DINAMICA URBANĂ ÎN MUNICIPIUL FOCȘANI ÎN ULTIMII 50 DE ANI [308020]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

DINAMICA URBANĂ ÎN MUNICIPIUL FOCȘANI ÎN ULTIMII 50 DE ANI

Coordonator științific: Natașa Tătui Văidianu

Absolvent: [anonimizat]

2017

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………………..4

1.Particularități geoistorice ale municipiului Focșani………………………………………..5

2.[anonimizat]………………………………………………………………………7

2.1.Localizare și încadrare teritorială………………………………………………………………………………7

2.2.Cadrul natural…………………………………………………………………………………………………………8

2.3.Căi de acces………………………………………………………………………………………………………….12

3.Evoluția demografică a municipiului Focșani……………………………………………….14

3.1.Evoluția numerică a populației……………………………………………………………………………….16

3.1.1. Natalitatea………………………………………………………………………………………………………..16

3.1.2.Mortalitatea infantilă și generală…………………………………………………………………………..17

3.1.3.Bilanțul natural…………………………………………………………………………………………………..18

3.2.Structura populației pe grupe de vârste și sexe………………………………………………………….19

3.3.Structura etnică…………………………………………………………………………………………………….22

3.4.Structura confesională……………………………………………………………………………………………24

4. Economia municipiului Focșani…………………………………………………………………..27

4.1.Resursele naturale…………………………………………………………………………………………………27

4.2.Activitățile agricole……………………………………………………………………………………………….27

4.3. Activitățile industriale…………………………………………………………………………………………..30

4.4. Comerțul și serviciile……………………………………………………………………………………………37

4.5.Turismul………………………………………………………………………………………………………………41

5. Evoluția teritorială a municipiului Focșani………………………………………………….52

5.1.Structura teritorială urbană actuală …………………………………………………………………………52

5.2.Schimbările teritoriale survenite în ultimele 5 decenii ………………………………………………59

6. Calitatea vieții urbane ………………………………………………………………………………..66

6.1.Servicii sociale ……………………………………………………………………………………………………66

6.2.Starea de sănătate………………………………………………………………………………………………….70

6.3.Educația……………………………………………………………………………………………………………….73

6.4.Ocuparea forței de muncă………………………………………………………………………………………75

6.5.Condiții de locuit ………………………………………………………………………………………………….77

6.6.Mediul ………………………………………………………………………………………………………………..78

6.7.Guvernarea ………………………………………………………………………………………………………….83

6.8.Condiții materiale de trai ……………………………………………………………………………………….84

6.9.Utilizarea timpului ……………………………………………………………………………………………….85

Concluzii………………………………………………………………………………………………………………….87

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………91

Introducere

Lucrarea de față reprezintă o analiză a municipiului Focșani în ceea ce privește dinamica sa teritorială în ultimele 5 decenii.

O astfel de caracterizare a unui areal presupune studierea pe o perioadă îndelungată a principalelor caracteristici urbane legate de evoluția populației și a teritoriului, făcând referire la factorii în special politice în urma cărora au survenit anumite schimbări sau care au împiedicat anumite direcții de dezvoltare teritorială.

Alegerea pentru studiu a acestei zone a necesitat o bună cunoaștere a arealului, a istoricului în ceea ce privește evoluția fizico-geografică dar și din punct de vedere al dinamicii teritoriale și accesului la informațiile statistice brute pentru evidențierea diferitelor etape de evoluție.

Lucrarea de față a fost întocmită prin parcurgerea a trei etape importante în elaborarea sa și anume documentare,analiza datelor statistice și teritoriale cercetare, integrarea și interpretarea complexă a informațiilor. În prima etapă, cea de documentare am consultat o vastă bibliografie științifică ce a servit ulterior ca bază pentru realizarea studiului de față oferind în special informații în ceea ce privește caracterizarea fizico-geografică a zonei de studiu. Integrarea tuturor informațiilor geografice a permis, prin interpretare complexă și transpunerea acestora în cadrul unor hărți reprezentative, cunoașterea și înțelegerea dinamicii teritotiale a municipiului Focșani pe parcursul a 50 de ani.

Elaborarea lucrării de licență s-a realizat în cadrul Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole sub atenta îndrumare a doamnei conf.univ.dr. Natașa Tătui-Văidianu căreia doresc să îi mulțumesc pe acestă cale, deoarece fără ajutorul dumneaei acest studiu nu ar fi putut să prindă contur.

În încheiere, dar nu în ultimul rând, aș dori să îi mulțumesc și doamnei dr. Ing. Daniela Trifan de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Brăila care prin documentațiile și informațiile acordate m-a ajutat să realizez o parte din conținutul acestei lucrări.

1.PARTICULARITĂȚI GEOISTORICE ALE MUNICIPIULUI FOCȘANI

Denumită în multe documente istorice „Orașul de pe Milcov” , râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept „orașul Unirii”.

În legătură cu numele asezării există o serie de surse de informații, generând astfel mai multe ipoteze. Unele informații se bazează pe scrierile unui călător străin în Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea, care a menționat în însemnările sale că orașul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 și 1653, și că l-ar fi construit aici împreună cu Matei Basarab, domn al Țării Românești între 1632 și 1654, ca mărturie a împăcării lor, Focșani desemnând un loc „mărginaș”. Alte surse afirmă că numele asezării ar proveni de la cuvintele „foc” și „ani”, pornind de la faptul că aceasta a fost afectată de incendii puternice de mai multe ori. Cele mai numeroase repere istorice consideră însă ca toponimul își are obârbșia în numele familiei Focșa, argumentând faptul că în Evul Mediu denumirea unor localități se lua de la numele moșiei pe care se întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei, numele celui care o stăpânea. Această opinie a fost preluată din lucrarea ”Arhondologia Moldovei„ , publicată de paharnicul Constantin Sion, în anul 1850, fost staroste de Putna, în care se consemnează: „La statornicirea hotarului țării pe gârla ce au tras-o prin Focșani la întâlnirea domnului Ștefan cel Mare acolo, au făcut masă mare și la sfârșitul mesei au ales doi oșteni, unul muntean și unul moldovean și i-au pus să se lupte cu paharele și a biruit moldoveanul și pentru lauda lui au dat numele târgului ce atunce au hotărât a se înființa la hotar- Focșani- că oșteanul se numea Focșa.”

Adevărate controverse apar însă atunci când se discută despre data atestării documentare a Focșanilor. O parte dintre istorici susțin anul 1456, ca fiind cel de atestare oficială a așezăriicând în registrul vamal de la Brașov este menționat, în săptămâna 24-31 octombrie a acestui an, numele lui Hartan de Fotschein, negustor sau cărăuș din localitate, probabil etnic armean. În numeroase surse istoriografice, începând cu anul 1615, se menționa faptul că la Focșani avea loc săptămânal un târg organizat în fiecare zi de joi. Începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea, așezarea de pe Milcov devine cea mai însemnată localitate dintre Trotuș și Râmnicu-Sărat și una dintre cele mai importante din Moldova de Jos, pe aici trecând aproape toate drumurile care legau Principatele Române cu țările din vestul și estul Europei.

Consemnările călătorilor străini care trec prin Focșani completează documentele istoriografice privind evoluția evoluția urbană a asezării.

Astfel, în anul 1632, Paulo Bonici scria „ de la Adjud o iei spre Focșani, care are un pod peste Milcov cu două porți, căci o jumătate de oraș este a Moldovei și cealaltă jumătate este a Țării Românești”, iar în 1641, Bartolomeo Locadello arată, într-o descriere, că printre cele mai mari orașe ale Țării Românești se află și „Focșanii”. În perioada 1653-1654, arhidiaconul Paul de Alep este obligat să stea 31 de zile în Focșani, despre care spune că era un oraș mare, nu atât din punct de vedere al numărului de locuitori, cât și mai degrabă ca întindere teritorială probabil, cât ca întindere teritorială. O altă descriere a orașului este realizată în 1659 de Evlia Celebi, aflat în trecere prin Focșani, despre care spune că ”avea peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre și de postav de diferite culori , veniți cu mărfuri din cele patru unghiuri acelor șapte zone, chiar și din Merilak(America), din vilaietul Turan(Asia Centrală), din China, din vilaietul Mahan(India), care ridicaseră la marginea orașului, pe lângă dughenele de piatră,mii și mii de dughene din nuiele, din corturi și din covoare. Negustorii mari vând aici stofe de mătase albă țesute cu fire de aur, atlasuri și pânzeturi.”

2.CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

2.1.LOCALIZARE ȘI ÎNCADRARE TERITORIALĂ

Municipiul Focșani este reședința județului Vrancea (Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României), fiind situat în partea sud-estică a județului la intersecția paralelei de 45042” latitudine nordică și a meridianului 26013” longitudine estică.(Fig. 1)

Fig. 1. Localizarea municipiului Focșani în cadrul județului Vrancea

Sursa: Direcția județeană de Statistică Vrancea (2017)

Așezarea este delimitată la nord de comuna Garoafa, la est de comuna Vânători, la sud-est de comuna Răstoaca, la sud de comunele Slobozia, Ciorăști și Milcovul, la sud-vest de comuna Golești, la vest de comuna Cotești și Câmpineanca iar la nord-vest de orașul Odobești.

Municipiul se întinde pe o suprafață de 47,29 km2, ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o așezare de dimensiune teritorială medie la nivel național.

Municipiul include în teritoriul său administrativ și două așezări rurale: Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni.

Ca încadrare în rețeaua de localități a județului Vrancea, municipiul Focșani este centrul administrativ al acestuia, constituind principalul centru economic și social, cu importante funcții terțiare (administrative, politice, culturale, de servicii.), dar și industriale.

2.2.CADRUL NATURAL

În ceea ce privește relieful, municipiul Focșani este situat la sud-est de Carpații de Curbură,la contactul dintre Câmpia Siretului Inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor(1001m)(Fig.2). Astfel, municipiul se situează în Câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50-58m,înregistrând o pantă de circa 5%, câmpie ce se întinde de la linia comunelor Mărășești, Vînători, Tătăranu, Ciorăști, până la albia râului Siret.

Fig. 2.Relieful județului Vrancea

Sursa: Andreiaș Alina,2012.

Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din țara noastră. Seismele au origine tectonică fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau ale altor părți superioare ale învelișului terestru, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cele mai puternice cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în datele de 8 octombrie 1620, 26 octombrie 1829 și 28 ianuarie 1838. În secolul al XX-lea, cele mai semnificative evenimente seismice au avut loc în zilele de 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940(distrugând aproape în întregime orașul Panciu la o magnitudine de 7,4 grade) și 4 martie 1977 înregistrându-se un cutremur de de 7,2 grade pe scara Richter.

Hidrografia municipiului este slab reprezentată, orașul fiind flancat de râurile Putna spre est la o distanță de 7 km și Milcov spre sud la o distanță de 2 km. Sporadic se produc inundații și în lungul canalelor, mai cu seamă partea nord, nord-estică a orașului.

Clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de Curbură, cu variații mari de temperatură.

Temperatura medie anuală(Fig. 3) este de circa 9o C,maxima absolută fiind de 42,3oC (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7oC(februarie 1987).

Fig 3. Temperatura medie anuală a aerului în cadrul județului Vrancea(1961 – 2000)

Sursa: Patj Vrancea 2007

Volumul precipitațiilor depășește 400mm anual (Fig. 4), lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie(Fig. 5).

Fig. 4. Distribuția cantităților medii anuale de precipitații în Județul Vrancea

Sursa:Patj Vrancea 2007

Fig. 5. Variația în cursul anului a cantităților lunare de precipitații (1901-2003) la stația meteorologică Focșani

Sursa:Patj Vrancea 2007

Numărul zilelor cu ninsoare în municpiul Focșani este de circa 20 pe an.

Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare dinspre sud, sud-est. Cele care bat dinspre NV-SE sunt canalizate pe culoarul Siretului sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de aer cald se deplasează dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă și cu precipitații reduse. Dinspre nord – vest și nord vânturile aduc o vreme rece și umedă. Efectul de fohn este prezent în toate anotimpurile, dar cu frecvență mai mare iarna.

Din punct de vedere geologic, substratul aferent municipiului Focșani poate fi structurat astfel :

Holocen superior bine dezvoltat, constituit din pietrișuri și nisipuri de terasă și luncă în partea inferioară și argile loessoide în partea superioară;

Pleistocen mediu și inferior de asemenea bine dezvoltat, constituit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații argiloase ;

Levantin – Cuaternar inferior constituit predominant din pietrișuri cu bolovăniș și nisip, cu grosimi ce depășesc local 800 m (Măgura Odobești).

În adâncime sunt prezente formațiuni Meoțian, Pontian, Dacian cu înclinări de 10 – 15o, ce se afundă sub sedimentele mai recente.

În ceea ce privește pedologia zonei pe teritoriul municipiului se întâlnesc soluri caracteristice stepelor și silvostepelor și anume cernoziomuri, soluri cenușii și cafenii.

Factorii limitativi care afectează solurile sunt în principal: conținutul scăzut de humus, texturile grosiere și fine și, excesul de umiditate freatică și stagnantă, sărăturarea solului prezentă sub forma de salinizare și/sau alcalizare.

În ceea ce privește vegetația(fig. 6) nu se remarcă specii cu valoare deosebită, municipiul fiind caracterizat de prezența vegetației specifice și anume plante ierboase.

Fig.6.Vegetația județului Vrancea

Sursa:Patj Vrancea 2007

Teritoriul municipiul Focșani nu este reprezentativ din puncte de vedere faunistic, fiind vorba despre un mediu puternic antropizat.

2.3.CĂI DE ACCES

Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești- Bacău- Suceava și pe cea rutieră București- Buzău- Suceava (E85/DN2), municipiul Focșani dispune de o așezare strategică. Drumul European E85 străbate Grecia, Bulgaria, intră în țară prin Giurgiu, trecând prin Buzău și apoi prin Focșani.

Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oras făcându-se prin intermediul a șase porți de intrare(Fig.7).

Dinspre sud pe E85(DN2) din direcția București-Buzău prin Bariera București;

Dinspre est, pe DJ 204 din direcția Brăila- Galați prin Bariera Brăilei și Galați;

Dinspre est, pe DJ 204D din direcția Suraia prin Bariera Galați-Suraia;

Dinspre nord, pe E85 din direcția Suceava- Bacău- Mărășești sau Iași- Vaslui- Tecuci prin Bariera Mărășești și pe DJ 204E și DJ 209 din direcția Petrești și Vânători;

Dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei- Odobești din direcția Târgul Secuiesc- Vidra- Bolotești- Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcția Vidra-Bolotești- Odobești- Focșani;

Dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotești din direcția comunei Cîmpineanca.

Fig.7. Căile de accsibilitate ale municipiului Focșani

Sursa: Andreiaș Alina, 2012.

În ceea ce privește infrastructura de circulație intraurbană aceasta este constituită din 241 de străzi cu o lungime totală de 108,1km din care 74km sunt asfaltate restul fiind betonate(7,5km), acoperite cu balast(6,5km) sau fiind chiar străzi de pământ.

Circulația majoră în oraș este în prezent asigurată de 16 străzi de categoria a I-a precum Bulevardul București, Calea Munteniei, Bulevardul Unirii,Bulevardul Brăilei, Strada Cuza Vodă, Strada Mare a Unirii, Bulevardul Independenței și de categoria a II a precum Strada Anghel Saligny, Strada Republicii, Strada Mărășești, Strada Vâlcele, Strada 1 Decembrie, Bulevardul Gării.(Fig. 8)

Fig.8. Rețeaua stradală intraurbană a municipiului Focșani

Sursa: Primăria Municipiului Focșani(2012).

3.EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI FOCȘANI

Populația constituie elementul de bază al potențialului economic al unui teritoriu, astfel cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor.

În evoluția populației municipiului Focșani(Fig.9), se pot identifica câteva perioade cu particlarități distincte în raport cu condițiile de dezvoltare economică.

În perioada 1966-1992, are loc o creștere aproape explozivă a numărului populației și anume se înregistrează o creștere de aproape 3 ori a numărului de locuitori.

Evoluția popolației municipiului de la aproximativ 58.000 de locuitori în anul 1977 la 101.296 locuitori în anul 1992 a fost determinată de creșterea, ante 1989, a numărului de intreprinderi în ramurile metalurgie, chimie, electrotehnică, prelucrarea lemnului

În perioada 1992-2008, se evidențiază o perioadă caracterizată de un declin demografic aproape constant, excepție fiind intervalul 2001-2002(Tabelul 1). Schimbările drastice de natură politică a afectat drastic economia, numărul întreprinderilor scăzând constant factor ce a influențat scăderea constantă a populației stabile.

Fig.9. Evoluția numerică a populației municipiului Focșani în perioada 1966-2016

Sursa: I.N.S(2017)

Conform informațiilor din strategia de dezvoltare a municipiului, restructurarea economică care s-a desfășurat după anul 1990 are consecințe importante asupra structurii pieței de muncă. Privatizarea sectorului industrial mai ales în anii 90 a dus la concedieri masive în sectoarele industriei locale. Lipsa angajărilor în industrie a fost acompaniată de o considerabilă creștere a gradului de angajare în agricultură.

Începând cu anul 2000, această tendință a suferit o mișcare inversă și gradul de angajare în agricultură a scăzut de la 42,8% în 2000 la 31,6% în 2004. În mod contrar, partea de servicii în privința ocupării forței de muncă a crescut de la 26,2% în anul 2000 la 31,2% în 2004.

În perioada 2008-2016, se evidențiază deasemenea un declin demografic având loc o scădere bruscă a populației în anul 2011.

În anul 2009, datorită crizei economice, numărul locurilor de muncă scade semnificativ fapt care a influențat scăderea populației în comparație cu anul 2007, an în care s-a înregistrat o mică creștere economică.

Tabelul 1. Evoluția numerică a populației în perioada 1966 -2016

Sursa:I.N.S(2017)

În ceea ce privește dinamica urbană, aceasta s-a dezvoltat în strânsă legătură cu evoluția populației de-a lungul anilor. Populația a dus la creșterea din ce în ce mai mult a intravilanului peste care s-au construit din ce în ce mai multe locuințe. Tot pe suprafața intravilanului, odată cu creșterea populației, după anul 1950 s-a trecut la o puternică industrializare lucru necesar și benefic pentru locuitorii din zonă.

Deși în anul 1977 când a avut loc un puternic cutremur ce a afectat foarte tare zona, Focșaniul aflându-se într-o zonă seismică, municipiul s-a refăcut rapid industrializarea fiind din ce în ce mai vastă.

Dispariția regimului comunist a avut un impact puternic atât asupra numărului locuitorilor cât și asupra dezvoltării teritoriale care deși s-a extins ca și teritioriu evoluția nu a mai fost atât de notabilă dat fiind și scăderea numărului de locutori de la un an la altul.

3.1.EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI.

3.1.1. NATALITATEA

Acest indicator demografic în spațiul urban al municipiului Focșani a evoluat ascendent în perioada 1966-1980, astfel că în acest din urmă an atinge un maxim istoric de 22,5%o. După acest moment însă, analiza subliniază o etapă de scădere(1980-1985), urmată de o relativă stagnare în perioada 1985-1989, astfel că natalitatea înregistra numai 19,5%o în anul 1989. Trendul descendent este caracteristic și pentru perioada imediat următoare, 1992-1996, după care se constată oscilații uneori bruște manifestate prin creșteri și descreșteri semnificative de la 8,4%o în 1997 la 7,6%o în 1998 sau la 7,6%o în 2001 la numai 6,1%o în 2002. După anul 2004 se poate afirma că acest indicator se stabilizează în jurul valorii de 9%o cu variații nesemnificative în anii 2005(982 născuți vii)(fig. 10), 2007(947 născuți vii). Dar constatăm totusi o scădere mai evidentă de peste 1%o pentru anul 2008 cu numai 864 născuți vii(Tabelul 2). Maximul acestui indicator se înregistrează în anul 1990(15,3%o) iar minimul în anul 2002(6,1%o).

Fig.10. Evoluția natalității municipiului Focșani în perioada 2000-2009

Sursa: I.N.S(2017).

Tabelul 2. Natalitatea municipiului Focșani în perioada 2000-2009

Sursa: I.N.S(2017).

Legătura dintre dinamica urbană și indicatorul natalitate este destul de strânsă datorită faptului că în perioada pre comunistă atunci când s-au creat condiții favorabile unei familii, condiții(construirea de locuințe, industrializarea ce a dus la crearea locurilor de muncă s.a.) care s-au îmbunătățit de la un an la altul se observă o creștere a acestui indicator demografic. Un alt motiv pentru care natalitatea a crescut în acea perioadă este de natură politică și anume interzicerea avortului.

După colapsul regimului comunist natalitatea a început să scadă,cu mici oscilații de la un an la altul dat fiind faptul că industria incepe sa dispară brusc și într-un mod alert condițiile pentru crearea unei familii nefiind favorabile.

3.1.2. MORTALITATEA INFANTILĂ ȘI GENERALĂ

Analiza modificărilor apărute în evoluția acestui indicator evidențiază o serie de aspecte care se impun a fi menționate.

În primul rând valorile încă relativ ridicate ale mortalității generale sunt explicate prin creșterea ponderilor populației din grupelor de vârstă de peste 60 de ani în cazul cărora mortalitatea specifică este mare, dar și prin acțiunea multiplă a factorilor de mediu comportamentali de risc biologic mai exact industria care datorită nerespectării normelor de poluare a afectat populația corelată cu influența condițiilor socio-economice (colapsul industriei odată cu picarea sistemului comunist) și de asistență medico-sanitară .

În al doilea rând se observă reducerea și stabilizarea mortalității infantile ca rezultat al îmbunătățirii condițiilor medico sanitare la naștere, nașterea unor copii doriți de familie, creșterea nivelului de trai general cu implicații semnificative asupra sănătății mamei și a copilului.

Fig.11. Evoluția mortalității municipiului Focșani în perioada 2000-2009

Sursa: I.N.S.(2017)

Tabelul 3. Mortalitatea municipiului Focșani în perioada 2000-2009

Sursa: I.N.S(2017).

3.1.3.BILANȚUL NATURAL

Bilanțul natural al populației reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate. În cazul de față, ca bilanț al celor două variabile demografice,sporul natural înregistrează o tendință continuă de descreștere( de la 9,9%o în anul 1992 la 0,1%o în anul 2002).

În perioada 2000-2009 se observă(Fig. 12) o creștere bruscă în anul 2006.

Fig.12. Sporul natural în municipiul Focșani în perioada 2000-2009

Sursa: I.N.S(2017).

Tabelul 4. Sporul natural al municipiului Focșani în perioada 2000-2009

Sursa: I.N.S(2017).

3.2.STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTE ȘI SEXE

În ceea ce privește acest indicator, în anul 2002, după cum se observă în graficul de mai jos(Fig.13) ponderea cea mai mare o deține populația cu vârste cuprinse între 15 și 59 de ani urmată de ponderea deținută de populația cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani.

În ceea ce privește distribuția populației pe sexe predomină populația de sex feminin, diferența față de populația masculină fiind de aproximativ 3%(Tabelul 5).

Fig. 13. Structura populației pe grupe de vârste și sexe în municipiul Focșani(2002).

Sursa: I.N.S.(2017).

Tabelul 5. Structura populației pe grupe de vârste și sexe în municipiul Focșani( 2002).

Sursa: I.N.S.(2017).

În anul 2011 ca și în cazul anterior,populația de sex feminin domină numeric populația de sex masculin diferența nefiind deasemenea prea mare.(Fig.14).

În ceea ce privește grupa de vârstă dominantă (Fig.14), cea mai mare populație este cuprinsă în intervalul 30-60 de ani.

Fig. 14. Structura populației pe sexe și vârste în municipiul Focșani(2011).

Sursa: I.N.S(2017).

Cu privire la distribuția populației pe grupe de vârstă (Fig. 15, Fig.16) adulții dețin ponderea cea mai ridicată respectiv 72,76% situație urmată de populația de vârstă școlară(11,9%) și apoi de populația vârstnică(8,1%).

Fig.15. Populația pe grupe de vârste în municipiul Focșani în anul 2011

Sursa: I.N.S.(2017).

Fig.16. Populația pe grupe de vârste în municipiul Focșani în anul 2011

http://www.ecoduri.com/recensamantul-populatiei/vrancea/Focsani.php#statistici_demografice

3.3.STRUCTURA ETNICĂ

În ceea ce privește structura etnică comparând situația de la recensământul din 2002 cu cea din 2011, se observă predominarea românilor într-o proporție de peste 90%, a doua etnie reprezentată fiind cea a rromilor (aproximativ 1000 de persoane ),urmată de maghiari, italieni s.a.(Fig. 17, Fig.18, Tabel 6).

Fig.17. Structura etnică a municipiului Focșani în anul 2002

Sursa: I.N.S(2017).

Tabel 6. Structura etnică a municipiului Focșani în anul 2002

Sursa:I.N.S.(2017).

Fig. 18.Structura etnică a populației municipiului Focșani în anul 2011

http://www.ecoduri.com/recensamantul-populatiei/vrancea/Focsani.php#statistici_demografice

3.4.STRUCTURA CONFESIONALĂ

Structura confesională a municipiului este alcătuită în proporție de peste 95% din ortodocși urmați de romano-catolici. Pe lângă aceste două categorii confesionale se regăsesc și musulmanii, greco-catolicii, baptiștii s.a. dar în procente foarte mici.(Fig. 19, Fig. 20, Tabel 7, Tabel 8).

Fig.19.Structura confesională a populației în municipiul Focșani( 2015).

Sursa: I.N.S(2017).

Tabel.7. Structura confesională a populației în municipiul Focșani (2015).

Sursa: I.N.S. (2017).

Tabel 8. Structura confesionalăa a populației în municipiul Focșani ( 2015).

Sursa: I.N.S.(2017).

Fig.20. Structura confesională a populației în municipiul Focșani( 2015).

http://www.ecoduri.com/recensamantul-populatiei/vrancea/Focsani.php#statistici_demografice

Pentru a ameliora procesul de descreștere a populației municipiului Focșani sunt necesare o serie de măsuri care să conducă la reducerea fenomenului migratoriu, la creșterea natalității, în special în zonele cel mai puternic afectate de îmbătrânire demografică:

– flexibilizarea oportunităților pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii și de naștere și creștere a copiilor;

– crearea de facilități de planificare familială;

– suport economic pentru familiile cu copii;

– reducerea procesului de emigrare a tinerilor prin oferirea oportunităților de dezvoltare și

afirmare profesională;

4. ECONOMIA MUNICIPIULUI

4.1. RESURSELE NATURALE

Clasificarea resurselor în cele două categorii, regenerabile și neregenerabile trebuie să ia în considerare faptul că pragul de clasificare, depinde direct de intensitatea exploatării. În categoria resurselor naturale regenerabile, de perspectiva pentru municipiul Focșani, intra în principal energia eoliană și solul.

Cele mai importante resurse sunt reprezentate de: materiale de construcții în special agregate minerale (pietrișuri, nisipuri), argile pentru ceramicã, izvoare minerale (valorificate local). Exceptând pietrișurile și nisipurile exploatate în cantități însemnate din sectoarele inferioare ale arterelor hidrografice, celelalte tipuri de resurse au fost semnalate ca prezente pe teritoriul arealului, însă cantitățile în care se regăsesc aceste resurse în majoritatea cazurilor nu justifică cativități economice.

Resursele naturale de materii prime neregenerabile au fost și sunt încă în mare parte, exploatate și prelucrate cu tehnologii care au condus la poluare. Industria metalurgică, industria energetică, industria chimică, industria celulozei și hârtiei, industria materialelor de construcție ș.a. contribuie substanțial la poluarea factorilor de mediu cu poluanți comuni (dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot, amoniac) cu metale grele, pulberi sedimentabile și pulberi în suspensie și alți poluanți specifici ca formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfură de carbon, clor, cloruri ș.a.

Conservarea și valorificarea eficientă și ecologică a resurselor energetice prezintă importanță majoră prioritară. Poluarea provenită din activitatea energetică, este responsabilă de existența poluanților în proporție de peste 50% la emisiile de metan și monoxid de carbon, 97% la emisiile de dioxid de sulf, 88% din emisiile de oxizi

de azot, 99% la emisiile de dioxid de carbon.

Municipiul Focșani dispune de un ridicat potențial natural. În ceea ce privește resursa regenerabilă abiotică, solul, de la est la vest, odată cu creșterea în altitudine a reliefului și a gradului de fragmentare, la care se adaugă condițiile climatice, s-au remarcat câteva caracteristici zonale nefiind însă reprezentative arealul fiind din ce în ce mai antropizat.

Fauna piscicolă este reprezentată prin păstrăv, lipan s.a.

4.2.ACTIVITĂȚILE AGRICOLE

În municipiul Focșani, numărul întreprinderilor din sectorul Agricultură, silvicultură și pescuit este mic, respectiv 52 la nivelul anului 2012 (Tabel 9). Din totalul resurselor umane angajate, un procent de 88,45% lucrează în agricultură, din care 58% în sectorul vitivinicol, iar restul de 11,55 % sunt angajați în silvicultură și pescuit.

Tabel 9. Numărul întreprinderilor din sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit.

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Județul Vrancea avea în anul 2012 o suprafață agricolă de 255.232 ha, cea mai mare parte a suprafeței agricole fiind arabilă (148.176 ha), urmată de pășuni și fânețe (pășuni: 43.708 ha, fânețe: 32.904 ha), vii și pepiniere viticole (26.752 ha).

Municipiul Focșani are suprafețe întinse de terenuri agricole (3.401 ha), suprafața agricolă reprezentând 72% din suprafața administrativ teritorială totală(Tabel 10, Fig.21). Fiind spațiu urban, deși suprafața agricolă este majoritară, agricultura este slab reprezentată ca sector economic în municipiu. Activitățile întreprinse sunt creșterea animalelor și cultivarea pământului pe culturi mici, în cartierul Mândrești, cultura pomilor fructiferi aproximativ 500 ha și cultura viței de vie pe o suprafață de aproximativ 80 ha. Fragmentarea suprafețelor arabile în porțiuni mici este un obstacol în calea dezvoltării agriculturii, determinând sectorul de produse agricole.

Tabel 10.Suprafața fondului funciar

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014 – 2020

Fig. 21. Ponderi ale terenurilor agricole în funcție de modul de folosință

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014 – 2020

Municipiul Focșani este reprezentat în sectorul agriculturii de societățile AVICOLA FOCȘANI și COMCEREAL VRANCEA, având sediile sociale în localitate.

Avicola Focșani gestionează producția de la faza de reproducere, incubație și creștere a păsărilor, până la abatorizare, ambalare și distribuție. În prezent, Avicola Focșani numară peste 400 de angajați. Activitățile productive se desfășoară în șapte locații – abator, incubație, patru ferme de creștere și o fermă de reproducție. Pe întreg teritoriul țării, Avicola Focșani are o capacitate totală de creștere de 1.200.000 de pui pe serie. Abatorul are o capacitate de producție de 50 de tone/zi, aproximativ 12.500 tone/an – fapt ce permite posibilitatea procesării cărnii și pentru parteneri. Promovarea brand-ul Avicola Focșani crește vizibilitatea și atractivitate zonei.

Comcereal Vrancea desfășoară următoarele activități : comerțul cu ridicata cereale, plante tehnice semințe și furaje ; depozitarea cerealelor și semințelor de plante tehnice ; servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii și protecția fitosanitară ; cultura cerealelor, plantelor tehnice și a semințelor de cereale ; comerțul cu ridicata al produselor chimice (îngrășăminte, produse fitosanitare) ; morărit, panificație, patiserie. Spațiile de depozitare și producere a semințelor sunt localizate în municipiul Focșani (42.000 t) și în localitățile : Adjud (12.000 t), Gugești (10.000 t), Mihălceni (23.000 t), Pădureni (12.000 t), Suraia (33.000 t), Tănăsoaia (4.000 t). Tot în municipiul Focșani sunt concentrate și spațiile productive (moara de grâu 30t/24h), brutării și patiserii (în număr de patru în municipiul Focșani, respectiv una în mun. Adjud), atelierul mecanic și secția de cherestea.

Regiunea Sud-Est se situează pe primul loc în țară, în ultimii ani, în ceea ce privește suprafața viilor pe rod, deținând aproximativ 40% din suprafața viticolă a țării – numai județul Vrancea deține peste 14% din suprafața viticolă a țării. Regiunea Sud-Est este recunoscută atât pe plan intern, cât și pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobești, Pietroasele, Nicorești, Niculițel, Murfatlar, Însurăței.

Județul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei. Suprafața viticolă a Vrancei este împărțită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobești și Cotești. În Vrancea, viticultura constituie o activitate tradițională, de mare importanță economică, beneficiind de condiții naturale favorabile.

Vrancea, ca județ vitivinicol, ocupă la nivel național locul 1 după suprafața viticolă și după producția de struguri și vin.

Municipiul Focșani este reprezentat în sectorul vitivinicol de societățile VINCON LOGISTIC SA, VINCON VRANCEA SA, SC SENATOR PRODIMPEX SRL, SC VINEXPORT TRADE-MARK S.A, având sediile sociale în localitate.

VINCON ROMÂNIA este compania care-și desfășoară activitatea în cea mai mare regiune viticolă a României, în inima renumitelor podgorii: Huși, Panciu, Odobești și Cotești. Totalul suprafețelor viticole pe care le administrează compania este de peste 1.500 de hectare de vie, cu 11 ferme viticole înființate în ultimii zece ani. Anual, se recoltează struguri ce provin din 16 soiuri autohtone și internaționale.

SENATOR PRODIMPEX (Senator Wine) a început să producă vinuri în regiunea Vrancea, având în exploatare peste 850 ha vie în patru regiuni diferite. Senator Wine are plantații de viță de vie în: Tirol, Huși, Vrancea (Cotești, Odobești și Panciu) și Însurăței.13

VINEXPORT TRADE-MARK are o capacitate de producție de 350.000 hl vinuri îmbuteliate anual din categoria vinurilor de masă, vinurilor cu indicație geografică și a vinurilor cu denumire de origine controlată comercializate sub marca proprie ROVINEX.

4.3.ACTIVITĂȚILE INDUSTRIALE

Municipiul Focșani are o industrie diversificată în care ponderea o dețin industria textilă și a confecțiilor, alimentară și a băuturilor, producția de mobilier, industria celulozei, hârtiei și cartonului, industria de mașini și echipamente(Fig22).

Fig.22. Structura și repartiția activităților industriale

Sursa: P.U.G Focșani 2009

În perioada de după 1990 se constată o serie de modificări și în ceea ce privește funcția industrială concretizate în: dispariția unor unități industriale altă dată reprezentative pentru economia municipiului și a județului deopotrivă (ex:Mopaf S.A ); trecerea în proprietate privată a unor foste unități economice de stat (ex: Vranco); reducerea capacității de producție a unor unități industriale (ex: Uniplast Focșani); modernizarea capacităților de producție a unor unități economice îndeosebi aparținând industriei alimentare; apariția de unități industriale noi îndeosebi aparținând unor ramuri cu tradiție în economia orașului (ex: industria lemnului), acestea sunt de regulă capacități de producție de dimensiuni mici și medii, adaptate la cerințele actuale ale pieței.

Reducerea de ansamblu a ponderii industriei în profilul economic al orașului și creșterea ponderii serviciilor astfel că se poate constata chiar o trecere de la un profil economic dominant industrial 1990 către un profil de servicii dominat de activități din sfera comercială care fac legătura cu vocația de oraș comercial a urbei.

În anul 2012, sectorul industrial concentra 458 de întreprinderi(Tabel 11), iar 10,24% din totalul municipiului erau active în domeniul industriei prelucrătoare. În cadrul industriei (365 de întreprinderi), dominante sunt confecțiile (industrie cu tradiție), industria alimentară, dar și sectorul industriei metalice și a produselor din metal. La nivelul construcțiilor (193 de întreprinderi) se remarcă clădirile și alte lucrări speciale de contrucții.

Tabel 11. Activitățile industriale

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Existența unei legături nemijlocite între nivelul de dezvoltare al populației și procesarea materiilor prime în bunuri finite determină formularea de măsuri și decizii operative care să conducă la creșterea activităților industriale.

Dezvoltarea economică este influențată de evoluția sectorului industrial, caracterizat de nivelul productivității, implicarea forței de muncă, dotările tehnice, prețul produselor și procurarea materiei prime.

În cadrul economiei municipiului, agenții economici exercită una sau mai multe activități, în unul sau mai multe locuri, deși au sediul în Focșani. Întreprinderile sunt prezentate în funcție de principalele lor domenii de activitate.

Industria extractivă

Activitățile extractive sunt desfășurate de către companiile: D & G BRECIOLINO SRL, EXLINE SRL, AGID IMPEX SRL, EXLINE SRL, specializate în extracția pietrișului și nisipului, precum și în extracția argilei și a caolinului.

Industria prelucrătoare

Municipiul Focșani este un reper important pentru industria textilă, aceasta concentrând o mare parte a forței de muncă existente. Realizarea confecțiilor este o tradiție în municipiu, întreprinderile reprezentative fiind următoarele (Tabel 12):

Tabel 12. Intreprinderile din categoria confecțiilor

Sursa:Oficiul Național al RegistruluiComerțului, 2012

Alte firme care funcționează în industria textilă sunt: ELSIMA CONF SRL, PRIMA CONF SRL, TOP TERRA TRADE SRL, VESTIMENT SRL, NICOL ANDRA COM SRL, OLITEX SRL, MODEX SRL, FILTEX PROD SRL, GEMINDES CONF SRL, VERONA MODE SRL, LAMITEX IMPEX SRL, ZAMCAGIMA SRL, CERTIMPEX INTERNATIONAL SRL.

Din categoria industriei alimentare (fabricarea pâinii și a produselor de patiserie, a sucurilor, prelucrarea cărnii, prelucrarea laptelui etc), întreprinderile care au indicatori economici favorabili sunt: MERRA INTERNATIONAL 2006 SA (fabricarea sucurilor concentrate de fructe), VRANLACT SA (fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor), TSDM DOLLAR PROD SR, COMIND THOMAS SRL (prelucrarea și conservarea cărnii), RATCOM SRL (fabricarea produselor de morărit), DIPLOMATIC INTERNATIONAL SRL, PANI SRL, OVISAN INCOMEX SRL (panificație), VRANVIN SRL, VINDAN TRANS SRL, FOURSDRINKS SRL (distilarea și rafinarea băuturilor alcoolice), APCOVIN IMPORT EXPORT SRL (fabricarea vinurilor).

RETRO COMPROD SRL, EURO FOREST SA, CONF BINALE IMPEX SR, SOCAMAFOR SRL, MOBISTAR SRL FOCȘANI sunt specializate în producerea semifabricatelor utilizate în construcții și fabricarea mobilei. MOBIPREST TEX SRL, MANUMAR DESIGN SRL au ca și obiect de activitate fabricarea propriu-zisă a mobilierului.

Grupul Balcanic – România (BALCANIC PROD SRL, BALCANIC CPP SRL, BALCANIC BOPP SRL, BALCANIC STRETCH SRL), companiile S.C. CONTERRA S.A., ELECTRIC SRL, UNIPLAST-R SRL sunt specializate în fabricarea și comercializarea ambalajelor din material plastic. Întreprinderile DMF POLIPLAST SRL, CEPROINV SA, DIAPLAST PROD SRL etc au ca și activitate prelucrarea materialului plastic pentru fabricarea anumitor produse (plăci, folii).

Prelucrarea metalului este realizată de întreprinderile: VEF SA (fabricarea vaselor emailate), IPROMET SRL (fabricarea pieselor/ echipamentelor/ structurilor metalice pentru industria metalurgică, siderurgică, navală și cimentului), ROMSEH TOOLS SRL, PRESTCOM SA (fabricarea uneltelor), METINOX 2002 SRL, RUSU METALIMEX SRL (fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice).

Activitățile firmelor MICROMET SA, TFV HIDRAULIC SRL, PROD COM SERV ELECTRON SRL, LEXTEC H & B INDUSTRY SRL constă în prelucrarea metalului, operațiuni de mecanică și repararea mașinilor și utilajelor.

Prelucrarea mineralelor nemetalice este efectuată de următorii agenți economici: MAVI BETON SRL (beton), AVITRA SRL (sticlă plată), MARMURA SRL (marmură), LATREPI SRL (piatră).

Alte activități industriale sunt desfășurate în municipiu de: INSTA ELECTRIC SA (fabricarea aparatelor de distribuție și control a electricității), PROJEKT ELECTRIK SRL (fabricarea echipamentelor electrice), PREST GRUP INTERNATIONAL SRL (activități de tipărire), A&C OPTIGROUP SRL (fabricarea de instrumente medicale stomatologice).

În județ este realizat, ca și structură de sprijinire a afacerilor, clusterul Asociația “Tradiții – Manufactură – Viitor, TMV Sud-Est”, cu sediul în municipul Focșani, având ca și domeniu de activitate textilele.

Concentrarea geografică a unui anumit sector industrial determină specializarea furnizorilor și o piață constantă pentru aceștia. O aglomerare industrială de companii similare atrage și dezvoltă capitalul forței de muncă și determină creșterea calității produselor și reducerea costurilor de producție.

Clusterul “Tradiții – Manufactură – Viitor, Regiunea Sud-Est” a fost înființat în decembrie 2012, când a fost semnat acordul de parteneriat. Înființarea acestuia face parte din proiectul “Planul de dezvoltare a Clusterului Tradiții Manufactură Viitor” (AM POS CCE), implementat pe o durată de 18 luni, începând cu data de 15.05.2014 (dată finalizare:15.10.2016).

Strategia de dezvoltare a acestuia urmărește concentrarea pe activități și produse cu o importantă componentă de creație și tehnologie, creșterea conștiinței și interesului consumatorului față de fenomenul modei, stabilizarea și perfecționarea forței de muncă din domeniu, atragerea de noi firme și nu în ultimul rând crearea unui brand regional. Obiectivul general18 constă în dezvoltarea clusterului “Tradiții-Manufactură-Viitor“ și întărirea capacității instituționale a acestuia, prin activități de atragere de noi membri și promovarea cu scopul de a îmbunătăți imaginea acestuia în țară și străinatate și a cooperarii între membrii clusterului.

Componența clusterului are la bază modelul Four clover (tifoi cu patru foi), constând în parteneriatul dintre: întreprinderile industriale, instituțiile de învățământ și cercetare, autorități locale și organizații de sprijin a mediului de afaceri. Platforma utilizează instrumente de promovare economică regională și locală pentru crearea unei dezvoltări comune a afacerilor în domeniul textilelor și orientarea acestora spre piețele cu potențial de creștere.

Membrii clusterului “Tradiții – Manufactură – Viitor, TMV Sud-Est”(Tabel 13) sunt următorii, conform categoriilor de actori implicați:

Industria, drept forța principală a cluster-ului:

Tabel 13.Membrii fondatori TMV

Sursa: http://www.tmv-cluster.ro/index.php/parteneri

2. Sectorul de cercetare-dezvoltare (universități, institute de cercetare);

-Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru textile și pielărie – București

-Universitatea de arte și design Cluj-Napoca, județul Cluj

-Facultatea de textile pielărie și management industrial Iași

3. Autorități publice (regionale, locale) cu rol de sprijin activ al mediului de afaceri;

-Agenția pentru dezvoltare regională Sud-Est –Brăila, județul Brăila

-Camera de comerț, industrie și agricultură Buzău, județul Buzău

4. Organizații catalizator, cu rol de a asigura managementul procesului de constituire și funcționare tip cluster;

-Asociația Bucharest Fashion Alliance – București

-S.C. STEINBEIS TRANSFER MANAGEMENT SRL

-S.C. EX-AEQUA SRL

Organizațiile naționale și internaționale cu care clusterul se află în parteneriat sunt:

-Agenția pentru Dezvoltare Regionala SUD-EST;

-Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Buzau;

-Asociația Bucharest Fashion Alliance;

-Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca;

-Facultatea de Textile Pielărie și Management Industrial Iași;

-Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București;

-SC STEINBEIS TRANSFER MANAGEMENT SRL;

-SC EX AEQUO SRL;

4.4. COMERȚUL ȘI SERVICIILE

Exporturile FOB din județul Vrancea au crescut în perioada 2011 – 2013, atingând în anul 2013 o valoare totală de 207.196 mii de euro. Astfel, exporturile au crescut cu aproximativ 21% față de nivelul anului 2011.

În anul 2013, secțiunile Nomenclatorului Combinat cu cea mai mare valoare a exporturilor au fost: Textile și articole din textile (74,17% din totalul exporturilor); Produse din lemn, exclusiv mobilier (6,26%); Mijloace si materiale de transport (3,56%).

Importurile CIF scad în anul 2013 cu 1,23% față de valorile aferente anului 2011. Conform secțiunilor Nomenclatorului Combinat, activitățile de import prezintă o concentrație astfel: Textile si articole din textile (49,91% din totalul importurilor); Metale comune si articole din acestea (11,16%); Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (10,07%).

Județul Vrancea a cunoscut un deficit comercial în anul 2013: nivelul exporturilor depășește nivelul importurilor.

Sectorul serviciilor concentrează 80% din întreprinderile municipiului Focșani, cea mai mare pondere o au firmele din sectorul comerțului(40,94%). Alte subsectoare de activitate importante sunt transporturile cu 8,04% din totalul întreprinderilor, activități profesionale, științifice și tehnice cu 9,02% și hoteluri și restaurante, având o pondere de 4,86% (Tabel 14).

Tabel 14.Serviciile

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

În prezent, evoluția economică din ultimele decenii duce la caracterizarea acesteia ca și "economie a serviciilor". Și pentru municipiului Focșani, sectorul de servicii este majoritar (80% din totalul firmelor). Analiza serviciilor prestate în cadrul municipiului permite clasificarea firmelor în funcție de domeniul de activitate (secțiuni CAEN).

METALE INTERNATIONAL S.R.L. are ca și activitate producția de tablă tigRES, comercializarea en-gros și en-detail a materialelor pentru construcții, a sistemelor de tâmplărie Veratec și distribuția acestora în țară.

ZANFIR SOCIETATE ÎN NUME COLECTIV deține mărci proprii înregistrate: "Supermarket Zanfir", "Policalita, calitatea gustului" (procesare carne), "Don Copanu´".

VINCON LOGISTIC SA are ca obiect de activitate, potrivit informațiilor furnizate de ONRC, comerțul cu ridicata al băuturilor.

Compania BRIFARM S.A., cu sediul social în Focșani, Vrancea, are ca obiect principal de activitate distribuția de medicamente en-gros în România și în Uniunea Europeană, cât și vânzarea de medicamente la preț de amănunt în farmaciile proprii.

AUTO SIMA BEYER IMPORT EXPORT SRL desfășoară activitatea de vânzare de materiale și piese de schimb pentru mijloacele de transport, atelier auto, precum și comerț cu autoturisme și autovehicule usoare.

SCORPION EXIM SRL este dealer Volkswagen și Weltauto, service autorizat Volkswagen, Audi și Weltauto.

QUASAR COMEX SRL este o companie specializată în importul și exportul produselor din stocuri (textile, mobilier, decorațiuni etc).

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă.

ENET SA FOCȘANI gestionează sistemul centralizat de alimentare cu energie termică pentru încălzire și apă caldă al municipiului Focșani.

EUROGAZ SRL se ocupă cu fabricarea gazelor industriale.

Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: COMPANIA DE UTILITĂȚI PUBLICE SA se ocupă de livrarea de apă potabilă și canalizare, epurarea apelor uzate.

CUP-SALUBRITATE SRL este prestatoare de servicii de salubritate, companie reprezentativă a administrației publice locale.

REMAT VRANCEA SA are ca și activități: colectare și valorificare deșeuri reciclabile, vânzare deșeuri reciclabile, programul rabla, dezmembrări auto și vânzări piese de schimb.

PROTECT COLECTOR SRL are ca și obiect de activitate colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase care necesită o atenție și o siguranță maximă în ceea ce privește manipularea, transportul și depozitarea lor și au un impact negativ asupra omului și a mediului înconjurător.

Transport și depozitare .

TRANSPORT PUBLIC SA Focșani are ca obiect de activitate principal transportul public local de persoane pe raza municipiului Focșani și în localitățile Golești și Mîndrești.

ROESELARE IMPEX SRL oferă servicii de transport marfă: mobilier, material de construcții etc.

Alte firme de transport sunt: BAUER TRANSCOM SRL, DOREX SRL, EXPRES CARGO LINE SRL, EURO EXPEDIȚII SRL (transport mărfuri), INTEREAST ROMANIA SRL (depozitare și activități auxiliare), EUROCONSTANTIN SRL (transport internațional de persoane), SELENA DISTRIBUTION SRL (transport cu taxiul) etc.

Informații și comunicații.

Companii din domeniul informațiilor și comunicațiilor cu sediul în municipiu sunt: NORD-EST DISTRIBUTION SRL, MEDIA UNO SRL, MEDIAEXIM SRL (activități de editare a ziarelor), DORYPRESS SRL, DIPLOMATIC T.V. SISTEM SRL, OVICOR SRL (activități de telecomunicații prin satelit) etc.

Societăți comerciale care furnizează rețele și servicii de comunicații electronice pe teritoriul municipiului Focșani sunt: UPC România, RDS-RCS, Vodafone România, Orange, Telecablu, BP Office & Service, Telekom România.20

Hoteluri și Restaurante: ANTECO COMPANY SRL (Restaurant Berthelot) RAY COM MODE SRL (catering pentru evenimente), S.C. LIGNA EXIM SRL (Pensiunea Dana), EUROPA SA (Hotel Vrancea), SOLAR TOUR SRL (Hotel Solar) s.a.

Alte activități de servicii.

Servicii de pază: AXEL SECURITY SRL , UMO SERV SRL, FAMILY SECURITY COMPANY SRL – specializate în domeniul pazei și protecției de obiective, bunuri, valori și persoane .

S.C. Administrația Piețelor Focșani S.A. are ca obiect de activitate administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract. Aceasta administrează patrimoniul public și privat aparținând Unității administrativ teritoriale a municipiului Focșani. Un număr de 21 de companii desfășoară alte tipuri de activități decât cele menționate: LARIS PRODUCTIONS SRL (activități ale agențiilor de publicitate), SMART GROUP SOLUTIONS SRL, PANDORA INTERNATIONAL SRL (activități de consultant pentru afaceri și management), SOCIETATE COOPERATIVĂ MEȘTEȘUGĂREASCĂ SPORUL (coafură și alte activități de înfrumusețare), METRON SERV SRL (activități de testări și analize tehnice – metrologie), DIVORI PREST SRL (consultanță tehnică și juridică privind protecția mediului), MATERNA SRL (asistență medicală generală), ONASIS SA (tranzacții imobiliare).

4.5.TURISMUL

Potențialul turistic al municipiului Focșani.

Turismul aparține sectorului terțiar care include organizarea și desfășurarea călătoriilor, a timpului liber, a prestațiilor necesare satisfacerii nevoilor de consum și de servicii ale turiștilor. În aceste condiții amenajarea turistică a teritoriului presupune valorificarea potențialului turistic pentru organizarea și desfășurarea diferitelor forme de turism. Organizarea spațiului este adaptată la motivațiile, cerințele și nevoile turiștilor.

Pentru spațiul municipiului Focșani, funcția turistică este susținută în principal de elemente antropice de natură diversă, incluzând foste clădiri administrative, locuințe pentru o anumită perioadă a istoriei orașului, locuri de memorie, monumente funerare și nu în ultimul rând monumente, edificii plasate în spații publice, cu o încărcătură simbolică deosebită (Fig23).

Fig.23. Potențialul turistic antropic

Sursa: P.U.G. Focșani 2009

Patrimoniul natural protejat.

Valorile de patrimoniu natural și cultural oferă o oportunitate de dezvoltare socio-economică a așezărilor umane prin valorificarea potențialului turistic pe care îl constituie.

Importanța acestora ca rezervă și alternativă de dezvoltare a determinat conștientizarea necesității unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea, conservarea, protejarea și punerea în valoare corespunzătoare a patrimoniului natural și cultural.

În acest sens, a apărut necesitatea protejării unor zone ca teritorii valoroase din punctul de vedere al importanței și complexității valorilor naturale și culturale cuprinse, teritorii care asigură prestigiul și identitatea unității administrative căreia îi aparțin, indiferent de nivelul de referință (regional, județean sau local). Ariile protejate reprezintă cea mai viabilă strategie de conservare și utilizare durabilă a valorilor de patrimoniu natural.

Regiunea de Sud-Est se situează pe primul loc în România în ceea ce privește conservarea biodiversității: este regiunea cu cea mai mare suprafață din ariile protejate din totalul României (43,8% din totalul suprafețelor protejate din România), precum și regiunea cu cea mai mare suprafață ocupată de arii naturale protejate (cca. 32% din suprafața regiunii).Vrancea avea o suprafață protejată de 95.842,2 hectare în anul 2011.

În județul Vrancea, parcul natural Putna-Vrancea cuprinde 41,32% din suprafața montană a județului, având o suprafață de 38.204 ha. Parcul se suprapune sectorului central-nord-vestic al Munților Vrancei. Acest parc se înscrie în grupa externă a Carpaților de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna și se caracterizează prin prezența unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari, fiind al doilea areal din țară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).

Conform Raportului de mediu al municipiului Focșani, rezultă că pe teritoriul administrativ al municipiului nu sunt suprafețe ocupate de arii naturale protejate, ci doar 14 arbori monumente ale naturii, din care 10 exemplare identificate și declarate și patru exemplare identificate și propuse pentru a fi declarate monumente ale naturii.

Cele 10 exemplare declarate monumente ale naturii, ce reprezintă arii protejate de interes local, sunt:

-Un stejar cu o vârsta estimată de 500 de ani – în curtea Școlii “Duiliu Zamfirescu”;

-Un stejar cu vârsta estimată de 450 de ani – pe strada Măgura, aflat în proprietate privată;

-Un stejar cu vârsta estimată de 450 de ani – pe strada Timiș, aflat în proprietate privată;

-Un stejar cu vârsta estimată de circa jumătate de mileniu – între Teatrul Municipal și Vechea Prefectură, aflat în proprietate publică;

-Un stejar cu vârsta estimată de 450 de ani – pe strada Al. Golescu, aflat în domeniu public;

-Cei “Doi stejari”ce există de peste patru secole și jumătate;

-Un platan cu vârsta estimată la trei veacuri – pe Fundătura Cuza Vodă;

-Un ulm ce datează de mai bine de 250 de ani – pe strada Simion Barnuțiu;

-Un tei de cca. 150 de ani – în curtea fostului Palat al Copiilor.

Patrimoniul cultural material și imaterial.

Potențialul turistic al Regiunii de Sud-Est este legat de patrimoniul cultural, care cuprinde vestigii istorice, edificii religioase și culturale, monumente și muzee. În municipiu se remarcă o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee și vestigii.

Lista monumentelor istorice din municipiul Focșani înscrise în Patrimoniul cultural național al României este reprezentativă pentru istoria locală. Monumentele istorice au valoare arhitecturală și ilustrează mai ales:

-lăcașe de cult și monumente cu specific religios (biserici și un efectiv mai mic de mănăstiri și ansambluri manăstirești, schituri, turnuri de clopotniță, paraclise, troițe etc.- Tabel 15 ).

-case (unele foarte vechi datând din secolele XVIII-XIX, iar cele mai multe construite în prima parte a secolului XX): municipiul înregistrează aproximativ 54 de case.

-clădiri cu aspect architectural deosebit care sunt importante și ca locații de interes socio-administrativ: Teatrul “Maior Gh. Pastia”(1909), Tribunalul județean, datat 1909, Prefectura (1926), Fosta Cameră de comerț, Banca Națională din Focșani (1929), unele licee și școli din Focșani.

-monumente și mausoleuri: Monumentul Unirii (1974), Mausoleul Eroilor (1916 – 1919), Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1914), Monumentul Eroilor Regimentului 11 Artilerie (1927).

Tabel 15.Lista monumentelor religioase și a lăcașelor de cult din municipiul Focșani

Sursa: INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURALĂ, baza de date: LĂCAȘURI DE CULT DIN ROMÂNIA.

Biserica Armenească este inclusă în categoria monumentelor istorice de valoare națională excepțională din cadrul Planului de amenajare a teritoriului national.

Muzeele și colecțiile publice, precum și bunurile culturale mobile cu valoare deosebită din cadrul acestora, întregesc patrimonial tangibil. Patrimoniul cultural imobil face referire la tipurile de muzee din municipiul Focșani, și anume trei tipuri: de istorie, de arheologie și istorie, de știință.

În componența Muzeului Vrancei se află și "Rezervația de arhitectură și tehnică populară vrânceană din Crângul Petrești", monument istoric. Secția muzeului este organizată în aer liber și cuprinde 73 de construcții autentice grupate în 32 de complexe care pun în valoare patrimonial etnografic al județului. Secția este organizată sub forma unui sat specific din Vrancea.

Patrimonial cultural imaterial este reprezentat de tradiții, obiceiuri, inclusiv tradiții orășenești, care contribuie la exploatarea valorilor artistice, sentimentale și memoriale create de generațiile trecute. Parte din îndeletnicirile de bază ale vremurilor străvechi erau țesutul și cusutul, păstrarea costumului popular autentic vrâncenesc, hora cu scrânciob, dansurile populare, formații artistice vocale care transmit cântecele moștenite, confecționarea măștilor reprezentând diverse personaje de iarnă (moș, babă, pădurar etc). Moștenirea culturală a focșănenilor s-a păstrat in principal prin dansuri, cântece și artă populară.

Principalele evenimente culturale desfășurate în municipiu sunt:

-Concertele Orchestrei de Cameră Unirea la Focșani

-Conferințele publice “Athenaeum”

-Concerte tradiționale de Florii și Paște

-Galele teatrale Focșănene

-Festivalul Internațional al Viei și Vinului – “Bachus”

-Târgul Național al Meșterilor Populari

-Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de iarnă din Vrancea

-Festivalul de Muzica Ușoară Românească “Florentin Delmar”

-Zilele Municipiului Focșani

-Festivalul International de Folclor “ Plaiurile Mioritei “

-Festivalul Coral International “Pastorala “

-Festivalul National de Colinde Laice

-Festivalul concurs „ Cântece de viță veche” destinat tinerilor interpreți de muzică populară

-Festivalul de interpretare a cântecului tradițional „Glasul ghioceilor” destinat copiilor

-Festivalul de coregrafie populară pentru copii și tineret „Opincuța”

Instituțiile de cultură subordonate Consiliului Local al Municipiului Focșani sunt:

-Ateneul Popular ”Maior Gheorghe Pastia” este organizatorul unor serii de activități: Stagiunea de concerte a Orchestrei de Cameră UNIREA, Stagiunea Camerală, Festivalul de Muzică Ușoară “Florentin Delmar“, Galele teatrale Focșănene, Festivalul de Muzică pentru Copii “Florile Dragostei“, “Daruri la ziua Poetului – Ziua Culturii Naționale“, cu aniversarea nașterii poetului Mihai Eminescu, Aniversări culturale etc

-Formația Corală Tradițională Pastorală promovează muzica corală tradițională în cadrul activităților din municipiu, județ, dar și la nivel național.

-Teatrul Municipal Focșani – în anul 2013 a avut loc aniversarea centenarului de la inaugurarea clădirii Teatrului. În acest an au avut loc 62 de reprezentări teatrale și 34 de manifestări culturale, cu un total de 19.176 de spectatori.

-Ansamblul Folcloric Profesionist ”Țara Vrancei” – a fost înființat în martie 1995. Ansamblul profesionist are un repertoriu bogat, autentic, cules din vatra folclorică a Țării Vrancei.

Principalele proiecte culturale desfășurate în anul 2015 au fost:

-Unitatea și identitatea națională: spectacole susținute pe plan municipal, județean și național cu ocazia marilor sărbători istorice ale neamului românesc.

-Comori moștenite din bătrâni: spectacole cu obiceiuri și datini stămoșeșeti.

-Ecouri de cântec și joc românesc

-În slujba folclorului – pe aripile timpului: promovarea actului de cultură în rândul tinerilor prin spectacole interactive, cursuri de coregrafie populară pentru descoperirea de noi talente.

-La sărbătoarea comunității noastre: prezenți cu spectacole la ziua orașului sau a comunei, la hramul satului, la sărbătoarea recoltei de peste an.

– Ethnosul vrâncean – testament pentru nemurire: înregistrări muzicale și coregrafice participări la emisiuni de radio și televiziune, arhiva documentară pentru generația de mâine.

– Călător în lumea filmului.

Infrastructura și serviciile turistice

Sectorul turismului deține un rol secundar în municipiul Focșani, unde, deși capacitatea de cazare turistică în funcțiune estee de 168,5 mii de locuri-zile, reprezentând 38% din capacitatea de cazare turistică în funcțiune din județul Vrancea (451,5 mii de locuri-zile), prezintă un indice de ocupare scăzut, 15% în anul 2015.

Deși capacitatea de cazare în funcțiune a municipiului Focșani în hoteluri înregistrează o scădere de 27% între 2007 și 2013 (de la 143.441 de locuri-zile în 2007 la 105.084 de locuri-zile în 2013), aceasta reprezintă 70% din capacitatea totală de cazare turistică în funcțiune în hotelurile din județ(Fig.23).

Fig.23. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în municipiul Focșani (locuri- zile).

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014 – 2020

Capacitatea de cazare turistică existentă în municipiul Focșani era în anul 2013 de 290 de locuri în hoteluri, 52 în hosteluri și 137 în pensiuni turistice. Locurile în hoteluri înregistrează o scădere de 34% față de anul 2007, iar cele în pensiunile turistice s-au triplat. Capacitatea de cazare turistică existentă în hotelurile din municipiul Focșani reprezenta 69% din întregul județ în anul 2013, iar cea din pensiunile turistice (fără pensiunile agroturistice) era concentrată în municipiu(Fig.24).

Fig.24. Evoluția capacității de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în Focșani în perioada 2007-2013(locuri)

Sursa: I.N.S, 2017

Infrastructura de cazare a municipiului Focșani cuprinde o serie de structuri dintre care enumerăm:

-Hotel Fashion Center ****(Fig. 25)

– Hotel Solar**

– Hotel Unirea **

– Hotel Vrancea **

-Motel Orion

-Pensiunea Dana

-Pensiunea Mădălina

Fig. 25. Hotel Fashion Center

http://www.rezervarihotel.ro/images/hotel/full/Hotel-Fashion-Center-Focsani-2121.jpg

În ceea ce privește infrastructura de alimentație publică, municipiul Focșani înglobează o serie de localuri dintre care enumerăm:

-Restaurant Intim(Fig.26)

– Restaurant Europa

– Restaurant M&D

– Restaurant Aida

– Restaurant Ambasador

– Restaurant Arcada

– Restaurant Autogara Focșani

– Restaurant Casa Românească

– Restaurant Central

Fig.26. Restaurant Intim Focșani

http://www.zilesinopti.ro/media/328250119561512192f45b5.69226973.jpg

– Restaurant Cupidon

– Restaurant Enigma

– Restaurant Fabiola Club

– Restaurant Golden

– Restaurant La Vasilica

– Restaurant Made In Europe

– Restaurant Nisprod

– Restaurant Rapid

– Restaurant Unirea

– Restaurant Romantic

În județul Vrancea, municipiul Focșani se evidențiază net față de celelalte orașe si municipii prin faptul că numărul de înnoptări a crescut în anul 2013 aproximativ până la nivelul anului 2010 (diferența dintre numărul de înnoptări din cei doi ani situându-se la 39%).

Numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistică din municipiu, în anul 2013, era de 16.477 de persoane, mai puțin cu 3% decât în anul 2007, 69% din turiști fiind cazați în hoteluri.

În anul 2013, numărul de înnoptări în municipiu era de 25.760 (46% din numărul total din județ), majoritatea fiind înregistrate în hoteluri (69%). Respectând evoluția negative a județului între 2007 și 2013 (o scădere de 16%), municipiul Focșani înregistrează tot o scădere, dar mai accentuate, de 28%(Fig.27).

Fig.27. Numărul de înnoptări în județul Vrancea și municipiul Focșani în perioada 2007-2013

Sursa: I.N.S, 2017

Durata medie de ședere în unitățile de primire turistică din municipiul Focșani a înregistrat valori între 0,47 și 0,66 nopți per turist în perioada 2007 – 2013, având un trend crescător și respectând totodată evoluția la nivel de județ. Astfel, se observă oportunitatea dezvoltării turismului de tranzit și de afaceri (având în vedere localizarea în municipiu a sediului clusterului “Tradiții – manufactură – viitor, TMV SUD-EST“) în municipiul Focșani.

5. EVOLUȚIA TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI FOCȘANI

5.1.STRUCTURA TERITORIALĂ URBANĂ ACTUALĂ

Planul orașului este unul din elementele fizionomice caracteristice care conferă acestuia trăsături particulare.

Rețeaua stradală a municipiului este una atipică pentru orașele de câmpie deoarece acestea au în general o tramă stradală de tip radiar, dominată de căile majore(străzi de categoria aIIa asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit având patru benzi de sens și străzi cu circulație intensă) orientate în proporție de 70% pe direcția N-S.

Trama stradală este compusă în prezent din străzi de categoria I,II,III și IV. Artera principală de tranzit a orașului este Calea Muntenia(E85) în care debușează din vest 4 străzi principale din Focșani: Bulevardul București, Strada Brăilei, Strada Măgura și Strada Cuza Vodă (Fig. 28).

Fig.28. Trama stradală a municipiului Focșani

http://moldova.romaniaexplorer.com/img_1213595193_15123_1213861334.jpg

Spațiul urban al municipiului Focșani este organizat în prezent în 6 cartiere de locuit și anume Centru, Gară, Obor,Sud, Bahne, Mândrești(Fig.29.).

Fig.29.Organizarea intravilanului pe cartiere

Sursa: P.U.G. Focșani 2009

Planul actual al orașului reprezintă o asociere de plan regulat(SE,SV), plan rectangular(dominant), plan radiar-concentric, izolat în partea central sud-vestică a urbei(Fig.30).

Fig.30. Structura administrativ teritorială a municipiului Focșani

Sursa: P.U.G 2009

Dezvoltarea importantă a zonei instituțiilor și serviciilor de interes public va asigura completarea cu instituții sau servicii publice a zonei centrale, a cartierelor de locuit, precum și realizarea serviciilor propuse în zonele de extindere a intravilanului și în zonele care vor face obiectul unor planuri urbanistice,pentru crearea tuturor condițiilor unui nivel de viață civilizat. Dezvoltarea zonelor de locuit va determina implicit extinderea și modernizarea rețelelor tehnico-edilitare,a căilor de comunicație rutiere,parcaje, poduri etc.

În ceea ce privește situația actuală a intravilanului, suprafața totală existentă este de 1818,99 ha. Această suprafață cuprinde pe lângă localitatea de bază și trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ.

Pe zone funcționale, bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în municipiul Focșani se prezintă astfel(Tabelul 16):

Tabel 16. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în municipiul Focșani.

Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Focșani 2014-2020

Suprafața majoritară a intravilanului muncipiului Focșani este ocupată de terenuri cu

categoria de folosință agricolă, reprezentând un procent de circa 30% din total intravilan.

Următoarea pondere în intravilanul municipiului Focșani este reprezentată de terenurile ocupate de locuințe și funcțiuni complementare ( cca 18%), urmată de zona terenurilor ocupate cu căi de comunicații și transport rutier și feroviar (cca 14%).

Zona unităților industriale și de depozitare ocupă locul patru în ierarhia zonificării funcționale, reprezentând un procent de aproximativ 11% din totalul intravilanului existent. În

prezent, zonele destinate unităților industriale și de depozitare sunt destructurate, prezentându-se ca niște teritorii urbane pentru care sunt necesare măsuri de reabilitare și restructurare urbană. Prin valoarea terenurilor pe care sunt amplasate zonele unităților industriale și parțial a construcțiilor, activitățile economice pot fi relansate, atât în domeniul productiv, cât și al serviciilor.

Zona cu funcțiuni complexe, instituții și servicii de interes public include construcțiile pentru învățământ, sănătate, cultură, culte, administrație, complexe comerciale etc. situate atât în

zona centrală a municipiul Focșani, cât și în afara acesteia, ocupând o suprafață de aproximativ 180 ha (aproximativ 10% din intravilan).

Zona spațiilor verzi, sport, agrement, protecție cu o suprafață 100,43 ha, reprezintă o suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor de aproximativ 9,7 mp (la o populație de 98.146 locuitori), reprezentând 5,52% din suprafața intravilanului existent. Suprafața este sub media prevăzută pentru un oraș cu un număr de locuitori situat între 50000 și 100000 de locuitori, unde normele prevăd o suprafață de 26 mp/cap de locuitor. În ceea ce privește suprafața spațiilor verzi, trebuie să menționăm, că la data 29.02.2012 primăria Municipiului Focșani avea în inventar un total de 95,20 ha spații verzi, împărțite în trei categorii, funcție de tipul de proprietate, astfel:39,64 ha în domeniul public; 26,12 ha în domeniul privat al municipiului, și

29,44 ha alți proprietari, din care 16,73 ha domeniu public al județului Vrancea, 7,40 ha domeniu public al statului și 5,31 ha proprietăți particulare – biserici și cimitire.

Pentru determinarea situației existente, suprafața de spațiu verde a fost determinată în baza măsurătorilor ce au avut ca suport reambularea topografică actualizată și recepționată de primăria mun. Focșani, corelată cu situația transmisă de Primărie în data de 2014, rezultând un total de 100,43 ha. Spațiul verde măsurat include spațiul verde amenajat din domeniul public (aliniamente, scuaruri, parcuri etc.), terenuri destinate activităților de sport și agrement ce au caracter public și sunt trecute în documentațiile de urbanism ca zone funcționale verzi, spațiile verzi cu rol de protecție, întrucât toate categoriile de suprafețe verzi ajută la ameliorarea microclimatului și nu doar suprafețele verzi din domeniul public.

În prezent conform legislației în vigoare, destinația spațiilor verzi amenajate sau reglementate prin documentații de urbanism, nu poate fi modificată.

Trebuie menționat faptul că un procent de circa 4% din totalul terenului intravilan este reprezentat de terenuri libere.

Intravilan propus. Zonificare funcțională. Ca urmare a necesităților de dezvoltare, precum și pe baza concluziilor studiilor efectuate,zonele funcționale au suferit modificări în structura și mărimea lor.

Astfel, limita intravilanului localităților s-a modificat incluzând toate suprafețele de teren ocupate de construcții și amenajări, precum și suprafețe necesare dezvoltării în următoarea perioadă de 10 ani.

Propunerile privind noul intravilan și relația cu intravilanul existent sunt justificate de mai multe necesități.

În vederea asigurării creșterii suprafeței locuibile pe cap de locuitor, se propune extinderea intravilanului existent pentru asigurarea terenului necesar construirii de noi locuințe, în principiu locuințe individuale cu regim mic de înălțime (maxim P+2).

De asemenea prin noile extinderi de intravilan se vor asigura terenurile necesare pentru dezvoltarea mixității funcționale – locuire, zone de activități generatoare de locuri de muncă .

Pentru creșterea atractivității acestor zone în perspectiva dezvoltării municipiului Focșani,la nivel de PUG teritoriile noi introduse în intravilan sunt reglementate cu reguli de construire flexibile, tocmai pentru a extinde gama potențialilor investitori.

Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Focșani a vizat și corectarea limitei intravilanului existent, georeferențiată, care în prezent este trasată aleator, fără a ține cont de limitele de proprietate și în unele situații depășind limita unitații administrative teritoriale.

Corectarea intravilanului a urmărit extinderea intravilanului acolo unde o parcelă era deja în intravilan în proporție de peste 50% , fapt ce a dus la creșterea suprafeței de intravilan. Această măsură va ajuta la identificarea fizică mai facilă a limitei intravilanului în teren.

De asemenea, trebuie mentionat că o proporție de circa 30% din suprafața nou introdusă în intravilan va fi amenajată ca spațiu verde ce va avea rol de ameliorare a microclimatului fiind

amplasată pe direcția vânturilor de Nord-Est și pe lungimea traseului viitoarei autostrăzi.

Teritoriul intravilan propus în cadrul P.U.G.-ului are în vedere realizarea celor mai bune condiții de dezvoltare a orașului cu păstrarea și integrarea cadrului natural existent care să satisfacă cerințele conceptului dezvoltării durabile.

Suprafața terenului intravilan propusă în P.U.G. cuprinde 10 zone funcționale (Tabelul 17 ) definite de potențialul existent determinat pe baza studiilor de fundamentare, stabilindu-se prin Regulamentul de Urbanism delimitarea funcțiunilor dominante, permisiuni și condiții de conformare și amplasare a construcțiilor, indicatori maximi admiși POT și CUT, condiționări și restricții.

Tabel 17. Bilanț teritorial al zonelor funcționale cuprinse în intravilan

Sursa:Strategia de dezvoltare a municipiului Focșani 2014-2020

Per total suprafață UAT creșterea suprafeței intravilanului este de 755,02 ha, creștere de circa 42%.

Prin noile zonificări funcționale reglementate pentru noul intravilan s-a realizat:

-Majorarea suprafeței aferente spațiilor verzi.

-Majorarea zonei de instituții și servicii de interes public de circa trei ori față de situația existentă, și cuprinderea în aceasta a tuturor dotărilor de interes general ale centrului de municipu cât și cele situate în afara perimetrului central. Zona destinată instituțiilor și serviciilor de interes public se propune prin noile Reglementări Urbanistice a se extinde pe unele suprafațe a fostelor zone de activități industriale, în prezent destructurate, precum și pe noi extinderi de intravilan în vederea asigurării dezvoltării policentrice a municipiuluiFocșani.

– Asigurarea unor amplasamente pentru dezvoltarea sectorului terțiar sau a unor activități

productive mici nepoluante.

-Asigurarea terenului necesar pentru dezvoltarea unor noi cartiere, în vederea asigurării

creșterii confortului de locuire, cartiere ce se vor amenaja în baza unor viitoare Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legislației în vigoare, prin care se vor prevedea în mod obligatoriu spații verzi amenajate cu caracter public.

-S-au delimitat zonele de protecție ale cimitirelor, a exploatațiilor agricole, a stației de epurare, a instalațiilor electrice etc. față de zonele de locuit.

-S-a stabilit structura și configurația căilor de comunicație, definindu-se categoria și profilul străzilor cu amenajările acestora, retragerile și planeitățile de aliniament care să asigure atât fluența cât și siguranța circulației, iar prin retrageri, condiții de protecție a locuințelor cât și legătura între zonele funcționale și cu localitățile învecinate.

-Prin Regulamentul Local de Urbanism sunt stabilite și reguli cu caracter normativ privind necesarul de locuri de parcare raportat la zone funcționale diferite.

-S-au marcat și reglementat distinct zone definite ca fiind protejate stabilite prin Studiul Istoric General al municipiului Focșani, reglementări prevăzute în Regulamentul de Intervenție în Zone Protejate.

-De asemenea, pornind de la principiul necesității unui grad de detaliere specific unor zone destructurate, prin Reglementările Urbanistice propuse se marchează zonele pentru care autorizația de construire se va emite în baza unui P.U.Z. aprobat, deci este necesară elaborarea unor planuri urbanistice zonale.

-Trebuie menționat că la actualizarea Planului Urbanistic General aferent municipiului Focșani, au fost preluate toate prevederile documentațiilor de urbanism aprobate puse la dispoziția proiectantului de către autoritățile municipiului Focșani.

5.2.SCHIMBĂRILE SURVENITE ÎN ULTIMELE 5 DECENII

Istoricul cartierelor

Regimul comunist a reușit să șteargă vechile denumiri ale mahalalelor din Focșani astfel că au dispărut nume precum Asanache, Arion, Postăvari, Gramei, Raion, Călcâi, Grădinari, Cherestegii, Pielari, Blănari, Călugăreasa, Armeni, Sârbi, Istraeliți, Călugăreasa, Fânăriei, Însurăței, Bordeasca, Stamatinești, Săpunari, Sfântu Dumitru, Domnească.

Cartierele Obor, Bahne, Gară, ANL Sud și Democrației, Laminorul, Mândrești sunt cunoscute azi de toți focșănenii dar foarte puțini cunosc cum s-au format aceste cartiere.

Zona Bahne a fost la începuturi un sat într-o zonă mlăștinoasă, provenită de la ploi și apa ce se scurgea în canalul despărțitor al celor două provincii românești. Printr-o serie de lucrări, zona a devenit bună pentru organizare de grădini. Teritoriul a ajuns cu timpul o singură proprietate în mâna unui singur, mai exacta două femei, boieroaica Ruxandra Stamatin până pe la 1900 iar până la 1945 a principesei Constanța Ghica, acestea fiind de fapt rude.

După două reforme agrare, terenul a fost expropriat și acoperit de o zonă urbană intens populată, iar cealaltă parte s-a transformat în tren bun pentru agricultură în vremea comunistă, prin înființarea IAS Focșani, iar mai nou a devenit un loc propice dezvoltatorilor imobiliari. Zona aflată în intravilan este parțial acoperită cu case, iar cealaltă parte cu blocuri, a precizat istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naționale Vrancea. Zona Tăbăcari este evident că a primit această denumire de la meseria pe care o efectuau locuitorii acestei artere cunoscute din Focșani. Ciudat este că alte nume de meserii nu s-au mai păstrat în nomenclatura urbană deși orașul a fost plin cu bresle de meseriaș. Amorțitu, un cartier situat în nordul orașului, a preluat acest nume de la viile pe care orășenii le aveau în prelungirea orașului, respectiva zonă fiind denumită în trecut Viile Amorțitu.

Cartierul Gară este cel mai nou dintre mahalalele vechi fiind creat pe la finele secolului XIX, odată cu construcția liniei ferate și a stației CFR Focșani, moment în care zona a devenit din ce în ce mai interesantă pentru viitorii orășeni și pentru un aglomerat ansamblu de blocuri ridicat cu voia și resursele regimului comunist.

Cartierul Vâlcele, cel atât de disputat atât de orășeni cât și de comuna învecinată orașului Cîmpineanca, are o semnificație însă nedeslusită.

Cartierul Sud a luat ființi începând cu anul 1970, fiind dispus inițial în jurul Mausoleului Eroilor Neamului și extins apoi treptat, anticipând și satifăcând putenica deplasare de populație de la țară la oraș din perioada de final a regimului comunist.

Cartierul Obor a căpătat numele odată cu înființarea sa acum peste 100 de ani, când prin grija Primăriei orăsenești sa înființat acest spațiu larg ce facilita vânzarea de animale. În prezent, aici se mai comercializează, cu din ce în ce mai puțin succes, doar caii putere ai auvehiculelor autohtone și de import, haine chinezești precum și ceva mărunțișuri utile prin gospodărie.

Cartierul Mîndrești a preluat numele de la fosta comună cu acest nume care în anul 1963 a devenit localitate componentă a orașului după ce, vreo 6 ani, de pe 1957 la 1963 a aparținut de comuna Răstoaca.

Municipiul Focșani își impune de mai mult timp funcția de loc central, aceasta se accentuează semnificativ după anul 1968, când datorită reorganizării administrativ teritoriale, Vrancea devine județ iar orașul Focșani este stabilit ca reședință. După această dată, orașul cunoaște o evoluție complexă caracterizată prin amplificare și diversificare funcțiilor sale, devenind centrul de polarizare politic, administrativ și cultural, care coordonează întreaga activitate din județ. Accentuarea centralității municipiului Focșani a avut la bază o dinamică demografică aproape explozivă demonstrată de evoluția numărului de locuitori.

Evoluția teritorială a municipiului în ultimii 50 de ani.

Din documentele de arhivă aflăm că încă din 1875 a existat o statistică a căilor de comunicație în Focșani. Străzile erau în general strâmte, iar locuințele și dughenele erau îngrămădite unele în altele. Se vorbește de existența a 122 de străzi reparate și 87 pavate(Fig.31). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Strada Mare din Focșani era pavată cu trunchiuri de arbori.

Fig.31. Structura orașului Focșani în anul 1864

Sursa: Carol Popp de Szathmári 1864

Pe harta de mai sus se observă câteva aspecte interesante: traseul vechiului hotar dintre Principate (linia îngroșată de culoare roșie cu numerele pichetelor de pază de-a lungul ei), grădini numeroase de culoare verde intens, deci spațiu ecologic mult mai întins ca acum, puține case (pe unde sunt punctele roșii), linia de telegraf și de poștă Focșani spre București cu bifurcația spre Braila (culoare neagră cu semnul apropiat literei T), cam pe unde ar fi acum B-dul București. Se mai vede o linie de telegraf în est care ducea probabil spre Galați și apoi spre Iași. Se disting Posta Românească pe la fostul Mopaf și Posta Moldoveneasca cam pe unde este azi Centrul Elena Doamna precum și Lunca de la Mândrești, balta de azi.

Primul plan general al orașului a fost întocmit în anii 1896-1898 și finalizat, cu unele modificări abia în anul 1932. După acest plan, suprafața orașului era de numai 670ha având 204 străzi cu o lungime totală de 74km. Suprafața ocupată de străzi era de 13,30ha. În 1990 rețeaua rutieră a municipiului avea 96,6km lungime și crește la 107km în 1999. Deși planul a fost finalizat cu greu municipiul a suferit modificări în ceea ce privește numărul dumurilor care a crescut considerabil crescând deasemenea și numărul de construcții(Fig. 32).

Fig. 32. Planul municipiului Focșani în anii 1910 și 1941

Sursa: Andreiaș Alina, 2012.

Dacă în prima jumătate a secolului al XX-lea economia Focșanilor era axată pe mica producție manufacturieră(câteva tăbăcării, o fabrică de teracotă, una de lumânări și câteva ateliere profilate pe diferite meșteșuguri), comerț și activități bancare, după 1950 s-a trecut la o puternică industrializare.

Trecerea la industrializarea socialistă de stat de tip centralizat a început cu o unitate de exploatare forestieră, dotată, la nivelul anilor 1950, cu utilaje moderne, și a continuat în 1963 cu un combinat de prelucrare a lemnului. Mobila de diferite tipuri produsă aici a câștigat repede și piața externă, atât în zona de Est, cât și în zona de Vest. La fel s-a întâmplat cu întreprinderea de confecții înființată în anul 1965, produsele obținute aici, ieftine și de calitate, fiind foarte căutate pe piața occidentală. Au urmat apoi o întreprindere de elemente hidraulice și scule așchietoare, o întreprindere de laminate finite pline, alta de apartaj electric de joasă tensiune, apărând apoi și agenții economici care realizau vase emailate,produse din mase plastice, tricotaje, fire de bumbac și tip bumbac, fire de lână și tip lână s.a. S-au mai înființat de asemenea întreprinderi de panificație, de prelucrare a cărnii, a laptelui și a vinului.

Așa s-a creat cu timpul o platformă industrială de prelucrare Focșani-Sud și întreprinderi de industrie alimentară în partea estică a orașului. Întreprinderi de stat care prelucrau materia primă din județ, în special strugurii,lemnul și lâna, s-au înființat desigur și în alte zone. Ponderea cea mai mare o deținea industria alimentară, urmată de industria metalurgică, industria textilă și cea de prelucrare a lemnului.

Acest lucru a determinat o migrație a populației de la sat la oraș. Pentru calificarea forței de muncă, pe lângă liceele cunoscute cum ar fi Liceul Unirea, Liceul Al.I. Cuza și Liceul Economic, s-au mai înființat licee industriale de electrotehnică, industrie ușoară, construcții, auto, agricol, pe lângă acestea funcționând și scoli profesionale cuprinzând aproape toată gama de meserii. Populația orașului a început să crească în permanență lucru ce a dat avânt construcției de locuințe.

După cutremurul din 1977 care a Focșani a produs pagube însemnate autoritățile centrale au aprobat un plan vast de urbanizare și reconstrucție a localității trasându-se astfel bulevarde largi cum ar fi cel al Unirii, Independenței sau București, pe laturile cărora s-au înălțat blocuri cu opt și zece etaje. În afara blocurilor din centrul orașului s-au ridicat cartiere în toată regula cum ar fi Focșani-Sud, Gară, Bahne, Obor(Fig. 33).

Fig.33. Planul municipiului Focșani în anii 1970 și 2010

Sursa: Andreiaș Alina, 2012.

După anul 1990 s-au impus constructii de locuințe cu unul-două etaje pentru a se îmbunătăți indicatorii de confort ai populației, de creștere a suprafeței zonelor verzi pe cap de locuitor, precum și de creștere a gradului de siguranță a clădirilor și locuitorilor acestora(Fig. 33).

Focșanii s-au dezvoltat ca întindere începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea în dauna satelor și suprafețelor din jur ca urmare a prosperității economice dar și a creșterii demografice.

În 1990 suprafața orașului era de 48,15 km2 din care suprafața intravilanului era de numai 11,96 km2 cu o lungime totală a străzilor de 95,4km din care modernizate sunt numai 67,6km.

Prin planul urbanistic din 1999, s-a solicitat creșterea teritoriului intravilan cu 484ha astfel încât suprafața intravilanului a ajuns la 16,83km2 fapt realizat prin atragerea acestor suprafețe din extravilanul municipiului pentru diferite funcțiuni: dezvoltarea zonei locuințelor cu 198ha, cu regim unic și mediu de înălțime, mărirea zonei instituțiilor și serviciilor de interes public cu 192,8 ha, mărirea zonei unităților industriale si de depozitare cu 15,6 ha, creșterea căilor de comunicație rutieră și feroviară cu 34ha, alte destinații 47ha, reducerea terenurilor agricole din intravilan cu 240,28ha.

În perioada 1990-2009 se constată o serie de modificări în bilanțul teritorial astfel că în ceea ce privește intravilanul acesta crește continuu iar în cadrul acestuia au loc o serie de realocări astfel că se constată creșterea suprafeței ocupate de zona pentru locuințe și funcțiuni complementare (Fig.33) fapt explicat în esență prin construcția unor noi cartiere A.N.L. în Cartierul Sud și în Cartierul Bahne(Bulevardul Brăilei) dar și a numeroase locuințe individuale construite din fonduri private în diferite zone ale urbei, crește deasemenea sprafața ocupată de instituții publice prin construcția de sedii noi pentru diferite instituții publice(ex: Inspectoratul Teritoriale de Muncă, Direcția pentru Muncă și Prestații Sociale, Inspectoratul Școlar Județean) creșterea zonei ocupate de obiective industriale și depozitare chiar în condițiile reducerii unor activități industriale prin extinderea însă a suprafețelor ocupate de spații de depozitare, aferente diferitelor noi activități îndeosebi depozite comerciale și depozite pentru materiale de construcții creșterea zonei pentru gospodărie comunală fapt explicat prin extinderea diferitelor rețele de utilități necesare noilor locuințe și instituții noi apărute în acest interval de timp creșterea suprafeței ocupate de spații verzi îndeosebi din categoria spațiilor verzi aparținând noilor case individuale construite în mai toate zonele orașului, scăderea suprafeței de teren agricol intravilan prin schimbarea destinației unor terenuri aparținând de unități agricole.

Planul urbanistic general elaborat în perioada 2008-2009 a propus creșterea suprafeței intravilanului la 18,41km2 în condițiile în care suprafața unității administrativ teritoriale s-a redus la 47,12 km2.

Analizând posibilitățile de dezvoltare ale municipiului Focșani și puternicelor sale zone de producție, strategia la nivelul orașului trebuie să conducă la obținerea unui echilibru general, diminuând efectele punctelor slabe stimulând punctele tari, eliminând riscurile previzibile și luând în considerare oportunitățile.

6. CALITATEA VIEȚII URBANE.

Calitatea vieții este conceptul cheie al stării sociale a unei comunități.

Calitatea vieții este valoarea pentru om a vieții sale, cât de bună sau rea este viața pe care o trăiește, atât în ansamblul ei, cât și pe componentele sale particulare: starea de sănătate, familia, profesia și locul de muncă, resursele financiare disponibile, bunurile pe care le posedă, timpul liber, mediul social, prietenii și colegii, societatea în ansamblu în care trăiește.

Calitatea vieții reprezintă calitatea globală, sintetică a tuturor condițiilor și sferelor din care se compune viața, gradul în care viața produce satisfacție.

Din cauza lipsei unui concept stratetic, problemele subminează calitatea vieții și coeziunea comunității în ceea ce privește accesibilitatea, măsurile de protecție pe străzi și dumuri, iluminatul stradal, problemele de aprovizionare cu apă și curățenie a străzilor și gospodăriilor, problemele generate de managementul deșeurilor, de ineficiență și consumul ridicat de energie, poluare stradală, câini comunitari s.a. În plus, lipsa unui concept urban strategic creează dezordine, o imagine necontrolată, inestetică a infrastructurii municipiului, lipsa spațiilor verzi curate, prezența unor spații de parcare neorganizate, lipsa unor zone de plimbare, ciclism, a spațiilor de joacă pentru copii, a terenurilor de sport deschise, lipsa unui mobilier uniform al orașului, prezența semnelor stradale și indicatoarelor neclare. Acestea sunt o parte a problemelor care afectează direct calitatea vieții cetățenilor.

Conform ”Strategiei de Dezvoltare a municipiului Focșani 2014-2020” cele mai cunoscute probleme ale municipiului despre care se discută și a căror rezolvare este dorită de toți cetățenii sunt următoarele:

-finalizarea canalului colector de ape;

-amenajarea zonei din spatele gării care separă municipiul în 2 zone;

-proasta calitate și ineficiența iluminatului, mare parte din municipiu nu beneficiază de iluminat public;

-cablurile exterioare fixate pe stâlpi sunt excesive și încarcă în mod agresiv imaginea stadală în întreg municipiul;

-șoseaua de centură existentă a rămas într-o poziție inferioară pe lista de noutăți;

6.1.SERVICII SOCIALE

Problematica socială a comunității municipiului Focșani,asigurarea unui trai decent și un viitor generațiilor viitoare trebuie să implice acțiunea autorităților locale pentru asigurarea condițiilor normale de dezvoltare sănătoasă a comunității, creșterea calității vieții (Fig. 34).

În cadrul Serviciului Public Local de Asistență Socială Focșani sunt furnizate servicii sociale cu caracter primar menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situațiilor de risc din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială.

1. Direcția Generală de Asistență Sociala și Protecția Copilului, Direcția de Protecție și Promovarea Drepturilor Copilului, Direcția Economică. 2. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Direcția de Protecție a Persoanelor Adulte cu Handicap sau aflate în nevoi. 3. Serviciul Public Local de Asistență Sociala-Consiliul Local Focșani. 4. Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vrancea. 5. Cantina de Ajutor Social Focșani. 6. Caminul pentru persoane vârstnice Focșani. 7. Serviciul Public Creșe Focșani. 8. Creșa nr.1. 9. Creșa nr.7. 10. Modul familial copii cu dizabilitați Prâslea. 11. Modul familial copii cu dizabilitați Harap Alb . 12. Modul familial copii cu dizabilitați Johnny England III. 13. Modul familial Ana și Dany (Centrul de Asistență și Sprijin Focșani14. Modul familial Cuore (Centrul de Asistență și Sprijin Focșani. 15. Modul familial Forget Me Not (Centrul de Asistență și Sprijin Focșani). 16. Fundația ,,Forget-Me-Not’’. 17. Centrul Rezidențial pentru Copii cu Dizabilitați Focșani. 18. “Centrul Comunitar de Servicii pentru Copii cu Dizabilității Focșani: A. Centrul de Zi de Recuperare și Reabilitare Copii cu Dizabilități – B. Centrul de Recuperare Copii cu TSA”. 19. Centrul Educațional de zi Focșani. 20. Adăpost Temporar pentru Copilul Delincvent și din Strada 21. Complex de Sevicii Comunitare de Interes Județean – Centrul maternal Focșani. 22. Centrul Social cu Destinație Multifuncțională „Sf. Teodor”. 23. Centrul școlar pentru educație incluzivă “Elena Doamna” Focșani. 24. Societatea Națională de Cruce Roșie Filiala Vrancea. 25. Asociația Pensionarilor Senectutea. 26. Asociația Maria Francesca – punct de lucru. 27. Asociația Promotorilor Dezvoltarii Locale. 28. Asociația pt. Dezvoltarea Comunităților din România (ADECOR). Adresa: Bd. Unirii nr.69 29. “Asociația Speranța Andradei – Centrul Regional de recuperare a copilului cu autism Micul Prinț“. 30. Biroul Eparhial de Asistență Socială Vrancea – Episcopia Buzaului și Vrancei. 31. Fundația Academica “Sfinții Împarați Constantin și Elena”. 32. Fundația Cartea Călătoare. 33. Fundația “Lumea Copiilor”. 34. Asociația ”Assistance”. 35. Gradinița/Centru de zi pentru copii “Căsuța bunicilor “. 36. Asociația „Copilarie minunata”.

Fig.34. Harta serviciilor sociale

Sursa: Planul de dezvoltare al municipiului Focșani 2014-2020

Prin crearea unui cadru legislativ în perioada 1998-2000 au fost acordate ajutoare materiale și bănești prin Direcția de Muncă și Solidaritate Socială.

Efectul tranziției socio-economic înregistrat în România după 1990 a dezechilibrat întregul sistem socio-familial prin apariția unor probleme pentru care populația nu a fost pregătită, accentuându-se necesitatea apariției unui control social la nivel național și comunitar prin crearea de instituții specifice.

În structura Serviciului Public Creșe Focsani se află 2 creșe, și anume Creșa nr.1 cu o capacitate de 50 locuri și respectiv Creșa nr.7 de asemenea cu o capacitate de 50 locuri.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Focșani furnizează servicii specializate, în regim rezidențial și a fost înființat în anul 2006, având ca beneficiari eligibili persoane vârstnice în vârsta de peste 60 de ani.

La începutul anului 2013 se găseau în instituție un număr de 41 de beneficiari, la finele acestui an numărul acestora se ridica la 47, cu un număr mediu de beneficiari in anul 2013 de 43 beneficiari. La începutul anului 2014, numarul de beneficiari era de 47, din care 23 femei și 24 bărbați.

Căminul pentru Persoane Vârstnice Focșani are o capacitate de 60 de persoane.

Singura Cantină de Ajutor Social din județul Vrancea este situată în municipiul Focșani și este o unitate publică de asistență socială, cu personalitate juridică. Sunt prestate servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situații economico-sociale și medicale deosebite.

Cantina de Ajutor Social Focșani are ca principală preocupare dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale oferite celor 503 beneficiari, înregistrati la 31.12.2013. În luna septembrie 2014, Cantina de Ajutor Social Focșani are un număr de 486 de persoane beneficiare, deși are o capacitate de 650 de persoane.

În conformitate cu prevederile legii nr.416/2001, se acordă ajutor social pentru aproximativ 250 de persoane cu venituri mici și ajutor bănesc pentru încălzirea locuinței, pentru circa 6000 familii pe lună pe perioada de iarnă(noiembrie-martie).

În anul 2013 existau module familiale de tip rezidențial, în care sunt oferite servicii de protecție specială pentru copii și tinerii separați temporar sau definitiv de familie pe o perioadă determinată, care implică activități de găzduire, îngrijire, educație non formală și informală, consiliere, după cum urmează:

-Module familiale Focșani: Prâslea, Harap Alb și Johnny England III – cu o capacitate totală de 30 de persoane;

-În cadrul Centrului de Asistență și Sprijin Focșani: Modul Ana și Dany, Modul Cuore, CAS Forget Me Not – cu o capacitate totală de 30 de persoane;

În municipiul Focșani, cu o capacitate totală de 195 de persoane, sunt oferite servicii specializate de recuperare și reabilitare și servicii de prevenire a marginalizării sociale în cadrul centrelor rezidențiale:

-Centrul Rezidențial pentru Copii cu Dizabilități Focșani ;

-Centrul Comunitar de Servicii pentru Copii cu Dizabilități Focșani, care cuprinde: Centrul de Zi de Recuperare și Reabilitare Copii cu Dizabilități și Centrul de Recuperare copii cu Tulburări de Spectru Autist;

-Centrul Regional de recuperare a copilului cu autism ”Micul Prinț” Focșani (centru privat).

În municipiul Focșani, își desfășoară activitatea și alte asociații și fundații: Asociația ”Maria Francesca”, Asociația ”Promotorilor Dezvoltării Locale”, Fundația Academică ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Asociația ”Assistance”, Societatea Națională de Cruce Roșie – Filiala Vrancea, Fundația ”Lumea Copiilor”, Asociația ,,Căsuța bunicilor'' (centru de zi pt copii –„Căsuța bunicilor”), Asociația ,,Speranța Andradei'' , Fundația ,,Forget-Me-Not'' România, Fundația Cartea Călătoare, Asociația pentru Dezvoltarea Comunităților din România (ADECOR), Asociația „Copilărie minunată”. În sprijinul persoanelor aflate în dificultate intervine și Episcopia Buzăului și Vrancei – Biroul Eparhial de Asistență Socială Vrancea cu sediul în municipiu.

Centrul Maternal Focșani oferă asistență și suport pentru cuplul mamă – copil aflat în risc de separare de familie.

În municipiul Focșani funcționează Centrul educațional de zi unde sunt oferite servicii primare și specializate tinerilor pentru prevenirea abandonului școlar și exploatării prin muncă.

Adăpostul Temporar pentru Copilul Delincvent și din Stradă Focșani asigură rezidență temporară copilului delincvent și din stradă sau lipsit de supraveghere părintească.

În municipiul Focșani, în Centrul Social cu Destinație Multifuncțională „Sf. Teodor” sunt oferite servicii de prevenire a marginalizării sociale tinerilor (persoane peste 18 ani) care provin din sistemul de protecție a copilului din cadrul centrelor rezidențiale.

6.2.STAREA DE SĂNĂTATE

Accesul la serviciile de sănătate, alături de aspecte socio-economice, culturale sau de mediu reprezintă elemente ce influențează starea de sănătate a populației. Calitatea serviciilor sanitare este condiționată de infrastructura specifică, de numărul personalului specializat, dar și de nivelul de salarizare din domeniu. Accesul la serviciile medicale este inegal ca urmare a diferențelor economice (costul tratamentului și al transportului), de așezare geografică (distanța față de unitățile medicale) și de calitate a serviciilor sanitare. În România există deosebiri semnificative ale situației numărului de unități sanitare între regiunile de dezvoltare și între mediul urban și rural. Astfel, Regiunea de Sud-Est este cea mai slab dezvoltată în acest sens, fiind în anul 2011 pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de unități sanitare la 100.000 de locuitori, cu 20,3 de unități sanitare mai puțin decât media națională.

În tabelul de mai jos (Fig.35) se observă că cele mai multe unități sanitare din municipiu Focșani sunt reprezentate de cabinetele medicale de specialitate și cabinete stomatologice, majotitatea în proprietate privată.

Fig.35.Structura unităților sanitare pe forme de proprietate din municipiul Focșani

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014-2020

Analizând evoluția numărului de unități sanitare din municipiul Focșani, se observă că au avut o evoluție constantă, atât cele din sistemul privat cât și cele din sistemul public(Tabelul 18).

Tabel 19: Evoluția numărului de unități sanitare pe formă de proprietate 2007–2011

Sursa: INS, 2017

Municipiul Focșani concetrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate și asistență socială a județului (peste 50%), oferind servicii diversificate(Fig.36.). În Focșani există două spitale – Spitalul Județean “Sf. Pantelimon” și Spitalul Militar de Urgență Focșani “Dr. Al. Popescu”, cinci complexe medicale – din care trei private, o stație de dializă, un centru de diabet județean, un centru de diagnostic și tratament al persoanelor în vârstă, o stație de hemidializă, o clinică de zi pentru copiii infectați cu HIV și un centru de transfuzie sanguină.

Situația celor două spitale din Focșani se prezintă astfel:

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ “SF. PANTELIMON” FOCȘANI este clasificat nivelul III de competență.

Spitalul de Urgență "Sf. Pantelimon" Focsani este o unitate sanitară publică cu Unitate de Primire a Urgențelor (UPU – SMURD), având în componență și Ambulatorul de Specialitate Integrat pentru copii și adulți "Cuza Vodă".

Furnizarea serviciilor medicale se asigură în regim continuu, fiind organizate 12 linii de gardă în toate specialitățile medicale și chirurgicale (chirurgie generală, obstretică-ginecologie, pediatrie, neonatologie, medicină internă, anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase, neurologie, psihiatrie, cardiologie), o linie de gardă în specialitatea medicină de urgență (UPU), o linie în radiologie-imagistică medicală și una în stomatologie genrală. 32

Spitalul are 728 de paturi și 30 de paturi pentru spitalizarea de zi.33

Ambulatorul de Specialitate Integrat pentru copii și adulți "Cuza Vodă" are 21 de cabinete, iar personalul medical este structurat astfel: 24 de medici primari, 16 medici specialist, 31 asistenți medicali și 1 registrator medical.

Fig.36.Rețeaua unităților de sănătate și asistență sociala a municipiului Focșani și zona de influență

Sursa: Strategia de dezvolatre durabilă a municipiului Focșani 2014-2020

SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ FOCȘANI “DR. AL. POPESCU” este clasificat nivelul III de competență.

Spitalul are 13 secții, două laboratoare, 12 structuri care acordă servicii de spitalizare continuă, 15 servicii ambulatorii de specialitate, 11 servicii de spitalizare de zi, 2 servicii paraclinice și 168 de paturi. Spitalizarea de zi are 10 paturi.

Conform numărului de angajați, 22 sunt medici de specialitate și 85 aparțin personalului sanitar mediu. CPU funcționeaza cu doi medici specialiști cu competență de medicină de urgență și un medic cu dublă specializare din alte compartimente, precum și cu șase medici specialiști pe bază de contract prestări servicii.

Spitalul este dotat cu aparat de radiologie digitală (necesită dotarea cu aparatură mobilă), aparat tomografie computerizată (necesită modernizare), aparate ultrasonografie convențională și Doppler (necesită dotare și modernizare) și instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie, imunologie și toxicologie. Aparatul de rezonanță magnetică nucleară și aparatul pentru angiografie lipsesc din spital.

Se desfășoară activități de învățământ și cercetare stiințifică-medicală, precum și de educație medicală continuă.

A fost efectuat studiul de fezabilitate pentru clădirea spitalului, urmând a se efectua proiectul și execuția lucrării de reabilitare, iar sursa de încălzire a spitalului este centrală termică pe gaz.

6.3.EDUCAȚIA

Declinul demografic în municipiul Focșani este general, accentuat pentru populația tânără, cu reduceri semnificative pentru populația de vârstă școlară, în paralel cu îmbătrânirea populației.

Populația școlară la nivelul municipiului a înregistrat în perioada 2000 – 2010 o scădere continuă, ajungând în anul școlar 2009 – 2010 la 22.080 de elevi(Fig. 37 și Fig. 38).

Fig.37. Evoluția populației școlare în cadrul municipiului Focșani în perioada 1998-2011

Sursa: I.N.S 2017

Fig.38. Evoluția populației școlare pe niveluri de educație în cadrul municipiului Focșani în perioada 2000-2008

Sursa: Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014-2020

În subordinea Consiliului Local Focșani este organizat Serviciul Public Crețe și funcționează ca unitate de învățământul antepreșcolar. În structura Serviciului se află 2 creșe, și anume Creșa nr.1 cu o capacitate de 50 locuri și respectiv Creșa nr.7 de asemenea cu o capacitate de 50 locuri.

Din totalul de 120 de unități școlare din județul Vrancea, 27% se concentrează în municipiul Focșani (32 de unități școlare): 8 unități pentru învățământul preșcolar, 8 unități pentru învățământul primar și gimnazial (inclusiv special) și 13 licee, respectiv cele 3 școli postliceale(Fig. 39).

Fig.39. Rețeaua unităților de învățământ din municipiul Focșani și zona de influență

Sursa: Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014-2020

Analizând numărul de unități școlare la 100.000 de locuitori, se constată faptul că municipiul înregistra un număr de aproximatov 32 de unități școlare la 100.000 de locuitori în anul 2013 (ținând cont de datele furnizate de INS, conform cărora populația municipiului era de 97.816 de locuitori la nivelul anului 2013).

Abandonul școlar rămâne o preocupare a sistemului educațional, indiferent de nivelul de educație, numărul copiilor care au renunțat la sudii în anul școlar 2012 – 2013 fiind de 47.

6.4.OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Piața forței de muncă din România s-a schimbat dramatic în timpul tranziției economice. Una din principalele caracteristici a fost și este reducerea numărului populației ocupate. Restructurarea întreprinderilor a condus la pierderi de locuri de muncă, care nu au fost compensate prin crearea de noi locuri de muncă.

Ocuparea forței de muncă și șomajul sunt două fenomene care produc consecințele cele mai profunde în activitatea economică și socială a unei localități.

Începând cu anul 2000, această tendință a suferit o mișcare inversă și gradul de angajare în agricultură a scăzut. În urma unui interes deosebit manifestat de Guvern asupra măsurilor active de ocupare a forței de muncă, șomajul a scăzut în perioada 2001 – 2003, rata șomajului fiind stabilită la 7 – 8% (rata totală de șomaj a populației active).

Resursele de muncă reprezintă numărul persoanelor capabile de muncă pentru a desfășura una din activitățile economice naționale și cuprinde populația în limitele vârstei de muncă, în afara vârstei de muncă și cea inaptă de muncă.

Din analiza datelor în ceea ce privește municipiul Focșani reiese că în 2012, 50,3% din salariați sunt încadrați în cadrul societăților din sectorul secundar, 44,2% în sectorul terțiar (50,6% în comerț) și 5,5% în sectorul primar.

În graficul următor este evidențiat numărul persoanelor angajate în sectoarele de activitate conform secțiunilor CAEN Rev. 2, Se observă o concentrare în industria prelucrătoare și extractivă (de 45,1%, resprectiv 9.320 de persoane angajate) urmată de sectorul comerțului cu o pondere de 24,4%, respectiv 4.630 de angajați. Restul sectoarelor dețin o pondere relativ redusă (sub 8%), respectiv sub 1.500 de angajați(Fig.40.).

Fig.40. Distribuția salatiaților la nivel de secțiuni CAEN rev. 2

Sursa:I.N.S 2017

În perioada 2007 – 2011, numărul salariaților din municipiu a cunoscut o scădere de 21 %, urmănd o ușoară creștere în următorii ani(Fig.41.).

Fig.41.Evoluția numărului de salariați în cadrul municipiului Focșani

Sursa: I.N.S, 2017.

Îmbătrânirea demografică a populației determină o creștere a raportului de dependență, echivalând cu sporirea presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai.22

Raportul de dependență la nivelul anului 2011 este de 44,67%23, însemnând că existau aproximativ 45 de persoane în vârstă de dependență la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă.

Din graficul evoluției numărului de șomeri în municipiul Focșani(Fig.42.) se observă un trend general de scădere pe baza restabilizării economiei naționale după criza economică mondială, și prin urmare și a economiei locale.

Fig.42. Evoluția lunară a numărului de șomeri în municipiul Focșani 2010-2013

Sursa: I.N.S., 2017

6.5.CONDIȚII DE LOCUIT

La nivelul municipiului Focșani se înregistrează o ușoară creștere a numărului de locuințe din anul 2008 până în anul 2013, de la 34.307 la 35.955 de locuințe în anul 2013, majoritar private(Fig.43.).

Fig.43. Locuințe existente în municipiul Focșani pe forme de proprietate

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Focșani 2014-2020

Pentru grupa de indicatori privind spațialitatea locuințelor, în municipiul Focșani (13,10 mp loc/pers) se înregistrează valori inferioare mediei pe țară (14,20 mp loc/pers).

Pentru îmbunătățirea acestui aspect la nivelul strategiei de dezvoltare a municipiului Focșani este absolut necesar să se prevadă politici, programe, proiecte de ameliorare a calității locuirii prin creșterea suprafeței locuibile.

6.6.MEDIUL

Identificarea principalelor aspecte (pozitive și negative) care influențează mediul este necesară pentru evaluarea ulterioară a impactelor pe care acestea le pot avea, direct sau indirect, asupra mediului și climei, precum și asupra sănătății omului și activităților zilnice influențând astfel și calitatea vieții.

Apa

Aspecte pozitive

-Teritoriul municipiului este traversat în partea de nord de canalul Sturza (Cacaina), în mare parte regularizată (canale îndiguite).

-În zona localității Mândrești este situată Balta Mândrești cu o suprafață de 98 ha.

-În cursul anului 2015 nu s-au înregistrat poluări ale apelor de suprafață și subterane.

-Corpul de apă subterană din Câmpia Siretului Inferior are o suprafață de 2.145m2, fiind de tip poros permeabil acumulat în depozitele de vârstă cuaternară ce se dezvoltă în câmpia de divagare.

-Municipiul Focșani dispune de patru surse de alimentare cu apă:Suraia (subteran),Babele (freatic), sursa Mândrești (subteran), sursa Focșani (subteran).

-Tipul predominant al apelor freatice este bicarbonato-calcice sau bicarbonato-calcice-magneziene.

-Stația de epurare a apelor uzate Focșani reabilitată și extinsă corespunde cerințelor de epurare a unui debit maxim de 2.200 l/s.

-Stația de epurare a apelor uzate dispune de două linii de epurare ce funcționează paralel.

-SC CUP SA Focșani are ca domeniu de activitate alimentarea cu apă, colectarea și tratarea apei uzate. Compania deservește municipiul Focșani cu 133.900 l.e. și are în componență treaptă mecanică și biologică cu capacități de 600 l/s fiecare.

-Rețeaua de canalizare a municipiului Focșani are o lungime de 106,1 km, cu un volum de evacuare de 5.836,8 mii mc.

-Lucrările în execuție, prevăzute în proiectul ”Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Vrancea”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu – AP 1.

-Starea ecologică și chimică a cursului râului Milcov: acesta prezintă o mineralizare naturală. Din punct de vedere biologic, în punctul martor Reghiu și Golești, indicele saprobic corespunde clasei a II-a, stare ecologică bună, iar pentru Răstoaca se observă tot o stare ecologică bună.

Aspecte negative

-Deversarea apelor din stația de epurare se face în râul Putna.

-APM Vrancea a efectuat analize fizico-chimice de laborator unității S.C. CUP S.A. Focșani, care prezintă impact asupra apelor de suprafață.

-Deteriorarea fizică a rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare (avarii, pierderi de apă). -Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile era în anul 2013 de 118 km.

-Lipsa conștientizării pericolului adunării de apă în subsolul clădirilor.

-Fonduri locale insuficiente pentru lucrările de reabilitare și extindere a rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare.

-Instalații vechi la apartamentele de bloc.

-Presiunile anterioare exercitate de activitatea antropică asupra stării apelor de suprafață prin deversarea în emisari a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate.

Aer

Aspecte pozitive

-În anul 2012, în municipiul Focșani, nu s-au produs situații de urgență generate de ris- curile pentru factorul de mediu aer.

-Calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai mari operatori economici din județul Vrancea, prin măsurători de poluanți gazoși și pulberi sedimentabile. -Nu s-au identificat depășiri ale dioxidului de sulf nici pentru limita orară și nici pentru limita zilnică pentru protecția sănătății umane.

-În urma măsurătorilor la stația automată de monitorizare din Focșani nu s-au înregistrat depășiri ale monoxidului de carbon, valorile s-au situat sub valoarea limita zilnică pentru protecția sănătății umane

-Nicio valoare a concentrației de ozon nu a atins pragul de informare sau pragul de alertă.

-Programul de gestionare a calității aerului a fost aprobat prin Hotărârea CJ Vrancea nr. 94/2010.

Aspecte negative

-Poluarea provenită din traficul de pe arterele municipiului Focșani și de pe cele din zona metropolitană Focșani propusă.

-În municipiul Focșani, monitorizarea calității aerului este insuficientă, deoarece stația de monitorizare nu este instalată în perimetrul de densitate mare al locuințelor din municipiu.

-Ponderea activităților de construcții a crescut foarte mult, șantierele rămânând surse potențiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

-De asemenea, existența surselor individuale de încălzire ale cetățenilor poluează mediul de la nivelul solului până la ultimele etaje.

-Rezultatul monitorizării calității aerului în municipiul Focșani în anul 2012 prin rețeaua manuală identifică depășiri ale valorilor limită pentru indicatorul PM10.

-Echipamentele rețelei de termoficare au o vechime cuprinsă între 23 și 39 ani și prezintă o eficiență scăzută, ceea ce conduce la un consum mai mare de combustibil și implicit la creșterea nivelului de emisii poluante, inclusiv de CO2, cu efecte negative asupra mediului înconjurător.

-Amoniacul a fost monitorizat în 3 puncte de monitorizare în municipiul Focșani, înregistrându-se o ușoară creștere a valorii față de anii precedenți.

-Creșterea ușoară a concentrației medii anuale ale poluanților SO2 și NO2 în punctele monitorizate, față de anii precedenți.

-Efectele cauzate de sectorul industrial asupra aerului se manifestă prin emisii de gaze și pulberi din procese tehnologice, procese de ardere și activități de depozitare materiale și deșeuri.

-Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legăturilor chimice care eliberează o serie de substanțe toxice.

-Instalațiile de incinerare eliberează în atmosferă oxizi de sulf și de azot, dioxine și furani, metale grele.

-Traficul auto reprezintă una din principalele surse de poluare datorită zonelor intens circulate.

Sol și subsol

Aspecte pozitive

-Municipiul Focșani are o suprafață de 47,29m2, ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

-Structura geologică a subteranului municipiului poate fi structurat astfel: holocen superior, pleistocen mediu și inferior, levantin.

-Suprafața majoritară a intravilanului municipiului este ocupată de terenuri cu categoria de folosință agricolă, reprezentând un procent de circa 30% din total intravilan, terenurile ocupate de locuințe și funcțiuni complementare (cca 19%), urmată de zona terenurilor ocupate cu căi de comunicații și transport rutier și feroviar (cca 14%).

-Două secțiuni de control la adâncimi de 20 și 40 cm care monitorizează indicatorii fizico- chimici:pH, conductivitate, conținut total de săruri, crom, cupru, plumb, fier.

-Investigații asupra parametrilor bacteriologici: număr total de germeni și număr total de coliformi.

-Municipiul nu este afectat de eroziuni și alunecări de teren active.

-Gestiunea deșeurilor menajere nu afectează calitatea solului în intravilan.

Aspecte negative

-Un amplasament situat limitrof rampei de depozitare deșeuri menajere de la Golești cu deșeuri chimice.

-Un amplasament situat în Focșani, str. Milcov nr.40, pe care s-au depozitat produse de uz fitosanitar de către Serviciul Public de Protecție Vrancea.

-Zona spațiilor verzi, sport, agrement, protecție cu o suprafață 100,43 ha, reprezintă o suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor de aproximativ 10,39 m2.

-Riscul seismic și inundarea unor terenuri din zona de nord a municipiului, la ape mari.

Biodiversitate

Aspecte pozitive

-Încadrarea teritoriului Focșani în zona de silvostepă a Câmpiei Române.

-Formațiuni vegetale date de existența unor trupuri de pădure izolată și o vegetație ier- boasă de tip mezofil.

-Pe teritoriul administrativ al municipiului sunt 14 arbori monumente ale naturii.

-Extinderea spațiilor verzi astfel încât să se asigure o suprafață de cca de 20% de spațiu verde.

-Amenajarea de noi spații verzi în special în zona Mândrești și noile extinderi de intravilan cu potențial de dezvoltare a funcțiunii de locuire.

Aspecte negative

-Pădurile nu sunt prezente pe suprafața municipiului.

-Fauna existentă pe suprafața municipiului este săracă în specii, cele mai întâlnite grupe fiind taxonomice (păsări și chiropterele).

-Influența umană și a activităților antropice care duc la o puternică artificializare a vegetației.

Deșeurile.

Aspecte pozitive

-Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile acoperă integral suprafața municipiului.

-În prezent sunt amplasate de S.C. Cup Salubritate S.R.L. 94 de puncte de colectare selectivă, fiecare punct cu câte trei containere pentru PET-uri, hârtie și sticlă.

-Mărirea numărului de puncte de colectare selectivă a condus la creșterea cu aproximativ 50% a cantității de deșeuri reciclabile colectate și valorificate de către S.C. Cup Salubritate S.R.L.

-Dotarea corespunzătoare a stației de sortare a deșeurilor menajere realizată de către S.C. Cup Salubritate S.R.L.

-S-a extins numărul punctelor de colectare selectivă la 94 (cu câte 3 containere pentru plastic, sticlă și hârtie), unde cantități importante de materiale reciclabile sunt aduse de populație și valorificate prin unități specializate.

-Gestiunea deșeurilor menajere nu afectează calitatea solului.

-Depozit deșeuri balotate (pentru staționarea temporară a baloților până la valorificare).

-Stația de sortare modernă prevăzută cu fosă septică și bazin pentru colectarea apelor uzate din stație de sortare.

-S.C. Cup Salubritate S.R.L. deține un punct de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice situat în Focșani.

-Stația de Radioactivitate a Mediului Focșani derulează un program standard de monito- rizare a radioactivității mediului de 11 ore/zi.

-Principalele firme pentru creșterea animalelor: SC Agroind SA Focșani, SC Avicola SA Focșani au menținut relativ constantă producția, implicit generarea deșeurilor specifice care au scăzut.

Aspecte negative.

-Datorită reluării activității la STG STEEL Focșani (fost SC Laminate SA Focșani), în anul 2012 cantitatea de deșeuri generată a fost 2.671,7 tone, mult mai mare decât în 2011 când s-au înregistrat 1.191 tone.

-Lipsa informațiilor și educației populației în sectorul deșeurilor.

-Drumurile principale și secundare pe care circulă utilajele de transport deșeuri nu sunt întreținute.

-Nu toate locuințele au contract de salubrizare menajeră încheiat cu operatorul SC CUP Salubritate SRL.

-Pentru colectarea deșeurilor rezultate din construcții și demolări nu pot fi amenajate platforme pe teritoriul municipiului, ci se găsesc soluții punctuale, pe bază de solicitare de la producătorul deșeurilor și transportate la depozitul autorizat amplasat în vecinătatea Stației de sortare a S.C. Cup Salubritate S.R.L. Focșani.

6.7.GUVERNAREA

Un lucru notabil în ceea ce privește guvernarea municipiului sunt întâlnirile cu cetățenii. Acestea reprezintă un prilej de identificare a problemelor prioritare ale comunității, fiind o etapă importantă în elaborarea proiectului de buget. Aceste întâlniri se desfășoară în fiecare an, din 2003 și până în prezent, sub deviza ”Spune ce vrei pentru orașul tău!”.

Elaborarea unui buget realist, bazat pe nevoile comunității, nu poate fi efectuat dec􀂟t prin consultarea cetățenilor și implicarea directă a acestora în procesul de luare a deciziilor publice, la nivelul administrației locale.

Astfel, se realizează întâlniri cu cetățenii, mediul de afaceri și mass-media, de obicei în luna iunie, în cele șase zone ale municipiului, întâlniri la care participă specialiști din cadrul primăriei sau al unităților subordonate, conducerea primăriei și consilierii locali arondați pe fiecare zonă.

În cadrul acestor întâlniri, cetățenii au ocazia să observe modul în care sunt folosiți banii comunității și să contribuie în mod concret la elaborarea bugetului pentru anul următor, prin identificarea nevoilor, a problemelor ce trebuie rezolvate, ținând cont de condițiile specifice zonei. Totodată, au posibilitatea să-și expună direct problemele de interes general sau, prin completarea unei fișe de proiect, să detalieze proiectul propus și amplasamentul acestuia. Fiecare proiect este apoi analizat de specialiști și va putea fi cuprins în buget, în funcție de importanța acestuia pentru comunitate și în măsura în care există posibilități de finanțare.

La întâlnirile din anul 2015 au participat aproximativ 60 de cetățeni, care au adus în discuție ca probleme principale: situația necorespunzătoare a străzilor și a trotuarelor, numărul insuficient al locurilor de parcare, precum și nevoia de a fi mai multă curățenie pe străzi. Aceste aspecte s-au identificat ca fiind majoritare:infrastructură pietonală și stradală bine sistematizată. De asemenea, cetățenii și-au exprimat punctul de vedere în ceea ce privește capitolele bugetare care să înregistreze reduceri sau majorări în bugetul pe anul următor.

Principiul transparenței în activitatea administrației publice locale, dublat de cerințele sporite în domeniul eficienței și responsabilității funcționarilor publici, și-au găsit o reflectare deosebită în organizarea, la nivelul Primăriei Municipiului Focșani, a unui Centru de Comunicare.

Amplasat chiar la intrarea în sediu, într-un spațiu modern și deschis, beneficiind de dotări tehnice superioare, Centrul oferă un cadru de discuții în condiții civilizate, eliminând vechiul simbol al ghișeelor și funcționarilor impersonali. Practic, orice problem􀂠 a cetățenilor poate fi rezolvată în acest spațiu, în timp cât mai scurt și în condiții optime. Astfel, se elimin􀂠 căutarea serviciului și a funcționarului potrivit, în tot sediul instituției, precum și eventualele neînțelegeri cu privire la documentele necesare.

În concluzie, Centrul de Comunicare reprezintă o interfață a Primăriei în relația cu cetățeanul, un mediu de lucru plăcut, în care cetățeanul este tratat ca partener egal, fără bariera „ghișeului”, un sistem de evidență computerizată, eficient și funcțional, personal pregătit și cu abilități de comunicare.

În municipiul Focșani funcționează Consiliul Local al Tinerilor format din 21 de consilieri locali. Organizarea alegerilor și Regulamentul de organizare și desfășurare ale acestora în vederea constituirii Consiliului Local al Tinerilor din Municipiul Focșani se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Focșani.

Consiliul Local al Tinerilor se alege prin vot universal, direct, egal, secret și liber exprimat. Alegerile se organizează în circumscripții electorale (licee) prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. În luna octombrie 2016 au fost organizate alegeri în cele 12 licee din municipiul Focșani și în funcție de numărul de elevi la clasele a IX-a și a X-a, a fost desemnat numărul de consilieri alocați fiecărui liceu. După alegerea Consiliului Local al Tinerilor, acesta alege dintre membrii săi primarul, doi viceprimari și un secretar. Consiliul Local al Tinerilor este cadrul în care ei pot să își exprime părerile și să-și realizeze proiectele proprii, care sunt aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Focșani și au buget propriu alocat.

6.8.CONDIȚII MATERIALE DE TRAI

Prin nivel de trai intelegem gradul de satisfacere a necesitătilor de viață ale populației unei localități, ale unui grup social sau ale unei persoane, expresie a volumului de bunuri și servicii de care dispune populația pe baza veniturilor obținute. În sens general, nivelul de trai reprezintă ansamblul condițiilor materiale, culturale și sociale pe care societatea le creeaza membrilor săi.

Limitele nivelului de trai depind de nivelul de dezvoltare economică al fiecarei localități, gradul de participare la procesul muncii, capacitățile, aptitudinile și nivelul calitativ al activităților depuse, ca și de poziția fiecărei persoane față de sursele de venit.

Aspectele definitorii ale condițiilor materiale de trai sunt legate de următoarele elemente: nivelul și evoluția veniturilor și nivelul și evolutia prețurilor bunurilor și serviciilor ce alcătuiesc consumul populatiei.

6.9.UTILIZAREA TIMPULUI

În timpul liber locuitorii iși petrec timpul în zonele de recreere, odihnă, de agrement și în zona spațiilor verzi.

Conform situației existente și din măsurătorile făcute având la bază reambularea municipiului Focșani, la nivelul anului 2014 suprafața totală a spațiilor verzi a fost estimată la 80 ha.

Suprafața parcurilor din municipiul Focșani însumează 6,8 ha, distribuite aproximativ uniform în cadrul orașului, cu concentrare mai mare în zona centrală. Dintre cele mai importante pot fi mentionate parcurile Nicolae Balcescu(Fig.44.) și Robert Schuman.

Fig.44. Parcul Nicolae Bălcescu

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/10/13/525a880ec7b855ff5630ee87/646×404.jpg

Suprafața zonelor de agrement rezultată din măsurători este de 15,42 m2.

Dotări pentru sport. Dotările sportive cu rol teritorial sunt prezente în municipiul Focșani: Stadionul Milcovul (10.000 locuri), Stadionul Tineretului (2.000 locuri), Sala Polivalentă (1.500 locuri) și o rețea relativ mare de săli de întreținere fizică.

CONCLUZII

Municipiul Focșani reprezintă ca și suprafață 1% din suprafața județului Vrancea fiind o așezare de dimensiune teritorială medie la nivel național.

Municipiul Focșani este centrul administrativ al județului Vrancea, constituind principalul centru economic și social, cu importante funcții terțiare și industriale.

Hidrografia municipiului este slab reprezentată, orașul fiind flancat de 2 râuri, Putna și Milcov.

În ceea ce privește clima regiunii, aceasta este temperat-continentală toți indicatorii climatici fiind specifici acestui tip de climat.

În ceea ce privește pedologia zonei pe teritoriul municipiului se întâlnesc soluri caracteristice stepelor și silvostepelor.

În ceea ce privește vegetația nu se remarcă specii cu valoare deosebită, municipiul fiind caracterizat de prezența vegetației specifice mediilor urbane dezvoltate pe această treaptă de relief și în acest tip de climă.

Teritoriul municipiul Focșani nu este reprezentativ din puncte de vedere faunistic, fiind vorba despre un mediu puternic antropizat.

Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești- Bacău- Suceava și pe cea rutieră București- Buzău- Suceava (E85/DN2), municipiul Focșani dispune de o așezare strategică.

În ceea ce privește infrastructura de circulație intraurbană aceasta este constituită din 241 de străzi cu o lungime totală de 108,1km din care 74km sunt asfaltate restul fiind betonate(7,5km), acoperite cu balast(6,5km) sau fiind chiar străzi de pământ.

În ceea ce privește evoluția numerică a populației se evidențiază câteva perioade de ascensiune și declin, în perioada 1988-2010 diferențele fiind mai mici.

În ceea ce privește natalitatea și mortalitatea din punct de vedere numeric, ambii indici sunt în continuă scădere.

Structura populației pe sexe și vârste evidențiază faptul că locuitorii de gen feminin predomină iar ca și vârstă se observă o ușoară îmbătrânire a populației.

Structura etnică a populației municipiului Focșani este predominată de români în valoare de 90%.

Structura confesională a populației municipiului Focșani este predominată ortodocși în proporție de 95%.

Cele mai importante resurse naturale ale municipiului o constituie exploatarea terenurilor agricole aflate în extravilanul localității. Totodată, prin structura bazei materiale din sectorul economic, se asigură, prelucrarea a cca 56 % din resursele naturale ale județului.

În ceea ce privește agricultura, ramură necaracteristică localităților urbane, este slab reprezentată pe raza municipiului Focșani cu toate că localitatea dispune de o suprafață agricolă de aproximativ 3000 ha care reprezintă 62% din suprafața administrativ teritorială.

În ceea ce privește industria municipiului Focșani, aceasta este diversificată ponderea fiind deținuță de industria textilă și a confecțiilor, alimentară și a băuturilor, producția de mobilier, industria celulozei, hârtiei și cartonului, industria de mașini și echipamente.

Legat de funcția comercială, după 1990 se constată modificări ce au deteminat schimbări radicale în creșterea constantă a ponderii acestei funcții în profilul economic al urbei astefel încât se poate afirma că orașul are o funcție comercială dominantă care valorifică parțial tradiția comercială a urbei. Sectorul serviciilor concentrează 80% din întreprinderile municipiului Focșani, cea mai mare pondere o au firmele din sectorul comerțului(40,94%).

Pentru spațiul municipiului Focșani, funcția turistică este susținută în principal de elemente antropice de natură diversă, incluzând foste clădiri administrative, locuințe pentru o anumită perioadă a istoriei orașului, locuri de memorie, monumente funerare și nu în ultimul rând monumente, edificii plasate în spații publice, cu o încărcătură simbolică deosebită.

Conform Raportului de mediu al municipiului Focșani, rezultă că pe teritoriul administrativ al municipiului nu sunt suprafețe ocupate de arii naturale protejate, ci doar 14 arbori monumente ale naturii, din care 10 exemplare identificate și declarate și patru exemplare identificate și propuse pentru a fi declarate monumente ale naturii.

Lista monumentelor istorice din municipiul Focșani înscrise în Patrimoniul cultural național al României este reprezentativă pentru istoria locală. Monumentele istorice au valoare arhitecturală și ilustrează mai ales lăcașe de cult, case, clădiri cu aspect arhitectural monumente și mausoleuri.

În ceea ce privește capacitatea de cazare în funcțiune a municipiului Focșani în hoteluri înregistrează o scădere de 27% între 2007 și 2013.

În ceea ce privește fluxul turistic, acesta este in continuă creștere diferența de la un an la altul nefiind semnificativă.

Un lucru notabil în ceea ce privește dezvoltarea turismului este dezvoltarea turismului de tranzit și afaceri având în vedere localizarea în municipiu a sediului clusterului ”TMV SUD-EST”.

În ceea ce privește structura teritorială urbană actuală, rețeaua stradală a municipiului este una atipică pentru orașele de câmpie având o tramă stradală de tip radiar, dominată de căile majore orientate în proporție de 70% pe direcția N-S.

Spațiul urban al municipiului Focșani este organizat în prezent în 6 cartiere de locuit și anume Centru, Gară, Obor,Sud, Bahne, Mândrești.

Planul actual al orașului reprezintă o asociere de plan regulat(SE,SV), plan rectangular(dominant), plan radiar-concentric, izolat în partea central sud-vestică a urbei.

În ceea ce privește istoricul cartierelor regimul comunist a reușit să șteargă vechile denumiri ale mahalalelor din Focșani astfel că au dispărut nume precum Asanache, Arion, Postăvari, Gramei, Raion s.a.

În priviința dinamicii teritoriale în ultimele cinci decenii s-a observat o continuă evoluție atât în ceea ce privește intravilanul cât și extravilanul, evoluție strâns legată de creșterea populației și de evoluția și ulterior involuția industriei.

În ceea ce privește calitatea vieții, din cauza lipsei unui concept strategic au apărut o serie de probleme precum accesibilitatea, măsurile de protecție pe străzi și dumuri, iluminatul stradal, problemele de aprovizionare cu apă și curățenie a străzilor și gospodăriilor, problemele generate de managementul deșeurilor, de ineficiență și consumul ridicat de energie, poluare stradală, câini comunitari s.a.

În cadrul Serviciului Public Local de Asistență Socială Focșani sunt furnizate servicii sociale cu caracter primar menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situațiilor de risc din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială și anume:creșe, cămin pentru persoane cu handicap, cantină de ajutor social.

În ceea ce privește sistemul sanitar al municipiului, acesta este reprezentat de cabinete medicale de specialitate și cabinete stomatologice, majoritatea în proprietate privată. Legat de dotările spitalelor, municipiul Focșani concentrează cea mai mare parte.

În ceea ce privește educația populației, deși municipiul concentrează aproape 30% din unitățile școlare ale județului populația școlară este într-o continuă scădere.

Cu privire la indicatorul forței de muncă din analiza datelor în ceea ce privește municipiul Focșani reiese că în 2012, 50,3% din salariați sunt încadrați în cadrul societăților din sectorul secundar, 44,2% în sectorul terțiar (50,6% în comerț) și 5,5% în sectorul primar.

În ceea ce privește factorii de mediu, aceștia au atât aspecte pozitive cât și aspecte negative. Un aspect pozitiv cu privire la factorul apa este că în anul 2015 nu s-au înregistrat poluări ale apelor de suprafață și subterane iar un aspect negativ este deteriorarea fizică a rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare.

Un aspect pozitiv cu privire la factorul aer este faptul că nu s-au identificat depășiri ale dioxidului de sulf nici pentru limita orară și nici pentru limita zilnică pentru protecția sănătății umane iar un aspect negativ este existența surselor individuale de încălzire ale cetățenilor care poluează mediul de la nivelul solului până la ultimele etaje.

Un lucru notabil în ceea ce privește guvernarea municipiului sunt întâlnirile cu cetățenii. Acestea reprezintă un prilej de identificare a problemelor prioritare ale comunității, fiind o etapă importantă în elaborarea proiectului de buget.

În ceea ce privește condițiile materiale, acestea sunt din ce în ce mai scăzute drept pentru care populația migrează spre alte țări precum Spania, Italia.

Bibliografie

Carcadia G., Miclea I.- Focșani. Editura Sport-Turism, București.

Caian D.F.- Istoricul orașului Focșani. Tipografia Gh. Diaconescu Focșani.

Cîrnu L.- Toponomie urbană și schimbarea reperelor memoriei colective. Orașul Focșani, în Milcovia. Tipografia Cartea Putnei, Focșani.

Dan Ghinea- Enciclopedia geografică a României. Editura Enciclopedică, București,2000.

Deșliu Al.- Focșanii. Ghid turistic. Editura Pallas Focșani.

Deșliu A.- Vrancea, istorie trăită. Editura Pallas Focșani.

Rădulescu T.-Focșanii. Editura Pallas Focșani.

Tarapoanca M.- Architecture of the Focșani Depression: A13 km deep basin in the Carpathians bend zone, București, 2003.

http://www.edrc.ro/projects.jsp?project_id=40

http://statistici.insse.ro/shop/

http://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/ELEMENTE-DE-STATISTICA-SOCIALA763.php

http://moldova.romaniaexplorer.com/img_1213595193_15123_1213861334.jpg

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/10/13/525a880ec7b855ff5630ee87/646×404.jpg

http://adevarul.ro/locale/focsani/harta-teribila-orasului-focsani-1864-realizata-artistul-carol-popp-szathmari-1_535284290d133766a8ed2b88/index.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Foc%C8%99ani

http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol2/tabele/t7(288-292).pdf

http://colectaredate.insse.ro/phc/aggregatedData.htm

http://www.insse.ro/cms/ro/content/popula%C5%A3ia-rom%C3%A2niei-pe-localitati-la-1-ianuarie-2016

http://www.vrancea.insse.ro/phpfiles/1095329919_1_386022164.jpg

http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul/

http://www.vrancea.insse.ro/main.php?id=373

http://www.tmv-cluster.ro/index.php/despre-proiect

http://www.tpfocsani.ro/

www.vincontomania.ro

www.vinexport.tm.ro

http://www.ecoduri.com/recensamantul-populatiei/vrancea/Focsani.php#statistici_demografice

http://www.rezervarihotel.ro/images/hotel/full/Hotel-Fashion-Center-Focsani-2121.jpg

http://www.zilesinopti.ro/media/328250119561512192f45b5.69226973.jpg

www.avicolafocsani.ro

www.comcereal-vn.ro

www.senatorwine.ro

*** ARHIVELE DIRECȚIEI JUDEȚENE DE STATISTICĂ VRANCEA.

***ARHIVELE STATULUI. FILIALA VRANCEA, COLECȚIA DE DOCUMENTE

***DATE STATISTICE, CAMERA DE COMERȚ, FOCȘANI.

***REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM FOCȘANI.

***STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI FOCȘANI 2007-2013.

*** INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ 2017.

*** ANUAR VRANCEA EDIȚIA 2013.

*** PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ 2014 – 2020.

*** MEMORIU GENERAL – PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FOCȘANI , 2013.

***STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI FOCȘANI 2014-2020.

*** INSTRUMENTE STRUCTURALE ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERI- realizat de Ministerul Afacerilor Europene, data publicării: august 2012.

*** PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FOCȘANI 2012.

***STUDIU DE FUNDAMENTARE PENTRU REABILITAREA, PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL FOCȘANI, 2010.

***PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN- VRANCEA 2010.