Caiet de stagiu ing. Petz Mihai-Ludovic [307839]
COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE
“CFR” – S.A.
Sucursala Regională C.F. CLUJ
Caiet de stagiu
(03.10.2016-31.03.2017)
ing. Mihai-[anonimizat]
2017
MEMORIU DE PREZENTARE
CAIET DE STAGIU
Lucrarea de față cuprinde o prezentare succintă a activității pe care am desfășurat-o în calitate de inginer stagiar în cadrul Secției L3 Cluj și a districtului L Cluj, în perioada 03.10.2016 – 31.03.2017.
[anonimizat], unde în perioada 03.10.2016 – 07.10.2016, mi-[anonimizat] (ROF) si regulamentul de organizare interă (ROI).
[anonimizat] 10.10.2016 – 14.10.2016, ca și asistent gestionar la magazia centrală a secției de întreținere a căii L3 Cluj, [anonimizat].
[anonimizat] (17.10.2016 – 25.11.2016) și mai târziu al șefului de district linii (28.11.2016 – 13.01.2017) , la Districtul L Cluj, [anonimizat], [anonimizat], schimbat traverse și revizii periodice.
În perioada 16.01.2017 – 27.01.2017, [anonimizat] a podurilor, la întreținerea terasamentelor în regiune de deal și curățarea scărilor de acces. În următoarea perioadă de stagiu (30.01.2017 – 10.02.2017) [anonimizat] a podurilor.
În calitate de asistent al inginerului responsabil cu calea fără joante (13.02.2017 – 24.02.2017), [anonimizat], [anonimizat], revizie, iar pe urmă am asistat la activitatea din centralul secției de întreținere a căii, în perioada 27.02.2017 – 10.03.2017, unde am cunoscut o mare parte din procedurile și procesele realizate în această unitate.
[anonimizat], [anonimizat] a fost efectuată în cadrul ”[anonimizat]”, [anonimizat] a îmi desfășura activitatea sub funcția de Inginer IV.
[anonimizat] o [anonimizat], o [anonimizat] "CFR" S.A.
1. [anonimizat] (ROF), regulament de organizare internă (ROI)
Divizia Linii Cluj
(03.10.2016 – 07.10.2016)
INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PE INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ
Dispoziția nr. 181 din 22.09.2015
Art.1 [anonimizat], [anonimizat], consultarea, instruirea lucrătorilor și a [anonimizat]. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, prin concretizarea prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 cu modificările și completările ulterioare.
Art.7 Prezentele instrucțiuni proprii sunt aplicabile tuturor activităților desfășurate pe infrastructura feroviară publică și au un caracter obligatoriu.
Obligațiile și atribuțiile angajatorului
Art.11 Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, conform legislației în vigoare. În cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:
a. asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
b. prevenirea riscurilor profesionale;
c. informarea și instruirea lucrătorilor;
d. asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.
Art.12 Angajatorul are obligația să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute mai sus, ținând seama de modificarea condițiilor, și pentru îmbunătățirea situațiilor existente.
Ținând seama de natura activităților din unitate, angajatorul are obligația:
a. să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de muncă prin serviciul intern de prevenire și protecție;
b. ulterior evaluării riscurilor, să elaboreze și să actualizeze planul de prevenire și protecție astfel încât prin stabilirea măsurilor de prevenire și metodelor de lucru, să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și integrarea acelor măsuri în ansamblul activității unității și la toate nivelurile ierarhice prin serviciul intern de prevenire și protecție;
c. să asigure ca planificarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii și/sau cu reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de muncă prin CSSM;
d. să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor prin compartimentul tehnic de specialitate;
e. să întocmească un plan de prevenire și protecție compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice și de altă natură bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condițiilor de muncă specifice unității prin serviciul intern de prevenire și protecție;
f. să obțină autorizația de funcționare din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă, înainte de începerea oricărei activități, conform prevederilor legale prin compartimentele tehnic și juridic;
g. să stabilească pentru lucrători, prin fișa postului sau decizie, atribuțiile și răspunderile ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă corespunzător funcțiilor exercitate, pe baza propunerilor serviciului intern de prevenire și protecție;
h. să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor, prin conducătorii locurilor de muncă și prin membrii serviciului intern de prevenire și protecție;
i. să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, prin propria competență, prin conducătorii locurilor de muncă și prin membrii serviciului intern de prevenire și protecție;
j. să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării și instruirii lucrătorilor, cum ar fi afișe, pliante, filme și diafilme cu privire la securitatea și sănătatea în muncă prin compartimentele economic și comercial;
k. să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire și de protecție necesare prin compartimentul resurse umane;
l. să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică prin diviziile de specialitate;
m. să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării prin resurse umane;
n. să țină evidența zonelor cu risc ridicat și specific prin conducătorii locurilor de muncă;
o. să asigure funcționarea permanentă și corectă a sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsură și control, precum și a instalațiilor de captare, reținere și neutralizare a substanțelor nocive degajate în desfășurarea proceselor tehnologice prin conducătorii locurilor de muncă;
p. să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor prin serviciul intern de prevenire și protecție sau lucrători, după caz;
q. să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control și al cercetării evenimentelor prin serviciul intern de prevenire și protecție;
r. să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
s. să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viața accidentaților și a altor persoane;
t. să asigure achiziția echipamentelor de muncă fără pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor prin compartimentul comercial și mentenanța acestora prin conducătorii locurilor de muncă;
u. să asigure achiziția echipamentului individual de protecție prin compartimentul comercial și verificarea periodică prin conducătorii locurilor de muncă;
v. să stabilească obligațiile și răspunderile ce intervin în relațiile contractuale prin încheierea de convenții în domeniul SSM.
Obligațiile și atribuțiile lucrătorilor
Art.22 Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Art.23 În scopul realizării cerințelor de securitate și sănătate în muncă, lucrătorii au următoarele obligații:
a. să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție și să le supravegheze în timpul funcționării;
b. să întrețină, să utilizeze corect în timpul lucrului, EIP acordat și să-l prezinte la verificările periodice;
c. să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor și să utilizeze corect aceste dispozitive;
d. să comunice imediat șefului ierarhic și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
e. să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă accidentele suferite de propria persoană sau de celelalte persoane participante la procesul de muncă;
f. să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
g. să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari;
h. să participe la controalele medicale și instruirile specifice de SSM;
i. să se asigure că mesajele transmise/primite prin diverse mijloace de comunicare (telefon, stație RER, coloană convorbiri etc.) au fost corect recepționate;
j. să dea dovadă de seriozitate, profesionalism și respect față de persoanele cu care intră în relații de serviciu fiind exclusă agresiunea și hărțuirea de orice natură în cadrul acestor relații.
Echipamentul individual de protecție (EIP)
Art.112 Echipamentul individual de protecție trebuie să asigure protecția lucrătorului împotriva tuturor factorilor de risc care acționează asupra sa în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă.
Art.113 Echipamentul individual de protecție se acordă gratuit lucrătorilor în funcție de factorii de risc existenți în activitatea/meseria desfășurată, utilizarea acestuia fiind obligatorie.
Art.114 EIP se acordă și se utilizează corespunzător Normativului de acordare și utilizare a EIP, anexă la CCM. Modul de acordare se detaliază în Lista internă de dotare pentru activitățile (funcțiile) desfășurate la locurile de muncă în funcție de factorii de risc identificați la locurile de muncă. Lista internă de dotare cu EIP este întocmită pentru unitățile cf subordonate, la nivelul sectiilor L/CT, respectiv Divizia Trafic de către o comisie din care face parte conducătorul structurii organizatorice respective, lucrătorul desemnat și reprezentantul lucrătorilor din cadrul acesteia și se aprobă de șeful diviziei de specialitate. Lista internă de dotare cu EIP este revizuită ori de câte ori apar modificări ale condițiilor inițiale de întocmire.
Art.115 În cazul folosirii lucrătorului pentru executarea unei activități din cadrul altei meserii sau pentru cumulul de funcții (meserii) se acordă echipamentul de protecție corespunzător acestor activități/ meserii, dar numai pe perioada de timp respectivă.
Art.116 La identificarea unui nou factor de risc pentru lucrător, unitatea cf va înainta propunerile de completare și dotare cu tipurile de EIP pe care le consideră necesare în vederea verificării și stabilirii dotării, comisiei de elaborare a listei interne de dotare.
2. Asistent gestionar la magazia centrală a secției de întreținere a căii
Secția L3 Cluj – magazia centrală
(10.10.2016 – 14.10.2016)
Evidența materialelor
Valorile materiale aflate în gestiunile secțiilor L și CT trebuie să fie păstrate în încăperi izolate și închise, amenajate special în acest scop, sănătoase și bine aerisite, astfel ca să se asigure atât integritatea calitativă cât și cea cantitativă a acestora, gestionarea lor făcându-se potrivit prevederilor regulamentului privind evidența materialelor al Ministerului Finanțelor, ale instrucției nr. 554 pentru gestionarea materialelor în stoc la unitățile C.F. și dispozițiilor Ministerului Finanțelor editate în broșura „Evidența contabilă a materiilor și materialelor, produselor și mărfurilor” din anul 1961.
Valorile materiale de masă care nu pot fi depozitate în încăperi închise se vor păstra pe un teritoriu separat, îngrădit și amenajat în mod corespunzător, cu respectarea regulilor de siguranță (contra degradării, incendiului și furtului).
Prin stoc de materiale se înțelege totalitatea materialelor în stoc la un moment dat.
Stocurile le clasificăm în:
– stoc de producție;
– stoc curent;
– stoc de siguranță;
– stoc normat;
– stoc supranormativ.
Ținerea evidenței:
La unitățile L (întreținere, reparații, sudură, clădiri) și CT (întreținere și lucrări), evidența materialelor se ține astfel: – la echipe – șefii acestora vor ține numai o evidență cantitativă a tuturor materialelor aflate in grija lor – fișă de stoc.
Fluxul de documente:
Aviz/factură – NRCD – Fișă de magazie – Aviz sau bon de consum, după caz.
Prin mișcare înțelegem intrările și ieșirile din gestiune.
Documentele de intrare sunt:
NRCD (Notă de Recepție și Constatare Diferențe)
– operații care se execută:
– aprovizionări de la furnizori externi (cu factură);
– aprovizionări de la unitățile Reg. CFR ( cu aviz);
– aprovizionări de la sectorul Investiții.
– se întocmește în două exemplare, în două cazuri;
BPTR (Bon de Predare – Transfer – Restituire)
– operații care se execută:
– transfer între unități;
– intrări de confecții, prelucrări, transformări materii și materiale din producție proprie;
– restituiri de materii și materiale noi, eliberate din gestiune și neconsumate în procesul de producție; restituiri de materii și materiale semibune recâștigate.
LIV (listă de inventariere a valorilor materiale)
– operații care se execută:
– plusuri constatate cu ocazia inventarierii.
Documentele de ieșire sunt:
BC (Bon de consum)
– operații care se execută:
– distribuirea uniformelor și echipamentelor de lucru;
– trecerea din depozit în folosință a obiectelor din inventar;
– consum de materii la unitățile L, CT, Mecanizare.
BC are următoarele coduri pachet:
– 24 – distribuirea gratuită a uniformei;
– 25 – distribuirea idem cu 25% pentru muncitori, 75% pe costuri;
– 26 – idem 50% pentru muncitori, 50% pe costuri;
– 27 – trecerea din depozit în folosință;
– 28 – nu folosim;
– 29 – pentru consum material L+CT+Districte.
BPTR (Bon de predare- transfer- restituire)
AVEX (Aviz de expediere, dispoziție de livrări)
– document de ieșire cu regim special;
– cod pachet utilizat:
– 31 – vânzări de material și ambalaje la terți;
– 32 – vânzări de materiale la unități;
– 33 – ieșiri de la exploatare la investiții.
LIV (listă de inventariere a valorilor materiale)
Valorile materiale sunt date în păstrarea unui gestionar, care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea valorilor materiale.
Gestionar de materiale este orice persoană anume desemnată, care primește, depozitează, păstrează si conservă, manipulează, predă si expediază materialele din stocul unităților căilor ferate și care poartă responsabilitatea materială și penală pentru integritatea lor.
Certificarea predării și primirii materialelor se face pe procesul verbal sau pe avizul de expediție, după caz.
Transferul între două gestiuni în cadrul aceleiași unități de bază este un transfer intern. Documentul de bază cu care se execută transferul este ”Nota de transfer material”.
Ieșirea materialelor din stoc poate avea loc:
– din gestiunile de stoc prin:
a. consum;
b. transfer;
c . vânzări.
– din gestiunile temporare prin:
a. transfer si vânzări.
Materialele se primesc în magazie prin:
– delegat – persoana care primește materialul de la expeditor și le predă direct destinatarului;
– cărăuș – organul care face transferul materialelor de la expeditor la destinatar.
Intrarea materialelor se face prin:
– transfer;
– receptii.
3. Asistent șef de echipă la districtul de întreținere a căii
Secția L3 Cluj – District L Cluj
(17.10.2016 – 25.11.2016)
INSTRUCȚIUNI PRIVIND REVIZIA TEHNICĂ A CĂII ȘI ATRIBUȚIILE PERSONALULUI DE ÎNTREȚINERE
NR. 305
Șeful de echipă de întreținere a căii
Art. 11. – Conform prezentelor instrucțiuni, șeful de echipă de întreținere a căii efectuează revizii, după cum urmează:
a) periodic, în termenele fixate prin prezentele instrucțiuni;
b) conform graficului stabilit de șeful secției de întreținere a căii (la calea fără joante);
c) din proprie inițiativă, în cazuri de intemperii cum ar fi: ploi torențiale, viscole, temperaturi ridicate sau scăzute, cu respectarea dispozițiilor în vigoare;
d) conform ordinelor primite, scrise sau verbale.
Art. 12. – (1) Lunar, în decada a treia, șeful de echipă împreună cu șeful de district și revizorul de cale efectuează pe jos revizia căii – infrastructura și suprastructura – pe întreaga distanță stabilită echipei sale, în scopul cunoașterii stării tehnice a căii, aparatelor de cale, construcțiilor aferente, stabilirii și programării lucrărilor de remediere necesare.
(2) La această revizie, șeful de echipă efectuează măsurători și verifica astfel:
a) în aliniament și curbe unde s-au executat lucrări în perioada imediat următoare de la revizia anterioară;
b) la aparatele de cale din liniile curente și directe din stații și la cele de pe liniile de primiri-expedieri; restul aparatelor de cale se măsoară trimestrial.
c) împreună cu șeful de district, el efectuează revizii pe porțiunile de linie cu restricții de viteză, în punctele cu defecte semnalate la măsurătorile cu VMC, căruciorul de măsurat calea, precum și alte porțiuni de linie cu defecte constatate la revizii, în vederea programării lucrărilor de remediere
d) starea instalațiilor de la trecerile la nivel, aflate în întreținerea secțiilor L;
e) secțiunile izolate din stațiile înzestrate cu centralizare electromecanică CEM sau electrodinamică CED, precum și de pe liniile cu bloc de linie automat – BLA;
f) integritatea și starea prinderilor la linii și la aparatele de cale.
Art. 14. – (1) În a doua jumătate a lunii, șeful de echipă efectuează cel puțin două controale inopinate, din care unul noaptea, la punctele periculoase păzite, dacă acestea există pe distanța echipei, consemnând controlul în condica de la punctul periculos.
(2) Cel puțin odată pe lună, în zilele nelucrătoare, efectuează un control al personalului din subordine, care execută serviciul în aceste zile, a personalului încazarmat, a personalului – terți – care efectuează lucrări pe raza de activitate a echipei. Cu aceasta ocazie verifică respectarea programului de lucru, starea personalului, respectarea disciplinei tehnologice la punctele de lucru.
Aceste controale se consemnează în carnetul revizorilor de cale și în carnetele de șantier de la punctul de consemn sau de la punctul de lucru.
Controalele se efectuează pe baza unui program aprobat de șeful secției de întreținere a căii.
Art. 15. – La lucrările de întreținere sau reparație a căii efectuate cu alți executanți, alții decât cei ai gestionarului infrastructurii feroviare – terți, șeful de echipă efectuează revizii și verificări conform prevederilor contractuale.
Art. 16. – (1) Șeful de echipă însoțește, pe distanța echipei sale, căruciorul de măsurat calea și defectoscopul ultrasonic ori de câte ori se efectuează cu acestea măsurarea liniei sau verificarea șinelor.
(2) Obligațiile șefului de echipă ca urmare a efectuării acestor măsurători sunt prevăzute în reglementările pentru folosirea căruciorului de măsurat calea și a defectoscopului ultrasonic.
Art. 17. – (1) Semestrial șeful de echipă, împreună cu șeful districtului de întreținere a căii, verifică cu tiparul ORE toate aparatele de cale de pe liniile directe, primiri și expedieri, precum și pe cele cu solicitare deosebită din triaje, stații tehnice, nominalizate de șeful secției în carnetul de revizie a aparatelor de cale.
(2) Celelalte aparate de cale din stații, depouri, ateliere și alte asemenea se verifică de către șeful de echipă o dată pe an.
Verificările vor fi consemnate în condica aparatelor de cale a districtului.
Art. 18. – (1) O dată pe an șeful de echipă, împreună cu șeful districtului de întreținere a căii, efectuează verificarea părților ascunse la aparatele de cale.
(2) La aparatele de cale centralizate, această verificare se face simultan cu una din reviziile electromecanismelor de macaz în baza programului comun întocmit de secția de întreținere a instalațiilor de semnalizare, centralizare și inter-blocare și secția de întreținere a căii.
Verificările vor fi consemnate în condica aparatelor de cale a districtului.
Art. 19 – O dată pe an, în perioada august-octombrie, împreună cu șeful districtului de întreținere a căii efectuează recensământul stării materialelor de cale, în vederea programării înlocuirii, respectiv a completării acestora.
Art. 20. – (1) Pe lângă măsurarea liniilor și a aparatelor de cale, șeful de echipă verifică și starea traverselor din cale, integritatea elementelor căii, asigurarea electroizolării pe podurile metalice de pe liniile electrificate sau cu circuite de cale – BLA, CED, precum și gabaritul de liberă trecere.
(2) El trebuie să verifice cu atenție deosebită porțiunile de linie unde se produc frecvente ruperi de șine, unde sunt introduse restricții de viteză sau porțiunile amenințate de inundații și căderi de stânci precum și cele cu terasamente instabile.
Art. 21. – (1) Șeful de echipă efectuează măsurători înainte și după executarea lucrărilor la cale pe care apoi le înscrie în partea a II-a a carnetului de șantier.
(2) Constatările și măsurile luate pentru remedierea defectelor căii, terasamentelor și a lucrărilor de artă se înscriu în foaia zilnică respectivă din partea a II-a a carnetului de șantier.
Art. 22. – O dată pe an, în lunile iulie-august, șeful de echipă verifică și controlează execuția strângerii la rând a buloanelor verticale de pe calea fără joante, în baza unui program întocmit de șeful de district și aprobat de șeful secției de întreținere a căii.
Anexa nr. 2 la Instrucțiunile nr. 305
Obligații generale
1) Obligația de bază a șefului de echipă este întreținerea în bună stare a căii de pe raza sa de activitate, astfel încât circulația trenurilor să se facă în deplină siguranță, cu vitezele și tonajele stabilite.
În acest scop, șeful de echipă este obligat să cunoască starea liniilor de pe raza sa de activitate, să ia măsuri pentru prevenirea apariției deranjamentelor și eliminarea defectelor apărute în cale, cu respectarea toleranțelor admise.
Șefii ierarhici ai șefului de echipă sunt: picherul, șeful de district, instructor L din Secție, Șef Secție Adj L, Șef Secție, instructor regional, șef serviciu din Divizia L.
2) În sarcina șefului de echipă sunt următoarele activități de supravegherea și întreținerea:
– terasamentelor – infrastructura căii;
– lucrărilor de consolidare aferente căii;
– lucrărilor de artă-poduri, viaducte, tuneluri, apărări de maluri și de terasamente, corecții de cursuri de apă;
– suprastructurii căii-materialul metalic de cale, traverse, piatră spartă, opritori, mărci de siguranță, îndocatoare de linie;
– a trecerilor la nivel;
– a zonei de exploatare și siguranță a căii cu bornele ei de delimitare;
3) De asemenea șeful de echipă are în păstrare materialele, sculele și obiectele de inventar, care i-au fost repartizate.
El are datoria să ia măsuri pentru păstrarea în bună stare a bunurilor mobile și imobile din dotare.
4) Șeful de echipă conduce echipa sa și supraveghează întreg personalul de întreținere subordonat. El este obligat să verifice prezența la locul de muncă, să urmărească calitatea lucrărilor și prestațiilor executate cu respectarea proceselor tehnologice prescrise, în scopul realizării lucrărilor de bună calitate în depline condiții de siguranță a circulației trenurilor.
El raportează șefului de district despre personalul din subordinea sa care nu-și însușește cunoștințele necesare, nu execută lucrări de bună calitate sau manifestă rea voință în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Șeful de echipă este obligat să verifice starea personalului din subordine în timpul serviciului și să nu permită prestarea serviciului de către cei găsiți în stare de ebrietate sau oboseală excesivă, luând măsuri pentru înlocuirea lor.
Cazurile de ebrietate în timpul serviciului trebuie aduse imediat la cunoștință superiorilor, pentru tratarea imediată conform reglementărilor în vigoare.
5) Șeful de echipă este obligat să verifice, pe cit posibil zilnic, revizorii de cale în ceea ce privește efectuarea corectă a reviziilor liniei și a lucrărilor de artă și, în special dacă au asupra lor, în timpul serviciului, toate rechizitele prescrise.
6) Șeful de echipă este răspunzător de calitatea lucrărilor pe care le execută el, sau personalul de întreținere din subordinea sa.
Pentru lucrările executate de echipă și predate cu proces–verbal de recepție, el răspunde și garantează pentru buna lor calitate conform reglementarilor în vigoare.
7) Șeful de echipă răspunde pentru orice deteriorare la cale sau greșeală survenită la lucrările executate de personalul din subordine precum și pentru cele aflate în sarcina sa, produse ca urmare a reviziei necorespunzătoare a căii, neîndeplinirii îndatoririlor sale în privința conducerii, instruirii și controlului personalului din subordine.
8) Șeful de echipă este obligat să contribuie la instruirea teoretică și practică a personalului din subordine pentru a cunoaște atât modul de executare a lucrărilor de linie, cit și reglementările în vigoare.
9) Șeful de echipă trebuie să respecte în mod obligatoriu legislația în vigoare privind aplicarea normelor de protecție a muncii, la toate locurile de muncă de pe raza sa de activitate.
El face zilnic, timp de 5 – 10 minute, la începerea lucrului și la schimbarea locului de muncă din cursul zilei, instructajul tuturor muncitorilor din echipa sa, conform specificului locului de muncă și al lucrărilor care se execută în ziua respectivă.
El urmărește ca personalul din subordinea sa să se prezinte la instructajul de protecție a muncii la termenele fixate prin instrucțiile specifice de protecție a muncii și nu admite la lucru pe nici unul din subalternii care nu au fost instruiți în acest sens.
Lucrări efectuate în perioada de asistent
al șefului de echipă și al șefului de district linii
Înlocuirea traverselor de lemn pe linii cu prindere indirectă
Procedeul de realizare:
– scoaterea pietrei din cale și amenajarea locului pentru scoaterea traversei;
– scoaterea tirfoanelor;
– slăbirea buloanelor verticale;
– scoaterea traversei vechi din cale;
– pregătirea patului traversei;
– introducerea traversei noi;
– fixarea plăcilor;
– îndoparea traversei;
– găurirea traversei pentru introducerea tirfoanelor, cu aplicarea tiparului;
– introducerea și strângerea tirfoanelor;
– strângerea buloanelor verticale;
– burajul I al traversei înlocuite;
– umplerea golurilor dintre traverse, la capetele traverselor cu piatră.
!Observații!
Nu s-au respectat toate procedurile de execuție a lucrării de înlocuire a traverselor (conform ANEXA I – NORME DE TIMP PENTRU LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE CURENTĂ ȘI REPARAȚIE PERIODICĂ A LINIILOR CU ECARTAMENT NORMAL), și anume:
– ungerea tirfoanelor;
– baterea cu maiul a balastului;
– profilarea sumară a balastului.
Înlocuirea traverselor de beton armat pe linii cu prindere indirectă
Procedeul de realizare:
– scoaterea balastului din cale;
– scoaterea tirfoanelor și slăbirea buloanelor verticale;
– scoaterea traversei vechi din cale;
– pregătirea patului traversei;
– introducerea traversei noi;
– îndoparea traverselor;
– burajul I al traversei noi;
– strângerea buloanelor verticale.
!Observații!
Nu s-au respectat toate procedurile de execuție a lucrării de înlocuire a traverselor (conform ANEXA I – NORME DE TIMP PENTRU LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE CURENTĂ ȘI REPARAȚIE PERIODICĂ A LINIILOR CU ECARTAMENT NORMAL), și anume:
– așezarea plăcilor;
– darea găurilor cu aplicarea tiparului;
– ungerea și introducerea tirfoanelor;
Aceste lucrări nu au fost executate deoarece traversele de beton (semibune) puse in cale aveau așezate placuțele și tirfoanele strânse.
– baterea cu maiul a balastului dintre traverse;
– profilarea sumară a balastului.
Înlocuirea plăcilor pe linie cu prindere indirectă pe traverse de lemn
– scoaterea tirfoanelor;
– scoaterea buloanelor verticale și slăbirea celor vecine;
– ridicarea cu vinciuri a șinei și scoaterea plăcii;
– astuparea vechilor găuri cu cepuri de lemn;
– curățirea feței traversei;
– introducerea plăcii și darea noilor găuri;
– introducerea tirfoanelor;
– introducerea buloanelor verticale și strângerea celor vecine.
Nu s-au executat următoarele proceduri:
– ungerea feței cioplite a traversei;
– ungerea tirfoanelor.
Înlocuirea sau completarea de tirfoane
În ambele situații, nu s-a realizat ungerea tirfoanelor înainte de introducerea lor.
Înlocuirea buloanelor verticale pe linii cu prindere indirectă
– desfacerea piuliței, scoaterea bulonului;
– introducerea bulonului nou, a inelului resort și a piuliței.
Nu s-a realizat ungerea bulonului.
Înlocuire eclise
– desfacerea tirfoanelor de la joante;
– desfacerea buloanelor;
– scoaterea ecliselor vechi;
– curățarea șinei și eclisei la suprafața de contact;
– examinarea șinei cu mijloace manuale;
– așezarea ecliselor noi;
– introducerea buloanelor cu inele resort și strângerea piulițelor;
– introducerea tirfoanelor.
Nu s-a realizat ungerea buloanelor, tirfoanelor și a ecliselor.
Verificarea șinelor prin dezeclisare
– montare cablu ocolitor;
– desfacerea buloanelor orizontale;
– scoaterea ecliselor;
– verificarea propriu-zisă;
– așezarea ecliselor noi;
– demontarea cablului.
Nu s-a realizat ungerea buloanelor și a ecliselor.
Înlocuirea șinelor cu prindere indirectă
– acoperirea liniei;
– desfacerea buloanelor de la joante și scoaterea ecliselor;
– desfacerea buloanelor verticale;
– scoaterea șinei vechi și așezarea ei pe banchetă cu asigurarea gabaritului;
– completarea plăcuțelor de cauciuc lipsă sau degradate;
– introducerea șinei noi;
– rectificarea rosturilor;
– montarea ecliselor, introducerea și strângerea buloanelor orizontale;
– introducerea și strângerea buloanelor verticale;
– ridicarea semnalelor de acoperire a liniei.
Revizia bianuală a aparatelor de cale
– acoperirea liniei cu semnale;
– scoaterea ecliselor și buloanelor verticale și orizontale de la călcâi ac;
– scoaterea acului;
– curățirea cu razul și peria de sârmă;
– verificarea vizuală, ungerea și introducerea acului în lăcașul pivotului;
– montarea buloanelor verticale și orizontale de la călcâi macaz și montarea ecliselor;
– verificarea restului de piese metalice.
Rectificarea prin buraj manual a nivelului căii
– strângerea tirfoanelor și a buloanelor;
– scoaterea balastului dintre traverse;
– ridicarea cu vinciul;
– îndoparea traverselor;
– burajul I al traverselor;
– riparea macazului;
– umplerea golurilor dintre traverse.
Nu s-a realizat baterea cu maiul a balastului, profilarea acestuia, măturarea traverselor și a părților metalice, conform ANEXEI I.
Lucrări de buraj- ridicarea căii la nivel în sens longitudinal și transversal și riparea căii cu mașinile BNRI
Mașinile BNRI execută automat sau la comandă ridicarea căii la nivel în sens longitudinal și transversal și riparea căii.
Cu 2 săptămâni înaintea venirii mașinii trebuie terminate înlocuirile izolate sau completările de material în special plăcuțele dintre șine și placă suport sau plăcuțele elastice dintre placă suport și traversele de beton sau lemn.
Totodată, trebuie revizuite prinderile, se vor strânge la rând toate tirfoanele și buloanele. Piatra spartă necesară se va aproviziona de pe șantier cu cel puțin 2 saptamâni înainte.
Măsurile căii și însemnarea pe traverse a deplasării în plan orizontal și vertical se vor termina cel mai târziu cu o săptămână înainte de sosirea mașinii.
Pentru asigurarea stabilității căii, se vor lua următoarele măsuri:
– pe calea cu joante se vor rectifica rosturile de dilatație astfel încât să corespundă prevederilor instrucției în vigoare;
– în cazul rectificărilor la nivel mai mari de 60 mm și a unor ripări mai mari de 40 mm atunci când temperatura din șină depășește 40°C la CFJ și 45°C la calea cu joante, se va introduce o restricție de viteză de 50 km/h, atât ziua cât și noaptea;
– la lucrările cu mașina, în cadrul întreținerii căii, la temperaturi mai mici decât temperatura de fixare, se vor executa lucrări până la temperatura în șină tf +25°C, și nu mai scăzute de +5°C; în curbe cu R ≤ 1000m se va urmări poziția în plan a căii față de reperele plantate din 20 m în 20 m.
Pe toată durata lucrărilor cu mașina BNRI, va fi prezent la locul lucrării șeful de district L care răspunde de siguranța circulației pe acest sector. Acestă, pe lângă obligațiile prevăzute în instrucții, va supraveghea atent linia pe porțiunea burată cu mașinile în ziua respectivă, făcând revizia de linie suplimentară.
Măsurarea căii – căruciorul de măsurat calea
4. Asistent șef district linii
Secția L3 Cluj – District L Cluj
(28.11.2016 – 13.01.2017)
INSTRUCȚIUNI PRIVIND REVIZIA TEHNICĂ A CĂII ȘI ATRIBUȚIILE PERSONALULUI DE ÎNTREȚINERE
NR. 305
Șeful districtului de întreținere a căii
Art. 27. – Conform prezentelor instrucțiuni, șeful districtului de întreținere a căii efectuează revizii după cum urmează:
a) periodic, în termenele fixate prin prezentele instrucțiuni;
b) din proprie inițiativă, în cazuri de intemperii precum: ploi torențiale, viscole, temperaturi ridicate sau scăzute, cu respectarea dispozițiilor în vigoare;
c) conform instrucțiilor de serviciu, pe calea fără joante;
d) conform ordinelor primite, scrise sau verbale.
Art. 28. – (1) Lunar, șeful de district împreună cu șeful de stație și șeful de district SCB, efectuează revizia la aparatele de cale aflate în linie curentă, la cele aflate pe liniile de primire-expediere și la joantele izolante.
(2) În prezentele instrucțiuni se consideră aparat de cale în linie curentă și schimbătorul de cale de la ramificații de linii.
(3) În alte unități precum depoul, atelierul de zonă și alte asemenea decât stațiile CF, în locul șefului de stație la la revizia aparatelor de cale participă șeful unității respective.
Art. 29. – Lunar șeful de district, împreună cu șeful de stație și de district Mecanizare, Automatizare, Cocoașe de Triere – MACT, efectuează revizia schimbătorilor și a frânelor de cale ale instalației de mecanizare și automatizare a cocoașelor de triere.
Art. 30. – (1) Trimestrial șeful de district, împreună cu șeful de stație și șeful de district SCB – dacă există instalații SCB – efectuează revizia liniilor și instalațiilor de siguranța circulației din grupele de manevră și liniile industriale pe care manevra se execută cu mijloace și personal de cale ferată
(2) În punctele de secționare de pe secțiile de circulație cu conducere centralizată a acesteia, unde nu participă șeful de stație, regionala de cale ferată stabilește personal competent din activitatea de mișcare trafic pentru efectuarea reviziei.
Art. 31. – Pe liniile înguste, revizia căii se execută trimestrial de către o comisie formată din delegați M, L și SCB.
Art. 32. – (1) Rezultatul reviziei căii și măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea defecțiunilor constatate se trec în registrul de revizie a liniilor și instalațiilor pentru siguranța circulației care se află în biroul de mișcare al stației, în biroul șefului de tură al depoului, în biroul atelierelor, al altor unități, iar o copie se transmite la secția de întreținere a căii.
(2) La aceste revizii, aparatele de cale se controlează din punctul de vedere al bunei funcționări, al integrității tuturor elementelor componente, al stării de curățenie, al ungerii și al stării de întreținere pentru ca trenurile să poată circula în siguranță.
Art. 33. – (1) Lunar șeful de district, împreună cu șeful de echipă și revizorul de cale de pe distanța respectivă, efectuează pe jos revizia căii pe întreaga distanță a districtului, inclusiv porțiunile predate șantierelor care execută lucrări de reparație periodică, capitală și de sudură a căii;
(2) În acest sens revizorul de cale șeful de district constată starea căii, a aparatelor de cale și a construcțiilor aferente – suprastructura și infrastructura – urmând apoi să stabilească și să programeze lucrările de reparații necesare.
Art. 34. – (1) La revizia suprastructurii căii, șeful districtului de întreținere a căii măsoară:
a) ecartamentul, nivelul și săgețile căii pe porțiunile de linie în aliniament și în curbă pe care s-au executat lucrări în perioada de timp care a trecut de la revizia anterioară, pe porțiunile cu restricții de viteză, în punctele cu defecte semnalate la măsurătoarea cu vagonul sau cu căruciorul de măsurat calea, precum și pe alte porțiuni de linie cu defecte constatate la revizii și control.
b) ecartamentul, nivelul și dimensiunile jgheaburilor la aparatele de cale din linie curentă, linii directe din stații, de pe liniile de primire și expediere, precum și la aparatele de cale cu o solicitare deosebită – din triaje, stații tehnice – nominalizate de șeful secției de întreținere în condica de revizie a aparatelor de cale, astfel încât în fiecare lună să se cunoască starea acestor aparate de cale.
Art. 35. – (1) Rezultatele măsurării liniei și a aparatelor de cale se înscriu în condicile șefilor de echipă de pe distanța respectivă de măsurare de la district.
(2) Constatările rezultate în urma reviziei infrastructurii căii – lucrări de artă care sunt provizorii, cu defecțiuni sau cu restricții de viteză, precum și lucrările de apărare și consolidare – sunt notate în condicile districtului și comunicate secției de întreținere a căii în scris.
Art. 36. – (1) Șeful de district, recepționează cantitativ și calitativ lucrările efectuate de echipa locală pe raza districtului, care au fost stabilite în programul lunar de lucru al acesteia.
(2) În cazul lucrărilor executate de districtul de reparație periodică, șeful de district face parte din comisia de recepție.
Art. 37. – (1) La revizia lunară, șeful districtului de întreținere a căii controlează obligatoriu activitatea personalului din subordine, îl instruiește și îi verifică cunoștințele tehnice și profesionale, cu înscrierea în carnetul de șantier.
(2) Revizia lunară a căii se efectuează în ultimele zile ale decadei a treia, aceasta servind șefului de district și la întocmirea programelor de lucru din luna următoare pentru echipele și revizorii de cale respectivi, precum și pentru recepția lucrărilor din luna în curs.
Art. 38. – La lucrările executate cu unități altele decât cele ale gestionarului infrastructurii feroviare, șeful de district efectuează verificări ale căii conform prevederilor contractuale, cu consemnare în condica șantierului.
Art. 39. – (1) În trimestrul II, împreună cu șefii de echipă, șeful de district efectuează verificarea și la celelalte linii – inclusiv porțiunile de linii dintre aparatele de cale – de pe întreaga distanță a districtului de întreținere a căii.
(2) Verificarea liniei cuprinde măsurarea ecartamentului și a nivelului cu tiparul, dacă aceasta nu s-a măsurat cu căruciorul de măsurat calea.
(3) Rezultatul măsurării liniei cu tiparul, se înscrie de șeful districtului în carnetul districtului respectiv.
Art. 40. – (1) Trimestrial, împreună cu șefii de echipă, șeful de district verifică cu tiparul ORE toate aparatele de cale de pe liniile directe, primiri-expedieri, precum și cele cu solicitare deosebită din triaje, stații tehnice, nominalizate de șeful secției în carnetul de revizie a aparatelor de cale.
(2) Celelalte aparate de cale din stații, depouri, ateliere și alte asemenea unități se verifică anual.
Art. 41. – (1) Semestrial, șeful de district efectuează verificarea tuturor aparatelor de cale prin măsurarea ecartamentului, nivelului și dimensiunilor jgheaburilor.
(2) Această verificare se poate efectua concomitent cu alte verificări ale aparatelor de cale.
Art. 42. – Semestrial, șeful de district măsoară toate diagonalele existente pe raza districtului său conform dispozițiilor în vigoare.
Art. 43. – (1) Anual, șeful districtului de întreținere a căii efectuează verificarea părților ascunse de la aparatele de cale.
(2) La aparatele de cale centralizate, această verificare se face simultan cu una din reviziile electromecanismelor de macaz, în baza programului comun întocmit de secția CT și secția de întreținere a căii.
Art. 44. – (1) În trimestrul III, șeful districtului de întreținere a căii efectuează verificarea curbelor de după aparatele de cale, de la liniile de primire-expediere, linii din triaje și restul liniilor.
(2) La aceste revizii, el măsoară curbele la ecartament, nivelul, săgeata, uzura șinelor pe firul exterior al curbei, precum și uzura verticală a șinei pe firul interior, consemnându-le în condica de la district .
Art. 45. – (1) Șeful districtului de întreținere a căii însoțește vagonul și căruciorul de măsurat calea precum și defectoscopul la toate verificările care se efectuează pe raza sa de activitate.
(2) Măsurile care trebuie luate imediat pentru remedierea defecțiunilor constatate cu ocazia acestor însoțiri, se înscriu în carnetul de șantier al echipei, iar pentru șinele defecte și în evidența districtului respectiv.
(3) În cazul, când într-un trimestru nu sunt verificate toate liniile districtului cu vagonul sau căruciorul de măsurat calea, șeful de district efectuează, în trimestrul respectiv, măsurarea cu tiparul a ecartamentului și nivelului acestor linii, înscriind datele în carnetul de revizie a liniei de la district.
Art. 46. – (1) O dată pe an, împreună cu șeful districtului de poduri și în baza programului întocmit de secția de întreținere a căii, șeful de district efectuează revizia tuturor podurilor, podețelor și tunelurilor, etc.
(2) Constatările făcute în urma reviziei se înscriu în evidențele districtului respectiv.
(3) Șeful de district revizuiește, împreună cu șeful districtului de poduri, o dată pe an, calea pe podurile metalice din punctul de vedere al integrității traverselor, al rezemării corecte a acestora pe tabliere, al integrității elementelor de prindere a traverselor pe pod, al electroizolării șinelor față de tablier, respectiv integritatea dispozitivelor de prindere directă a șinelor de tablier, conform programului aprobat de șeful secției de întreținere a căii, rezultatul verificărilor va fi consemnat într-un raport de control.
Art. 47. – (1) Anual, până la 31 martie, șeful de district măsoară rosturile de dilatație de pe întreaga distanță a districtului.
(2) El urmărește în tot cursul anului modul cum se efectuează, de către șefii de echipă, verificarea rosturilor de dilatație înaintea lucrărilor de întreținere sau reparație a căii.
Art. 48. – (1) Șeful de district supraveghează și controlează strângerea la rând a buloanelor verticale de pe calea fără joante, potrivit programului întocmit de responsabilul căii fără joante și aprobat de șeful secției de întreținere a căii.
(2) De două ori pe an, în lunile martie-aprilie și octombrie-noiembrie, șeful de district efectuează verificarea strângerii buloanelor verticale de pe calea fără joante.
(3) Rezultatele verificărilor se trec în carnetul de revizie a liniei adaptat conform Anexei 2 din Instrucția pentru alcătuirea, întreținerea și supravegherea căii fără joante nr. 341.
Art. 49. – (1) De trei ori pe lună șeful de district efectuează revizia liniei din cabina locomotivei, de regulă la trenuri de mare viteză, după un grafic întocmit de secția de întreținere a căii.
(2) La aceste revizii, șeful de district controlează starea liniei și a aparatelor de cale, prezența personalului de întreținere a căii la posturi, viteza de circulație, semnalizarea și respectarea restricțiilor și a limitărilor de viteză și vizibilitatea semnalelor.
Revizia liniei se consemnează în foaia de parcurs a locomotivei.
(3) Constatările făcute și măsurile luate se raportează, în scris, secției de întreținere a căii, consemnându – se numărul locomotivei și al foii de parcurs.
Art. 50. – Dacă pe distanța districtului de întreținere a căii există pază la punctele periculoase și la restricții de viteză, șeful de district efectuează în prima jumătate a lunii, cel puțin un control inopinat de noapte consemnând controlul în condica de la punctul periculos.
Art. 51. – (1) În timpul verificării la rând a șinelor cu defectoscopul, șeful districtului de întreținere a căii urmărește ca această operație să se execute după programul stabilit.
(2) Șeful districtului verifică prin dezeclisare șinele defecte și stabilește categoria defectului.
(3) De asemenea, șeful de district participă la verificarea șinelor cel puțin câte o zi pe lună la fiecare echipă a districtului respectiv, în lunile când se efectuează verificarea la rând a șinelor.
Art. 52. – (1) O dată pe an, în perioada august-octombrie, șeful de district efectuează împreună cu șeful de echipă verificarea recensământul stării materialelor din cale, în vederea programării înlocuirii, respectiv a completării acestora.
(2) Împreună cu șeful districtului de reparație periodică mecanizată, șeful de district efectuează recensământul materialelor de cale de pe porțiunile de linie programate pentru reparație periodică în anul următor, recensământ care stă și la baza întocmirii programului pentru lucrări de reparație.
Art. 53. – (1) Trimestrial, șeful de district verifică pe jos, liniile de garaj proprietate privată de pe distanța sa măsurând ecartamentul, nivelul la linii, aparatele de cale și săgețile în curbe, prin sondaj, conform programului aprobat.
(2) Verificarea se face împreună cu delegatul beneficiarului liniei, iar constatările și măsurile consemnate în procesul verbal sunt însușite de conducerea agentului economic.
Art. 54. – Semestrial, șeful de district împreună cu șeful stației efectuează verificarea liniilor cu prindere la sabot, și a saboților utilizați.
Art. 55. – Cu ocazia fiecărei revizii, șeful districtului de întreținere a căii se conformează prevederilor instrucției pentru șeful de district, precum și tuturor instrucțiunilor, îndrumătoarelor și ordinelor privind activitățile de întreținere și siguranță a circulației.
Art. 56. – Șeful de district însoțește șeful de secție sau, șeful de secție adjunct, după caz, sau alte organe de control în reviziile executate de aceștia pe raza districtului.
Art. 57. – În deplasările sale cu trenul pe distanța districtului, șeful de district călătorește în cabina locomotivei sau pe platforma ultimului vagon pentru a controla starea liniei și prezența la posturi a personalului de întreținere a căii.
Lucrări de înlocuire a dalelor Strail din corpul trecerii la nivel km 498+915, fir I
A. Lucrări pregătitoare
În vederea efectuării lucrărilor de rectificare a nivelului căii ferate, lucrări de înlocuire dale elastice Strail, pe linia CF300 București – Episcopia Bihor, între stațiile Cluj Napoca – Cluj Napoca Est, în zona trecerii la nivel cu calea ferată în dreptul km 498+915, fir I, punctul de lucru va fi aprovizionat cu scule și materialele necesare, astfel ca lucrările să se desfășoare conform planului stabilit.
Se va secționa calea fără joante, conform Instrucției 314, în zona trecerii la nivel.
Cu 2 zile înaintea lucrărilor, conducerile Secțiilor L3 Cluj și CT vor verifica pe teren stadiul lucrărilor pregătitoare.
Se va lucra cu închidere de linie cu scoaterea LC de sub tensiune, iar pe durata lucrărilor punctul de lucru va fi acoperit conform Regulamentului de semnalizare nr.004.
Înainte de începerea lucrărilor se va face localizarea (pichetarea) subtraversărilor de cabluri și a cablurilor SCB din zona trecerii la nivel.
B. Lucrări de bază L
Pentru înlocuirea dalelor Strail din corpul trecerii la nivel km 498+915, fir I, este necesară introducerea unui panou de cale ferată, nou, montat în afara căii în loc accesibil utilajului DESEC.
Lucrarea va cuprinde următoarele lucrări:
– demontarea vechilor dale elastice Strail;
– secționarea zonei pentru introducerea noului panou;
– scoaterea din cale a panoului secționat cu utilajul DESEC;
– decolmatarea platformei trecerii la nivel cu utilajul COLMAR;
– lansarea noului panou, realizarea conexiunii și a continuității căii;
– îmbalastarea panoului cu piatră spartă cu utilaj SSP;
– executarea burajelor mecanice cu utilaj Plasser 4S/09 și stabilizarea dinamică cu DGS-ul;
– introducerea noilor dale elastice Strail.
Lucrările de excavații făcute cu utilaj COLMAR vor fi supravegheate de către un electromecanic SCB de la districtul CFD Cluj.
Lucrările de bază vor avea caracter de refacție (înlocuire suprastructură pe zona trecerii de nivel) fiind necesară folosirea utilajelor grele de cale: Plasser 4S/09, SSP, Stabilizator Dinamic DGS, Desec, Colmar.
Tehnologia lucrărilor de refacție a liniei
Lucrările de refacție a liniei se execută, de regulă, mecanizat prin metoda panourilor prefabricate în bază. În cazuri izolate și pe distanțe mai mici, refacțiile se pot executa și manual, lucru ce trebuie evitat din punct de vedere al calității lucrărilor și al productivității muncii.
Prin execuția mecanizată a refacției liniei se înțelege desfășurarea lucrărilor de refacție după cum urmează:
– panourile se asamblează într-o stație pentru montarea lor, purtând denumirea de ”bază pentru montarea panourilor”;
– panourile montate se transportă la locul de execuție a refacției, cu aparate speciale sau cu vagoane, iar după ridicarea panourilor vechi se lansează în cale panourile noi cu ajutorul unor macarale speciale.
La desfășurarea procesului tehnologic al lucrărilor din linie se disting următoarele grupe de operații:
– lucrări de bază care se execută în închidere de linie;
– lucrări pregătitoare care se execută înainte de închiderea liniei;
– lucrări de consolidare și finisare.
Baza pentru montarea panourilor trebuie să dispună de cel puțin o linie pentru montarea panourilor și una sau două linii pentru descărcarea materialelor.
Spațiul de depozitare trebuie să aibă capacitatea asigurată pentru 40-50% din volumul materialelor necesare pentru asamblarea de panouri, timp de 1 an.
Șinele se vor descărca numai cu ajutorul macaralelor, primul rând de șine așezându-se la 2 m de la axa liniei de montare. Înălțimea stivelor nu va fi mai mare de 2 m, iar între rânduri se vor pune șipci din lemnărie veche. De la un rând la altul, șinele se vor așeza retrase cu lățimea unei șine. Șinele scurte se vor așeza în stive separate. Fiecare șină se va măsura înscriindu-se pe inimă lungimea ei, cu creta uleioasă, în apropierea găurilor de eclisare.
Traversele de beton se descarcă cu macarale și se depozitează în stive, iar între rânduri se așează șipci. Înălțimea stivelor de traverse va fi de cel mult:
– 2,5 m lemn;
– 4,0 m beton.
Materialul metalic mărunt se va depozita pe suprafețe podite, în boxe din traverse vechi, iar cel filetat în spații acoperite.
Verificarea părților ascunse la aparatele de cale
Deoarece lucrările de verificare au o continuitate și necesită specializare și dotare corespunzătoare, ele se vor executa de formații specializate din care vor face parte și meseriașii de atelier.
Lucrările de verificare a părților ascunse, conform Ordinului DGL 33/34/1978, se împart în:
Lucrări pregătitoare
Se execută cu 2-3 zile înaintea lucrărilor de bază și cuprind:
– măsurarea uzurilor verticale și laterale la ace, contraace, șine de legătură și de rulare, aripi și vârfuri, adâncimea jgheaburilor, proțapilor și a jocurilor laterale la pivoți;
– rectificarea poziției în plan și profil a aparatului de cale, astfel ca acele să lipească pe toți alunecătorii;
– încercarea piulițelor la toate șuruburile verticale și orizontale de asamblare și ungerea filetului șuruburilor cu ulei mineral;
– curățirea spațiului dintre traverse unde sunt amplasate barele de acționare și de control și electromecanismul de macaz;
– curățirea jgheaburilor care depășesc nivelul traverselor făcând contact cu talpa șinei;
– completarea și înlocuirea șuruburilor necorespunzătoare (cu tija și filetul uzat și de lungime nereglementară, fără inel resort sau cu mai multe inele resort, cu adaosuri);
– îndepărtarea bavurilor în locurile accesibile;
– curățirea cu peria de sârmă a racordărilor dintre talpă și inima acelor, contraacelor, aripilor și vârfurile inimii pe partea accesibilă;
– rectificarea rosturilor de dilatație în cuprinsul și la extremitățile aparatului de cale, care conform planurilor de poză trebuie să fie la temperatura de montaj:
– 8 mm la entremitățile aparatului și de maxim 3 mm la călcâiul acelor cu articulație;
– 5 mm la joantele izolate;
– 8 mm la restul joantelor interioare.
Lucrări de bază
– se execută cu închiderea liniei conform ”Instrucției nr. 317” și cuprinde:
Lucrări de bază comune
– demontarea fixătorului de macaz și a acelor pentru examinarea lor în locurile ascunse;
– curățirea de rugină și unsoare cu perie de sârmă a întregii zone a tălpii acelor pe partea inferioară și superioară și a părților dintre ciupercă-inimă-talpă pe suprafețele rămase necurățate la lucrările pregătitoare;
– examinarea cu lupa a tălpii pe toată suprafața de rezemare, pe părțile laterale și superioare ale tălpii și ciupercii și racordării inimii cu ciuperca și talpa, pentru a se constata dacă nu prezintă fisuri vechi, urme de lovituri mecanice, uzuri premature, degradări ca urmare a coroziunii, muchii ascuțite în locurile prelucrate prin așchiere;
– cercetarea cu acul sondă a adâncimii fisurilor descoperite pe suprafața exterioară și în interiorul găurilor;
– depistarea fisurilor după sunet și vibrarea prin lovituri cu ciocanul.
Lucrări de bază specifice acelor cu articulație
– demontarea, curățirea și examinarea stării generale a pivoților, ecliselor speciale de la călcâiul acelor, găurilor de la vârful acelor prevăzute cu bucșe excentrice ϕ32/34×22, locașurilor din talpa acului pentru fixarea pe pivot, a tălpii acelor în dreptul alunecătorilor, a inelelor de articulație la pivoți și a locașurilor acestora din plăcile de la călcâiul acelor;
– întocmirea acelor, pivoților și plăcilor de la călcâiul acelor uzate sau defecte sau cu fundul locașului desprins;
– sudarea alunecătorilor desprinși de pe plăcile de la călcâiul acelor și de pe plăcile intermediare;
– eliminarea bavurilor rămase.
Lucrări de bază specifice acelor flexibile
– demontarea ecliselor de siguranță și verificarea porțiunilor forjate de trecere a profilului de la profilul șinei, a sudurii și a zonei influențate termic situată de ambele părți ale sudurii;
– examinarea stării tălpii acului pe porțiunea flexibilă, rabatată lateral de ambele părți și a găurilor din talpa acului în care pătrund cepurile contra fugirii de la plăcile suport.
Lucrări specifice fixătoarelor de macaz cu cleme
– desfacerea îmbinării izolante a barelor de acționare a clemelor, curățirea și examinarea stării generale a semibarelor și la îmbinarea izolantă;
– examinarea stării generale a clemelor și în special a cotului și a furcii de fixare cu acul, a zăvoarelor, limitatoarelor de cursă și a șuruburilor și înlocuirea reperelor care prezintă defecte sau uzuri avansate.
Lucrări de încheiere
– ungerea părților ascunse cu vaselină;
– ungerea cu ulei mineral a materialului mărunt de la fixătorul de macaz cu cleme și de la articulațiile acestuia cu acele și cu barele de acționare;
– asigurarea rosturilor de dilatație reglementate la joante;
– asamblarea la loc a subansamblurilor și fixarea acestora la joante și pe traverse cu tot materialul mărunt necesar;
– montarea șplinturilor și a sârmelor de siguranță la piulițele șuruburilor fixătorului de macaz cu cleme;
– verificarea funcționării macazului, lipirea acelor de contraace, cursa totală a fixătorului, cursa acelor și înzăvorârea acesteia pe ambele părți.
Închideri de linie și scoateri de sub tensiune ale liniei de contact
În vederea asigurării siguranței circulației trenurilor, în anumite situații legate de starea liniei, a terasamentelor, a podurilor sau a altor lucrări de artă și a instalațiilor, precum și de executarea unor lucrări la acestea, se impune introducerea de restricții de viteză, închideri de linie sau scoateri de sub tensiune ale liniei de contact.
Interzicerea circulației trenurilor pentru o perioadă de timp limitată, din cauza unor lucrări complexe ce impun întreruperea continuității căii sau din alte cauze care nu fac posibilă circulația trenurilor, chiar și cu restricție de viteză, se numește închidere de linie. Închiderile de linie pot fi planificate sau accidentale.
Închiderile de linie planificate sunt închiderile stabilite din timp în vederea executării unor lucrări ulterioare la linie și aduse la cunoștința celor interesați înainte de începerea acestora.
Închiderile de linie accidentale sunt închiderile necesare pentru înlăturarea imediată a unui pericol iminent și neprevăzut pentru circulația trenurilor – căderi de stânci pe linie, ruperi de șine, subspălarea fundațiilor la poduri, inundarea sau înzăpezirea liniei, ruperea firului de contact și alte asemenea.
Întreruperea alimentării cu energie electrică a liniei de contact, impusă de procesul tehnologic al lucrărilor care se execută la linia de contact sau din alte cauze, se numește scoatere de sub tensiune a liniei de contact.
Scoaterile de sub tensiune ale liniei de contact pot fi ca și închiderile de linie planificate sau accidentale.
Închiderea de linie însoțită pe perioada desfășurării acesteia de întreruperea alimentării cu energie electrică a liniei de contact aferentă acesteia, se numește închidere de linie cu scoaterea de sub tensiune a liniei de contact. Închiderile de linie pot fi cu sau fără scoatere de sub tensiune a liniei de contact.
Exemplu cerere de închidere
Către RC, (regulator de circulație)
Conform telegramei nr:.., rugăm să aprobați închiderea liniei curente dintre stația X și stația Y pentru lucrări L (se specifică tipul lucrărilor), cu/fără scoaterea liniei de contact de sub tensiune, de la ora A până la ora B. Pe linia curentă închisă, circulă și lucrează tren LR (tren de lucru) nr…cu plecare din stația X la km (precizat din linia curentă) și retragere în stația Y la ora h.
Tren de lucru: drezină, vagonet, plasser, stabilizator, matisa.
Condiții: închiderea liniei curente se face prin acționarea butonului BILC (buton închidere linie curentă) de către IDM (impregat de mișcare), din stația X și Y- la început/sfârșit linie curentă.
Nu se vor îndruma locomotive electrice cu pantograful ridicat din zona Z.
În cazul trecerilor la nivel se pune agent.
Responsabil SSM Impegat Responsabil electrificare
Cerere de deschidere
În urma terminării lucrărilor L, se poate redeschide linia curentă între stațiile X și Y pentru circulația trenurilor cu viteza stabilită/cu restricția semnalizată pe teren cu inductor/fără inductor la km…la paleta galbenă.
Tren LR nr…retras stația X.
Deschiderea liniei curente se face prin acționarea butonului BDLC (buton deschidere linie curentă), de catre IDM din stațiile adiacente liniei curente.
Linia curentă liberă, gabarit L asigurat.
5. Asistent șef district poduri
Secția L3 Cluj – District LA Cluj
(16.01.2017 – 27.01.2017)
INSTRUCȚIUNI PRIVIND REVIZIA TEHNICĂ A CĂII ȘI ATRIBUȚIILE PERSONALULUI DE ÎNTREȚINERE
NR. 305
Șeful de district sau maistrul de poduri și lucrări de artă
Art. 76. – Conform prezentelor instrucțiuni, șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă la formațiile care nu au șef de district – efectuează revizii după cum urmează:
a) periodic, conform instrucțiunilor de față;
b) din proprie inițiativă, în cazuri de intemperii, ploi torențiale sau de lungă durată, temperaturi scăzute, cu respectarea dispozițiilor în vigoare;
c) conform ordinelor primite, scrise sau verbale.
Art. 77. – (1) De două ori pe an, din care o dată împreună cu șeful districtului de întreținere a căii, efectuează revizie verificând starea traverselor pe podurile metalice, rezemarea corectă a acestora pe tablier, integritatea elementelor de prindere, electroizolarea șinelor față de tablier și stabilește măsurile de remediere ce se impun.
(2) Revizia căii se efectuează conform programului aprobat de șeful secției de întreținere.
Art. 78. – (1) Șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă participă la revizia periodică sau intermediară a podurilor metalice nituite și sudate pe care o execută atelierul regional de poduri metalice pe raza secției de întreținere a căii.
(2) El stabilește pentru remediere, în cadrul planului de lucrări al districtului, lucrările de așezare a traverselor pe pod readucere a traverselor de pe pod la poză, de zidării și de curățiri albii în cazuri de afuieri periculoase pentru infrastructura podului, respectiv decolmatări ale albiei .
(3) Constatările rezultate în urma reviziei se consemnează în anexa fișei tehnice a podului.
Art. 79. – (1) De două ori pe an, primăvara și toamna, în perioadele când nivelul apelor este scăzut, șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă întocmește relevee de albii la podurile peste apele curgătoare, nominalizate de divizia de linii.
(2) În afară de aceste relevee, efectuează din proprie inițiativă măsurători de adâncime de albii, ori de câte ori este necesar, după ploi torențiale de lungă durată sau creștere neobișnuit de mare a nivelului apelor.
Art. 80. – (1) Trimestrial, în baza programului aprobat de șeful secției de întreținere a căii, șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă controlează amănunțit podurile, podețele, tunelele, terasamentele și lucrările de apărare și consolidare a lor, atât cele de suprafață, cât și cele subterane – diguri, garduri împotmolitoare, epiuri, ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, însămânțări, plantații, cleionaje, baraje – lucrările hidrotehnice, lucrările pentru apărarea malurilor, a punctelor periculoase și altele asemenea, luând măsurile ce se impun de siguranță a circulației.
(2) Două dintre aceste revizii se fac obligatoriu în lunile martie și octombrie.
(3) Cu această ocazie, el stabilește lucrările necesare pentru remedierea deficiențelor în cadrul planului de întreținere și reparație periodică a districtului.
(4) Constatările în urma reviziilor și măsurile luate sunt notate în anexele la fișele tehnice ale districtului de poduri.
Art. 81. – (1) Lunar, șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă verifică evoluția defectelor constatate la podurile metalice, comparând-o cu starea înregistrată în evidențe.
(2) De asemenea, el verifică defectele ținute sub observație la terasamente, poduri, podețe, tuneluri sau alte lucrări de artă.
(3) Constatările rezultate în urma reviziei se notează în anexele fișelor tehnice ale lucrărilor respective aflate la district.
(4) Agravarea defectelor, precum și apariția de noi defecte, sunt raportate în scris șefului secției de întreținere a căii.
Art. 82. – (1) O dată la zece zile, șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă verifică zonele cu restricții de viteză de la terasamente, poduri, tunele sau alte lucrări de întreținere a căii.
(2) Constatările apărute în urma reviziei se notează în anexele fișelor tehnice ale lucrărilor respective aflate la district, iar în cazul agravării situațiilor care au condus la introducerea restricției de viteză, acestea se raportează în scris șefului secției de întreținere a căii.
Art. 83. – (1) Săptămânal, el verifică modul de execuție al lucrărilor de întreținere curentă și reparație periodică care se execută conform programului, la terasamente, poduri, podețe, tunele sau alte lucrări de artă.
(2) În ultima săptămână a lunii face recepția lucrărilor executate pe întreaga distanță a districtului și stabilește programul de lucrări pentru luna următoare.
Art. 84. – În perioada august-octombrie, împreună cu delegatul secției de întreținere a căii și în baza programului aprobat de șeful secției, șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă face recensământul tuturor defectelor terasamentelor, podurilor, podețelor, tunelelor, a altor lucrări de artă și a căii montate pe acestea, propunând lucrările necesare a se executa în anul următor.
Art. 85. – Cu ocazia fiecărei revizii, șeful districtului sau maistru de poduri și lucrări de artă verifică activitatea personalului în subordine, calitatea lucrărilor, cunoștințele profesionale și de protecție a muncii și ia măsurile corespunzătoare, consemnându-le în carnetul de șantier.
Art. 86. – (1) De trei ori pe lună, – ziua – șeful districtului sau maistrul de poduri și lucrări de artă efectuează revizia din cabina locomotivei după un grafic aprobat de șeful secției de întreținere a căii, consemnând revizia în foaia de parcurs a locomotivei.
(2) La aceste revizii șeful districtului sau maistru de poduri și lucrări de artă controlează starea liniei în zona podurilor, a terasamentelor și punctelor periculoase de pe raza secției și a zonelor cu restricții de viteză.
VERIFICĂRILE PODURILOR DE CALE FERATĂ
CA URMARE A EFECTUĂRII REVIZIILOR TEHNICE
Verificarea infrastructurii podurilor de cale ferată
Art. 43. – Cu ocazia efectuării reviziilor tehnice la podurile metalice și masive de cale ferată se pot constata două feluri de defecte :
a) defecte inițiale de construcție;
b) defecte apărute în timpul exploatării.
Art. 44. – (1) La verificarea banchetei cuzineților, cuzineții de piatră nu trebuie să fie deplasați sau fisurați.
(2) Cuzineții fisurați se țin sub supraveghere până la înlocuire, și se consolidează eventual prin încercuire cu unul sau mai multe cadre metalice, în urma avizului compartimentului de specialitate din cadrul regionalei de căi ferate.
Art. 45. – (1) În corpul zidăriilor, pilelor sau culeelor podurilor de cale ferată, nu sunt admise fisuri care pun în pericol siguranța construcției și a circulației trenurilor.
(2) Fisurile acceptate, se țin sub observație prin plantarea de martori și se examinează dacă nu au corespondență și în fundație, urmând a se decide asupra urgenței intervenției pentru reparație.
Art. 46. – (1) Zidăria, de sub cuzineți în mod special, trebuie să fie în stare bună, iar pietrele sau cărămizile din zidărie să nu fie degradate în urma acțiunii agenților atmosferici.
(2) Dacă degradarea zidăriei nu se extinde în adâncime, repararea acesteia se poate efectua prin scoaterea cărămizilor sau pietrelor deteriorate și înlocuirea lor cu altele noi.
(3) Rosturile zidăriei de piatră nu trebuie să fie degradate sau deschise.
Art. 47. – Cu ocazia reviziilor tehnice trebuie să se consemneze și existența, respectiv starea scări-lor de acces pentru vizitarea infrastructurilor podurilor, a tălpilor inferioare și a radierelor.
Art. 48. – (1) Terenul din jurul fundațiilor sau de sub ele, trebuie să nu fie afuiat, pentru a nu periclita stabilitatea lor.
(2) Constatarea stării terenului de fundare, se realizează prin compararea valorilor măsurate pe teren la elementele vizibile ale elevației, respectiv fundației, față de rostul dintre ele, cu cele furnizate de cartea tehnică a construcției.
Art. 49. – (1) Sferturile de con trebuie să fie în stare bună, să nu fie dezlipite de corpul culeelor, să nu aibă crăpături, să-și mențină forma și să nu fie afuiate.
(2) În cazul când sferturile de con sunt pereate, zidăria pereului trebuie să se mențină în stare bună, și să nu existe semne de burdușire.
Art. 50. – Drenurile din spatele culeelor și aripilor trebuie să funcționeze normal și să fie executate conform reglementărilor specifice.
Verificarea lucrărilor executate în albie și a celor care asigură scurgerea apelor
Art. 51. – (1) Cu ocazia reviziilor tehnice, se verifică toate lucrările de combatere a eroziunii malurilor, de regularizare sau corecție ale albiei, de apărare sau protecție a infrastructurilor podului, semnalând imediat toate deficiențele care pot pune în pericol integritatea structurii.
(2) În acest sens, în cadrul reviziilor tehnice se verifică următoarele:
a) șanțurile de descărcare care aduc apa spre pod trebuie să fie curățate și să funcționeze în bune condi-ții;
b) secțiunea sub pod să fie suficientă, respectiv să nu fie obturată din cauza colmatării fundului albiei, pentru a permite scurgerea apelor extraordinare;
c) dacă există riscul, având în vedere configurația existentă, ca apele extraordinare să ajungă până la nivelul aparatelor de reazem sau chiar la tablierul metalic;
d) apa să nu stagneze sub pod din cauza neasigurării scurgerii, prin existența unor obstacole în aval sau existența unor turbioane care să afecteze încastrarea fundațiilor, situații în care se impun măsurători urgente de fund de albie;
e) radierele să nu fie împotmolite, subspălate sau să aibă crăpături sau desprinderi care să provoace în timp subspălări iar radierele pavate sau betonate să se mențină în stare bună;
f) drenurile din spatele culeelor și a aripilor să fie în stare de funcționare;
g) să nu se formeze insule în albia râului sub pod, precum și în imediata apropiere a acestora în amonte sau aval, situații în care se iau măsuri de desființare a lor.
Art. 52. – Lucrările de apărare a infrastructurii podurilor și malurilor sau de consolidare a fundului albiei în dreptul podurilor – anrocamente, epiuri, pinteni, împietruiri, fascine, terase de zidărie sau de beton armat – trebuie să fie în stare bună.
Art. 53. – (1) Verificarea stării tehnice a infrastructurii podurilor dunărene, pe zona înălțimii imersate, se realizează la intervale normale de 10 ani dacă în urma expertizelor sau măsurătorilor anterioare, nu s-a impus efectuarea acestora la intervale de timp mai mici.
(2) Aceste verificări se realizează prin unități specializate și autorizate în acest sens.
(3) În situația unor nivele scăzute ale apelor Dunării, se efectuează verificări suplimentare, la vede-re, cu ajutorul unor ambarcațiuni proprii sau închiriate.
Art. 54. – În aval și amonte de podurile de cale ferată peste apele curgătoare, sunt interzise exploatările de produse de balastieră la distanțe mai mici de 2000 m în aval, respectiv 1000 m în amonte.
Verificarea suprastructurii podurilor de cale ferată
Art. 55. – Aspectele care pot apare în exploatarea suprastructurii podurilor de cale ferată și cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită, sunt:
a) defecte ale îmbinărilor – nituri slăbite sau lipsă, șuruburi insuficient strânse sau desfăcute, fisuri la cordoanele de sudură;
b) deformații generale sau locale ale elementelor sau ale construcției în ansamblu;
c) fisuri, rupturi sau desfaceri ale rosturilor sau ale pieselor solidarizate;
d) degradarea protecției anticorozive;
e) starea de curățenie a pieselor grinzilor căii – să nu existe depuneri de produse corozive din vagoane sau alte depuneri de materiale, în special la noduri, care să mențină umezeală și să contribuie la ruginirea pieselor metalice;
f) degradări și exfolieri ale betonului de acoperire și corodare a armăturilor;
g) infiltrații prin bolți și dale din cauza degradării hidroizolației;
h) dislocări de moloane, crăpături ale zidăriei la bolți;
i) fisuri în lungul armăturilor la grinzile din beton precomprimat;
j) fisuri transversale sau înclinate la grinzile din beton armat;
k) fisuri transversale sau longitudinale în bolți sau timpane;
l) timpane deplasate cu afectarea zidăriei adiacente din boltă;
m) urme de lovire sau deplasare de pe reazeme a suprastructurii la pasajele inferioare.
Art. 56. – În cazul apariției de fisuri în elementele portante ale podurilor masive, se efectuează observații sistematice asupra acestora, în vederea stabilirii influenței, respectiv a pericolului pe care acestea îl pot avea asupra rezistenței și exploatării construcției.
Art. 57. – (1) Pentru urmărirea evoluției în timp a lungimii fisurii, extremitățile acesteia se marchează periodic prin liniuțe de vopsea în dreptul cărora se notează data examinării.
(2) Pentru supravegherea evoluției în sens transversal a fisurii, se utilizează dispozitive de măsură sau repere fixate de ambele părți ale fisurii în dreptul cărora se marchează numărul și data montării acestora.
(3) Valoarea deschiderii fisurilor și lungimile acestora se notează în condici de urmărire, iar ulterior se consemnează în jurnalul de evenimente al podului.
Art. 58. – Existența fisurilor se constată prin verificări cu ochiul liber și sunt specifice fiecărui tip de pod, având un proces evolutiv propriu fiecărui sistem constructiv și necesitând o analiză atentă în concordanță cu rolul și importanța fiecărui element în menținerea integrității structurii.
Verificări minime ale podurilor de cale ferată ca urmare a efectuării reviziilor tehnice periodice
Verificarea infrastructurii podului de cale ferată
Art. 90. – În cazul schimbării regimului râului din cauze naturale, a existenței unor activități de înființare, desființare sau deteriorare a amenajărilor hidrotehnice sau din alte cauze, trebuie constatat dacă este periclitată infrastructura podului, prin afuiere sau spălarea terasamentului adiacent.
Art. 91. – (1) Culeele și pilele podurilor trebuie să nu fie înclinate iar tablierele să nu fie blocate în zidurile de gardă sau să existe urme de deplasare a lor.
(2) În aceste situații, infrastructurile din zidărie se țin sub observație și se iau măsuri pentru ca li-bera dilatare a tablierelor să nu fie împiedicată prin contactul lor cu culeele. În acest sens între tabliere și pilă, se execută în zidurile de gardă nișe în dreptul părților în atingere sau se deplasează tablierele și se reașează aparatele de reazem.
(3) Când infrastructura podului prezintă semne evidente de funcționare periculoasă pentru siguranța circulației, se stabilesc condiții de circulație și se convoacă la fața locului o comisie compusă din specialiști din compartimentele de specialitate din regionala de căi ferate și din centralul gestionarului infrastructurii feroviare, care stabilesc măsurile ce se impun.
Art. 92. – La infrastructurile podurilor de cale ferată fundate în terenuri care se dizolvă în contact cu apa, verificările trebuie să evidențieze acest aspect, luându-se, dacă se constată deficiențe, măsuri pentru evitarea pătrunderii apei curgătoare în adâncime, precum și pentru protecția fundației împotriva coroziunii.
Art. 93. – La terenurile stâncoase dure – granit, bazalt, andezit – adâncimea minimă de încastrare în stratul nealterat trebuie să fie de cel puțin 50 cm.
Art. 94. – Fundațiile infrastructurilor trebuie să fie coborâte cu cel puțin 50 cm sub adâncimea de îngheț.
Art. 95. – Pentru podețele tubulare – cu secțiunea dreptunghiulară, circulară, ovoidală – adâncimea de fundare trebuie să fie cu cel puțin 20 cm sub adâncimea de îngheț, corespunzătoare zonei geografice.
Art. 96. – (1) În cazul unor fundații noi, care coboară sub nivelul unor fundații învecinate existente, se impune efectuarea unui studiu asupra comportării terenului în timpul execuției fundației noi.
(2) Pe baza acestui studiu în timpul execuției, se iau măsuri corespunzătoare de evitare a degradării infrastructurii existente.
Art. 97. – În terenuri afuiabile, unde nu se iau măsuri pentru stabilizarea fundului albiei, se impune ca talpa fundației să fie astfel încastrată în teren, încât nivelul acesteia să se găsească mai jos decât nivelul afuierilor maxime posibile – generale și locale – cu valorile h’ precizate în tabelul nr 1.
Art. 98. – Rostul elevație – fundație trebuie prevăzut la următoarele niveluri:
a) la culee, cu cel puțin 50 cm sub nivelul fundului albiei – din fața culeelor;
b) la pile, sub fundul albiei din talveg;
c) la viaducte și pasaje, cu cel puțin 50 cm sub nivelul terenului.
Art. 99. – Conturul fundației se recomandă să fie cu cel puțin 5 cm în afara conturului elevației.
Art. 100. – Dimensiunile elevațiilor trebuie să fie astfel, încât distanțele dintre extremitățile tablierelor și zidurile de gardă ale culeelor sau distanțele dintre extremitățile tablierelor care reazemă pe aceeași pilă să fie, cel puțin de:
a) 2 cm, în cazul tablierelor de beton armat sau beton precomprimat monolit;
b) 5 cm, în cazul tablierelor de b.a. prefabricat, beton precomprimat prefabricat sau metalice.
Art. 101. – (1) Dimensiunile cuzineților sunt stabilite conform reglementărilor specifice în vigoare, dar nu trebuie să fie sub 40 cm înălțime.
(2) Distanța de la marginea cuzineților până la marginea aparatelor de reazem trebuie să fie de minimum 15 cm.
(3) Cuzineții trebuie să fie înglobați într-o banchetă de beton armat care la culee trebuie executată pe întreaga ei lățime, iar la pile pe întreaga suprafață a părții ei superioare.
(4) Marca de beton a banchetei cuzineților trebuie să fie aceeași cu cea a cuzineților.
(5) Fața superioară a banchetei, în afara cuzineților, trebuie să aibă o pantă de minimum 5% pentru scurgerea apelor.
Art. 102. – (1) La pasajele superioare, liniile de cale ferată alăturate pilelor, sunt prevăzute cu contrașine de ghidare, dacă distanța din axul căii ferate față de elevația pilei este mai mică de 5,00 m.
(2) Dacă nu se prevăd contrașine, pilele sunt protejate împotriva izbirii de către vehiculele deraiate prin blocuri de apărare de 0,85 m înălțime deasupra nivelului traverselor.
(3) Aceste blocuri sunt comune pentru toate elementele unei pile, lungimea lor depășind cu cel puțin 0,75 m fețele laterale ale elementelor marginale ale pilei, iar lățimea lor cu cel puțin 0,40 m pe cea a elementelor pilei, în fiecare parte a acestora.
Art. 103. – La pasajele inferioare, pilele sunt protejate fie prin borduri de cel puțin 0,15 m înălțime situate la distanță de cel puțin 0,85 m de fețele elementelor elevației, fie prin parapeți de ghidaj de cel puțin 0,40 m înălțime, dispuse la cel puțin 0,40 m distanță de acestea.
Art. 104. – În cazul cursurilor de apă cu ghețuri și flotanți mari este recomandabil ca avantbecurile să fie prevăzute la parament cu moloane de piatră naturală dură, având rezistența la compresiune minim 100 N/mm2. În mod special la podurile peste Dunăre, moloanele trebuie să fie în stare bună pe toată suprafața elevațiilor.
Art. 105. – (1) În spatele culeelor și aripilor, la podurile de cale ferată trebuie să existe drenuri pentru captarea și evacuarea apelor infiltrate în terasamente.
(2) Drenurile sunt prevăzute spre terasamente cu straturi filtrante, care să împiedice colmatarea acestora.
(3) Lungimea zidurilor întoarse trebuie să depășească:
a) 25 cm, peste marginea dinspre terasamente a aripii sau a zidului de sprijin;
b) 50 cm, peste vârful sfertului de con.
Art. 106. – (1) La culeele care nu sunt înglobate în terasamente, generatoarea sfertului de con dinspre albia râului sau muchia dinspre albie a aripii nu trebuie să depășească elevația culeei la partea inferioară.
(2) Dacă panta sfertului de con este mai mare decât panta taluzului terasamentelor, sfertul de con trebuie pereat; acest pereu este prelungit cu minim 1 m pe terasament.
(3) Fundațiile aripilor, zidurilor de sprijin și sferturilor de con sunt coborâte cu min. 20 cm sub adâncimea de îngheț.
(4) Pe toată lungimea culeelor și a zidurilor întoarse, sunt prevăzute trotuare și parapete, în continuarea celor de pe suprastructura podului.
Art. 107. – La podurile de cale ferată, pe terasamente, lângă pod, se prevede la fiecare culee, câte o scară de acces pe partea dreaptă față de sensul de mers al trenurilor.
Art. 108. – Pentru identificarea unor clase de betoane sau mărci de betoane corespunzătoare normativelor utilizate sau pentru evaluarea estimativă în anumite situații a rezistenței betonului la diferite perioade de timp pot fi consultate anexele 4a și 4b.
Art. 109. – (1) La podurile peste cursuri de ape mari – precum Oltul, Mureșul, Siretul, Jiul – în aval se prevăd mire hidrometrice, fixate de pile, astfel încât acestea să se poată citi de pe pod.
(2) Gradarea mirelor este raportată la nivelul feței superioare a traversei.
Verificarea suprastructurilor din beton, beton armat sau beton precomprimat ale podurilor de cale ferată
Art. 120. – Deschiderea fisurilor, pentru încărcarea de exploatare, la grinzile podurilor de beton armat situate în zone fără agresivitate sau cu agresivitate medie, nu trebuie să depășească 0,2 mm.
Art. 121. – La podurile de cale ferată realizate din beton precomprimat, la încărcări din exploatare, fisurile nu trebuie să se deschidă.
În perioada 16.01.2017 – 27.01.2017, petrecută ca asistent al șefului de district poduri, am asistat la lucrări de:
– întreținere terasamente în regiune de deal;
– defrișare în lungul liniei si albiei podețe;
– curățare scări acces și capete podețe;
– măsurat gabarit liberă trecere tunel;
și la revizii de poduri de pe raza secției L3 Cluj, unde s-au constatat următoarele:
– infiltrații apă prin culei;
– desprinderi de beton la baza culeelor și a aripilor;
– aripi degradate (moloane crăpate, exfoliate);
– sferturi de con burdușite;
– albie colmatată;
– scări de acces colmatate;
– armătură corodată la vedere;
– lipsă parapet.
6. Asistent șef atelier tabliere metalice
A.T.M. Cluj
(30.01.2017 – 10.02.2017)
Verificarea grinzilor cu inimă plină a podurilor de cale ferată
Art. 110. – Tălpile superioare ale grinzilor cu inimă plină nu trebuie să aibă deformații din cauza flambajului – a deformațiilor în planul orizontal.
Art. 111. – Inimile grinzilor trebuie să nu fie voalate din lipsa cornierelor de întărire verticale sau orizontale sau din cauza distanțelor prea mari dintre acestea.
Art. 112. – (1) La grinzile cu inimă plină pe care traversele reazemă direct, cornierele verticale trebuie să fie bine păsuite de cornierele tălpii superioare pentru a asigura transmiterea reacțiunii traverselor fără a îndoi cornierele tălpii.
(2) Cornierele verticale de la reazeme trebuie să fie păsuite la nivelul cornierelor tălpii inferioare pentru a asigura transmiterea reacțiunii grinzii.
Verificarea grinzilor cu zăbrele a podurilor de cale ferată
Art. 113. – Tălpile superioare ale grinzilor cu zăbrele la podurile deschise de cale ferată să nu aibă deformații datorate flambajului general, din cauză că ramforții împreună cu antretoazele și montanții nu constituie un cadru destul de rigid pentru a împiedica deplasările laterale ale nodurilor în planul orizontal.
Art. 114. – Tălpile cu inimă dublă comprimate ale grinzilor principale, precum și montanții și diagonalele comprimate, să nu aibă părți constitutive ale barelor deformate din cauza flambajului, dintr-o insuficientă solidaritate prin plăci și zăbreluțe, sau cadre (diafragme).
Art. 115. – Tălpile și diagonalele întinse cu inimi duble trebuie să fie asigurate împotriva vibrați-ilor, pe toată lungimea podului, prin plăci și zăbreluțe de solidarizare și cadre cu diafragme.
Art. 116. – Zăbrelele grinzilor alcătuite din platbande duble trebuie să fie asigurate împotriva vibrațiilor prin legături suficiente între platbande.
Art. 117. – (1) Continuitatea lonjeroanelor dintr-un panou în altul trebuie să fie asigurată printr-o platbandă de continuitate – cuvrejoantă – care trece prin inima antretoazei sau pe deasupra ei și nu permite ca niturile care prind lonjeronul de antretoază să fie solicitate la smulgerea capetelor.
(2) În cazul când lonjeroanele nu au platbande deasupra cornierelor de la talpa superioară iar realizarea de găuri noi în aripile cornierelor este inevitabilă pentru îndesirea traverselor, se cere avizul compartimentului de specialitate din cadrul regionalei de căi ferate.
(3) La întocmirea acestor proiecte, se ține seama ca, prin găurire, secțiunea netă a cornierei să nu fie redusă, iar găurile noi să respecte distanțele impuse de standardele de specialitate.
Art. 118. – (1) Tablierele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive pentru transmiterea eforturilor de frânare de la lonjeron la tălpi – constând din contravântuiri orizontale care solidarizează lonjeronul de grinzile principale.
(2) În lipsa acestor dispozitive, se verifică dacă la trecerea trenurilor, în special în direcția pantei, nu se produce o încovoiere accentuată a antretoazelor în sensul de mers al trenurilor.
Art. 119. – (1) Constatările asupra fenomenului de flambaj al tălpilor și de voalare a inimilor grinzilor și lonjeroanelor se efectuează prin observarea modului de comportare a construcției la trecerea trenurilor, sau cu instrumente adecvate în cazul unor vibrații sau deformații periculoase.
(2) Inimile lonjeroanelor mai lungi de 2,50 m trebuie să fie asigurate împotriva voalării prin contravântuiri transversale și corniere de întărire.
Executarea lucrărilor de revopsire
Pregătirea suprafețelor metalice ale podurilor pentru revopsire
Art. 341. – (1) La stabilirea gradului de curățare a suprafeței metalice se are în vedere gradul de degradare a protecției anticorozive anterioare, de categoria de protecție respectiv durata de viață estimată a noii acoperiri protectoare – lungă, medie, scurtă – precum și de clasa de agresivitate a mediului, respectiv neagresive, slab agresive, cu agresivitate medie, cu agresivitate puternică.
(2) Gradul de curățare este precizat în raportul de revizie tehnică periodică pentru fiecare pod me-talic întocmit de șeful atelierului de poduri regional și stabilit la verificarea podului în colaborare cu responsabilul cu lucrările de artă din cadrul secției de întreținere a căii.
Art. 342. – Înainte de a proceda la aplicarea vopselei, toate suprafețele metalice ale podului trebuie în prealabil curățate, astfel ca, în momentul vopsirii, ele să fie perfect netede și libere de orice urmă de praf, impurități, grăsime, funingine, vopsea degradată și rugină și totodată să fie și perfect uscate.
Art. 343. – (1) Toate suprafețele podului se spală cu apă, manual sau cu instalație cu jet la presiune minimă de 350 bari, până la îndepărtarea oricărei urme de praf sau impurități și obținerea unei suprafețe complet curate.
(2) Suprafețele acoperite cu grăsime, se spală mai întâi cu o soluție de degresare, până la completa îndepărtare a acesteia, iar apoi cu apă curată, pentru îndepărtarea completă a soluției de degresare.
Art. 344. – În locurile unde vopseaua veche este degradată, scorojită, crăpată sau bășicată, suprafețele de revopsit se curăță cu rașchete și perii de sârmă nu prea aspre, fie până la metal, dacă toate straturile de vopsea sunt deteriorate, fie numai până la stratul inferior dacă acesta se menține bine și aderă perfect la metal.
Art. 345. – Porțiunile suprafețelor pe care, la curățare, vopseaua veche nu se îndepărtează, fiind în stare bună, sau se îndepărtează numai parțial până la un strat inferior, se netezesc după curățire, iar marginile lor se răzuiesc și șlefuiesc, astfel ca racordarea de la vopseaua veche la suprafața de metal liberă de orice vopsea să se facă progresiv.
Art. 346. – (1) Părțile ruginite ale tablierului metalic se curăță în totalitate, prin înlăturarea vopselei degradate și a ruginii până când oțelul apare absolut curat, liber de orice urmă de rugină.
(2) Dacă, din cauza acțiunii de ruginire foarte înaintată a unor elemente, curățarea cu rașchete și perii de sârmă nu este suficientă pentru îndepărtarea completă a ruginii, se recurge la batere, evitând însă deteriorarea sau slăbirea părților mai sensibile ale construcției sau la aplicarea unei soluții de pasivizare.
(3) Suprafața prea rugoasă ce ar putea rezulta din această curățare se netezește, deoarece rugozită-țile rețin o umiditate, uneori imperceptibilă, care menținându-se sub straturile de vopsea nouă poate provoca un nou proces de ruginire, mai accentuat.
Art. 347. – La curățarea de vopsea degradată și de rugină, se dă o atenție specială locurilor greu accesibile, ca de exemplu interstițiile înguste dintre două platbande, guseurile și cornierele, unde umezeala se menține timp îndelungat și există condiții favorabile pentru apariția și dezvoltarea ruginii.
Art. 348. – În cazul în care urmează să se aplice o protecție anticorozivă incompatibilă cu cea precedentă, straturile de protecție existente se îndepărtează complet și se efectuează o curățare totală, până la luciu metalic.
Art. 349. – (1) Deoarece curățarea manuală are un randament scăzut dar și o calitate slabă, la podurile mari cu tabliere ruginite, care impun o curățare totală, se adoptă, în toate cazurile, curățarea prin sablare sau alte metode care realizează cel puțin aceiași calitate a curățării.
(2) Sablarea se efectuează cu nisip cuarțos având particule cu muchii ascuțite și o granulație cuprinsă între 0,5 – 1,0 mm.
(3) Sablarea se realizează numai cu instalații de sablare, această operație trebuind agrementată tehnic.
(4) Presiunea aerului la sablare trebuie să se încadreze între 2- 4 atm.
Art. 350. – (1) Curățarea de rugină cu ajutorul substanțelor chimice – acizi – care o dizolvă – ca de exemplu acid sulfuric, acid clorhidric sau sodă caustică, este cu desăvârșire interzisă, întrucât îndepărtarea completă a sărurilor care se formează pe suprafața metalică de pe urma aplicării acestor acizi este foarte dificilă și practic aproape imposibilă, existând pericolul ca acești acizi să rămână sub vopsea și să provoace ruginirea intensă a metalului, distrugând în scurt timp și vopseaua.
Art. 351. – Verificarea modului în care au fost curățate suprafețele metalice, se efectuează prin frecarea în câteva locuri stabilite, cu o cârpă albă, curată și uscată constatându-se dacă aceasta s-a înnegrit sau nu.
Art. 352. – (1) După pregătirea suprafețelor pentru revopsire, se procedează imediat la chituirea tuturor rosturilor deschise ale pieselor îmbinate, pentru a suprima orice loc unde ar putea să pătrundă sau să stagneze apa și să provoace astfel ruginirea.
(2) Chitul trebuie să fie destul de plastic, pentru a pătrunde bine în deschizături și totodată destul de consistent pentru a se fixa bine.
(3) Chitul nou nu se aplică peste chitul sau vopseaua veche; înainte de chituire, rostul deschizăturii se curăță cu o lamă subțire de orice urmă de vopsea sau chit vechi, precum și de rugină, dacă aceasta ar exista sub chit.
Art. 353. – Operațiile de curățire a suprafețelor de revopsit și de chituit, fiind cele mai importante pentru buna conservare a vopselei noi și implicit a metalului, trebuie să se execute cu multă atenție.
Art. 354. – Dacă perioada necesară execuției lucrărilor de revopsire este insuficientă pentru finalizarea acțiunii de revopsire, se va avea în vedere că nu se admite ca suprafețe pe care s-a realizat curățirea să rămână neprotejate până la reluarea lucrărilor în sezonul următor.
Vopsirea suprafețelor metalice ale podurilor de cale ferată
Art. 355. – Aplicarea sistemelor de protecție anticorozivă se realizează numai după pregătirea suprafețelor și după chituirea rosturilor curate, lipsite de apă, de praf sau de impurități.
Art. 356. – (1) După terminarea completă a operațiilor de curățare și chituire pe o travee întreagă sau pe un număr de panouri întregi și după ce responsabilul cu lucrarea de revopsire constată că aceste lucrări s-au executat în bune condiții, solicită comisia de recepție a lucrării, în vederea recepției pentru lucrări ce devin ascunse.
(2) Numai după efectuarea acestei recepții, responsabilul cu lucrarea de revopsire încuviințează începerea imediată a lucrărilor de revopsire și aplicarea primului strat.
(3) De asemenea, nu se începe aplicarea unui strat nou de vopsea decât după ce stratul precedent a fost aplicat pe toată traveea și responsabilul cu lucrarea de revopsire l-a recepționat și a dat aprobarea pentru aplicarea stratului următor.
(4) Orice strat de vopsea se aplică numai pe o suprafață curată și uscată a metalului, pregătită corespunzător, sau pe stratul precedent de vopsea – dacă acesta este în stare corespunzătoare – care în acest scop se spală, la nevoie, cu apă curată.
Art. 357. – Vopseaua utilizată pentru revopsirea podurilor, pentru a putea proteja metalul împotriva ruginii, în mod cât mai eficace și economic, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să împiedice ruginirea, prin formarea unei pelicule;
b) să aibă o aderență cât mai mare pe metal și să acopere cât mai bine întreaga suprafață revopsită;
c) să reziste cât mai bine la influența agenților atmosferici;
d) să fie impermeabilă pentru apă și rezistentă în mediu agresiv;
e) să fie elastică, să poată urmări fără să crape, deformațiile metalului provocate de acțiunea sarcinilor mobile sau a variațiilor de temperatură;
f) să se usuce în condiții normale, în 24 ore după aplicare;
g) să reziste bine acțiunilor mecanice – loviturilor zgârieturilor – după uscarea completă;
h) să păstreze, în timp, calitățile de strat protector anticoroziv.
Art. 358. – La podurile de cale ferată culoarea aparentă a vopselei este gri; se admite folosirea altor culori atunci când este necesară încadrarea în arhitectura locală.
Art. 359. – Grosimea unui singur strat de grund și de vopsea este prea mică pentru a forma o peliculă suficient de rezistentă împotriva acțiunilor exterioare mecanice și chimice; de aceea pentru obținerea unei protecții corespunzătoare din toate punctele de vedere, se recomandă să se aplice mai multe straturi succesive de vopsea.
Art. 360. – (1) Grundul se întrebuințează numai pentru straturile inferioare, întrucât are însușirea de a proteja bine metalul împotriva ruginirii prin aderența și impermeabilitatea creată.
(2) El se aplică fie direct pe suprafața complet curată și uscată a metalului, fie pe un strat de grund vechi compatibil sau pe unul nou, complet și uscat; în nici un caz însă nu se întrebuințează, pentru straturi superioare în contact cu aerul, întrucât nu este rezistent la influența agenților atmosferici în special a radiațiilor ultraviolete.
(3) De asemenea, grundul nu se aplică niciodată peste vopsea.
(4) Când există riscul unei puternice ruginiri, pentru primul strat se folosește grundul pasivant, cu avizul compartimentului de specialitate regional.
Art. 361. – Vopseaua are unele însușiri cu totul diferite de cele ale grundului, întrucât, aplicată direct pe metal, nu apără metalul împotriva ruginirii, însă, întrebuințată la straturile superioare, rezistă foarte bine împotriva influenței agenților atmosferici.
Art. 362. – (1) Vopseaua care corespunde condițiilor stabilite prin caietele de sarcini trebuie să se usuce la temperatura de + 20 °C, pe timp uscat, în 24 ore după revopsire.
(2) Uscarea se produce normal numai dacă fiecare strat de vopsea este suficient de subțire fără să fie totuși transparent.
Art. 363. – Pe suprafețele tablierului, unde după curățirea lui de vopseaua degradată, rămâne încă pe metal un strat vechi de grund bine aderent, care prezintă o continuitate suficientă pentru a fi socotit ca prim strat, se aplică numai un singur strat nou de grund, cu condiția ca cele două tipuri de grund să fie compatibile.
Art. 364. – În cazurile în care, dacă prin curățarea stratului de vopsea degradat se constată că sub aceasta stratul de grund este sănătos și are o bună aderență la metal, se aplică numai două straturi noi de vopsea gri.
Art. 365. – (1) La orice pod propus pentru revopsire, trebuie să se aplice totdeauna două straturi de vopsea.
(2) Primul strat de vopsea trebuie să fie mai deschis sau mai închis ca primul, pentru a permite verificarea aplicării celor două straturi de vopsea prescrise.
Art. 366. – Pentru ca vopseaua aplicată pe părțile metalice ale podului la executarea lucrărilor de revopsire să se mențină cât mai bine și să fie cât mai durabilă, trebuie să se respecte următoarele prescripții:
a) lucrările de revopsire să se execute în lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie și eventual aprilie și octombrie dar numai în condiții de timp favorabil;
b) nu se vopsesc decât suprafețele complet curate și uscate;
c) lucrările de revopsire să nu se execute pe timp de ploaie sau ninsoare;
d) nu se procedează la aplicarea unui strat nou de vopsea și nu se reiau lucrările de revopsire după o ploaie decât după ce responsabilul cu lucrările de revopsire a constatat că suprafețele de vopsit sunt complet uscate;
e) se evită vopsirea suprafețelor prea înfierbântate, mai ales în orele din mijlocul zilei, în lunile de arșiță, deoarece o vopsea dată în aceste condiții nu aderă bine și se degradează mai ușor. Pentru ca lucrările să nu stagneze totuși, se pot vopsi, în aceste ore, părțile ce nu se găsesc direct sub razele soarelui;
f) aplicarea stratului următor se efectuează numai după uscarea celui precedent, timpul de uscare fiind prevăzut în norma internă a produsului;
g) culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafața elementului metalic și nuanța culorii să difere între straturi, pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicate;
h) înainte de folosire, produsele ce urmează să fie aplicate trebuie să fie bine omogenizate, cu dispozitive adecvate de amestecare;
i) fiecare strat al sistemului de acoperire trebuie să fie continuu, lipsit de încrețituri, bășici, exfolieri, fisuri sau neregularități;
j) vopseaua care se întrebuințează trebuie să fie de o consistență normală, pentru a acoperi complet toate asperitățile suprafeței, astfel încât, să nu rămână goluri mici de aer sub vopsea, având în vedere că acest aer închis este una din cauzele degradării rapide a vopselei, prin exfoliere, bășicare și crăpare.
k) temperatura aerului și a piesei trebuie să fie între + 10° ÷ + 40° C, recomandabil între + 15°÷+ 35° C;
l) umiditatea relativă a aerului trebuie să fie sub 75%.
m) în caz de ceață, ploaie, umiditate atmosferică peste limita de 75%, temperatură sub + 10 °C sau peste + 40 °C, se impune întreruperea operației de vopsire.
Art. 367. – Aparatele de măsură și control utilizate pentru verificarea respectării condițiilor impuse sunt:
a) hidrograf pentru măsurarea umidității relative a aerului;
b) termometru pentru măsurarea temperaturii aerului;
c) termometru pentru măsurarea temperaturii suprafețelor metalice.
Art. 368. – Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se aplică după cel mult 3 ore de la pregătirea suprafeței elementului metalic.
Art. 369. – (1) Materialele de protecție anticorozivă utilizate trebuie să fie omologate și agrementate conform legislației în vigoare și însoțite de certificatele de calitate și instrucțiunile tehnice de aplicare.
(2) Produsele ce se utilizează pentru protecție trebuie să fie utilizate numai în termenul de garanție, iar în acest sens, la livrare se verifică data de fabricație și termenul de garanție.
Art. 370. – Sistemul de protecție se compune în principial din trei straturi :
a) stratul primar sau grundul, cu rol de aderență și protecție;
b) stratul intermediar de vopsea cu rol de protecție a sistemului anterior;
c) stratul de finisare pentru aducerea sistemului de protecție la grosimea stabilită.
7. Asistent al inginerului responsabil cu calea fără joante
la lucrări de punere în siguranță (detensionări)
Secția L3 Cluj
(13.02.2017 – 24.02.2017)
INSTRUCȚIUNI PRIVIND REVIZIA TEHNICĂ A CĂII ȘI ATRIBUȚIILE PERSONALULUI DE ÎNTREȚINERE
NR. 305
Atribuțiile inginerului responsabil cu calea fără joante
Art. 96. – (1) Inginerul responsabil cu calea fără joante la secția de întreținere a căii, împreună cu șeful districtului, de două ori pe an, în lunile martie-aprilie-mai și octombrie-noiembrie, efectuează recensământul căii fără joante prin verificarea pe jos, cu măsurători și stabilind lucrările necesare care trebuie executate pentru asigurarea siguranței circulației.
(2) Corespunzător situației din teren, în urma reviziei se actualizează și evidențele căii fără joante existente la secție și la district.
(3) Recensământul căii fără joante se efectuează pe baza programului întocmit de șeful secției de întreținere a căii.
Art. 97. – Anual, după primirea datelor privind traficul realizat pe fiecare secție de circulație alcătuită cu cale fără joante, el calculează și comunică la districtele și echipele de întreținere, tonajul zilnic și stabilește durata de stabilizare a căii pentru fiecare distanță aferentă echipelor de întreținere.
Art. 98. – (1) În baza programului întocmit de șefii districtelor de întreținere a căii și aprobat de șeful secției, în lunile iulie-august, inginerul responsabil cu calea fără joante controlează și ține evidența la lucrările de strângere a buloanelor verticale pe întreaga lungime a căii fără joante.
(2) În lunile martie-aprilie și octombrie-noiembrie, verifică și analizează valorile momentelor de strângere a buloanelor verticale, în primul rând pe zonele de respirație a căii fără joante și a joantelor izolante lipite, aducându-le în limitele prevederilor din reglementările specifice în vigoare.
(3) Verifică în prezența șefului districtului rosturile de la capetele tronsonului sudat, de la panourile tampon.
(4) Analizează “Foile de măsurare a rosturilor de dilatație” pe CCJ, programează și urmărește realizarea lucrărilor.
Art. 99. – Inginerul responsabil cu calea fără joante, întocmește graficele de revizie suplimentară a căii fără joante, în funcție de starea tehnică a liniei – tronsoane fixate în afara ecartului de temperatură de fixare definitivă, porțiuni pe care s-au executat lucrări care necesită restricții de viteză pentru scurgerea tonajului de stabilizare și porțiuni de linii pe care le consideră necesare – împreună cu șeful secției de întreținere.
Art. 100. – În lunile martie și octombrie inginerul responsabil cu calea fără joante organizează și efectuează instruirea personalului stabilit pentru efectuarea reviziilor suplimentare pe calea fără joante.
Art. 101. – (1) De doua ori pe lună, el verifică dacă lucrările, executate de către formațiile de sudare a căii, s-au făcut cu respectarea prevederilor din reglementările specifice în vigoare, după care preia de la executant porțiunea de cale fără joante.
(2) De asemenea el participă la lucrările formațiilor de sudură și verifică modul de fixare a tronsoanelor de șină lungă sudată în toate cazurile când fixarea se face în urma operațiilor de pretensionare și detensionare.
(3) Programează și urmărește lucrările de punere în siguranță a întreruperilor pe CFJ.
Art. 102. – Inginerul responsabil cu calea fără joante întocmește și verifică respectarea planului de control cu defectoscopul ultrasonic al șinelor, realizat conform prescripțiilor din reglementările specifice în vigoare, actualizează evidenta șinelor defecte și rupte, întocmind ”Darea de Seama Statistica”.
Art. 103. – Stabilește prin calcul și efectuează pe teren lucrări de detensionare, pretensionare și uniformizare de eforturi pe calea fără joante, ori de câte ori este necesar.
Art. 104. – (1) De două ori pe lună verifică lucrările de sudură aluminotermică, executate de Eșalonul de Sudură, de pe raza secției.
(2) – Conduce lucrările de sudură aluminotermică, executate pe raza secției.
Reparația șinei rupte sub circulație
Consolidare provizorie – are ca scop menținerea circulației trenurilor cu viteza redusă până la reparația provizorie;
Felul defectului:
Rupere simplă pe una sau ambele șine cu rost eclisabil de maximum 50 mm situat la cel puțin 6 m de joantă.
La descoperirea ruperii, circulația se oprește până la montarea chitului sau manevrarea traversei, după care se poate relua cu 10 km/h.
Lucrarea ce se execută:
Se strâng puternic prinderile verticale pe câte 30 m într-o parte și alta. Sub capetele rupte se manevrează traversele sau se montează chituc de lemn placat. Se montează eclisele normale sau curbate și se strâng cu 2 menghine (sau cu 2 șuruburi) la capete.
După eclisarea cu 2 menghine (sau 2 șuruburi) restricția se ameliorează la 30 km/h până la reparația provizorie.
Consolidarea provizorie trebuie urmată de reparația provizorie în cel mult 12 ore de la descoperirea ruperii. Dacă circulația permite, se poate face direct reparația provizorie.
Reparație provizorie – se execută în scopul eliminării restricției de viteză, urmând ca atunci când se crează condiții, să se execute reparația definitivă;
Felul defectului:
Ruperea simplă pe una sau ambele șine cu rost mai mare de 50 mm sau rupere simplă cu rost sub 50 mm, dar neeclisabil sau rupere multiplă la distanță mai mica de 6 m una de alta sau rupere simplă la distanță mai mică de 6 metri de joantă.
Lucrarea ce se execută:
Se verifică și se strâng puternic prinderile într-o parte și alta a ruperii.
La reparație se introduce unul sau mai multe cupoane de șine de lungime între 10 și 30 m, găurite și eclisate normal, cu rosturi de dilatație conform art. 16.4. Se manevrează traversele sau se montează chituci placați la noile joante create. Se detensionează zonele de respirație create și se determină noua temperatură de fixare pe aceste zone.
Lucrarea se face cu închidere de linie. După terminarea lucrării circulația se reia cu viteză normală.
Lucrarea este valabilă și în cazul înlocuirii unei porțiuni de șină cu defecte. Reparația provizorie trebuie urmată de reparația definitivă, înainte ca temperatura să crească cu mai mult de 43° peste temperatura la care s-a făcut reparația provizorie. În cazul când temperatura depășește cu mai mult de 43° temperatura de la reparația provizorie, fără a se fi putut face reparația definitivă, atunci se face detensionarea capetelor rupte.
Reparație definitivă – conduce la refacerea continuității șinei lungi sudate.
Felul defectului:
Rupere consolidată provizoriu sau reparată provizoriu sau înlocuirea unei porțiuni de șină cu defecte.
Lucrarea ce se execută:
Lucrarea se face cu închidere de linie și se execută cu detensionare, pretensionare sau uniformizare de eforturi (după caz).
Se elimină joantele prin sudură electrică prin topire în capete și presiune, sau prin sudură aluminotermică. După terminarea sudurilor șina trebuie să se afle la „tfd" sau la temperatura inițială.
La terminarea lucrării, sudurile trebuie polizate în toleranțele prescrise și toate prinderile verticale strânse la momentul de strângere stabilit, iar după executarea acestor lucrări, circulația se reia cu viteză normală.
Dacă circulația permite, după rupere sau după tăierea șinei, se poate face direct reparația definitivă.
Lucrări executate în perioada de asistent al inginerului responsabil cu calea fără joante:
Reparație provizorie șină ruptă
Procesul tehnologic:
– acoperirea liniei;
– scoaterea de sub tensiune a liniei de contact;
– desfacerea și buloanelor verticale;
– tăierea capetelor de șină rupte;
– introducerea cuponului nou de șină;
– rectificarea rosturilor;
– montarea ecliselor, introducerea și strângerea buloanelor orizontale;
– introducerea și strângerea buloanelor verticale;
– ridicarea semnalelor de acoperire a liniei.
Înlocuire șinelor cu prindere indirectă
Procesul tehnologic:
– acoperirea liniei;
– desfacerea buloanelor de la joante și scoaterea ecliselor;
– desfacerea buloanelor verticale;
– scoaterea șinei vechi și așezarea ei pe banchetă cu asigurarea gabaritului;
– completarea plăcuțelor lipsă sau degradate;
– introducerea șinei noi;
– rectificarea rosturilor;
– montarea ecliselor, introducerea și strângerea buloanelor orizontale;
– introducerea și strângerea buloanelor verticale;
– ridicarea semnalelor de acoperire a liniei.
Detensionarea șinelor cu eliberare parțială de eforturi
Procesul tehnologic:
– acoperirea liniei;
– desfacerea șinei de prinderi;
– desfacerea buloanelor de la joante și scoaterea ecliselor;
– ridicarea șinei pe role puse între talpa șinei și placa suport;
– vibrarea acesteia prin lovire cu ciocane;
– completarea plăcuțelor lipsă sau degradate;
– taierea capătului de șină pentru introducerea cuponului;
– introducerea ecliselor ovalizate și strângerea buloanelor;
– refacerea prinderilor verticale;
– ridicarea semnalelor de acoperire a liniei.
Detensionarea căii fără joante este operația prin care, la o anumită temperatură, tronsoanele de șină sunt eliberate total sau parțial de eforturi.
Detensionarea se face cu scopul de a aduce calea într-un regim normal sau dorit de funcționare în raport cu temperatura, pentru a îi asigura rezistența necesară siguranței circulației.
În funcție de temperatura în șină în timpul lucrării, există următoarele variante de detensionare:
A. Detensionare obișnuită care se face prin desfacerea șinei de prinderi, vibrarea acesteia prin lovire cu ciocane de lemn, cauciuc sau metale neferoase, simultan pe toată lungimea și apoi refacerea prinderilor.
În timpul vibrării șina se lungește sau se scurtează, după cum temperatura șinei în timpul vibrării este mai mare sau mai mică decât temperatura la care a fost fixată pe traverse.
a. Dacă, după desfacere, prinderile sunt scoase, iar șina este suspendată în cabluri, se consideră că s-a făcut detensionare obișnuită cu eliberare totală de eforturi. În această situație, variația lungimii șinei care se detensionează este l și se calculează astfel:
l = x l x t
unde:
l – variația de lungime (cm);
– 0,0000115 mm/mm C – coeficient de dilatare liniară al oțelului din șină;
l – lungimea șinei suspendate(cm);
t – diferența algebrică dintre temperatura la care a fost fixată și temperatura în timpul detensionării.
După astfel de detensionare șina capătă lungimea corespunzătoare temperaturii din timpul detensionării.
b. Dacă după desfacerea prinderilor, șina se ridică pe role sau bile puse între talpa șinei și placa suport șI apoi se vibrează, se consideră că s-a făcut detensionare obișnuită cu eliberare parțială de eforturi, deoarece la dilatarea sau contracția liberă a șinei se opun frecările dintre șină și suportul pe care aceasta se mișcă în timpul vibrării.
B. Detensionarea reținută se execută la fel ca detensionarea obișnuită, cu deosebirea că variația lungimii (l), se oprește la valoarea corespunzătoare unei anumite temperaturi de fixare dinainte calculată.
Detensionarea se face ori de câte ori este necesar să se asigure în circulație stabilirea căii sau rezistența la rupere a șinei, respectiv diminuarea forțelor date de temperatură.
La capetele căii fără joante, se lasă rosturi de dilatație (rosturi de montaj) la valorile de mai jos, indiferent de tipul de șină:
Sudură aluminotermică
– acoperirea liniei;
– dezeclisarea si desfacerea buloanelor verticale;
– lucrări pregătitoare pentru montarea formelor;
– măsurarea și tăierea cuponului din cale;
– curățirea capetelor;
– scoaterea cuponului vechi din cale;
– alinierea și montarea formei;
– pregătirea creuzetului și declanșarea termitului;
– îndoparea creuzetului;
– debavurarea și polizarea;
– ridicarea semnalelor de acoperire a liniei.
8. Lucrări în centralul secției de întreținere a căii
Secția L3 Cluj – central secție
(27.02.2017 – 10.03.2017)
Revizia căii
Graficul de revizie a căii se întocmește pentru fiecare post de revizie și trebuie să conțină urmatoarele:
– numărul postului de revizie (nr. 8);
– linia curentă (300, D I, D II);
– distanța de revizie a căii, între stațiile Apahida și Cluj-Napoca Est și pozițiile kilometrice km 488+500 – km 492+500 pe linia cu BLA (bloc linie automat), revizia liniei curentă se execută alternativ:
– o dată pe zi km 488+500-489+500, st. Apahida cap x, 0+000-1+300, Delta, D I și a aparatelor de cale aferente și a terasamentelor și lucrărilor de artă de pe toată distanța de revizie stabilită;
– a 2 a zi, km 489+500-492+500, st. Apahida cap y, st. Apahida Triaj, D II și linii din stație primiri-expedieri o dată pe săptămână (liniile V, VI, VII) și rest linii de două ori pe săptămână (liniile I, VIII, X, XI, XII, XIII, XIV);
– în cazul în care nu există BLA, revizia se execută în fiecare zi;
Revizia se execută conform programului în funcție de temperatură:
– program de iarnă de la ora 7:00-15:30;
– program de vară (când temperatura > 40°C ) ora 10:00-18:30;
Fiecare porțiune a unui post de revizie trebuie efectuată conform graficului de revizie cu respectarea sensului de mers indicat în grafic și a pauzei de masă.
Măsurarea săgeților
În timpul exploatării calea este supusă la diverse solicitări, în urma cărora suferă deformații atât în plan vertical cât și în plan orizontal.
Deformațiile orizontale, deripări sau coturi, sunt foarte periculoase, mai ales în curbe, putând să conducă la deraieri de trenuri. Astfel, este necesară depistarea curbelor deformate și verificarea traseului liniei, aducându-le în toleranțele admise.
Traseul exact al unei curbe se poate stabili masurându-se săgețile în anumite puncte bine determinate. Săgețile se măsoară pe partea interioară a șinei exterioare curbei. Firul exterior reprezintă firul de bază al unui traseu în curbă, față de care se determină poziția în plan a axului căii.
Săgețile se măsoară cu ajutorul corzii, a cărei lungime este în funcție de raza curbei ce se măsoară, și anume:
L=20 m – pentru curbe cu R ≥ 250 m;
L=10 m – pentru curbe cu 60 ≤ R < 250;
L=5 m – pentru curbe cu R < 60 m.
Pentru măsurarea corectă a săgeților, se folosesc liniare speciale cu gradația ”0” la capăt (metru de lemn).
Valorile citite și numărul punctului înscris pe șină se notează într-un cărnețel, după care se realizează diagrama săgeților existente. Pe o hârtie milimetrică se desenează o linie orizontală de lungimea liniei măsurate pe teren. Scara folosită este de regulă 1:1000 sau 1:2000. Pe această orizontală se notează numerele trecute pe șină. În dreptul lor, pe verticală, se marchează valoarea săgeții măsurate (scara 1:1). Punctele astfel obținute se unesc și se obține un poligon care reprezintă săgeților existente.
Diagrama săgeților teoretice reprezintă un trapez cu baza mare pe linia de origine (x-x) de lungime egală cu lungimea totală a curbei și cu baza mică egală cu lungimea curbei circulare propriu-zisă. Înălțimea trapezului reprezintă săgeata teoretică.
Desenarea acestui trapez se face astfel:
– se alege o zonă din mijlocul diagramei săgeților existente, aproximativ egală cu lungimea curbei circulare;
– se face media săgeților din această zonă; săgeata medie a curbei circulare trebuie să corespundă săgeții teoretice din evidențele secției districtului și echipei, care are în întreținere zona respectivă. Această săgeată medie se marchează în diagramă printr-o linie orizontală (y-y) depărtată de linia x-x cu valoarea săgeții teoretice determinate;
– se trasează laturile neparalele ale trapezului, reprezentând variația săgeții teoretice pe curbele de racordare de la ”0” la valoarea nominală și iarași la ”0”.
Pentru a depista deformațiile căii care depășesc toleranțele admise, se face compararea celor două diagrame. Toleranțele sunt în funcție de raza curbei și de viteza maximă de circulație, iar conform Instrucției 314, se împart în două categorii:
– toleranțe între săgeți vecine;
– toleranțe între săgeata maximă și minimă a curbei.
Pe curbele de racordare săgeata trebuie să varieze liniar.
Pentru a observa cu ușurință care săgeată depășește toleranțele maxime și minime se completează diagrama săgeților teoretice cu două linii paralele, una deasupra și alta dedesuptul diagramei la distanțe egale cu jumătatea toleranței. Pentru ca această toleranță să nu fie depășită, trebuie ca nici o săgeată să nu treacă în afara acestor două linii.
Corectarea curbei se face prin ripări ale căii în punctele care nu se înscriu în toleranțe, cu respectarea unor noțiuni generale:
– ripările trebuie facute numai în punctele stabilite pentru a nu afecta zone în care nu sunt necesare ripări și eventual a crea o situație mai rea decât înainte de ripare;
– pentru mărirea săgeții, ripările se fac spre exteriorul curbei, iar pentru micșorare spre interior;
– la orice ripare într-un punct, se consideră că cele două puncte vecine rămân nemișcate:
– orice modificare a săgeții într-un punct conduce la o modificare a săgeții și în punctele învecinate (fără ca acestea să fi fost mișcate), în punctele învecinate săgeata modificându-se cu jumătate din valoarea modificării din puncul ripat în sens contrar.
Pentru ușurarea executării operațiilor, ripările se pregătesc prin realizarea înainte a unor mici decapări, astfel ca linia să nu fie trasă înapoi prin circulația trenurilor. Asigurarea stabilității căii după ripare este de mare importanță. Dacă nu se realizează acest lucru se poate anula toată lucrarea, fiind necesară refacerea și inclusiv remăsurarea săgeților curbei.
9. Asistent picher la lucrările de RPc
Secția L5 – Oradea
Datorită neînceperii lucrărilor de ciuruire în cadrul Regionalei CF Cluj, nu s-a putut efectua perioada de activitate ca asistent picher la lucrările de RPc.
Perioada necesară activității de asistent picher a fost petrecută în cadrul ”Serviciului de Pregătire, Verificare Tehnică Proiecte”, Divizia Investiții, Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj.
În această perioadă am fost pus în temă cu activitatea care urmează să o desfășor în cadrul serviciului SPVTP, cu legislația și normele în vigoare privind procedurile de achiziții publice, publice sectoriale, verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor și deasemenea, cu pașii și procesele necesare de realizat în încheierea și derularea unui contract.
BIBLIOGRAFIE
Dispoziția nr. 181 din 22.09.2015, Privind aprobarea Instructiilor proprii de securitate și sănătate în muncă pe infrastructura feroviară;
Legea securității și sănătății în muncă nr. 319 / 2006;
Instrucția nr. 62, privind lucrările cu caracter financiar contabil de la unitățile de întretinere a căii și de centralizare și telecomandă;
Instrucțiuni privind revizia tehnică a căii și atribuțiile personalului de întreținere, nr. 305;
Instrucția de norme și toleranțe pentru construcția și întreținerea căii, linii cu ecartament normal, nr. 314;
Instrucțiuni pentru revizia și întreținerea podurilor de cale ferată, nr. 309;
Instrucția pentru alcătuirea, întreținerea și supravegherea căii fără joante, nr. 341;
Anexa I – Norme de timp pentru lucrările de întreținere curentă și reparație periodică a liniilor cu ecartament normal.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Caiet de stagiu ing. Petz Mihai-Ludovic [307839] (ID: 307839)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.