-O privire asupra strategiilor de integrare a romilor- [308274]

DE LA IGNORARE

LA PROMOVARE

-O privire asupra strategiilor de integrare a romilor-

Autor: Tulbure Ioana Georgiana

Indrumator: prof. dr. arh. [anonimizat] 2020

CUPRINS

Introducere 5

Perspectiva istorica 6

Etnicitate si relatii interetnice 10

Comunitatea roma 12

Stigmatul si cercul vicios 14

Gestionarea diferentelor culturale in cadrul statului modern 17

[anonimizat] 19

Documentarea situatiei existente pentru situl ales 34

Documentarea temei prin experienta proprie 37

Atitudine personala in elaborarea proiectului de diploma 39

Concluzii 41

Bibliografie 42

Introducere

Lucrarea de fata exploreaza aspectele sociale ale etnicitatii privite in raport cu practicile de integrare folosite pana acum. Aceasta serveste ca baza pentru elaborarea proiectului de diploma : [anonimizat], promovarea si pastrarea identitatii etnice in municipiul Alba Iulia. Intrebarea principala ce mi-a dictat procesul cercetarii a fost “cum pot prin arhitectura sa am un impact pozitiv asupra comunitatii locale de romi?”

“Obiectivul Guvernului României este ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a [anonimizat], [anonimizat].” – Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020

[anonimizat], paradigma multiculturalitatii aduce dificultati in scena politica a fiecarei tari. De cele mai multe ori diversitatea a [anonimizat]-se la grupuri de toate dimensiunile. [anonimizat], situatia romilor ridica un mare semn de exclamare.

[anonimizat]. [anonimizat], care s-au asternut asupra comunitatii de-a lungul istoriei. In contextul unei conditii materiale precare raspandite la nivel national se creza un cercul vicios format din procentul ridicat al analfabetismului si educatie primara sau gimnaziala incompleta care duce la o calificare scazuta in randul fortei de munca si la imposibilitatea ameliorarii situatiei economice. Efectele ce rezulta sunt resimtite la toate nivelurile: locuire, [anonimizat], sanatate, educatie, inclusiv speranta de viata.

Perspectiva istorica

Etimologie

Cuvantul “tigan” [anonimizat] a avut loc migratia romilor in Europa. “tigan” ( “tîgan”, “zigeuner”, “zingaro”, “gitane”, “gitano”) provine de la cuvantul grecesc atsiganoi/athiganoi, [anonimizat], [anonimizat], care putea aduce pericole pe diferite planuri pentru cei sedentari care isi formasera o comunitate bine determinata. De-a [anonimizat] “tigan” a fost pusa in relatie cu sensul de rob sau scalv. [anonimizat], termenul a primit o [anonimizat]. Insa conotatia negativa nu dispare nici in aceaasta politica, datorita unei relativizari a termenului:

romani = ii include si pe romii care se supun docil asimilarii

tigani = include si alte categorii de populatie a caror situatie economica precara este o insulta la adresa politicii si statului comunist.

Istoric

Pana la dezrobirea din Principatele Romane (1856)

Perioada de sclavie deschide terenul speculatiilor in privinta inrobirii romilor: pe de o parte se discuta despre inrobire dupa sosirea lor in regiune si pe de alta parte exista posibilitatea sa fi fost adusi ca sclavi in Principatele Romane in secolul al XIII-lea, de catre invadatorii tatari.

In anii de robie (1385-1856), statutul romilor “ figura intre bunurile miscatoare” ale stapanului.

Dezrobirea tiganilor a reprezentat un pas important pentri modernizarea sociala a Principatelor Romane (ultima lege pentru dezrobire data in 1856). Insa dezrobirea nu a venit si cu o reforma pentru a-I sprijini economic, acestia nu aveau o proprietate pe care sa o gospodareasca si unde sa isi practice mestesugurile. Cetateni liberi intr-o tara preponderent agrara, caldararii, spoitorii, caramidarii, geambasii, lingurarii si cei ce lucrasera in agricultura au reusit sa ajunga la un trai decent. Romii care au fost doar slugi au avut putine posibilitati, ca urmare, ei au ramas la periferia societatii.Masurile legislative dus la un fenomen de exod. O buna parte din populatia roma eliberata care nu a reusit sa isi gaseasca un loc in societate, au pornit spre vest si au ramas apoi in noile locatii pentru intervale diferite de timp.

Perioada 1856-1965

De la dezrobire pana in perioada interbelica multe din ocupatiile vechi ale romilor au fost abandonate datorita raspandirii produselor fabricate industrial.

In 1930, la primul recensamant efectuat dupa unire, 262.501 persoane s-au declarat tigani, ceea ce reprezenta aproximativ 1.5% din populatia totala.

Dupa Marea Unire si Primul Razboi Mondial a inceput miscarea romilor din Romania cand s-au nascut primele asociatii rome care au avut un cuvant de spus in privinta emanciparii comunitatilor de romi. Atunci a fost prima data cand se cerea ca denumirea de rom sa inlocuiasca denumirea de tigan. De amintit urmatoarele asociatii: Societatea lautarilor “Junimea Muzicala”, Asociatia Generala a Tiganilor din Romania, Uniunea Generala a Romilor din Romania, Asociatia Uniunea Generala a Romilor din Romania, “Infratirea neorustica” de ka Calbor, Asociatia “Redesteptarea romilor si romitelor din Romania.

In al doilea razboi mondial, regimul maresalului Ion Antonescu a urmat politici anti-rome, astfel incat foarte multi dintre acestia au fost deportati si au murit in Transilvania. Exista putine studii efectuate in Romania ce privesc romii pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial.

Perioada comunista

Dupa perioada crunta a celui de-al doilea Razboi Mondial, romii au incercat sa se adapteze unei societati romanesti in schimbare : regimul comunist. Noile masuri impuse au reusit intr-o oarecare masura sa schimbe statutul romilor, devenind oameni muncitori ai tarii. Egalitarismul, lipsa xenofobiei, si statutul social comun a convins comunitatea roma de beneficiile integrarii noul mod de viata. Ei se considerau respectati de societate pentru ca ura de rasa era pedepsita conform legii, iar acest lucru le asigura confortul psihic, facandu-i sa se simta in siguranta intr-o societate protectiva. Respectand obligativitatea muncii au primit o intreaga securitate sociala necesara familiei : salarii, alocatii, pensii.

Un prim proces ca i-a privit pe romi in perioada comunista a fost cel al sedentarizarii fortate:” li se interzicea asezarea periodica in vatrele unor sate unde isi distribuiau produsele mestesugaresti, li se interzicea accesul la materia prima necesara confectionarii produselor lor, erau urmariti de Militie si li se inregistrau aproape toate traseele pe care le urmau, fiind deseori batuti de militieni”. In plus, realizatrea la nivel industrial a produselor ce stau la baza mestesugurilor comunitatii rome, i-a determinat sa accepte viata sedentara, ducandu-si meseria mestesugareasca in fabrici si uzine.

Deoarece romii nu erau proprietari de pamant, colectivizarea nu a putut sa isi lase prea mult amprenta asupra lor. Romii din sate lucrau in agricultura ca muncitori necalificati – zilieri sau sezonieri

Romii care nu faceau parte din cele doua categorii descrise mai sus, erau considerati “tiganii problema”. Pentru acestia, in 1977 partidul a conceput un program de integrare sociala prin incadrarea in munca. Raportul din 1983 contine o evaluare a situatiei reale a romilor : “5600 de romi desfasurau o activitate utila pentru societate, dar aveau slujbe temporare, 900 dintre ei erau calificati, iar cei mai multi isi paraseau locurile de munca ca rezultat al inadaptarii si al lipsei calificarii. Locuiau in conditii inadecvate, iar situatia igienica si sanitara era alarmanta”. Cu toate acestea, s-au inregistrat progrese in modul de viata a romilor.

Dupa revolutia din 1989

Dupa revolutie, odata cu decolectivizarea si inchiderea fabricilor, muncitorii romi, au ramas in ipostaza de someri, fara calificare.

Caile de integrare au continuat sa se dezvolte, insa datorita lipsei locurilor de munca, a locuintelor si a formarii profesionale, la care s-a adaugat complacerea in starea precara, si marginalizarea sociala, Saracia in randul romilor era in cresttere. Un procent infim de romi au identificat noile oportunitati de dezvoltare a propriilor afaceri.

Marea masa a romilor, insa, a avut de pierdut, din punct de vedere economic, odata cu caderea regimului comunist: lipsa locurilor de munca si a locuintelor, reducerea alocatiilor sociale, disparitia sprijinului statului pentru familiile numeroase si sarace.

Odata cu desfiintarea CAP-urilor si IAS-urilor, cei mai multi romi din mediul rural au ajuns in imposibilitatea de as-si castiga existenta.

In aceasta perioada au inceput sa se contureze intentiile romilor de a se organiza la nivel national. Numarul ONG-urilor vizand minoritatea roma este in crestere de la 100 in anul 2000 la 200 in anul 2004 si 602 in anul 2016.

Motivul dezvoltarii segmentului se datoreaza Fundatiei pentru o Societate Deschisa, care a implementat un program menir sa incurajeze miscarea de asociere a romilor in grupari oficiale.

Cu toate acestea, in Raportul Comisiei Europene din 2004, coordonarea la nivel national si local era vazuta ca fiind slaba. In schimb sprijinul acordat in diverse domenii, inclusiv pentru cel al educatiei al sanatatii si al muncii, erau vazute ca eforturi pozitive.Cele mai mari progrese sunt inregistrate un domeniul fortei de munca prin Bursele locurilor de munca pentru romi.

In ciuda eforturilor diferitelor regimuri pentru asimilarea romilor, aceste politici nu au dat decat rezultate partiale, ducand la pierderea treptata a radacinilor traditionale culturale.

Etnicitate si relatii interetnice

Privind cercetarile sociale din ultimii ani, din regiunea noastra, s-a dezvoltat un interes crescand asupra analizarii identitatii rome si a strategiilor culturale, acest fapt fiind explicat si de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si implicit asumarea masurilor luate in contextul Strategiei Europa 2020, insa exista studii semnificative din secolul trecut ce au influentat ulterior atat alte studii cat si abordari in economia sociala.

Pana astazi, definirea etniei in antropologia sociala cuprinde ideea frontierelor enuntata de catre Fredrick Barth. In analiza sa, Barth subliniaza o diferentiere intre granitele sociale si cele culturale. In timp ce aspectele sociale ale grupului pot fi notate cu usurinta, frontierele ce determina o cultura si continuitatea acesteia in timp sunt mult mai dificit de urmarit. Acest fapt cauzeaza numeroase contradictii in cercetare. Astfel, in studiul etnicitatii si al frontierelor de grup, continutul cultural preia un loc secundar, concentrandu-se doar pe acele elemente care joaca un rol in mentinerea frontierelor.

Bine inteles, Fredrick Barth nu se refera la niste frontiere fizice. Insa modelul interactiunilor este influentat de variabilele ce tin de context, iar in unele situatii se pot traduce si printr-o proiectie spatiala. Un studiu de caz realizat de Foszto Laszlo din lucrarea intitulata “Colectie de studii despre romii din Romania”3 cu privire la ordinea interactiunilor dintre maghiarii si romii din Satul Dobresti, observa situatia unei frontiere fizice: “O astfel de frontiera fizica este “casa chintaului” din Dobresti, care indica in mod simbolic capatul satului si inceputul ulitei tiganior.” […] ”Divizarea este valabila nu doar in cazul celor vii, ci si pentru cei morti: pe dealul din spatele casei chintaului se afla cimitirul tiganilor care, in fapt, este vechiul cimitir al satului, utilizat astazi exclusiv de tigani”

La nivelul interactiunii cotidiene este interesant de analizat situatia de intalnire ( in studiul de caz, intre maghiari si romi). Comportamentul, in general, urmeaza reguli nescrise, dar bine stabilite, mentinandu-se, in consecinta, granitele etnice.

Situatia frontierelor spatiale se regaseste si in municipiul Alba-Iulia in zona Lumea Noua. Chiar daca in memoria colectiva nu se poate identifica in mod precis momentul in care a fost adusa comunitatea roma in zona respectiva, localnicii adesea mentioneaza perioada anterioara anilor 90’. Zona caselor romilor din cartierul Lumea Noua este un areal bine delimitat cu o suprafata de 5.76 hectare. Din fericire tensiunile interetnice s-au diminuat cu timpul. Procesul de integrare si de ameliorare a stigmei atribuita romilor este intr-o faza avansata, la nivel de cartier, conform marturiilor locuitorilor din zona studiata (suprafata de 138.5 hectare ce cuprinde si zona de locuine rome), acestia avand o relatie de buna vecinatate.

La intrebarea cum descrieti interactiunea dintre romi si romani in acest cartier, mi s-au raspuns in felul urmator:

“Cel mai bun exemplu este vecinul nostru care se ocupa de curatenia pe scara, care ii facea la Eta (bunicii) cumparaturile,mai arunca gunoiul pentru ea…”

“Cand eram copiii, tot timpul aveam discutii cu tiganii, ca noi aveam minge si ei nu aveau. De multe ori veneau cu gandul sa ne fure mingea, si asta degenera pana in batai. Dar cu timpul am ajuns sa ne imprietenim si sa ajungem la pace.”

“Unul dintre membrii importanti ai comunitatii rome este cantor la biserica, si sotul, Dumnezeu sa il ierte, se intelegea foarte bine cu el. Biserica din cartier a ajutat foarte mult la imbunatatirea relatiilor dintre vecinii de diferite etnii”

“Avem niste vecini romi in bloc la etajul 1. Sunt foarte amabili, mai ales Ticut senior. Iarna asta mi-am uitat manusile sus si asteptam in masina sa mi se dezghete masina, nu aveam in momentul acela solutie de dezghetare a geamurilor, si m-a vazut vecinul, si a venit sa imi dea pe parbriz cu solutie, fara sa ii cer. Gestul a fost foarte foarte foarte frumos, asa am ajuns la serviciu la timp. Mai este o bunicuta care sta in zona, dar nu in bloc cu noi, cred ca ii cunoaste pe vecini ca vine si sta pe banca din cand in cand si e super amabila, ii spui buna ziua si iti raspunde la fel, daca ai ceva in mana si nu poti sa inchizi usa la gard o inchide ea…”

“Fiica lui Ticut are un copil, care a cam crescut acum, este la scoala, dar mama se intelege foarte bine cu el. Imi povestea la un moment dat ca a venit cu multe plase in mana si copilul era cu niste prieteni in fata blocului, dar cand a vazut-o, a ajutat-o sa care plasele. O saluta de fiecare data si se comporta foarte frumos”

Acest tip de interactiune interetnica reprezinta temelia ce a stat atat la baza temei, dar si la baza intentiei personale de a creste nivelul de constientizare privind problematica etniei rome, in randul populatiei majoritare.

Comunitatea roma

Pentru a avea o privire de ansamblu, cat se poate de obiectiva a aspectelor ce tin de comunitatea roma, este necesar sa privim lucrurile din doua perspective diferite, anume perceptia comunitatii rome de catre populatia majoritara ( intelegere din exterior spre interior) si modul in care se raporteaza comunitatea roma la exteriorul comunitatii (intelegere din interior spre exterior)

Atribuirea identitatii

Perceptia majoritatii asupra romilor, de cele mai multe ori, presupune automat renuntarea la identitatea culturala.O astfel de asimilare etnica din partea majoritatii creaza reactia de opunere a comunitatilor de romi, identificand masurile de insertie sociala si economica drept amenintari la modul de viata traditional.

Este de retinut ca datorita modului de perceptie a comunitatii, nici in ziua de azi nu s-a putut ajunge la o evaluare statistica reala a populatiei de romi – cauza principala este in directa legatura cu criza identitara etnica, agravata de politica agresiva de asimilare exercitata de regimul comunist, ale carei consecinte se manifesta in continuare. Apartenenta la etnia roma este tot mai putin rezultatul unei asumari constiente a etnicitatii. Majoritatea romilor aflati in diferite stadii de asimilare sunt catalogati romi nu pentru ca se considera romi, ci pentru ca sunt considerati de altii ca fiind romi. Aceasta catalogare reprezinta o sentinta sociala si economica, de unde si persistenta atitudinii suspicioase, intolerante si discriminaroii din partea majoritarilor.

O explicatie secundara a reticentei majoritatii fata de aceasta etnie se regaseste im etimologia cuvantului de “tigan”, care, de-a lungul timpului, a primit mai multe acceptiuni.

Hetero-reprezentarile romilor in Romania sunt in mare masura oferite de presa. Ele sunt superficiale si sunt construite in jurul unor stereotipuri comune despre romi ca “hoti” care pe deasupra sunt si “murdari” si pericliteaza imaginea Romaniei in strainatate. Cu toate acestea exista cazuri in care romii au avut ocazia sa se reprezinte singuri in mass-media si au facut-o cu un real impact pozitiv.

Asumarea identitatii

Conform principiului etnocentrismului documentat de Herodot, fiecare popor are tendinta de a judeca valorile altor popoare in raport cu propria cultura. Insa in cazul romilor este necesara luarea in calcul si a stigmei cuvantului “tigan” si a traumelor istorice prin care au trecut acestia. Ca rezultat al celor doua concepte modul in care se raporteaza comunitatea roma la majoritate are directa legatura cu un conflict continuu intre etnocentrism si complexul de inferioritate.

In studiul Tiganii intre ignorare si ingrijorare, autorii semnaleaza trei atitudini distingte ale romilor, vizavi de identitatea etnica de rom:

Acceptarea identitatii de rom

Dorinta de asimilare la populatia majoritara

Modernizarea modului de viata complementar cu promovarea propriei identitati etnice

In Romania, grupurile ce isi asuma identitatea etnica, se considera apartenenti unui anumit neam ( caldarari, rudari, spoitori, fierari, ursari, aurari, etc.). Aceste grupuri manifesta caracteristici specifice atat din punct de vedere profesional cat si social-cultural sau ierarhic-arganizatorice

In a doua jumatate a secolului XX s-a dezvoltat un fenomen de nationalism rom. Natiunea , ca si constructie sociala, a reprezentat un instrument folosit de elita roma in scopul de a mobiliza politic o populatie. Prima afirmare a miscarii a avut loc in 1971, cand s-a organizat Primul Congres Mondial al romilor. Miscarea natiunii rome a constituit primul demers cu scopul de a unifica grupurile de romi si de a oferi demnitate si securitate membrilor sai.

Pentru a atinge acest scop, modelul national rom a imprumutat multe elemente din nationalismele natiunilor majoritare.Procesul este similar cu cel al miscarii nationalismului evreiesc, romii suportand si ei atitudini rasiste.

Astazi mandria de a fi rom este sustinuta de pastrarea traditiilor stravechi intr-o societate in care uniformizarea ca efect al globalizareii este tot mai intalnita. De asemenea elita promoveaza puternic acea stare a mandriei prin exemplul personal stabilind al succesuli, un model de urmat.

Stigmatul si ruperea cercului vicios

Stigmatul

Polemica stigmatizarii raportata la identitatea sociala a fost posibila datorita noii cai deschise in cadrul stiintelor sociale de lucrarile lui Erving Goffman.

Satul Doboseni, din studiul mentionat si in capitolul anterior Despre etnicitate si relatii interetnice ,are o majoritate maghiara si un procent insemnat de populatie roma. “daca un maghiar se intalneste cu un rom, acesta din urma, de regula, saluta primul, adresandu-se cu pronumele de reverenta “dumneata”, iar partea maghiara raspunde prin tutuire. Acest lucru poate fi observat frecvent, chiar daca exista o mare diferenta de varsta intre cele doua parti, iar daca are loc dupa aceea o discutie, aceasta regula ramane valabila si in continuare. Pentru intelegerea fenomenului trebuie mentionat faptul ca, in general, in sat, in ceea ce priveste relatiile cu persoanele mai in varsta sunt valabile normele utilizarii pronumelui, iar tutuirea reciproca face parte din relatiile de egalitate, bine definite si este precedata de un gest de tutuire rituala. Tutuirea unilaterala este valabila in cazul persoanelor cu o pozitie “inferioara” in ierarhia sociala a statului.”

Partea de socializare stradala cu maghiarii din sat este aproape inexistenta, iar in situatia in care unul dintre satenii maghiari este vizitat de catre un rom, accesul acestuia din urma este limitat la curte, iar conditiile discutiei sunt stabilite de stapanul casei. Discutiile au loc in limba maghiara, iar romii sunt obligati sa invete limba pentru simplul fapt de a se face intelesi. Din punct de vedere lingvistic, competentele cresc direct proportional cu varsta. In cazul de fata, conflictul duce la interiorizarea stigmatului si negarea limbii materne: “ Nici ungureste, nici romaneste nu vorbim ca lumea”5

Stigmatul adus comunitatii rome ajunge pana la definirea caracteristicilor individului, acesta de cele mai multe ori acceptand imaginea formata, si in cele din urma insusindu-si caracteristicile stereotipice ca fiind adevaruri despre propria persoana. Ide asemenea, a crea o alta imagine unei persoanei, pornind de la o prima impresie stereotipica negativa, sedimentata in memoria colectivacare este un proces dificil si de lunga durata pe care cei mai multi dintre romi nici nu ajung sa il finalizeze. Relatiile economice pot deveni mijloace ale stigmatizarii, favorizand astfel mentinerea granitelor etnice. Lipsa proprietatilor, ca rezultat al unui parcurs istoric nesigur, in care bunastarea lor nu a fost niciodata luata in calcul,pe de o parte, si pe de alta anumite activitati legate de castiguri (comertul ambulant, cersit, lucrul cu ziua), apar ca diferente culturale asociate etniei tiganilor. Consecintele stigmatuluipe plan psihologic duc la sentimentul frustrarii.

In urma observarii relatiilor si a valorilor atribuite comunitatii rome, rezulta faptul ca de acest segment etnic sunt legate o serie de convingeri ce nu se conformeaza normelor sociale ale populatiei majoritare. In jurul acestui subiect se contureaza in mod justificat intrebarea : Cum trebuie abordat un segment al populatiei al carei imagine este formata in mod majoritar din elemente negative? Mai mult decat atat, cum obtinem cooperare?

Exista strategii care au scopul de a ameliora stigmatizarea si frustrarile. Aplicarea acestor strategii pot sprijinii individul pentru a evita situatii de agresiune sau autodistrugere, datorate frustrarii. Insa acestea au ca efect secundar aparitia segregarii de tip formatie sociala.

Goffman vorbeste despre paradoxul iesirii din stigmat: cu cat un individ stigmatizat se detaseaza si devine independent fata de grup minoritar, cu atat mai mult va fi asimilat din punct de vedere cultural, deoarece preia notiunile de mandrie si demnitate ale culturii majoritare ( Goffman 1990)

Ruperea cercului vicios

Saracia extrema constituie problema reala a comunitatii rome deoarece ii blocheaza intr-un stadiu din care nu reusesc sa beneficieze de conditiile de viata contemporane. Decalajele ce privesc atat dezvoltarea economica dar si referitoare la educatie si statut social s-au sedimentat pe parcursul istoriei romilor atat pe teritoriul Romaniei cat si in alte state ale Europei. Procentul ridicat al analfabetismului sau al persoanelor cu studii primare incomplete are ca si consecinta pe de o parte o rata mare a somajului si pe de alta parte venituri mici corespunzatoare muncii necalificate. Acest cerc vicios afecteaza pe deplin posibilitatea de a duce un trai decent, efectele resimtindu-se la nivelul modului de locuire, al confortului igienico-sanitar si nu in ultimul rand al sanatatii si sperantei de viata. Pentru a iesi din aceasta situatie precara, sunt necesare strategii de coeziune cu posibilitatea de iesire din saracie. Din punctul meu de vedere, la baza functionarii acestui mod de integrare, sta nasterea dorintei ca se poate mai bine, si invingerea starii de complacere.

Consider absolut necesara stimularea unei atitudini active din partea comunitatii rome, ca acestia sa participe la viata contemporana, sa invete ca e posibila o viata mai buna si foarte important cum se mantine starea de “mai bine”.

Gestionarea diferentelor culturale in statul modern

Gestionarea diferentelor culturale in cadrul statului modern.

Imagine preluata din colectia de studii despre romii din Romania – Foszto Laszlo -2009 (imaginea.1)

Gestionarea diferentelor culturale face obiectul diferitelor strategii politice. Imaginea de mai sus reprezinta modelul simplificat explicat in colectia de studii despre romi coordonata de Foszto Laszlo. Axa orizontala determina modul in care se raporteaza politicile statului la diferentele culturale, de la negarea si eliminarea diferentelor pana la promovare si accentuare, in timp ce axa verticala marcheaza intentiile care stau la baza politicii: incluziune sau excluziune. Astfel in functie de cele doua axe, se formeaza patru modele explicate mai jos.

Cadranul 1: politici ce sustin incluziunea sociala prin estomparea diferentelor. Cuprinde cele mai multe politici de asimilare incercate de liderii. Datorita faptului ca in perioada regimului socialist, Romania nu recunostea oficial ca minoritate segmentul romilor, situatia tarii este speciala; Romii reprezentau o clasa sociala, nu un grup cultural.

Cadranul 2: politici care accepta diferentele culturale, a caror obiectiv este incorporarea colectiva a grupurilor culturale. Acesta este locul spre care tintesc politicile moderne de integrare. Dupa caderea comunismului, si mai ales dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania tinteste sa isi stabileasca strategiile ce privesc minoritatile in acest cadran.

Cadranul 3: politici care accentueaza aspectele negative ale varietatii culturale, criminalizand caracteristicile diferentele fata de populatia majoritara. Acceste tipuri de politici cuprind actiunile de asimilare fortata, iar asumarea identitatii in cadrul unui asemenea context are ca rezultat excluziunea. Aici se regasesc atitudini xenofobe.

Cadranul 4: cuprinde politile care sustin eforturi in directia purificarii etnice. Acestea sustin ca este imposibila schimbarea identitatii etnice, prin urmare valentele negative ale diversitatii etnice pot fi inlaturate doar prin excluziunea indivizilor. Acest camp cuprinde atitudini xenofobe si de ghetoizare

Instrumentele aplicarii politicilor cuprind toate institutiile statului, de la scoli pana la inchisori, la care se adauga presiunile sociale si economice mentinute de populatia majoritara.Fiecare model sustine o imagine unica ce margheaza idealul societatii, care, pentru a putea fi indeplinit, presupune un “pret social”.

Diferente culturale si valori sociale.

Imagine preluata din colectia de studii despre romii din Romania – Foszto Laszlo -2009 (imaginea 2)

Diminuarea diferentelor cu scopul de a oferi sanse egale in cadrul societatii este suportata de catre minoritati, care, pentru a deveni cetateni cu drepturi depline sunt nevoiti sa renunte la elementele culturale ce ii definesc. In cazul discriminarii pe baza caracteristicilor fizice (ex: culoare) aceste politici nu se pot indeplini in totalitate. Popularitatea politicilor din acest camp s-a redus pe plan mondial datorita progreselor recente din sistemul mondial, in primul rand in favoarea strategiilor din campul 2.

Se creaza o societate toleranta, in care diversitatea culturala este apreciata. In ultima perioada, ceste politici au capatat popularitate la nivel mondial. In realitate si aceasta categorie plateste un pret pentru realizarea idealului. Datorita grupurilor care se formeaza pe baza unei culturi, poate aparea o stare de competitie, iar adesea, dezavantajele vizeaza acele minoritati care nu isi fac publica apartenenta sau nu reusesc sa isi mobilizeze membrii in scopul actiunii politice.

3 si 4. Se realizeaza excluziune, prin negarea sau accentuarea diferentelor. Grupul minoritar este cel care are de suferit. Adesea in aceste categorii se ajunge la etniicizarea saraciei.

Documentarea temei in arhitectura contemporana

Exemple din arhitectura contemporana: in spatiul European

Centru al culturii Rome (Most, Chnaov – Cehia)

Localizare localitate Chanov, fata de orasul Most – captura ecran Google Maps (imaginea 3)

Centrul Culturii Rome – captura ecran Google Maps – street view (imaginea 4)

AMPLASAMENT:

In anii ’70, autoritatile cehe au decis exploatarea rezervelor de carbune in orasul Most, mai exact sub o zona de locuinte vechi apartinand romilor. Reconstruirea orasului si necesitatea relocarii comunitatii rome, a oferit autoritatilor comuniste oportunitatea de a pune in practica o noua incercare de a transforma romii in cetateni socialisti moderni si productivi. Partidul era convins ca daca vor muta comunitatea roma in locuinte moderne, comportamentul catalogat necivilizat se va opri, si odata cu acesta problema sociala a romilor va disparea.

Chanov este un sat din apropierea orasului most ce dateaza din sec al XIII-lea. Proiectul de locuinte Chnaov din anii ’70 au fost menite sa adaposteasca o mare parte a populatiei de romi. Acesta a fost sortit esecului; cartierul de locuinte, acum, este perceput ca exemplul perfect pentru ghetoizarea comunitatii rome din Cehia fiind perceput ca “imobilele de groaza“, “o bomba igienica cu ceas”, “pata neagra”sau “Bronx-ul Ceh”.

CONTEXT POLITIC:

Descrierea romilor dintr-un studiu social din 1975 a format bazele deciziilor autoritatilor comuniste de a reloca familiile rome. Conform unor istorici, studiul dezvaluie ignoranta autoritatilor privind sistemul social si cultural al populatiei rome. Aproximativ 80% din romii ce locuiau in Most au ajuns acolo din taberele improvizate din Slovacia in cautarea de adapost si locuri de munca in a doua parte a anilor ‘40 si in anii ’50. Autoritatile comuniste au considerat o oportunitate posibilitatii de a muta comunitatea roma intr-un context urban controlat.

Existau 3 categorii de romi, bazate pe cat de departe au ajuns in procesul de integrare.

Romi ce nu mai locuiesc in centre specific etnice, care sunt bine stabiliti in cadrul populatiei majoritare, mentin standardele de igiena si incearca sa se adapteze mediului si modului de locuire, se incadreaza in campul muncii, au imbracaminte adecvata, dar trebuie sa isi consolideze acest mod de viata;

Romii care incearca sa intre in campul muncii, sa isi obtina o locuinta, invata obiceiurile igienice ale societatii moderne, si sunt in proces de distantare fata de modul de viata traditional specific etniei. Familiile din acest grup, in general, traiesc in centre pentru romi;

Romii ce sunt perceputi ca inapoiati, cei ce traiesc modul de viata traditional al etniei lor in cadrul centrelor destinate, nu arata nici un interes in a parasi acest mediu si lucreaza in mod nesistematic sau deloc. Reprezinta categoria cea mai stigmatizata in ochii majoritatii.

Mare parte din locuitorii romi ai orasului Most erau catalogati in ultimele doua grupe, insa relatiile cu populatia locala majoritara erau lipsite de tensiuni. Dupa relocarea in Chanov situatia s-a agravat.

Au existat 4 alternative referitoare la relocare:

Dispersarea familiilor in cladiri rezidentiale deja existente

Construirea unui complex atipic de locuinte separat in cadrul districtului;

Construirea unui complex atipic de locuinte in interiorul orasului;

Construirea unui complex standard de locuinte in interiorul orasului;

Prima alternativa a fost utilizata pentru romii din categoria 1, in numar de 127 cetateni “disciplinati”. A doua alternativa a fost respinsa chiar de comunitatea roma. A treia presupunea construirea unor imobile de 4 etaje din panouri prefabricate cu 284 apartamente pentru categoriile de romi 2 si 3. Aceste blocuri vor avea un spatii dimensionate in mod specific pentru situatia romilor (bucatarii mari ce pot fi folosite de familii numeroase). Totusi, cercetatorii sociali au convins autoritatile ca utilizarea unei asemenea solutii va insemna un pas inapoi pentru integrarea romilor in populatia majoritara. In cele din urma a patra varianta a ramas de pus in practica, aceea a imobilelor standardizate in Chanov.

Strategia initiala referitoare la construirea imobilelor cu apartamente avea ca scop realizarea unor interioare de mare calitate menite sa “re-educe” comunitatea roma. Complexul cuprindea 12 blocuri rezidentiale, un supermarket, o gradinita pentru 120 de copii, o scoala primara cu 10 sali de clasa si cantina si un sediu al politiei. Planurile au fost implementate in 1976. Insa, construirea facilitatilor a fost intarziata astfel primii locatari au asteptat luni de zile pentru a avea facilitatile mai sus mentionate in apropiere.

Odata mutati, desi erau impresionati de calitatea noilor locuinte, nefericirea a aparut datorita costurilor chiriei ce au ajuns sa fie de patru ori mai mari decat in vechiul cartier din Most.

Pentru multi dintre romii relocati, adaptarea la noile conditii de viata a reprezentat o problema. In vechile lor case puteau sa arda carbuni in interior pentru a se incalzi, insa noile apartamente de top nu mai permiteau acelasi lucru, isr cu timpul, inadaptarea a dus la distrugerea apartamentelor.

Din perspectiva sociala, comunitatea desi avea reletii inchegate din perioada cand locuiau in Most, lucrurile nu mai erau la fel de linistite. Mai mult decat atat , comunitatea era blocata in limitele cartierului datorita pozitionarii la 1 km de Most. Toate activitatile din timpul liber erau limitate intr-un cadru restrans, iar interactiunea sociala cu alte grupuri era minima.

ABORDARE:

In 2005, Centrul cultural Svet Roma, conceput pentru a ajuta populatia defavorizata a comunitatii rome sa isi imbunatateasca statutul educational si profesional. Centrul ofera educatie sociala si culturala si constituie un loc pentru desfasurarea activitatilor din timpul liber. De asemenea serveste ca punct de informare, oferind consiliere si asistenta celor ce au nevoie.

In prezent, in cele 13 blocuri din cartier locuiesc aproximativ 1500 romi, majoritatea in saracie. Prin oferirea serviciilor sociale si culturale (consultanta, informare, educatie dupa parasirea scolii, formare profesionala,facilitati pentru cercetare, activitati pentru timpul liber), se doreste imbunatatirea nivelului de educatie si calificare, cu alte cuvinte ruperea cercului vicios in care se afla.

Proiectul Svet reprezinta proiectul pilot in procesul de investire in comunitatea roma. Acest proiect a fost, in timp scurt, precedat de alte proiecte locale, incluzand renovarea imobilelor si o serie de alte initiative menite sa imbunatateasca conditiile si standardele de viata. In plus in perioada 2009-2013, orasul Most a obtinut un plan de dezvoltare urbanistica integrata numit “DEMOS” cu un suport de 6.5 milioane de euro venite din partea ERDF. Planul, ce va fi implementat in zona ce inconjoara centrul Svet, combina investitia in case cu proiectele sociale co finantate de ESF.

CONCLUZII:

Situatia prezentata este similara cu cea a orasului Alba Iulia si parte a cartierului Lumea Noua. Acest exemplu reprezinta o abordare de succes a unei situatii problematice din punct de vedere etnic. Evident, in curs de evolutie, strategia s-a dovedit a fi eficienta in imbunatatirea condiilor de viata ale comunitatii marginalizate si isi satisfare pe deplin rolul de proiect initial (pilot) – acesta atrage alte initiative – proiecte – cu acelasi scop sau scop similar care vor avea sanse tot mai mari in aplicare.

Centru Comunitar Maj ( Ceske Budejovice – Cehia) – SLLA Architects

Localizare localitate Maj, fata de orasul Budejovice – captura ecran Google Maps (imaginea 5)

Perspectiva fatada principala – sursa Archdaily (imaginea 6)

AMPLASAMENT:

Orasul CESKE BUDEJOVICE ( Budweis in germana) este un oras din sudul Cehiei cu o populatie de 94,014. Acesta are un procent ridicat al populatiei rome, (peste150 000 locuitori). Majoritatea romilor din Cehia au parasit teritoriul Slovaciei in al doilea Razboi Mondial, stabilindu-se in Cehiei.

Centrul comunitar este pozitionat intr-un cartier mixt din punct de vedere etnic si social.

CONTEXT POLITIC:

La finalul anilor ’50 a inceput un proces de stabilizare sau permanentizare a comunitatilor rome, la nivelul intregii tari. In perioada anilor ’70, politica de relocare si dispersare s-a diminuat, facand loc unui concept socio-cultural de integrare. In ciuda unei denumiri mai prietenoase, aceasta strategie a dus, de fapt, la segregare. Comunitatile rome au fost relocate in ghetouri la marginea oraselor, din care face parte si exemplul din Chanov. In Maj, populatia roma traieste si acum in locuinte din panouri prefabricate construite in perioada socialista.

Dupa caderea blocului sovietic, s-a resimtit lipsa actiunilor menite sa rezolve problemele acestor cartiere la care se adauga acum vulnerabilitatea datorata conflictelor interetnice.

ABORDARE:

Construirea centrului comunitatii contureaza o prima initiativa de regenerare a orasului. Centrul comunitar este creat pentru servicii sociale tintite atat asupra tinerilor cat si a varstnicilor. Serveste ca Centru de prevenire, centru de maternitate, loc al facilitatilor pentru tineri, centru de seniori, punct de consiliere si statie de politie. Scopul sau este de a imbunataati calitatea vietii din cimunitate.

Proiectul se focuseaza pe exteriorul cladirii, ca interfata in direct contact cu spatiul public. Volumul compact al cladirii inchis in panouri de diferite transparente si plante cataratoare care sunt menite in timp sa inglobeze mare parte din cladire, determina un punct de socializare, informare si servicii pentru locuitorii din apropiere. Expresivitatea ei este formata doar de activitatile de la granita dintre interior si exterior si de “peretii vii” ce inchid microclimatul centrului comunitar. Designul ales printr-o competitie de arhitectura este usor de utilizat indiferent de varsta, credinte sau culoare a pielii.

Spatiul programatic este distribuit pe cinci etaje deasupra solului si contine spatii pentru interactiune, Sali pentru studiu, Sali de consiliere si un teren de sport pe terasa cladirii si are o suprafata desfasurata de 1 939 m2.

CONCLUZII:

Cazul de fata prezinta o abordare recenta, prin arhitectura, a unei chestiuni sociale. Spre deosebire de primul centru prezentat, din Chnaov, acesta a fost construit de la zero, ceea ce a presupus si un effort financiar diferit. Cel mai probabil a existat o influenta a succesul proiectului din Chnaov ( proiect pilot ce a atras si aalte initiative in ceea ce priveste situatia romilor). Fiind un proiect cu o organizare functionala gandita intr-un context actual, este util de observat forma fizica si functionala sub care se prezinta centrul. Acesta este un volum inchis, care limiteaza clar incinta, avand efect asupra modului de perceptie si insusire a spatiului: interior vs. exterior, respectiv privat vs. public. Coaja cladirii protejeaza comunitatea vulnerabila ce se afla in interior insa printr-o limita subbtire,perforata, translucida. Panourile ofera o usoara permeabilitate vizuala fiind combinate cu deschiderile date de ferestre clare, iar invelisul verde ofera variabilitate a imaginii in timp. Cu alte cuvinte imaginea exterioara a cladiri ia forma unei traduceri partiale a activitatilor din interior.

Centru Social George Brassens (Creil – Franta) – NOMAADE Architects

Localizare localitate centru socialn in localitatea Creil – captura ecran Google Maps (imaginea 7)

Perspectiva fatada principala – sursa Archdaily (imaginea 8)

AMPLASAMENT:

Creil un oras de dimensiuni reduse, situat pe Plateau-Roucher, in Franta si are o populatie de aproximativ 35 000 locuitori. Pozitionarea geografica este intr-un loc fundamental si inevitabil al acestei regiuni.

CONTEXT POLITIC:

Noul centru social al orasului a fost inaugurat in 2015, ca inceput al procesului de renovare urbana.

In ultimul deceniu, orasul in parteneriat cu Agentia Nationala de Renovare Urbana si Metropolitana Creil, a condus strategia ce viza zona Roucher. Aceasta zona este un sit cu constructii tip bara din 1960. In 2010, orasul a contractat doua actiuni de demolare si reconstructie a centrului comercial Dunat si a centrului social George Brassens, cu scopul de a incuraja regenerarea urbana a vecinatatii. Consolidarea atractiei comerciale, recalificarea dezvoltarilor si a peisajelor urbane, precum si modernizarea centrului socal genereaza o recentralizare pentru intreaga regiune.

ABORDARE:

Arhitectii au dezvoltat un proiect contextualizat ca o interfata urbana, conectata activ cu spatiul public. Abordarea este concentrata pe respectarea dorintei proprietarului dar de asemenea are ca scop crearea unui spatiu de intalnire, participand la aprecierea imaginii zonei de cartiei.

Proiectul este compus din doua cladiri, separate printr-un acces pe sun o pasarela. Organizarea spatiala promoveaza nu doar o identificare clara a celor doua volume, dar de asemenea permite o functionare individuala a celor doua.

Centrul comercial ocupa o pozitie pivotanta in cadrul compozitiei, iar impreuna cu centrul social, anima bulevarduul. Cele doua cladiri se desfasoara in forma de “L”, consolidand fatada urbana, in timp ce in interior se pastraza o zona privata. Regimul de inaltime a volumelor (p+1) se insereaza armonios in context, oferind tranzitia de la constructiile inalte tip bala la locuintele colective mici.

Culorile si materialele precum betonul si fatadele lacuite alb au fost selectate pentru calitatea si durabilitatea lor.

CONCLUZII:

Acest exemplu este selectat din considerentul nevoii de regenerare urbana din cadrul proiectului de diploma.

Scoala roma si centru cultural (Stovner – Norvegia) – Østengen & Bergo AS

Localizare localitate centru socialn in localitatea Stovner – captura ecran Google Maps (imaginea 9)

Perspectiva intrare principala – sursa Archdaily (imaginea 10)

AMPLASAMENT:

Stovner este o localitate din Norvegia ce dateaza din secolul XIV, alipita la Nord-Estul orasului Oslo in 1948, si are o populatie de 33 316 locuitori.

CONTEXT POLITIC:

Stovner este loculalitatea din Norvegia cu cel mai mare procent al imigrantilor; conform recensamantului din 2017, proportia noilor nascuti cu o origine straina fiind de 80%.

ABORDARE:

Pe situl proiectului ales, exista deja o scoala, insa mult prea mica. A fost nevoie de inlocuirea completa a cladirii. Prin urmare, constructia implementata in 2010 gazduieste astazi 770 elevi din clasa intai pana in clasa a zecea dar si birourile centrului cultural rom. Spatiile propuse vizeaza atat activitati in interior cat si in aer liber. Ca dotari, constructia cuprinde o sala polivalenta, spatii pentru educare (sali de clasa sau spatii special amenajate in aer liber) locuri de joaca gandite pe categorii de varsta, camere pentru activitati in liniste, si birourile centrului cultural.

CONCLUZII:

In acest acest proiect exista o atentie deosebita asupra spatiilor exterioare ce constituie locul de expansiune a activitatilor ce graviteaza in jurul centrului. Acest aspect il am in atentie in rezolvarea proiectului de arhitectura propus pentru diploma.

De asemenea am apreciat gruparea de functiuni propusa : sala polivalenta, spatii destinate educarii si spatiile de recreere aferente.

Actiuni pentru comunitatea roma In Romania:

Actiunile strategice planificate in scopul de a obtine bunastarea unui grup sau a societatii in general sunt actiuni ce tin de economie

In prezent, desi putem vorbi, in societatea romaneasca, despre actiuni de economie sociala, insa Romania nu are o traditie foarte veche a ideii de cooperatie. Din punct de vedere al arhitecturi contemporane ce este construita pentru sectorul romilor, nu exista exemple de studiat. Activitatile organizatiilor ce privesc romii se desfasoara in spatii puse la dispozitie de primarie sau inchiriate de la prpoprietari privati. In cele ce urmeaza voi descrie unica institutie guvernamentala care se ocupa de dezvoltarea si promovarea culturii romilor din Romania.

Centrul National de Cultura a Romilor Romano Kher :

Centrul National de Cultura a Romilor, sau C.N.C.R. este institutia care tinteste spre un viitor mai bun al comunitatii rome, care in ciuda fondurilor reduse se lupta pentru a pastra si promova cultura roma cu toate lucrurile frumoase.

Descrierea de pe site-ul oficial al institutiei spune urmatoarele:

“ Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, constituit prin H.G. 834/2003, ca instituție publică în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, este unica instituție publică cu personalitate juridică din România care are ca scop conservarea, promovarea și dezvoltarea valorilor etno-culturale ale comunității romilor.[…]

CNCR este finanțat din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

CNCR are ca misiune conservarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural al romilor, a valorilor, culturii și tradițiilor rome[…]. Strategia Centrului Național pentru Cultura și Educația Romilor va include obiective și activități care țin de educația interculturală, de educația adulților, de formare profesională și de formare și susținere a unei elite rome responsabile din punct de vedere etnic, fapt ce va contribui la schimbarea mentalităților și la îmbunătățirea imaginii despre minoritatea romă.

[…]

CNCR își desfășoară activitatea, în principal, pe bază de programe și proiecte concepute pentru a răspunde nevoilor comunității căreia i se adreseaază, în concordanță cu strategiile în domeniu.

Desfășurarea activității Centrului urmărește realizarea următoarelor

obiective:

Oferirea de programe și servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creșterii gradului de acces și de participare a cetățenilor români aparținând minorității romilor la viața culturală;

Conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea și punerea în valoare a culturii rome și a patrimoniului imaterial tradițional al minorității rome;

Susținerea programelor și proiectelor artiștilor independenți, ale organizațiilor neguvernamentale și ale altor organizații care respectă principiile și obiectivele Centrului;

Sprijinirea debutului și afirmării tinerilor creatori și interpreți și implicarea în educarea prin artă a publicului pentru receptarea culturii rome;

Realizarea de parteneriate cu persoane juridice de drept public sau de drept privat, din țară și din străinătate, care urmărsc aceleași obiective.

În scopul îndeplinirii obiectivelor sale, Centrul organizează și desfășoară, în condițiile legii, activități de tipul:

Programe anuale și/sau multianuale, proiecte și acțiuni culturale în domeniul artelor spectacolului, expozițional, muzeal, precum și alte activități artistice;

Evenimente culturale cu rol educativ și/sau de divertisment, la nivel național și internațional, precum și promovarea acestora;

Cursuri de educație permanentă și formare profesională continuă din domeniul culturii, autorizate potrivit legii;

Finanțare de programe, proiecte și acțiuni culturale ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice de drept public sau de drept privat cu misiune social-educativă sau culturală romă explicită;

Realizarea și editarea de publicații specifice pe orice tip de suport;

Realizarea de studii și cercetări culturale, singur sau în parteneriat cu instituții abilitate;

Ocrotirea și promovarea mediului cultural tradițional și a meseriilor tradiționale rome;

Organizarea de rezidențe pentru tinerii artiști. ”

Intr-un interviu acordat in cadrul unei emisiuni televizate, Mihai Neacsu, Manager al Centrului National de Cultura a Romilor Romano Kher mentioneaza urmatoarele umatoarele:

"Noi am dat Romaniei si am primit mult mai putin de la Romania, daca ne raportam la robie, la holocaust, la asimilarea fortata pe timpul comunismului. Daca ne raportam la ultimii 30 de ani, ce politici publice sau culturale s-au facut e rusinos,[…] avand in vedere multitudinea de elite rome care performeaza in toate domeniile: sport, cultura… ". Pornind de la aceasta afirmatie trebuie reamintita ideea de stigma si dificultatea iesirii din stigmat pusa in raport cu elitele rome mai sus mentionate. Acceptiunea termenului de “tigan” din perioada comunista (tigani erau acei romi care nu se supuneau asimilarii fortate, iar romii deja asimilati isi pierdeau identitatea etnica si treceau la statutul de roman) are reminescente pana in perioada actuala; iar in prezentarile din mass-media, imaginea indivitului rom este aproape intotdeauna preluata din contexte dezavantajoase, anormale pentru o societate moderna. Intrun asemenea context nu este deloc surprinzator ca valorile (atat elitele cat si valentele culturii) se pierd ca si cand nici nu ar fi existat. Mihai Neacsu, ca reprezentant alacestei institutii atrace atentia asupra stereotipurilor nefondate, nu doar in acest interviu ci si in alte situatii atat online cat si televizate.

Institutia organizeaza diferite evenimente culturale ce pastreaza la baza misiunea din descriere de mai sus, si mai mult decat atat face un pas inainte pentru cultura si educare, avand propria editura. Spatiul fizic de care dispune aceasta institutie este un singur etaj la adresa Splaiul Independenței nr.202 A, Bucuresti, Romania, la o distanta de aproximativ 4 km de centrul capitalei. Sediul este strict administrativ, iar proiectele acestei organizatii au loc in diverse alte locatii, fie puse la dispozitie de primarie fie inchiriate din fonduri proprii.

Localizare C.N.C.R. Bucuresti – captura ecran Google Maps imaginea 12-13)

Imaginea cladirii unde se afla sediul C.N.C.R.– captura ecran Google Maps (imaginea 11)

Aplicarea concluziilor in proiectul de diploma

Zona studiata cuprinde o suprafata de 40 hectare si reprezinta suportul unei abordari holistice cu scopul de a ameliora calitatea vietii si imaginea cartierului la nivelul orasului. Necesitatea unei regenerari urbane este datorata unei neglijente in timp a zonei. Datorita unei situatii eterogene data de context, documentarea prin exemple a constituit un proces caruia am atribuit o atentie deosebita inca de la primele momente ale proiectului. Situatiile de mai sus sunt exemplele gasite pe care le-am apreciat cel mai mult in elaborarea solutiei.

In urma documentarii, constat ca nu exista pana in momentul de fata, in Romania, o arhitectura (un centru) special creat pentru comunitatea roma. Exista intr-adevar organizatii sau institutii ce au ca scop imbunatatirea situatiei sociale economice si educationale a romilor insa acestea activeaza in spatii inchiriate, sau atribuite in urma procedurilor de stat (exemplul C.N.C.R.). Cu toate acestea, initiativele si evenimentele create cu scopul promovarii culturii rome si pentru sustinerea educatiei si a fortei de munca, nu inceteaza sa apara. Mai mult decat atat, la evenimentele care deja au loc annual se mai adauga altele noi, astfel numarul lor este in crestere. Acest lucru nu face decat sa aduca o noua justificare temei si sa intareasca necesitatea construirii unui astfel de centru social cultural.

Datorita faptului ca ideea de centru social cultural pentru comunitatea roma este noua in Romania, am intors privirea spre exemplele tarilor europene. Desi in numar redus, aceste centre s-au dovedit a fi benefice, functionand neintrerupt de la momentul deschiderii. Aceste exemple nu au avut nevoie de un buget spectaculos pentru a fi eficiente, mizand pe o arhitectura flexibila cu spatii ce se pot adapta in timp pentru mai multe tipuri de activitati. O trasatura pe care am observat-o este aceea a unei arhitecturi inchise, spatiul interior fiind protejat de scoarta cladirii, insa in acelasi timp a existat atentia deosebita pentru spatiile exterioare atat de tip terasa Centru Comunitar Maj, cat si la nivelul solului Scoala roma si centru cultural (Stovner – Norvegia) ce au scopul de a prelungi, la nevoie spatiul destinat activitatilor, intr-un mediu controlat.

Documentarea situatiei existente pentru situl ales

Planul municipiului Alba-Iulia (imaginea 14)

Municipiul Alba Iulia este situat în centrul județului Alba, în vestul Regiunii Centru și în partea central-vestică a teritoriului României. Isi datoreaza importanta istorica pozitiei la intersectia arterelor de circulație din Transilvania care comunicau cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică și economică a orasului. La inceputul anului 2018, potrivit informațiilor preluate de la INS, municipiul avea 89 785 de locuitori, iar procentul romilor ajungea la 1,76%

Pentru a prezenta o imagine realista a situatiei existente, am selectat o serie de date relevante ce apartin Institutului National de Statistica:

Analfabeti

Ocupational

Studii – Numarul romilor in functie de studii

Zona aleasa pentru studiu cuprinde aproximativ 140 hectare. Aceasta se compune dintr-o serie de zone care si-au dobandit in timp caractere diferite:

Zona rezidentiala:

– locuinte individuale si semicolective cu maxim P+1+M niveluri in regim de construire insiruit (LA3), cuplat sau izolat – Amplasate in jumatatea nordica a zonei studiate, inconjurand zona destinata sportului si agrementului si in exteriorul limitei de protectie a statiei de transformare.

– blocuri cu regim de inaltime P+3/ P+4 (MA2- Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinu sau punctual si inaltimi maxime de P+4-5 niveluri),care delimiteaza Bulevardul Republicii avand parter comercial.

Zona locuintelor de romi

Zona bine delimitata pozitionata din centru spre sudul zonei studiate, de dimensiuni relativ reduse : 5, 76 ha din totalul de 138,5 ha suprafata cuprinsa in analize, adica aproximativ 4%.

Este o zona cu locuinte insalubre, cu deseuri neevacuate corespunzator unde sunt necesare intervatii de salubrizare si de imbunatatire a conditiilor de locuire. Regulamentul urbanistic stabileste parcela construibila de maximum 200 m2 cu front la strada de pana la 12 m, P.O.T. 40%, C.U.T 0.8.

Imaginea 13 Imaginea 14

Imaginea 15 Imaginea 16

Zona destinata activitatilor sportive si de agrement

Pozitionata in nordul arealului studiat, in prezent este sub forma unor terenuri libere de constructii, neamenajate sub nici o forma, greu accesibile datorita absentei drumurilor asfaltate.Conform P.U.G., zona este alocate activitatilor sportive si de agrement.

Statia de curent

Reprezinta un dezavantaj al locului datorita restrictiilor numeroase de a construi si datorita periclitarii imaginii de deasupra liniei orizontului, prin numeroase cabluri si stalpi de tensiune. Este situata in imediata vecinatate a locuintelor romilor si a talciocului (limita nordica a acestora).

Talciocul (Piata de vechituri) :

Orice locuitor al orasului a auzit de talcioc, si aproape toti cunosc unde este. In timpul saptamanii ramane o zona larga deschisa, pietruita, cu doar cateva zone acoperite, dar duminica acolo urmeaza sa fie pozitionate mesele zonei de alimentatie publica si restul tarabelor vor fi improvizate, mare parte din vanzatori intinzand o patura pe jos pe care isi expun produsele.

Imaginea 17

Zona industriala:

In partea de est, această zonă fac parte unitățile din fostul producator industrial INCOV care se mențin, si necesita un proces de restructurare si conversie si un numar de hale destinate depozitarii pieselor auto, bauturi si alte marfuri, iar in apropierea arterei principale a orasului, volumul masiv al magazinului Dedeman. Regulamentul local de urbanism stabileste 3 tipuri de unitati teritoriale de referinta de la nord la sud dupa cum urmeaza: A1- Zona activitatii productive grupate in districte specializate; MA2- Subzona mixta cu regim de construire discontinuu sau punctual si inaltimi maxime de P+4-5 niveluri; DA- Subzona institutiilor si serviciilor si echipamentelor publice dispersate in afara zonei protejate.

Hale Incov (imaginea 18)

Zona mixta- cu dotari – in apropierea Bulevardului Republicii si in vestul zonei studiate (inca teren liber,proiecte in curs de dezvoltare)

Zona este constituita din gruparea diferitelor functiuni publice de interes general sau zonal, la care se adauga spatii pentru locuit. Aceasta zona cuprinde o serie de repere majore (Bazinul Olimpic, Stadionul Unirea), la nivel de oras ( Selgros, Dedeman, Incov, Talcioc) si la nivel de cartier (Sala de sport si caminele studentesti ale Universitatii 1 Decembrie 1918, Biserica Lumea Noua, Fosta Cantina Ardealul, Gradinita nr. 10, Birourile Flips.

Din punct de vedere edilitar, zona Lumea noua se prelungeste la nord cu drumuri de pamant, greu accesibile, incerte datorita utilizarii rare. Conexiunea cu reteaua transport urban se face prin cele 3 strazi directionate spre sud care in apropierea intersectiei cu reteaua de strazi principale ale orasului dispun de o statie de autobuz si una de taxiuri (aprox. 700 m – 10 min de la punctul 0 = Talcioc ).

Bazinul Olimpic (imaginea 19) Stadionul Unirea (imaginea 20)

Sala de sport a Universitatii 1 Decembrie 1918 (imaginea 21)

Caminele Universitatii 1 Decembrie 1918 (imaginea 22) Biserica Lumea Noua (imaginea 23)

Cantina Ardealul (imaginea 24) Cladireaa de birouri FLIPS(imaginea 25)

Documentarea temei prin experienta proprie

In memoria locuitorilor municiliului care au domiciliul in afara zonei studiate siguranta spatiului public a ramas pana astazi cu semnul intrebarii,acest lucru fiind atat o marturisire personala cat si o voce colectiva. Bine inteles, acest segment al studiului se bazeaza pe o analiza empirica a evenimentelor din istoria recenta a orasului, fiind imposibila obtinerea unor date obiective. In urma primei vizite pe sit cu scopul clar de a crea o baza documentarii au existat niste lucruri care mi-au atras atentia si care nu pot fi mapate.

Proprietatea publica este perceputa ca proprietate a comunitatii, aceasta fiind o extensie a spatiului privat deosebit de inghesuit. Trecand peste aglomerarea mediului interior al caselor, spatiile exterioare acestora aferent fiecarei gospodarii, cu cateva exceptii, este aproape inexistent, prin urmare este explicabil, din punct de vedere functional, acapararea strazii ca spatiu de sedere, socializare, joaca sau sport.

Sentimentul de apartenenta la comunitate este puternic cimentat. Desi nu se bazeaza in totalitate pe etnie, situatia dificila in care se afla cu totii a intarit mecanismele grupului, iar cei din afara comunitatii daca nu au relatii cu persoane din interior, sunt vazuti ca nuste intrusi, si uneori chiar primiti ca niste intrusi, toate acestea pe fondul unei frustrari legate de administratie “ sa faca si la noi ceva primaria”

Momentul zilelor de targ, duminicile, cand comunitatea isi deschide “portile strazii” in mod voluntar sunt singurele oportunitati de a face o plimbare prin mijlocul comunitatii fara sa fii intepat de priviri taiose. Profitand de situatie, aici, romii au deprins un spirit antreprenorial pentru a vinde atat obiecte noi (uneori luate de la fabricile unde lucreaza ca rebut, alteori cumparate din alte localitati si revandute) sau obiecte mestesugarite de ei, cat si vechituri. Mai mult decat atat acest eveniment prinde din ce in ce mai mult valente sociale, evenimentul economic fiind doar un pretext pentru locuitorii intregului oras. Personal, experienta talciocului te impiedica sa mai vezi casele cu tencuiala cazuta sau gropile din asfalt,

In aceeasi nota a experientelor adunate, odata cu stabilirea unui contact direct cu persoanele ce locuiesc in zona, atat etnici romi cat si romani, am reusit sa trec de pragul datelor adunate in catastif. Este incontestabil faptul ca toti simt nevoia de schimbare. Un domn roman, proprietar al unei case la limita ariei locuintelor de romi, in speranta ca sunt de la primarie, iar vizita pe sit se va concretiza in ceva palpabil a intrat in discutie cu mine “ sunteti de la primarie?[…] Ca tare mult ar trebui sa se faca ceva cu locul asta, uitati, numai balarii pe aici”. Trecand peste intampinarile din strada apartinand categoriei “ nu filma ca sunt cu vopseaua-n cap” am reusit sa discut cu un localnic rom asteptand in poarta.Nu pot decat sa-I dau dreptate. Adevarat, nu este corect ce li se intampla. Nu este corect ca o persoana nascuta intr-un asemenea context sa fie nevoita sa se lupte cu imposibilul pentr a ajunge la o situatie pe care majoritatea o considera fireasca, nu este corect ca lumea sa te priveasca cu dispret chiar daca nu ai facut nimic sa ii deranjezi decat sa existi. Cu toate acestea exista oameni care iti amintesc ca o cauza nu e pierduta. Intr-o scurta serie de interviuri am avut experienta placuta de a afla cate ceva despre acei oameni:

La intrebarea cum descrieti interactiunea dintre romi si romani in acest cartier, mi s-au raspuns in felul urmator:

“Cel mai bun exemplu este vecinul nostru care se ocupa de curatenia pe scara, care ii facea la Eta (bunicii) cumparaturile,mai arunca gunoiul pentru ea…”

“Cand eram copiii, tot timpul aveam discutii cu tiganii, ca noi aveam minge si ei nu aveau. De multe ori veneau cu gandul sa ne fure mingea, si asta degenera pana in batai. Dar cu timpul am ajuns sa ne imprietenim si sa ajungem la pace.”

“Unul dintre membrii importanti ai comunitatii rome este cantor la biserica, si sotul, Dumnezeu sa il ierte, se intelegea foarte bine cu el. Biserica din cartier a ajutat foarte mult la imbunatatirea relatiilor dintre vecinii de diferite etnii”

“Avem niste vecini romi in bloc la etajul 1. Sunt foarte amabili, mai ales Ticut senior. Iarna asta mi-am uitat manusile sus si asteptam in masina sa mi se dezghete masina, nu aveam in momentul acela solutie de dezghetare a geamurilor, si m-a vazut vecinul, si a venit sa imi dea pe parbriz cu solutie, fara sa ii cer. Gestul a fost foarte foarte foarte frumos, asa am ajuns la serviciu la timp. Mai este o bunicuta care sta in zona, dar nu in bloc cu noi, cred ca ii cunoaste pe vecini ca vine si sta pe banca din cand in cand si e super amabila, ii spui buna ziua si iti raspunde la fel, daca ai ceva in mana si nu poti sa inchizi usa la gard o inchide ea…”

“Fiica lui Ticut are un copil, care a cam crescut acum, este la scoala, dar mama se intelege foarte bine cu el. Imi povestea la un moment dat ca a venit cu multe plase in mana si copilul era cu niste prieteni in fata blocului, dar cand a vazut-o, a ajutat-o sa care plasele. O saluta de fiecare data si se comporta foarte frumos”

Este usor sa cad in extrema negativismului, lucrurile ce subliniaza partea urata sunt de cele mai multe ori usor de gasit, in cazul de fata toate documentele primariei vorbesc despre partile negative ale zonei, locuitorii din alte cartiere pastrand in memorie imaginea a anilor 2000 cu o comunitate neintegrata care poate cauza probleme sunt retinuti in a spune lucruri bune. Insa in cadrul discutiilor, locuitorii cartierului au amintit acele lucruri care ii multumesc, anume: proximitatea fata de lanturile mari de magazine (Selgros, Dedeman, Kaufland, Profi), pozitia in cadrul orasului ( la o distanta ce se poate parcurge pe jos pana in zona de centru sau cetate si accesul facil la transportul in comun si linii directe de transport pana in zonele cheie ale orasului.

Atitudine personala in elaborarea proiectului de diploma

Programul social reprezinta o provocare deosebita datorita necesitatii de adaptare la problemele unei comunitati. Reprezentand etapa de cercertare ce sta la baza proiectului de diploma ( Centru social-cultural Lumea Noua: pentru dezvoltarea, promovarea si pastrarea identitatii etnice – Alba Iulia) studiul de fata are o puternica tenta sociala, datorita nevoii de a adapta proiectul de arhitectura la o comunitate specifica.

Pentru a raspunde la intrebarea “cum?” – cum trebuie sa arate centrul, cum trebuie sa functioneze, cum va fi imbratisat de comunitatea de romi – a fost indispensabila cercetarea atat a cauzei situatiei lor prezente din perspectiva politica a istoriei, a antropologiei si a economiei. Ce strategii au functionat si care au dat gresi, si care este mai exact starea lor psihica referitoare la o alta strategie de integrare, reprezinta puncte ale cercetarii de fata care m-au ajutat in conturarea centrului.

Proiectului de arhitectura urmareste promovarea aspectelor culturale ale vietii romilor din Alba Iulia prin introducerea comunitatii intr-un circuit firesc al orasului alaturi de celelalte colective.

Datorita unui nivel precar al educatiei scolare in comunitatea de romi din Lumea Noua, propun prin aceasta cale o abordare diferita a educatiei prin accentuarea valorilor culturii rome si promovarea acestora, precum si prin introducerea unor programe de constientizare a valorilor specifice sanatatii si igienei contemporane. Astfel aduc o simbioza intre diverse moduri de educare : prin practicare (ateliere), prin discurs oral sau scris (predare), prin cultura vizuala (expunere, evenimente in sala polivalenta) sau prin interactiune (prezentarea mestesugurilor cu posibila vanzare de obiecte).

Doresc in cadrul proiectului o dezvoltare in functie de aptitudini si preferintele individului, ne tratand in mod generalizat comunitatea locala de romi.

Propunerea se poate intelege prin separarea functiunilor in 3 parti :

Reprezentare

Educatie

Dezvoltare profesionala

Partea de reprezentare contine functiunile menite sa aduca interactiune cu oameni din afara comunitatii rome cum ar fi sala polivalenta cu posibilitatea de a se extinde atat in zona foaierului cat si in exteriorul cladirii, zona de expunere a culturii rome (istoriei sau obiectelor de mestesug), si zona administrativa care poate sa sustina inclusiv relatii internationale.

Partea de educatie contine biblioteca cu spatiile de lectura, salile de clasa si terenul de sport. Mai mult decat atat, acest segment se refera si la educatia unor norme de igiena, pentru care am inclus o baie publica, functiune ce aduce inovatie programului social, si participa direct si rapid la ameliorarea conditiilor de trai.

Toate aceste lucruri pot functiona independent unul fata de altul.

Partea de dezvoltare profesionala cuprinde spatii de consiliere dar o importanta deosebita o au atelierele menite sa aduca atat interactiunea cu publicul si o componenta comerciala cat si o interactiune interdisciplinara in spatiile comune, interioare sau exterioare.

Atelierele se pot extinde pana in exteriorul cladirii atat pentru a comercializa produsele realizate cat si pentru a atrage interactiuni si posibile relatii de colaborare.

Pentru a mentine mestesugurile si valorile culturii, propun ateliere de prelucrare a lemnului, a metalului, atelier de cusut, atelier de voce instrumente, teatru si dans (dupa modelul Teatrului Romen din Moscova). Aceasta parte a cladirii sustine in mod direct activitatile necesare pentru promovare: in spatiile de expunere sau in sala polivalenta.

Spatiile exterioare create ofera zone in care activitatea din interior se poate extinde, fiind posibile atat activitati ce necesita un spatiu protejat de personaje exterioare (curtea interioara a cladirii) cat si contactul direct cu exteriorul in spatiile ce inconjoaraa cladirea (retragerile din zonele intrarilor si din fata atelierelor, zona unde se poate extinde sala polivalenta).

CONCLUZII

Lucrarea de fata a avut drept scop studierea unei probleme reale actuale cu care se confrunta atat Romania cat si alte tari din spatiul European. La nivel extins, problematica abordata se traduce in dezacordurile convietuirii pasnice a grupurilor diferite de indivizi, nascand conflicte de anvergura larga pe baza unor teme, cum ar fi culoare, confesiune, orientare sexuala, etnie, s.a.m.d..

O arhitectura buna este specifica, este flexibila, este pentru oameni. Mai mult decat atat, da nastere unor trairi, de la comemorare pana la entuziasm. Pentru a aduce un aport pozitiv prin arhitectura, unei comunitati defavorizate din orasul natal, mi-am concentrat tematica lucrarii de dizertatie in jurul cunoasterii utilizatorului final.

Un parcurs istoric nesigur inca din Evul Mediu cand au migrat in Europa a format un caracter aparte acestei comunitati care a trebuit mereu sa lupte pentru supravietuire, iar traumele cauzate de sistemele ce i-au plasat mai mereu pe un loc inferior in schema ierarhica a societatii au afectat radiant generatiile care au urmat.

Intelegerea componentei sociale trebuie sa reprezinte piatra de temelie in orice interviente in mediul construit deoarece aceasta duce la o abordare mult mai sensibila, cu atat mai mult cu cat in perioada contemporana se pune accentul pe actiuni sustenabile.

Bibliografie

Text:

Carti

Liliana Mihut, Bruno Lauritzen – MODELE DE POLITICI SOCIALE/ MODELS OF SOCIAL POLICY – Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1999

Ana Tucivov-Bogdan – PSIHOLOGIE GENERALA SI PSIHOLOGIE APLICATA – Vol 1-2 – Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1973

Cosmina Ruginis – MASURAREA SOCIOLOGICA: TEORII SI PRACTICI ALE CUANTIFICARII – Editura Polirom, 2012

Lazar Vlasceanu – INTRODUCERE IN METODOLOGIA CERCETARII SOCIALE – Editura Polirom, 2013

Doru Buzducea (coordonator) – ECONOMIA SOCIALA A GRUPURILOR VULNERABILE – Editura Polirom, 2013

Stefan Cojocaru – EVALUAREA PROGRAMELOR DE ASISTENTA SOCIALA – Editura Polirom, 2010

Vintila Mihailescu (coordonator) – ETNOGRAFII URBANE: COTIDIANUL VAZUT DE APROAPE – Editura Polirom 2009

Toma Stefania, Foszto Laszlo (editori) – SPECCTRUM. CERCETARI SOCIALE DESPRE ROMI – Editura institutului pentru studierea problemelor minuritatilor nationale, Cluj-Napoca, 2011

Foszto Laszlo (editori) – COLECTIE DE STUDII DESPRE ROMII DIN ROMANIA – Editura institutului pentru studierea problemelor minuritatilor nationale, Cluj-Napoca, 2009

Elena Zamfir, Catalin Zamfir (coordonatori) – TIGANII INTRE IGNORARE SI INGRIJORARE – EDITURA ALTERNATIVE, 1993

Fredrick Barth, ETHNIC GROUPS AND BOUNDARIES: THE SOCIAL ORGANISATION OF CULTURE DIFFERENCE – Waveland Press, 1998

Dana Vais – CERCETARE IN ARHITECTURA. O INTRODUCERE – U.T. Press, Cluj-Napoca, 2015

Paul Mutica – ANTROPOLOGIE CULTURALA – NOTE DE CURS – U.T. Press, Cluj-Napoca, 2013

Articole

Iulius Rostas – IDENTITATEA ROMANI. DISCURS ORGANIZARE SI PROIECT POLITIC – 2012

Hedda Haugen Askland, Ramsey Award, Justine Chambers, Michael Chapman – ANTHROPOLOGICAL QUEST IN ARCHITECTURE: PURSUING THE HUMAN SUBJECT – 2014

Gisbert Alemnay – AN ARCHITECTURE BY MEANS OF ANTHROOPOLOGY – 2016

Surse pe internet

European Union Agency For Fundamental Rights – SITUATIA ROMILOR IN 11 STATE MEMBRE ALE UE – REZULTATELE SONDAJELOR PE SCURT – 2012

https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2109-FRA-Factsheet_ROMA-RO.pdf

European Union Agency For Fundamental Rights – EDUCATIA: SITUATIA ROMILOR IN 11 STATE MEMBRE ALE UE – SONDAJ CU PRIVIRE LA ROMI – DATE PE SCURT – 2012

https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2014-roma-survey-dif-education_ro.pdf

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – STRATEGIA NATIONALA PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALA SI REDUCEREA SARACIEI PENTRU PERIOADA 2015-2020

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – STUDIU DE FUNDAMENTARE PENTRU STRATEGIA NATIONALA PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALA SI REDUCEREA SARACIEI PENTRU PERIOADA 2015-2020

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf

Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii – INDICATORII PRIVIND COMUNITATILE DE ROMI DIN ROMANIA – 2002

http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1044353538498

ULTIMUL CALDARAR – 2018

Ultimul căldărar

CENTRUL NATIONAL DE CULTURA A ROMILOR ROMANO-KHER

http://cncr.gov.ro/?s=cultura

STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE URBANA 2014-2023

https://www.apulum.ro/ro/pdf7/SIDU_-_octombrie_2016.pdf

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

https://insse.ro/cms/

PLANUL URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU MINICIPIUL ALBA IULIA

https://www.apulum.ro/index.php/primaria/document/1603

CENTRU AL CULTURII ROME (MOST, CHNAOV – CEHIA)

https://en.wikipedia.org/wiki/Chanov_housing_estate

CENTRU COMUNITAR MAJ ( CESKE BUDEJOVICE – CEHIA)

https://www.archdaily.com/804409/community-centre-maj-slla-architects/?ad_source=myarchdaily&ad_medium=bookmark-show&ad_content=current-user

CENTRU SOCIAL GEORGE BRASSENS (CREIL – FRANTA)

https://www.archdaily.com/773653/creil-social-center-renovation-nomade-architects/?ad_source=myarchdaily&ad_medium=bookmark-show&ad_content=current-user

SCOALA ROMA SI CENTRU CULTURAL (STOVNER – NORVEGIA)

https://www.archdaily.com/131444/rommen-school-and-cultural-center-%25c3%25b8stengen-bergo-as/?ad_source=myarchdaily&ad_medium=bookmark-show&ad_content=current-user

GARANTAT 100% CU REPREZENTANȚI AI CENTRULUI NAȚIONAL DE CULTURĂ A ROMILOR

Comisia Comunităților Europene Bruxelles, 6.10.2004 – RAPORTUL PERIODIC ASUPRA PROGRESELOR ÎNREGISTRATE DE ROMÂNIA ÎN VEDEREA ADERĂRII LA UE 2004 http://www.anr.gov.ro/docs/rapoarte/Raport_periodic_asupra_progreselor_inregistrate_de_Romania_2004_182.pdf

Surse imagini

Foszto Laszlo (editori) – COLECTIE DE STUDII DESPRE ROMII DIN ROMANIA – Editura institutului pentru studierea problemelor minuritatilor nationale, Cluj-Napoca, 2009, p. 22

Foszto Laszlo (editori) – COLECTIE DE STUDII DESPRE ROMII DIN ROMANIA – Editura institutului pentru studierea problemelor minuritatilor nationale, Cluj-Napoca, 2009, p. 24

Chanov – vedere satelit – captura ecran Google Maps

Centrul Culturii Rome – street view – captura ecran Google Maps

Maj – vedere satelit – captura ecran Google Maps

https://www.archdaily.com/804409/community-centre-maj-slla-architects/589055bfe58ece772e00069f-community-centre-maj-slla-architects-image

Creil – vedere satelit – captura ecran Google Maps

https://www.archdaily.com/773653/creil-social-center-renovation-nomade-architects/55f79e09e58ecec1f8000210-creil-social-center-renovation-nomade-architects-photo

Stovner – vedere satelit – captura ecran Google Maps

https://www.archdaily.com/131444/rommen-school-and-cultural-center-%25c3%25b8stengen-bergo-as/501430ba28ba0d5b49000117-rommen-school-and-cultural-center-%25c3%25b8stengen-bergo-as-photo

Bucuresti, localizare sediu C.N.C.R.– vedere harta – captura ecran Google Maps

Bucuresti, localizare sediu C.N.C.R. – vedere satelit – captura ecran Google Maps

Bucuresti, localizare sediu C.N.C.R. – vedere 3D – captura ecran Google Maps

Planul municipiului Alba-Iulia – prelucrare personala pornind de la P.U.G.

19- Fotografii personale

Hale INCOV – https://alba24.ro/cum-au-pierdut-marcile-comuniste-din-alba-lupta-cu-concurenta-unde-sunt-albalux-ileana-si-covoarele-persane-636306.html

Bazinul Olimpic – https://www.facebook.com/bazinolimpicalba/photos/a.608586995974391/608586409307783/?type=1&theater

Stadionul Unirea https://n8h7m9s3.stackpathcdn.com/wp-content/uploads/2017/11/Stadionul-Cetate03.jpg – Ziarul Unirea

Sala de sport a Universitatii 1 Decembrie 1918 – http://studenti.uab.ro/upload/4_72_sala_de_sport.jpg

Caminele Universitatii 1 Decembrie 1918 – http://studenti.uab.ro/upload/4_23_camin_1.jpg

Biserica Lumea Noua – https://www.google.com/maps/place/Biserica+Lumea+Nouă/@46.0806229,23.5702872,3a,75y,90t/data=!3m8!1e2!3m6!1sAF1QipMFYTZGLNkjQ5CyoxSMc4wRB7snVmo5g5IHGYs!2e10!3e12!6shttps:%2F%2Flh5.googleusercontent.com%2Fp%2FAF1QipMFYTZGLNkjQ5CyoxSMc4wRB7snVmo5g5IHGYs%3Dw203-h152-k-no!7i2000!8i1500!4m8!1m2!2m1!1sbiserica+lumea+noua+alba+iulia!3m4!1s0x0:0x2d6fedc73ef0b678!8m2!3d46.0806231!4d23.5702872?hl=en

Cantina Ardealul – street view – captura ecran Google Maps

Cladirea de birouri FLIPS – street view – captura ecran Google Maps