Municipiul Râmnicu Vâlcea Studiu de imagine urbană [308288]
[anonimizat]:
PROF. UNIV. DR. CRISTIAN TĂLÂNGĂ
Masterand: [anonimizat]
2017
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………1
METODOLOGIE……………………………………………………………………………………2
INTRODUCERE
„Orice pământ natal alcătuiește o geografie sacră. Pentru cei care l-[anonimizat]”. (Eliade)
Considerentele geografice și istorice capătă o [anonimizat]-a [anonimizat] o importanță deosebită pentru cunoașterea locului și maniera în care s-a dezvoltat.
Municipiul Râmnicu Vâlcea face obiectul analizei efectuate în studiul de imagine urbană identificată ca teritoriu administrativ al județului Vâlcea.
METODOLOGIE
Capitolul I: Poziția și localizarea geografică a [anonimizat], reședința județului Vâlcea este așezat în partea central estică a județului, iar în Subcarpații Getici se încadrează în Subcarpații Vâlcii între Olteț și Topolog. Râmnicu Vâlcea este așezat într-o zonă depresionară(Horezu-Olănești-Muereasca-Călimănești-Berislăvești-Sălătrucu-Dobriceni-Zmeureni).
[anonimizat], [anonimizat] a României, la intersecția paralelei 45°07’ latitudine nordică cu meridianul 24°22’’21’’ [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a orașului este de 240 – 260 m.
Fig.1. Localizarea geografică a municipiului Râmnicu Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea are o suprafață de 8.952 ha, din care circa 5.000 [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], iar la vest de dealurile Petrișor și Capela. Limita nordică a teritoriului administrativ al municipiului Râmnicu Vâlcea este marcată de Dealul Cetățuia.
[anonimizat], [anonimizat], iar la sud cu orașul Băbeni.
Călimănești-Căciulata-Cozia, Băile Olănești și Băile Govora sunt trei stațiuni balneoclimaterice situate la o distanță aproape egală (aproximativ 20 km) de Râmnicu Vâlcea.
[anonimizat] ([anonimizat]), [anonimizat] – Govora – Păușești – Măglași – Stoenești.
Cursurile alungite ale Oltului și văile afluenților de ordinul unu ai Oltului (ex. Olănești), luncile care s-au dezvoltat ca arii depresionare alungite până la contactul cu muntele, i-au dat acest specific geografic de ,,zonă depresionară intracolinară”.
Lărgimea maximă a luncii Oltului este de 2,5 [anonimizat] 1,9 km în zona centrală și de 2 km în zona sudică.
Teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea separă următoarele forme de relief:
terasele râurilor Olt și Olănești;
dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrișor (+550) și Dealul Valului (+584), pe latura de vest a localității și Dealul Fețeni (+619), Dealul Dănicei (+584) pe latura de est a localității.
Terasele se individualizează prin următoarele subdiviziuni:
terasa joasă conturată pe marginile râului Olt și Olănești (+225/+235);
terasa medie existentă între terasa joasă și poalele dealurilor (+245);
terase suspendate: terasa Fețeni individualizată pe versantul de est al văii râului Olt (+310).
Capitolul II: Caracteristici geodemografice actuale
,,Demografia este studiul dinamicii populațiilor umane. Ea cuprinde studiul mărimii, structurii și distribuției populației, precum și modul în care o populație se modifică în timp în urma nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică se poate referi la societăți întregi sau la grupuri definite după diferite criterii: nivel de educație, naționalitate, religie.
În funcție de tipul de zonă în care locuiesc, geodemografia poate fi definită ca o clasificare a întregii populații.
Spațiul economic, social și cultural este influențat de populația unui teritoriu cu caracteristicile sale: număr, natalitate, mortalitate, educație și ocupare.
Aceste caracteristici sunt strâns legate și pot duce la evidențierea transformărilor pozitive sau negative ale localității și implicit a societății în care trăim.
Potențialul uman al orașului Râmnicu Vâlcea evidențiază evoluția demografică. Analiza evoluției geodemografice și cauzele acesteia sunt importante pentru efectuarea unei prognoze în ceea ce privește evoluția populației în municipiul Râmnicu Vâlcea.
În scopul identificării transformărilor care au avut loc la nivelul orașului Râmnicu Vâlcea, am luat în considerare populația între anii 2012- 2016.
Datele utilizate provin din Breviarul Statistic al municipiului Râmnicu Vâlcea, INS, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea.
2.1. Evoluția populației în ultimii cinci ani
Transformarile suferite în România după 1989 au făcut ca evoluția populației din țară noastră să se afle în faza intermediară a tranziției demografice datorită schimbărilor majore socio-economice.
Potențialul uman al orașului Râmnicu Vâlcea este evidențiat de evoluția demografică împreună cu celelalte tipuri de structuri (sociale, economice, legislative, educaționale, sanitare, psihologice și culturale).
Fig.2. Evoluția populației în municipiul Râmnicu Vâlcea (2012-2016)
Dacă analizăm graficul de evoluție a populației (fig.3), se observă că acesta începe cu o scădere față de punctul maxim atins în 2012 înregistrând în 2013 o scădere de 0,19%, numărul total al locuitorilor fiind de 119.417 persoane față de 119.642 în 2012.
Tendința de scădere a populației continuă și pentru următoarea perioadă, astfel că în anii 2014 și 2015 scăderea este de 0.25% (119.348 locuitori) și respectiv 0.35% (119.252 locuitori).
Rata de scădere a populației își menține trendul descendent și la nivelul anului 2016 când numărul locuitorilor ajunge la 118.832 persoane cu o scădere procentuală de 0.68% față de anul 2012.
2.2. Structura populației pe grupe de vârstă
Piramida populației reprezintă o formă grafică de prezentare a datelor statistice elementare, pe sex și vârstă, a populației unei țări, oraș, sat, regiune, care permit comparații și o percepere ușoară și rapidă a diferitelor fenomene demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației, echilibrul sau dezechilibrul dintre sexe și inclusiv efectul demografic.
Fiecare vârstă are propria sa istorie, piramida vârstelor este o „radiografie” a populației care reflectă tendințele pe termen lung ale fertilității și mortalității precum și efectele pe termen scurt, mediu și lung ale migrațiilor.
Odată cu îmbătrânirea populației, se produce inevitabil și o îmbătrânire a forței de muncă care presupune o adaptare a economiei, a pieții muncii precum și a condițiilor de muncă raportate la aceste schimbări.
Fig.3. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în municipiul Râmnicu Vâlcea (2012)
Analizând populația aferentă anului 2012 (fig.4), observăm că baza piramidei cuprinsă între 0 – 14 ani este medie, iar numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor.
Pentru grupele de vârstă 15-24 ani, valorile se extind și populația cea mai numerică este cea cu vârste cuprinse între 40-44 ani (5406 bărbați și 6455 femei), după care piramida cunoaște o scădere a populației 45-49 ani (3485 bărbați – 4358 femei).
Între 50-59 ani, populația crește, apoi ponderea populației în vârstă de peste 60 ani scade semnificativ.
Structura populației vârstnice evidențiază o disproporție între femei și bărbați în grupa de vârstă peste 85 ani, populația feminină fiind de aproape două ori mai mare decât cea masculină.
Fig.4. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în municipiul Râmnicu Vâlcea (2013)
Reprezentarea grafică pe sexe și vârstă la nivelul anului 2013 (fig.5), are o formă neregulată cu vârful ascuțit, baza este mai restrânsă și mai mică la populația feminină cu vârste cuprinse între 0-14 ani (8178 bărbați – 7973 femei).
Schimbările structurale în rândul populației feminine sunt în creștere cu cele masculine până la vârsta de 40-44 ani, după care au loc tendințe de scădere și apoi iar de creștere până la vârsta de 55-59 ani.
După vârsta de 60 ani, populația cunoaște o scădere semnificativă, iar oamenii continuă să locuiască în mediul rural.
Datorită factorului natural, și anume decesul, atât femeile cât și bărbații de peste 60 ani fac ca graficul să aibă un vârf ascuțit.
Fig.5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în municipiul Râmnicu Vâlcea (2014)
Pentru a prezenta concomitent structura pe sexe și cea pe vârste (fig.6), piramida anului 2014 are o formă neregulată, având baza restrânsă, ne arată că numărul nașterilor este scăzut, observăm că ponderea populației masculine (2745 persoane) este mai mare decat cea feminină (2605 persoane) la vârsta 0-4 ani.
Până la 9 ani, populația cunoaște o ușoară creștere, se remarcă un echilibru între sexe în ceea ce privește populația de până la 9 ani, apoi între 10-14 ani scade, după vârsta de 15 ani populația de ambele sexe cunoaște un proces lent de creștere în ambele cazuri până la vârsta de 20-24 ani, când media vârstei este fluctuantă.
Vârsta predominantă în rândul persoanelor masculine este de 35-39ani (5442 persoane), în timp ce la feminin este în jurul vârstei de 45-49 ani (5519 persoane).
După vârsta de 40 ani, se produce un dezechilbru între sexe, cu creșteri și scăderi până la nivelul vârstei de 59 ani, când piramida descrește simțitor, vârful devine ascuțit, iar persoanele de peste 85 ani sunt în număr de 334 bărbați și 612 femei.
Fig.6. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în municipiul Râmnicu Vâlcea (2015)
În urma analizei graficului aferent anului 2015 (fig.7), constatăm că piramida are aceeași formă neregulată ca cea a anului 2014 cu mici fluctuații a numărului de persoane.
Din punct de vedere numeric, la nivelul vârstei de 35-39 ani în rândul bărbaților, numărul maxim atins este de 5487 persoane, pe când în rândul femeilor numărul maxim atins este de 5828 persoane, dar la grupa de vârstă cuprinsă între 45-49 ani.
Dacă privim per ansamblu, constatăm că populația este predominant feminină. Întâlnim, deci, un număr de 56794 de bărbați, adăugându-se peste acesta încă 62458 de persoane de sex feminin.
Populația cu vârstele cuprinse între 80-84 ani, dar și peste 85 ani sunt cei care figurează pe grafic ca fiind cei mai puțini, astfel populația vârstnică este de 337 persoane de sex masculin și 618 persoane de sex feminin la grupa peste 85 ani.
Fig.7. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în municipiul Râmnicu Vâlcea (2016)
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 2016 (fig.8) arată nivelul de îmbătrânire a populației față de anii precedenți.
Astfel, baza piramidei este restrânsă la grupa de vârstă 0-24ani (13949 bărbați și 13587 femei în 2016, față de 14251 bărbați și 14011 femei în 2016 aferente aceleiași grupe de vârstă), ceea ce ne arată că în următorii ani îmbătrânirea demografică la nivelul orașului Râmnicu Vâlcea este vizibilă și inevitabilă.
Ca și în celelalte cazuri analizate, ponderea feminină este mai mare la grupa de vârstă 45-49 ani (6053 persoane), iar cea masculină la 35-39 ani(5498 persoane).
Dacă din totalul de 118832 persoane în 2016, 56545 sunt bărbați și 62287 sunt femei, se observă că populația orașului Râmnicu Vâlcea e preponderent feminină, iar indicele de feminitate este supraunitar.
Analizând per ansamblu structura populației pe sexe și vârste între anii 2012-2016, constatăm că principalul rol de îmbătrânire demografică a populației municipiului Râmnicu Vâlcea îl are scăderea natalității și mai puțin scăderea mortalității.
Factorii cauzatori în scăderea numărului populației la nivelul orașului sunt următorii: descreșterea înregistrată la populația de vârstă școlară, scăderea populației urbane pe fondul dominării populației rurale, creșterea proporției femeilor față de numărul bărbaților.
În acest fel, piramida vârstelor și sexelor redă în mod sugestiv istoria demografică a generațiilor și modul în care factorii economici, sociali sau politici influențează într-un fel sau altul evoluția sau involuția demografiei la nivelul orașului Râmnicu Vâlcea.
2.3. Structura populației active
Populația activă cuprinde „totalitatea persoanelor care execută în mod obișnuit o activitate profesională”.(G. Erdeli)
Toate persoanele care desfășoară o activitate economică retribuită, dar și populația aflată în căutarea unui loc de muncă alcătuiesc populația activă. Aceasta include salariații, muncitorii independeți, șomerii înregistrați, tinerii în căutarea primului loc de muncă, muncitorii sezonieri și persoanele cu activitate temporară.
Populația activă se împarte în două categorii:
populația activă ocupată – populația de 16 ani și peste care are un loc de muncă, producatoare de bunuri sau servicii, în scopul obținerii unor venituri (populația angajată efectiv într-o activitate productivă);
populația activă neocupată – persoanele care nu au un loc de muncă, sunt fără ocupație, șomeri, aflate în căutarea unui loc de muncă.
Potențialul turistic, social și cultural ridicat al municipiului Râmnicu Vâlcea reprezintă o resursă importantă pentru activitatea economică, alături de resursele naturale exploatabile. Pe lângă toate acestea, resursa umană și calificarea acesteia determină gradul de dezvoltare.
Starea de tranziție în care ne aflăm și-a pus amprenta asupra creșterii șomajului și implicit a segmentului de populație inactivă. Aplicarea cu întârziere a unei reforme reale pe piața muncii, în concordanță cu restructurarea economică la nivel național, au creat dezechilibre pe piața forței de muncă, reflectând mutațiile economiei locale și incapacitatea de absorbție și utilizare a resursei umane de care dispune municipiul Râmnicu Vâlcea.
Fig.8. Structura populației active în municipiul Râmnicu Vâlcea (2011-2015)
Fig.9. Numărul total de șomeri înregistrați în municipiul Râmnicu Vâlcea (2011-2015)
Conform datelor INSS în perioada 2011-2015 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, numărul populației active ocupate a avut o traectorie flucutantă (fig.9), nivelul maxim l-a atins anul 2012 (38.868 persoane), după care au avut loc creșteri și scăderi datorate tendințelor demografice negative ajungându-se la un nivel scăzut de participare a populației la activitățile economice.
În anul 2014, populația activă a municipiului a cunoscut o diminuare, fiind determinată de scăderea populației, dar și de fenomenul migraționist. Astfel, dacă în 2013 populația activă era de 37.842 persoane, 2014 are o pondere a populației active de 36.539 persoane.
Toate datele existente indică faptul că majoritatea persoanelor ocupate aparțin sectorului de industrie, urmat de comerț, construcții, sănătate, asistență socială, învățământ, servicii administrative.
Analiza datelor statistice (fig. 10) arată că Râmnicu Vâlcea nu este ocolit de șomaj, existența acestuia constituind un dezechilibru economico-social, manifestându-se la nivel național cât și la nivel de individ (familie).
Cât privește numărul șomerilor înregistrați, perioada anilor 2011–2013 a cunoscut o creștere, după care numărul acestora a scăzut, astfel că la finele anului 2015 era de 1177 persoane, fiind cea mai mică rată a șomajului din perioada analizată.
Piața forței de muncă atât la nivel național cât și în Râmnicu Vâlcea a cunoscut o contracție, principala cauză care a generat acest fenomen fiind manifestarea efectelor crizei economice.
Principalele cauze care stau la baza evoluției șomajului sunt:
lipsa locurilor de muncă pentru absolvenții de liceu și studii superioare;
crizele economice;
tendințele de restructurare;
înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii (șomaj tehnologic);
întreruperea activităților dependente de factori naturali: agricultura, construcții;
izolare geografică;
lipsa fondurilor.
Pentru reducerea ratei șomajului, este necesară adoptarea unor măsuri de revitalizare și diversificare a activităților economice, atragerea de noi investiții, dezvoltarea infrastructurii, promovarea turistică, dezvoltarea programelor de calificare și recalificare.
2.4. Grupuri sociale marginale
Grupurile sociale marginale reprezintă acele „grupuri minoritare de indivizi, care sunt dezavantajate mai mult sau mai puțin permanent sau chiar tradițional, potrivit valorilor sau normelor dominante”. (E.Roy Wiehn)
Grupurile sociale marginale se deosebesc, de exemplu, după funcțiile lor etnice, culturale, economice, politice, de drept, sanitare, religioase. Acestea dezvoltă o atitudine de toleranță față de grupul social dominant, sau de intoleranța față de poziția discriminatorie, totodată funcțiile grupurilor sociale pot fi înlocuite sau eliminate.
Zonele urbane marginalizate se găsesc în toate tipurile de orașe, fie ele mici, medii sau mari și în toate regiunile țării.
Studiile în domeniul grupurilor sociale marginale din România indică trei criterii principale pentru definirea și analiza diferitelor tipuri și anume: capitalul uman (educație, stare de sănătate, mărimea și compoziția gospodăriei), ocuparea și condițiile de locuit.
În analiza de față, ne referim la grupurile sociale marginale din municipiul Râmnicu Vâlcea care nu satisfac un standard corespunzator zonei urbane.
Locuințele grupurilor sociale marginale sunt amplasate la marginea orașului, în cartiere de case, în zonele de est și nord ale orașului. Blocurile de garsoniere de categoria III din cartierele Nord și Ostroveni, Colonia Nuci, cartierul Goranu și 1 Mai sunt zonele sarace.
Din zonele amintite anterior, Colonia Nuci, Cartier Goranu și Cartier 1 Mai, sunt considerate zone locuite în mare parte de rromi una din această zonă fiind numită colonie. Toate celelalte sunt considerate zone locuite de săraci fără a avea caracter etnic.
Fig.10. Comunități marginale în municipiul Râmnicu Vâlcea
Locația cunoscută sub denumirea de Colonia Nuci se află la marginea orașului, lângă Combinatul Chimic Oltchim, o așezare urbană nesegregată spațial, unde locuiesc aproximativ 200 de familii în locuințe sociale, barăci, construite de către primărie.
Fig.11. Cămin – Colonia Nuci Fig.12. Cămin – Colonia Nuci
Sursă proprie Sursă proprie
Cartierul Goranu, se află în mare parte pe centura care preia traficul de tranzit, pentru a proteja orașul, fiind singura variantă ocolitoare, o așezare nesegregată spațial unde locuiesc împreună rromi și nerromi, aproximativ 3000 de persoane.
Cartierul 1 Mai se află foarte aproape de zona centrală a orașului, iar pe străzile Inătești, Morilor și Argintari din cartierul amintit mai sus locuiesc un număr de 500 rromi, unii dintre aceștia locuind în case impunătoare față de restul membrilor comunității.
Fig.13. Strada Morilor – Cartier 1 Mai Fig.14. Cartierul 1 Mai
Sursă proprie Sursă proprie
În aceste comunități compacte de rromi trăiesc doar o parte a rromilor din oraș, cei mai înstăriți locuind dispersat în oraș.
În ceea ce privește locuințele, o mare parte din casele situate în zone marginalizate sunt realizate din materiale de construcții ieftine (de exemplu, chirpici, lemn, plastic și alte materiale neconvenționale) și sunt slab dotate cu utilități urbane.
Deși casele și adăposturile sunt în general foarte mici, cu o suprafață cuprinsă între 6 și 40 de metri pătrați, în ele locuiesc familii mari, cu mulți copii. Casele sunt amplasate haotic, una lângă alta, cu foarte puțin spațiu între ele.
Condițiile de trai extrem de proaste (umezeală, igrasie, frig, mizerie, gândaci) pun în pericol sănătatea majorității locatarilor din zonă. În consecință, această situație duce la riscuri în ceea ce privește sănătatea locuitorilor.
Pentru prevenirea și combaterea marginalizării se pot lua măsuri la nivel local prin:
ajutoare sub forma materialelor de construcții;
acordarea de suport financiar pentru racordarea la energie electrică;
consolidarea blocurilor locuite;
consolidarea infrastructurii;
facilitarea accesului la educație pentru etnicii rromi în cadrul programului “A doua șansă” derulat în cadrul Școlii Gimnaziale Colonie Nuci (pregătire școlară cu ajutorul cadrelor didactice voluntare, masă caldă);
creșterea accesului la locuințe sociale (alocarea de sume de la bugetul local pentru finalizarea locuințelor aflate deja în construcție, facilități la plata chiriei).
Cu ajutorul acestor măsuri, anumite funcții pot fi reduse sau pot dispărea, ceea ce duce la dizolvarea sau încetarea funcționării grupurilor marginale.
Capitolul III: Zonificarea funcțională a teritoriului și percepția sa
3.1. Caracterizare a zonelor funcționale (rezidențiale, comerciale, centrale, de agrement, de transport, mixte)
Zona urbană cu caracter funcțional este o acțiune destinată remodelării urbane prin delimitarea zonelor în interiorul spațiului urban și se împarte în funcție de anumite elemente economice, sociale și tehnice.
Pentru dezvoltarea sa viitoare, orice comunitate urbană trebuie să promoveze o strategie a zonelor funcționale, stopând astfel consumul irațional de resurse prețioase, precum și de activități administrative haotice.
Zona funcțională a municipiului Râmnicu Vâlcea pune în evidență dinamica orașului, forța de muncă calificată, resursele naturale bogate, poziție geografică favorabilă dezvoltării sectorului industrial.
Municipiul Râmnicu Vâlcea capitala județului Vâlcea, este situat în zona de nord a Olteniei, la poalele Carpaților Meridionali, străbătut de drumul european E81. Din punct de vedere strategic, întreține legătura între orașele Transilvaniei cu Oltenia, (capitala culturala Sibiu – capitala regională Craiova).
Actualul context în care se plasează municipiul Râmnicu Vâlcea din punct de vedere economic este același în care evoluează economia națională, marcată de un declin prelungit, dar care a cunoscut începând cu anul 2013 o ușoară redresare și o evoluție pozitivă.
3.1.1. Zonele funcționale rezidențiale
Municipiul Râmnicu Vâlcea se compune din orașul Râmnicu Vâlcea și fostele așezări rurale: Troianu, Căzănești, Stolniceni, Poienari, Aranghel, Buda, Goranu, Copăcelu care, au devenit cartiere ale orașului, momentan aflându-se la intersecția dintre „urban” și „rural”. Aceasta a făcut ca municipiul să se dezvolte și pe malul drept (sud) al râului Olănești.
Fig.15. Zonificarea municipiului Râmnicu Vâlcea
Sursă: Planul de mobilitate urbană durabilă a Municipiului Râmnicu Vâlcea
Alcătuită din clădiri de locuit, dar și din dotări social-culturale, amenajări diferite sau spații industriale care nu poluează, zona rezidențială a orașului Râmnicu Vâlcea, se întinde pe o suprafață de 8520.87 ha, din care aproape 5.000 ha intravilan (conform Planului Urbanistic General al municipiului Râmnicu Vâlcea din anul 2013) și cuprinde următoarele cartiere:
Zona rezidențială sau zona de locuit este împărțită în următoarele subzone:
subzona rezidențială formată din clădiri colective mari și medii, cu procent de ocupare maximal (50% din numărul locuințelor), cu necesitatea de reabilitare a unor locuințe, iar ca pondere este disproporționat de mare pe scara localității;
subzona rezidențială cu clădiri individuale pe loturi de 500 m², densitatea este apropiată de cea urbană, formând o lotizare compactă;
subzona rezidențială cu locuințe și loturi cuprinse între 300 și 2.000 m², având și terenuri agricole utilizate (cartierele Goranu, Poenari, Troianu, Ostroveni Sat);
Fig.16. Cartier Troianu
Sursă proprie
subzona rezidențială exclusiv rurală cu loturi între 800 și 1.500 m²;
subzona rezidențială exclusiv rurală cu loturi peste 2.500 m² (cartierele Căzănești, Stolniceni, Copăcelu, Fețeni, Aranghel, Dealul Malului, Buda și Colonia Nuci).
Fig.17. Cartier Căzănești Fig.18. Cartier Copăcelu
Sursă proprie Sursă proprie
Pentru o mai largă viziune asupra cartierelor și a populației aferente în tabelul de mai jos este redată densitatea populației municipiului Râmnicu Vâlcea pe cartiere după cum urmează:
Cartierul cu cea mai mare densitate este Ostroveni, urmează cartierele: Nord și Traian Central, Libertății și Ferdinand, la capătul opus al densității populației se află Troianu– antepenultimul, l Ostroveni Sud – penultimul, Zona Industrială Sud – ultimul.
3.1.2. Zonele funcționale centrale
Zona centrală sau ,,centrul istoric” a municipiul Râmnicu Vâlcea se întinde pe o suprafață de 132,48 ha însumând un procent de 2.78% din teritoriul intravilan, fiind bine delimitată cu funcții de locuit, zona comercială, de servicii și administrative, iar locuințele sunt dispuse în blocuri (P+2, P+4 sau P+10) și case individuale.
Tot aici sunt comasate și clădirile politico-administrative (Primăria, Prefectura, Arhivele județene), judecătorești (Tribunal județean, Judecătoria, Parchetul), Poșta centrală, clădiri de învățământ cu tradiție (Colegiul Național „Alexandru Lahovari”, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”).
Fig.19. Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea Fig.20. Prefectura municipiului Râmnicu Vâlcea
Sursă proprie Sursă proprie
Fig.21. Tribunalul municipiului Râmnicu Vâlcea Fig.22. Judecătoria municipiului Râmnicu Vâlcea
Sursă proprie Sursă proprie
Nucleul zonei centrale îl reprezintă obiectivele culturale (Muzeul de Artă, Muzeul de istorie, Biblioteca județeană, Teatrul Anton Pann, Galeriile de artă, Casa memorială Anton Pann), precum și alte obiective de patrimoniu cu potențial turistic, majoritatea făcând parte din lista monumentelor și siturilor arheologice de valoare locală și națională.
Fig. 23. Muzeul de Istorie Fig. 24. Muzeul de Artă
Sursă proprie Sursă proprie
Fig.25. Biblioteca județeană Fig.26. Teatrul Anton Pann
Sursă proprie Sursă proprie
Parcul Mircea cel Bătrân și parcul Zăvoi întregesc peisajul verde al zonei centrale a orașului.
Fig.27. Parcul Mircea cel Bătrân
Sursă proprie
Fig.28. Fântâna arteziană din Parcul Zăvoi Fig.29. Parcul Zăvoi
Sursă proprie Sursă proprie
3.1.3. Zonele funcționale comerciale
Așa cum întreaga țară a cunoscut în ultimii ani un trend accendent al comerțului și serviciilor și municipiul Râmnicu Vâlcea își asumă în bună măsură rolul de absorbant al forței de muncă disponibilizată din sectoarele industriale restructurate și redirecționate către comerț.
Numărul total de societăți comerciale: 11646
Numărul societăților comerciale care au ca activitate principală comerțul: 7173
Ponderea societăților comerciale în total (%): 61.59
Total S.R.L și S.A. care au ca activitate principală comerțul: 3089
Număr S.R.L și S.A. active: 1953
Pondere S.R.L și S.A. active în total (%): 63.22
Cea mai mare amploare și diversificare cunoscută în ultimii 10 ani este cea a serviciilor comerciale, volumul mărfurilor alimentare și nealimentare crescând foarte mult. Această dezvoltare a cunoscut și cunoaște diverse forme, începând cu comerțul stradal (neorganizat sau la tonetă) și până la comerțul organizat în magazine sau centre comerciale en-gross.
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, nu putem discuta de o zonă comercială clasică, omogenă și bine conturată, unitățile de profil fiind dispersate. Pentru a avea o viziune mai largă asupra acestui aspect am conturat zonele cu caracter comercial polarizator și anume:
zona centrului – cu magazine de dimensiuni mici și medii, cu o ofertă relativ bogată de produse alimentare și nealimentare, dar mai ales de servicii. Cele mai reprezentative activități comerciale și de servicii din zonă sunt din domeniile: confecții și încălțăminte, telefonie mobilă, farmacii, electrice și electrocasnice, coafor, pariuri sportive, obiecte sanitare, bijuterii, ceasornicărie, traduceri, servicii notariale și de avocatură, patiserii-cofetării, agenții de turism, mercerie, papetărie, florărie, precum și numeroase baruri, cafenele și cluburi;
Fig.30. Magazine în zona centrului Râmnicu Vâlcea Fig.31. Magazine în zona centrului Râmnicu Vâlcea
Sursă proprie Sursă proprie
magazinele de ,,cartier” – cu buticuri, magazine de mici dimensiuni, spații en-gross, cu o ofertă restrânsă de produse, la prețuri relativ ridicate, dar cu avantajul proximității față de client. În ultimii ani, pe fondul apariției unităților din sfera comerțului modern, o bună parte din aceste unități mici au dispărut sau și-au restrâns activitatea;
Fig.32. Magazin de cartier Fig.33. Magazine de cartier
Sursă proprie Sursă proprie
piețele agroalimentare – produsele fiind cultivate de micii producători și sunt tot mai apreciate pentru calitatea și gustul acestora fiind considerate ,,bio” și care fac concurență supermarket-urilor;
Fig.34. Piața centrală din Râmnicu Vâlcea Fig.35. Magazine în piața centrală
Sursă proprie Sursă proprie
unitățile comerțului modern – dupa 1989 s-a ajuns ca orașul să dispună de mari magazine alimentare și industriale de tip supermarket, hypermarket și mall (River Plaza) ale unor mari companii cum ar fi Kaufland, Carrefour, Express, Profi, Domo, Billa, Flanco, Ambient, Altex, apărute ca urmare a integrării lor din marile lanțuri comerciale internaționale.
Fig.36. Supermarket Billa Fig.37. Mall River Plaza
Sursă proprie Sursă proprie
Mai sunt depozite uriașe de materiale „en gross” și „en detail” cu materiale de construcții, instalații, mobile.
Potrivit statisticilor, sectorul comercial al municipiului Râmnicu Vâlcea însumează 48.29% din totalul economic, iar structura sectorului terțiar scoate în evidență din punct de vedere al populației ocupate o pondere de 16.88% din numărul mediu al salariaților din oraș.
3.1.4. Zonele funcționale de agrement
Monumentele naturii sau de artă și arhitectura împreună cu relieful, pădurile, râurile, lacurile, dar și alte componente ale mediului înconjurător se constituie ca resurse de agrement și favorizează desfășurarea turismului de odihnă și recreere, de tratament sau cultural. Cu cât aceste resurse sunt mai variate și complexe și mai ales, nealterate, cu proprietăți cât mai apropiate de cele primare, cu atât interesul este mai mare, iar activitățile de agrement pe care le generează sunt mai valoroase și mai atractive, răspunzând unor foarte variate motivații turistice.
Cu un cadru natural de excepție, municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de zone de recreere neamenajate (pădurile de pe dealurile înconjurătoare), dar în același timp și de parcuri amplasate în zona rezidențială.
Fig.38. Harta municipiului Râmnicu Vâlcea
Sursă: http://www.primariavl.ro
Fiind unul dintre cele mai vechi parcuri din țară, luând ființă prin Ofisul domnesc emis de domnitorul Barbu Știrbei (1849-1853) la 9 august 1850, cu o vegetație care constă dintr-o pădure seculară sistematizată, parcul Zăvoi dispune de alei betonate, locuri de joacă pentru copii, dotări de alimentație publică.
În interiorul parcului, se află situate Lacul Zăvoi și sediul Teatrului Municipal Ariel, tot aici se regăsesc Monumentul domnitorului Barbu Știrbei, operă a profesorului Constantin Mihăilescu din anul 1920 și „Fântâna lui Turbatu”, construită de C. Măldărescu în anul 1920.
O placă comemorativă deasupra unui izvor amintește că în acest loc, la data de 28 iunie 1848 au fost sființite steagurile revoluției și a fost intonat pentru prima dată actualul imn de stat ,,Deșteaptă-te, române!’’.
În imediata apropiere a parcului, se află stadionul municipal cu o capacitate de 12.000 locuri și găzduiește echipa de fotbal CSM Râmnicu Vâlcea precum și alte concursuri și activități sportive.
Fig.39. Stadionul Municipal Râmnicu Vâlcea
Sursă: http://curieruldevalcea.ro/sondaj-important-de-opinie-cum-se-va-numi-stadionul-din-parcul-zavoi/
Zona centrală a orașului are ca punct de atracție și agrement parcul Mircea cel Bătrân, înconjurat de vechiul zid al centrului istoric și completează în mod fericit zona veche a centrului orașului.
În incinta parcului sunt câteva monumente istorice cu valoare deosebită, iar primul care se remarcă încă de la intrare este reprezentat de statuia domnitorului Mircea cel Bătrân ce datează încă din 1970. Tot aici, se regăsește Casa Socoteanu-Lahovari, ridicată în sec. al XVIII-lea, imobil reprezentativ din punct de vedere arhitectonic pentru zona Olteniei de Nord.
Fig.40. Statuia lui Mircea cel Bătrân
Sursă proprie
Prin recuperarea terenului din fosta luncă a Oltului și utilizarea unui vechi braț, în zona de sud a municipiului a fost ridicată zona de agrement Ostroveni, dotată cu bazine de înnot, unități de alimentație publică, un sat de vacanță cu posibilități de campare, grădină zoologică, spațiu amenajat pentru pescuit și sporturi nautice. Aceasta este cea mai căutată zonă în lunile de vară, fiind foarte frecventată și de turiști.
Dealul Capela, deși nu este amenajat special să fie integrat în categoria parcurilor, oferă turiștilor posibilitatea unor plimbări pe cărările din pădurea de foioase și conifere. Având o altitudine de circa 450 m, Dealul Capela oferă o minunată panoramă asupra orașului Râmnicu Vâlcea, a defileului Oltului cât și a Munților Cozia și Căpățâni.
Fig.41. Municipiul Râmnicu Vâlcea – imagine panoramică
Sursă proprie
Municipiul Râmnicu Vâlcea mai dispune de numeroase structuri de agrement, atractive pentru petrecerea timpului liber, la care accesul se poate face pietonal, fără prea mari dificutăți, fiind aflate la distanțe relativ mici de centrul orașului, respectiv:
Piscina Casei Tineretului;
Grădina Zoologică aparține municipalității și a fost modernizată prin intermediul unei finanțări de la Minsterul Mediului;
Zona de picnic de pe malul Lacului Ostroveni;
Baza de agrement de la barajul lacului de acumulare din nordul municipiului, concesionată unei societăți private, respectiv HIDROELECTRICA SA;
Baze de agrement și sportive private (aparținând unor societăți comerciale, respectiv OLTCHIM S.A – La Fedeleșoiu, în curs de reabilitare și POSADA AQUA CENTER- zona Troianu);
Complexul sportiv TRAIAN (cuprinzând Sala Sporturilor, arene deschise de tenis, volei si baschet).
Orașul mai dispune și de scuaruri, aliniamente stradale, pe care sunt cultivate plante ornamentale (arbuști și flori), toate acestea întregind imaginea de ansamblu a orașului dându-i un aer cochet.
3.1.5. Zonele funcționale de transport
Activitatea de transport presupune deplasarea în spațiu a bunurilor sau a oamenilor în vederea satisfacerii nevoilor materiale și spirituale a societății omenești.
Principalele aspecte care definesc structura de transport sunt:
aspecte economice – posibilitatea de a face comerț, activitatea de producție, transportul documentelor, participarea cu produse la târguri, expoziții;
aspecte sociale – libera deplasare a oamenilor, turism intern și internațional;
aspecte politice – întărirea economiei naționale, întărirea capacității de apărare a țării.
Transporturile constituie a patra ramură a producției materiale alături de celelalte trei
ramuri principale: industria extractivă, agricultura (împreună cu zootehnia) și industria prelucrătoare.
Activitatea de transport poate fi definită ca o acțiune prin care se organizează și se realizează deplasarea călătorilor și mărfurilor în spațiu și timp.
3.1.5.1. Zonele funcționale de transport rutier
Important nod de întâlnire a trei drumuri naționale, valoros centru social, politic, cultural și economic al județului, municipiul Râmnicu Vâlcea ocupă un loc aparte în cadrul rețelei rutiere și feroviare naționale, fiind o rețea de tip radial și este legat de restul țăriii prin:
rețeaua rutieră internațională care leagă Peninsula Balcanică de Europa Centrală,
respectiv drumul național DN 7 (E 81) București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu, care
face legătura între București și Nădlac;
drumul național DN 67 Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea, care traversează municipiul prin partea de vest a acestuia, dinspre sud către nord;
drumul național DN 64 Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea, care intră în municipiu prin partea de sud a acestuia.
În unele locuri, circulația rutieră are tendința de a se concentra pe câteva artere majore care traversează zona centrală a municipiului din lipsa unei centuri ocolitoare a orașului ducând la tranzitarea traficului greu pe câteva artere din municipiu (Calea București, strada Barajului, strada Ștrandului, strada Râureni).
Distanța rutieră parcursă cu mijloacele auto față de principalele orașe din jur este refăcută și modernizată, iar distanțele din municipiu către acestea sunt: București (175 km), Pitești (60 km), Craiova (123 km), Sibiu (99 km), Târgu Jiu (115 km), Slatina (100 km).
La nivelul municipiului există un total de 212 km de străzi, din care 160 km modernizate, respectiv 52 km nemodernizate. Axa principală stradală a municipiului este orientată pe direcția Nord – Sud.
Rețeaua stradală a municipiului Râmnicu Vâlcea numără 333 de artere de circulație, din care 236 străzi – 48 intrări – 33 alei – 5 bulevarde – 3 scuaruri – 17 cartiere – 2 căi – 2 splaiuri.
,,Transportul în comun se asigură cu autobuze și microbuze pe linii fixe și taxi-uri. Acesta se efectuează pe o infrastructură în general bună și în continuă dezvoltare”. (sursă Wikipedia)
Transportul public local în Mun. Râmnicu Vâlcea, se află în responsabilitatea SC ETA SA, societate aflată în subordinea Primăriei Râmnicu Vâlcea, care funcționează pe baza unui contract de delegare a gestiunii, reglementat prin HCL 13/26.03.1998.
Fig.42. ETA BUS Fig.43. Transportul în comun în Râmnicu Vâlcea
Sursă proprie Sursă proprie
Traseele de transport public sunt prezentate în rețeaua rutieră a Municipiului Râmnicu Vâlcea și sunt compuse din următoarele artere de circulație:
Fig.44. Traseele mijloacelor de transport din Râmnicu Vâlcea
Sursă: http://harti.tramclub.org
3.1.5.2. Zonele funcționale de transport feroviar
Râmnicu Vâlcea reprezintă un nod feroviar de mai mică importanță din partea de sud a țării. Este tranzitat de Linia Secundară 201 Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Podul Olt – Sibiu, linie simplă neelectrificată, cu excepția sectorului cuprins între Râmnicu Vâlcea și Cozia cu linie dublă neelectrificată.
La sfârșitul veacului al XIX-lea, în Râmnicu Vâlcea a fost construită o gară pentru deservirea tronsonului Drăgășani – Râmnicu Vâlcea. Aceasta a fost demolată în 2013 și s-a început construirea unei gări moderne cu dotări de ultimă oră, facilități pentru pasageri, parcări, platforme de acces, pasaje subterane și sisteme de supraveghere video. Proiectul, face parte din programul național de modernizare a stațiilor de cale ferată.
Pe lângă această gară, pentru deservirea platformei industriale sud se utilizează stația CF Râureni. La acestea, se adaugă o haltă de călători, care deservește partea de nord a orașului – Râmnicu Vâlcea Nord Haltă.
Gara din Râmnicu Vâlcea este amplasată destul de aproape de zona centrală a orașului și este deservită de rețeaua de transport public local, prin liniile de autobuz (1, 3, 4, 18, 111, 112, 114 și 166) prin care se asigură legătura cu celelalte zone ale orașului. Legături zilnice cu trenuri Inter-Regio (4 perechi), respectiv Regio (7 perechi) operate de SNTFC – CFR se fac către destinațiile:
Sibiu;
Cluj Napoca;
București Nord;
Craiova;
Constanța;
Piatra Olt;
Lotru;
Călimănești;
Băbeni.
Fig.45. Gara din Râmnicu Vâlcea
Sursă proprie
Spațiul urban din municipiul Râmnicu Vâlcea este despărțit de traseul căii ferate, care traversează orașul de la nord la sud. Există patru bariere la trecerile de nivel cu calea ferată care îngreunează fluiditatea circulației spre zona CPL și cartierul Ostroveni.
Calea ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele (cunoscută între 1989 și 1994 în mersul trenurilor sub denumirea de magistrala 219) este o cale ferată care face legătura între localitățile Râmnicu Vâlcea si Vâlcele (județul Argeș). Având o lungime de 39 km, linia a fost construită între anii 1979-1989, fiind deschisă traficului în 1989, chiar dacă unele lucrări nu au fost realizate în întregime.
Alunecările de teren numeroase de pe acest tronson au făcut ca linia să fie închisă în 1998, iar în 2004 șinele de cale ferată au fost scoase. Această linie a fost proiectată pentru a decongestiona traficul de pe ruta București – Brașov (să se creeze astfel două trasee, unul via Ploiești, altul via Podu Olt – Făgăraș), să scurteze distanța dintre Arad și București, iar pe plan local să se realizeze o legătură feroviară rapidă între București, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului și Sibiu, evitându-se astfel varianta ocolitoare pe la Caracal și Piatra Olt.
Chiar dacă actualmente nu este deschisă traficului feroviar, calea ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele este una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din România. Printre lucrările de artă se numără două tunele: Gibei (2250 m, unul dintre cele mai lungi din țară) și Ploștina (1910 m), trei viaducte mari: Topolog (1440 m, cel mai mare din țară), Sâmnic (540 m) și Sâmnicel (270 m), precum și alte viaducte mai mici (6 la număr), un pod peste râul Olt și altul peste râul Argeș.
3.1.5.3. Zonele funcționale de transport aerian
În municipiul Râmnicu Vâlcea, nu există aeroport, însă la 4 km sud se află amplasat un teren amenajat pentru decolarea- aterizarea avioanelor utilitare, numit “Malul Alb”.
Cele mai apropiate aeroporturi internaționale de municipiul Râmnicu Vâlcea sunt cele din Sibiu (100 de km), București (178 km).
3.1.6. Zonele funcțonale mixte
Zona funcțională mixtă este destinată în principal manifestării unor inițiative private ale unor persoane fizice sau juridice și suportă în general o succesiune mai rapidă a activităților punctuale decât alte zone urbane, înscriindu-se în partea cea mai dinamică a pieței imobiliare și aduce o contribuție semnificativă la alcătuirea bugetului local prin diferite taxe specifice.
,,Segregarea funcțională nu a permis formarea unei zone în care, în prelungirea centrului, să apară un amestec de activități comerciale cu ridicata și cu amănuntul, servicii pentru 23 întreprinderi, servicii sociale, colective și personale, locuințe, ateliere manufacturiere și locuințe colective”. (sursă Strategia Municipiului Râmnicu Vâlcea)
Zona Centrală a municipiului Râmnicu Vâlcea are o suprafață de circa 36.72 ha se suprapune, în mare parte, peste vechiul târg, de dinaintea anilor ‘50, căruia i s-au adus modernizările impuse de dezvoltarea economico-socială a localității, și cuprinde locuințe colective cu comerț și servicii la parterul acestora, instituții administrative, zone de agrement, muzee.
Zona Libertății stabilește o structură funcționala mixtă, în care se întâlnesc aproape toate tipurile de zone funcționale: locuințe joase P+1-2, P+1-10, dotări complementare, dotări de interes public, zona industrială, zona căii ferate, zona căii rutiere.
Comparativ cu zona Centrală, zona Libertății are o mai slabă dezvoltare a rețelelor edilitare și a instituțiilor de interes general.
În prezent, zonele funcționale mixte ale municipiului Râmnicu Vâlcea nu sunt foarte bine dezvoltate. Deși cumuleaza suprafețe considerabile, incintele comerciale sunt dispersate, nu constituie linii de forță funcțional structurate și nu au capacitatea de diversificare a zonei funcționale mixte.
Din datele furnizate de Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, conform PUG suprafața zonei mixte propuse va ocupa circa 394,96 ha reprezentând 8,33 % din intravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea.
3.2. Percepția zonelor funcționale: localnici, autorități locale, persoane aflate în tranzit
(dotări, servicii oferite, accesibilitatea zonelor)
Situat în ,,zona funcțională carpato-dunăreano-olteană, unitate a teritoriului țării (județele Mehedinți, Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj), se caracterizează prin rețeaua de localități formate pe fondul unei rețele dense de apă, cu lunci fertile de-a lungul cărora s-au instalat de timpuriu căi de comunicație lesnicioase și vechi așezări strategice” (V. Cucu), Râmnicu Vâlcea este un oraș cu caracter special în contextul urban românesc.
Poziția geografică privilegiată și frumusețea cadrului natural îi dă posibilitatea municipiului să contribuie la dezvoltarea economico-socială a teritoriului județului Vâlcea. Pentru a îndeplini acest obiectiv, sistemul de spații publice, accesibilitatea zonelor, dotările și serviciile oferite trebuie să corespundă imaginii urbane a orașului. Pentru un oraș populat cu peste 112.000 locuitori, realizarea unor funcțiuni, care vor permite desfășurarea activităților de turism, ridicând nivelul de sănătate și de educație al populației, reprezintă o cerință majoră.
Accesibilitatea în zonă se realizează pe cale rutieră (străbătut de drumul european E81), feroviară (tranzitat de Linia Secundară 201 Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea – Podul Olt – Sibiu), și aeriană (Malul Alb- teren amenajat pentru avioane utilitare, Aeroportul Internațional Craiova (123 km distanță auto de la Craiova la Râmnicu Vâlcea).
Transportul public de călători beneficiază de o rețea de transport public dezvoltată care deservește toate cartierele orașului și se realizează cu troleibuze și autobuze. Forma acesteia este în concordanță cu forma radiar-concentrică a rețelei stradale a orașului, și se desfășoară dinspre periferie înspre centrul orașului, conectând toate cartierele cu zona centrală.
Astfel, așezarea municipiului Râmnicu Vâlcea la intersecția unor importante magistrale feroviare și rutiere dintre care unele de importanță internațională (E81), face din oraș un important nod de transport, o importantă bază de plecare pentru turismul intern, un oraș cultural și istoric.
Ca activitate economico-socială, turismul este încadrat în sfera serviciilor. Atât structura cât și relațiile, cuprind elemente materiale (obiective naturale și antropice, dotările, mijloacele de transport etc.), precum și componentele care înlesnesc contactul dintre turist și produsul turistic (serviciile). Ținând cont de potențialul existent în municipiul Râmnicu Vâlcea, turismul cu resursele sale inepuizabile este considerat o prioritate și este necesar de a fi valorificat.
Tabel nr.46. Unități de cazare turistică în Râmnicu Vâlcea în perioada 2012-2016
Principalele obiective turistice din Municipiul Râmnicu Vâlcea sunt:
muzeele: Muzeul județen de istorie, Complexul muzeistic Troian, Muzeul de artă;
lăcașele de cult: Episcopia Râmnicului, Schitul Cetățuia, Biserica Toți Sfinții, Biserica Sfântul Dumitru, Biserica Protestantă, Biserica Buna Vestire, Biserica Sfântul Gheorghe, Schitul Troianu – sunt construcții din vechime cu arhitectură românească și de o însemnătate istorică deosebită;
parcurile de recreere și agreement: Parcul Zăvoi este cel mai mare parc din Râmnicu Vâlcea și datează din anul 1850; Parcul Mircea cel Bătrân se află în centrul orașului, la 100 m de ,,Kilometrul 0’’, pe locul fostei curți domnești a Domnitorului Mircea cel Bătrân: Parcul Ostroveni, Dealul Capela;
casele memoriale: Casa memorială Anton Pann este casa muzeu și adăpostește veșminte, obiecte, mobilier de epocă, portrete, documente și cărți toate aparținând marelui cărturar;
statuile și grupurile statuare: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din incinta unității
militare; Monumentul Eroilor de pe Calea lui Traian; Bustul lui Nicolae Bălcescu din Parcul Zăvoi; Bustul lui Constantin Brâncoveanu amplasat în fața Primăriei Râmnicu Vâlcea.
Datorită amplasării, a varietății atracțiilor turistice, această zonă este vizitată pe tot parcursul anului. Categoriile de turism practicate în zonă sunt: vizitarea mânăstirilor, a muzeelor, a stațiunilor balneoclimaterice, drumeție pe traseele turistice marcate, participarea la evenimente și manifestări culturale periodice.
O parte din evenimentele culturale periodice care se desfășoară în municipiul Râmnicu Vâlcea și în împrejurimi, sunt: Festivalul de datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou "Din moși-strămoși", Festivalul ,,Primăvara poeților”, ,,Cântecele Oltului” – manifestare folclorică interjudețeană cu participare internațională.
Volumul populației din zonele funcționale și gradul de centralitate al acestora impune dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea în raport cu ariile de influență. În acest sens, municipiul Râmnicu Vâlcea ,reședință de județ, centru economic, administrativ și cultural important, cu influență la nivel regional, situat pe o axă majoră de transport, centru al unei zone turistice recunoscute, deține dotări publice diversificate și complexe cu o arie de influență extinsă.
Este necesară consolidarea poziției actuale a orașului prin îmbunătățirea bazei economice, a mediului și a infrastructurii de servicii pentru o mai bună exploatare a potențialului teritorial în vederea atragerii investițiilor și în consecință a întăririi competitivității, dezvoltarea funcțiilor administrativă și culturală precum și ridicarea în continuare a nivelului de dotare și echipare urbanistică.
Capitolul IV: Funcțiile actuale ale așezării urbane
4.1. Funcția administrativă
4.2. Funcțiile de servicii
4.3. Funcția industrială
Industria, ramura economică a cărei dezvoltare ar fi permis valorificarea complexă a însemnatelor resurse naturale existente, este slab dezvoltată, fiind reprezentată de numai câteva unități cu o capacitate mică de producție, majoritatea având condiții tehnice cu un nivel foarte scăzut.
Industria orașului a cunoscut în ultimii ani un proces de restructurare și privatizare. Totodată s-au constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative generate de inconsecvențele din acest interval de tranziție la economia de piață.
Sectorul industrial din Râmnicu Vâlcea este vast și include :
Produse chimice și similare ;
Alimente și băuturi ;
Cherestea și produse forestiere ;
Textile ;
Produse petrochimice ;
Întreținere și reparații transport ;
Materiale de construcții ;
Fabricarea produselor metalice ;
În municipiul Râmnicu Vâlcea se realizează cca. 60% din volumul producției industriale a județului.
4.3.1. Industria chimică
Dezvoltarea unor puternice societăți cu profil chimic în orașul Râmnicu Vâlcea, s-a datorat existenței bogatelor resurse de materii prime (calcar și sare gema) situate în imediata lui vecinătate.
Prima mare întreprindere chimică a fost Uzina de produse sodice Govora. Ridicarea uzinei a început în anul 1954 și s-a terminat în anul 1959. Uzina trebuia să valorifice calcarul de la Arnota și sarea de la Ocnele Mari. Capacitatea ei în faza întocmirii proiectului este de 90.000 tone sodă calcinată, dar, după dezvoltarea uzinei în 1960, capacitatea producției a ajuns la 195.000 tone (în anul 1968), adică jumătate din producția de sodă calcinată a țării. Până la sfârșitul regimului Dej, combinatul a fost singurul exportator de clor lichid, izobutanol și octanol din țară.
În prezent, unitatea industrială S.C. Govora S.A. deține prin concesiune pe o perioadă de 25 de ani Serviciul de încălzire centralizată din orașele Râmnicu Vâlcea (încă din noiembrie 2002), Băile Olănești (încă din ianuarie 2005) și Călimănești (încă din august 2005).
Fig.47. CET Govora S.A.
Sursă proprie
OLTCHIM SA este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din
România, fiind un nume de referință pe harta economica a țării. A luat ființă în anul 1966, sub denumirea de Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea.
În anul 1969 s-a dezvoltat în cadrul Combinatului Chimic Râmnicu Vâlcea și Serviciul Cercetare, a cărui activitate a fost orientată spre rezolvarea problemelor de calitate și a celor legate de testarea și valorificarea produselor secundare, iar în anul 1971 a luat ființă și Serviuciul Pilot, specializat în instalații pilot.
Statistic vorbind, între anii 1976-1980, pe platforma industriei chimice de la Râmnicu Vâlcea au intrat în funcțiune 23 de capacități de producție noi, dintre care 22 concepute pe bază de cercetări proprii, iar în perioada 1981-1985, pentru Centrala Industrială de Produse Anorganice Râmnicu Vâlcea (CIPA) au fost prevăzute 55 de tehnologii în 38 de instalații industriale.
S.C. Oltchim S.A. s-a impus de la început pe piața producătorilor mondiali din domeniu prin calitate, varietate și seriozitate. Peste 40% din producția companiei se exportă, produsele purtând marca OLTCHIM, putând fi întâlnite în peste 30 de țări.
Fig.48. S.C. OLTCHIM S.A.
Sursă proprie
4.3.2. Exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului
Unitatea principală a acestei ramuri o reprezintă Combinatul de Industrializare a Lemnului (C.I.L.) din Râmnicu Vâlcea, care de la înființare ( în 1958, prin reorganizarea și lărgirea unei vechi întreprinderi forestiere, tutelată de cea de la Băbeni-Bistrița) a cunoscut o dezvoltare continuă. Combinatul cuprindea câteva fabrici (de panel și placaj, de furnire și furnire estetice, de plăci aglomerate) și secții (de lemn stratificat, de diverse produse din lemn), care foloseau o tehnică modernă și un nivel ridicat de automatizare a producției.
În prezent, industria celulozei și hârtiei este reprezentată în principal de unitățile Cozia Forest și Hardwood.
S.C. Cozia Forest S.A. Râmnicu Vâlcea este rezultatul unei activități de peste 130 de ani în domeniul forestier, distingându-se ca unul din cei mai importanți și tradiționali producători de cherestea și parchet din lemn masiv din România. Societatea manifestă disponibilități de colaborare cu agenți economici din sectorul de stat și privat din întreaga lume în vederea dezvoltării schimburilor comerciale privind vânzarea produselor din lemn, precum: cherestea, parchet din lemn masiv, mic mobilier.
Compania Hardwood a fost fondată în anul 1994 și are capital privat. Producția fabricii se bazează pe lemn și furnir estetic, realizate din diferite specii de lemn tradiționale.
Fig.49. Fabrica de lemn Hardwood
Sursa: http://www.hardwood.ro/
4.3.3. Industria alimentară
Din punct de vedere alimentar, municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat prin producția de carne, lapte și ouă, majoritatea societăților cu profil alimentar având centre de tăiere (abatoare), și prelucrare pe teritoriul orașului, așa cum este și cazul companiei S.C. Diana SRL, înființată în anul 1991, care are ca activitate principală comercializarea produselor alimentare și nealimentare. De asemenea, producerea făinii și a pâinii se face prin unități specializate care ființează pe raza municipiului, materia primă, grâul, fiind cultivat și produs în cantități suficiente în zonele limitrofe. Vorbim aici de companii precum S.C. Vel Pitar S.A. și S.C. Boromir IND.SRL.
S.C. Vel Pitar S.A. este o companie fondată în anul 2001, prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și panificație cumpărate de Broadhurst: Mopariv Vâlcea, Berceni București, Granpan Tecuci și Panegrano Cluj. Sediul central al firmei se află în municipiul Râmnicu Vâlcea. În anul 2007, compania se divide în trei unități autonome care au ca obiect de activitate panificația- S.C. Vel Pitar S.A., morăritul- S.C. Șapte Spice S.A. și retailul- S.C. VP Magassin S.A.
S.C. Boromir IND.SRL, societate comercială înființată în anul 1994, are ca obiect principal de activitate morăritul și panificația și are sediul în orașul Râmnicu Vâlcea. În anul 2005, S.C. Boromir IND.SRL a început investițiile în retail prin deschiderea unor hipermarketuri sub brandul ,,Avantaj’’. Pe lângă cele trei societăți S.C. Boromir SRL din Râmnicu Vâlcea, S.C. Boromir PROD S.A. din Buzău și Moara Cibin din Sibiu, grupul Boromir mai deține puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iași și Slobozia.
În ceea ce privește restul vegetalelor – legume și fructe- suprafețele cultivate în acest scop nu asigură o producție suficientă întregii populații a orașului, piețele fiind aprovizionate și din alte surse decat cele locale. În acest domeniu, compania Annabella deține cel mai mare capital. Înființată în anul 1994, societatea deține un număr de 37 de supermarketuri și peste 25000 de produse: atât produse de bază precum ulei, zahăr, făină, dar și produse de panificalie, conserve, mezeluri, preparate calde, legume și fructe.
Întreprinderea industrială de stat Râureni a fost înființată în anul 1968 și în afară de produsele de bază (marmeladă, siropuri, dulcețuri, compoturi, conserve de legume), mai produce conserve de carne (circa 100 tone anual). În anul 2008, fabrica a fost preluată de compania Annabella care ȋnvestește ȋn modernizarea liniei de producție pentru asigurarea unui grad ȋnalt de calitate și ȋn dotarea fabricii cu un depozit frigorific.
4.3.4. Industria pielăriei, blănăriei și încălțămintei
În cadrul fabricii de piele și încălțăminte Vâlceana, s-au realizat cele mai mari producții ale acestei ramuri. Localizarea ei a fost favorizată de existența materiei prime (piei de bovine), de abundența brațelor de muncă, de apropierea Oltului (cu calea ferată din lungul lui) și de cea a râului Olănești. Fabrica a produs talpă, piele și încălțăminte (670000 de perechi în 1968). În prezent, industria pielăriei, blănăriei și încălțămintei se realizează în cadrul companiei Modarem.
CONCLUZII
,,Orasul e mai mult decât simple cărămizi si mortar. Un oras are viata sa,propriul suflet,un spirit, o personalitate”(Hancock si Duhl – 1986)
Alegerea municipiului Ramnicu Valcea ca zona a studiului de imagine urbana s-a facut pe baza analizaei factorilor demografici, teritoriali, de mediu si sociali, a starii infrastructurii, rolul si locul orasului in context suprateritorial.
BIBLIOGRAFIE
Primaria Ramnicu Valcea – Planul de mobilitatea urbana durabila al Municipiului Ramnicu Valcea
(G. Erdeli și colab., 1999, Dicționarul de Geografie Umană)
(E.Roy Wiehn, Grupurile sociale marginale)
http://www.primariavl.ro
http://harti.tramclub.org
Strategia Municipiului Râmnicu Vâlcea
http://curieruldevalcea.ro/sondaj-important-de-opinie-cum-se-va-numi-stadionul-din-parcul-zavoi/
(V. Cucu
Badea Lucian, Rusenescu Constanța, (1970), Județul Vâlcea, București, pag. 79
: http://www.hardwood.ro/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Municipiul Râmnicu Vâlcea Studiu de imagine urbană [308288] (ID: 308288)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
