Prezenta lucrare a fost realizată sub forma a trei capitole ce însumează Strategia de promovare a agroturismului din România la nivel internațional. [308222]

INTRODUCERE

Dorința de a petrece timpul în aer liber a existat încă din cele mai vechi timpuri. [anonimizat], cât și de restul lumii.

[anonimizat], reprezintă modalități de evadare din aglomerația orașelor și eliberarea de stressul cotidian.

Prezenta lucrare a fost realizată sub forma a trei capitole ce însumează „Strategia de promovare a agroturismului din România la nivel internațional”.

Motivația din spatele acestei lucrări este dată de interesul pe care îl am față de spațiului rural românesc și de cum este valorificat acesta. România este o [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], agroturism, precum și tipologia satelor turistice din România.

[anonimizat], ale Asiei și de asemenea și Statele Unite ale Americii.

[anonimizat] a României. Acest website a fost realizat cu ajutorul platformei Webnode. [anonimizat], dar și la îmbunătățirea condițiilor de viață ale sătenilor.

[anonimizat], ONG-urile și operatorii de agroturism colaborează.

Capitolul I

Valorificarea potenȚialului turistic din mediul rural prin agroturism

Dorința de a petrece timpul în aer liber a existat încă din cele mai vechi timpuri. Turismul rural a cunoscut o [anonimizat]:

[anonimizat] „turism” provine din engleză, „tour”, cuvânt creat în Anglia anilor 1700 pentru a desemna acțiunea de voiaj prin Europa. [anonimizat], [anonimizat].

Primul care a elaborat o definiție acceptată pe plan mondial este profesorul dr. W. Hunziker, acesta formulând că „[anonimizat]-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”.

Turismul este recunoscut ca un motor de dezvoltare a economiei multor țări. Turismul are capacitatea de a [anonimizat].

Potrivit lui Grolleau, “turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată și condusă de populația locală și care are la bază o [anonimizat]” (1987).

Turismul rural a cunoscut o dezvoltare în principal în țările dezvoltate economic, puternic industrializate, în care gradul de urbanizare a cunoscut mari creșteri. Turismul rural, preferat din ce în ce mai mult de oamenii ce locuiesc și muncesc în condiții stresante, este considerat un mod de reîntoarcere la natură. Comunitatea Europeană consideră turismul rural o prioritate, dezvoltând continuu programe și proiecte pentru afirmarea acestuia.

ISTORIC

Călătoriile turistice au existat încă din antichitate, iar călătoriile în spațiile rurale au început în Europa. Drept dovadă stă participarea elenilor în călătorii sfinte către locașurile zeilor, frecventarea băilor vindecătoare și jocurile festive organizate.

În perioada romanilor, călătoriile aveau scop comercial sau militar. Traseele parcurse de romani implicau și zonele rurale, unde călătorii solicitau locuitorilor un loc de popas si mâncare. Astfel a apărut termenul de ospitalitate.

În Europa se conștientizează primele forme ale turismului rural în secolele XVI-XVII; pictorii erau interesați să valorifice construcțiile, spațiul și peisajul rural în operele lor. De asemenea, scriitorii povestesc și îndeamnă la expedițiile montane (Jean Jacques Rousseau povestește despre calătoria sa în Alpi). În secolul XIX, odată cu afirmarea peisagisticii, arhitectura rurală ocupă un loc important atât în desen, cât și în pictură.

A doua parte a secolului XX este marcată de o serie de măsuri la nivelul Uniunii Europene, printre care și programul “Lumea Rurală”, care a avut o incidență puternică asupra dezvoltării turismului rural din Europa.

TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Instituțiile Uniunii Europene susțin dezvoltarea turismului rural și înțeleg importanța acestuia în viața socio-economică a spațiilor rurale.

Astfel, Uniunea Europeană a pornit mai multe inițiative, cum ar fi:

Prin conceptul de dezvoltare durabilă, au fost elaborate mai multe programe regionale sau locale care susțin turismul rural sau asociațiile ad-hoc (EUROTER, EUROGITES) care încurajează pregătirea profesională în spațiul rural, încurajarea turismului și subvenționarea regiunilor.

Subvenționarea, creditarea, scutirea de TVA și de impozite pentru gazdele cu minim 20 de camere de cazare.

Turismul rural și agroturismul în România

În România, “viața la țară” este un subiect frecvent întâlnit în literatură și de asemenea a declanșat un curent literar și artistic. Manifestările care pot fi catalogate drept premergătoare turismului rural din România, sunt, printre altele:

Vacanțele de sărbători la mănăstire sau în zona rurală;

Tradiția de Sînziene, când locuitorii din Maramureș porneau către mănăstirile moldovenești;

Pelerinaje către locașurile de cult.

Odată cu dezvoltarea călătoriilor turistice, au aparut și activități adiacente, care implică deplasarea turiștilor, echipamente turistice, locuri pentru cazare și pentru mâncare (renumitele hanuri).

Turismul rural în România s-a desfășurat în mod empiric și spontan până în a doua parte a secolului al XX-lea, spre deosebire de restul Europei, unde turismul rural s-a dezvoltat în raport cu masiva urbanizare produsă înainte și după cel de-al doilea război mondial. A început să se dezvolte în România după 1989, când aceasta încerca să se alinieze cu cerințele Europei, dar mai ales după 1993, an în care țara noastră s-a înscris în EUROGÎTES.

Tipologia satelor turistice

Satul românesc este un subiect inedit atât pe piața națională, cât și pe piața internațională. Satul turistic românesc este însă o modalitate de afirmare a țării noastre, ca viitoare destinație turistică ce oferă o multitudine de experiențe, vacanțe de bună calitate și deschidere către noi oportunități de afaceri. O gama largă de resurse naturale și de tradiții, precum și facilitățile turistice ce pot fi valorificate într-un raport calitate/preț foarte bun stau la baza afirmației anterioare.

În fiecare regiune a României întâlnim tradiții, obiceiuri, oameni și culturi diferite. Asimilarea valorilor satului românesc în cadrul amenajărilor turistice constituie fabricarea unor produse turistice rurale de o valoare și cu un caracter inconfundabil. Conform unei analize ce determină o clasificare conceptuală a produsului turistic, destinația turistică – satul, pensiunea, ferma – nu este unicul produs turistic sau singura componentă a acestuia. Satul românesc poate fi, simultan sau separat, componentă a mai multor produse turistice, cum ar fi:

Destinație de vacanță la țară;

Gazda unor evenimente sau seminarii;

Popas pentru circuite sau pelerinaje către mănăstirile din Oltenia, Moldova, etc;

Ateliere de deprindere a unor meșteșuguri (olărit, cioplit în lemn, împletit nuiele, etc);

Arta dansului sau cântecului popular.

Fiecare localitate rurală este o entitate cu diferite particularități și activități, de aceea este necesară aplicarea principiului specializării în domeniul organizării și funcționarii satului românesc turistic, pentru ca valorificarea potențialului turistic să fie cât mai eficientă. De asemenea, crearea unei tipologii ale satelor turistice este eficientă pentru selecționarea tipologiilor de turiști, în funcție de motivațiile și opțiunile acestora.

Datorită reliefului variat din România, s-au dezvoltat câteva tipuri majore de sate turistice, de pe țărmul Mării Negre până în zona montană:

Satele peisagistice sau climaterice prezintă un cadru natural deosebit. Aceste așezări turistice se întâlnesc în zonele de deal și munte, dar și in regiunea dobrogeană. Ca activități existente în satele peisagistice întâlnim: plimbări recreaționale, helioterapie, drumețiile: Tismana, Brǎdet, Tismana, Vama Veche, Botiza;

Satele balneo-climaterice susțin turismul balnear și au o mai mare importanță la nivel local, decât la nivel regional, bazându-se valorificarea unei serii de resurse naturale: ape minerale carbogazoase, izvoare sau lacuri sǎrate, nǎmol: Zizin, Sǎcelu;

Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt stațiuni montane în mare parte, unde pot fi practicate sporturi de iarna, dar pot fi întâlnite și în zonele mai joase, care practică sporturi nautice;

Satele pastorale (Prislop, Jina) sunt satele în care preocuparea de bază a localnicilor este păstoritul sau creșterea animalelor;

Satele pescărești sau vânătorești oferă activități pentru pasionații de pescuit sau vânătoare: Sfântu Gheorghe;

Sate turistice de creație (artisticǎ sau artizanalǎ) sunt căutate de turiștii interesați de creațiile artistice ale localnicilor și care sunt interesați să achiziționeze astfel de creații direct de la producător.

Satele turistice etnofolclorice reprezinta satele ce dețin un fond etnografic reprezentat de muzee, arhitectură populară, port tradițional. Aceste sate oferă turiștilor servicii de masă și cazare autentice;

Satele turistice de interes științific se diferențiază prin existența rezervațiilor naturale;

Sate cu monumente de artǎ și arhitectură, sunt specifice Moldovei, cu numeroasele mǎnǎstiri: Sucevița, Putna, Agapia, Vǎratec etc.; în Subcarpații Getici – Aninoasa, Cozia, Tismana; Transilvania – Hǎrman, Biertan, etc;

Sate turistice pomiviticole in care principala activitate este cultivarea si recoltarea pomilor fructiferi sau a vitei de vie. Sunt specifice zonelor de deal, iar activitatile turistice pot fi practicate pe toata durata anului: Recas, Siria, Agapia, etc.

Factorii ce determină turiștii să aleagă produsul turistic românesc în favoarea altuia sunt:

Factori naturali: relieful, peisajele, clima, plantele și animalele.

Factorii activității umane: ospitalitatea, obiceiurile și tradițiile, cultura;

Elementul uman: atitudinea personalului implicat în activitatea de turism rural, printre care amintim populația locală, administrația, organele de ordine publică, etc;

Infrastructura: rețeaua de transport, aprovizionarea cu utilități, telecomunicațiile;

Echipamentul turistic: activități turistice, modalități de cazare, informațiile, etc., toate acestea fiind componente ale ofertei turistice generale.

Pe lânga conceptul de turism rural, s-au dezvoltat în paralel, în strânsă legatura cu acesta, termenii de agroturism, ecoturism și turism verde.

Conform Comisiei Zonei Montane din România, în cadrul “Programului privind organizarea și dezvoltarea agroturismului în zona montană”, drept o formă particulară de turism rural, mai complexă, cuprinzând atât activitatea propriu-zisă: cazare, pensiune, circulație turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază și suplimentare, cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiștilor. Agroturismul, spre deosebire de turismul rural, asigură masa turiștilor cu produse obținute în gospodărie, natural. De regulă, este o activitate secundară a locuitorilor satelor, principala activitate și sursă de venit fiind gospodăria/ferma.

O scurtă analiză asupra ofertei agroturistice românești reflectă că în țara noastră patrimoniul rural este insuficient valorificat. În momentul actual, agroturismul îmbrăca forma gospodăriilor sau a așezărilor turistice care prestează doar o parte dintre serviciile turistice existente.

Oferta primară potențială, alcătuită din componente naturale de peisaj, reprezintă potențiale resurse turistice și au un rol foarte important în dezvoltarea turismului general, precum și a turismului rural în special.

Principalele destinații agroturistice din România sunt Maramureșul, Transilvania, centrul României (Brașov, Sibiu), Carpații și Subcarpații de Curbură, Moldova, Oltenia.

Dezvoltarea agroturismului în România este strict dependentă de anumiți factori atât subiectivi, cât și obiectivi:

Dezvoltarea infrastructurii: turiștii doresc ca durata transportului să fie cât mai scurtă și lipsită de probleme sau factori ce pot cauza întârzieri;

Modificarea raportului cerere-ofertă în cadrul pieței turistice: creșterea disponibilităților de timp liber a populației. Este solicitat însă și un nivel calitativ ridicat al produsului turistic.

Activitățile de informare și promovare au un rol important în cunoașterea ofertelor din turismul rural. Drept urmare, o creștere a promovării ofertelor agroturistice a determinat creșterea numărului de gospodării agroturistice.

Agroturismul este influențat de elemente de natură psihologică și socială: nivelul veniturilor, trepte de vârstă, dorința de a explora natura, tazaurul folcloric, elemente de agreement, etc;

Susținerea de către stat a gospodăriilor care practică agroturism; reducerea dobânzilor pentru înființarea sau modernizarea gospodăriilor, pentru susținerea activităților agroturistice;

Principalele funcții ale agroturismului sunt:

Reducerea migrației populației, în special în zonele montane;

Asigurarea unui nivel de trai decent pentru populația din zonele montane, asemănător cu populația din zonele mai joase;

Valorificarea resurselor naturale, hidroenergetice și piscicole;

Protecția mediului și reducerea poluării;

Păstrarea tradițiilor, precum și valorificarea sectoarelor agricol și meșteșugăresc în scop turistic.

Evaluarea potențialului agroturistic se face prin prisma agreerii zonei, a existenței unei infrastructuri minime și a unei integrări în cadrul natural, a posibilităților intensificării și realizării unor programe de odihnă și agrement, care să activeze tradiția și meșteșugurile ce pot constitui elemente de atracție pentru turiști.

Capacitățile agroturistice se pot evalua conform unor proceduri specifice, în urma cărora gospodăriile amplasate în puncte centrale, zone și regiuni turistice sunt situate pe o anumită treaptă care trebuie să corespundă unei clase de confort.

Gospodăria rurală care materializează oferta de cazare și de servicii agroturistice poate crea motivația gospodarului pentru a pregăti și amenaja interiorul și exteriorul gospodăriei în scopul obținerii de venituri, stimulând în același timp proprietarul din mediul rural să investească în propria gospodărie, să dezvolte activități complementare preocupărilor sale. În acest fel gospodarul care va intra în competiție își va desfășura activitatea într-un mediu concurențial și va fi obligat să devină competitiv, să ridice calitățile serviciilor și a produselor proprii pentru a fi solicitat.

Totodată dezvoltarea turismului rural și în special a agroturismului, contribuie la amplificarea și diversificarea activităților economice ale satului prin:

perspectiva dezvoltării satului pe termen lung, în strânsă legătură cu agricultura, infrastructura, protecția mediului;

posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri și locuri de muncă care să determine dezvoltarea pe plan local;

încurajarea activităților locale, cu precădere artizanatul, dar și cele care pot determina dezvoltarea unui comerț specific și crearea de noi locuri de muncă;

creșterea veniturilor locuitorilor din localitățile rurale, prin valorificarea resurselor locale, produse agroalimentare ecologice pentru consumul turiștilor sau vânzarea către aceștia;

creșterea calității vieții în mediul rural.

Practicarea activității de agroturism are și efecte de natură psiho-socială și culturală, cum ar fi:

lărgirea orizontului de cunoaștere a locuitorilor din zonele rurale și creșterea nivelului de cultură și civilizație a acestora;

sporirea confortului interior și îmbunătățirea amenajărilor pentru casele țărănești;

punerea în valoare a peisajului natural, a obiceiurilor, tradițiilor și obișnuintelor din diverse zone ale țării;

valorificarea în interes turistic și introducerea în circuitul internațional a patrimoniului natural peisagistic românesc și a patrimoniului construit, constând în monumente istorice, de cult și memoriale, schimbul de cunoștințe și experiențe între sat și oraș.

Agroturismul cumulează astfel o experiență inedită pentru cei doi parteneri care intră în această relație: gazda și turistul.

Agroturismul este o activitate economică, care, în ultimii ani, a cunoscut o dezvoltare semnificativă, odata ce turiștii s-au înclinat spre peisajele naturale, rurale. Acesta reprezintă o bună alternativă pentru concediile pe litoral sau în marile orașe culturale.

Pe de altă parte, migrarea populației tinere către oraș și modernizarea muncii în sectorul agricol au efecte negative asupra activităților agroturistice.

Cu toate acestea, activitățile din sfera agroturismului pot îmbunătăți condițiile de trai și economice ale locuitorilor din zonele montane sau din zona Deltei Dunarii. Prin modernizarea infrastructurii, pot atrage investitori, daca atât autoritățile locale și locuitorii au o atitudine favorabilă față de acestia.

În ceea ce priveste dezvoltarea durabilă, aceasta implică “dezvoltarea tuturor formelor de turism, management, marketing turistic, care să respecte integritatea naturală, economică, socială, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare”.

Pentru o dezvoltare durabila, agroturismul trebuie sa obtina performante pe trei planuri:

pe plan economic: sporirea gradului de valorificare a resurselor naturale;

pe plan ecologic: reciclarea, combaterea degradării mediului în care se desfășoară activități agroturistice;

pe plan social: îmbunătățirea condițiilor populației.

Pentru ca agroturismul să devină durabil, se impune respectarea următoarelor cerințe:

Protejarea culturii și caracterului comunității gazdă;

Păstrarea intactă a habitatului natural și a peisajelor;

Susținerea economiei rurale;

Promovarea unei experiențe turistice pozitive, care susține o industrie agroturistică viabilă pe termen lung;

Mentinerea unei bune comunicari intre autoritatile locale si populatia gazda;

Diversificarea economiei rurale.

În ceea ce privește dezvoltarea durabilă a agroturismului, anumite aspecte majore trebuie luate în considerare: reducerea degradării mediului natural, asigurarea unor venituri suplimentare pentru localnici, crearea unor alianțe între localitățile vecine în vederea unei politici de dezvoltare unică,

Îmbunatățirea infrastructurii generale, de transport, amenajarea unor ferme turistice pilot, realizarea unui sistem de rezervări național, administrațiile locale să constituie promotori ai gestiunii profitabile a patrimoniului turistic prin inițierea de programe care să vină in sprijinul agroturismului, etc.

CAPITOLUL II: ANALIZA COMPARATIVĂ A STRATEGIILOR DE PROMOVARE A AGROTURISMULUI LA NIVEL MONDIAL

Turismul rural a devenit de-a lungul timpului din ce în ce mai atractiv, devenind o activitate prosperă, cu creștere rapidă și cu un rol foarte important în dezvoltarea economică din zonele rurale. Viitorul comunităților rurale apare în oportunitățile economico-sociale și politice, create de turism.

Satele turistice sunt „localități rurale, pitorești, bine definite din punct de vedere economic si cultural, aflate în medii ecologice, nepoluate, ce conservă anumite modele culturale (obiceiuri, port, bucătărie) și care, dincolo de funcțiile politice, administrative, culturale, sociale ș.a., îndeplinesc, sezonier sau permanent, funcția de primire a turiștilor”.

La scară europeană sau chiar mondială, este imposibilă o delimitare clară a turismului rural, cauzată de accepțiuni diferite în funcție de țara unde acesta se practică. În Finlanda, turismul rural reprezintă închirierea de către turiști a caselor țărănești sau oferirea serviciilor de masă și transport în mediul rural, în timp ce în Ungaria turismul rural presupune oferirea cazării la un preț redus și participarea la activități rurale sau alte activități locale. În Slovenia, turismul rural se desfășoară în fermele familiale, vizitatorii fie locuiesc la o familie sau în case de oaspeți, iar în Olanda acesta înseamnă pur și simplu camparea la ferme. În Belgia funcționează sub forma Fédération de Gites de Wallonie, iar în Germania există mai multe organizații de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land.

În tări europene, precum Italia, Austria, Franța sau Elveția, numărul celor care practică turismul rural este foarte mare. În prezent, turismul în Uniunea Europeană deține aproximativ 53% din piață, deținând rolul de lider în turismul mondial și important segment pentru ocuparea forței de muncă (6% din totalul locurilor de muncă).

Turismul are o importanță foarte mare în Uniunea Europeană datorită potențialului economic și de creare de oportunități de muncă, precum și datorită impactului asupra vieții sociale și a mediului. Statisticile asupra turismului sunt folosite pentru monitorizarea politicilor Uniunii Europene, precum și politica regională și cea de dezvoltare durabilă.

Ponderea sectorului agroturistic în cifra totală de afaceri și în valoarea adăugată la costurile factorilor au fost reduse, agroturismul ocupând 3,6% din CA și 5,5% din VA a sectoarelor economice nefinanciare. Aproximativ 61,1% din populația Uniunii Europene cu vârsta minimă de 16 ani a realizat activități turistice în scop personal.

Tabel 2.1. Numărul de structuri turistice în EU-28 în anul 2014

(*) Date estimative

(**) Nr de unitati de cazare si de paturi in 2013. Nr de nopti petrecute in 2012

(***) 2013

(****) Excluzand sarbatorile si alte unitati de cazare pe termen scurt

(*****) 2012

Sursa: Eurostat (online data codes: tour_cap_nat and tour_occ_ninat)

Estimăm că peste 570 de mii de structuri de cazare au fost active în statele Uniunii Europene în anul 2014 și că au asigurat peste 31 de milioane de locuri de cazare (conform tabelului 2.1). Numărul de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare din Uniunea Europeană a avut un prag maxim de 2,7 miliarde de nopți, înregistrându-se o creștere față de anii anteriori.

Figura 2.1. Numărul de nopți petrecute în structuri de cazare turistică, UE-28, 2004-2014

Sursa: Europa.eu

2.1. Italia

Originile agroturismului în Italia se regăsesc în anul 1965, când un grup de fermieri din Confagricoltura au creat Asociația Națională a Agriculturii și Turismului (Agriturist), inspirați de asociația franceză “Agriculture et Tourisme”.

În 1973 s-a încercat pentru prima dată controlarea agroturismului prin legea autonomiei zonei Trento. În același an, în Alto Adige, a fost propusă o lege care promova turismul rural, iar în 1975 a fost publicată prima ediție a revistei “Ghid pentru cazarea rurală”, în care 80 de companii agricole își prezentau ofertele de cazare.

Agroturismul în Italia este în continuă creștere, iar la finalul anului 2013 erau 20.897 ferme, dintre care 16.504 ofereau cazare.

Conform studiilor realizate, 27% din clienți vin din alte țări. Regiunea Toscana are cele mai multe oferte de cazare, urmată de Trentino – Alto Adige și de Lombardia.

Tabel 2.1. Numarul de ferme care ofera cazare in 2013

Sursa: ISTAT 2013

In anul 2014, numarul fermelor agroturistice a crescut cu 847, reprezentand 4,1% fata de anul precedent, urmand ca in 2015 sa creasca din nou cu aproximativ 2,3% (494 ferme agroturistice fata de 2014).

Fermele agroturistice continua sa isi diversifice gama de servicii oferite. Pachetele turistice sunt create pentru a se preta zonei in care fermele isi desfasoara activitatea, continand activitati specifice. La sfarsitul anului 2015, conform statisticilor efectuate de ISTAT, 8162 de ferme ofereau atat cazare cat si masa, iar 10440 adaugau la cazare si alte activitati agroturistice.

In continuare, regiunea preferata a turistilor ramane Toscana, urmata de Bolzano/Bozen.

Figura 2.1. Procentul turistilor

Sursa: ISTAT

Obiectivul strategic al Italiei pentru dezvoltarea agroturismului este micșorarea migrației din mediul rural către mediul urban. Astfel, guvernul Italian sprijină activitățile agroturistice atât financiar, cât și din punct de vedere educațional, oferind posibilitatea participării la traininguri de specializare în agroturism. Pentru a beneficia de sponsorizare, operatorii trebuie să își păstreze afacerea cel puțin 10 ani și să aibă vârstă sub 50 de ani.

În funcție de preferințele turiștilor, Italia oferă o varietate de experiențe, dintre care amintim:

Diversitatea tradițiilor culturale și a peisajelor;

Bucătăria tradițională;

Renumitele vinuri;

Arhitectura monumentelor istorice.

Agroturismul în Italia s-a dezvoltat datorită înființări formelor asociative de turism. Acestea lucrează pe baza unor caiete de sarcini pe care membrii le respectă, în care sunt stabilite prețurile minime și maxime. Prin stabilirea unui preț standard, preocuparea turistului se îndreaptă spre alegerea regiunii pe care vrea să o viziteze. Astfel, se pune accent pe serviciile oferite, prețul fiind un factor mai puțin important.De asemenea, în urma boom-ului din telecomunicații, odată cu dezvoltarea internetului, asociațiile de agroturism se bazează și pe promovarea online, astfel că turistul poate afla orice informație la o pagină distanță.

Imagine 2.1. Captură a paginii web agriturismo.it la data de 22.05.2017

2.2. AUSTRIA

Austria este vizitată în toate perioadele anului, dar mai ales în anotimpul de iarnă, cu precădere în preajma sărbătorilor. Capitala Austriei, Viena, este vestită pentru numeroasele târguri de Crăciun,

În ceea ce privește turismul rural, acesta este o activitate foarte importantă în economia Austriei, care de-a lungul timpului a dezvoltat noi preocupări, contribuind astfel la evoluția așezărilor sătești.

Formele de manifestare ale turismului rural sunt: pensiunile țărăneaști și hanurile. Regiunea Tirolului este cea mai semnificativă pentru turismul rural din Austria. Această zonă este avantajată de așezarea la intersecția rutelor principale între zonele de nord si sud, precum și între est și vest. Zona Tirolului și-a revenit cu o foarte mare viteză, deși a fost afectată de ambele războaie mondiale. Creșterea din domeniul turismului s-a bazat pe creșterea economică a întregii regiuni, creșterea populației, a timpului liber, a transporturilor și a infrastructurii necesare. De asemenea, apariția noilor sisteme de comunicare, dezvoltarea sporturilor de iarnă și urbanizarea au avut o contribuție majoră la dezvoltarea turismului.

Programul inițiat de Ministerul Agriculturii și al Comerțului, intitulat „Planul Verde”, a contribuit la dezvoltarea formei de turism rural în regiunea Tirol. La momentul actual, un sfert din gospodăriile din mediul rural oferă spații de cazare. Prin programul „Planul Verde”, s-au acordat împrumuturi cu o durata mare de rambursare și dobândă mică pentru omologarea și funcționarea a 25 de comune turistice.

Odată cu creșterea concurenței, pentru o bună desfășurare a activităților, au fost înființate Organizațiile Turistice Sătești (OST) și Centrele de Administrație a Organizațiilor Turistice Sătești (CAOST) la nivelul fiecărui județ.

Promovarea activităților agroturistice se realizează prin:

Instituții culturale;

Birourile liniilor de zbor;

Canalele media: scris, audio, video;

Camera de Comerț Exterior;

Participarea la expoziții turistice.

Uniunea Comunală Austriacă recunoaște ca “sate turistice de recreație” acele așezări care îi oferă turistului ocazia de a petrece concediul în liniște, cunoscând totodată obiceiurile și folclorul zonei.

Condițiile pe care o localitate trebuie să le îndeplinească pentru a fii declarată sat turistic sunt:

Amplasament la o distanță rezonabilă de căile de comunicație des frecventate, așezare izolată;

Numărul și structura populației să încadreze respectivă așezare în categoria satelor;

Noile construcții să nu depășească două nivele, arhitectura clădirilor să se încadreze în tiparul zonei;

Unitățile de cazare să fie modeste, familiale;

Păstrarea datinilor, portului popular și a obiceiurilor;

Masa să se servească într-un local cu aspect țărănesc, iar meniul să conțină mâncăruri tradiționale, cu denumire locală;

Locuitorii se angajează să îngrijească localitatea și să nu dăuneze mediul.

Poluarea fonică nu este acceptată sub nicio formă, se pune accentul pe un sejur liniștit și relaxant, departe de zgomotele cotidiene.

În prezent, Austria oferă posibilitate de cazare în 19000 de ferme agroturistice, dintre care 4000 sunt membre ale Federației de Ferme Turistice.

Promovarea agroturismului se desfășoară atât pe plan local, dar mai ales pe plan internațional. La nivel regional, “Oficiul de Turism al Landului” se ocupă de editarea de pliante și de prezentările la târgurile de turism. La nivel național, “Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac” accelerează promovarea astfel încât fluxurile turistice internaționale să crească. De asemenea, există birouri oficiale în țările din care fluxul de turiști este mai mare ce au că responsabilități: informarea publicului, publicitate, contact cu presa, precum și raporturi cu agențiile de turism.

Austria promovează agroturismul atât offline, cât și online, prin intermediul paginilor de internet Austria.info și farmholidays.com.

Imagine 2.2. Captură a website-ului austria.info la data de 22.05.2017

Imagine 2.2. Captura a website-ului farmholidays.com la data de 22.05.2017

Activitatea de agroturism este organizată pe anumite entități și organizațiile responsabile sunt constituite pe nivele:

Organizații Turistice Sătești (O.S.T), cuprind unul sau mai multe sate, dacă acestea au mai puțini locuitori sau vizitatori;

Centre de Administrare a Organizațiilor Turistice Sătești (C.A.O.S.T), la nivelul județelor.

Produsul agroturistic al Austriei se definește prin: efort investițional pentru echipare, caracter familial și nivel calitativ în continuă îmbunătățire. Agroturismul include activități diverse, ce pot fi practicate în toate anotimpurile: echitație, tenis, piscină, masaje, solarium, saună, ski. Pentru buna funcționare, întreținerea și reparațiile sunt realizare de mici societăți locale.

2.3. FRANȚA

Turismul în spațiul rural francez are tradiții vechi și este foarte diversificat, organizat și promovat. Produsul agroturistic francez este numit casă rustică și sunt omologate prin federația naționala “Gîtes Rulaux”, care cuprinde aproximativ 37000 de așezări.

Agroturismul a luat naștere în Franța ca activitate adiacentă agriculturii, într-o perioadă în care aceasta se confrunta cu dificultăți.

În funcție de caracteristicile localităților și a segmentului de clientelă căruia se adresează, în spațiul francez întâlnim termeni ca: Gîtes de France, Relais et Silence, Camping et Caravaning, Stations Vertes de vacances, Relais et Chateau.

Zonele pentru care agroturismul este o activitate foarte importantă sunt: Haute-Savoie, Herault, Loire, Cores dArmor, precum și regiuni cum ar fi Bourgogne, Bretagne sau Alsac.

Pentru a deveni „stațiune verde”, localitatea trebuie să ofere un cadru natural, să aibă activități diverse (tenis, sală de sport, echitație), sa asigure necesarul de cazare și să aibă un birou de informare a turiștilor.

Pentru o mai bună organizare, în anul 1970 a luat naștere asociația „Tourisme en espace rural”(TER), din care făceau parte 4000 de localități turistice. Înființarea acestei asociații generale înlesnește accesul agricultorilor la sprijinul din partea statului pentru dezvoltarea agroturismului.

Casele de vacanță, sau „gîte”, sunt construite și amenajate in funcție de anumite criterii prestabilite de Cartea de Calitate. Principala asociație de proprietari de unități agroturistice este Asociația „Gîtes de France”. Aceasta este responsabilă de publicarea ghidurilor turistice, editând și publicând anual peste doua milioane de astfel de ghiduri.

Încă o formă specifică a agroturismului francez este sistemul „Cleconfort”, care fie oferă loc de cazare sub forma unei case, fie într-o vilă într-o stațiune din mediul rural. Rețeaua „Cleconfort” cuprinde aproximativ 10000 de unități de cazare, majoritatea fiind întâlnite în orașe mici, pe litoral sau în stațiuni termale. Această asociație clasifică unitățile turistice de la 1 până la 4 chei.

Pentru promovarea agroturismului, în Franța s-au creat structuri pentru fiecare nivel organizațional. La nivel comunal există „Grupul Agricol de Exploatare în Comun” (G.A.E.C.), pe când la nivel regional sunt mai multe organisme pentru dezvoltarea și promovarea agroturismului.

În anul 2004 au fost realizate doua ghiduri regionale, pentru doua mari regiuni ale Franței: Auvergne și Normandie.

Agroturismul francez este cel mai dezvoltat din Europa iar dezvoltarea continuă a acestuia reprezintă o preocupare pentru guvern, de aceea fermierii care aleg să ofere facilități de cazare sunt sprijiniți prin micșorarea taxelor, sprijinirea acestora prin credite pe termen lung și cu dobândă mică (3,5%).

Printre serviciile implementate de asociațiile turistice franceze, care pot fi adoptate și de către statul român amintim marca și serviciile „Bienvenue a la ferme”: logoul și lozinca indică grupul de fermieri care practică agroturismul. Preocuparea agricultorilor este de a oferi servicii de calitate superioară și se angajează să respecte standardele impuse de către asociație.

Imagine 2.3. Logo-ul mărcii „Bienvenue a la ferme”

Sursa: http://www.bienvenue-a-la-ferme.com/

Fiind o țară premergătoare a turismului rural, ca și restul statelor europene, Franța pune mare accent pe promovarea in mediul online, orice informație fiind ușor de accesat pentru orice persoană interesată. Atât asociațiile sub marca „Bienvenue a la ferme”, cât și „Gîtes de France” au site-uri web care facilitează cazarea, plata și comunicarea cu turiștii.

Imagine 2.4. Captură a website-ului gites-de-france.com la data de 22.05.2017

Website-ul Gîtes de France oferă servicii complete, de la cazare până la închirierea unei mașini pe durata sejurului. De asemenea oferă pachete de vacanță atât individuale, cât și pentru grupuri mari. Așa cum precizează și pe pagina oficială de internet, Gîtes de France adună operatori de servicii agroturistice încă din anul 1951.

Spre deosebire de Gîtes de France, Bienvenu a la Ferme oferă informații despre activitățile turistice, precum echitația, participarea la activitățile agricole. De asemenea, aceasta are si aplicație de mobil pentru un acces mai facil la toate informațiile.

Bienvenu a a ferme, pe lângă posibilitatea de cazare, oferă mai multe variante de practicare a agroturismului, cum ar fi:

Punct de vânzare la fermă: clienții au posibilitatea de a alege produse tradiționale țărănești, atât în cadrul sejurului, cât și la un click distanță, prin intermediului site-ului web, cu varianta de livrare și plata cu cardul. De asemenea, pe website există posibilitatea de a căuta un anumit furnizor și de a achiziționa direct de la acesta.

Ferma han: proprietarii pun la dispoziție mâncăruri tradiționale, obținute exclusiv din producția proprie;

Gustări la fermă: agricultorii oferă posibilitatea de a degusta chiar în mijlocul exploatației, din produse proaspăt culese fie de fermieri, fie chiar de turiști.

Vacanțe în fermă: sunt destinate copiilor, sub forma unor tabere de vară, care cuprind activități pedagogice ce vizează lumea agricolă însoțite de timp liber. Se încurajează astfel un stil de viață activ și sănătos pentru tineri.

Imagine 2.5. Captura a website-ului bienvenue-a-la-ferme.com la data de 22.05.2017

2.4. JAPONIA

În Japonia, agroturismul apare în 1992, sub denumirea de „turism verde” și apare în Legislație începând cu anul 1994.

Turismul verde pune accentul pe activități și experiențe ale culturii rurale, care au efecte educative. Unul dintre aspectele educative ale turismului verde este experiență la fermă, copiii participă la plantarea și recoltarea orezului, astfel învață cum sunt obținute produsele agroalimentare.

Obiectivele turismului verde în Japonia sunt:

Menținerea atractivității fermelor și a zonelor rurale pentru generațiile tinere;

Generarea de noi venituri din produse și servicii agricole;

Crearea de noi oportunități de muncă pentru noii veniți în comunitățile rurale;

Îmbunătățirea condițiilor pentru femeile din mediul rural;

Experimentarea mâncărilor autentice;

Imagine 2.6. Captura a website-ului japan-guide.com la data de 24.05.2017

Principalele destinații turistice din Japonia sunt: Hokkaido, Tohoku, Kanto, Chubu, Kansai, Chugoku, Shikoku, Kyushu și insulele Okinawa.

2.5. Taivan

După declinul agriculturii din 1970, în Taivan se promovează turismul în spațiile rurale. După 1990, odată cu dezvoltarea fermelor pentru petrecerea timpului liber, s-au înregistrat creșteri ale veniturilor și totodată a prosperității în mediul rural.

Caracteristici ale fermelor pentru petrecerea timpului liber:

Reprezintă o combinație între turism și servicii de relaxare în mediul agricol;

Promovarea activităților agricole, dezvoltarea societății rurale și creșterea veniturilor pentru fermieri;

Se pune accentul pe calitatea produselor și serviciilor agricole;

Accentuarea importanței producției agricole, a culturii și a ecologiei.

Tipuri de agroturism în Taivan

Agroturism bazat pe cultura de ceaiuri

În cadrul fermelor de ceai, pe lângă producția de ceaiuri se pune accentul și pe agroturism. Astfel, turiștii au parte de o experiență completă, de la recoltarea plantelor, la procesare și până la Ceremonia Ceaiului și la degustarea propriului produs.

Imagine 2.7. Harta ceaiurilor in Taivan

Sursa: http://formosa-teahouse.blogspot.ro

Agroturismul bazat pe bambuși

Activitățile în pădurea de bambuși cuprind experiențe cum ar fi servirea mesei într-un restaurant din bambus, cu ustensile de bucătărie făcute din lemn de bambus și rețete bazate pe bambus.

Agroturismul bazat pe pomelo

Producția de citrice gigantice, pomelo, este folosită ca o atracție în Taivan, având un festival propriu în mijlocul toamnei, Festivalul orașului Bali cu evenimente cu tema pomelo. Acest festival este organizat în parteneriat cu Biroul de Agricultură a regiunii Taipei și cu Asociația Orășenească a Fermierilor din Bali. De asemenea, mai sunt activități cum ar fi “Adoptă un pom pomelo”, artizanat în pomelo, pescuit de pomelo, etc.

Numărul vizitatorilor a cunoscut o creștere dublă, de la 3,85 milioane în 2008, la 7,31 milioane în 2012. Majoritatea vizitatorilor vin din Malaezia, Singapore și din alte zone ale Asiei de Sud. Agroturismul este sustinul de Consiliul pentru Agricultură prin programul “Deceniul de Aur – Agricultură LOHAS”. Eligibilitatea este oferită asociațiilor de fermieri, întreprinderilor agricole și instituțiilor de cercetare. Afacerile individuale și agențiile publice de turism nu sunt eligibile pentru a beneficia de acest program.

Imagine 2.8. Captura a paginii Biroului de Turism (taiwan.net.tw) la data de 24.05.2017

2.6. Statele Unite

În Statele Unite ale Americii, turismul rural este un fenomen relative recent, în comparative cu programele agroturistice care există în Europa de câteva decenii. La fel ca și pe restul globului, agroturismul din SUA reprezintă o metodă alternativă de realizare a veniturilor pentru fermieri.

Ca forme de practicare a agroturismului, întâlnim:

– Cramele;

– Festivalurile agricole, precum și micile festivaluri ale recoltei;

– Participarea turiștilor la culegerea fructelor, la seceriș;

– Excursii la ferme și piețe agricole;

– Distracții și demonstrații la ferme;

– Mici grădini zoologice.

Dezvoltarea agroturismului în Statele Unite ale Americii este marcată de inițiative Fundației Naționale de Turism Rural, care se ocupă de coordonarea la nivel național a dezvoltării turismului. Fundația Națională de Turism Rural este o organizație non-profit care planifică, dezvoltă și implementează proiecte și programe. Promovarea agroturismului în Statele Unite se face prin fundații și ONG-uri, iar rezervările se fac prin agenții de turism, precum și website-uri ca AirBnb sau Booking.com.

Agroturismul este mult mai dezvoltat în Europa decât pe restul continentelor. Uniunea Europeană pune accentul pe dezvoltarea agroturismului, fiind una dintre prioritățile dezvoltării rurale și regionale. Acesta este văzut ca o formă ecologică de a cunoaște tradițiile și obiceiurile unui popor sau a unei zone.

Dacă în Europa agroturismul este vazut ca un mijloc de îmbunătățire a condițiilor în spațiul rural, prin crearea de locuri de muncă și a veniturilor suplimentare, pe lângă practicarea agriculturii, în alte părți ale lumii agroturismul este văzut ca singura soluție pentru a asigura traiul locuitorilor.

Conform cercetărilor făcute asupra strategiilor de promovare a agroturismului în diferite zone ale globului, am constatat că agroturismul este cel mai mult promovat de către statele europene. Asia pune accent pe activitățile tradiționale, precum producția de ceai, pădurile de bambus, producția de pomelo, etc, în timp ce în America de Nord agroturismul este în curs de dezvoltare, dar foarte puțin promovat.

Pe deasupra, accentul se pune foarte mult pe promovarea online, care este mult mai facilă și la îndemâna celor interesați. În timp ce promovarea offline prin broșuri, reviste și panouri publicitare pierd teren, promovarea prin intermediul internetului are rezultate foarte bune.

De asemenea, pentru ca agroturismul să aibă succes, se au în vedere facilitarea transportului, acces la mijloace de transport în comun și o infrastructură dezvoltată.

Agroturismul este susținut de birourile de turism locale, regionale și de asemenea, de către stat prin programe de dezvoltare. La nivelul Uniunii Europene, persoanele care vor să practice agroturismul și sunt eligibile, pot primi fonduri structurale prin Programul Național de Dezvoltare Regională.

CAPITOLUL III

Strategia de promovare a agroturismului din România pe plan internațional

România are un potențial de dezvoltare ridicat, care nu este valorificat suficient. Cu o suprafață totală de 238.391 km2 și o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori , România se situeaza pe locul 7 după suprafață. În ceea ce privește relieful, teritoriul este repartizat în proporții echilibrate.

Zonele rurale au potențial ridicat de dezvoltare, reprezentând mediul de trai pentru 45% din populația României. Populația din zonele rurale a cunoscut un declin democratic în ultimul deceniu, fiind în continuă scădere sau îmbatranită, cauzate de migrația populației tinere către zonele urbane, dar și de sporul natural negativ.

Fig 3.1. Suprafața ocupată de zonele rurale Fig 3.2. Populația din spațiul rural românesc

La jumătatea anilor 1960, România a început să își dezvolte capacitățile de cazare turistică, mai ales pe litoralul Mării Negre. Politica de dezvoltare a turismului s-a concentrat pe construirea infrastructurii tehnice și sociale.

Procesul de privatizare în sectorul turistic a fost foarte lent; în anul 2000 aproximativ 41% dintre unitățile de cazare erau private. După anul 2000, turismul românesc a cunoscut o explozie, cunoscând o privatizare aproape integral (92%), datorită programelor naționale lansate de Ministerul Turismului.

Situația actuală

Turismul rural a fost multă vreme practicat în România, însă într-o formă neorganizată. Primele forme de turism rural organizat s-au dezvoltat în zona Rucăr-Bran. Ulterior a fost înființată Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), recunoscută atât național, cât și international. ANTREC este membră EUROGÎTES și are ca activități:

Promovarea potențialului turistic rural;

Publicarea informațiilor turistice prin realizarea unui buletin informativ lunar;

Marcarea traseelor turistice;

Facilitarea procesului de omologare a gospodăriilor;

Administrarea Centrului Național de Formare și Specializare de la Moeciu.

În principal, agroturismul este practicat în zonele montane, desi în majoritatea zonelor de deal și câmpie predominante sunt așezările rurale.

Tabel 3.1. Evoluția numărului de pensiuni agroturistice în perioada 2014-2016

Sursa: INSSE

După aderarea României la Uniunea Europeană și promovarea fondurilor europene pentru dezvoltarea agroturismului, numărul pensiunilor agroturistice a crescut semnificativ. Pensiunile agroturistice oferă cazare, masă, precum și posibilitatea de participare la activități tradiționale. Din anul 2014 numărul pensiunilor agroturistice a crescut cu aproximativ 400 până în anul 2016. Acest fapt se datorează fondurilor structurale din PNDR 2007-2013, respectiv PNDR 2014-2020.

Sub-măsura 6.4 „Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități non-agricole” este creată pentru a ajuta dezvoltarea economică a zonelor rurale din România. Prin această măsură se urmărește:

Dezvoltarea mediului de afaceri în zonele rurale;

Creșterea numărului de activități nonagricole și dezvoltarea celor existente;

Crearea de noi locuri de muncă;

Creșterea veniturilor populației din zonele rurale;

Crearea ocupațiilor alternative pentru fermieri sau gospodăriile agricole.

Activitățile non-agricole includ activități meșteșugărești, precum și practicarea agroturismului.

În ultimii ani s-au luat mai multe măsuri pentru crearea veniturilor suplimentare în zonele rurale. Având în vedere că o mare parte a țării este ocupată de spații rurale, precum și datorită reliefului variat și a peisajelor unice, România are un potențial turistic foarte mare, care însă nu este valorificat.

Pentru o mai bună analiză, se recomandă realizarea unei analize Swot asupra turismului, pentru a vedea punctele forte și cum putem profita de acestea, dar și punctele slabe și riscurile pentru a putea veni cu soluții.

Strategia de promovare a produsului agroturistic din RomÂnia

Pentru început, este foarte important să precizăm faptul că la nivelul României nu este foarte bine definită noțiunea de agroturism. Agroturismul este activitatea turistică prin care turiștii aleg să se cazeze în spații rurale, de obicei în casele localnicilor, care le asigura cazare și masă. De asemenea, turiștii iau parte la activități recreative, specific regiunii, printre care activități agricole, drumeții, tururi, etc.

La momentul actual, România nu are o strategie de promovare pe plan internațional a agroturismului bine definită. Pentru ca promovarea agroturismului pe plan internațional să reușească, este nevoie de implicarea statului, prin Oficiile de Turism sau prin Ministerul Turismului, precum și a operatorilor de agroturism.

Pentru promovarea României pe piața agroturismului internațional, se propune:

Stabilirea unei imagini a țării, ca mijloc de identificare pe plan internațional

România are un relief diversificat, întâlnindu-se pe o altitudine variată, de la înălțimi de peste 2000 de m, până la nivelul mării. De asemenea, se bucură de o slabă industrializare sau modernizare a spațiului rural. De-a lungul timpului, s-a încercat conservarea tradițiilor și obiceiurilor locale, deși populația care o respectă este îmbătrânita.

În prezent, motto-ul de promovare este “România – explore the Carpathian garden”, ignorându-se astfel celelalte atracții ale țării, spre exemplu Delta Dunării, unică în Europa și parte a patrimoniului UNESCO.

Imagine 3.1. Logo reprezentativ pentru România

Sursa: images.google.com

Promovarea si omologarea mancarurilor traditionale

Dacă Italia este renumită pentru rețetele de pizza și paste, Ungaria pentru gulaș, România are ca mâncare tradițională sarmalele, precum și micii. Pe de altă parte, deși cârnații nu sunt un preparat tradițional românesc, cârnații de Pleșcoi sunt renumiți și au chiar și un festival specific în comuna Berca, realizat de Consiliul Județean în parteneriat cu ANTREC.

O bună strategie de promovare a agroturismului din România se poate concentra și pe prezentarea preparatelor tradiționale, pentru ca turiștii să fie atrași de deliciile culinare românești. Astfel, promovarea mâncărurilor tradiționale românești are impact asupra turiștilor străini, pentru care acestea sunt necunoscute.

De asemenea, România este pe locul 5 în Europa ca suprafață cultivată cu viță de vie, fiind renumită pe plan internațional pentru diversele soiuri de vin și pentru diversele medalii câștigate la concursuri și degustări.

Putem prelua modelul Ungariei, care organizează în Budapesta tururi prin care prezintă mâncărurile tradiționale ungurești, precum și soiurile de vinuri produse în Ungaria.

Dezvoltarea infrastructurii de transport.

Este bine cunoscut faptul că România are o infrastructură de transport învechită, deteriorată sau chiar inexistentă în unele regiuni.

Prin îmbunătățirea infrastructurii, turiștii pot avea acces mai ușor către zonele rurale, care deseori sunt ignorate, fiind departe de drumurile europene. Deseori, turiștii aleg zonele mai ușor accesibile cu mașină, trenul sau avionul. Pe deasupra, două dintre cele mai frumoase drumuri din Europa se găsesc în România: Transalpina și Transfăgărășan, fiind cunoscute pentru peisajele minunate.

Deși în ultimul deceniu transportul aerian a fost îmbunătățit, acesta face legătură doar între orașele principale, pe când transportul între localități se realizează de către firme de transport particulare. De asemenea, CFR Călători se confruntă cu mari dificultăți în respectarea programului, mentenanța vagoanelor și nu deține în depou trenuri de mare viteză (spre exemplu, pe ruta București – Cluj, durata mersului trenurilor este de 10 ore).

Existența unor rute de transport coordonate de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Turismului ar facilita accesul turiștilor de la aeroport sau gara către localitățile în care se practică turismul rural. Astfel se evită evaziunea fiscală făcută de operatorii privați de transport și se asigura un mijloc de transport decent pentru turiști. Este de menționat că ruta de transport va fi folosită strict în scop turistic și nu ca mijloc de comutare a localnicilor.

Reducerea birocratiei si implicarea administratiilor locale in promovarea agroturismului

În ultima perioadă, s-au căutat diverse alternative pentru reducerea birocrației. Aceasta stă în calea dezvoltării localităților agroturistice, precum și în calea exercitării activităților de agroturism.

Spre exemplu, deși se află pe cea mai înalta și frumoasă șosea din România, Transalpina, Rânca nu poate obține rangul de stațiune agroturistică din cauza mai multor impedimente. Deoarece o parte a localității Rânca face parte din comuna Baia de Fier și cealaltă parte din comună Novaci, aceasta are jumătate statut de stațiune agroturistică, pe când cealaltă jumătate are statut de cartier. Deoarece Rânca nu îndeplinește condițiile pentru a devein stațiune montană, proprietarilor, precum și administrației locale, le este mult mai greu să obțină fonduri pentru dezvoltarea activităților agroturistice. Astfel, cele două primarii care administrează “stațiunea” Rânca au interese diferite; în timp ce administrația din Baia de Fier își dorește că Rânca să fie declarată stațiune pentru a atrage mai multe fonduri structurale, administrația orașului Novaci susține că va stopa investițiile dacă Rânca este declarată stațiune montană.

Promovarea produselor agricole

Prin promovarea activităților agricole din zonele rurale, nu numai că gospodăriile care își promovează producția au parte de mai multă notorietate, dar încurajează consumul de produse bio, pe lângă suplimentarea veniturilor.

Această măsură a fost deja implementată de un grup prin lansarea paginii web http://adoptauntaran.ro/. Scopul lor a fost de a contribui la însănătoșirea orășenilor și la salvarea gospodăriilor de subzistență. Trei asociații au creat această platforma prin care cei interesați cumpără produse de la țăranii din localitățile vecine. Cele trei asociații și-au propus să încurajeze consumul de produse tradiționale românești și economia locală. Proiectul este gândit în așa fel încât cererea și oferta să se întâlnească în mediul online. Inițiatorii vizitează gospodăriile țăranilor, realizează prezentări video și oferă pe website detaliile de contact ale vânzătorului. Detaliile legate de livrare și cantitățile cumpărate se discuta ulterior cu vânzătorul.

Imagine 3.2. Captură a modului de funcționare a website-ului adoptauntaran.ro

Crearea unei pagini de promovare a agroturismului

Odată cu dezvoltarea internetului și a paginilor de socializare, o mare parte a strategiilor de promovare s-au mutat în mediul online. Informațiile pot fi accesate mult mai ușor, cu o singură căutare pe Google, de aceea o strategie de promovare a agroturismului din România este crearea unei pagini care conține toate informațiile necesare pentru planificarea unei vacanțe în mediul rural românesc.

Așa cum localitatea Bogată din județul Mureș a profitat de promovare după ce unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți din lume a selectat o locație greșită pe o rețea de socializare, România poate folosi acest model pentru a promova produsul agroturistic.

Imagine 3.3. Captură a paginii de start a website-ului http://visit-the-farms-in-romania.webnode.ro/ la data de 28.05.2017

“Traiește experiența rurală românească”

Website-ul http://visit-the-farms-in-romania.webnode.ro/ a pornit de la nevoia de a avea toate informațiile necesare într-un singur loc pentru a oferi o experiență cât mai plăcută.

Acesta reunește toate elementele planificării unei călătorii: rezervarea unei camere, găsirea unui mijloc de transport și planificarea activităților.

Rezervarea camerelor

Obiectivul acestui website este să facă posibilă legătura între cei ce își caută un loc de închiriat pe o perioada scurtă și cei ce oferă cazare. “Visit the farms in Romania” își propune să adune în portofoliul sau oferte de cazare în cadrul fermelor sau gospodăriilor din zonele rurale, astfel contribuind la crearea unei experiențe autentice pentru turiști și un venit suplimentar pentru localnici.

De asemenea, pentru cei care vor să aibă o experiență unică și să se deconecteze total de lumea modernă, pot fi puse la dispoziție spații de campare, precum și corturi. Acest lucru va fi realizat prin parteneriate cu firme care oferă astfel de servicii.

Imagine 3.4. Captură a secțiunii de rezervări online la data de 28.05.2017

Rezervarea se va finaliza printr-un formular de comandă, iar confirmarea comenzii va fi făcută prin e-mail, iar ulterior cu proprietarul.

Oferirea unui mijloc de transport

Prin rubrica „Mijloace de transport”, se vor pune la dispoziție atât programul mijloacelor de transport în comun, cât și disponibilitățile serviciilor de ridesharing. Vor fi folosite servicii de localizare pentru a afișa cea mai rapidă modalitate de transport, iar pentru cei care aleg să meargă cu mașina va fi generat cel mai scurt drum și vor fi oferite exemple de puncte de oprire și ce puncta turistice pot fi văzute pe drum. Toate acestea vor fi incorporate într-o aplicație după modelul GPS-ului.

Imagine 3. Captură a secțiunii de rezervare a mijlocului de transport la data de 28.05.2017

Pagina de recomandări

Website-ul își propune realizarea unui portofoliu cu pachete complete de vacanțe agroturistice. Aceste pachete vor corespunde unui anumit interval de timp, cu perioade prestabilite. Turistul va trebui doar să trimită datele personale pentru efectuarea rezervărilor în numele său și plata aferentă serviciilor. De asemenea va exista posibilitatea achitării în două tranșe, iar pe viitor ne propunem colaborarea cu anumite bănci pentru efectuarea plăților cu carduri de cumpărături.

De asemenea, prin optarea pentru un pachet de vacanță complet, turiștii vor economisi timp și de asemenea și bani.

Imagine 3.5. Captură a secțiunii de recomandări la data de 28.05.2017

Pentru început, secțiunea de recomandări vine cu exemple de activități în funcție de interesul turiștilor. Prin simpla selectare a unei activități vor fi afișate localitățile în care respectiva activitate poate fi practicată și de asemenea disponibilitățile de cazare.

Prima pagină

Prima pagină prezintă zonele de interes ale României, de la munții Carpați până la Delta Dunării. Selectarea fiecărei zone conduce către o pagina ce prezintă recomandări de cazare, activități și prețuri orientative.

O promovare a website-ului, bazată pe tehnici de marketing online, va ajuta turiștii să descopere mai repede opțiunile de cazare în regim agroturistic din România. Website-ul prezintă mai mult zonele mai puțin cunoscute, pentru ca turiștii să cunoască și partea rurală a României. Există de exemplu mănăstiri în zona Moldovei unde turiștii pot fi cazați, dar de asemenea, există și localnici ospitalieri.

Ce își propune acest proiect este să deschidă interesul către zone mai puțin populare, căutate și atragerea turistului către cazarea în cadrul fermelor sau gospodăriilor în loc de pensiuni și hoteluri.

În continuare sunt prezentate capturi de ecran ale secțiunilor din prima pagină.

CONCLUZII

Agroturismul, spre deosebire de turismul rural, asigură masa turiștilor cu produse obținute în gospodărie, natural. De regulă, este o activitate secundară a locuitorilor satelor, principala activitate și sursă de venit fiind gospodăria/ferma.

O scurtă analiză asupra ofertei agroturistice românești reflectă că în țara noastră patrimoniul rural este insuficient valorificat. În momentul actual, agroturismul îmbrăca forma gospodăriilor sau a așezărilor turistice care prestează doar o parte dintre serviciile turistice existente.

La scară europeană sau chiar mondială, este imposibilă o delimitare clară a turismului rural, cauzată de accepțiuni diferite în funcție de țara unde acesta se practică.

Agroturismul este mult mai dezvoltat în Europa decât pe restul continentelor. Uniunea Europeană pune accentul pe dezvoltarea agroturismului, fiind una dintre prioritățile dezvoltării rurale și regionale. Acesta este văzut ca o formă ecologică de a cunoaște tradițiile și obiceiurile unui popor sau a unei zone.

Dacă în Europa agroturismul este văzut ca un mijloc de îmbunătățire a condițiilor în spațiul rural, prin crearea de locuri de muncă și a veniturilor suplimentare, pe lângă practicarea agriculturii, în alte părți ale lumii agroturismul este văzut ca singura soluție pentru a asigura traiul locuitorilor.

Conform cercetărilor făcute asupra strategiilor de promovare a agroturismului în diferite zone ale globului, am constatat că agroturismul este cel mai mult promovat de către statele europene. Asia pune accent pe activitățile tradiționale, precum producția de ceai, pădurile de bambus, producția de pomelo, etc, în timp ce în America de Nord agroturismul este în curs de dezvoltare, dar foarte puțin promovat.

Prin realizarea unui website similar cu cele ale Italiei, Franței, Austriei, vom ajuta la creșterea numărului de turiști străini. Existența unui loc din care poți obține toate informațiile și toate rezervările vor spori numărul acestora și vor promova pe plan internațional imaginea României ca operator al agroturismului.

De asemenea, pe lângă promovarea website-ului, vor fi nevoie de restructurări la nivel legislativ și organizațional și de asemenea este nevoie de acordarea atenției deosebite asupra problemelor din infrastructură.