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri, au cunoscut creșteri și descreșteri ale populației fiind influențată de economie, politică, istorie și natură.

Fig. 3.1

Babadagul a devenit reședința pașei fiind cel mai important om dintre turci, astfel a devenit centru administrativ, economic, militar din Dunăre de Jos. Acest lucru a condus la creșterea populației depășind cifra de 15 000 de locuitori în secolul XVIII. Dar această creștere ține până în timpul războaielor atunci când se observă o scădere considerabilă și anume la 20 ani de la războiul de independență avea 3101 locuitori inclusiv români și alte naționalități.

După plecarea bulgarilor și turcilor din oraș abia a mai crescut în 50 ani cu aproximativ 1000 de locuitori sau în procente cu 30,34%.

Tabel 3.1

Datorită dezvoltării în ultimele decenii ale agriculturii, zootehniei, alimentație, învățământ, ocrotirea sănătății numărul populației crește în mai puțin de 40 ani de două ori și jumătate.

Cu timpul densitatea populației a variat cât s-a putut, însemnând că în anul 1900 erau circa 29 locuitori/km pătrat iar în 1977 erau 73,3 locuitori/ km pătrat iar peste 10 ani ajungând la 87,4 locuitori/ km pătrat.

Forța de muncă

Dezvoltarea industriei alimentare în oraș a atras forța de muncă din Babadag. Atenție sporită s-a dat forței de muncă feminine astfel s-a redus numărul persoanelor casnice fiind angajate la fabrica de zahăr și Avicola aproximat 60%.

Tabel 3.2

Făcând o trece de la acea perioadă și până în zilele noastre, am aflat de la primarul orașului în urma discuțiilor că numărul statistic al populației este mai mic de 10.000 de locuitori dar în realitate cu tristețe în glas mi-a subliniat că foarte mulți au plecat. Majoritatea tinerilor s-au orientat spre orașe mai mari cu posibilitatea de a evolua, iar cei rămași în zonă sunt persoanele în vârstă și cei de etnie romă.

În urma recensământului din 2002 populația orașului era de 10.037 locuitori dintre care 5.017 erau bărbați iar restul de 5.020 erau femei, fiind constatată o creștere a populației de la an la an.

Sporul natural avea valori negative și anume -7,0 la 1000 de locuitori.

Mortalitatea infantilă se înregistra cu valori de 30,7 la 1000 de locuitori

Natalitatea cuprinde valori de 16,3 la 1000 de locuitori raportându-se la la un procent de 9,3 fiind reprezentată de mortalitatea generală.

Fertilitatea indică un indice de 36,0.

Speranța la viață la naștere 70,37.

Structura populației pe grupe de vârstă

Tabel 3.3

Din datele prezentate în tabel reiese faptul că cea mai numeroasă populație este reprezentată de tineri cu vârste între 10-19 ani fiind astfel contrabalansat fenomenul de îmătrânire a populației.

Structura etnică a populației

Tabel 3,4

Populația activă

Tabel 3.5

Populația activă și inactivă pe sexe la recensămintele din 1977, 1992, 2002, 2011

3.1 ECONOMIA ORAȘULUI

Până în deceniul cinci, economia orașului s-a bazat foarte mult pe bogăția solului și a pădurii.

Industria era reprezentată de trei mori acționate de motoare, o moară de vânt, patru ateliere de fierărie și patru tăbăcării.

Agricultura care era baza economiei suferea de lipsa vitelor și a plugurilor.

Dacă în urmă cu decenii locuitori trăiau datorită domeniului agrar iar industria era reprezentată de mici întreprinderi mai ales în domeniul alimentar.

(tabel)

În prezent în oraș sunt multe societăți comerciale având diferite domenii de activitate.

PLANUL ORAȘULUI ÎNTRE ANII 1975-1990

Primăria orașului

Biblioteca orășenească

Clubul copiilor

Casa de cultură

Parcul orașului

C.E.C

Hotel și restaurant Dumbrava

P.T.T.R

Liceul Dimitrie Cantemir

Stadionul

Cinemascopul

Poliția

Judecătoria

Maternitate-pediatrie

Școala nr.1

Școala nr.2

Gara

Policlinică

Spitalul orășenesc

Secția neuropsihiatrie

Cămin- spital boli cronice

Leagănul de copii

Tabăra de elevi ”căprioara”

Ocolul silvic.

Peste oraș și-a pus amprenta timpul iar multe din cele enumerate mai sus nu mai există cum ar fi: Hotelul și restaurantul Dumbrava în locul lui fiind deschis complexul ANELIS iar pe lângă acesta mai sunt și altele acum precum restaurant și braserie ”La Parmac”, Nibia. P.T.T.R-ul a dispărut și el la fel și cinemascopul, pediatria.

După retrospectiva asupra orașului Babadag în care putem observa o schimbare drastică a infrastructurii, a economiei și implicit a nivelului de trai al locuitorilor, în prezent primarul Georgian Caraman mi-a prezentat într-o scurtă discuție proiectele în curs de desfașurare pentru dezvoltarea orașului atât din punct de vedere turistic cât și economic.

În urma discuției cu primarul orașului Babadag, în care mi-a prezentat proiectele pe care dânsul le are în plan pentru un viitor cât mai apropiat, precum construirea unui muzeu al orașului, o promenadă cu multe elemente de recreere, un parc de joacă cu apă pentru copii, amenajarea unei zone de grătare la cabană pentru relaxarea oamenilor într-un cadru natural, tot acolo dorește să facă un acces către mormântul lui Koyun Baba, sa-l amenajeze și să facă un loc de pelerinaj cu foișor, bănci, un turn de control din care turiștii pot admira superba panoramă a orașului.

Unele din proiecte sunt deja finanțate, alte sunt în așteptarea deschiderii unei axe pentru a fi depuse, iar altele sunt înca în lucru.

Bucuroasă de cele auzite, la finalul conversației l-am felicitat pe primar și i-am urat succes în realizarea tuturor planurilor ce ar ajuta la o îmbunătățire a imaginei orașului, dar și la ridicarea nivelului de trai al locuitorilor.

Fig 3.1.1

Fig 3.1.2

Fig 3.1.3

Fig 3.1.4

Fig 3.1.5

Fig 3.1.6

Fig 3.1.7

Fig 3.1.8

Capitolul 4

TURISMUL IN ORAȘUL BABADAG

4.1TURISMUL CULTURAL

Spațiul dintre Dunăre și Mare a fost cu multe milenii în urmă înlocuit, iar din acest motiv începuturile civilizației se pierd în istorie.

Influența popoarelor migratoare au lăsat datorită săpăturilor urmele culturii de pe acest teritoriu. Din vremea stăpânirii otomane ne-au rămas în orașul Babadag atât valori artistice românești cât și obiecte de artă orientală.

4.1.1 Creația și Arhitectura Populară

Legendele orașului scot în evidență aspectele vieții grele trăite de către localnici de-a lungul timpului. Pădurea Babadagului a fost secole la rând adăpost pentru haiducii vremii.

Venind mai aproape de vremurile noastre tot aceleași păduri au stat cândva niște haiduci vestiți.Consecința deselor războaie din secolele trecute în Babadag au rămas foarte puține case. Pentru construirea lor oamenii au folosit ciment, piatră din cariere, lemn din pădure și chiar ciment, construcția casei având planul dezvoltat în lungime ar grajdul fiind pus într-o parte a casei.

Acum de o perioadă de timp se obișnuiește să împrejmuiască locuințele cu gard de fier și nu de lemn sau piatră așa cum se făcea cândva.

4.1.2 Instituții cultural–artistice și monumente

Având ca scop ridicarea nivelului cultural din oraș în Babadag a luat naștere cercul ”Mircea Vodă” in 1925. Acesta a funcționat cu întreruperi aproape 20 de ani. În tot acest timp însă în oraș nu a existat nicio bibliotecă, singura modalitate prin care se răspândea cartea era librăria orașului care aparținea unui neamț, dar cu toate astea o carte bună putea fi găsită doar la Constanța sau Tulcea.

Deși în anul 1930 a fost construită uzina electrică a mai fost nevoie de o perioadă de 12 ani pentru a construi o hală cu ajutorul colonelului Georgescu care să servească drept cinematograf mut deși în alte orașe ale țării aveau demult sonor. Abia după 1944 s-a adus și la Babadag banda de filme cu coloană sonoră, iar la finalul anilor 60 s-a deschis un cinemascop cu un număr de 300 locuri.

În 1950 s-a construit și biblioteca orășenească care an de an si-a mărit volumul de cărți în diferite domenii iar în prezent are pese 45.000 de cărți .

Fig 4.1.1

Până în 1952 lipsa unui loc de cultură a făcut viața culturală din oraș să se desfășoare pe lângă școli cu ajutorul profesoarelor. Din acest motiv acum orașul dispune de un centru cultural ce dispune de 350 locuri cu o scenă mecanizată.

Din timp în timp aici le sunt prezentate publicului spectacole ale faimoaselor teatre de dramă, lirice și de revistă din țară cum ar fi TEATRUL NAȚIONAL, TEATRUL CONSTANTIN NOTTARA din București, TEATRUL LIRICI, DE REVISTĂ ȘI DE PĂPUȘI din Constanța, TEATRUL LEONDAR din Galați și TEATRUL BUCOVINA din Bacău.

Fig 4.1.2

Având ca scop amintirea viitoarelor generații despre cei 80 de eroi care au căzut pentru patrie vitejește, s-a construit în anul 1937 ”MONUMENTUL EROILOR”. Acest monument a fost conceput sub forma unui obelisc pe care este așezat un vultur ce își ia zborul, sub el fiind un basorelief ce reprezintă niște soldați gata de luptă iar în parte dreaptă și stângă sunt două plăci de marmură pe care sunt gravate numele eroilor. În prezent acesta este situat în parcul orașului.

4.1.3 Activitatea muzeistică

Această activitate are un trecut foarte scurt din cauza dezinteresului autorităților din trecu față de monumentele istorice ale orașului.

Tocmai în 1972 a luat naștere complexul muzeal alcătuit din geamia Gazi-Ali-Pașa împreună cu mausoleul acestuia în curte, casa Panaghia și mausoleul lui Baba Sari Saltuk Dede.

Geamia se află în centrul orașului de la începutul secolului XVII, aceasta este construită din piatră și cărămidă, în interior a fost organizată o expoziție ce cuprindea diferite obiecte din arta musulmană.

Cișmeaua Kalaigi se găsește lângă geamie, era folosită pentru spălarea picioarelor pelerinilor la intrare mai ales cei veniți din peninsula balcanică.

Tot în interiorul geamiei se găsește mausoleul lui Gazi-Ali-Pașa încă din anul 1619.

Pe lângă geamie mai găsim și Expoziția de artă musulmană în fostul seminar musulman si actuala casă Panaghia. Această expoziție conținea mobilier făcut în Dobrogea, iar din cauza fragilității puține obiecte din ceramică au ajuns până în Babadag. Nu sunt lipsite nici covoarele din orient, nici piese de costum tradițional și multe alte obiecte orientale.

Nu prea departe de geamie și anume pe strada Măcin se găsește mausoleul lui Baba Saltuk Dede, acesta fiind primul conducător al primilor coloniști turci din Dobrogea.

4.1.3.1. Pictura

Datorită faptului că Babadag este un oraș cu rezonanțe orientale, aflat într-o zonă cu un peisaj mirific a fost inspirația multor pictori precum Tonitza, Grigorescu, Ciucurencu, Gh. Sîrbu.

Cu această ocazie s-a organizat în 1971 toamna în care 20 de pictori și-au expus diferite tablouri cum ar fi ”Babadag” de Dan Negoescu, Petre Dumitrescu a venit cu ”Strada din Babadag”, ”Vedere spre lacul Babadag” de Virgil David și Geta Mermeze cu o pictură intitulată ”Construcții noi în Babadag”.

4.1.3.2 Turcii din Babadag

În anul 1263 a sosit în Dobrogea primul val de turci conduși de Baba Saltuk, stabilindu-se fix în zona Babadag-ului de azi. Valul cu numărul doi fiind și mai numeros a venit în 1417 în Dobrogea, colonizată cu țăranii din Anatolia reprezentând partea asiatică din Turcia.

Din cauza atacurilor rusești din Dobrogea puterea economică a fost distrusă, iar după ce s-a alipit cu România, Babadag-ul a decăzut în continuare fiind astfel transformat în comună din oraș principal.

În 1899 a fost secetă iar dezvoltarea orașelor Constanța, Tulcea, Medgidia, exproprierea, chiar și plecarea în Turcia a unor turci au adus la scăderea continuă a populației de origine turcă din Babadag. În anul 1990 se înregistrau aproximativ 180 de turci și 20 de tătari, iar peste 10% dintre ei erau căsătoriți cu români.

4.1.3.3 Folclorul turcilor din Dobrogea

Acesta este de o mare bogăție, teme și imagini cum ar fi cântecele, basmele, legendele, proverbele, ghicitorile din care au ajuns către noi într-o mică măsură. La acestea și-au adus aportul și băbăienii fiind strâns legate de viața turcilor ce locuiesc în această provincie.

Din cauza reducerii continue a turcilor ce locuiesc aici inclusiv desființarea școlilor și a claselor unde se preda limba turcă au avut ca efect nerecunoașterea de către tinerii de origine turcă a limbii materne, astfel că a fost pus în pericol bogăția folclorului turc.

CAPITOLUL 5

POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘUL BABADAG

5.1 POTENȚIALUL NATURAL

Reprezintă sănătate, contactul direct cu natura, relaxare, cultură, educație, istoria și frumusețea patriei.

5.1.1 Pădurea Babadag

Rezervație naturală cu o suprafață de 542,60 ha,se află pe un substrat calcaros cretacic, specific zonei Podișului Babadag.

Geomorgologic, pădurea se caracterizează prin altitudini de 120m maxim, aflîndu-se pe un platou cu versanți destul de slab îmclinați.

Raportat la suprafață, rezervația prezintă cele mai multe specii ce sunt amenințate cu dispariția printre care se enumeră in primă fază și speciile de orhidee. Cele mai multe specii de plante rare de pe teritoriul pădurii se află în partea sudică în poienile de stejar pufos iar datorită acestui lucru aria a fost delimitată ca zonă protejată.

Pornirea se face din centrul orașului cu direcția spre Constanța

Locuitorii Babadag-ului, ai Tulcei și nu numai ei, simt pe timp de vară o chemare către frumoasele peisaje ale pădurii, aerul curat, unde ciripitul păsărilor este o doză de relaxare, de liniște, o reîmprospătare a forțelor fizice.

Cei dornici de drumeției pot urca spre mormântul lui Coiun Baba ce are o altitudine de 236,7 m, sau să urmeze drumul forestier care oferă o panoramă superbă a orașului, a Lacului Babadag inclusiv a dealului Denis-Tepe.

Tot aici se găsesc și ghioceii dobrogeni fiind cea mai mare rezervație de ghiocei din Podișul Babadag. Ghiocelul dobrogean este înscris pe Lista Roșie europeană a speciilor periclitate. Ghioceii de Babadag sunt primii care înfloresc în mod natural și au un parfum specific.

Rezervațiile naturale din zona Babadag sunt:

Rezervația botanică ”KorumTarla”

Rezervația naturală ”Dealul Bujorului”

Rezervația naturală ”Vârful Secarului”

Pădurea Babadag-Codru

Dealul Coiun Baba

Lacul Razim

Lacul Babadag

Fig 5.1.1

5.1.2 Dealul Bujorului

Suprafața acestui deal este de aproximativ 51 de ha, este caracterizată printr-o abundență cromatică, faună bogată și un paradis vegetal. Este declarată rezervație naturală botanică pentru pădurea de timp submediteranean.

Pe lângă faptul că are multe specii de animale pe cale de dispariție, Dealul Bujorului are și o multitudine de bujori sălbatici ce îl animă.

Datorită faptului că sunt atât de rari și de fragili le-a fost conferită ocrotirea prin lege.

Acest lucru este un motiv în plus pentru a fi vizitați.

Fig 5.1.2

5.1.3 Rezervația Botanică Korum Tarla

Aceasta înseamnă în limba română ”ogorul adăpostit”, fiind o arie protejată național inclusă în categoria a IV-a IUCN, rezervație naturală forestieră și ornitologică. Localizarea sa se face în județul Tulcea mai exact în orașul Babadag în apropiere de DN22.

Rezervația s-a declarat arie protejată în anul 2000 pe 6 martie prin intermediul legii cu numărul 5, aceasta se întinde pe aproximativ 2 hectare.

Este o zonă împădurită cu arbore de fag, carpen, ulm de munte, tei argintiu și pucios, gorun, jugastru, arțar. Aici mai este protejată și specia floristică ponto-anatoliană fiind cunoscută de localnici sub denumirea de mărgelușă.

Fig 5.1.3

5.1.4 Rezervația naturală Vârful Secarului

Rezervația face parte din puținele părți granitice din podișul calcaros al orașului Babadag, având cea mai mare altitudine din punct de vedere geomorfologic în jur de 401 m.

Aici se găsește o rețea hidrografică slab dezvoltată datorită structurii granitice care favorizează existența doar a unor cursuri de apă pe o perioadă scurtă de timp.

În această parte se întâlnește un climat continental cu valori termice moderate pe timp de iarnă și în perioada primăverii iar moderat calde în perioada verii și a toamnei.

Aici se înregistrează precipitații cu valori anuale de 417,9 mm.

Pe această rezervație o reprezintă prezența celor 9 taxoni care sunt incluși pe lista roșie a plantelor superioare.

Taxoni: coada șoricelului, samaldar, usturoi sălbatic, măceș, bujor.

Fig 5.1.4

5.1.5 Pădurea Babadag Codru

Aici se găsesc numeroase specii ce sunt amenințate de dispariție, multe exemplare de orhidee toate adunate pe o suprafață mică.

Această rezervație se întinde pe o suprafață de 524,60 ha. Aflată în pădurea Babadag, ”Babadag-Codru” este recunoscută ca fiind printre cele mai reprezentative arii protejate din România.

Localizată pe un platou cu versanți ce nu depășesc mai mult de 120 m, se întâlnesc aici arbori seculari ce sunt protejați și conservați, reptile și păsări fiind ocrotite internațional.

Inclusă în patrimoniul UNESCO, rezervația este protejată pe plan național de tip forestier și floristic.

Se găsește la sud de rezervația botanică ”Korum Tarla” din partea sudică a micuțului oraș Babadag.

Această zonă reprezintă un imens interes pe plan ecologic și științific.

Printre speciile care sunt amenințate cu dispariția și se găsesc aici se numără stejarul brumăriu și pufos, tei argintiu, mojdreanul, cărpiniță.

Când vorbim de ierburile întâlnite aici putem spune că suntem norocoși datorită prezenței speciilor vegetale rare precum: poroinic, cosaci pontic, untul vacii, căpșunica, brândușa, coada șoricelului, bujorul românesc, pir crestat, pir, sărătură, cimbru.

Rezervația ”Babadag-Codru” găzduiește păduri balcanice, xeroterme, submediteraneene, silvostepă inclusiv poieni stepice.

Câteva dintre păduri au devenit în timp casa unor importante insecte, până la 4 tipuri, care în perioada caldă a anului au un impresionant concert în zonă.

Reptilele nu sunt nici ele absente, fiind întâlnite broaștele țestoase de uscat dobrogean, vipera cu corn, balaurul. Iar când vine vorba de păsări spunem de cele 70 de perechi de uliu cu picioare scurte ce cuibăresc aici.

Să nu uităm însă de vestitul ghiocel care în perioada de început a pimăverii își face apariția.

5.1.6 Lacul Babadag

Acest lac este poziționat în nordul localității Babadag și în vest de lacul Razim.

Fauna piscicolă o reprezintă speciile de apă dulce cum ar fi plătica, caras, crap, șalău, anghilă și fitofage. Aici se mai găsesc și puieți de crap și novac populat în mod natural.

Lacul face parte din Complexul lagunar Razim-Sinoie, fiind inclus în aria protejata a zonelor și în Rezervația Biosferei Delta Dunării din cadrul UNESCO.

Sezoanele de pescuit sunt cuprinse în perioada 1 martie-15 aprilie și 15 iulie-1 decembrie.

Fig 5.1.5

5.1.7 Dealul Koyn Baba

Este unul din cei doi sfinți musulmani din orașul Babadag acesta se găsește pe vârful dealului care domină orașul.

Aici se ajunge de pe drumul principal se face la stânga o curbă dar înainte de asta se găsește n drum pietruit în partea dreaptă ce duce la drumul abrupt către locul cu pricina. Până acolo însă mai întâi vedem o colină cu ceva sculpturi în piatră. Aici a fost tabăra de vară pentru copii, iar pe lângă sculpturile din piatră mai exista și câteva din lemn, însă cu timpul au fost luate de localnici ca sursă de foc fiind uscate iar nimeni nu le-a atras atenția că nu este bine ceea ce fac.

Trecând de această tabără dăm de drumul abrupt spre mormânt.

Acest loc are și ceva legende precum că cel de-al doilea sfânt musulman Sari Saltuka i s-a arătat în vis unui păstor din Asia Centrala cerându-i să vină în Dobrogea pentru a-i căuta mormântul, de la moartea acestuia trecuseră deja 200 ani. În urma visului Koyun Baba și-a lăsat tot și a venit pe pământ românesc. Astfel a fost găsit mormântul în oraș a cărei traducere înseamnă ”Muntele Tatălui” și a devenit în felul ăsta și Koyun Baba sfânt.

O altă legendă spune că într-un moment de pe acel deal a pornit un șuvoi de apă care izvora din pământ, amenințând orașul Babadag.

Oamenii disperați aruncau pământ și pietre doar pentru a opri din a mai țâșni apa însă, tatăl oilor supranumit așa a venit cu ideea de a arunca lâna oilor, zis și făcut.

Iar la moartea sa, Koyun Baba a fost înmormântat chiar pe acel dea în vârf.

Fig 5.1.6

5.1.8 Lacul Razim

Este cea mai mare întindere de apă dulce de pe teritoriul României, situat în partea de sud de Gurile Dunării.

În perioada de dinaintea anilor 80, lacul comunica cu marea prin intermediul Gura Portiței iar peștii mării își depuneau icrele aici.

Laguna Razim mai este numită Razelm Iancina. După anii 80 când s-au construit diguri, această lagună a devenit lac fiind alimentat doar de Dunăre prin brațul Sfântul Gheorghe.

Cum se ajunge la Razim?

Este foarte simplu de pe drumul european E87 care face legătura dintre Constanța și Tulcea, a Babadag, situat la scurtă distanță de locul cu pricina, o altă variantă ar fi să se continue drumul spre Jurilovca de unde se poate lua vaporașul până la lac.

Acesta merită să fie vizitat și tot efortul depus până se ajunge la destinație. Lacul are o suprafață de 415 km reprezentând 20% apa Dunării, iar fiecare parte a lacului este o imagine a naturii, ca și adâncime nu depășește mai mut de 3 m.

(harta cu localizare)

Lacul s-a format în decursul a 1000 ani, luând naștere prin depunerea de aluviuni și cele deltaice.

Razim este înconjurat de o natură sălbatică care duce la slab vizitare de către turiști, cu toate astea, însă nu își pierde din frumusețe.

Tot aici se găsește cel mai mare ținut mlăștinos din Europa, și dispune de cele mai mari și întinse zone de stufăriș din lume: papura, feriga de apă, cucuta de apă, salcia pitică.

Se găsesc și peste 100 de specii de pești.

Lacul are și o legendă prin care se spune că este extrem de periculos deoarece cu timpul s-a spus că se pornesc adesea furtuni aici, iar din cauza valurilor mari sunt răsturnate bărcile pescarilor și se spune că multe suflete s-au pierdut în întunecimea lacului, astfel se spune că este un loc blestemat.

Toate aceste povești ale localnicilor sunt dovedite de două întâmplări reale care s-au petrecut cu mult timp în urmă.

Prima întâmplare nefericită a avut loc în 1997 iar a doua în 2011 când lacul a luat 4 vieți.

5.2 OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE

Trecem mai departe la obiectivele turistice ce pot fi văzute în oraș. Astfel că orașul Babadag oferă câteva obiective turistice care merită văzute măcar o dată în viață.

Muzeul de artă orientală (aflat într-o clădire turcească unde până în anul 1901 a fost seminar musulman).

Geamia Gazi Ali- Pașa din 1619.

Cișmeaua Kalaigi.

Monumentul închinat memoriei eroilor căzuți pentru patrie în primul război mondial, ridicat cu ajutorul localnicilor în 1937 și pus în parcul orașului în ultimii ani.

Mausoleul lui Sari- Saltuk- Dede se găsește pe strada Măcin numărul 9.

Pentru a fi sporită calitatea turismului, în centrul orașului a fost deschis hotelul Dumbrava ce aparținea cooperației Tulcene. Acesta avea 24 de camere dar și unități de alimentație publică precum un restaurant cu 250 de locuri unde se organizau și nunți, botezuri, pomeni, mai avea o braserie cu aceeași capacitate.

În prezent hotelul s-a închis dar în locul lui a fost deschisă o cafenea, restaurant și un salon mare pentru evenimente toate cu numele de ” La Ane”, iar pe lângă primărie în direcția ce duce spre Constanța este un restaurant cu terasă, braserie și hotel cu o capacitate de cazare de 20 camere.

Peisajul urbanistic este întregit de blocuri cu 3 și 4 etaje, casa de cultură, liceul, magazine, pub, cafenele, restaurante, mini market, super market.

Luăm ca bază de plecare centrul orașului și se pot vizita următoarele obiective, urmând drumul național D.N. 22 spre Tulcea la 5 km după trecerea de km 32 se face la stânga un drum îngust și pavat care trece pe lângă ruinele unui hambar public folosit pentru aprovizionarea trupelor aflate în marș mai pe scurt un horreum roman.

Urmându-se același drum dar cu direcția spre Constanța după ce trecem de PECO, se face la stânga pe strada Cobălcescu care după 25 de minute de mers se ajunge la tabăra de vară pentru copii ”Căprioara” ce are 160 de locuri iar copiii petrec vara într-un cadru natural momente de neuitat.

Fiind urmat același drum spre Constanța dar la 2,5 km de șosea se părăsește trece puțin de oraș fiind pe partea stângă frumoasa pădure unde după 15 minute de mers se găsește pensiunea ”DOI IEPURAȘI” care în timpul verii atrage numeroși turiști.

5.2.1 Situl Arheologic Cetatea Heracleea( Enisala)

Până în Enisala sunt 7 km din Babadag iar până la cetate mai sunt de străbătut aproximativ 1,5 km. Pe teritoriul satului au fost găsite descoperiri arheologice care demonstrează continuitatea locuirii românilor în zonă încă din cele mai vechi timpuri.

Cum se intră în sat pe partea dreaptă se află o casă muzeu cu un bogat arsenal de obiecte casnice nord-dobrogene. Mergând pe același drum dar ajungând în marginea satului se găsesc ruinele cetății Enisala. Această cetate se mai numește si Heracleea și a fost construită de negustorii genovezi care s-au stabilit aici încă din secolele XIII-XIV fiind și singura fortificație genoveză aflată încă pe teritoriul României.

Când a fost construită a avut un rol militar, politic și administrativ semnificativ pentru că Lacul Razim era încă golf al Mării Negre, dar odată cu blocarea golfului cetatea este abandonată. Când vorbim de construcția în sine are un plan poligonal neregulat și se suprapune unui pinten de calcar jurasic. Cetatea dobrogeană Enisala este un loc plin de istorie, măreție și frumusețe, este unul dintre cele mai bine pastrate locuri istorice de acest gen. De-a lungul timpului a fost cucerită de numeroasele puteri care s-au succedat in zona Dobrogea, de aceea este cunoscuta sub diferite denumiri: Heracleea, Heraclia, Eracri-Kiipei și nu in ultimul rând denumirea turcescă Yeni-Sale, iar adaptarea acestei denumiri în limba română este Enisala.

Cetatea Enisala este localizată în județul Tulcea, pe drumul ce leagă Babadag de localitatea Enisala, cam la 2km de aceasta o putem zări semeață și impunătoare pe un deal calcaros ce veghează deasupra lacurilor Razim și Babadag. Este foarte ușor de găsit fie ca călatorești dinspre Tulcea ori Constanța datorită indicatoarelor îndrumatoare, dar și drumului care a fost reabilitat pentru a venit în întâmpinarea turiștilor. Localizarea și construcția cetății a fost una strategică deoarece aceasta servea în scop militar, fiind un punct de observare perfect asupra drumurilor atât pe apă cât și pe uscat. Zidurile și turnurile cetății au fost construite din piatră de calcar, rezistența acestora putându-se observa chiar și în ziua de azi. Cetatea are o istorie zbuciumată, plină de lupte dar și de uitare. Aceasta era așezată strategic și a făcut parte din defensiva Țării Românești în timpul lui Mircea cel Batrân(1397-1417).

Cetatea Enisala poate fi vizitată tot timpul anului, pentru a ne bucura de frumusețea ei ce domină dealurile, este neprețuit modul în care se înfațișează atunci când o priviești de jos ori când începi să urci drumul ușor șerpuit până sus la ea. Nici împrejurimile nu sunt mai prejos, peisajul tipic dobrogean are un farmec aparte, pentru a te bucura pe deplin de tot ce oferă locul acesta plin de isorie dar și de frumusețea și simplitatea naturii vă recomandăm să parcurgeți la pas tot drumul până în vârf.

Programul de vizitare în perioada mai-septembrie este de la 10:00 până la 18:00 iar pe timp de iarnă octombrie-aprilie de la 10:00 până la 16:00.

5.2.2 Muzeul de artă tradițională Enisala

Primul muzeu etnografic situat în judetul Tulcea, a fost restaurat în anul 1971 și înfățișeaza sinteza arhitecturii tradiționale din Dobrogea de nord la începutul secolului al XX-lea. Muzeul, care a devenit o mare atracție pentru turiști, este localizat în centrul satului Enisala, cel mai usor mod de a ajunge în satul Enisala este prin orasul Babadag.

Vizitând Gospodaria Țărănească din Situ putem să vedem o casă tradițională formată din tinda centrală ( o camera mica situata la intrarea caselor), două camere, bucătărie de iarnă și magazie. La exterior casa prezintă ornamentele specifice zonei cu motive florale și geometrice lucrate în tehnica traforului. Anexele, care inainte serveau la adăpostirea animalelor și depozitarea cerealelor sau uneltelor au fost transformate în spații de reprezentare a colecțiilor, una dintre cele mai deosebite colecții fiind cea de aramă.

5.2.3 Muzeul de artă orientală

Muzeul de artă orientală din orașul Babadag prezinta cultura populației turcă și tătară care au trăit și incă trăiesc în Dobrogea. Muzeul nu este foarte spațios, dar aici putem observa o cultura total diferită de a noastră cu obiceiuri, porturi și religii. Cunoașterea culturii musulmane ne ajută să înțelegem mai bine și să vedem mai clar lumea din jurul nostru.

La Babadag se poate ajunge foarte usor, pe aici trece drumul european ce leagă Tulcea și Constanța. Muzeul de artă orientală îl gasiti pe strada Mihai Viteazul, numarul 6. Casa Panaghia este cea care gazduieste Muzeul de arta orientală și este un monument istoric construită în prima parte a secolului XIX. Pâna în anul 1878 aceasta a servit ca școală pentru copii turci și tătari care locuiau în zonă.

Muzeul te va întâmpina cu o atmosferă orientală, de la culori, motive culturale și pana în felul în care este aranjată mobila îți va da impresia că ai ajuns în alta țară. Exponantele sunt în mare parte obiecte de imbracaminte, ustensile de bucatarie si uz casnic, podoabe și tesături în culori orientale( roșu, verde, broderii), dar și obiecte cu influență balcanică acestea demonstrează împletirea de culturi.

5.2.4 Geamia Gazi Ali Pașa

Este situată pe șoseaua principală care leagă Tulcea de Constanța în centrul orașului Babadag, aceasta a fost construită în 1610.

Curtea geamiei mai cuprinde și casa parohială dar și mormântul ctitorului său. Lângă veranda prin care se vede în interiorul geamiei se află locul de abluțiune a cărei alimentație se face prin intermediul unui izvor natural.

Există și o legendă prin care se zice că daca locuitorii beau din acel izvor nu vor pleca niciodată din Babadag.

La prima vedere curtea este bine îngrijită, are multe flori și pomi fructiferi care atunci când sunt înfloriți emană un parfum ce te îmbie de plăcere.

Țin minte că adesea mergeam în copilărie când se coceau cireșele și caisele și ne satisfăceam papilele gustative.

Trecând mai departe, după poartă se află locuința imanului în partea stângă, tot în aceeași direcție se află și monumentul pașei.

În interiorul geamiei sunt decorațiuni de origine orientală unde ne conferă imaginea Meccăi.

Geamia are un minaret de circa 20 metri de unde sunt chemați credincioșii la slujbă.

5.2.5 Casa Panachia

Aflată în apropierea geamiei Ali-Gazi-Pașa, are o construcție în stil arhitectonic specifică orașului Babadag de odinioară.

Aici sunt prezentate piese din arta populară tradițională tătarilor și a turcilor din Dobrogea.

Obiectivele muzeistice sunt: țesături specifice turcilor și tătarilor, piese de port, podoabe, vase de aramă folosite în viața de zi cu zi dar și pentru diferite evenimente. Toate reprezintă originalitatea orientală.

Unele modele din această artă se suprapun cu arta populației autohtone aflată în Peninsula Balcanică și Dobrogea. Este situată chiar în vecinătatea geamiei Gazi

5.2.6 Cabana Babadag

Babadag mai este cunoscut pe lângă faptul că păstrează vie o bucată din istoria țării prin obiectivele turistice, și pentru activitățile de agrement care se practică în zona cum ar fi:

Pescuitul în lacul Babadag

Turismul foto-safari în rezervațiile naturale și turismul științific pentru persoanele de specialitate.

Se află pe versantul de sud al dealului Koyun Baba la circa 500 m altitudine. Tabăra Babadag este situată într-un frumos peisaj de pădure, la jumătatea drumului dintre Constanța și Tulcea în apropierea lacului Babadag.

Cabana dispune de 50 de locuri, 20 de camere de 2,4 sau 6 persoane , camere cu pat matrimonial, baie comună și sală de conferință.

5.2.7 Podgoria Babadag

Ceea ce scoate în evidență acest loc sunt soiurile care produc vinurile roșii de calitate precum:

Merlot

Cabernet

Sauvignon

Burgund.

Și vinurile albe precum:

Feteasca regală

Aligote

Muscat Ottonel.

Fiecare vin este făcut sub denumirea zonei ” Babadag ”, iar pe etichetă se pot pune specificații suplimentare și zonele viticole precum : Eraclia, Enisala, Agighiol, Valea Nucarilor, Mihai Viteazu, Istria, Cogealac, Tariverde.

5.2.8 Mormântul lui Sari Saltuk Dede

Acest mormânt este cea mai veche construcție de tipul arhitecturii islamice din zonă.

Potrivit legendelor, mormântul acestuia a fost găsit în urma unui vis. Locuitorii orașului îi spun sultanului Baiazid al-II-lea că există un mormânt destul de cunoscut sub denumirea de Saltuk, dar timpul l-a transformat în groapă de gunoi. La spusele acestora sultanul se duce la acel așa zis mormânt, loc în care își găsește și liniștea pentru a se ruga.

După ziua cu rugăciunea în vis îi apare Sari Saltuk care îl întâmpină pe Baiazid urându-i numai cuvinte de bine iar apoi îi cere să-l scoată de sub gunoi.

A doua zi sultanul își scrie pe o foaie visul aflând toată lumea, pornind totodată și construirea unui mare locaș de cult în acel loc.

Pentru turci însă circulă o altă legendă precum că ciobanul Koyun Baba ce trăia prin pădure, își hrănea oile pe valea unde azi este orașul. Acesta a observat în nenumărate rânduri că de fiecare dată când trecea pe lângă un loc ce părea a fi mormânt oile îl ocoleau. Iar cum la turci există credință că ce este sfânt oile nu calcă, ciobanul s-a gândit că acolo este mormântul li Sari Saltuk care fusese omorât într-un război.

Turcii s-au documentat despre Saltuk și au ajuns la concluzia că el este eroul care a întemeiat cea mai veche așezare turcească din Dobrogea.

Petru Bogdan Bacsici arhiepiscopul bulgar, susține în legătură cu mormântul că turcii țin cu mare cinste un mormânt lung într-o moschee. În jurul acestuia se țin candele aprinse.

Sari Saltuk Baba Dede este un personaj legendar recunoscut ca fiind fondatorul orașului Babadag. Acesta a venit în regiunea Dobrogei împreuna cu 10,000 de familii de turci selgiukizi în anii 1263- 1278 și s-au așezat pe locul care azi e cunoscut ca orașul Babadag, oraș care îi poartă numele și în fruntea căruia a stat până la moartea sa în anul 1304.

Mausoleul a fost ridicat în cinstea sa de catre sultanul Baiazid al II-lea Veli în anul 1484, după ce acesta cucerise Chilia și Cetatea Albă în bătălia cu Ștefan cel Mare. Mausoleul a devenit loc de pelerinaj pentru toți sultanii care se aflau în trecere prin orașul Babadag, în apropierea mausoleului au mai fost construite o geamie și o baie turceasca, ale caror urme nu mai sunt vizibile în zilele noastre.

Monumentul pe care turiștii îl pot vizita astăzi datează probabil de la finele secolului al XVIII-lea, când Babadagul a fost reconstruit după îndelungile asedii turcesti care au adus orașul în ruină completă. Mausoleul pe care îl putem vizita azi a fost restaurat între anii 2004-2007.

CAPITOLUL 6

STUDIU DE CAZ

‟PENSIUNEA 2 IEPURAȘI”

Am ales ca și studiu de caz această pensiune fiind locul în care mulți turiști îi trec pragul, este o zonă unde se găsește atât mâncare cu specific tradițional, cazare într-o atmosferă rurală dar și o curte cu multe animăluțe.

Tabel 6.1

Pensiunea se află la 2,5 km de Babadag, pe șoseaua DN22 în direcția ce duce spre Constanța.

Aceasta dispune de un număr de 10 camere destinate cazării, 2 saloane folosite în scopul servirii mesei, mai are o cramă și o pivniță folosite pentru a transmite o atmosferă rustică.

De aici turiștii ajung foarte rapid către următoarele obiective turistice:

– Mausoleul lui Sari Saltuk Dede aflat pe strada Măcin.

– muzeul de Artă Orientală

– cetatea Enisala

– Pădurea Babadag, etc.

Ceea ce oferă camerele acestei pensiuni sunt:

Încălzirea centrală

Baie proprie

Aer condiționat

Internet

Tv

Zona de restaurant are următoarele facilități:

Wi-fi

Bar

Restaurant

Loc de joacă pentru copii

Terasă

Parcare

Restaurantul este împărțit în două săli ce înaintea promulgării legii din 2016 conform căreia nu se mai fumează în spații închise, erau destinate una fumătorilor și alta nefumătorilor. Prima sala este descrisă și ca fiind cea mai frumoasă aici aflându-se și barul, este decorată rustic cu multe elemente tradiționale românești.

Mesele și băncile sunt pentru 4 și 8 persoane din lemn lăcuit iar fețele de masă au broderii specifice vieții populare

Preparatele și prețurile sunt accesibile în funcție de exemplu ciorba țărănească ce include smântâna și ardeiul iute are o valoare de 8 ron și este la mare căutare în rândul clienților, la mare cîutare mai este și tochitura dobrogeană lăudată de foarte mulți turiști fiind impresionați de faptul că n-au mai mâncat nicăieri acest preparat la fel de bun iar o porție este în jur de 15 roni. Nici preparatele vânătorești nu scapă de faimă, fiind clienți care sună să rezerve masă special pentru a mânca asta.

Pe lângă acestea meniul este foarte diversificat, se găsesc și platouri mai ușoare cu conținut de brânzeturi și mămăligă având un preț de 20-30 roni în funcție de ce se alege.

Băuturile au și ele un preț la fel de bun, recoamandată fiind țuica de prune excelentă înainte de servirea mesei, se mai găsește aici și pălincp ardelenească

În zona din spate a pensiunii și a restaurantului se află atracția principală a locului și anume menajeria cu țarcurile ce găzduiesc patru struți, un cerb și patru căprioare. Acest loc este îndrăgit în special de copii care vin să admire frumoasele viețuitoare, să le hrănească iar mai apoi să se pozeze alături de ele.

Acestea fiind spuse popasul este destinat relaxării, loc în care zeci de familii și nu numai vin să-și încarce bateriile, existând și posibilitatea plimbărilor în pădurea Babadag.

Dacă aveți posibilitatea nu ratați acest loc în care liniștea este la ea acasă, o noapte măcar pentru a poposi la pensiune și pentru a gusta din preparatele vânătorești este exact ceea ce trebuie pentru o pauză de la viața cotidiană.

Structura personalului:

aici există o șefă de sală împreună cu două ture, o tură reprezintă 2-3 ospătari, fiecare tură are câte un barman, iar în bucătărie este un bucătar șef alături de două ajutoare. Mai este om de curte care se ocupă cu animalele și grădinile cu flori.

Poziția popasului ”doi iepurași” în topul firmelor

Locul 1 în Top Profit România 2018.

Popasul a fost top pentru localitatea Babadag în domeniu 56 adică restaurante și alte activități de servicii alimentare conform bilanțului din 2017.

Locul 1 în Top Afaceri România 2018

În top pentru România și localitatea Babadag domeniul 56: restaurante și alte activități de servicii de alimentație, conform bilanț 2017.

Cea mai mare firmă din Babadag

CIFRA DE AFACERI 2016-2017

Cifra de afaceri constituie totalul vânzărilor facturate de-a lungul unui an de zile. De asemenea cifra de afaceri reprezintă veniturile totale ale firmei din operațiuni comerciale, aceasta poate fi tratată pe mai multe categorii: cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică.

În tabelul de mai se poate observa în detaliu parcursul finanțelor de-a lungul celor doi ani unde este evidențiat faptul că anul 2017 a fost mult mai prosper în comparație cu anul 2016, acest lucru se datorează unei mai bune promovări în mediul online și a altor factori precum vremea prielnică care a adus un număr cât mai mare de turiști în zonă, de asemena poziția popasului este la îndemâna oricărui turist care vine sau merge în Deltă.

Grad de ocupare 2015-2018

În urma statisticilor observăm cum gradul de ocupare a avut o scădere de la an la an, 2015 după cum se poate observa a fost cel mai plin an atât în turiști români cât si străini, dar în următorii ani s-a observat o scădere în numărul de turiști care a trecut pragul popasului cel mai slab cotat fiind anul 2017 la numărul de turiști străini iar anul 2018 înregistrează cel mai mic număr de turiști români care vin să se cazeze aici.

Am aflat de la patron că cei mai mulți care se cazează aici sunt vânătorii în special în perioadele:

1 septembrie- 15 octombrie

1 noiembrie-31 ianuarie.

Știind locul și am fost de nenumărate ori am avut curiozitatea de a afla părerea turiștilor reali, veniți din afara orașului Babadag care au avut și experiența cazării. Așa că am întrebat niște cunoștințe care în vara anului trecut mai exact în luna august au plecat într-un tur de câteva zile în Delta Dunării și aveau nevoie de cazare în zonă pentru 2 zile.

Mi-au spus că au plecat pur și simplu fără a face rezervare înainte iar pe drum au intrat pe un site să vadă dacă nu găsesc ceva interesant în Tulcea, însă le-a fost atrasă atenția de către “Popasul 2 Iepurași” din Babadag, având și recenzii bune au intrat pe pagina pensiunii și au sunat rezolvând rapid problema cazării.

Au fost foarte încântați de faptul că popasul este atât de ușor de găsit, că dispune de o parcare mare aproape de șosea destinată exclusiv clienților.

Deși știam, am rugat să mi se descrie puțin locul pentru a veni în ajutorul altora, aflând că este un complex format din restaurant și câteva bungalow-uri cu acoperiș făcut din stuf. Bungalow-ul în care au fost cazați era format din 3 camere fiecare cu baia și terasa proprie, terasele erau acoperite și despărțite între ele tot de stuf oferind astfel intimitate.

Camera a costat 40 lei pe noapte și le-a oferit confortul potrivit pentru cele două zile de tranzit.

În cameră au găsit un pat dublu, dulap, TV, minifrigider, masă, pahare, la baie au găsit șampon, săpun, hârtie igienică, prosoape. Pe terasă era o măsuță cu 2 scaune și o priveliște care i-au impresionat.

Au mai spus că în acea perioadă se lucra la ridicarea altor bungalow-uri drept urmare complexul se află în extindere.

În curte există țarcuri cu păsări și animale iar în fiecare seară aceștia au mers să le viziteze. Au atras atenția asupra unui aspect și anume că daca mergeți acolo pe timp de vară trebuie să folosiți spray anti țânțari mai ales dacă se dorește a se sta în leagănul mare din interiorul curții complexului.

Trecând de partea de cazare ne-a vorbit și despre restaurant și mâncărurile de acolo. Restaurantul conține o terasă mare având ca decorațiuni păsări împăiate, iar ospătarii erau îmbrăcați autentic românește. Au susținut faptul că în fiecare seară au mâncat preparate din pește precum: saramură de crap, file de șalău pane și sturion la grătar toate fiind delicioase.

Ultima zi însă a fost neinspirată la capitolul mâncare, comandând ciorbă de burtă care nu a fost la de bună precum peștele.

Ca și prețuri au fost mulțumiți, peștele fiind între 8-12/100g în funcție de sortiment, porțiile erau mari iar alături de garnituri au cheltuit 200 lei pe mese, ceea ce înseamnă două cine și un mic dejun pentru două persoane.

Micul dejun se servește după ora 8, ceea ce în prima zi a fost o piedică pentru ei pentru că trebuiau să ajungă devreme în Tulcea pentru a pleca în Deltă.

Ne-a recomandat cu încredere acest popas deoarece consideră că este o bună opțiune pentru cei care se află în zonă, iar la capitolul calitate/preț se merită din plin iar pe lângă condițiile oferite la prețuri mici mai avem parte și de liniște și o ambianță plăcută.

Ca și grad de ocupare era maxim în perioada verii, pensiunii îi treceau pragul străini precum spanioli, francezi și italieni.

Un grad ridicat de cazare mai e și în sezonul de vânătoare, mulți vânători alegând acest loc pentru faptul că este aproape de păduri iar prețurile sunt extrem de bune.

Prețurile sunt aceleași indiferent de sezon și anume 80 lei/noapte.

GRAD SATISFACȚIE:

SERVICII:

95.0 %

Mulțumit, aproape încântat

CAZARE [camere etc]:

–-

[Nu sunt în masură să mă pronunț]

BUCĂTĂRIE ȘI MASĂ:

95.0 %

Mulțumit, aproape încântat

CADRUL NATURAL

100 %

Încântat, fără reproș

DISTRACȚIE / RELAXARE

95.0 %

Mulțumit, aproape încântat

În urma căutărilor și cercetărilor am descoperit și foarte mulți clienți nemulțumiți de acest loc, de fapt nu locul e de vină ci personalul de aici.

”restaurant cu servire execrabilă” exact așa a fost descrisă ultima experiență a unei familii, care se plâng de faptul că pentru o comandă de 2 fripturi. 3 mici și 3 papanași au așteptat 2 ore și jumătate iar papanașii nici nu i-au mai primit pentru că deja durau prea mult iar ei s-au hotărât să plece.

În urma acestei experiențe au decis că nu se vor mai opri aici niciodată deși locul în sine este superb.

Deși recenziile sunt împărțite atunci când vine vorba de servire și restaurant, situația stă altfel în legătură cu pensiunea și cazarea, oamenii fiind mulțumiți de serviciile oferite la prețuri accesibile.

Grad de satisfacere

Grad satisf.:

97.50%

RECOMANDĂ

perioada: AUGUST, 2012

trimis de: Atena2008 GOLD, din [Pitesti] — în 14.08.12

VIZUALIZĂRI: 1026

Grad satisf.:

43.12%

NU RECOMANDĂ

perioada: NOIEMBRIE, 2015

trimis de: insomniak74 JUNIOR, din [Tulcea] — în 15.11.15

VIZUALIZĂRI: 821

Grad satisf.:

96.25%

RECOMANDĂ

perioada: MAI, 2010

trimis de: pepsi70ro PRETOR, din [Constanta] — în 24.06.10

VIZUALIZĂRI: 6762

Grad de recomandare

66.67%

66.67%

WEB: www.doiiepurasi.ro