COMERȚUL ȘI FORMA ACESTUIA LA NIVELUL PERIFERIILOR ORAȘULUI DOHA [308312]

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

CUPRINS

PARTEA 1. FUNDAMENTAREA LUCRĂRII DE CERCETARE

Rezumat / Abstract

Introducere

Scopul si contextul realizarii proiectului

Metodologia cercetarii

Intrebari de cercetare

Definirea temei de cercetare : [anonimizat] 1.6.Problematica străzilor comerciale în Orientul Mijlociu

Viziune asupra spațiului public și a dinamicii vieții urbane

Studii de caz

PARTEA 2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

Determinarea problemelor in ceea ce priveste palierul comercial la nivelul orasului Doha

Analiza centrului dpdv comercial

Analiza zonei centrale dpdv comercial

Analiza zonelor periferice dpdv comercial

Analiza densitatii zonelor comerciale la nivel de oras

Analiza sitului ales in ceea de priveste regimul de inaltime

Analiza sitului ales in ceea ce priveste functiunile

Analiza sitului ales in ceea ce priveste spatiile verzi

Analiza sitului ales in ceea ce priveste tipul de strazi

Analiza accesibilitatii și tramei stradale

Concluzii

PARTEA 3. CONCEPT

Definirea conceptului

Justificarea alegerii conceptului

Modalitatea de alcatuire a conceptului

Concluzii

PARTEA 4. PROPUNERE

Descrierea propunerii bazata pe concept

Tipuri de interventii

Concluzii

Bibliografie Lista figurilor

PARTEA 1. FUNDAMENTAREA LUCRĂRII DE CERCETARE

TEMA GENERALĂ: NOI FORME COMERCIALE ÎN DOHA

Subtema: [anonimizat] a acestora în orașe. Pornim acest studiu de la problematica generală a spațiului public, a interacțiunii umane și ajungem până la cazurile particulare de integrare a unor străzi comerciale în contexte diferite.

Străzile comerciale joacă un rol important în orașe. [anonimizat]. Acestea creează schimburi economice și generează în același timp fluxuri de pietoni și vehicule.

Cercetarea de față explorează principiile care definesc spațiul public urban și contribuie la redescoperirea acestuia prin intermediul vibrației stradale. Astfel, [anonimizat], [anonimizat].

Obiectivele principale ale lucrării sunt înțelegerea spațiului public urban și a [anonimizat], tipologii pe baza studiilor de caz și în final implementarea conceptului de stradă comercială în diferite contexte în oraș. [anonimizat].

Proiectul de față reprezintă o variantă de introducere în țesutul urban a [anonimizat]. Bazându-[anonimizat]-o [anonimizat], oamenii, activitățile, trama stradală și fondul construit.

Străzile comerciale contribuie la domeniul public și sunt locuri cu activitate diurnă intensă și totodată prezintă o [anonimizat].

Propunerea prezentată în ultima parte a lucrării de față se concentrează pe problematica orașului Doha, fiind unul dintre principalele orașe în curs de

dezvoltare din Orientul Mijlociu. Cu o evoluție economică și expansiune urbană rapidă în ultimii zece – cincisprezece ani, Doha dezvoltă un mediu durabil la nivel internațional, ținând seama de cultura și obiceiurile locale.

Străzile comerciale urbane sunt un element important în Doha și sunt afectate de creșterea rapidă a țării și dezvoltarea urbană rapidă. În ultimii zece ani, s-a dezvoltat semnificativ zona periferică cu tendința pierderii caracterului local. Noi cartiere rezidențiale s-au dezvoltat în jurul inelelor principale de circulație, având o dezvoltare urbană proiectată, bazată pe principii funcționale prestabilite.

Cartierele sunt proiectate ținând cont de o ierarhie a tramei stradale și având nuclee mixte care cuprind o zona comercială de dimensiuni mici și mari. Ceea ce lipsește în aceste noi cartiere este identitatea locului, stabilirea unor relații interumane și conexiunea cu țesutul urban. De aceea, proiectul are ca scop crearea unei identități locale, pornind de la proiectarea fondului construit după anumite principii și până la definirea caracterului individual al străzii respective.

Introducerea în țesutul urban în curs de constituire a unor străzi comerciale are ca scop conectarea interumană, crearea unui cadru propice economic și a unor micro-nuclee în fiecare cartier din zona periferică. În consecință, este necesară o cercetare detaliată a conceptului de stradă comercială atât în Doha, cât și în lume.

Fiecare capitol al lucrării de cercetare prezintă rezultatul subiectelor studiate pe parcursul masterului de proiectare urbană. De la alegerea studiilor de caz și până la conturarea conceptului, lucrarea urmărește un fir logic, având caracter analitic și descriptiv. Mai mult, fiecare capitol prezintă o viziune critică personală.

ABSTRACT

The research work focuses on the study of commercial areas, commercial streets and how they work and integrate into cities. We start this study from the general issue of public space, human interaction and we reach the particular cases of integration of some shopping streets in different contexts.

Shopping streets play an important role in cities. They are a means of access to urban life, are platforms for intrapersonal communication and areas of economic and social expression. They create economic exchanges and at the same time generate flows of pedestrians and vehicles.

This research explores the principles that define urban public space and contributes to its rediscovery through street vibration. Thus, the research paper is structured in four parts, starting with the substantiation of the research topic, the analysis of the existing situation, the presentation of the concept and finally the description of the proposal.

The main objectives of the paper are to understand the urban public space and its dynamics in relation to the area and city in which they are integrated, defining principles, typologies based on case studies and finally implementing the concept of commercial street in different contexts in the city. In order to achieve the objectives, in the subchapter of methodology we have detailed the steps taken to formulate this paper.

This project is a variant of introducing the concept of commercial street in the urban fabric, which can be replicated in other areas of Doha. Based on predefined elements and urban modules, the proposal is a staging that integrates all the elements participating in urban life, namely, people, activities, street plot and built fund.

The shopping streets contribute to the public domain and are places with intense daytime activity and at the same time present a series of safety, organization and relationship with the environment.

The proposal presented in the last part of this paper focuses on the issue of Doha, being one of the main developing cities in the Middle East. With rapid economic development and urban expansion over the last ten to fifteen years,

Doha is developing a sustainable environment internationally, taking into account local culture and customs.

Urban shopping streets are an important element in Doha and are affected by the country's rapid growth and rapid urban development. In the last ten years, the peripheral area has developed significantly with the tendency to lose its local character. New residential neighborhoods have developed around the main traffic rings, with a designed urban development, based on pre-established functional principles.

The neighborhoods are designed taking into account a hierarchy of the street plot and having mixed nuclei that comprise a small and large commercial area. What is missing in these new neighborhoods is the identity of the place, the establishment of interpersonal relationships and the connection with the urban fabric. Therefore, the project aims to create a local identity, starting from the design of the fund built according to certain principles and to the definition of the individual character of the respective street.

The introduction in the urban fabric in the process of establishing some commercial streets aims at the interhuman connection, the creation of a favorable economic framework and of some micro-nuclei in each neighborhood from the peripheral area. Consequently, a detailed research of the concept of trade street is needed both in Doha and in the world.

Each chapter of the research paper presents the result of the subjects studied during the master of urban design. From the choice of case studies to the shaping of the concept, the paper follows a logical thread, having an analytical and descriptive character. Moreover, each chapter presents a personal critical vision.

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

PARTEA 1. FUNDAMENTAREA LUCRĂRII DE CERCETARE

Introducere

Prezenta lucrare își propune să investigheze, să cerceteze, să aplice, dar mai ales sa implementeze un sistem spațial complex care să se impună atât ca funcțiune cât și ca model morfologic atât la nivel de cartier cât și la nivel de oraș. Acest sistem spațial complex se va concretiza morfologic prin noi forme de tip comercial.

Noul model spațial va deveni un centru cosmopolit, atractiv atât din punct de vedere vizual, arhitectural, funcțional și va fi pregătit să se adapteze nevoilor și cerințelor actuale. Acest sistem spațial complex va acorda o atenție sporită funcțiunii comerciale, funcțiune care “fluctuează” din punct de vedere al distribuției spațiale la nivelul țesutului orașului Doha.

Ca urmare a analizelor amănunțite, a cercetării, a studiilor de caz și a extragerii unor principii de proiectare asemănătoare cu situația comercială a orașului Doha și pe baza concluzionării și a aplicării acestora, putem vorbi de un nou sistem spațial complex ce generează noi forme comerciale.

Scopul și contextul realizării proiectului

Orașul ales pentru implementarea și realizarea proiectului este Doha. ”Orașul Doha este capitala Qatarului și este localizată în municipiul Ad Dawdah, pe coasta golfului Persic.

Orașul are o populație de 998,651 locuitori la nivelul anului 2008, majoritatea fiind formată din expatriați, în principal din India și Filipine” ( Qatar Statistics Authority-6 iulie 2013). Structura etnică este structurată astfel: 40% arabi, 18% indieni, 18% pakistanezi, 10% iranieni, 14% alte naționalități.

De-a lungul timpului Qatarul s-a transformat dintr-o colonie britanică recunoscută pentru vânzarea de perle, într-un stat independent cu resurse naturale bogate și însemnate ce constau în petrol și gaze naturale. Bazându-se

pe aceste resurse naturale însemnate și pe exportul masiv dintre anii 1980-1990, profiturile cresc într-un mod semnificativ ajungându-se la un “boom” economic. Procesul de planificare și etapele acestuia sunt strict legate de etapele economice pe care orașul le-a parcurs.

Dezvoltarea urbană și procesul de planificare poate fi încadrat în trei mari etape:

Decăderea industriei perlelor în anul 1930 și impactul ulterior pe care îl are acest proces asupra planificării urbane și dezvoltării

Descoperirea rezervelor de petrol între anii 1950-1980

Creșterea economică din anul 1990, care deschide orizontul construirii de noi ansambluri rezidențiale de mai mari dimensiuni.

Orașul Doha este împărțit în trei mari zone delimitate de trama rutieră de tip inelar: centru, zona centrală, zona periferică.

Centru

Și în trecut dar și prezent cea mai efervescenta zonă a orașului este reprezentată de zona portuară. În trecut funcțiunea principală a zonei portuare era cea comercială, în care se practica comerțul tradițional conturându-se un hub comercial de importanța zonală și regională.

Comerțul tradițional se caracteriză prin piețe deschise la nivel pietonal, diferite tipuri de magazine distribuite de-a lungul unui traseu pietonal bine definit. In Doha, la nivel morfologic zona portuară este asimilată ca și centru, acest lucru fiind valabil atât în trecut cât și în prezent. Dacă în trecut centrul era ocupat aproape în proporție de 100% de funcțiunea comercială, în momentul de față funcțiunea comercială ocupa un procent de aproximativ 95%, comerțul în sine la nivel procentual având o scădere de aproximativ 5% într-un secol de existență în centrul Dohăi.

În prezent în centrul orașului Doha s-au dezvoltat o serie de noi clădiri de birouri și centre comerciale de tip incinta “malluri”, acest fapt aducând cu sine dispariția comerțului tradițional reprezentat de piețe deschise și magazine la nivel pietonal. După anii 90’ centrul a intrat într-un proces puternic de urbanizare și reconfigurare, vechiul țesut dispărând aproape complet.

În acest context vechile funcțiuni rămân, spre exemplu cea comercială care este cea mai prezentă. Vechile funcțiuni sunt reconfigurate atât arhitectural cât și

urbanisctic, dispar construcțiile vernaculare și sunt înlocuite de construcții cu un gabarit mult mai mare, regimul de înălțime crește semnificativ de la construcțiile vernaculare cu regim de înălțime de maxim parter și două etaje până la turnuri de birouri care ajung la înalțimea de 300 de metri (Aspire Tower). Piețele publice de tip deschis sunt mutate în construcții de tip incintă desfășurate pe mai multe etaje.

Trama stradală suferă modificări majore prin construcția de autostrăzi care ajung în centru și care se suprapun pe limita acestuia. În trecut trama stradală din centru era reprezentată prin străzi de maxim categoria a III a (o bandă pe sens) în momentul de față ajungându-se la un prospect de categoria întâi (două – trei benzi pe sens).

În ceea ce privește funcțiunea de locuire acesta este inexistentă în centru, procesul de urbanizare și reconfigurare a zonei concentrându-se exclusiv pe comerț și clădiri de birouri.

Zona centrală

Zona centrala se situează în prelungirea centrului către partea de periferie. Din punct de vedere morfologic la fel ca și centrul, aceasta a suferit modificări și reconfigurări. In această zonă s-a intervenit după anii 2000 în contextul expansiunii centrului.

Din punct de vedere urbanistic este o zonă problematică deoarece noile intervenții nu au ținut cont de partea tradițională și nu au încercat în nici un fel să o integreze. Dacă în centru procentul funcțiunii comerciale reprezintă aproximativ 95%, în zona centrală comerțul reprezintă doar 10% din totalul de funcțiuni. Acest lucru se datorează expansiunii agresive care a dus la dispariția comerțului.

Dacă în centru palierul comercial a fost reconfigurat și readaptat procentul păstrându-se, în zona centrală comerțul tradițional a fost distrus și nu a fost înlocuit sau reconfigurat așa cum se întamplă în centru. Acest lucru este foarte grav în contextul în care zona centrală este de trei ori mai mare decât centrul și conține și funcțiunea de locuire, funcțiune inexistentă în centru.

Acest procent de 10% este reprezentat de comerțul stradal apărut în mod spontan și neavând o distribuție planificată astfel încât să deservească în mod optim funcțiunea de locuire. Locuitorii din zona centrală preferă să își facă cumpărăturile în centru în zona de malluri care cuprind și zone alimentare, acest

lucru făcându-i dependenți de mașina și aglomerând centrul.

Procesul de expansiune al centrului a lăsat o imagine dezolantă în zona centrală, multe proiecte nefiind realizate astfel ca multe parcele au rămas goale în urma demolării țesutului tradițional. Treptat zonele de locuire tradiționale din zona centrală o să dispară, tendința fiind reprezentată de construirea unor zone de depozitare și clădiri de birouri.

Zona periferică

Din punct de vedere comercial zona periferică este cea mai problematică zona a orașului Doha. Acest fapt este argumentat și susținut atât de procentul comerțului prezent în zona de doar 3% raportat la un procent al locuirii de 97%. Practic comerțul în zona periferică este aproape inexistent.

Procentul de 3% este reprezentat de niște magazine de tip butic prezente la parterul unor locuințe individuale. Locuitorii din zona periferică sunt strict dependenți de alimentele primare și cele de trebuință din centru. Acest lucru îi determină să fie dependenți de mașina personală, transportul public nefiind perfomant și neacoperind foarte multe zone de la periferie. Distanta pe care trebuie să o parcurgă până în centru poate ajunge și până la 8-9 km.

În zona periferică din partea de nord palierul comericial dă semne de dezvoltare o dată cu expansiunea generată de centru prin zona centrală care în cele din urma pare să ajungă și în zona periferică din partea de nord. La nivelul anului 2020 acest lucru poate fi observant strict ca o tendință momentan nematerializată.

În zona periferică din partea de sud această tendință este trece aproape neobservată, zona periferică sudică fiind cea mai problematică din punct de vedere al funcțiunilor, exceptând-o pe cea de locuire. Acest fapt este într-o mare măsură paradoxal deoarece zona periferică sudică dupa anii 90’ a facut obiectul mai multor proiecte rezidențiale de lux și care au deservit și deservesc mare parte din misiunile diplomatice aflate în exercițiu pe teritoriul Dohăi.

Dacă în zona de nord, de est și de vest a periferiei locuirea tradițională ocupă un procent de peste 50%, în zona periferică sudică locuirea tradițională ocupă un procent sub 40%, restul fiind ocupat de locuințe relativ noi cărora le

lipsește aproape complet funcțiunea comercială, aceasta fiind omisă din planurile de parcelare și reconfigurare.

În contextul actual al palierului comercial din zona sudică și în urma analizelor amamanunțite legate de populația din zonă, fondul construit, trama stradală, accesibiltate la nivel de oraș, am concluzionat că această zonă este cea mai problematică și necesită un concept detaliat și eficient care va cuprinde o serie de intervenții care se vor materializa printr-o structura spațială complexă ce va cuprinde o serie de funcțiuni diverse ce își propun să rezolve problemele enumerate anterior, atât la nivel de cartier cât și la nivel de zonă, sudică, nordică, estică, prin replicarea structurii spațiale în fiecare cartier.

Cartierul ales pentru implementarea proiectului se numește Al Thumama și se află în zona periferică sudica a orașului. Acesta se situează în proximitatea aeroportului național din Qatar și a facut obiectul unui proces de planificare și proiectare între anii 1990-2000. Situl se află în interiorul acestui cartier, având o suprafață de aproximativ 9 ha. În interiorul sitului se află locuințe individuale cu regim de înălțime de maxim parter și două etaje și o gradiniță.

Situl este mărginit de circulații rutiere la N,S,E,V, trama pietonală fiind inexistentă. Justificarea alegerii sitului se referă în primul la situarea la periferia orașului în care palierul comercial nu reprezintă doar 3% din funcțiuni, în al doilea rând se referă la periferia sudică care în ultimele trei decenii a făcut obiectul mai multor intervenții urbanistice care din păcate au omis palierul comercial, în al treilea rând se referă la necesitatea diversificării funcțiunilor în contextul în care în interiorul sitului întâlnim numai funcțiunile de locuire și învățământ și nu îl ultimul rând datorită conformației parcelelor și al construcțiilor izolate de pe acestea care permit un mod de intervenție unitar.

Conceptul proiectului se bazează pe crearea de noi forme comerciale care se vor materializa sub forma unor tipologii de blocuri urbane cu diferite caracteristici și sub forma unor noi spații publice. Conceptul urmează a fi detaliat și explicat în partea a III a lucrării de cercetare.

Metodologia cercetării

Metodologia cercetării se bazaează pe o serie de faze definitorii după cum urmează:

Căutarea de informație

Căutarea de informație specifică palierului ales, în cazul acesta palierul comercial

Selectarea informației necesare în funcție de : localizare, tipologie, dimensiune, zonă.

Trierea informației în funcție de necesitatea argumentării și justificării palierului ales

Distribuirea informației în funcție de tipurile de analiză

Susținerea informației prin diagrame, parte scrisă, parte desenată și material fotografic

Concluzionarea informației

Căutarea unor studii de caz asemănătoare cu soluția pe care intenționez să o propune

Analizarea studiilor de caz

Compararea studiilor de caz

Extragerea unor principii de proiectare pe care le voi aplica ulterior în propunere

Pe baza tuturor celor enumerate anterior se va baza realizarea propunerii, propunerea fiind alcătuită dintr-o serie de elemente spațiale și volumetrice adaptate și potrivite atât contextului urban cât și locuitorilor și a celor care tranzitează zonă.

Întrebări de cercetare

Pentru eficientizarea procesului de cercetare și pentru găsirea informațiilor potrivite care vor susține procesul de analizare-sintetizare-concluzionare- propunere am formulat o întrebare de cercetare principală care are la rândul său o serie de întrebări de cercetare secundare menite să fixeze cât mai bine procesul de selecție.

Întrebare principală de cercetare:

Care sunt problemele actuale specifice la nivel de oraș din punct de vedere al comerțului?

Întrebări secundare de cercetare:

Care sunt problemele actuale specifice zonei studiate din punct de vedere al comerțului?

Care sunt tendințele de dezvoltare a comerțului la nivel de oraș/zonă? Care sunt tipologiile de comerț prezente în zonă și sub ce formă sunt?

Care sunt metodele de intervenție asupra spațiilor comerciale încât acestea să poată satisface nevoile actuale ale locuitorilor, dar și ale utilizatorilor și a celor care tranzitează zona?

Definirea temei de cercetare : zone comerciale, străzi comerciale

O zonă comercială sau o stradă comercială reprezintă un teșut urban în care utilizarea terenului presupune predominant activități comerciale de tipul: magazine, birouri, teatre, restaurante și așa mai departe. Totodată, zonele comerciale se diferențiază semnificativ de restul orașului prin caracteristicile morfologice, spațiale și modul de utilizare. Mai mult, la nivel urban prin planificarea și proiectarea urbană a unui oraș se impun norme clare de configurare a spațiului și de zonare pentru a defini caracterul acestor zone.

Conform dicționarului Law Insider1, zona comercială înseamnă o zonă desemnată pentru afișarea și vânzarea de mărfuri, cum ar fi magazine, piețe, fie cu ridicata sau cu amănuntul, instituții bancare și financiare, case de afaceri private și unități profesionale de medici, stomatologi, croitori, salon de înfrumusețare, frizerii , standuri de știri, cabine de lapte, ghișee și restaurante.

Un concept întâlnit încă de la începutul dezvoltării așezărilor umane, este strada comercială. De exempu, în Regatul Unit, zonele comerciale destinate în special cumpărăturilor sunt numite străzi comerciale. În America de Nord, în orașele mici există adesea un singur district comercial principal, care se află de-a lungul unei străzi principale. În orașele mai mari pot exista mai multe districte comerciale cu specific. Un oraș care are o mare zonă centrală de birouri și clădiri profesionale, aceasta se numește District Business Central sau CBD. Acest

„CBD” și „centrul orașului” se referă la zona centrală a unui oraș și au o importanță predominantă, ceea ce le diferențiază de alte districte comerciale. Astfel, districtul financiar este zona specifică unui CBD mai mare sau a zonei centrale și cuprinde bursa și sedii bancare. Pe lângă aceste zone, în configurația morfologică a orașului se găsesc zone istorice, instituționale sau culturale, care pot fi adiacente CBD-urilor.

Problematica străzilor comerciale în Orientul Mijlociu

După cum am precizat și în rezumatul lucrării de față, schimbările socio- economice care au loc în Orientul Mijlociu cu referire la expansiunea și densificarea urbană rezultate, au adus probleme privind „străzile comerciale urbane” și impactul acestora asupra adiacente.

Principala problemă este creșterea congestiei de trafic, lipsa infrastructurii de transport public, care au dus la o dependență ridicată de vehicule private. Viteza cu care orașele s-au dezvoltat a creat un dezechilibru în dezvoltarea urbană, motiv pentru care inadaptarea transportului în comun duce la distanțe mari de parcurs, ineficiență și costuri crescute.

Politicile de ocupare a spațiului din orașele arabe trebuie corelate cu evoluția acestora. Mai mult, o altă problemă care afectează morfologia urbană este lipsa spațiilor verzi și a zonelor umbrite. Având în vedere clima din Orientul Mijlociu și temperaturile ridicate împreună cu lipsa spațiilor verzi, afectează negativ desfășurarea activităților diurne.

Conform celor spuse de Jaber2, încă de la apariția vehiculului ca mijloc de transport civil, străzile nu mai sunt considerate locuri pentru oameni. Forma urbană tradițională din zonele vechi ale orașelor arabe a suferit o transformare fundamentală în care o mare parte a țesutului tradițional și relativ omogen a fost fragmentat și remodelat sau distrus și înocuit. Pe de altă parte, așa cum am menționat anterior, cartiere nou proiectate au apărut în zonele periferice. Prin urmare, schimbările cu care se confruntă structura urbană a orașelor din țările arabe, inclusiv segregarea socială, sustenabilitatea mediului și viabilitatea economică, ar trebui abordate integrat, fără a ignora istoria și identitatea orașului.

Viziune asupra spațiului public și a dinamicii vieții urbane

Spatiul public este o componenta a intregului urban, constituind centrul in jurul caruia graviteaza componenta privata a orasului.

Fiind un subiect de interes pentru crearea unei imagini urbane si nu numai, spatiul public urban are un puternic caracter interdisciplinar si este interpretat si analizat in diverse moduri de filosofi si teoreticieni, avand ca scop constientizarea importantei acestuia in contextul uman actual.

Astfel, spatiul public si felul in care este organizat constituie elementul primordial in formarea unei imagini si a unui peisaj urban, stabilind identitatea locului si, totodata contribuie la calitatea vietii in oras.

In abordare subiectului « spatiu public » am selectat pasaje descriptive ale unor teoreticieni care prezinta modalitati de alcatuire a acestuia, moduri de proiectare si tipuri de orase. Desi au in comun tematica, si anume urbanul si asezarile umane, caracterizarile acestora privind spatiile urbane arata antitezele ce apar odata cu temporalitatea si perceptiile umane.

Omul se află intr-o comuniune cu mediul incă din cele mai vechi timpuri. Fiinta care da viata acestei lumi, omul este acela care a mers dincolo de limite reusind prin studiu si cunoastere sa transforme spatiul si l-a adaptat la nevoiele acestuia. De aceea, se spune că “ omul nu e centrul, ci in centrul lumii”.

Asezarile create de oameni incă din cele mai vechi timpuri prezintă caracteristici simple, spatiul fiind structurat pe zone de activitate, toate acestea dezvoltandu-se in apropierea unor surse de hrană, resurse naturale care prin exploatarea lor duc la expansiunea pe orizontală, ori asezarea speculează formele de relief si se crează astfel o legatură in mediul natural si cel construit. Peisajul este intr-o continuă transformare, iar omul se află intr-o continuă căutare de solutii si forme noi, pe care le poate adapta intr-un mediu adecvat.

Spatiul urban este dincolo de limitele teritoriale, un spatiu potrivit pentru oameni, locul in care acestia isi pot desfasura activitatile si care prin modul in care este proiectat ajunge să capete diverse semnificatii atat din punct de vedere istoric, social si cultural.

In studiul oraselor existente, de la aparitia primei asezari urbane si pană in prezent, teoreticienii, criticii si specialistii in domeniu, au diverse abordari ale

definirii asezarilor si spatiilor publice. Subiectivitatea, originalitatea fiecăruia, dar si creativitatea acestora demostrează astfel, cum au aparut stilurile atat in arhitectură, cat si in urbanism.

Din dorinta de cunoastere si găsire a unor răspunsuri in sensul proiectarilor urbane si spatiilor destinate omului, găsim diverse abordari ale orasului, toate căpătand sens prin motivul si ideea pe care urbanistul a dorit sa o pună in aplicare.

« Simetria este un invariant al clasicismului. Deci, asimetria este un invariat al limbajului modern. […] Simetria inseamna risipă economică si cinism intelectual. […] Simetria inseamnă nevoia spasmodică de securitate, frică de suplete, de indeterminare, de relativitate, de maturitate, intr-un cuvant, spaimă de timpul trecut. […] Edificiile ce caracterizează fascismul, nazismul si Rusia stalinistă sunt toate simetrice ; cele reprezentand institutiile teocratice sunt, de asemenea, adesea chiar de două ori mai mult. »3

Avand in vedere reguli de compozitie care se aplica la orice lucru, obiect proiectat, in acceptiunea arhitectului Bruno Zevi, o compozitie urbană simetrică nu reprezintă o atractie pentru oameni si nici nu aduce un plus unei situatii dintr-un tesut urban. Astfel, acesta critică initiativa artistilor de a crea compozitii simetrice si contestă functionalitatea lor in mediul urban.

Spre deosebire de acesta, analizand din punct de vedere istoric si cultural, in perioada Renasterii, in Italia secolului al XVII-lea, apare Filippo Brunelleschi, Michelangelo Buonarroti, care prin proiectarea piatelor la Florenta si Roma contestă ideile enuntate de arhitectul Zevi. (Brunelleschi – Piazza Santissima Annunziata, Florenta ; Michelangelo – Campidoglio, Roma)

Criteriul temporalitate este acela care realizeaza o barieră intre stilurile urbane, dar si intre ideile implementate prin diverse reguli de compozitie la nivel spatial. Astfel, orasele devin « victime » ale transformărilor geometrice, peisajul urban fiind caracterizat de existenta unor axe, paralele si centre de interes.

« Ca urmare a dorintei de ordine si a importantei jucate de perspectivă in planificarea oraselor au fost create noi spatii publice bazate pe simetrie si

3 Zevi, Bruno, 2000 (Codul anticlasic – limbajul modern al arhitecturii, Colectia „Spatii imaginate“, Editura Paideia, Bucuresti)

geometrie. Acestea dau o nouă imagine oraselor si reprezintă pană astăzi exemple de referintă pentru calitatea spatiilor publice. »4

Forma urbană atat la nivel bidimensional cat si tridimensional va deveni spatiul in care oamenii isi desfasoară activitătile si populează zona. De aceea, toate aceste modele de reprezentare a orasului vor fi raportate la scara umana si dimensiunile de care omul are nevoie. In proiectarea urbei, distantele, ariile si locurile care se vor genera depind de modul in care omul va utiliza si va pune in valoare orasul respectiv.

Pentru a percepe o piață sau un scuar este nevoie de capacitatea vizuală a omului și această înțelegere depinde de modul în care omul asimilează spațiu. Străzile transmit ideea de mișcare, ceea ce face omul să circule,în schimb piața este un spațiu care atrage prin formă și provoacă curiozitatea omului.

Regulile de compozitie ajuta la directionarea, orientarea in teritoriu si lectura sensibila a urbanului. De aceea, necesitatea unei ordini si a unor spatii publice destinate oamenilor vor crea nuclee sau centre de interes in care se pot petrece o serie de evenimente necesare intr-un oras.

Omul privește cu ușurință ceea ce se află de jur împrejurul său, reușind astfel să se orienteze ușor și să evalueze traseul parcurs. Ansamblul acestor trăsături care definesc aparatul senzorial orizontal este elementul de bază în realizarea percepției. Oamenii percep fără dificultate o clădire joasă spre deosebire de cele înalte, care necesită un alt nivel de analiză.

Omul este nucleul lumii, cel care a proiectat și adaptat toate obiectele și lucrurile cu care intră în contact astfel încât să își creeze un mediu în care să trăiască liniștit. Dezvoltarea simțurilor are legatură cu evoluția de-a lungul anilor a omenirii. Cu cât distanța de la care observăm obiectul este mai mare, cu atât elementele pe care le distingem sunt mai puține. Relația între simțuri, dimensiuni și comunicare este importanta în crearea unei impresii despre un eveniment sau un obiect necunoscut.

Totodată, ne adaptăm la un stil de comunicare prin mișcări, distanțe și anumite norme comune. Pentru a intra în contact cu cei din jur și a iniția relații

4 Ghyka,Celia,2011(Ghid de educatie urbana, Editori: Daniela Calciu, Celia Ghyka, Bucuresti)

este necesar un spațiu propriu în care ne simțim in siguranță. Dezvoltarea orașelor tradiționale și planificarea urbană cuprind o serie de decizii ce influențeaza major viața unui oraș. Treptat ideile tradiționale au dispărut și a rezultat un oraș cu proporții și zone urbane diferite de cele din trecut. Creșterea numărului de automobile care ocupă foarte mult spațiu, atât în mișcare cât și în repaus,influențează negativ dezvoltarea la scară umană.

« Nu contează cât de mult efort se depune pentru adecvarea la climă, pentru iluminat, mobilier și ceilalți factori importanți pentru calitatea orașului la nivelul ochiului : totul este aproape în zadar dacă nu există și un control atent al calității spațiale, al proporțiilor și dimensiunilor. Experiența confortului și a bunăstării în orașe este strâns legată de modul în care structura și spațiul urban sunt în armonie cu corpul, cu simțurile umane, la dimensiunile corespunzătoare. Dacă nu se acordă atenție scării umane, orașului îi vor lipsi calitățile esențiale. »5

Studiat în profunzime, Jan Gehl, expune o nouă viziune a vieții în oraș, spre deosebire de Bruno Zevi sau Celia Ghyka, aceia care privesc urbanul din punct de vedere al morfologiei sale și prezintă criterii de alcătuire ale acestuia prin intermediul unor compoziții.

Într-adevar, simpla analiză a morfologiei urbane sau studiul siluetei sale nu sunt suficiente pentru obținerea unui oraș de lungă durată. Prezența și implicarea actorilor urbani în acest context transformă simpla proiectare într-o adevarată capodoperă.

În continuare, în subcapitolul următor detaliem studiile de caz alese și prin comparație între ele și cu situl studiat, extragem principalele elemente care stau la baza propunerii.

5 Gehl, Jan, 2012 (Orase pentru oameni, Editura igloomedia , Bucuresti)

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

1

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

STUDII DE CAZ

INTERPRETAREA PRINCIPIILOR STUDIILOR DE CAZ ȘI CORELAREA CU LUCRAREA DE CERCETARE

2

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

3

CENTRUL BARBICAN, LONDRA

Studiul de caz ales, este reprezentat de ansamblul londonez Barbican Center. Ca și în cazul orașului Doha, în interiorul centrului Barbican palierul comercial este deficitar și aproape inexistent (7%). În cazul Barbican, comerțul tradițional din zonă imediat învecinată se bucură de mare succes, spațiile comerciale din interiorul centrului fiind falimentare. În cazul orașului Doha și al cartierului Al Thumama, comerțul tradițional a dispărut complet nefiind înlocuit de nici o noua formă comercială (3%). În ambele cazuri comerțul tradițional este o unitate comună de aceea șablonul de analiză atât pentru Centrul Barbican cât și pentru Orașul Doha și zonă Al Thumama este aproape identic, deși la o scara diferită principiile de proiectare sunt asemanătoare orientându-se spre o soluție efiecintă care în defintiv să genereze o serie de spații atractive orientate nevoilor locuitorilor, celor care tranzitează zonă și turiștilor.

DESCRIERE, DETALIERE ȘI EXTRAGERE PRINCIPII CENTRUL BARBICAN:

Scopul si contextul reălizarii cercetării

Scopul reălizarii cercetării este reprezentat de nevoia găsirii unor noi soluții de reamenajare și reconfigurare a unor zone/construcții din centrul Barbican situat în Londra, Marea Britanie, datorită faptului că la momentul actual, centrul reprezintă o zonă neatractrivă, în ciuda amplsării sale și potentialului architectural urbanistic pe care îl posedă, palierul comercial lipsindu-i cu desăvârșire.

Contextul cercetării este reprezentat de prezența, utilizarea și funcționarea palierului comercial atât în zonă Cripplegate(zonă din jurul centrului Barbican) cât și în interiorul centrului Barbican și găsirea neconcordanțelor, disfuncționalităților și a mijloacelor care împiedică buna funcționare a palierului comercial în relație cu celelalte funcțiuni dominante prezente în centru cum ar fi: locuiurea, activitățile culturale, etc.

Problematica palierului comercial din punct de vedere al tipologiei și mixității

Situația de dinaintea proiectării Centrului Barbican

Contextul “prielnic” dezvoltării centrului Barbican au fost distrugerile provocate în cel de-al Doilea Război Mondial.Pe teritoriul întregii Marii Britanii au fost distruse peste

230.000 de locuințe dintre care aproximativ 110.000 de locuințe au fost distruse numai în Londra. Zona Cripplegate unde se află acum centrul Barbican a fost distrusă în proporție de de 90 % de bombardamente, numai 20% din fondul construit rămânînd în picioare. Timp de câtiva ani dupa Război în zonă se găseau numai buruieni și ruine ca urmare a bombardamentelor puternice la care zonă a fost supusă.

Zonă Cripplegate era recunoscută ca o puternică zonă comercială în care se aflau numeroase depozite de mărfuri și unde comerțul stradal era în plină ascensiune. Până în anul 1945 zonă devenise un hub comercial în mare parte deținută de companiile feroviare Midland și Metropolitan Railway company care au dezvoltat în proximtatea depozitelor, locuințe, magazine, baruri și cafenele.

Primele inițiative ale reconstruirii zonei Cripplegate în anul 1947 nu luau în calcul

idea construirii unei noi zone rezidențiale.Această propunere a fost susținută de consultanții în planificare Holden și Howden care au venit cu un plan care nu includea funcțiunea rezidențială, în ideea reconstituirii vechiului țesut comercial din zona Cripplegate. Această propunere a fost analizată de către specialiștii în planificare de la Primaria Londrei, care au ajuns într-un final la concluzia că asceastă propunere nu este cea mai potrivită și în consecință nu s-a materializat niciodată.

Din 1947 până în 1954 lucrurile au stagnat zonă rămânînd în contiunare în paragină și degradându-se din ce în ce mai rău fapt demonstrat de numărul extrem de mic de locuitori, doar 48 de locuitori în anul 1950. Ca urmare a acestei situații în anul 1954 Primaria Londrei ia decizia reamenajării zonei Cripplegate. În contextul suburbanizării de la acea vreme și contextul conceptului avangardist ce avea sa stea la baza proiectului se ia decizia construirii unui “oras interior” cu caracter rezidențial. În primavara anului 1954 Primaria Londrei îi contractează pentru proiectarea ansamblului pe arhitecții englezi Chamberlin, Powell și Bonn. Acestia au fost puternic influențați de celebrul architect francez Le Corbusier care critica suburbanizarea densitatea mica a locuințelor care favoriza pierderea spiritului comunitar.

Între anii 1954 și 1957 s-au realizat mai multe rapoarte care să susțină necesitatea unei zone rezidențiale. În anul 1957 Consiul Superior al Londrei a fost de acord cu construirea unei ansamblu rezidențial. Ca urmare, în anul 1958 s-a demarat activitatea de proiectare. Procesul de proiectare a fost extrem de laborios și longeviv, construcția fiind demarata abia în anul 1969.

Figura 4. Centrul Barbican a fost finalizat și inaugurat de Regina Elisabeta a 2 a A Marii Britanii în anul 1982.

Situația în momentul proiectării/inaugurării, 1950-1970

Centrul Barbican reprezintă un program complex de arhitectură ce cuprinde următoarele funcțiuni:

-locuire, funcțiunea principală

-funcțiunea culturalî, funcțiune secundară

-comerțul, funcțiune secundară

La momentul inaugurării intervenția urbană Barbican Center avea să fie cea mai amplă și cea mai scumpă intervenție la nivelul întregii Londre. Ca și program architectural Barbican Center dispune de circa 2000 de apartamente, 2 școli, o stație de metrou subterană, un centru de artă,etc.

În anul 1971 au fost inaugurate o serie de funcțiuni culturale după cum urmează: o sala de concerte cu 2000 de locuri, un teatru cu 1300 de locuri, o galerie de arta, o librărie, scoala Guildhall de muzică și dramă, cinematografe și un Foodhall, parcări supraetajate.

La momentul inaugurării turnurile de locuințe erau cele mai înalte din Europa, echipa de proiectare fiind familializată cu astfel de construcții. Barbican Center este dețiunut, administrat și finanțat de către City of London Corporation a treia cea mai mare fundație artistică de pe teritoriul întregii Marii Britanii.

Barbican Center este recunoscut ca fiind un cadou al orasului pentru poporul englez, costul final al construcției ridicându-se la 161 de milioane de lire sterline în anul 1982 echivalentul în anul 2014 a aproximativ 480 de milioane de lire sterline.

Din punct de vedere arhitectural Barbican este recunoscut pentru arhitectura sa brutalista ce promoveaza betonul aparent. Din punct de vedere comercial, încă din anul inaugurării 1982 exista 3 restaurante si câteva amenajări de tip pop-up în principalele foayere, acestea reprezentând singurele funcțiuni comerciale la acea vreme.

Modificări și intervenții până în prezent

Din anul 1982 până în anul 2019 urmează:

-intervenție la nivelul centrului Barbican au existat câteva intervenții de tip soft după cum de eficientizare energetică în anul 2010, după demersurile făcute de

Asociația Locuitorilor din Barbican Center, demersuri începute o dată cu anul 2002 când deja se punea problema schimbărilor climatice și a modului prin care energia poate fi salvată.

-în ceea ce privește palierul comercial, în anul 2004 toată partea comercială a intrat într-un process de renovare ce a inclus: reamanajarea foayerului, reamenajarea The Balcony Bistro, reamanajarea celor 2 cafenele: Waterside Café și Café Concerto. Tot acest process durează 2-3 ani reamanajările fiind exclusiv interioare și la nivel de finisaje și mobilare fără intervenții arhitecturale sau structurale.

Initial, la momentul proiectării, planurile în ceea ce privește palierul comercial erau ambițioase și trebuiau să cuprindă peste 60 de magazine și minim 5 restaurante. La faza de execuție aceastî ambiție nu s-a mai materializat, din partea de comerț ramânînd doar 16 magazine și numărul de restaurante reducându-se la 3.

Figura 5. Centru Barbican – spațiu public amenajat

Sursă imagine; https://eat-drink-sleep.com/2020/01/09/barbican-achieves-aim-gold-for-third-time/

După terminarea tuturor intervențiilor din anul 2004, în anul 2019 s-a ajuns la concluzia ca zonă de Foodhall cât și comerțul sunt neatractive fapt care a dus la falimentarea mai multor magazine acest lucru ducând la apariția așa numitelor zone “fantomă”. La începutul anului 2019 structura Administrativă din cadrul Primariei Londrei a ajuns la concluzia că spațiile comerciale nu sunt profitabile fapt sustinut de rata falimentui care este de circa 80% la nivelul centrului Barbican.

În faza de proiectare partiul architectural al centrului Barbican includea propiul centru comercial cu magazine de-a lungul unei pasarele subterane. Această pasarelă subterană trebuia să facă parte din întregul sistem de circulații pietonale supra-etajate și subterane care reprezintă sistemul de circulații pietonale la nivelul întregului centru, celebrele “Highwalks”. Acestă idee de dispunere a spațiilor comerciale de-al lungul tramei pietonale în aer liber în final s-a dovedit total neatractivă fapt care a culminat cu falimentul majorității spațiilor comerciale.

În momentul de față administrația a decis să reutilizeze aceste spații pentru propiul uz acestea devenind birouri. Amplasarea spațiilor comerciale de-a lungul unui / unei pasarele în subteran, accesibilitatea greoaie și alți factori precum tipuri de comert inadevat pentru funcțiunea de locuire, distanța mare față de funcțiunea de locuire, etc au dus la esecul total al spațiilor comerciale în centrul Barbican. La momentul actual singura tipologe comercială care funcționează la nivel foarte redus 20% este cea legată de restaurantele și cafenelele care sunt în strictă legatură cu sălile de spectacol și care sunt în mare parte dedicate publicului vizitator sau publicului care tranzitează centrul.

În centrul Barbican comerțul este pe o treaptă descent comerțul reprezentând doar 7% la nivelul întregului sit, în zonă istorică care inconjoară centrul Barbican zonă numita Cripplegate comerțul este în continuă crestere 35% la nivelul anului 2019. Acest lucru poate părea paradoxal în condițiile în care în zonă Cripplegate locuirea se situează sub procentul de 10% iar în Barbican procentul de locuire este de aprox…… În zonă istorica Cripplegate nivelurile superioare ale cladirilor maxim P+3 care înainte erau ocupate de locuire sunt acum ocupate de funcțiunea comercială.

Figura 6 .Exemplu de spatii de tip “fantoma” de-a lungul highwalks:

Sursa imagine: https://divisare.com/projects/416176-chamberlin-powell-and-bon-lorenzo-zandri- the-barbican-estate

Tendințe de dezvoltare

În ceea ce privește tendințele de dezvoltare, acestea se pot observa în proximitatea centrului Barbican adică în zonă istorică Cripplegate. Aici zonele comerciale sunt prospere și regasesc atât la parterul construcțiilor cu un regim de înălțime de maxim P+3 cât și la nivelurile superioare. La momentul actual singura tendință de dezvoltare și îmbunătățire a comerțului în centrul Barbican a fost reprezentată de procesul de renovare a restaurantelor și cafenelelor din anul 2004. De la momentul procesului de renovare și până în anul 2019 în centrul Barbican se poate observa o tendință de subdezvoltare susținută de faliment, neatractivitate, accesibilitate precara, etc.

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

11

CONCLUZII

PROBLEMATICA PALIERULUI COMERCIAL DIN PUNCT DE VEDERE AL TIPOLOGIEI ȘI MIXITĂȚII:

la nivelul anului 1900 zonă istorica Cripplegate era cea prospera zonă comercială la nivelul întregii Londre, Cripplegate Street devine un reper comercial.

la nivelul anului 1940 zonă istorică Cripplegate este bombardată acesta fiind puternic afectată, doar 20% din fondul construit rămânînd în picioare

datorită situației precare a fondului construit puternic afectat, până în anul 1950în zonă Cripplegate se mai regasesc doar 48 de locuitori.

în anul 1957 se ia decizia construirii unui ansamblu rezidențial pe zona puternic afectată de bombardamente în anul 1945, lucrările de execuție încep abia în abul 1969.

ansamblul rezidențial este inugurat în anul 1982 de către Regina Elisabeta a II a Marii Britanii.

încă de la început comerțul în interiorul centrului Barbican este total neatractiv datorită unei serii de factori precum:

-comerțul este situat într-o singura zonă a centrului fiind greu accesibil atât din interior cât și din exterior

-ruptura identitară față de zonă Cripplegate cu un puternic caracter comercial

-comert dependent de activitățile culturale prezente în interiorul centrului precum: teatru, săli de spectacole, cinematografe, etc.

în anul 2004 se desfășoară un proces de renovare a cafenelelor, restaurantelor și spațiilor comerciale care sunt în strictă legatură cu activitățile culturale, acest proces de renovare propunandu-și să aducă spațiile la un nivel de atractivitate ridicat.

în final atât spațiile comerciale cât și restaurantele și cafenelele se dovedesc neatractive 80% dintre acestea fiind falimentare.

varietatea spațiilor comerciale și amplasarea acestora atât în beneficiul locuitorilor cât și in beneficiul vizitatorilor este deficitară acest lucru culminând cu falimentul.

acest tip de comert este orientat către vizitatori și nu și către locuitori.

PROBLEMATICA PALIERULUI COMERCIAL DIN PUNCT DE VEDERE AL FONDULUI CONSTRUIT

Situația de dinaintea proiectării Centrului Barbican

Tipologia fondului construit în zonă comercială Cripplegate, înainte de bombardamentele devastatoare din anul 1945 a fost una de tip comercial cu zone ample de depozitare și cu locuințe amplasate în jurul acestora. Cripplegate a reprezentat o poarta de acces în oraș parte din zidul Londrei de aici provenind și numele zonei istorice. Aici se regăseau străzi de categoria 3 pentru arterele principale care aveau funcțiunea de colector pentru strazile de categoria 4 care erau exclusiv pietonale.

-exemple de strazi categoria 3: Fore Street, Whitecross street.

-exemple de strazi categoria 4: Cripplegate Church street, Chapel Street.

În partea de nord a țesutului se regăseau depozitele iar în partea de sud se regăseau locuințele. Acesteau erau locuințe de tip semi colectiv cu un regim maxim de înălțime P+3 racordate direct la trama pietonală.

Fronturile stradale erau compuse din locuințe înșiruite cu parter exclusiv comercial pe cele mai importante artere: Fore Street, Cripplegate Street, Whitecross Sreet. În cazul Fore street prospectul stradal se “adaptează” funcțiunilor după cum urmează: în zona unde predomina locuirea prospectul stradal este categoria 3 (configurație mai mică), în zonă unde predomină comerțul prospectul stradal este de categoria 2 (configurație mai mare)

Elementul de centralitate al zonei era reprezentat de Catedrala St. Giles care se mai păstrează și azi fiind integrată în proiectul centrului Barbican.

Figura 8. Planul Cripplegate

Sursă imagine:

https://londonist.com/2015/01/mapped-barbican-before-the-blit

Planul de mai sus prezintă un fragment de țesut din vechea zonă istorică Cripplegate și deasupra este surapus planul actual al centrului Barbican.

Figura 9.Biserica St. Giles în trecut parte din vechea zonă istorică Cripplegate, în prezent parte integrantă din centrul Barbican.

Situația în momentul proiectării/inaugurării, 1950-1982

Centrul Barbican reprezintă un program complex de arhitectură ce cuprinde următoarele funcțiuni:

-locuire, funcțiunea principala

-funcțiunea cultural, funcțiune secundară

-comerțul, funcțiune secundară

La momentul inaugurării intervenția urbană Barbican Center avea să fie cea mai amplă și cea mai scumpă intervenție la nivelul întregii Londre. Ca și program architectural Barbican Center dispune de circa 2000 de apartamente, 2 scoli, o statie de metrou subterană, un centru de artă.

În anul 1971 au fost inaugurate o serie de funcțiuni culturale după cum urmează: o sală de concerte cu 2000 de locuri, un teatru cu 1300 de locuri, o galerie de artă, o librarie, scoala Guildhall de muzică și dramă, cinematografe și un Foodhall, parcări.

La momentul inaugurării turnurile de locuințe erau cele mai înalte din Europa, echipa de proiectare fiind familializată cu astefel de construcții înalte. Din punct de vedere architectural Barbican este recunoscut pentru arhitectura sa brutalistă ce promoveaza betonul apparent. Din punct de vedere comercial, încă din anul inaugurării 1982 există 3 restaurante și câteva amenajări de tip pop-up în principalele foayere, acestea reprezentând singurele funcțiuni comerciale la acea vreme.

Concluzie:

La momentul acela funcțiunii comerciale nu i s-a dat prea mare importanță fapt ce dovesdește încă o dată că niciun element de natură arhitecturală, urbanistică, funcțională și economică nu a fost preluat din vechiul țesut Cripplegate, acesta prin natura și conformația sa fiind unul de tip comercial.

Modificari și intervenții până în prezent

În prezent din vechea zonă istorică Cripplegate s-au mai pastrat câteva fragmente de țesut și biserica St. Giles. Aceste fragmente de țesut care se află în proximitatea centrului Barbican au cunoscut în ultimii ani o ascensiune extraordinară din punct de vedre comercial. În aceste zone încă se mai păstează atmosfera comercială din vechea zonă inexistenta acum. Toate construcțiile sunt ocupate în proporție de 80-90% cu funcțiuni comerciale la parter se regasesc pub- uri, restaurant, cafenele.

Whitecross street încă mai există și și-a pastrat funcțiunea de stradă comercială, unde acum de-a lungul acesteia exista un festival de street food cu caracter permanent. Deși sunt doar niște fragmente din vechiul țesut, zonă abundă de funcțiuni comerciale și este animată permanent fapt pe care nu îl întâlnim și în centrul Barbican.

În faza de proiectare partiul architectural al centrului Barbican includea propiul centru comercial cu magazine de-a lungul unei pasarele subterane. Aceastî pasarelă subterană trebuia să facă parte din intregul sistem de circulații pietonale și supra-etajate și subterane care reprezintă sistemul de circulații pietonale la nivelul intregului centru, celebrele “Highwalks”. Acesta idee de dispunere a spațiilor comerciale de-al lungul tramei pietonale în aer liber în final s- a dovedit total neatractivă fapt care a culminat cu falimentul majoritatii spațiilor

comerciale.

În momentul de față administrația a decis să reutilizeze aceste spații pentru propiul uz acestea devenind birouri. Amplasarea spațiilor comerciaciale de-a lungul unui pasarele în subteran, accesibilitatea greoaie și alți factori precum tipuri de comert inadevat pentru funcțiunea de locuire, distanța mare față de funcțiunea de locuire, etc au dus la esecul total al spatiilor comerciale în centrul Barbican. La momentul actual singura tipologe comercială care funcționează la nivel foarte redus 20% este cea legata de restaurantele și cafenelele care sunt în strictă legatură cu sălile de spectacol și care sunt în mare parte dedicate publicului vizitator sau publicului care tranziteaza centrul.

Fotografii comparative: comert Barbican, comert Cripplegate:

Figura 10 . Exemplu de spatiu comercial din interiorul Barbican Center

Figura 11. Exemplu de comert din zonă istorica Cripplegate-Whitecross Street

Sursă imagine: https://londonist.com/2015/01/mapped-barbican-before-the-blitz

4.Tendințe de dezvoltare a comerțului prin prisma fondului construit

În ceea ce privește tendințele de dezvoltare, acestea se pot observa în proximitatea centrului Barbican adică în zonă istorica Cripplegate. Aici zonele comerciale sunt prospere și regăsesc atât la parterul construcțiilor cu un regim de înălțime de de maxim P+3 cât și la nivelurile superioare. De la momentul procesului de renovare din 2004 și până în anul 2019 în centrul Barbican se poate observa o tendință de subdezvoltare susținută de faliment, neatractivitate, accesibilitate precară, etc.

Încă o dată această situație demonstrează că partea comercială din Barbican este activată temporar fiind direct dependeta de funcțiunile culturale și se adrează în mare parte vizitatorilor. (situație antitetică în comparație cu Whitecross Street-vezi mai sus).

Concluzii zonă Cripplegate:

activitățile comerciale sunt racordate direct la strada fapt ce sporeste accesibilitatea pietonală

construcțiile care gazduiesc activități comerciale au un regim de maxim P+3 în regim insiruit ceea ce permite desfasurarea a maxim 2 activităț comerciale pe construcție

ca urmare a concluziei numărul 2 privind construcțiile ce gazduiesc activități comerciale, datorită conformației acestora și multitudinii de actvități comerciale ce se desfasoară în zonă, se formează adevarate artere comerciale.

activitățile comerciale situate în construcții de colt sunt cele mai animate datorită intersectării a 2 artere

prospectul de tip share space al strazilor permite formarea unor activități cu caracter stradal temporar și permanent

datorită succesului zonei comerciale Cripplegate (*fragment de țesut) o activitate care acum 2-3 ani era temporară și anume Fore street market, acum a devenit o activitate permanentă

locuitorii din barbican frecventeaza această zonă datorită paletei largi de funcțiuni: cafenele, restaurante, supermaketuri, banci, street food, pub uri

în proporție de 80% aceste funcțiuni lipsesc din Barbican center.

Concluzii Barbican Center:

regimul de înălțime în zonă comercială este de S+P+2E

spațiul comercial de la parter și de la etajele superioare este subutilizat

spațiile comerciale sunt desfasurate de-a lungul unui pietonal supradimensionat și subutilizat

zonă nu este deloc animată datorită ofertei scazute

vizibilitatea si accesibilitatea sunt greoaie datorită dispunerii pe nivele a spatiilor comerciale, fară o justificare clară.

Propunere

Metodologie, pe bază:

analizelor și concluziilor palierului “tipuri de funcțiuni comerciale”

analizelor și concluziilor palierului “fond construit”

analizelor și concluziilor palierului “tipuri de funcțiuni comerciale în legatură cu funcțiunile: A.culturale, B.locuire

studiilor de caz 1,2,3 Am eloborat:

-PROPUNEREA și tipurile de intervenții

Dezvoltarea comerțului în centrul Barbican

Pe baza metologiei am propus o serie de 3 intervenții care alcătuiesc Propunerea pentru revitalizarea și eficientizarea palierului comercial din centrul Barbican:

intervenția 1 de tip HARD prin reconfigurarea architectural volumetrică și funcțional a foodhall-ului.

intervenția 2 de tip SOFT prin amenajarea unei construcții ușuoare de tip pergolă în fața foodhallului pe toata lungimea acestuia putând avea funcțiunea de tip streetfood, loc pentru evenimente, etc.

intervenția 3 de tip superSOFT prin aducerea de funcțiuni actuale adaptate funcțiunii de locuire de la parterul locuințelor de tip turn

Impactul general post-intervenție

Dupa finalizarea intervențiilor comerțul din centrul Barbican o să fie competitiv la nivel zonal, o să fie performant și orientat atât pentru rezidenți cât și pentru vizitatori. Pe langă spațiile interoare reconfigurate și refuncționalizate spațiul exterior va juca un rol cheie în atractivitatea și animația spațiului.

Concluzii

Comerțul în zonă Cripplegate este mult mai prosper decât în Barbican Center (35% Cripplegate-7% Barbican)

Comerțul în Barbican Center are o serie de probleme este subutilizat și total neatractiv

În urma analizelor elaborate și pe baza concluziilor pe palier zonă comercială din central Barbican necesită o serie de intervenții pentru eficientizarea și reanimarea zonei comerciale

Comparație Barbican Center-Doha Al Thumama

Procentul palierului comercial în Barbican Center este de 7% în timp ce în Doha Al Thumama este de 3%

Daca în Barbican Center spațiile comerciale sunt subutilizate și neatractive, în Doha Al Thumama sunt aproape inexistente

Daca în Barbican center spațiile comerciale sunt amplasate pe celebrele “highwalks” în Doha Al Thumama trama pietonala este inexistentă.

În Barbican Center zonă polarizatoare comercială Cripplegate se află la câteva sute de metri distanță, zonă comercială polarizatoare a Dohai este în centru la o distanta de aproximativ 5-6 km față de cartierul Al Thumama.

Primaria Londrei a elaborat o strategie în ceea ce privește spațiile comerciale din Barbican în timp ce municipalitatea din Doha nu are nici o strategie cu privire la palierul comercial din zona periferică.

Centrul Barbican se bucură de accesibiltate excelentă la nivel de oraș în comparație cu cartierul Al Thumama care arevo accesbilitate deficitară în ceea ce privește transportul public și pietonal, favorizată fiind circulația cu autovehiculul personal.

Centrul Barbican dispune de o serie variată de funcțiuni în timp ce în Doha Al Thumama singurele funcțiuni sunt locuirea și învățământul.

Figura12. Zonă portuara a Orasului Doha sau “centrul” din anul 1930.

Sursă imagine: http://dehai.org/dehai/world-news/237740

Figura 13 .Doha Centru

Sursa imagine: https://www.warwickhotels.com/warwick-doha

Locuirea traditionala in Doha:

Figura 14 . Locuirea tradițională în Doha (1)

Sursa imagine: https://originsofdoha.wordpress.com/2015/02/15/traditional-domestic-architecture-

of-qatar/

Figura 15 . Locuirea tradițională în Doha (2)

Sursa imagine: https://originsofdoha.wordpress.com/2015/02/ 15/traditional-domestic-architecture-of-qatar/

Figura 16 .Comerț tradițional

Sursă imagine: https://www.alamy.com/stock-photo-people-shopping

-traditional-souk-in-doha-qatar-15656542.html

Figura 17 .Comerț contemporan în Doha

Sursă imagine: https://www.arrivalguides.com/en/Travelguide

/Doha/shopping/villaggio-mall-85727

Figura 18. Concept spațial – propus

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

24

PARTEA 3. PROIECTUL

NOI FORME COMERCIALE ÎN DOHA

Analiză situației existente

Determinarea problemelor în ceea ce privește palierul comercial la nivelul orașului Doha

În ceea ce privește palierul de analiză la nivelul orașului, acesta reprezintă un instrument complex ce se bazează pe două trepte definitorii, ce își propun să conlucreze și să concluzioneze în mod eficient setul de probleme cu care se confruntă orașul din punct de vedere comercial. Prima treaptă este reprezentătă de analiza generală a orașului Doha, distribuită pe cele trei zone ale acestuia: centru, zona centrală și zona periferică. Concluziile pe fiecare zonă sunt reprezentăte procentual cu scopul de a fixa cât mai bine distribuția comerțului la nivelul fiecărei zone, dar și cu scopul de a alcătui o analiză finală comparativă din care sa rezulte zona cea mai problematică din punct de vedere al comerțului.

A doua treaptă este reprezentătă de analiză detaliată a zonei care a rezultat ca fiind cea mai problematică din punct de vedere comercial. In prezență lucrare termenul de “zonă problematică din punct de vedere comercial” face referire la lipsa comerțului în acea zonă fie că vorbim de centru, de zona centrală sau de zona periferică. La nivelul orașului Doha, în urma analizelor a rezultat că zona periferică este cea mai problematică din punct de vedere comercial fapt sustinut și de procentul prezentei funcțiunii de comert din zona doar 3% în comparație cu zona centrală 10% sau cu centrul ce cumulează o prezență impresionantă a funcțiunii comercială în proporție de aproximativ 95% din totalul de funcțiuni prezente în zonă.

Analiză centrului din punct de vedere comercial

În figura de mai jos este reprezentăt planul topografic al orașului Doha, zona evidențiată cu pata de culoare gri fiind reprezentătă de Centru.

Figura 19. Zona centrală a orașului Doha Sursă imagine : prelucrare proprie

Comerțul în centru, din punct de vedere morfologic este configurat la nivel de insulă urbană cu un procent de ocupare al terenului în proporție de aproximativ 90% funcțiunea predominantă fiind cea comercială urmată de clădiri de birouri. La nivel morfologic comerțul este configurat în spații de tip incintă închisă “mall-uri”.

Aceste spații apărând cu precadere după anii 2000 ca urmare a procesului rapid de globalizare care în timp a schimbat obiceiurile localnicilor, aceste spații trebuind să se adapteze cererii internaționale atât prin dimensiunea acestora, prin volumetrie cât și prin adaptabilitatea partiului architectural justificată de legatura facilă cu transportul public, legatura directă cu spațiile de birouri, asigurarea de locuri necesare de parcare pentru fluxurile din ce în ce mai mari. Toate aceste schimbări ale comerțului în centru și trecerea

bruscă de la Comerțul tradițional caracacterizat de construcții cu un regim mic de înalțime, maxim P+2 distribuite de-a lungul unei străzi comerciale, la noul tip de comerț au ca rezultat economisirea de spatiu, valorificarea maximă a terenului, poziționarea cât mai apropiată față de clădirile de birouri, alte zone comerciale, zona portuară și aeroport. În momemtul de față centrul are un caracter cosmopolit încadrându-se într-un șablon architectural, urbanistic și morfologic pe care îl întâlnim în centrul marilor orașe arabe caracterizat prin regim foarte mare de înălțime, volumetrii arhitecturale impresionante, legătura accentuată cu apa.

La nivel de oraș toate aceste componente și caracteristici fac din centru o zona de tip “enclavă” ce nu relaționează cu restul orașului decât la nivelul circulațiilor rutiere. În concluzie tot acest proces de dezvoltare al centrului face ca funcțiunea comercială sa se reducă drastic în zona centrală iar în zona periferică sa fie aproape de dispariție 95% centru

3% periferie.

Analiză zonei centrale din punct de vedere comercial

În figura de mai jos este reprezentăt planul topografic al orașului Doha, zona evidențiată cu pata de culoare gri fiind reprezentătă de Zona Centrală.

Figura 20. Zona centrală a orașului Doha Sursă imagine : prelucrare proprie

Comerțul în Zona Centrală din punct de vedere morfologic este configurat la nivel de insulă urbană funcțiunile predominante fiind cea de locuire individuală și depozitare de tip cluster distribuită de-a lungul circulației carosabile de categoria 1 (3 benzi pe sens) care strabate orașul prin partea mediană și care ajunge până în centru și zona portuară aici fiind capătul. Din punct de vedere spațial zona centrală funcționează ca un “tampon” între centru și zona periferică.

La momentul actual zona centrală trece printr-un amplu proces de tranziție și reconfigurare. În contextul creșterii economice continue și accelarate începând cu anii 2008- 2009 și o dată cu procesul de expansiune și dezvoltare a centrului care la momentul actual partea de nord a zonei centrale servește ca “plaja de expansiune” a centrului. Acest proces se desfășoară prin demolarea țesutului tradițional de locuințe individuale și străzi comerciale facând loc dezvoltărilor de clădiri de birouri, centre de afaceri cu aceleasi caracteristici arhitecturale, urbanistice, morfologice ca în centru: regim foarte mare de înalțime (până la P+30), gabarit foarte mare față de constructiile din vechiul țesut, circulații rutiere de categoria 3 și 4 înlocuite cu prospecte de catergoria 1 și 2.

O dată cu demolarea vechiului țesut și funcțiunea comercială tradiționala dispare, locuitorii rămași fiind nevoiți să se aprovizioneze din centru, comerțul de cartier dispărând. Aprovizionarea din centru face ca locuitorii să fie strict dependenți de automobilul personal. În momentul de față comerțul în zona centrală nu reprezintă decat 10% din totalul de funcțiuni. Acest procent este reprezentăt de comerțul stradal situat în partea sudică, parte ce nu a fost afectată până acum de procesul de expansiune a centrului.

În concluzie, putem spune că zona centrală este o zonă problematică din punct de vedere comercial deoarece procentul de 10% al funcțiunii comerciale raportat la procentul de 65% al locuirii individuale este destul de problematic în contextul în care centrul își continuă expansiunea, viitorul locuirii și al comerțului fiind incert.

Analiză zonei periferice din punct de vedere comercial

În vederea analizării cât mai clare a zonei periferice am ales o subzonă în partea sudică, zonă reprezentătivă la nivel de oraș datorita amplasării, legăturii cu orașul, tipului de tesut, tramei stradale, etc. Subzona periferică sudică va fi detaliată si analizată în subcapitolele ce vor urma. Această zonă face și obiectul alegerii sitului suport pentru concept tipurile de intervenții și propunerile ulterioare.

În figura de mai jos este reprezentat planul topografic al orașului Doha, zona evidențiată cu pata de culoare gri fiind reprezentătă de Zona Periferică Sudică.

Figura 21. Zona periferică a orașului Doha

Sursă imagine : prelucrare proprie

In zona periferică sudică, din punct de vedere morfologic la nivel de insulă urbană funcțiunea predominantă este reprezentată de locuirea individuală în proporție de 96-97%. Zona perifică sudică deși în anii 90-2000 a suferit o serie de modificări și-a păstrat un pregnant caracter tradițional referindu-ne strict la trama stradală și configurația construcțiilor. La sfârșitul anilor 90’ zona a trecut printr-un proces de reconfigurare si schimbare de destinație a unor locuințe individuale cu scopul de a transforma zona dintr-o zonă tradițională de locuit cu constructii parter într-o zonă rezidențiala de lux ce avea să găzduiască o serie de funcțiuni precum ambasade, consulate, învățământ privat, centre spa.

Acest proces de reconfigurare nu s-a materilizat decat partial prin supra inaltarea unor constructii cu unul sau doua etaje si extinderea unei constructii ce in prezent funcționează ca gradinita privata. Spațial aceste interventii s-au materializat doar la nivelul a doua insule urbane ce fac parte din periferia sudică fiind in imediata vecinatate a aeroportului international din Qatar.Toate aceste interventii nu au facut decat sa schimbe intr-un procent infim tesutul tradițional.De-a lungul anilor aceasta a fost printre singure interventii ce au generat schimbari in zona periferică sudică mai spefic in cartierul Al Thumama cartier in care se situeaza situl ales.Datorita expansiunii agresive a centrului si a schimbarii de paradigma in ceea ce privește palierul comercial la nivelul centrului, care in prezent polarizeaza toata funcțiunea comercială a orașului, zona periferică aflandu-se intr-o situatie critica, Comerțul fiind pe cale de disparitie si reprezențănd un procent de numai 3% raportat la cel de locuire care este in procent de aproximatix 97% generandu-se o discrepanta uriasa.Procentul de 3% in ceea ce privește palierul comercial este reprezentăt de mici buticuri amplasate la parterul locuințelor individuale, acestea avand o distributie organica la nivelul zonei.

In concluzie, zona periferică sudică este cea mai prost deservita din punct de vedere al comerțului de la nivelul intregului oras, fenomen paradoxal deoarece zona perifică sudică este singura care si-a pastrat in proportii majoritare tesutul tradițional.Acest fapt nu poate decat sa ne conduca cu gandul la adaptabilitatea comerțului tradițional pus in balanta cu noul tip de comert prezent in centru si preferintele omului contempran si locuitorului contemporan legate de noile forme comerciale adaptate la cerintele si aspiratiile acestuia. (*Comerțul tradițional se refera la zonele de bazaar sau străzi comerciale cu constructii de tip incintă-curti interioare ce gazduiesc comert la parter)

Analiză densitatii zonelor comerciale la nivel de oras

In figura de mai jos este reprezentăt planul cu densitatea zonelor comerciale la nivel de oras.*schema preluata si preluctrata din strategia Doha.

Figura 22. Zona periferică a orașului Doha

Sursă imagine : prelucrare proprie

In ceea ce privește densitatea zonelor comerciale in schema de mai sus putem observa distributia punctelor comerciale spatiazilate in fiecare zona a orașului.Abudenta punctelor comerciale poate fi observata in centru, distribuită perimetral celor 4 inele de circulatie care strabat centrul, dar si in zona de sud- vest a orașului unde Comerțul este organizat in unitati de tip cluster si este de tip en-gros in comparație cu Comerțul en-detail prezent in centru.

O alta zona abundenta dpdv comercial este reprezentătă de arealele adiacente autostrăzii care vine zona metropolitana, traverseaza zona de cluster si ajunge in centru.Daca in prima parte a descrierii analizei am facut referire la zonele abundente din punct de vedere comercial, in a doua parte voi detalia zonele unde Comerțul este aproape inexistent sau insuficient.

Dupa cum putem observa zonele periferice sunt cele mai lipsite de funcțiunea comercială.

23

Daca in zona Nordica Comerțul este usor mai extins datorita inflentei directe si expansiunii centrului zona periferică Sudică se afla intr-o situatie comercială problematică, densitatea distribuirii punctelor este mai redusa de la nivelul intregului oras cauzele si efectul fiind detaliat in sub capitolul anterior.

In concluzie zona periferică sudică este cea mai prost deservita din punct de vedere comercial din tot orașul. Dupa cum am amintit la inceputul capitolului despre justificarea alegerii sitului in zona sudică, dupa argumentarea si prezențărea tuturor carecteristicilor acesteia care sustin decizia alegerii sitului in aceasta zona in continuare voi prezență o serie de anazile specifice ale sitului incadrat in cartierul Al Thumama ce a facut obiectul unor interventii ineficiente asupra țesutului tradițional (vezi subcapitolul Analiză zonei periferice din punct de vedere comercial).Situl ales are o forma rectangulata cu o suprafata de 9 Ha ce cuprinde fond construit jumatate de insula din partea dreapta, jumatate de insula din partea stanga si trama stradala in partea mediana.

Pentru o analiză cat mai complexa si cuprinzatoare am ales sa detaliez următoarele analize: regimul de înălțime, funcțiunile, spațiilor verzi, tramei stradale, accesibilitatii, analiză regimului de înălțime.

Analiză regimului de înălțime

In ceea ce privește regimul de înălțime prezent in sit acesta variaza de la parter pana la parter plus doua etaje.In regimul de înălțime parter se incadreaza partea de constructii ce cuprinde anexe, garaje, depozitari, etc in general constructii cu o suprafata la sol redusa.In regimul de înălțime parter plus un etaj se incadreaza locuințele individuale ramase din tesutul tradițional suprafata la sol a acestora diferind in proportii mici.Singura constructive ce are regimul de înălțime parter plus doua etaje este reprezentătă de o unitate de învățământ privat ce a făcut parte din programul de reconfigurare din anii 90’-00’ aceasta având inițial un regim de înălțime de parter plus un etaj și o suprafata la sol mai mică.

În concluzie regimul de înălțime din interiorul sitului este spefic periferiilor orașului cu un regim de înălțime predominant de parter plus un etaj.

În figura de mai jos este reprezentată schema ce ilustrează cu nuanțe de gri tipurile de regim de înălțime descrise în legenda din partea stângă.

Figura 24 . Analiză regimului de înălțime Figura 25. Analiză funcțiunilor Sursă: prelucrare proprie proiect Sursă: prelucrare proprie proiect

Analiză funcțiunilor

În ceea ce privește funcțiunile prezente în interiorul sitului acestea sunt de 3 tipuri: locuire, anexe, învățământ. Funcțiunea principală prezență în interiorul sitului este reprezentătă de locuirea individuală în proporție de aproximativ 90- 93%, restul fiind ocupat de învățământ și anexe. La un procent semnificativ al locuirii de aprox 90-93% funcțiunea comercială lipsește cu desăvârșire atât în interiorul sitului cât și la nivel de cartier Al Thumama și la nivel de zonă.

În concluzie palierul comercial care ar trebui să fie măcar în proximitatea funcțiunii de locuire lipsește cu desăvârșire determinand locuitorii sa fie dependenți de automobile pentru a se aproviziona din centru.

În figura anterioară este reprezentată schema ce ilustrează tipurile de funcțiuni descrise în legenda din partea stangă.

Analiză spațiilor verzi

În ceea ce privește spațiile verzi prezente în interiorul sitului și implicit în interiorul parcelelor acestea sunt de dimensiuni mici fiind reprezentate de plantații la aliniament, plantații amplsate în spatele împrejmuirilor. La nivelul sitului spațiul reprezintă un procent cuprins între 5-10%, insuficient pentru o suprfață de circa 9 Ha.

În concluzie, spațiile verzi și vegetația sunt insuficiente în comparație cu un spațiu atat de mineralizat și cu temperaturile foarte ridicate din Doha (42 de grade Celsius în lunile de vara) conform accuweather.com.

În figura de mai jos este reprezentată schema ce ilustrează zonele unde este prezent spatiul verde din interiorul sitului în legendă detaliindu-se dimensiunea orientativă a acestora.

Analiză accesibilității și tramei stradale

În ceea ce privește trama stradala și accesbilitatea sitului la nivel de oraș, acesta este foarte bine deservit deoarece circulațiile din interiorul sitului sunt organigazate ierarhic, străzile de circulație locală sunt de categoria 3 (1 banda pe fiecare sens de mers), racordandu-se la străzi de categoria 2 (2 benzi pe sens) care fac legatura cu restul orașlui și care la randul sau se racordează la circulațiile de categoria 1 (2-3 benzi pe sens/profil de autostradă) care face legatura la nivel regional sau național. În concluzie situl este foarte bine deservit dpdv rutier, însă trama pietonală este inexistentă, pietonul fiind complet neglijat, fapt rezultat din dependența și utilizarea cu precădere a automobilului personal.

În figura de mai jos este reprezentată schema ce ilustrează tipurile de tramă stradală ăn legendă detaliindu-se categoria prospectului acestora.

Figura 26. Analiză spațiilor verzi Figura 27.Analiză tramei stradale

Sursă: prelucrare proprie proiect Sursă: prelucrare proprie proiect

Concluzii

Din cele trei zone analizăte, centru, zona centrală și zona periferică a reiesit că zona periferică reprezintă zona cea mai problematică din punct de vedere comercial.

În zona periferică procentul funcțiunii comerciale ocupa doar 3% din totalul de funcțiuni, ceea ce reprezintă un procent infim raportat la procentul funcțiunii de locuire 96-97%.

Din totalitatea zonelor studiate respectiv centrul și zona centrală și zona periferică diferența procentuală este foarte mare, respectiv centru 95% funcțiunea comercială, 10% zona centrală funcțiunea comercială și doar 3% la periferie, fapt ce denotă ca centrul funcționează ca punct polarizator din punct de vedere comercial.

Situl ales este situat în zona periferică sudică, cu scopul de elabora o propunere care sa rezolve problema palierului comercial prin elaborarea unei propuneri care sa aibă o importanță la nivel de cartier și de zonă.

Alegerea zonei periferice sudice este justificată de rezultatul spațial al analizei densității zonelor comerciale al orașului Doha preluată din strategia de dezvoltare și prelucrată din care rezultă că în zona periferică sudică prezență palierului este cea mai redusă din intregul oraș (vezi subcapitol analiză densitații zonelor comerciale).

Din analiză sitului în ceea ce privește regimul de înălțime rezultă ca majoriatatea construcțiilor au regim de înălțime de p+1 spefic țesutului tradițional din zona periferică.

Din analiză sitului în ceea ce privește funcțiunile rezultă ca principala functiune prezentă în sit este cea de locuire individuală aprox 90-93%, funcțiunea comercială fiind inexistentă 0%. Din analiză sitului în ceea ce privește spațiile verzi rezulta că acestea sunt insuficiente (între 5-10%) la un procent al locuirii atât de mare și raportat la clima orașului Doha de tip deșertic care în lunile de vara temperatura poate ajunge și la 42 de grade Celsius conform accuweather.com.

Din analiză sitului în ceea ce privește trama stradala rezultă prezență a două categorii de străzi respectiv categoria 3 (1 banda pe sens) ce deserveste circulația de inters local și categoria 2 (2 benzi pe sens) ce deserveste circulatia la nivel zonal, în concluzie situl este foarte bine deservit din punct de vedere rutier ăi precar deservit din punct de pietonal neexistand infrastructură pietonală. Din punct de vedere al accesibilității situl se bucură de o accesibilitate sporită deoarece acesta se află în vecinatatea aeroprtului internațional din Doha, având o legatură bună cu orașul prin racordarea la trama rutieră de categoria 2.

28

PARTEA 3. CONCEPT

Definirea conceptului

„Conceptul-idee, noțiune care constituie treapta cea mai înaltă de abstractizare în reflectarea realității.”(conform Marele Dicționar de Neologisme-Florian Marcu/Editura Saeculum 2000)

Conceptul care va sta la baza propunerii mele este legat de creearea de noi forme comerciale în orașul Doha. Aceste noi forme comerciale se referă la creearea unui sistem spațial complex care să se impună atât ca funcțiune cât și ca model morfologic atât la nivel de cartier cât și la nivel de oraș. Acest sistem spațial complex se va concretiza morfologic prin noi forme de tip comercial bazate atât pe tiparul tradițional punând în valoare strada ca element morfologic central și o serie de constructii care vin în completarea acesteia preluând în mare parte volumetria construcțiilor tradiționale ce fac parte din alcătuirea bazarului ca element definitoriu al comerțului tradițional din zona oriental (fronturi la stradă, comert la parter, curti interioare, etc), cât și pe tiparul contemporan aducând în ceea ce privește soluțiile arhitecturale și urbanistice folosite (utlizarea de noi materiale, tehnologii și practici eficiete din punct de vedere urbanistic).

Noul model spațial va deveni un centru cosmopolit, atractiv atât din punct de vedere vizual, architectural, funcțional și va fi pregătit să se adapteze nevoilor și cerințelor actuale. Acest sistem spațial complex va acorda o atenție sporită funcțiunii comerciale, dar și funcțiunilor care vin în completarea acesteia cum ar fi funcțiunea de locuire, culturală, etc.

Ca urmare a analizelor amănunțite, a cercetării, a studiilor de caz și a extragerii unor principii de proiectare asemanatoare cu situația comercială a orașului Doha și pe baza concluzionării și a aplicarii acestora, putem vorbi de un nou sistem spațial complex ce genereaza noi forme comerciale, adaptate cerintelor actuale ale omului conteporan, dar cu respectul cuvenit tradiției și caractersiticilor arhitecturale și urbanistice ale acesteia.

Justificarea alegerii conceptului

Justificarea alegerii conceptului este susținută în primul rand de lipsa comerțului în zona periferică sudică prezență palierului comercial fiind de doar 3%, în al doilea rand pe baza acestei lipse acute conceptul însumează o serie de funcțiuni necesare unui cartier, unei zone în primul rând funcțiunea comercială, funcțiunea de locuit și funcțiunea culturală și apoi funcțiunile conexe.

Alcătuirea și spațializarea conceptului are la baza elemente morfologice care au stat la baza comerțului tradițional de tip bazar, atât de întâlnit în spatiul cultural și geografic arab. Primul element morfologic este reprezentat de strada comercială care va fi pusă în evidență și va fi redată pietonilor, al doilea element este reprezentat de conformația frontului stradal racordat direct la strada, al treilea element face referire la forma construcțiilor în plan care în proporție de 100% vor avea curți interioare de tip incintă descoperită cu acees liber direct din stradă și nu în ultimul rând, parterul tuturor construcțiilor va fi 100% comercial, toate aceste elemente însumând “sablonul” tradițional al bazarului.

Această abordare și alegere de integrare a acestor elemente în partea de concept vine în contextul în care aceste forme au dispărut în orașul Doha fiind inlocuite de centre comerciale de incintă închisă de tip malluri prezente în toate marile metropole ale lumii respectând în mare aceleași principii de proiectare neținând cont de contextul local și fiind amplsate exclusiv în zonele centrale. Am simțit nevoia integrării acestor elemente mai ales în contextul în care conceptual va fi implementat într-o zonă de locuire individuală de la periferie și nu într-o zonă centrală de aceea accentul este pus pe strada, pe pieton și pe spațiile comerciale de la nivelul străzii.

Dacă în prima parte am detaliat și justificat alegerea elementelor tradiționale, în această parte mă voi referi la elementele de contemporaneitate pe care conceptul își propune să le materializeze. În primul rând este vorba de transformarea străzii rutiere principale într-o stradă cu un prospect de tip “share space” care sa permita o utilizare echitabila a acesteia, în al doilea rând este vorba de creearea unor piațete publice care vor avea spatiu verde din abundență, spatiul verde regăsindu-se și în incintele interoare, aceasta solutie venind ca urmare a spațiului verde de dimensiuni reduse (vezi analiză spațiilor verzi), în al treilea rând regimul de înălțime va crește față de media zonei p+1, până

la P+4 în cazul construcțiilor de colț situate în intersecții, construcții ce vor îngloba funcțiuni contemporane de tip spații de birouri, spații de coworking, etc, în al patrulea rând va fi inserată funcțiunea de locuire colectivă situată deasupra spațiilor comerciale de la parter maxim p+3 justificată de dezvoltarea viitoare a zonei situate langă aeroprt și a rezervelor de teren reduse.

Și în final organizarea unor parcaje supraetajate care își propun să rezolve problema autovehicolelor parcate pe străzi care ingreunează circulația și care plasează pietonul pe un loc second în ierarhia utilizării.

Această îmbinare a tradiționalului cu contemporanul genereaza noi forme comerciale, forme care se concretizează atât spațial prin multitudinea de elemente care conlucreaza, cât și la nivel de imagine urbană și experiment.

Modalitatea de alcătuire a conceptului

Modalitatea de alcătuire de a conceptului are la bază trei elemente esențiale:

elementul tradițional prin caracteristicele sale arhitecturale, urbanistice

elementul contempran prin caracteristicele sale arhitecturale, urbanistice, sociale, economice

elementul analitic și de fundamentare care au conturat etapa incipientă a conceptului

Concluzii concept

Conceptul intregreaza trei elemente esențiale reprezentăte de: elementul tradițional, elementul contemporan și elementul analitic și de fundamentare. Conceptul se va materializa sub forma de noi forme comerciale bazate pe cele trei elemente aminte mai sus. Conceptul va sta la baza tipurilor de intervenții ce urmează a fi detaliate și prezențăte în capitolul urmator. Conceptul își propune în mod prioritar să intregreze elementul tradițional și de specific local. Conceptul expune și detaliază particularitățile necesare elaborării tipurilor de Intervenții.

PARTEA 4. PROPUNERE

4.1 Descrierea propunerii bazata pe concept

Conceptul de noi forme comerciale în orașul Doha se va materializa într-o propunere, mai precis un proiect care va prelua și va aplica toate elementele descrise anterior. Proiectul se situează în periferia sudică a orașului Doha, în cartierul AL Thumama. Situl ales se situeaza în partea estică a cartierului și are o suprafață de 9 ha, geometria acestuia fiind conformată în vederea aplicarii intervențiilor care vor contura proiectul. Din vechiul țesut prezent în sit, va rămâne trama stradală care va fi intergral reconfigurată și o unitate de învățământ de tip grădiniță care va fi integrată în noul proiect datorită faptului că reprezintă o funcțiune importantă și se poate intregra atât spațial cât si ca imagine urbană în noul masterplan.

Elementul de noutate functionala ce caracterizeaza noul masterplan este reprezentăt de inlocuirea locuirii individuale cu locuirea colectiva ce este caracteristică unui țesut de tip urban contemporan. Locuirea colectivă va fi desfășurată pe vertical atingând un regim maxim de înălțime de p+3. Chiar dacă locuirea individuală este inlocuită cu locuire colectivă, locuitorii beneficiază de mult mai mult spațiu verde ca înainte datorită plasării spațiului verde atât în curtea interioară a construcțiilor cât și în piațetele publice si pe acoperișul acestora.

Figura 29.Vedere aeriana a cartierului Al Thumama, zona unde va fi implementat proiectul

Figura 30. Etapizarea propunerii Sursă: prelucrare proprie

Tipuri de intervenții

În figura de mai jos este reprezentată schema axonometrică ce ilustrează tipurile de intervenții etapizate ce alcătuiesc propunerea.

Tipurile de intervenții ce alcătuiesc propunerea se desfășoară etapizat după cum urmează:

Demolarea construcțiilor de pe partea stangă și partea dreaptă a străzii principale, pentru a face loc noilor construcții, insulele pe care s-a desfasurat procesul de demolare au forma dreptunghiulară ce conțin cate 2 “fâșii” de parcele de forma aproximativ pătrată desfășurate de-a lungul acestora, construcțiile și parcele ramase din ambele insule, nefiind afectate în nici un fel.

Infrastructura-etapa de amenajare a străzii pietonale, ocazional carosabile de tip share space, plantarea vegetației de aliniament și cosmetizarea parțială a spatiului public.

Amenajarea piețelor publice și construirea blocurilor urbane de tip A care au cel mai mare regim de înălțime, fiind amplasate în intersecții.

Construirea blocurilor urbane de tip B1 și B4 cu parter comercial și locuire colectivă deasupra, blocurile urbane avand o incintă interioara genereoasă,deschisă catre stradă.

Construirea blocurilor urbane de tip B2, B3 și B4 cu parter comercial și locuire colectivă deasupra, blocurile urbane avand o incintă interioara generoasă, deschisă către stradă

Amenajarea spațiilor verzi din interiorul incintelor blocurilor urbane.

Conformatia volumetrica a blocurilor urbane de tip B1, B2 și B3, este concepută în așa fel încât spațiul verde din interiorul incintelor să “comunice cu spatiul verde din interiorul parcelelor alaturate.

Detalierea blocurilor și reprezentarea blocurilor urbane și a spațiilor publice

În figura de mai jos este reprezentată schema tipologiilor de blocuri urbane, funcțiunea și dimensiunea acestora cât și tipurile de spații publice.

Figura 31. Tipologii de blocuri urbane Sursa: prelucrare proprie

Noi forme comerciale în Doha Stud. Urb.Oprea Cezar Lucrare de disertație

Concluzii finale

Orașul Doha poate fi împărțit în 3 zone din punct de vedere comercial: centru, zona central și periferie.

Zona periferică este cea mai problematică din punct de vedere comercial, doar 3% din totalul de funcțiuni.

Datorita acestei problematici zona periferică sudică face obiectul analizei detaliate.

În zona periferică sudică, comerțul are cea mai scazută densitate, în special în zona cartierului Al Thumama.

Datorită acestui fapt cartierul Al Thumama este ales ca și locație pentru sit.

Bibliografie

Qatar statistics Authority-6 iulie 2013

The Evolving Arab City: Tradition, Modernity and Urban Development/ autor: Yasser Elsheshtawy

www.municipalityofdoha.qa

www.mme.gov.qa 5.www.aljazzera.com 6.www.depositphoto.com 7.www.qatarofw.com 8.www.barbican.org 9.www.londonist.com 10.www.wikipedia.com/cripplegate 111.www.susanyoungsoprano.co

12..www.imgur.com 13.www.alamystockphoto.com 14.www.googleearth.com 15.www.openknowlegemaps.o rg 16.www.dezzen.com 17.www.archdaily.com 18.www.thenoumproject.com 19.www.cityoflondon.gov.com 20.www.greenspirit.com 21.www.googlestreetview.com 22.www.landezine.com 23.www.pinterest.com 24.www.researchgate.com

www.accuweather.com

https://en.wikipedia.org/wiki/Commercial_district

Lista figurilor:

Figura 1. Strada comercială

Fiigura 2.Coperta Studii de caz : Centrul Barbican, St. Cripplegate-Whitecross Figura 3. Coperta Centru Barbican

Figura 4. Centrul Barbican a fost finalizat și inaugurat de Regina Elisabeta a II a Figura 5. Centru Barbican – spațiu public amenajat

Figura 6. Exemplu de spatii de tip “fantoma” de-a lungul highwalks Figura 7. Coperta Spațiu public interior – Centrul Barbican

Figura 8. Planul Cripplegate Figura 9.Biserica St. Giles

Figura 10 . Exemplu de spatiu comercial din interiorul Barbican Center

Figura 11. Exemplu de comert din zonă istorica Cripplegate-Whitecross Street Figura12. Zonă portuara a Orasului Doha sau “centrul” din anul 1930

Figura 13. Doha Centru

Figura 14. Locuirea traditionala in Doha (1) Figura 15. Locuirea tradițională în Doha (2) Figura 16 .Comerț tradițional (1)

Figura 17. Comerț contemporan în Doha Figura 18.Concept spațial – propus

Figura 19. Zona centrală a orașului Doha Figura 20. Zona centrală a orașului Doha Figura 21. Zona periferică a orașului Doha Figura 22. Zona periferică a orașului Doha

Figura 23. Incadrare în oraș.Localizarea zonei studiate Figura 24 . Analiză regimului de înălțime

Figura 25. Analiză funcțiunilor

Figura 26. Analiză spațiilor verzi Figura 27.Analiză tramei stradale Figura 28. De la concept la propunere

Figura 29.Vedere aeriana a cartierului Al Thumama, zona unde va fi implementat proiectul Figura 30. Etapizarea propunerii

Figura 31. Tipologii de blocuri urbane Figura 32. Masterplan propus