REPREZENTĂRI ALE ÎNGERILOR ÎN PICTURA MURALĂ A BISERICILOR BUCUREȘTENE Coordonator științific Absolvent București, 2017 Cuprins… [307964]

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Specializarea Artă Sacră

LUCRARE DE LICENȚA

TITLUL

REPREZENTĂRI ALE ÎNGERILOR ÎN PICTURA MURALĂ A BISERICILOR BUCUREȘTENE

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat], 2017

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………………

Cap. III Biserica Icoanei………………………………………………………………………………….

Scurt Istoric……………………………………………………………………………………………………

Elemente de artă și patrimoniu…………………………………………………………………………..

Cap. IV Biserica Olari …………………………………………………………………………

Scurt istoric…………………………………………………………………………………………

Elemente de artă și patrimoniu………………………………………………………………

Biserica Oțetari……………………………………………………………………………………………..

Biserica Pitar Moșu……………………………………………………………………………………..

Biserica Olari…………………………………………………………………………

Biserica Batistei…………………………………………………………………………….

Biserica Icoanei

Biserica Icoanei

Scurt istoric

„Pe locul său în preajma actualei biserici se afla pe la 1681-1682 un mic schit de lemn. [anonimizat], ferecată în argint și lucrată de Filip Nicolau Argintarul la 1682, aflată azi în naos ar fi fost dăruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu. [anonimizat], a început să i se spună << Biserica Icoanei>>. Prima construcție în zid a fost ridicată de monahul Misail Bădeanu (fost logofăt de taină), la 1745-1750, în vremea lui Constantin Mavrocordat și a [anonimizat]. La 1777 [anonimizat], nepotul lui Misail. El reface Biserica între 1784-1786, [anonimizat] o [anonimizat]. Tot el adaugă în apropiere 12 chilii pentru adăpostirea unor văduve sărmane, << obraze mai alese și călugărițe >>.

Biserica de atunci se prăbusește la cutremurul din 1838, dar este reconstruită și repictată în același an. Cu acest prilej s-au zugrăvit în interiorul bisericii portretele vechilor și noilor ctitori. [anonimizat], [anonimizat]. În 1873, Elena Băbeanu restaurează biserica după planurile arhitectului Alexandru Orănescu. [anonimizat] 1850 și restaurat în 1967 de Ion Taftan. În 1889, Mihai Bădeanu restaurează biserica de la fundație și îi adaugă exonartexul. [anonimizat]. În 1928 [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. După cutremurul din 1940, biserica a fost consolidată. Lucrări de restaurare au avut loc în 1965, 1977, 1989. ” Icosostasul Bisericii

Elemente de arta si patrimoniu

„Biserica este construită în stil clasic în formă de cruce. Are patru încăperi: altar, naos, pronaos, tindă și un pridvor deschis. Este prevăzută cu două turle, una mare deasupra naosului și alta deasupra pridvorului, care servește drept clopotniță.

Vedere din turla naosului

Biserica are o ușă de intrare, din pridvor în tindă, iar din tindă în naos are o ușă masivă din stejar, veche, cu încuietori din balamale din fier, lucrate manual, înconjurată de un chenar din piatră sculptată artistic. Actuala pictură a bisericii, destul de recentă este realizată în ulei, și este de influență renascentistă atât în ceea ce privește coloritul cât și conturul figurilor sfinților.

Pictura datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pare a fi executată de unul din elevii pictorului Gherghe Tattarescu.”

Pictura realizată în manieră realistă este puțin atipică în Biserică, unde în general, predomină maniera bizantină. În aceste imagini schema compozițională este în formă de triunghi cu baza în jos iar centrul de greutate reprezintă norii pe care sunt așezați îngerii care au veșminte umile, monocrome iar expesia feței lor exprimă noblețe și puritate. Ritmul plastic este unul dinamic, redat de poziționarea aripilor, veșmintelor și a filacterelor. Contrastul cromatic este cald-rece între îngeri și fundal, gama cromatică a compoziției cuprinde: albastru, ocru, verde, alb, roșu, griuri și violet dar domină albastrul. Un detaliu foarte interesant este faptul că îngerii nu au aureole.

„Recent s-a gasit sub actuala pictură, conservată destul de bine, vechea pictură a bisericii, executată în tehnica fresco. Înfățișarea vechii picturii în frescă, atât cât se poate înțelege din cele dezvăluite până în prezent, este impunătoare. Efectul decorativ este unul din cele mai puternice. Siluetele sfinților, mulțimea personajelor, știința orânduirii în tablou, și mai ales armonia culorilor calde încântă privirea.”

Ceata Sfinților Arhangheli

Spre deosebire de maniera realistă, cea bizantină este mult mai variată cromatic și culorile sunt mult mai vii, compoziția este una statică și închisă în chenare bine conturate. Spațiul plastic al compoziției este unul mai aglomerat dar simetric și bine proporționat iar pesonajele sunt mult mai numeroase și geometrizate simbolic. Gama cromatică cuprinde: roșu, verde,alb, ocru și albastru, contrstul este redat de culorile complementare și de culori în sine. Veșmintele îngerilor sunt mult mai bogate în detalii,fastuoase, compuse din mai multe piese vestimentare și sunt mult mai impunătoare iar cromatica lor este formata din culorile complementare: roșu și verde. Expresia feței îngerilor este serioasă și rigidă, penajul aripilor este geometrizat și sărac în detalii iar în jurul capului au aureolă.

Biserica Mântuleasa

Biserica Mântuleasa

Scurt istoric

„Biserica își trage numele de la un negustor înstărit –jupân Manta- care își avea terenurile în zonă. Biserica a fost ridicată în 1733 de jupâneasa Maria (Mântuleasa), sora lui Manta –cupeț, și de Stanca, pe vremea domnitorului Grigore Ghica. Pentru un timp, biserica a fost mărită prin încheierea pridvorului și adaugarea unuia nou mai mic, cu trei arcade. Turlele fiind distruse de cutremur, au fost înlocuite, doar provizoriu, cu unele de lemn. În 1924, Comisia Monumentelor Istorice a restaurat-o, fiind readusă la forma originară de arhitectul N. Popescu-Zane și pictată de Paul Molda.”

Elemente de artă și patrimoniu

„Are dimensiuni mici (22,08 x 7,68 – 10,00 m; de 7,5 m înălțime la cornișe și 18 m la vârful turlei), cu ziduri groase de 60-90 cm, pe un plan triconc. Aeste învelită cu tablă și are o streașină largă. Pridvorul are trei arcade în fațada principală și câte una lateral; ele se sprijină pe coloane cilindrice, masive, din cărămidă, tencuite și pictate, așezate pe un parapet. Arhivoltele sunt și ele pictate. Pridvorul este boltit, cu două calote semisferice turtite, despărțite de un arc median. Pronaosul lărgit, având un cafas adăugat, este acoperit cu o concă turtită. Deasupra, se ridică o bază pătrată, turnul-clopotniță din zidărie, cu plan octogonal, ale cărei laturi au în jurul ferestrelor înguste, arce în retragere. La turlă se ajunge pe o scăriță în spirală amplasată într-un turn adosat fațadei de nord a pronaosului, cu acces din exterior. Compartimentul intermediar al naosului, mai îngust, este acoperit cu o boltă în leagăn. Altădată, acesta era despărțit de pronaos cu trei arcade pe coloane, azi desființate, de la care se mai păstrează numai coloanele angajate zidurilor laterale.

Naosul este, la fel ca și pronaosul, acoperit cu o boltă semisferică turtită sprijinită prin intermediul pandativilor pe cele patru în consolă. Pentru luminarea interiorului, în afară de ferestrele situate la partea inferioara a zidurilor, în pronaos, naos și altar se află alte ferestre mici, la baza arcelor superioare, mascate la exterior cu trafoare sculptate cu vrejuri și flori.

Biserica Mântuleasa este pictată în zorii veacului al XVIII-lea de zugravii Iane și Bratu. Pictura interioară de tip bizantin, executată inițial în frescă, a fost scoasă la iveală prin spălarea facută în 1926. Ea aparține epocii Brâncovenești după colorit și felul de interpretare a multiplelor scene religioase. Fațadele sunt tencuite, împărțite în două registre de un brâu puternic, pictat și au sub cornișă un al doilea brâu, realizat într-un mic tor și acesta pictat, ridicat în dreptul traveii de intrare și a ocniței în care se află pictura icoanei hramului. În cele două medalioane laterale acesteia, sunt pictate icoanele Sfinților Nicolae și Stelian.

Ferestrele au ancatramente din piatră sculptate, terminate în acoladă. Pictura exterioară, realizată cu motive geometrice și florale, în culori de roșu, negru, galben și alb.”

Ceata Sfinților Arhangheli

În comparație cu ceata Sfinților Arhangheli de la Biserica Icoanei, acestă comoziție este mai bogată în personaje, care au o postură dinamică redată de poziția mâinilor.

Culorile folosite sunt foarte vii și sunt reprezentative stilului brâncovenesc, un detaliu nou si interesant este faptul că aripile și aureolele îngerilor sunt poleite cu foiță de aur.

Biserica Olari

Biserica Olari

Scurt Istoric

„Biserica Olari a fost ctitorită în 1758 de vel vistierul Dumitrașcu Rahoviță. Biserica a perpetuat stilul svelt, simplu și proportional al arhitecturii secolului al XVIII-lea .Este cunoscută sub această denumire datorită faptului că pe acolo erau gropile de unde se lua pământ de oale. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în apropiere a existat o altă biserică, probabil din lemn.”

„La început, biserica era înconjurată cu ziduri și chilii, unde a funcționat printre altele și o scoală, acestea fiind dărâmate la sfârșitul secolului al XIX-lea. În anul 1836 s-a închis pridvorul, adăugându-se în față un alt mic pridvor pe două coloane și s-a executat o nouă pictură în frecă. În naosul bisericii se află icoana Sfântului Mare Mc. Mina, pictată de Gheorghe Tattaresu în anul 1856. În 1869, biserica este repictată în genul școlii lui Tattarescu- tablori cu temă izolată- de către un ucenic al acestuia, pictorul E. Stoenescu.

Elemente de artă și patrimoniu

Între anii 1939-1943 biserica Olari a fost restaurată cu ajutorul Comisiei Monumentelor Istorice. Învelitoarea din tablă a fost inlocuită cu olane de argilă cum fusese inițial, iar tencuiala și o parte din zidăria suprapusă au fost înlăturate, ieșind la iveală conturul vechiului pridvor cu stâlpii și arcadele pictate.

A fost desființat micul pridvor și frontonul ce încheia fațada. Au fost refăcute turlele din zid, în forma din secolul al XVIII-lea, aspect rămas până astăzi. Tot atunci au fost pictate și trei medalioane în frescă, ce reprezintă Adormirea Maicii Domnului și pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, deasupra arcadelor intrării principale.

Între 1994-2002, toate picturile din interiorul bisericii au fost restaurate de pictorul Ion Grigorescu, punându-se în valoare cele trei straturi anterioare de pictură, una dintre cele mai trăitoare fresce fiind cea a Dreptului Avraam- Capdoperă a școlii de pictură românească. Cu acest prilej, turla mare de deasupra naosului a fost pictată pentru prima data.

Lăcaș sfânt al prezenței și lucrării Maicii Domnului, biserica Olari prețuiește la loc de mare cinste icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ferecată în argint aurit și având împrejur 24 de medalioane ce înfățișează câteva din minulile săvârșite. Sfânta Icoană a fost adusă aici în anul 1810 de preoții fugari ai Mănăstirii Arnăuchiul (Turcia), căutător de loc vrednic, în urma războiului ruso-turc, fiind, pe parcursul a celor peste 200 de ani, <<vindecătoare trupurilor și sufletelor >> numeroșilor credincioși care au cerut ajutorul Maicii Domnului.

Din punct de vedere arhitectural, biserica Olari impresionează prin somptuozitate, frumusețe și simetria proporțiilor. Ea este realizată pe un plan triboltat (23×13-6,5 m), cu două turle octogonale așezate pe baze pătrate. Pridvorul este ornamentat cu trei arcade semicirculare legate cu tiranți, pe stâlpi din zidărie. Stâlpii și arcadele sunt pictate cu motive florale. Un brâu simplu împarte fațadeleexterioare ale bisericii în două registre aproape egale, ornamentate cu firide terminate în arce poliobate, în acoladă; cele din registrul de sus sunt cuplate câte două, iar cele de jos sunt simple și mai largi.”