PREZENTAREA TEHNICĂ A NAVEI DE PROIECT 2.1 Caracteristicile tehnice ale navei: Tabel 2.1: Caracteristicile navei NYK VENUS. 2.1.1 Bordul liber -… [308391]

CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEHNICĂ A NAVEI DE PROIECT

2.1 Caracteristicile tehnice ale navei:

Tabel 2.1: Caracteristicile navei NYK VENUS.

2.1.1 [anonimizat].

O [anonimizat]-cât rezerva de flotabilitate nu-i [anonimizat]-i poate asigura rezistența pe mare rea.

Rezerva de flotabilitate este o măsura a [anonimizat].

Bordul liber (freeboard or franchboard) F [anonimizat], între marginea superioară a liniei punții și marginea superioară a plutirii de plină încărcare corespunzătoare.

Fixarea bordului liber minim este obligatoriu pentru toate navele comerciale al căror tonaj brut este mai mare de 150 TRB.

[anonimizat]. [anonimizat] o anumită perioadă de timp. Conform regulilor elaborate de “Conferința Internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare” navele de transport sunt prevăzute cu marca de bord liber.

[anonimizat], se marchează liniile de încărcare ce sunt folosite în diferite regiuni ale globului în funcție de anotimp.

Acestea sunt materializate de marginea superioara a unor benzi orizontale cu lățimea de 25 mm și lungimea de 230 mm.

Figura 2.1: Marca de bord liber.

2.1.2 Considerații asupra scărilor de pescaj.

Pentru a [anonimizat], [anonimizat]. Scările de pescaj permit măsurarea pescajului prova și pupa și determinarea pescajului mediu al navei. La navele mari sunt marcate și scări de pescaj la mijlocul navei ceea ce permite măsurarea directă a pescajului mediu al navei.

Gradarea scărilor de pescaj se face in decimetri sau picioare (1foot=0,3048 m) de la linia chilei în sus.

Pescajul marcat pe scările de pescaje este raportat la fața inferioara a chilei. Marcarea scărilor de pescaj se poate face utilizând ambele sisteme (international și englez) spre stanga cel englez si spre dreapta cel internațional.

2.1.3 Descrierea corpului navei.

[anonimizat] 8652TEU este o [anonimizat], [anonimizat] (apă pe care plutește nava) [anonimizat].

Nava are 4 părți constructive :

–        Osatura;

–        Invelișul exterior;

–        Construcțiile de rigidizare;

–        Constructiile anexe;

La construcția corpului navei s-au folosit ca materiale de baza:

–        Oțelul naval cu rezistentă obișnuită având limita de curgere superioară minimă R14 = 235N/m2.

–        Oțelul naval de înaltă rezistentă având limita de curgere superioară minimă R14 = 235N/m2.

Oțelurile utilizate în construcția corpului navei se prezintă sub formă de semifabricate:

–        Table navale;

–        Profiluri;

–        Electrozii și sârmele de sudură;

S-au folosit următoarele tipuri de semifabricate având dimensiunile de livrare:

–        Tabla : 7x1600x9000 / A32 STAS 8324 – 80 (dimensiuni în mm) lungime 9m, lățime 1,6m, grosime 7mm.

Profilul naval simplu U obținut prin laminare la cald si livrat sub forma de bare cu lungime de 8m: U 80 STAS 564 – 80 / OL 37 STAS 500 – 80

S-au mai folosit:

–        Electrozi destinați sudurii manuale : tip El 47 (Fe) naval STAS 7240 – 80

–        Sârme de sudură cu diametrul de 4mm;

–        Aliajele de cupru – la confecționarea elicei navale;

Dintre materialele nemetalice , în construcția corpului navei s-au întrebuințat:

–        Materiale plastice: la izolații, captușeli interioare, uși;

–        Lemn si prefabricate: la amenajarea cabinelor.

În continuare vom face o scurtă prezentare schematică a construcție pe secțiuni a navei NYK VENUS. Părțile care vor fi prezentate sunt următoarele: zona centrală, zona prova și zona pupa cu elementele specifice fiecărei zone în parte.

2.1.3.1 Zona centrală.

Voi enumera câteva caracteristici speciale ale acestei zone:

asigurarea unei structuri interioare a magaziilor, suficient de rezistentă în scopul preluării sarcinilor determinate de greutatea containerelor concentrate pe colturi;

dispunerea în interiorul magaziilor unor ferme longitudinale și transversale, cu ghidaje, care permit stivuirea și împiedică deplasarea containerelor in timpul oscilațiilor navei;

planseele de fund sunt, cu dublu fund, celular, construit în sistem de osatură longitudinal;

planseele de bordaj se construiesc în sistem de osatura transversal sau longitudinal;

punțile sunt prevazute cu guri de magazie, iar porțiunile ramase se întăresc cu grinzi longitudinale simple sau de tip cheson;

Figura 2.2: Zona centrala, vedere transeversală.

Pentru cazul reefer-elor, structura arată astfel:

Figura 2.3:

Tot odată, structura se mai caracterizează și prin aranjarea tancurilor de combustibil cum se poate vedea în figura următoare:

Figura 2.4: Aranjarea tancurilor de combuztibil în zona centrală

2.1.3.2 Zona prova(picul prova).

Porțiunea picului porva se extinde de la etravă până la peretele picului prova și este întărită după cum urmează:

coastele au modulul de rezistență mai mare decat cele din zona centrală si sunt dispuse la cel mult 600 mm, una față de alta;

varangele sunt mult mai înalte și au grosimea inimilor cu cca. 1 mm mai mare decât a celor din zona centrală;

în continuarea carligii centrale din zona magaziilor de mărfuri este prevăzuta o carligă întreupta la varange;

în zona în care nu se poate monta carligă centrală, platbandele superioare ale varangelor vor trebui să fie sudate între ele, în planul diametrel, printr-un cornier sau alt tip de profil;

cel puțon, până la puntea situată deasupra liniei de încărcare de vară se prevăd traverse nepuntite sau alte construcții, cu rezisteță echivalentă, dispuse între ele: pe lungime, la două intervale de coastă. iar pe înălțime, la 2 m;

traversele nepuntite se îmbină cu coastele corespunzătoare și cu diafragma de ruliu din PD;

la fiecare rând de traverse nepuntite, se prevăd stringheri de bordaj, formați din inimi de tablă;

fiind prevăzută cu bulb, se rigidizează astfel: în plan orizontal, prin intermediul unor platforme dispuspe la cel mult 2 m una față de alta și în PD, printr-un perete de ruliu, în continuarea carligii centrale;

platformele de rigidizare orizontală ale bulbului au grosimea egală cu a stringherilor de bordaj și sunt sunținute de traverse, dispuse la fiecare coastă;

peretele de ruliu al bulbului este întărit prin montanți, dispuși la fiecare interval de coastă;

Porțiunea picului din pupa picului prova (fore peak) se extinde de la peretele picului prova până la secțiunea situată, față de perpendiculara prova, la 0,15·L pentru bordaje si 0,25·L pentru fund.

Figura 2.5: Secțiune transversală zona prova.

2.1.3.3 Zona pupa.

Sarcinile dinamice suplimentare ce apar în zona extremității pupa sunt determinate, în principal, de: acțiunea valurilor și acțiunea maselor de apă aruncate asupra corpului de palele elicelor în mișcare. Totodată, structura pupei este supusă unor vibrații locale. Întăriturile speciale, impuse de acțiunea acestor sarcini, se aplică la structura picului pupa și boltei pupei.

Figura 2.6: Secțiune pupa cu elemente componete.

Elemente componente: 1 – cârma navei; 2 – camera instalației de guvernare; 3 – picul pupa.

2.1.3.4 Compartimentul de mașini.

Compartimentul de mașini este amplasat în zona extinsă pe L/3 de la perpendiculara pupa spre prova. Face parte din suprastructura navei denumită castel si este structurat pe mai multe punți legate între ele prin intermediul unor scări metalice.

Figura 2.6: Compartimetul de mașini structurat pe niveluri.

2.1.3.5 Castelul central.

Castelul central este o suprastructură situată către extremitatea pupa si pe toată lățimea navei, pe puntea superioară.

Castelul central este înălțat deasuprea compartimentului mașini-căldări si acoperit cu o punte care ofera posibilități de conducere a navei( manevre, navigație, semnale).

Figura 2.7: Structura castelului pe niveluri.

2.1.3.6 Schema de tancuri.

Figura 2.8: Schema de tancuri pentru nava NYK Venus.

2.1.3.7 Instalația de propusie.

Instalația de propule este cu transmie directă fiind compusă din mașina de propulsie, care este un motor naval diesel în doi timp cu aprindere prin compresie( HYUNDAI-B&W 12K98ME), linia de arbori si propulsorul.

Figura 2.9: Schema instalației de propulsie cu transmitere directă si EPF

2.2 Descrierea instalațiilor și sistemelor auxiliare de bord.

2.2.1 Instalația de balast.

Balastarea si debalastarea navei pentru asigurarea unei asiete normale se face cu ajutorul instalației de balast deservită de o pompă centrifugală verticală situată în compartimentul de mașini. Caracteristicile acestor pompe sunt: debit nominal 900 m3/h, înălțimea de pompare 30 mCA, NPSH 4 mCA, înălțimea totală 30 mCA ( pentru lichidul vehiculat, apă de mare, cu o densitate specifică de 1025 t/m3.

2.2.2 Instalația de manevră-legare.

Instalația de manevră-legare este împărtiță astfel: la prova sunt instalate două vinciuri hidraulice, câte unul pentru fiecare ancora, care acționează un tambur de manevra pentru sârma cu putere de tracțiune de 89.6 tone, parâme de relon (Փ =75 mm, L=200 m), sârma de oțel pentru remorca; la pupa sunt instalate patru vinciuri de manevră asemănător cu sistemul de la prova mai puțin sârma pentru remorcă și sistemul de ancorare.

Vitezele nominale ale acestor vinciuri ating valori de serviciu, existând două ancore in borduri și una de rezervă, de tip Hall de greutate 15.000 kg fiecare. Sistemul de ancorare este deservit de vinciurile prova. Lanțurile au 18 chei fiecare, de lungimi de 384.22 m în tribord și 385.78 m în babord și cu un diametru de 111 mm.

Vinciurile din prova care alcătuiesc sistemul de ancorare sunt vinciuri cu acționare hidraulică cu următoarele caracteristici: capacitate: 59.7 tone x 9m/min, capatite maximă 89.6 tone, capacitate de frânare: 389.5 tone.

.

Figura 2.9: Instalația de ancorare.

1-vinci hidraulic; 2-lanț; 3-compresor; 4-ancoră; 5-nară; 6-puțul lanțului; 7-dispozitiv pentru fixarea și declașarea capătului lanțului din puț; 8-stopă de punte.

2.2.3 Instalația de salvare.

Întregul echipament de salvare al navei va fi în concordanță cu cerințele Convenției Internaționale pentru ocrotirea vieții umane pe mare din 1960.

Nava este echipată cu 2 barci de salvare din fibra de carbon, ambele fiind prevazute cu motor și cu o capacitate de 32 de persoane pentru fiecare barcă în parte. Bărcile de salavare dispun de o lungime de 7.1 m, o lățime de 2.4m și un pescaj de 1.125m fiind echipate cu un motor ce dezvola o putere de 29 de cai la o turatie de 2800 rot/min.

Pe lânga bărcile de salvare, nava este echipată și cu plute de salvare cu dispozitiv de acționare hidrostatica sau cu posibilitatea de a fi lansate manual. Nava conține 6 plute de salvare poziționate în așa mod pentru a fi accesate cât mai ușor. Capacitatea plutelor de salvare este de 16 persoane având o greudate de 81 de kilograme.

Echipamentul de salvare mai conține:

veste de salvare corespunzătoare echipajului;

8 colaci de salvare, din care:

2 vor fi prevăzuți cu geamanduri luminoase, semnal cu fim și cu saule;

2 colaci obișnuiți;

2 colaci cu saule de salvare, ,,ține-te bineˮ;

un dispozitv pentru lasarea capetelor de parâme (bandulelor);

2.2.4 Instalația de santină.

Instalația de santinã asigură evacuarea apei peste bord, apă ce se adunã în santinã în condiții normale de exploatare si de asemenea, asigurã evacuarea cantitãților de apã pãtrunse în caz de gaurã de apă.

Ea îndeplinește deci o funcție de drenaj si o funcție de salvare.

Elemente de construcție: casete de santinã, sorburi cu filtre de protecție și armãturi de reținere, racorduri de drenaj, filtre de nãmol, grãtare, colectoare, pompã de santinã pentru CM cât și pentru magaziile de marfã, separator reziduuri petroliere, armãturi de bordaj, tancuri de reziduuri și tancuri de santinã.

Figura 2.10: Schema instalației de santină

1 – pompă santină CM; 2 – filtru; 3 – pompă balast-santină; 4 – pompă santină magazii marfă; 5 – sorburi salvare; 6 – sorb drenare; 7 – casetă valvule drenare; 8 – casetă valvule santină magazii de marfă; 9 – sistem de comandă si control al descărcărilor; 10 – pompă de apă peste bord; 11 – separator reziduri petroliere; 12 – armătură de bordaj; A – bordaj; B – de la scurgeri separator combustibil; C – de la scurgeri separator ulei; D – magistrale santină magazii marfă; E – de la diesel generatoare; F – de la caldarină; G – scurgere în santină; H – la tanc reziduuri petroliere.

2.3 Sistemul de comandă al navei.

Sistemul de comandă al navei asigură exploatarea navei în condiții de siguranță atât pentru echipajul navei cât și pentru mediul exterior. Sistemul de comandă se regăseste în puntea de navigație care face parte din castelul navei. Pe langă sistemul de comandă, puntea de navigație este alcatuită din mai multe sisteme principale și auxiliare care asigura buna funcționare a navei.

Dintre aceste sisteme pe care le putem întâlnim în puntea de navigație distingem:

RADAR – Radio Detection and Ranging;

ARPA – Automatic Radar Plotting Aid;

GPS – Global Positioning System;

Chart Plotter;

Auto Pilot System;

AIS – Automatic Identification System;

Barometer;

Engine Telegraph;

Daylight Signaling Light (Aldis lamp);

Jack light;

Gyro Compass;

Magnetic Compass;

Sextant;

Echo Sounder;

Doppler Log;

Inclinometer or clinometer;

Binoculars;

Navigational Light Panel;

Diagram of Ship Maneuvering Characteristics;

ECDIS – Electronic Chart Display and Information System

Acest tip de navă folosește un sistem de navigație conceput de către NABTESCO numit M-8000III(ME) destinat special pentru modelul de motor principal înstalat pe nava.

În cele ce urmează vă voi prezenta schema sistemului de navigație întâlnită la bordul navei NYK VENUS.

Figura 2.11: Sistemul M-8000III (ME) de navigație.