UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI [308197]

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ARTE DECORATIVE ȘI DESIGN

DEPARTAMENT: CERAMICĂ-STICLĂ-METAL

SPECIALIZARE: STICLĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

“SANCTUAR”

ABSOLVENT: [anonimizat],

PROF. UNIV. DR.: LUCIAN BUTUCARIU

PROMOȚIA 2016/2017

[anonimizat] 2017

CUPRINS:

I. ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………….pag 3

II. DEMERS ARTISTIC………………………………………………………………………………………..pag 5

III. DEMERS TEHNOLOGIC………………………………………………………………………………..pag 7

IV. DOCUMENTARE…………………………………………………………………………………………..pag 19 SCHITE……………………………………………………………………………………………………………….pag 28

CREAȚII……………………………………………………………………………………………………………..pag 36

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………..pag 42

CURRICULUM VITAE………………………………………………………………………………………..pag 43

ARGUMENT

Lucrarea pe care am realizat-o se numește ,,Sanctuar” și este menită a se adresa în primul rând sufletului celor ce îl privesc. [anonimizat]-i acestuia faptul că între om și natură există o [anonimizat] o secundă din viața acesteia. Ființa umană depinde foarte mult de ceea ce o înconjoară, [anonimizat], artefacte etc.

[anonimizat]. [anonimizat] m-a [anonimizat], fiind înconjurată de o mulțime de plante frumos mirositoare. Obișnuiam să petrec anual o [anonimizat], [anonimizat], fructele și legumele atent cultivate imediat lângă ,,oaza” mea și cântecul păsărilor ce își aveau cuiburile în copacii fructiferi.

[anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat] ,,Sanctuarul”, un platou cu motiv vegetal. Am încercat a [anonimizat], oferindu-i un ,,dialog” cu lucrarea prin modul abstract de abordare.

Modelul panoului decorativ ilustrează diverse modele de frunze. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat].

2.1 DESCRIEREA LUCRĂRII

Lucrarea ,,Sanctuar” este un ansamblu de platouri decorative cu diametrele de aproximativ 30cm și respectiv 40cm, [anonimizat]orul de termofuziune.

III. DEMERS TEHNOLOGIC

Sticla este un material cu un potențial plastic foarte mare ce poate poate fi transparentă, semitransparentă, opacă, mată sau lucioasă. Aceasta poate fi prelucrată în multe feluri. Există modelarea la cald, sticla suflată, sticla turnată , termofuziune și prelucrarea la lampă, dar poate fi prelucrată la rece, și prin gravare și șlefuire.

Plinius menționează în ,,Istoria naturală” o poveste despre descoperirea sticlei. Un grup de marinari de pe un vas ce transporta sodă au făcut focul pe o plajă de nisip, folosind bulgări de sodă. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a găsit câteva pietricele lucioase, care nu semănau cu nici un material obișnuit. Erau bucățele de sticlă. Deși oamenii de știință au demonstrat faptul că este imposibilă această poveste, din cauza faptului că temperatura focului nu ar fi putut niciodată crea sticlă, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele cu furtuni cu trăsnete frecvente, se găsesc destul de des forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a fulgerului. Sticla naturală, creată de lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre om.

În vederea realizării lucrării am folosit tehnica amprentării sticlei topite prin presarea unor matrițe din metal, modelarea liberă, la cald a sticlei și tehnica termofuziunii.

Fuzionarea și modelarea sticlei sunt tehnicile prelucrării sticlei la cald. Temperatura necesară acestor procedee variază între 700 și 820 de grade Celsius. Pentru a topi sticla sau lipi două bucăți de sticlă, se folosește un cuptor special conceput pentru fuzionarea acestui material. Piesele sunt așezate sub formă de straturi în cuptor, iar o piesă se poate obține în urma unuia sau mai multor cicluri de ardere. Există mai multe tipuri de sticlă și se deosebesc prin textură, culoare, iar pentru a putea crea o piesă fuzionată, trebuie stăpânită tehnica tăierii sticlei. Pentru a tăia sticla este nevoie de o unealtă specială ce are în capăt unul sau mai multe discuri diamantate și de puțin ulei pentru o tăietură curată.

Sticla este un material care se dilată și se contractă la anumite temperaturi. Existând multe tipuri de sticlă, fiecare are un anumit coeficient la care se dilată și contractă; dacă în cuptorul de fuziune se folosesc două tipuri de sticlă cu coeficienti diferiti pentru aceeași piesă, aceasta poate tensiona (crăpa) la răcire. Din acest motiv se recomanda testarea sticlei înainte de folosire.

Când sticla este încalzită, devine moale și, dacă procesul de încălzire continuă, atunci sticla începe să se topească și să curgă. Când două sau mai multe bucăți de sticlă sunt încălzite împreună, la început se vor lipi, iar dacă se continuă creșterea temperaturii, acestea se vor topi împreună, se vor aplatiza și vor deveni o singură bucată de sticlă.

O bucată solidă de sticlă, dacă este topită sau încălzită suficient pentru a deveni maleabilă, se poate modela cu ajutorul unei mațrite sau a instrumentelor necesare. Acest procedeu va permite sticlei să ia forma matriței, să devină plată, concavă sau orice altă formă.

În vederea realizării lucrării, am folosit tehnica amprentării sticlei fierbinți. În urma presării sticlei, folosind matrițele din metal, au rezultat obiecte decorative sub formă de frunze, acestea prezentând detalii de natură organică. O altă tehnică aleasă de mine a fost și modelarea ,,la liber” a sticlei, care presupune utilizarea unui clește din metal special, pentru crearea detaliilor și foarfeca, pentru a reda aspectul organic.

Pentru a oferi tridimensionalitate ansamblului, am plasat formele obținute pe platouri de lut, acoperite cu alumină, pentru ca în urma încălzirii până la temperatura de 750°C în cuptorul de tremofuziune, acestea să poată imita dinamicitatea vaselor.

Gama cromatică este rece, reprezentând nuanțe de albastru și verde, axându-mă pe culoarea sticlei topite din cuptor, fără a interveni cu pulbere colorată. Asemeni naturii, am preferat o abordare simplă.

În urma coacerii multiple al unuia dintre platouri, acesta a tensionat și s-a spart, formând o piesă de plasticitate și complexitate diferită. Acest fapt m-a insipirat a adăuga piesa creată dintr-un accident și de a îi atribui o semnificație unică în acest proiect, și anume ,,natura spartă”. Mergând pe noțiunea naturii care moare și renaște, la fel și bucățile platoului spart, i-au oferit posibilitatea acestuia de a renaște ca un obiect nou, ,,spărgând” tiparul creat de restul ansamblului.

Vasele din lut înainte de coacere

Vas de lut după coacere și după aplicarea aluminei

Modelarea unei frunze din sticlă topită ,,la liber”

IV. DOCUMENTARE

Natura a existat dintotdeauna, și a fost abordată în artă în aceeași perioadă cu apariția omului pe Pământ. Primele apariții ale vegetației în artă se regăsesc în picturile rupestre.

Fructele, legumele și florile, figurează în toate ramurile artelor plastice și decorative datorită accesibilității, frumuseții și simplității oferite.

4.1 ABORDĂRI SIMILARE ÎN ARTĂ

În perioada contemporană, artiștii aleg elementele vegetale drept surse de inspirație la fel de des precum în secolele trecute, în vremea Marilor Clasici. Câteva exemple ar fi Yayoi Kusama; o artistă japoneză cu o abordare unică asupra modului în care vede lumea înconjurătoare prin intermediul picturii, Andy Goldsworthy, ale cărui sculpturi sunt realizate în mare parte din frunze, pietre și bețe, Lorenzo Duran, care crează opere de artă pe frunze, folosind un bisturiu, dar și Dante Marioni, artist sticlar. Recent, chiar și micii ,,artiști” necunoscuți, fără o specializare în artă, dar cu camere foto și viziune recrează natura, atât cea vegetală, cât și cea animală, folosind frunzele căzute din copaci și aranjându-le astfel încât să creeze o imagine cât mai credibilă, numind-o ,,Arta Frunzelor Căzute”.

Frunza, probabil cea mai simplă temă vegetală a fost întotdeauna transpusă în diverse obiecte, cu nenumărate scopuri. În arta veche a fost gravată pe sticlă, pe hârtie, pe pereți, a fost pictată, sculptată, cusută si folosită în decorarea spațiilor și a obiectelor de uz casnic. În prezent, ea este transformată în mobilă (scaune, rafturi de cărți), vaze, haine, săpun și multe altele.

Yayoi Kusama

Andy Goldsworthy

Andy Goldsworthy

Lorenzo Duran Silva

Dante Marioni

Alfredo Barbini

Archimede Seguso

Arta Frunzelor Căzute

SCHIȚE

CREAȚII

BIBLIOGRAFIE

http://www.ancient.eu

http://artgallery.yale.edu

https://ro.wikipedia.org

https://www.wikipedia.org/

http://stiri.apropotv.ro

www.pinterest.com

http://www.crookedbrains.net

http://theinspirationblog.net

http://mymodernmet.com

http://www.lonelyplanet.com

http://www.dailymail.co.uk

http://visualmelt.com

http://www.designboom.com

HTTP://www.ccppr.ro

CURRICULUM VITAE

2014 – prezent

Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de Arte Decorative și Design

Departamentul: Ceramică-Sticlă-Metal

Specializarea: Sticlă

2010 – 2014

Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza

Specializarea: Arte Plastice și Decorative, Imprimerie Textile

Certificat de Calificare Profesională: Tehnician pentru Tehnici Artistice

Expoziții:

2016 mai 15 – aprilie 19 – Muzeul ,,Casa Simian”, Râmnicul Vâlcea, Expoziția în Galeria ,,Subsol”

2016 martie 11 – aprilie 10 – Galeria Galateea, București, Expoziția studenților UNArte, departamentul Ceramică-Sticlă-Metal.