Lipan Nicoleta-Rodica [307859]

[anonimizat]

2020

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………..……………………….…..………

CAPITOLUL I – GENERALITĂȚI CU PRIVIRE LA COMUNA AGIGEA……….

1.1. Așezarea geografică și limitele comunei Agigea……………………………..…….

1.2. Istoricul cercetărilor………………………………………………………..…………..

1.3. Istoria localității……………………………………………………………………………………

1.4.. Evoluția teritorială a localității……………………………………………………………..

[anonimizat]………………………………………………………………………….

[anonimizat]……………………………………………………………..

[anonimizat]………………………………………………….

4.1. Lacul Agigea………………………………………………………..

4.2. [anonimizat]……………………………………….

CAPITOLUL V – VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE……………………………………

[anonimizat]………………………………………………………………

[anonimizat]…………………………………………………

7.1. Agricultura…………………………………………………………………………………………..

7.2. Turismul…………………………………………………………………………………………….

[anonimizat]…………………………………….

8.1. Accesibilitate și mobilitate……………………………………………………………………

8.1.1. Infrastructura rutieră……………………………………………………………….

8.1.2. Infrastructura feroviară…………………………………………………………..

8.2.. [anonimizat]……………………………………………………………………

8.2.1. Alimentarea cu apă și canalizarea…………………………………………….

8.2.2. Alimentarea cu energie electrică și termică……………………………….

8.3. [anonimizat], servicii sociale………………………….

8.3.1. Educație și sport………………………………………………………………………..

8.3.2. Sănătate………………………………………………………………………………..

8.3.3. Servicii sociale………………………………………………………………………

8.4. Cultură, petrecerea timpului liber………………………………………………………….

8.4.1. Cultură………………………………………………………………………………….

8.4.2. Infrastructura de petrecere a timpului liber………………………………..

[anonimizat]……………………………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….

[anonimizat], fără a [anonimizat] (ortodoxă, catolică, protestantă) [anonimizat].

Dobrogea este un loc aparte, ce pare să fi germinat de la început, buna ințelegere între oameni, împăcând diferențele într-un model de conviețuire demn de urmat.

Județul Constanța este situat în partea de sud-est a României, învecinându-se la nord cu județul Tulcea, la est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria și la vest cu fluviul Dunărea. Suprafata județului Constanța este de 7.071 km² și ocupă în acest sens locul 8 între județele României. Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărțită în 3 municipii, 9 orașe și 57 comune.

CAPITOLUL I – GENERALITĂȚI CU PRIVIRE LA COMUNA AGIGEA

Așezarea geografică și limitele comunei Agigea

Comuna Agigea este o unitate teritorial-administrativă, în Regiunea Sud Est, situată în sud-estul județului Constanța, la malul Marii Negre. De asemenea, este situată în Podișul Dobrogei de Sud, mai exact, în nordul Podișului Mangaliei.

Suprafața comunei Agigea este de 5 723 hectare, din care intravilan 2 497 hectare și extravilan 3 226 hectare. Vatra satului Agigea este de 282,5 ha, iar a satului Lazu de 102,4 ha, conform Planului de Urbanism General.

Vecinii comunei sunt: municipul Constanța la nord, Marea Neagră la est, orașul Eforie la sud, iar la vest comuna Cumpăna și comuna Topraisar.

Comuna Agigea cuprinde două localități rurale: Lazu și Agigea, cele două localități fiind despărțite de Canalul Dunăre – Marea Neagră, și două așezări cu statut special: Sanatoriul Agigea și Stațiunea Zoologică Marină Agigea, situate în mijlocul unor întinse suprafețe de teren agricol. Localitatea se află amplasată la sud de Municipiul Constanța, pe platoul podișului dobrogean, la 10 km de centrul Constanței, precum și la 3 km de țărmul Mării Negre și limanului Agigea.

Asezarea comunei Agigea in cadrul României

Numele satului Agigea provine din cuvantul Acl (amar), denumirea turcească a comunei fiind Aclca și este definit de caracteristica locului, indicand sursa de apa din jur (Lacul Agigea) și chimistul apei-amare.

Numele satului Lazu provine de la denumirea turcească Laz Mahale care se traduce "mahalaua" sau "cătunul lazilor", lazii fiind turci anatolieni din nord – estul Anatoliei și semnifică etnicul și originea locuitorilor.

Aerofotograma comunei Agigea

Istoricul cercetărilor

Cercetările efectuate asupra comunei Agigea sunt dedicate Stațiunii Zoologice Marine.

Cercetări privind existența și concentrarea unor izotopi radioactivi pe traiectoria lanțurilor trofice caracteristice biocenozelor Mării Negre din zona Agigea – Eforie Nord, efectuate de director prof. univ. dr. Gheorghe Mustață.

Efectul impactului antropic asupra biodiversității din ecosistemele litorale ale Mării Negre de pe coastele României, efectuate de director prof. univ. dr. Gheorghe Mustață.

Cercetări privind impactul unor izotopi radioactivi și metale grele asupra biodiversității ecosistemelor și a structurilor morfologice, citologice, genetice și biochimice ale organismelor acvatice din Canalul Dunăre – Marea Neagră, în anul 2000, 2000 – 2003, de director prof. univ. dr. Gheorghe Mustață;

1.3. Istoria localității

Primele date istorice referitoare la locuirea spațiului pe care se află astăzi comuna Agigea sunt din a doua epocă a fierului (Laténe), din a doua jumătate a secolului al IV-lea î.Hr., și începutul secolului al III-lea î. Hr. a. Așezările Agigea și Lazu s-au numărat printre acele așezări grupate în apropierea cetății Tomis.

Amfora descoperită într-un mormânt de la Agigea, este de Chios, exemplarul aparținând unui tip răspândit în bazinul mediteraneean și al Mării Negre în secolele al IV-lea și al III-lea î. Hr.

În nord-vestul localității Lazu, la circa 500 metri de cimitirul sătesc au fost descoperite fragmente răzlețe de amfore de Heraclea și Thasos (Cercetări de suprafață, Mihai Irimia, Sandu Baraschi, în anul 1973; conf. Mihai Irimia, Probleme de cercetare, conservare și valorificare a monumentelor arheologice de pe traseul canalului Dunăre – Marea Neagră ). Prezența timpurie a geților se constată și în necropola tumulară a așezării. Mormintele tumulare conțineau atât ceramică grecească, cât și alte elemente ale ansamblului funerar fără caracter grecesc.

Din cercetările arheologice efectuate s-a constatat existența a două tipuri de așezări getice în Dobrogea: fortificate și nefortificate. Potrivit datelor arheologice existente, urmele de locuire aparținand unor așezări nefortificate, erau situate pe terase, pe dealuri sau platouri largi, deschise. Așezările de la Agigea și Lazu erau nefortificate aflându-se pe platouri largi, deschide.

Lacul Techirghiol și lacul Agigea constituiau în antichitate golfuri liniștite, la adăpost de valurile și furtunile mării. Așezările întemeiante în epoca elenistică, dacă nu și într-o vreme mai veche, s-au dezvoltat în epoca romană și au dispărut atunci când legătura cu marea s-a întrerupt. Cu așezarea de la Agigea s-a petrecut, probabil, același fenomen ca și cu așezările din jurul lacului Techirghiol.

Viața omenească din jurul lacurilor Techirghiol și Agigea, adevărate golfuri liniștite ale Mării Negre, datează din timpuri foarte vechi. Amforele din epoca elenistică, găsim la Agigea, ne îndreptățesc, să presupunem, ca aceste meleaguri au fost locuite din timpuri preistorice și au devenit așezări grecești în secolele al III-lea și secolul I î. Hr. Mai târziu romanii au ocupat micile porturi grecești, din jurul lacurilor, dându-le o viață nouă. Dupa închiderea legăturii cu marea, așezarea a început să decadă pentru ca apoi să dispară complet.

În 1939, când s-a trasat linia ferată Agigea-Eforie, s-a descoperit o așezare situată chiar pe traseul căii ferate. Acolo au fost găsite două brățări de aramă și două brățări de scoici marine aparținand culturii neolitice Hamgia (după precizările Prof. Ion Nestor), o cană și strachină din epoca elenistică, un fragment de statuie de marmură reprezentând pe zeul Dionysos, mai multe fragmente de vase, toate aceatea, din urmă, din epoca romană.

Satul Agigea, în perioada otomană a fost identificat și localizat în județul Constanța de azi, pe harta statistică rusă din timpul războiului ruso-turc (1828-1829) figura cu denumirea Aclca (Acica), aparținând de kaza (unitatea administrativă) Constanța, sangeacul (ținutul) Varna, eialetul (provincia) Rusciuc, conform documentelor turcești din fondul tapiurilor emise între anii (1864-1877).

Satul Lazu (Lazmahale), în perioada otomană, a fost identificat și localizat în judetul Constanța de azi, pe harta lui Ion Ionescu de la Brad din anul 1850, fiind mentionat cu denumirea Lasmaalessi, aparținând de kaza (unitatea administrative) Constanța, sangeacul (ținutul) Varna, eialetul (provincia) Rusciuc, figurând în documentele turcești din fondul tapiurilor emise între anii 1864 și 1877, cu denumiea Lazmahale.

Lazu are însă o poveste deosebită, a fost ctitorită de un popor musulman, misterios, care și-a avut propria identitate, propria limbă (lazuri) și evident propriile tradiții, unele diferite de restul turcilor și tătarilor dobrogeni. Lazii au fost o etnie din Sudul Mării Negre, iar în antichitate formau unul din cele mai puternice triburi ale Regatului Colchis. Un neam puțin numeros, mereu aflat în conflict cu turcii, georgienii sau rușii, lazii au avut o istorie zbuciumată și au fost mai întâi, creștinați de Bizanț, pentru ca sub Imperiul Otoman, să devină din secolul al XVI – lea islamiști suniți. A existat chiar și un sangeac al Imperiului Otoman care se numea Lazistan, dar care a avut o istorie scurtă. La începutul secolului al XIX – lea, în timpul războaielor sângeroase dintre turci și ruși, mulți lazi au migrat în Rusia și în Dobrogea, la noi stabilindu-se în mai multe zone din Tulcea și zona adiacentă Constanței. Au întemeiat aici, lângă vechiul Tomis, Lazu, căruia i se spunea Laz Mahale, sau mahalaua lazilor. Aceștia au fost catalogați de către creștini drept turci, chiar dacă lazii vorbeau o limbă mai apropiată de grabă de limba georgiană. După Războiul de independent și alipirea Dobrogei de Țara Mamă, România (1878), mulți musulmani, printer care și numeroși lazi au părăsit ținutul, emigrând în Turcia. Cei rămași la Lazu și-au pierdut treptat vechea identitate, declarându-se în deceniile ulterioare drept etnici turci. De altfel, istoricii otomani le-au negat de-a lungul timpului identitatea proprie, considerându-i parte a marelui popor turc. De pe urma acestui neam misterios, județul Constanța a rămas cu Lazu, o așezare întemeiată de un popor viteaz, dar vitregit de soartă și condamnat la dispariție.

În anul 2020 s-au descoperit câteva morminte de epocă elenistică. Mormintele au un inventar excepțional conținând o serie de vase ceramice întregi de diferite forme și întrebuințări, opaițe, arme (lanci de fier și topoare), accesorii vestimentare (fibule din fier și bronz).

Vase ceramice din epoca elenistică

1.4. Evoluția teritorială a localității

În a doua jumatate a secolului al XIX – lea se semnalează la Agigea o creștere numerică a populației, îndeosebi păstori veniți din părțile Sibiului, Brăilei, Ialomiței, iar mai târziu, din Oltenia și Moldova, care trăiesc alături de tătarii colonizați de Poartă Imperiul Otoman(în Dobrogea.

Tot Grigore Dănescu, în Dicționarul geografic statistic, economic și istoric al județului Constanța în 1897, ne oferă informații despre Laz Mahale (Lazu) care: ”este un sat în plasa Constanța, cătunul comunei rurale Techighiol, situat în partea merdională a plășii, la 5 km spre nord-vest de cătunul de reședintă Techirghiol. Suprafața sa este de 2693 ha, din care 61 ha ocupate de vatra satului și grădini. Populația este de 48 de familii cu 168 de suflete, ocupându-se cu agricultura, creșterea vitelor și puțin cu pescuitul la mare. Prin sat trece drumul județean, Constanța – Mangalia , pe la 1 km spre est de sat”

În 1887 ia ființă prima școală turcă cu o singură clasă, la Geamie, cu învățământ religios musulman. Apoi, în 1902, tot lângă Geamie, se înfințează o clasă de băieți cu predare în limba română. Construcția primului local de școală se va face în 1925, prin contribuția sătenilor, iar în 1927 se inaugurează noua școală primară elementară în limba română. În anii care au urmat, școala a fost mărită și modernizată. Din 1996, școala a primit numele profesorului universitar, dr. Ioan Borcea (1879 – 1886) , fondatorul Stațiunii Zoologice Marine Regele Ferdinand, de la Agigea, în anul 1926.

Ocupația de bază era agricultura: cultivarea pământului și creșterea animalelor. Numărul de animale aflate la Agigea era de 189 cai, 136 bovine, 3.660 oi, iar la Lazu: 129 bovine, 324 oi. În Agigea existau 81 de gospodării, iar în Lazu, 58 construite din piatră și chirpici. Clădiri mai de seamă erau: Conacul Costinescu, Sanatoriul Municipiului București, Preventoriul Agigea, Conacul Florin Butărascu, Constantin Diaconescu, Ing. Cornel Popescu, Școala primară Agigea, Stațiunea Zoologică Marină Regele Ferdinand. Existau două școli: una în Agigea și alta în Lazu, ambele cu câte o singură clasa. La Agigea funcționa școala cu 63 de elevi și la Lazu, 22 de elevi. Camin cultural nu exista. Biseca ortodoxă nu exista, locuitorii mergeau la biserica din comuna Cumpăna. Existau, însă, două geamii, în Agigea și Lazu.

Din documentele ce se găsesc la Arhivele Naționale, Constanța, Fond Prefectura, Dosar 11/1935-1944, aflăm numele primarilor ce de-a lungul timpului care au slujit cetățenii comunei: Iulia Popeea (1.04.1935 – 31.03.1936); Constantin Ionescu (1938 – 1939); Radu Tudor (1.04.1941 – 1.09.1941); Nicolae Diaconescu (1.09.1941 – 1.10.1941); Corneliu Pană (1.10.1941 – 1.03.1942); Bădică Vasile (1.03.1942 – 1.04.1943); Corneliu Panait (1.04.1943 – 31.08.1943); Constantin Sofană (1943 – 1944).

După anul 1944 o dată cu schimbarea regimului politic, în România, a fost pus și la Agigea un primar comunist.

După 1947 Agigea și Lazu se află din nou în administrarea comunei Techirghiol, pentru ca, abia în luna iunie a anului 1989 Agigea să devină din nou comună. Primar ales a fost o femeie, în persoana Ecaterinei Panait. Din anul 1990 și până în 1992, primar al comunei Agigea a fost Gheorghe Lămureanu. Urmează apoi mandatul lui Ion Neagu, între anii 1992 – 1996, iar din anul 1996 până în 2008 a fost Ion Ioniță. Începând cu anul 2008 în fruntea administrației locale se află Cristian Maricel Cîrjaliu.

CAPITOLUL II – POPULAȚIA

Populația comunei Agigea s-a aflat într-o continuă creștere încă din 1989, când aceasta a redevenit comuna. În acea perioada, populația era de aproximativ 2000 de locuitori.

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2019, comuna Agigea are o populație stabilă de 8449 locuitori, fiind a șasea ca mărime din totalul de 48 de comune existente în județul Constanța.

CAPITOLUL III – RELIEFUL ȘI CLIMA

Din punct de vedere al reliefului, Comuna Agigea face parte din unitatea naturală a Dobrogei de sud, mai exact din Podișul Mangaliei care se prezinta, în acest sector, cu un relief puternic fragmentat.

Ca în întreg Podișul Dobrogei de Sud se intâlnește și aici suprafața de nivelare inferioară,situată la altitudini cuprinse între 80-120 m. În Pleistocenul mediu podișul a fost intens nivelat pe latura maritimă suprafața de nivelare asociindu-se într-un nivel de bordură sub formă de "prispă maritimă",cuprinsă între 40-80 m (Posea,1980).

În comuna Agigea, predominant este relieful de plajă maritimă, ce se regăsește pe toată suprafața acesteia, iar pe litoralul Mării Negre observăm prezența plajelor și a falezelor pe o suprafață îngustă. Comuna Agigea, fiind traversată de Canalul Dunăre-Marea Neagră, prezintă și abrupturi, ce se regăsesc pe de o parte și de alta a canalului.

În peisaj predomină net terenurile agricole și islazurile degradate, în care se păstrează pajiștile stepice inițiale, alcătuite din firuță cu bulbi, peliniță, alior și bărboasă.

Cu totul izolat apar câteva păduri restrânse formate din stejar pufos cu cărpiniță, mojdrean și stejar pedunculat sau plantații de salcâm pe locul vegetației de stepă.

Modificările antropice ale reliefului sunt reprezentate prin numeroși tumuli si movile, canale de irigație,partea de est a Canalului Dunăre-Marea Neagră, cariere de piatră, cărămidării.

Din punct de vedere climatic, comuna Agigea se află sub influența ciclonilor mediteraneeni și pontici, dar și a anticiclonilor continentali euro-asiatici. În consecință, clima este temperat continental, cu vădite influențe continentale semiaride, ușor moderate spre periferie spre Marea Neagră (influențe danubiene și pontice).

Prin specificul topoclimatic, comuna Agigea se încadrează în etajul climatic de câmpie (datorită altitudinilor reduse 0-82 m ). Cea mai importantă caracteristică, ca de altfel pentru toata Dobrogea, o constituie gradul mare de ariditate, pus în evidență de frecvența mare a fenomenelor de uscăciune și secetă. Indicii cantitativi ai pricipalelor elemente climatice reflectă, întru totul, acest lucru (nebulozitate redusă, valori mari ale insolației și radiației solare, temperature ridicate, precipitații reduse, deficit mare de umezeală, vânturi uscate etc.)

CAPITOLUL IV – HIDROGRAFIA

Comuna Agigea se localizează în Podișul Dobrogei de Sud, ce se află sub influența condițiilor climatice semiaride și a unui refief cu caracter tabular, fragmentat de văi puternic meandrate, se configurează o rețea de ape subterane în diferite depozite geologice, o serie de organisme hidrografice de suprafață, tipice prin regimul lor de scurgere cu caracter intermitent, și câteva limanuri de natură fluviatilă sau maritimă.

4.1. Lacul Agigea

Lacul Agigea este situat în arealul comunei Agigea. În prezent acesta are o suprafată de 26 ha, o adâncime de 0,70 m și un volum de apă de 2,2 milioane m³. Cordonul litoral care îl separă de mare esre străbătut în lung de calea ferată Constanța Mangalia. (fig.20) Pe malurile lacului aflorează depozite sarmațiene, iar nămolul de pe fund este sapropelic, de culoare neagră cenușie, fiind efficient în tratamentul afecțiunilor reumatismale. Apă lacului este sărată și este mai concentrate în sulfați și clorură de sodium decât apa mării. Lacul este o rezervație zoologică, unde în 1967, au fost descoperite între 5.000 și 10.000 de exemplare de păsări.

Fig.20. Aerofotograma lacului Agigea (după:https://www.google.ro/search?q=agigea)

4.2. Canale antropice

Canalul Dunăre – Marea Neagră. Crearea unei legături directe, mai scurte, între Dunăre și Marea Neagră, pe Valea Carasu, ce străbate centrul Dobrogei, de la Cernavodă și până aproape de Constanța, la Agigea, i-a preocupat pe înaintașii noștrii încă din anul 1830. Proiectele și propunerile respective aparțineau unor ingineri, oameni de afaceri, politicieni, puteri centrale (Austria, Franța, Anglia), ce doreau să ocolească Gurile Dunării , scurtând cu 400 de km drumul spre Constantinopol, evitându-se, astfel, sfera de interese ale Rusiei țariste.

Harta traseului Canalului Dunăre – Marea Neagră (după: http://www.gandul.info/stiri/ istoria- canalului-dunare-marea-neagra)

Primul proiect românesc al unui canal între Cernavodă și Constanța este elaborat în anul 1850 de un alt revoluționar pașoptist, inginerul agronom Ioan Ionescu de la Brad: în expunerea motivațiilor economico-strategice el reține importanța Dunării ca arteră de circulație europeană, dar și implicațiile dezvoltării economice a Dobrogei.

În 1949 a început construcția canalului, mulți dintre muncitori fiind deținuți politici din închisorile comuniste și din rândurile minorităților etnice și religioase. Lucrările au fost sistate în 1955 și reluate, după un nou proiect, în 1976.Canalul a fost inaugurat sâmbătă, 26 mai 1984, de către Nicolae Ceaușescu. S-au excavat 294 milioane m³ la canalul principal și alte 87 milioane m³ la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama) și s-au turnat 5 milioane m³ de betoane.

Șantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră

Construcția Podului de la Agigea în 1980

Canalul unește Dunărea (la sud de orașul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea-Constanța Sud), scurtând drumul navelor comerciale și de pasageri cu circa 400 km. Acesta mai poate asigura irigarea a peste 200 mii de hectare, de teren agricol. De asemenea acesta asigură o legătură fluvială, mult mai scurtă, între Marea Neagră și Marea Nordului, prin intermediul Dunării al Canalului Main-Dunăre și fluviului Rhin.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este opera internă a României, create numai prin efortul material și uman al poporului român, prin capacitățile sale tehnico-inginerești și organizatorice, așa cum și-au dorit înaintașii noștri.

Lungimea totală a canalului ce străbate podișul Dobrogei de sud este de 64,2 km și permite o navigație fluvială în două sensuri concomitent. Lățimea la fund este de 70 de metri, iar la suprafață 110-140 m. Adâncimea maximă este de 8,5 m și cea minimă 7 m, pescaj admis 5,5m. Cel mai mare convoi, standard, care poate sa-l străbată nu trebuie să depășească 298 metri lungime, 22 metri lățime și 3,5 metri pescaj.

La capete, canalul este prevăzut cu câte o ecluză (la Cernavodă și la Agigea). Ecluza de la Agigea ridică navele de la nivelul mării la înălțimea de 7 metri, aducându-le la nivelul apelor canalului , iar cea de la Cernavodă ridică sau coboară navele în funcție de nivelul apelor Dunării, în acel moment.

Ecluza de la Agigea

Podul rutier de la Agigea

Podul rutier de la Agigea

De-a lungul traselului său, canalul este traversat de 9 poduri: podul mixt (rutier și feroviar) de la Cernavodă peste ecluză și cel de cale ferată de la Medgidia; podul de cale ferată de la Nazarcea; podul rutier de la Agigea, cu 4 benzi de circulație și lung de 266 metri, susținut de 10 cabluri groase de otel, prinse de un pilon de 83 metri înălțime, podul de cale ferată de la Agigea, lung de 358 metri, podul rutier ce traversează autostrada A2 (autostrada soarelui), în dreptul localității Valu lui Traian și noul pod de la Agigea, care este amplasat la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră și are o structură de tip hobanat (suspendat). Susținut de cabluri de oțel. Este cel mai mare pod de acest tip din România cu o lungime de 360m, o deschidere centrală de 200 metri, iar lățimea podului este de 17,4 m, permițând circulația pe 4 benzi. Construcția podului a început în anul 2010 și a fost finalizată în anul 2015.

Podul nou Apolodor de la Agigea

Canalul Dunăre-Marea Neagră poate prelua anual un volum de circa 75 milioane tone de mărfuri, prin intermediul navelor fluviale și al celor maritime, de dimensiuni mici (5000 twd)

Execuția canalului a însemnat un volum uriaș de muncă: 300 milioane m³ de excavații în pământ și cretă (în zona de platou, excavațiile au coborât pană la 70 m); 4,2 milioane m³ de betoane turnate în ecluze, poduri, ziduri de sprijin și consolidări de taluzuri; 24.000 tone confecții metalice și echipamente montate etc.

Canalul Dunăre – Marea Neagră in zona Agigea

Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km, fiind al cincilea ca mărime din lume.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră și Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia și Orientul Îndepartat, destinate Europei Centrale, își scurtează drumul cu 400 kilometri.

Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. (fig.26) Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu și Năvodari.

CAPITOLUL V – VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE

În comuna Agigea, vegetația predominantă este cea de stepă. Se întâlnește pe suprafețe mici și este foarte degradată prin pășunat excesiv. Cea mai mare parte a acesteia însă, a fost înlocuită de culture agricole. Speciile ierboase întâlnite sunt: pelinița, obsiga, troscotul, firiceaua, bărboasa, laptele câinelui.

Laptele câinelui

Cea mai mare parte a regiunii este caracterizată printr-o faună de stepă. Mamiferele cele mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, șobolanul cenușiu, șoarecele de mișună,), șobolanul de câmp, șoarecele pitic, grivanul sau șoarecele dobrogean, acesta din urmă fiind specie endemică. Răspândit este iepurele, care are cele mai mari efective din toată Dobrogea, dar și vulpea, șacalul, fâsa de câmp, ciocârlia de câmp, prepelița, potârnichea, țestoasa, șopârla de câmp, țestoasă cu coadă(identificată doar în Agigea), broasca de pământ brună,și broasca de pământ siriacă, broasca râioasă verde.

Fig.28. Țestoasă (după Fig.29. Iepurele de camp (după:

Solurile sunt influențate puternic de climatul arid, de relieful în mare parte domol, de materialul parental constituit predominant din loess, precum și de vegetația de stepă și de apele subterane situate la adâncime relativ mare.

Solurile cele mai răspândite sunt solurile bălane (dobrogene), diferitele tipuri de cernoziomuri, și soluri slab evoluate (îndeosebi litosoluri). Repartiția în teritoriu a principalelor tipuri de soluri este condiționată de factorii climaterici, de relief și antropici: volumul edafic util, compactarea și panta terenului.

CAPITOLUL VI – ZONE PROTEJATE

Pe terenul Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea se află o vegetație naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetație caracteristică. Împrejmuită și ferită de influența factorului biologic (antropozoogen), ea și-a păstrat aspectul de dună populate de o flora și o fauna specifică, și a reținut atenția multor naturaliști, încă de la început. Colonizarea acestor dune cu vegetație este influențată de înălțimea și expoziția lor, de mărimea granulelor de nisip, de conținutul în săruri și în humus.

În anul 1939, această zona este declarată rezervație naturală: Rezervația naturală ,,Dunele marine de la Agigea" fiind unica rezervație de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervația se află în incinta Stațiunii Biologice Marine „Prof. Ioan Borcea”, și după 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, stațiunea a revenit în patrimoniul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936). Este o rezervație mixtă, floristică și faunistică, cu o suprafață de cca 8 ha. Pe baza cercetărilor botanice effectuate în cadrul rezervației au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar și celui atlantic și caspic, multe dintre ele de un mare interes științific.

Este renumită mai ales datorită populațiilor locale mari ale unor specii rare în România, precum ciucușoara de nisipuri (Alyssum borzaeanum), cârcelul (Ephedra distachya) sau volbura de nisipuri (Convolvulus persicus). Alte rarități floristice prezente în zona rezervației sunt : milițeaua de nisipuri (Silene thymifolia), perișorul de nisipuri (Leymus racemosus ssp. sabulosus), garofiță (Dianthus leptopetalus), jaleș (Salvia aethiopis) etc. Rezervația adăpostește de asemenea o faună interesantă, formată din insecte: călugărița (Mantis religiosa), libelulă (Myrmeleon formicarius), reptile: șarpele rău sau șarpele cu abdomenul galben (Coluber jugularis caspius), șopârla de iarbă (Lacerta taurica), amfibieni și diverse păsări migratoare: presura cu cap negru (Enberiza melanocephala), ciocârlia (Melanacorypha leucoptera), vrabia spaniolă (Passer hispaniolensis), bufnița (Asio otus). Multe rarități floristice și faunistice au dispărut din zona rezervației datorită modificărilor de microclimat produse în urma construcției portului Constanța Sud- Agigea, dar mai ales în perioada 1975-1990 când rezervația a fost părăsită, aici desfășurându-se diverse activități economice. În prezent, datorită unui proces natural de stepizare și ruderalizare a vegetației, favorizat de depărtarea de mare și de modificările de microclimat din ultimii 30 de ani, se fac eforturi pentru păstrarea în bune condiții a habitatelor de dune și a biodiversității specifice lor.

Activitatea didactică de aici a fost mult mai dezvoltată, stațiunea fiind un loc mult mai râvnit pentru practica studenților biologi, ecologi, biochimiști, geografi, geologi, geochimiști, piscicultori etc. În laboratoarele stațiunii au fost efectuate numeroase lucrări de licență și de doctorat. Stațiunea este condusă astăzi de o personalitate de seamă a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, prof. univ. dr. Georghe Mustață.

CAPITOLUL VI – ECONOMIA LOCALITĂȚII

Comuna Agigea este o localitate cu aspect urban cu funcții complexe de: transport punct terminus al Canalului Dunăre – Marea Neagră, calea ferată Constanța – Mangalia; Șoseaua Națională Constanța – Mangalia D.N. 39 și D.N. 38, Constanța – Negru Vodă; funcția economică: activitatea portuară, în portul Constanța Sud – Agigea, trafic de mărfuri și activitate de producție în Zona Liberă Agigea, industria mobile, industria de panificație, comerț, servicii, turism, etc.;

Cele mai representative unități economice care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei sunt: Portul Constanța Sud-Agigea, Administrația Zona Liberă, Administrația Canalul Dunăre – Marea Neagră, Ager Trans, Prod Transport Cereals, Mineral Protan, Romprest Util, Trans Canal, Romtrans MOL I, Ghetur, Hondor Stil, Selgros, Dedeman, Motorex, Matimar în domeniul pescuitului marin.

Prin Înaltul Decret Regal nr. 810, la 1 martie 1926 a fost înființată Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al stațiunii. Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră și lacurile Techirghiol și Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu și cam la 10 km de orașul Constanța, Stațiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantații de pomi alcătuiesc o insula verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această stațiune se rânduiește mai întâi recoltarea și cunoașterea faunei și florei din apele românești ale Mării Negre. Terenul stațiunii cuprinde o vegetație naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetație caracteristică.

Fig. 43. Clădirea Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea (arhivă personală)

Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanță națională: Zona Liberă Constanța Sud – Agigea și Administrația Canalelor Navigabile – Agigea. Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă.

Zona Libera Agigea și Portul Constanța Sud-Agigea

Zona Liberă Agigea sau Constanța Sud a fost înființată în baza H.G. 410/1993 și a Legii 84/1992 privind regimul zonelor libere din Romania și ocupă o suprafata de 470.000 m². În Constanța- Sud, regia administreaza 134,6 ha împarțite în 3 platforme: pentru proiecte industriale, depozitare în aer liber și spații acoperite: 26,5 ha pentru unități de producție, activități financiar-bancare: 10,55 ha pentru activități comerciale, industriale și pentru terminale de cereale, de produs petroliere, de produse chimice vrac: 97,6 ha, cheuri de acostare cu adâncimi între 14,5-16,5 m.

Delimitarea administrativ-teritorială este un subiect de dispută permanentă între autoritățile locale din județul Constanța, ajungând să fie soluționată în cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar sau chiar în instanță. Suprafața cuprinsă în perimetrul danelor 97-98, cunoscută sub numele de Zona Liberă Agigea sau Constanța Sud, aparține printr-o hatărâre judecătorească recentă, definitivă și irevocabilă, Primăriei Constanța.

În zona liberă este permisă desfășurarea următoarelor activități:

– manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiționarea, asamblarea/dezasamblarea, prelucrarea, fabricarea, procesarea, marcarea mărfurilor;

– testare, licitare, vânzare-cumpărare;

– operațiuni bursiere și financiar-bancare;

– închirierea și concesionarea de terenuri;

– navlosirea, agenturarea, aprovizionarea navelor și a altor mijloace de transport;

– alte servicii adiacente.

Firmele cu activitate în Zona Liberă pot desfășura urmatoarele tipuri de activități:

– activități industriale și de procesare;

– depozitare mărfuri în magazii și pe platforme descoperite;

– activități comerciale, industriale, bursiere, financiar-bancare, terminale de cereale, de produse petroliere, de produse chimice vrac, de containere.

În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximăde 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafață de 19 hectare și cuprinde spații de depozitare acoperite și descoperite, deservite rutier și feroviar; incinta 2 cu o suprafață de 10,3 hectare, pentru activități industriale și de producție; incinta 3, Terminalul de Containere. Beneficiind de existența infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar și rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare și piețe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat și Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat și de existența unei linii de Ferry-boat (transport CF) și terminal Ro-Ro (transport auto).

Prin promovarea și dezvoltarea Zonei Libere Constanța Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime și fluviale (Constanța, Brăila, Galați și Sulina) a fost determinate și de creșterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spațiului politic și economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a țărilor riverane Mării Negre.

Realizarea coridorului logistic trans-european Marea Neagră – Marea Nordului (pe ruta Constanța – Rotterdam) prin Canalul Rhin – Main – Dunăre, inaugurat pe 25 spetembrie 1992, coridor de o deosebită importanță europeană din punct de vedere economic, geografic, comercial, turistic, strategic și politic, are ca efecte directe integrarea europeană a zonelor traversate și dezvoltarea puctului terminal sud – estic, deci a Portului Constanța.

În Zona Liberă Constanța Sud – Agigea pot fi desfășurate o serie de activități cum ar fi: manipularea, depozitarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, expertizarea, transportul și expediții interne și internaționale, operațiuni de bursă, financiar – bancare, precum și magazine de desfacere și comercializare a produselor en gros sau en detail. Poziția Zonei Libere creează posibilități de creștere a volumului de mărfuri tranzitate pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.

În conformitate cu Legea 84/1992, Zona Liberă Constanța Sud oferă o serie de facilități: lipsa taxelor vamale la intrarea în Zona Liberă și la ieșirea spre export a mărfurilor; scutirea de impozit pe circulția mărfurilor, accizelor și a impozitului pe profit pentru toată durata activității desfășurate în zona; repatrierea profitului și a capitalului după plata tuturor obligațiilor către statul roman și partenerii contractuali; materialele și accesoriile românești care intră în Zona Liberă și sunt folosite pentru fabricarea unor bunuri sunt scutite de taxe vamale, cu îndeplinirea formalităților de export. Poziția Zonei Libere creează posibilități de creștere a volumului de mărfuri tranzitate pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Dacă până în 1989 localitatea Agigea era locul unde se înfăptuiau marile investiții ale țării: Canalul Dunăre-Marea Neagră, cu ecluza, podul rutier și cel de cale ferată, Portul Constanța Sud-Agigea, începând cu anul 1990, suprafețe importante de teren au fost vândute, prin licitație, cetățenilor din Agigea și Lazu, dar și din Constanța, pentru construirea de locuințe. Așa se explică faptul că, de-a lungul anilor, au apărut în aceste localități case frumoase, vile deosebite, făcând astfel ca atât Agigea, cât și Lazu să capete o nouă înfățișare.

Consiliul local și conducerea Primăriei Agigea au lansat și programe ambițioase de investiții: realizarea celui mai mare centru comercial "Selgros" de către un investitor româno-german, ce a creat 700 de locuri de muncă și s-a finalizat în anul 2004. Alte investiții importante din comună: centrul comercial "Dedeman", Penny Market, Firma "Emacris Trans", specializată în transportul de mărfuri și service camione, Firma "Motorex", cu sediul în Lazu, este concesionară "Peugeot", pe zona Dobrogea, și firma "Rompetrol" cu o benzinărie pe șoseaua principală în apropiere de podul Agigea.

Prin aceste proiecte comuna Agigea, localitate agroindustrială importantă a județului, își va crea condițiile pentru dezvoltarea tot mai mult a economiei și turismului în această zonă.

În evidențele Serviciului de Taxe și Impozite al Primăriei Agigea sunt înregistrate un număr de aproximativ 800 societăți. Cele mai multe activează în domeniul agriculturii, comerțului cu amănuntul, transporturi și servicii conexe transportului, construcții, întreținere și reparare autovehicule, lucrări de instalații electrice.

6.1. Agricultura

În localitatea Agigea, activitatea economică specifică ultimilor ani a suferit transformări majore datorită dinamicii sociale, economice și politico-administrative. Dacă la începutul anilor 90, agricultura era activitatea economica cea mai importantă la nivelul localității, astăzi ponderea acestei ramuri a scăzut semnificativ. Activitățile de profil sunt de anvergură tot mai redusă inclusiv datorită politicilor locale și naționale în domeniul agriculturii, fapt ce conduce la o producție ce nu acoperă necesitățile reale și, în consecință, la creșterea importurilor de produse agricole si alimente.

Suprafața agricolă a comunei este de 6.894 ha și este formată din pășuni, teren agricol și teren arabil.

O activitate importantă desfășurată pe teritoriul comunei Agigea este și agricultura (cultivarea pământului și creșterea animalelor). Se cultivă grâu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc. și se cresc vaci de lapte și oi. Își desfășoară activitatea în acest domeniu trei societăți agricole: Agricola Agigea, Agromixt și Înfrățirea.

Întinsele suprafețe agricole aflate pe teritoriul administrativ al comunei au influențat orientarea economică a localității, majoritatea societăților comerciale desfășurând activități de comerț cu produse agricole. Condițiile de trafic diversificat și de mare capacitate, Canalul Dunăre – Marea Neagră, linia ferată dublă și electrificată cu ramificații pentru Portul Constanta Sud Agigea și șoselele naționale constituie factorii care participă la facilitarea și deservirea acestor activități de comerț intern și internațional astfel încât Agigea poate deveni în viitor un centru comercial de importanță vitală.

Reducerea constantă a suprafețelor cultivate se datorează în principal fărâmițării proprietății agricole, posibilităților reduse de valorificare a produselor dar și îmbătrânirii și deficitului de forță de muncă în agricultură.

În comuna Agigea, creșterea animalelor este practicată în general în gospodăriile familiale. Așadar, este vorba de exploatații de semi-subzistență, dar mai ales de subzistență în care producția agricolă este destinată consumului propriu, foarte puține fiind acele gospodării care reușesc să disponibilizeze mici cantități de produse în vederea comercializării.

În fermele de semisubzistență, fermierii desfașoară diverse activități agricole de cultivare a plantelor și creșterea animalelor, bazate pe tradiții specifice zonei. Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producție foarte diversificată, determinată de necesitățile gospodăriei, precum și printr-o dotare tehnică redusă și necorespunzătoare ceea ce împiedică creșterea productivității și obținerea unui surplus de produse destinate vânzării. Orientarea acestor ferme către piață necesită schimbarea sistemului de producție și implicit cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii nu și le pot permite.

Direcția Silvică Constanța dispune, la Agigea, de o întinsă pepinieră, o adevărată bază producătoare de frumuseți peisagistice. Întinsă pe o supafață de 48,2 hectare, pepiniera este specializată, în principal, în producerea de puieți forestieri și ornamentali (80%) pentru: perdele forestiere, acoperirea terenurilor degradate, realizarea plantații integrale), precum și puieți pentru noii proprietari de păduri. Aici poți găsi, de asemenea, specii permanent verzi (conifere), adaptate zonei de stepă dobrogeană cu influențe marine, și anume: ienupăr de Virginia, tuja cu diversele sale varietăți – pinul negru, douglas, bradul alb, molidul etc. Din categoria foioase cu frunze persistente ar putea fi enumerate: buxus, salbă japoneză (evonimus japonica), berberis julianae, costoneaster dameri, lanciera pileata etc., specii de foiase cu frunze căzătoare, pentru gardurile vii și arborii de alei. În cadrul pepinierei a fost realizată o colecție deosebită de trandafiri Rosalium Splendidum, ce cuprinde 32 de soiuri, iar în producție de serie 68 de soiuri. Trandafirii au varietăți și nuanțe coloristice de la alb la violet, forme și dimensiuni variate, trandafiri cățărători dispuși în buchețele mici, trandafiri copăcei de diverse culori: alb, galben, roz sau roșu, a căror perioadă de înflorire începe din luna mai și ține până în octombrie.

Specificul agricol al zonei este conferit de cele 5299 ha. de teren arabil, 80 ha. de pășune și 2 ha de vii și livezi, însumând o suprafață agricolă totală de 5381 ha. Forma de proprietate a suprafeței cultivate este de 100% privată.

Existența în teritoriu a societăților agricole cu pondere mare în economia zonei, precum și dezvoltarea comerțului cu produse agricole, impun înființarea unei burse agricole. Se preconizează alocarea unei suprafețe de cca. 6 ha. situată pe malul drept al Canalului Dunăre – Marea Neagră, în vecinătatea Administrației Canalelor Navigabile, în vederea construirii sediului acestei burse.

Modul de folosință pentru suprafața agricolă în comuna Agigea, anul 2014

Modul de folosință pentru suprafața agricolă în comuna Agigea, anul 2014

În peisaj predomină net terenurile arabile și cele agricole cu o pondere de aproximativ 34%, fiind urmate de terenurile neagricole (17%) și terenurile ocupate cu construcții (14%), iar la polul opus se află terenurile degradate și neproductive, terenurile ocupate cu ape și bălți și terenurile ocupate cu construcții, toate având o pondere de 1%.

9.4. Turismul

Obiectivele turistice din comuna Agigea sunt: plaja Agigea, lacul Agigea și Rezervația Naturală Dunele de Nisip de la Agigea, despre care am vorbit în detaliu la capitolele anteriore.

Fig.50 Plaja Agigea (arhivă personală)

Plaja Agigea

Plaja din Agigea

În comuna Agigea funcționează un număr de 13 unități de cazare.

Pe raza comunei Agigea, la ieșirea spre Marea Neagră, această beneficiază de o porțiune îngustă de plajă. În această zonă se află două dintre cele mai renumite restaurante cu specific pescăresc din județ, ce au atras în ultimii ani sute de turiști: Golful Pescarilor și Pescăria lui Matei.

Restaurantul Golful Pescarilor și plaja Agigea

Restaurant Golful Pescarilor

În prezent, comuna Agigea beneficiază de un Centrul Local de Informare Turistică ce are în vedere ca obiectiv dezvoltarea marketingului turistic în zonă. Noul Centru de Informare Turistică are o suprafață totală de 129,72 metri pătrați. Acest proiect propune crearea unui Centru de promovare a turismului, culturii tradiționale, festivalurilor culturale și manifestațiilor artistice din zona comunelor Agigea, Cumpăna și Valu lui Traian, renumite prin atracțiile turistice deosebite ce se află amplasate în această zonă, precum și a siturilor Natura 2000 “Dunele Marine de la Agigea” și “Marea Neagră”.

Centrul de informare turistică din Agigea

CAPITOLUL VII – INFRASTRUCTURA LOCALITĂȚII

7.1. Accesibilitate și mobilitate

7.1.1. Infrastructura rutieră

Localitatea este străbătută prin centrul acesteia de drumul european E87 (DN39 Constanța – Mangalia). Pe raza localității traficul se desfășoară pe două bezi pentru fiecare sens de circulație. Amenajarea unui sens giratoriu la intersecția între DN39 și DN38 a avut ca efect fluidizarea circulației la intrarea în comuna Agigea. De asemenea, prin comună trece autostrada A4, care ocolește Constața pe la vest, ea descărcând traficul chiar în satul, în soșeaua DN39, continuându-si drumul spre Portul Constanța Sud-Agigea. Și aici, a fost amenajat un sens giratoriu, între autostrada A4 și DN39.

Drumul european E87

Cea mai mare parte a drumurilor locale sunt asfaltate sau pietruite, rețeaua acestora fiind în continuă extindere ca urmare a dezvoltării rezidențiale pe care localitatea o cunoaște în ultimii ani.

Din arterele rutiere existente debușează străzi care intră de asemenea în categoria celor principale și care formează o rețea de tip poligonal cu străzi secundare, în majoritate asfaltate, dar și pietruite sau din pământ.

Pe termen mediu și lung rețeaua stradală se va dezvolta în funcție de o serie de factori determinanți, relații de intercondiționare și condiții locale de tipul: evoluția fondului construit, creșterea economică a localității, programe de dezvoltare a turismului local etc.

Continua dezvoltare a localității din ultimul deceniu a făcut ca populația să crească cu 50% față de anul 2002, fiind a șasea ca număr de populație între localitățile rurale ale județului Constanța. De asemenea a crescut numărul locuințelor, iar intravilanul localității s-a extins cu noi zone rezidențiale.

În acest context căile de comunicație s-au extins și, având în vedere prognoza populației și tendințele de evoluție ale comunei, se vor extinde în continuare. Astfel, zona aferentă circulației carosabile va suferi modificări calitative și cantitative prin modernizarea străzilor existente și prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere rezidențială.

Din anul 2010 Primăria Agigea a pus la dispoziția elevilor, studenților și pensionarilor din comună, șase microbuze ce fac drumul spre Constanța din oră în oră și un microbuz primit de la Guvern pentru transportul școlarilor din comună.

7.1.2. Infrastructura feroviară

Comuna Agigea dispune de acces la rețeaua națională de căi ferate. Stația CFR Agigea – Ecluză, situată la aproximativ 1 km de centrul comunei, este amplasată pe magistrala 800 București-Constanța-Mangalia (cale ferată simplă electrificată), beneficiind astfel de conexiuni feroviare cu municipiile Constanța si Mangalia. Volumul feroviar este de 16 trenuri de călători pe zi, la care se adaugă garniturile de marfă.

Stația CFR Agigea-Ecluză (arhivă personală)

Datorită amplasării stației CFR în afara localității precum și faptului că magistrala 800 este electrificată, traficul feroviar nu generează influențe negative asupra calității vieții locuitorilor din comuna Agigea, gradul de poluare fonică și atmosferică generat de traficul feroviar fiind redus.

7.2. Echipare tehnico-edilitară

7.2.1. Alimentarea cu apă și canalizarea

În prezent, localitatea Agigea dispune de un sistem centralizat de alimenatre cu apă, integrat în „sistemul interconectat Litoral”. Localitatea Agigea poate primi apă și din complexul Eforie Nord, prin conducta Dn 350 mm azbociment. Clorinarea apei se face în complexele Constanța Sud și Eforie Nord.

Tratarea apei cu clor gazos se face atât în cadrul sursei Medgidia, cât și în cadrul complexelor Constanța Sud, respectiv Eforie Nord. Apele uzate aferente localității Agigea sunt epurate la stația de epurare Eforie Sud. Aceasta este în curs de reabilitare.

Sistemul de canalizare este de tip divizor. În 2017 lungimea rețelei era de 4,5 km, cu extindere în prezent, diametrele sunt cuprinse între 200 mm și 400 mm. Există o stație pompare cu o capacitate Q=166,66 l/s, echipată și reabilitată prin ISPA 2006. Lungimea rețelei de conducte de refulare era de 3 km, cu extindere în prezent.

7.2.2. Alimentarea cu energie electrică și termică

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a localităților comunei Agigea se face din sistemul energetic național, prin rețele electice de distribuție. Comuna este traversată de la nord la sud de o rețea electrică aeriană de înaltă tensiune LEA 400 KVA și o rețea de medie tensiune LEA 20 KV care alimentează 7 PT – posturi de transformare ce fac trecerea de la medie la joasă tensiune (0,4KV). Rețeaua de 0,4 KV este destinată pentru iluminatul public, consum în locuințe particulare și social – culturale, alimentarea cu energie a diverselor societăți comerciale.

Alimentarea cu energie termică

Energia termică se asigură în sistem de încălzire local, cu combustibil solid (lemne sau cărbuni). Din anul 2013 s-au început lucrările pentru rețeaua de gaze, dar abia în anul 2016 ele au fost puse la dispoziția locuitorilor din Agigea. În prezent, rețeaua de gaze naturale este într-o continuă dezvoltare.

7.3. Infrastructura pentru educație, sănătate, servicii sociale

7.3.1. Educație și sport

Invățământul preșcolar: în comună funcționează o singură grădiniță "Rița-Gărgărița", în Agigea, acesta având și o structură în Lazu, care este frecventată de 199 de copii și în care își desfășoară activitatea 13 cadre didactice, dar și o creșă cu program prelungit "Alba-ca-Zăpada", în Agigea.

Copiii sunt atrași în diferite proiecte care să le stimuleze imaginația și încrederea în sine, dar nu în ultimul rând, independența.

Cadrele didactice desfășoară un interes aparte pentru preșcolarii grădiniței, astfel încât defășoară diferite proiecte. Acestea fiind:

Proiectul "Târgul lui Moș Nicolae", care se desfășoară din anul 2006, până în prezent.

Proiectul "Din suflet pentru România", care se defășoară din 2008.

Proiectul "Târgul Toamnei" a luat naștere în anul 2019 de către cadrele didactice, preșcolarii și părinții acestora.

Grădinița cu program normal "Rița-Gărgărița" din Agigea

Gradinița Rița-Gărgărița cu structura în Lazu

Creșă cu program prelungit "Alba-ca-Zăpada", în Agigea.

Invățământul școlar: în comună funcționează o singură școală: Școala cu clasele I-VIII "Ioan Borcea", amplasată în centrul comunei Agigea, care are un număr de 479 elevi și 18 clase. Deși activitatea didactică se desfășoară în două schimburi, media elevilor pe clasă este de 25. Elevii beneficiază de 9 săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie, biologie, matematică, istorie, bibliotecă, precum și de o sală multimedia dotată cu calculatoare de ultimă generație și acces la internet. Procesul instructiv – educative, este coordonat de cadre didactice bine pregătite profesional: 11 învățători/institutori/profesori pentru învățământ primar și 20 de profesori de diferite specialități.

Procesul instructiv educativ și serviciile educaționale furnizate de Școala Generală "Ion Borcea" se desfășoară în componența a 3 corpuri de clădire distincte:

v Corpul C1 – clădire școală construită în anul 1965;

v Corpul C2 – clădire administrativă construită în anul 1975;

v Corpul C3 – clădire sală de sport de dimensiuni reduse construită în anul 1978;

v Corpul C4 – clădire construită în anul 2016 cu destinație de grădiniță și dată în administrarea școlii special pentru asigurarea unui spațiu decent pentru desfășurarea cursurilor specifice clasei 0.

Școala Ion Borcea – Cartierul Eroilor

În cadrul Școlii "Ion Borcea" avem elevi premiați la concursurile școlare. 8 elevi au participat la diferite olimpiade pe faza județeană, dar și națională. Aceștia au obținut premiile I, II, III și mențiune la următoarele discipline: matematică, limba și literatura română, engleză, biologie, fizică și chimie. De asemenea, profesorul de sport Potamian Octavian a pregătit și antrenat o echipă de handbal de fete, cu care a participat la diferite competiții sportive, clasându-se in mare parte pe primele locuri.

Primaria comunei Agigea acordă burse sociale în valoare de 100 lei/elev și burse de merit în valoare de 45 lei/elev la solicitarea unității de învățământ (Școala Gimnazială ”Ion Borcea” Agigea) în limita sumelor aprobate cu această destinație în bugetul local.

Primăria comunei Agigea asigură decontarea contravalorii uniformelor școlare pentru elevii ciclului primar  în limita a 100 lei/elev încă din anul 2008.

În prezent se află în curs de dezvoltare o investiție de 2,5 milioane de euro, care se va realiza în comuna Agigea, o școală nouă, cu 20 de săli de clasă, cu teren de sport acoperit, teren de sport descoperit, suprafața terenului unde va fi amplasată școală va fi de 12.000 de mp.

Va fi o școală ultramodernă care va avea chiar și o seră, unde elevii își vor dezvolta abilități și vor învăța să fie fermieri.

În comună mai există si un Centru pentru tineret în care sunt spații pentru desfășurarea activităților tinerilor: sală de conferințe, de judo, tenis, șah, iar la etaj, spații de cazare. Centrul oferă unui număr de 1800 de tineri metode alternative de învățare, asigură accesul la informative și reprezinta un loc de întâlnire pentru desfășurarea unor activități cultural-artistice și sportive.sport

Centrul pentru tineret, Agigea

În ceea ce privesc dotările sportive, comuna dispune de un stadion de fotbal cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri, sala de sport din satul Lazu și un teren de fotbal acoperit cu gazon sintetic, putem spune ca în această comună există o infrastructură care să permită populației să facă sport în timpul liber. De asemnea mai există si o sală privată de fitness.

Stadionul din Agigea

La Agigea funcționează Asociația Sportivă Agigea, unde există o secție de fotbal pentru copii, juniori și seniori (Divizia D); Antrenorul este Ionel Boghițoi, fost jucător în competiții internaționale, cât și în liga I, liga II al fotbalului românesc.

Activează:

25 de seniori, care au ocupat locul I anul acesta;

25 juniori care au ocupat locul I la camiponat în liga a IV-a ;

12 copii, grupa 2010

17 copii, grupa 2011.

Grupele de fotbal 2010- 2011 au participat la diferite competiții locale.

In cadrul clubului sportiv există ramura de sport judo , unde și aici performanțele sunt încântătoare. Activează în jur de 50 de copii, 15 dintre aceștia sunt legitimați. Aceștia din urmă au participat la competiții sportive locale, județene, naționale cât și internaționale, clasându-se pe podium în mare parte. Acești sportivi sunt antrenați de domnul Emin Acmola, campion național.

Secția de KEMPO:

Activează 20 de sportivi, antrenați de domnul Iulian Albăceanu, campion mondial.

Participând la diferite compețiții, atât pe plan național cât și internațional .

Sectia: KAIAC-CANOE

Antrenori: Cosmin Rață,Ionel Rață

Colecția de titluri de campioni naționali a sporit apoi de la un sezon la altul, atingând cifre record în anii: 2013 și 2019 – 51 de titluri și 100 de clasări pe locurile 2 și 3 la categoria juniori , 21 titluri si 29 clasari 2 si 3 la seniori si tineret în cei zece ani. Kaiaciștii și canoiștii au abordat cu succes probe pe diferite distanțe (de la 200m la 2.0000 m), înregistrând în același timp victorii și în probele neclasice, dar deosebit de interesante și dificile. .În palmaresul secției, sportivii au adus 12 medalii mondiale si europene.Este vorba despre proba de K2 20000m

În palmaresul secției, sportivii au adus 12 medalii mondiale si europene.

10.3.2. Sănătate

Agigea este cunoscută în întreaga țară și datorită existenței aici, pe malul mării a unei instituții medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, Prof. Univ. dr. Vasile Climescu, ce functioneaza aici din anii interbelici.

Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Climescu este specializat in tratarea aparatului locomotor (reumatism si tuberculoza osteoarticulara). De asemenea, la Agigea, funcționează Unitatea de asistență Medico – Socială, care a fost înființată în urmă cu câțiva ani și este destinată îngrijirii persoanelor cu afecțiuni psihice și Alzheimer. Este o instituție publică, specializată, care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum și servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale. Unitatea dispune de 61 locuri iar după extinderea unei aripi noi clădirea va avea încă 63 de locuri.

Centrul de Permanență Medicală a fost inaugurat în vara anului 2017. Clădirea este pe patru nivele – demisol, parter și două etaje – la demisol este amenajat depozitul farmaciei. La este deschisă farmacia și cabinetul de tratamente, camera de gardă și un cabinet medical. Alte patru astfel de cabinete se regăsesc la etajul I și la etajul II, dar și un cabinet de stomatologie,

În comuna Agigea își desfășoară activitatea 5 farmacii.

Fig.59. Centrul de Permanență medicală din Agigea (arhivă personală)

7.3.3. Servicii sociale

Asistența socială în comuna Agigea dispune de un Centrul de zi ce se află din august 2005 în subordinea Consiliului Local Agigea și are ca scop menținerea copilului în familia sa și creșterea calității vieții acestuia. Dificultățile economice, sociale sau personale (conflicte conjugale) cu care se confruntă unele familii, fac aproape imposibilă asumarea de către părinți a responsabilităților de creștere și educare a copiilor. În present 24 de astfel de familii beneficiază de servicii alternative, de sprijin, destinate menținerii și întăririi unității familiale. Astfel pentru un număr de 34 de copii, din comunitate, se încearcă creșterea calității vieții, prin îmbunătățirea climatului familial.

Centrul de zi din Agigea

Comuna mai dispune și de un centru de plasament ce se numește Centrul de Plasament „Delfinul”, care este un centru rezidențial cu module de tip familial, aflat în subordinea D.G.A.S.P.C.- Constanța, care oferă servicii de protecție, pentru 63 de beneficiari, cu vârste între 2 și 18 ani, care pot urma cursurile învățănântului de masă. Asigură accesul copiilor,separați sau cu risc de separare temporară sau permanentă, de familiile lor, pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educație, consiliere, suport afectiv, în vederea reintegrării sau integrării familiale și socio-profesionale.

În satul Lazu, în anul 2005 s-a înființat un complex de locuințe protejate pentru persoanele cu handicap. Complexul aparține Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Constanța, aflat în subordinea Consiliului Județean. Accesul pentru persoanele cu dizabilități se face cu usurință cu ajutorul rampelor de acces. Fiecare casă are un living generos cu zonă de bucătărie, patru dormitoare de max. trei paturi, baie comună cu dotări pentru accesibilitatea rezidenților.

Personalul este format din lucrători sociali, infirmiere și psiholog.

Sunt rezidenți 20 de tineri (10 fete și 10 băieți).

7.4. Cultură, petrecerea timpului liber

7.4.1. Cultură

În ceea ce privește instituțiile de cultură, deși comuna Agigea se află foarte aproape de municipiul Constanța, există câteva instituții specializate.

Casa de cultură „Mihai Vasile”

Până acum 5 ani căminul cultural era reprezentat de o clădire veche, aflată într-o stare deplorabilă, care necesita demolare și construirea unei noi clădiri. Însă din 2011 s-a construit noul cămin cultural, care are o capacitate de 200 de persoane și este amplasat în parcul amenajat vizavi de primarie, mai exact pe terenul de la intersecția DN 39 cu DN 38. Clădirea include un spațiu pentru bibliotecă dar și încăperi repartizate pentru activităâțile culturale. Construcția se întinde pe o suprafață de 600 m², are o sală de spectacole, sală de internet, vestiare, cabine pentru artiști, toalete și rampă pentru persoanele cu dizabilități.

Casa de cultură ”Mihai Vasile” din Agigea a primit această denumire în anul 2012.

Aici se desfășoară Festivalul Cântului și Dansului Dobrogean ”Mihai Vasile” care a ajuns anul acesta la cea de-a treia ediție și s-a desfășurat în ziua de 21.07.2019.(fotografiile atașate sunt de la editia din acel an).

Încă din 1990 la Agigea funcționează Biblioteca comunală „Emil Cioran”, care dispune de un sediu nou, cu dotări moderne, aflat în cladirea Centrului de informare turistică. Biblioteca are un patrimoniu de peste 8800 de volume de cărți din diverse domenii; de asemenea dispune de patru calculatoare și acces gratuit la internet. Și locuitorii satului Lazu beneficiază de o bibliotecă, amplasată în incinta Grădiniței Rița-Gărgărița.

Biblioteca comunală „Emil Cioran”

Biblioteca din Lazu.

În prezent, pe raza comunei Agigea există și funcționează trei biserici ortodoxe și o biserică pe rit vechi, în satele Lazu și Agigea, două geamii, două cimitire creștin-ortodoxe și două cimitire musulmane.

Până în anul 1989 în localitatea Agigea nu a existat biserică aparținând, din punct de vedere administrativ-bisericesc, de parohia Eforie Nord. La cererea credincioșilor, în anul 1990, Primăria Agigea și-a dat acordul de principiu pentru zidirea unei biserici punând la dispoziție un teren în suprafață de 1.800 m². Sfințirea locului unde urma să fie construită Biserica cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie a fost săvârșită de arhiepiscopul Lucian al Tomisului în data de 1 iulie 1990.

Construcția bisericii a început în toamna anului 1990 sub directa supraveghere a preotului Carmocan Pascu, până la centură, ca apoi după o perioadă de stagnare, sub supravegherea preotului Stoica Daniel, lucrările de construcție a bisericii să continue și să fie terminate în data de 28 septembrie 1995. Biserica este construită din beton, B.C.A și cărămidă, cu uși și ferestre metalice.

Biserica cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie

În prezent, comuna beneficiază de patru biserici: Biserica cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Parohia Sfântul Efrem cel Nou situată pe Strada Brizei, nr.36A, Cartierul Eroilor – Agigea, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, Biserica cu hramul “ Înălțarea Domnului“ din Lazu, o biserică ortodoxă pe rit vechi numita Izvorul Tămăduirii, precum și o biserica creștină penticostală.

Parohia Sfântul Efrem cel Nou

Biserica cu hramul “ Înălțarea Domnului“ din Lazu

Biserica ortodoxă pe rit vechi „Izvorul Tămăduirii”

Biserica Creștina Penticostală „Sfânta Treime”

În ceea ce privește comunitatea turcă din comuna Agigea, pe raza localității există 2 geamii, dintre care, una în Lazu, construită de către administrația publică locală în anul 2011, pe parcursul a 24 de luni(piatra de temelie fiind pusă în anul 2009), cu sprijinul financiar al Guvernului României, al Primăriei precum și prin contribuțiile enoriașilor musulmani din localitatea Lazu, și una în Agigea.

Geamia din Agigea

Geamia din Lazu

7.4.2. Infrastructura de petrecere a timpului liber

.

O condiție indispensabilă a unei vieți de calitate, atât prin rolul estetic, cât mai ales

prin contribuția la atenuarea poluării mediului, o reprezintă zonele verzi. Comuna Agigea

dispune de o zonă cu spațiu verde și trei spații de joacă pentru copii (două în Agigea și una în Lazu).

Parcul „Mihai Eminescu”

Locul de joacă pentru copii „Țara Piticilor”, Agigea

Locul de joacă pentru copii din Lazu

Locul de joacă pentru copii, Agigea – Cartier Tabără

CAPITOLUL VIII –PROTECȚIA MEDIULUI

Deșeurile sunt colectate de către SC AGIGEASRV UTIL SRL, societatea având acționar unic Consiliul Local Agigea și sunt transportate la Depozitul ecologic de la Costinești – SC IRIDEX SRL. Primăria Comunei Agigea dispune de o autoutilitară de ultimă generație, care corespunde normelor în vigoare și care compactează foarte mult deșeurile colectate, acestea fiind transportate direct la Costinești. În perioada imediat următoare se are în vedere achiziționarea celei de-a doua autoutilitare pentru colectarea deșeurilor și astfel se va realiza un management eficient al deșeurilor.

Utilajele folosite în colectarea deșeurilor

Pe termen lung se va realiza colectarea selectivă a deșeurilor atât stradal cât și de către cetățeni. Aceștia vor fi instruiți pentru a conștientiza importanța acestei acțiuni și astfel vor beneficia de un mediu mai curat și mai puțin poluat, nemaifiind necesară actuala rampă de gunoi, care va fi închisă în termenul prevăzut de către Uniunea Europeană (16 iunie 2009)

Din punct de vedere al agriculturii se remarcă interesul redus al producătorilor pentru practicarea formelor de agricultură ecologică. Astfel, în Agigea, nu funcționează nicio fermă ecologică.

Interesul scăzut în dezvoltarea agriculturii ecologice este rezultatul unei informări ineficiente a cetățenilor. O gospodărie de familie care sã aibă consumuri energetice și materiale minime, să producă cât mai puține deșeuri iar aceste deșeuri să fie în mare măsură reciclate pe loc, în circuit închis și convertite în produse de mare necesitate pentru gospodărie, să-și asigure mare parte din consumurile alimentare proprii la o calitate superioarã oricăror standarde, indiferent de condițiile de sol și precipitații, care să folosească la maxim factorii energetici ieftini și nepoluanți naturali, care să poată satisface periodic și piețele orașelor, în care se aprovizioneazã cetățenii care locuiesc la bloc sau nu dețin grădini, care să asigure condiții de confort, siguranță si prosperitate cel puțin de nivel mediu membrilor săi – este conceptul care se impune a fi implementat și la nivelul comunei Agigea.

În acest sens administrația publică locală trebuie să sprijine acest tip de initiațive prin acordarea de facilități fiscale și prin promovarea de acțiuni de informare a cetățenilor.

Agricultura ecologică reprezintă un procedeu prin care se cultivă plante, se cresc animale și se produc alimente, într-o manieră fundamental diferită de agricultura convențională. Agricultura ecologică nu utilizează fertilizanți și pesticide de sinteză, stimulatori și regulatori de creștere, hormoni, antibiotice si sisteme intensive de creștere a animalelor. În ciuda potențialului pe care îl reprezintă, la nivelul localității Agigea nu este înregistrat niciun producător de profil. Relevantă este și situația de la nivelul județului Constanța, unde la nivelul anului 2009 doar 266 ha au fost ocupate cu culturi ecologice.

Primăria comunei Agigea a implementat cu succes Proiectul „Resurse și inițiative comune dedicate mediului înconjurător (JOYRIDE)”, cod ROBG-338, având ca parteneri din România: Primăria comunei Băneasa și din Republica Bulgaria Primăria Municipiului Shabla din districtul Dobrich și Primăria Municipiului Berkovitsa din districtul Montana.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului INTERREG V-A România-Bulgaria Axa Prioritară 2 “O Regiune Verde”.

Printre principalele activități ale proiectului menționăm: realizarea de Albume Foto, Ghiduri Turistice și Hărți Turistice pentru promovarea celor 4 locații partenere; evaluarea comună a potențialului turistic sustenabil; realizarea Acordurilor de Colaborare între primăriile partenere și Centrele de Informare Turistică; realizarea unor Planuri de Marketing Turistic; realizarea Strategiei de Turism Sustenabil a ariei partenere; organizarea a două Tabere Eco-Ranger în localitățile Băneasa & Agigea și Berkovitsa; organizarea Forumului Eco-Ranger la Shabla; dezvoltarea a 13 Trasee Turistice în localitățile partenere în proiect, prin marcaje și plasare de mobilier urban; derularea unui Program de Formare și îmbunătățire a competențelor operatorilor economici din domeniul turismului și serviciilor conexe prin participarea la workshop-urile privind certificarea ISO14001:2015 și certificarea în eco-turism, și realizarea paginii web a proiectului.

În cadrul implementării proiectului, Primăria comunei Agigea a realizat următoarele trei trasee turistice:

• Traseul 1: Dunele Marine și ariile botanice protejate.

• Traseul 2: comuna Agigea și Cadranul Solar din comuna Cumpăna.

• Traseul 3: Lacul Agigea și rezervația zoologică.

Primăria comunei Agigea vine în întâmpinarea tuturor turiștilor care vizitează aria Comunei Agigea și localitățile din împrejurimi, facilitând accesul acestora către reperele turistice emblematice ale întregii zone.

În acest sens, fiecare din cele trei trasee a fost dotat cu piese de mobilier urban, respectiv: 30 coșuri de gunoi, 8 rasteluri de biciclete, 5 panouri de afișaj/informare turistică, 8 stâlpi de direcționare turistică, 10 ansambluri de lemn (bănci cu masă), 7 bănci de lemn cu acoperiș, 5 pavilioane rustice de lemn.

CAPITOLUL IX – PROIECTE

9.1. Proiecte realizate de către Administrația Publică Locală

Rețeaua de canalizare realizată din fonduri europene și locale

Rețeaua de iluminat public, modernizată cu leduri realizată prin fonduri europene și locale

Rețeaua de apă potabilă, construită și modernizată – fonduri europene și locale

Rețeaua de distribuție de gaze

Transport pentru copii: preșcolari, elevi, studenți și pensionari – fonduri locale

Casa de cultură „Mihai Vasile” – fonduri locale

Centrul de informare turistică și biblioteca – fonduri europene

Asfaltarea străzilor – fonduri locale

Grădinița Rița-Gărgărița din Agigea și Grădinița Rița-Gărgărița din Lazu

Creșa „Albă-ca-Zăpada” din Agigea

Școala Gimnazială „Ion Borcea” – structura Cartierul Eroilor

Centrul de permanență medicală din Agigea

Locuri de joacă pentru copii

Parcul „Mihai Eminescu”

Piața Agroalimentară din centrul comunei

Geamia din Lazu

Centrul pentru tineret

Primărie – clădire nouă

Proiecte în curs de realizare

Noua școală generală modernă cu clasele 0-8

Rețeaua de canalizare

Rețeaua de distribuție a gazelor

Rețeaua de apă

Asfaltarea tuturor străzilor de pe raza comunei

Reabilitarea Creșei "Albă-ca-Zăpada" și a Centrului de zi

BIBLIOGRAFIE

Andronic Gh., Neațu Marin (1989) Litoralul românesc al Mării Negre, Editura Sport-Turism, București

Badea L. (2005) “Geografia Romaniei, vol. V”, Editura Academiei Române, București

Badea L., Sandu Maria, (2010), Podișurile Pericarpatice, vol. IV, Academia Română, Insitutul de Geografie, București

Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă (1972) Localitățile județului Constanța

Centrul Meteorologic Regional Dobrogea (2017), Servicii de date meteorologice

Dunăreanu I., Cristescu M. (1967) Litoralul românesc al Mării Negre, Editura Meridiane, București

Plan de management (2011) "Dunele marine de la Agigea"

Popescu D. (-) Dobrogea- Litoralul românesc și Delta Dunării

Popovici I., Grigore M. (1984) Podișul Dobrogei și Delta Dunării, Editura Științifică și enciclopedică, București

Primăria Agigea (2017) Căile de comunicație

Șerbănescu M. (2005) „Comuna Agigea”, Editura Romart Design, Constanța

Șerbănescu M. (2010) „Comuna Agigea”, Editura Romart Design, Constanța

Șerbănescu M. (2015) „Comuna Agigea”, Editura Romart Design, Constanța

Zotta B. (1995) “Geografia Municipiului Constanța”, Editura Muntenia, Constanța

Strategia de dezvoltare a comunei Agigea 2008-2018.pdf

BIBLIOGRAFIE DIGITALĂ

http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

http://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover/clc-2012

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Judetul_Constanta_3D_map.jpg

https://www.google.ro/maps/@44.103221,28.6157826,4548m/data=!3m1!1e3

http://www.geo-spatial.org/download/harta-geologica-a-romaniei-scara-1-200-000

https://www.google.ro/search?q=agigea

http://www.gandul.info/stiri/istoria-canalului-dunare-marea-neagra

http://adevarul.ro/locale/constanta/cum-s-a-construit-canalul-dunare-marea-neagra

Se întrerupe circulaţia pe podul Agigea. Vezi când şi pentru cât timp

http://www.secundatv.ro/social/podul-nou-de-la-agigea-deschis-circulatiei-1326.html/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83reMarea_Neagr%C4%83#/media/File:Danube-Black_Sea_canal_(Agigea).jpg

Euphorbiacee

http://www.primaria-agigea.ro/populatie.html

http://pink-blog.ro/pareri-despre-pescaria-lui-matei-agigea/

FOTO: