Geomorfologie Și Cartografie Cu Elemente de Cadastru [307976]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Geomorfologie Și Cartografie Cu Elemente de Cadastru

Determinarea dinamicii albiei râului Argeș în aval de Municipiul Pitești (între Cătanele și Baloteasca), între anii 1980 – 2018

[anonimizat] 406

București

2019

Cuprins

Introducere

Prezentare generală

Arealul studiat

Metodologie

Baza de date

Etape de lucru

Analiza dinamicii albiei Râului Argeș între anii 1980 – 2018

Impactul dinamicii albiei asupra activitaților antropice (tipuri de amenajări și procese geomorfologice)

[anonimizat], [anonimizat], dar mai poate avea nuanțe ușor albăstrui sau chiar verzui. [anonimizat], fiind un solvent universal. [anonimizat], în cele mai variate locuri: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], poate fi considerat o [anonimizat] (Zolin, 2005), [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] – [anonimizat] (în vest) și de Argeș (în est), [anonimizat] 248 și 205 m, cu o diferență de nivel de 43 m.

Fig.nr.1. [anonimizat] o delimitează către sud și est pe o distanță de 840 km. [anonimizat] – 10-20 m altitudine, iar altitudinea maximă o întâlnim la Pitești și este de 300 m.

Bazinul hidrografic Argeș este situat în partea de sud a României, [anonimizat]-o regiune foarte bine populată (unde se însumează o populație de peste 3,3 milioane de locuitori) [anonimizat], forestier.

Acest bazin este unul dintre cele mai importante din România datorită potențialului foarte ridicat de producere a [anonimizat], cât și pentru alimentarea populației Bucureștiului cu apă potabilă. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]-o [anonimizat]: [anonimizat] 100 m altitudine ([anonimizat], situată în sudul bazinului), [anonimizat], cu altitudini între 600 și 1200m, și zona de munte la peste 2500 m.

Metodologie

Baza de date

Baza de date este un ansamblu structurat de date ce prezintă o [anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat]-un mod concurent.Datele sunt reprezentări simbolice ale unor fenomene, procese, obiecte susceptibile a fi stocate pe un suport de memorie, și care pot fi manevrate folosind diverse mjloace tehnice.Bazele de date sunt extrem de utile deoarece acestea reprezintă punctul de plecare, esențial, în realizarea oricărui studiu.

În ceea ce privește studiul de față, pentru realizarea materialului grafic, baza de date a constat în date spațiale în format vectorial,care au fost organizate în straturi tematice folosite cu scopul de a ajuta la înțelegerea proceselor care acționează asupra terenului.

Tabelul nr.1. Baza de date

Pentru determinarea dinamicii albiei Râului Argeș în aval de Municipiul Pitești (între Cătanele și Baloteasca), am utilizat Harta Topografică – scara 1:25.000 din anul 1980, în proiecția Stereo 70, cu datum-ul Dealul Piscului 1970, dar și ortofotoplanul arealului de lucru din anul 2018. Pentru crearea setului de hărți, am utilizat Geologia României (date în format vectorial) din anul 1965, Corine Land Cover din anul 2018, precum și ariile protejate și solurile din arealul de studiu.

Parametrii pe care i-am analizat în cadrul acestui studiu au fost vectorizați de pe Harta topografică din anul 1980 și ortofotoplanul din anul 2018 care, mai apoi, au fost calculați.

Etape de lucru

Metodologia pentru determinarea dinamicii Râului Argeș în aval de Municipiul Pitești, s-a bazat pe analiza diacronică a morfologiei și morfometriei luncii acestui organism fluviatil în doua momente diferite, alese cu scopul de a oferi o cantitate ubstanțială de date pretabile și pentru efectuarea calculelor: anul 1980 și 2018.

Metoda pe care am utilizat-o cel mai des a fost cea a digitizării, adică am desenat pe straturi vectoriale (Catalog window pentru a selecta dosarul de proveniență – click dreapta – New – Shapefile) de tip punct, linie și poligon diferiți parametrii care mi-au fost de ajutor în analiză: linia am folosit-o pentru a desena digital firișoarele de apă, dar și pentru elemente ca linia de asimetrie, lungimea meandrelor, lungimea ostroavelor, a brațelor, iar cu poligon am desenat râul. Prin măsurarea acestora, se poate afla mărimea diferiților parametrii (măsurarea se face automat prin utilizarea funcției Calculate Geometry a programului ArcMap 10 pe o coloană special creată în tabela de atribute a fiecărui strat vectorial).

Analiza dinamicii albiei Râului Argeș între anii 1980 – 2018

Analiza diacronică a albiei Râului Argeș în aval de Municipiul Pitești, între anii 1980 – 2018, a constat în determinarea valorii următorilor parametrii:

Cotă punct A – B

Diferența de nivel

Lungimea sinuoasă

Lungimea în linie dreaptă

Coeficientul de sinuozitate

Coeficientul de împletire

Coeficientul de despletire

Panta

Tabelul nr.2. Parametrii de analiză

Cursul râului Argeș a fost analizat, atât în anul 1980 cât și în anul 2018, între 2 puncte, A și B care corespund localităților Cătanele și Baloteasca, de la cota de 248 m la 205 m, cu o diferență de nivel de 43 m.

În ambele situații au fost măsurate lungimile talvegului, dar și lungimile în linie dreaptă: lungimea aeriană a fost de 166 m atât pentru 1980 cât și pentru 2018, schimbându-se doar valoarea lungimii talvegului, de la 215 m la 195 m, fapt ce arată și o diminuare a coeficientului de sinuozitate (de la 1.29 în 1980 la 1.17 în 2018), adică un curs mai puțin meandrat în anul 2018.

Fig.nr.2. Râul Argeș 1980-2018

În ceea ce privește coeficientul de despletire (Suma lungimii brațelor / lungimea brațului principal), și valoarea acestuia diferă pentru cei doi ani de referință, înregistrăndu-se o scădere de la 54.7 m la 8.22 m

Tabelul nr.3. Coeficientul de despletire-1980

Tabelul nr.4. Coeficientul de despletire-2018

Acest coeficient scoate în evidență o scădere a numărului de brațe ale Argeșului din anul 1980 până în anul 2018, de la 13 la 11, fapt ce duce și la scăderea valorii acestuia.

Coeficientul de împletire (Suma lungimii ostroavelor / lungimea canalului principal ) înregistrează o scădere a valorii de la 33.3 din anul 1980, la 5.4 în 2018, ceea ce scoate în evidență și o scădere a numărului de ostroave.

Tabelul nr.5. Coeficientul de împletire-1980

Tabelul nr.6. Coeficientul de împletire-2018

Panta râului Argeș a scăzut de la 0.22 grade (22%) în anul 1980, la 0.20 grade (20%) în anul 2018,

Meandrarea – În sens larg, meandrele reprezintă despletiri ale albiei minore, spre dreapta sau stânga, sub formă de bucle, fiind forme de eroziune și de transport.

Pentru a evidenția meandrarea sectorului de râu între Câtanele și Baloteasca s-a realizat o analiză paralelă între cei doi ani de referință, prin care am scos în evidență numărul de meandre, lungimea, raza de curbură, precum și diferențele care au apărut în decursul anilor.

Fig.nr.3.Parametrii de analiză-1980

Fig.nr.4. Parametrii de analiză-2018

Tabelul nr.7. Meandrarea Râului Argeș (1980-2018)

Fig.nr.5. Graficul razelor de curbură-1980

Fig.nr.6. Graficul razelor de curbură-2018

Astfel, în ceea ce privește evoluția meandrelor, se poate observa că au fost identificate 25 de meandre în anul 1980, spre deosebire de anul 2018 unde numărul acestora a scăzut la 18. Acestea au rază de curbură mică (evidențiate cu roșu), medie (cu galben) și mare (cu verde).

16 s-au păstrat atât în 1980 cât și în 2018

2 meandre au apărut în 2018

9 meandre au dispărut în 2018

Conform tabelului de mai sus, cele mai evoluate meandre rămân cele din anul 1980, cu o pondere destul de mare a celor cu raza de curbură mare; aici putem observa lipsa Lacului Golești. În ceea ce privește anul 2018, prezența lacului de acumulare a dus la o diminuare a meandrelor (18 la număr), meandrarea nefiind atât de accentuată, ceea ce a dus la un curs al râului mai puțin ondulat.

Fig.nr.7. Meandrarea Râului Argeș 1980-2018

Indicele de asimetrie – acest indice aratâ modul cum a pendulat râul în decursul anilor, din 1980 până în 2018.

Tabelul nr.8. Asimetria Râului Argeș 1980-2018

În ajutorul parametrilor pe care i-am calculat, am realizat și o serie de hărți (harta pantelor, utilizării terenurilor, harta solurilor, cea a ariilor protejate, dar și cea geologică) care au scos în evidență, mult mai clar, particularitățile arealulu studiat, precum și dinamica albiei râului Argeș.

Harta pantelor – Pentru analiza dinamicii albiei Râului Argeș panta reprezintă un parametru important: pentru arealulu de studiu,fiind o zonă de câmpie, cele mai mici pante au valori sub 3 grade, având o răspândire aproape peste întreaga zonă. La polul opus sunt pantele de peste 15 grade, aflate în partea de nord-est a arealului, la contactul cu zonele mai înalte.

Fig.nr.8. Harta pantelor din arealul de studiu

Harta geologică – Rocile cristaline și calcaroase sunt predominante în masivul nordic al Munților Făgăraș, o mare diversitate de roci sedimentare (argile, nisipuri, pietrișuri) fiind întâlnite în zona de deal și câmpie ale bazinului – așa numitele depozite de Cândești și depozite de Frătesti.

Fig.nr.9. Harta geologică a arealului de studiu

În ceea ce privește utilizarea terenurilor în arealul de studiu, acesta are o legătură directă cu debitul lichid și solid al râului, înfluențând, apoi, indirect energia râului precum și capacitatea acestuia de transport.

Fig.nr.10. Harta utilizării terenurilor din arealul de studiu

După cum putem observa, cea mai mare pondere o au suprafețele cu terenuri arabile neirigate, celelalte categorii de folosință având ponderi mai mici și, aproximativ, egale. În imediata apropiere a cursului de apă, întâlnim modele de utilizare a terenului capabile de a reține apa pluvială și de a diminua energia de eroziune a picăturilor de apă, conducând, astfel, la debite solide și lichide ale râului mult mai mici. Aceste modele de utilizare a terenurilor sunt cele care pun accent pe componenta forestieră, cu un coronament foarte bine dezvoltat.

Tipurile de sol –arealul de studiu se prezintă în mod tipic oricărei alte zone de luncă din câmpie, solurile predominante fiind cele brun roșcate luvice tipice, soluri gleice și pseudogleizate, dar și cele brune pe depozite fluviale.

Fig.nr.11. Harta solurilor din arealul de studiu

În ceea ce privește intensitatea gleizării, în cea mai mare parte a arealului este nulă, deci nu prezintă un pericol al excesului de apă; o pondere foarte mică

Arii protejate – Acumularea Golesti este cea mai mare pe raul Arges dupa Vidraru; are o suprafata de 634 ha, un volum total la NNR de 55 mil m3, o lungime de 7km si o adancime maxima de 16,5 m; prezinta un deversor etajat cu inaltimea de 19,5m.

Fig.nr.12. Harta ariilor protejate din arealul de studiu

Impactul dinamicii albiei asupra activitaților antropice (tipuri de amenajări și procese geomorfologice)

Având în vedere că resursa de apă este variabilă atât în timp cât și în spațiu, inovația a dus la apariția amenajărilor hidrotehnice ce au funcții multiple. Cele mai importante sunt cele de gestionare a resursei de apă – stocare, redistribuire în timp, dar și cele cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Acestea, deși au numeroase avantaje pentru activitatea umană, efectele produse de acestea asupra mediului înconjurător sunt numeroase și pot fi atât negative cât și pozitive, astfel:

Efecte funcționale (rezultă din scopul inițial al realizării amenajării)

Efecte ecologice care se referă la impactul asupra faunei și florei

Efecte benefice, dăunătoare

Efecte permanente sau temporare

Ca procese, cele mai importante pe care le-am identificat în arealul de studiu, sunt eroziunea laterală, lucru scos în evidență prin meandrarea puternică a cursului, și eroziunea în adâncime, evidențiată prin câteva poduri care astăzi sunt distruse sau nu iși mai îndeplinesc funcția.

În acest areal, și inundațiile au fost cele care au ridicat probleme, inundații create de debitele ridicate, în dreptul localității Căteasca, în apropierea lacului de acumulare Golești. Pentru siguranța, lacul a fost îndiguit, dar și mici sectoare ale râului unde altitudinea este în scădere.

Fig.nr.13. Inundații – Localitatea Căteasca

Fig.nr.14. Tipuri de amenajări pe Râul Argeș

Amenajările hidrotehnice modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, profilul longitudinal si regimul de curgere al apei. Prin construcția barajului se realizează ridicarea nivelului apei și inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se oprește începând de la coada lacului (zona modificării regimului vitezelor). Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice (înmlăștiniri). Procesul de colmatare este accelerat în cazul inundațiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie și târât foarte mare, plus cantitățile de aluviuni depozitate în zonele de confluență, care la un debit normal nu erau tranzitabile

Fig.nr.15. Tipuri de amenajări pe Râul Argeș

Fig.nr.16. Dinamica Râului Argeș 1980-2018

Concluzii

Așa cum se poate observa din analiza parametrilor luați în calcul în decursul acestui studiu, în mod cert aceștia au suferit schimbări, fie că valoara acestora a crescut sau a scăzut.

Modificarea morfologiei albiilor vizează două aspecte: apariția unor noi sectoare de curgere (derivațiile-pentru suplimentarea debitului și canale-pentru reutilizarea apei în scop energetic) și modificarea albiei naturale. Profilul transversal al albiei, dar si cel longitudinal al râului, a suportat numeroase transformări de-a lungul anilor. Apariția acumulărilor și a barajelor a dus la schimbarea profilului de echilibru, eroziunea diminuindu-se pe anumite sectoare (acolo unde apa e dirijată prin canale de fugă) sau accelerându-se aval de acumulările unde deversarea se face în albia naturală.

Bibliografie

Grecu F., 2008, Geomorfologie Dinamică, Note de curs, București

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83#Apa_ca_o_surs%C4%83_pre%C8%9Bioas%C4%83

https://www.researchgate.net/publication/264420279_MORFOLOGIA_ALBIILOR_SI_CONCEPTUL_DE_RESTAURARE_A_RAURILOR_thesis_chapter

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83

http://old.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_-_cursul_1.php

http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_10_26_1919_GIS.pdf

http://budisteanu.net/Download/DB/curs_1_2_BD-Introducere.pdf

http://www.rowater.ro/daarges/Document%20informare%20AXA%205%20POS%20MEDIU/PPPDEI_Arges_ANPM.pdf