Specializarea: Conservare Restaurare [307811]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

Specializarea: Conservare – Restaurare

LUCRARE DE LICENȚĂ

Sibiu

Iulie 2016

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

Specializarea: Conservare – Restaurare

Partea I

REPREZENTAREA TEMEI „SCHIMBAREA LA FAȚĂ” ÎN ICONOGRAFIA ORTODOXĂ

Partea II

RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN „SCHIMBAREA LA FAȚĂ”, NR. INV. 431, [anonimizat] 2016

Cuprins

Cuprins 1

Argument 3

REPREZENTAREA TEMEI „SCHIMBAREA LA FAȚĂ” ÎN ICONOGRAFIA ORTODOXĂ 4

1 Introducere 5

2 „Schimbarea la Față” în iconografia ortodoxă 6

2.1 Aspecte teologice ale „Schimbării la Față” 6

2.2 Prototipul canonic și simbolistica reprezentării “Schimbarea la Față” 7

2.3 Geometria și construcția scenei “schimbarea la Fată” 10

2.4 Plastica reprezentării “Schimbarea la Fată” 11

3 Concluzii 15

RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN „SCHIMBAREA LA FAȚĂ”, NR. INV. 431, [anonimizat] 16

1 Considerații preliminare 17

1.1 Descrierea icoanei din punct de vedere tehnic 17

1.2 Descrierea iconografică 18

1.3 Descrierea estetică a icoanei 19

2 Starea de conservare a ornamentelor ale tronului arhieresc 20

3 Diagnostic 25

4 Investigații științifice 26

5 Propuneri de restaurare 28

6 Restaurarea icoanei Schimbarea la Față 29

6.1 Documentație 29

6.2 Curățire superficială mecanică 29

6.3 Consolidarea straturilor picturale 30

6.4 Îndepărtarea etichetelor și a sistemului metalic de etalare neadecvat 32

6.5 Demontarea baghetei inferioare 33

6.6 Crestarea și încleierea baghetei inferioare pe panou 33

6.7 Realizarea completării de lemn 35

6.8 Consolidarea nodurilor 37

6.9 Consolidarea structurală 38

6.10 Chituirea versoului 39

6.11 Curățire cu solvenți a versoului și canturilor 40

6.12 Curățirea straturilor picturale 40

6.13 Chituirea lacunelor 41

6.14 Integrarea cromatică 42

6.15 Verisare 42

7 Recomandări privind păstrarea. 43

Bibliografie 44

ANEXE 46

Proces verbal 46

Argument

Partea I

REPREZENTAREA TEMEI „SCHIMBAREA LA FAȚĂ” ÎN ICONOGRAFIA ORTODOXĂ

Introducere

Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; [anonimizat], Acele L-a făcut cunoscut.

Propovăduirea creștinismuluiîn lume s-a realizat încă de la începutși se realizează în continuare de Biserică prin cuvânt și icoană.

[anonimizat] – εικων – chip, portret. Nu există dovezi clare ale primelor icoane însă picturile catacombelor din secolele I [anonimizat], biblice, liturgice și patristice alături de simboluri și reprezentări alegorice. Scopul picturilor a fost întotdeauna acela de reprezentare plastică pe înțelesul tuturor a învățăturii creștine.

„Schimbarea la Fată” [anonimizat]. Evangheliștii descriu acest eveniment desfășurat pe muntele Tabor (Marcu 9, 1-10; Matei 17, 1-9; Luna 9, 28-36), Iisus Hristos devenind prototipul „vederii lui Dumnezeu” și a „luminii necreate”. În cântările bisericești ni se evidențiază acest aspect: „[anonimizat]-[anonimizat] Ta a fost de bună voie și să mărturisească lumii: că tu ești din Adevăr, Lumina Tatălui”.

„Schimbarea la Față” în iconografia ortodoxă

Preobrajenia sau Probojenia se serbează pe data de 6/19 august, fiind suprapusă peste sărbătoarea păgână dedicate zeiței Diana. La început se serba anual sfințirea bisericii zidite de mama împăratului Constantin cel Mare, Elena, în secolul al IV-lea, pe Muntele Taborului.Primele mențiuni cu privire la această sărbătoare ne revin din prima jumătate a secolului al V-lea, de la patriarhul Proclu al Constantinopolului, patriarhul Chiril al Alexandriei și Papa Leon cel Mare.

Sărbătoarea apare menționată și într-un calendar liturgic de la Ierusalim din secolul al VII-lea urmând a fi amintită din ce în ce mai mult odată cu secolul următor în sinaxarele și cârțile liturgice sau manuscrisele timpului. Printre primele reprezentări cu referire la această scenă este și mozaicul din absida mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai ce datează din 565 d.Hr.

Aspecte teologice ale „Schimbării la Față”

Iisus Hristos, însoțit de trei dintre apostolic, Petru, Iacob și Ioan urcă pe Muntele Taborului, unde în timp ce se ruga Tatălui „S-a schimbat la față înaintea lor și a strălucit fața Lui ca soarele, iar hainele Luis-au făcut albe ca lumina. Și s-au arătat Moise și Ilie vorbind cu El”.Apostolii își doreau să rămână pe munte, însă gândul lor a fost copleșit de un nor de lumină divină și sunetul glasului ce le-a grăit: „Acesta este fiul Meu cel iubit în care am binevoit, pe Acela să-L ascultați”. Acest îndemn a fost rostit și la Botezul Domnului în apa Iordanului. După dispariția norului de lumină apostolii și Iisus au coborât de pe munte, Mântuitorul poruncindu-le să nu spună nimănui această vedenie până după învierea Sa din morți.

Însemnătatea sărbătorii este deosebită deoarece acest moment marchează îndumnezeirea omului de rând „cu bunurile veșnice care sunt mai presus de fire”.

În această zi se aduc la biserică spre binecuvântare bunuri din struguri, care se împart apoi. La ruși se oficiază pomenirea morților și în special a eroilor căzuți pentru apărarea patriei, iar la armeni această zi se serbează solemn în sâmbăta sau duminica săpămânii respective, ținându-se post înainte.

Ipostazele cuprinse în icoană rezumă emblematic antropologia creștină, fiind „temei sensibil al dogmei histologice, răscruce între vizibil și invizibil, oglindă epifanică, păstrătoare de har, purtătoare de har și culoar al contemplației rugătoare”.

Prototipul canonic și simbolistica reprezentării “Schimbarea la Față”

„Am primit Duhul cel Ceresc; am văzut lumina cea adevărată” este cântul ce relatează bucuria primirii luminii divine pe muntele Tabor de către cei trei apostoli.

Reprezentarea acestei teme este detaliat prezentată în evanghelii, astfel erminiile au un fundament puternic în exemplificarea redării scenei: „Un munte cu trei piscuri și Hristos stând în picioare pe piscul cel din mijloc, în veșmânt alb binecuvântează, iar în jurul săustrălucire de raze; iar pe piscul din dreapta proorocul Moise cu tablele Legii și pe cel din stânga, proorocul Ilie; și amândoi se roagã și-L privesc pe Hristos; iar dedesubtul lui Hristos, Petru, Iacov și Ioan, zãcând la pământ, cu fețele ridicate și pline de uimire; iar în spate, pe o coamă a muntelui, iarăși apostolii coborând cu teamă și uitându-se îndărăt, și Hristos în spatele lor binecuvântându-i”.

În Erminia bizantină scena este descrisă astfel: „Munte cu trei vârfuri: în vârful cel din mijmoc Hristos, cu haine albe [ca lumina], stând și binecuvântând, și împrejurul Lui lumină cu raze; în vârful cel din dreapta [proorocul] Moise, ținând tablele; iar în vârful cel de-s stânga, Ilie; și amândoi stând [plecați ca niște slugi] cu rugăminte, privind către Hristos. Și din jos de Hritos [trei apostoli]: Petru, Iacov și Ioan [fratele lui], zăcând jos [pe brânci] cu fața la pământ și uitându-se în sus ca uimiți. Și dinapoi, pe o parte a muntelui, iarăși Hristos, suindu-se cu cei trei apostoli și arătându-le vârful muntelui. Și de cealaltă parte a muntelui, iarăși apostolii coborându-se cu frică și uitându-se înapoi, și Hristos se coboară pe urma lor binecuvântându-i”

Schimbarea la Față, Creta, sec. al XVI-lea

Cel mai des apostolul Petru, pictat în dreapta, apare îngenuncheat cu mâna ridicată pentru a se feri de lumina mult prea puternică, apostolul Ioan apare în mijloc căzând sau întorcând spatele la lumină, iar apostolul Iacob este pictat în stânga fugind sau căzând pe spate. În antiteză cu sublimul personajelor din planul superior, cei trei apostoli exprimă dinamismul omului aflat în fața unui fapt de neimaginat ce îi depășește condiția.

Prin această transfigurare se subliniază schimbarea ce apare în rândul apostolilor care primesc din lumina divină pentru a „străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor”, îndemn adresat tuturor credincioșilor ce vor să îl urmeze pe Hristos. Astfel se remarcă încă o dată aici că icoana este fereastră spre divinitate ce depășește simpla funcțiune artistică.

Icoana aduce în prim plan și reprezentarea Treimii, unde Fiul este înconjurat de Tată ceresc care este Cuvântul și Duhul Sfânt care este „norul de lumină”. Dumnezeu este prezent și prin lumină, însă „nu după Esență, ci după Energia sa”. Sfânta Treime reprezintă Energia necreată și accesibilă.Sunt prezenți și vizionarii și reprezentanții legii celei vechi, cei doi prooroci sunt cei care au profețit venirea Mântuitorului – Moise pe muntele Sinai iar Ilie pe muntele Carmel. Aceștia stau de vorbă cu Iisu Hristos despre viitoarea Sa Patimă. Pentru a nu fi ispitiți cei trei apostoli căzuți de pevârful piscului și stând la pământ orbiți de lumina divină, Iisus Hristos apare în strălucirea Slavei Sale, Tatăl fiind Cel care mărturisește că „Acesta este Fiul Meu cel iubit”.

Simbolurile regăsite în această scenă sunt în special cele legate de LUMINA DIVINĂ ce ocupă cel mai mare spațiu – mandorla Mântuitorului, aureolele, veșmintele albe. Lumina din jurul Mântuitorului, mandorla, formată din cercuri concentrice, totalitatea sferelor universului creat. În cercul mandorlei se înscrie o stea cu cinci colțuri ce este „norul luminos” reprezentat de Duhul Sfânt, izvor al energiilor divine.

Geometria șiconstrucția scenei “schimbarea la Fată”

Desenul, axele, geometria imaginii ne ajută să încadrăm în pagină icoana, să delimităm o scenă sau un sfânt, să exteriorizăm semnificațiile temei, fiind limbajul nonverbal, ascuns de culoare.

În icoană compoziția este ghidată de scrierile evangheliilor, desenul respectă perspectiva inversă, incluzând priitorul în imagine. Pe lângă acest tip de perspective inverse se folosește permanent și „perspectiva ierarhică a semnificației”, ce descrie dimensionarea personajelor în funcție de importanța lor. În scena „Schimbării la față” personajul cel mai înalt rămâne Iisus, poziționat central înspre partea a icoanei.

Schița a icoanei Schimbarea la Față

Plastica reprezentării “Schimbarea la Fată”

„Pecetea sau semnul duhului sau expresia lui în pictura bizantină este ritmul, care dă viață picturii, care o pune într-o relație iubitoare, stând la baza capacițății icoanei de a fi fereastră spre absolit.

Compoziția se referă la construirea echilibrată a relațiilor dintre emoție și gândire astfel încât cele două dimensiuni ale ordinii intelectuale și a dezordinii senzoriale să existe un echilibru constant.

Scena este construită pe două planuri distincte: cel ceresc și cel lumesc. Pacea și liniștea divină, absolutul, sunt redate prin imaginea simetrică a personajelor din planul superior, unde Iisus Hristos înconjurat de mandorlă este flancat de cei doi prooroci Moise și Ilie. Nici aici personajele nu sunt statice, însă exaltarea divină este redată de siguranța acțiunii acestora, liniștea emanată și lumina ocrotitoare de pe fundal. În antiteză se distinge planul lumesc, unde personajele sunt cuprinse de frică, exaltare, bucurie, nesiguranță, etc. asemenea lumii terestre, unde oamenii au trăiri trecătoare, nesigure, lumești.

Organizarea scenei este complexă, acțiunea desfășurându-se atât pe orizontale și verticale cât și pe diagonale. Orizontalele delimitează clar planul divin de cel pământesc, unde am observat cum personajele sunt pozițiuonate în funcție de axa mediană, verticală. În centru se află Mântuitorul, în funcție de care se desfășoară întreaga scenă. Axele diagonale create între prooroci și apostolii cu mișcările lor dinamice, exprimă dinamism, schimbare, mișcare, comunicare între planuri. Astfel apostolul Petru pornește prima diagonală prin poziția sa, înspre proorocul Ilie, iar cea de-a dua se formează dinspre apostolul Iacob înspre proorocul Moise. Personajele sunt desenate în mișcare, îndreptându-se dinspre suprafața pictată, înspre privitor, creând o legătură permanentă cu omul. Din acest motif predomină așezarea obică pe suprafață, principiu de bază a desenului bizantin.„Culoarea albă este chipul luminii de pe Tabor, ea reprezintă faptul că persoanele sfinte sunt pătrunse de prezența Duhului Sfânt, manifestare a puterii dumnezeiești a energiilor necreate.Această culoare apare pe chip și veșminte sub forma blicurilor luminoase, ce arată îndumnezeirea trupurilor prin harul Duhului Sfânt”.

Schimbarea la Față – Kastoria, 1400

Modalitățile de reprezentare plastică din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, sunt diverse, fiind dificil să atribuim un anume arhietip acestei scene. Dar în general desenul este cel sugestiv, oferă dinamică personajelor, încadrează în scenă după canon atât peisajul cât și sfinții și apostolii prezenți. Jocul dintre contrastele moi și ferme, tentele opace dar și transparente, luminile și jocul luminii colorate evidențiază în special descrierile evangheliștilor.

Schimbarea la Față – sec. al X-lea

Redarea peisajului este în comuniune cu personajele, acesta încadrând scena și evidențiind acțiunea petrecută. Redarea plasticității în această scenă este realizată în special prin intermediul luminii, ce oferă simplitate și liniște compoziției.

“Compoziția plastică reprezintă desăvârșirea unității ansamblului prin ordonarea (coordonarea sau subordonarea) părților componente, prin realizarea unor raporturi armonice între acestea și prin obținerea unor structuri plastice expresive, asigurând ceea ce unii au numit „geometria secretă” a imaginii vizuale. De altfel, originea termenului compoziție este legată de dorința obținerii armoniei ideale, prin aplicarea și îmbinarea unor cunoștințe din matematică (geometrie) și artele plastic”.

Concluzii

Atât însemnătatea sărbătorii cât și reprezentările deosebite ce le moștenim cu referire la scena „Schimbarea la Față”, sunt reprezentative pentru cultul creștin ortodox. Sărbătoarea în sine marchează momente importante atât pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos cât și pentru apostolii săi. Mântuitorul ne oferă vizibil o parte din Lumina divină, și mai ales ne reîntâlnim cu mărturisirea Sfintei Treimi, unde Tatăl ceresc ne confirmă raportarea sa la Iisus Hristos ca fiu al Său. Apostolii trăiesc un eveniment unic de întâlnire cu Slava divină, fiind părtași la acest eveniment supraomenesc. Bineînțeles ca nu reușesc se ridice la perfecțiuea divină, fie prin neputința privirii Mântuitorului în slavă, căzând sau ascunzându-se de norul de lumină, fie prin ispita de a rămâne permanent în beatitudinea oferită de divinitate.

Sărbătoarea este însoțită de reprezentarea iconografică sugestivă, ce reprezintă în majoritatea icoanelor aceeași scenă descrisă în evangheliile celor trei apostoli: Matei, Marcu și Ioan. Icoana ne însoțește ca fereastră spre divinitate permanent în ritul ortodox, având rol călăuzitor spre tainele credinței.

Icoana a rezistat tuturor perioadelor iconoclaste, razboaielor, conflictelor, continuând să îndeplinească un rol important pentru oameni ce vizualizează prin intermediul ei spre divin, vizualizează speranța, tind spre confesiune în fața acesteia , spre bunătate.

Partea II

RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN „SCHIMBAREA LA FAȚĂ”, NR. INV. 431, COLECȚIA ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE – ALBA IULIA

Considerații preliminare

Icoana are menirea de a exprima figurative “întruparea Cuvântului lui Dumnezeu”, ajutându-i pe cei puțincunoscători să învețe “dreapta credințăcreștină”, sfințește “vederea celor ce le privesc, înălțând-le mintea către cunoașterea lui Dumnezeu, purificându-i pe cei ce o contemplă.”

Icoana pe lemn “Schimbarea la Fată” se poate cuprinde în grupul icoanelor ce reprezintă marile praznice ale cultului creștinortodox, reprezentând una dintre momentele reprezentative din viața mântuitorului.

În colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia s-a identificat o icoana cu numărul de inventor 431, ce reprezintă această temă și care a fost pictată de către zugravul Vasile Munteanu. Piesa provine din satul Cărpiniș din apropierea Roșiei Montane, județul Alba. Anul realizării sale nu este inscripționat însă cercetătoarea Ana Dumitran o încadrează în primii ani ai secolului al XIX-lea.

Descrierea icoanei din punct de vedere tehnic

Suportul din lemn de rășinoase este realizat din o singură planșă debitată tangențial. Panoul nu este consolidat constitutiv.

Pe față, a fost atașată o ramă compusă din baghete profilate, îmbinate la 45°, fixate adeziv și prin cepuri din lemn. Rama care se păstrează foarte bine este policromă. Suplimentar panoul are atașate pe canturi alte patru baghete simple care alcătuiesc o ramă exterioară care susținea o sticlă de protecție. În acest caz bagheta superioară s-a pierdut.

Panoul este tăiat tangențial, fapt observat prin dispunerea specifică a inelelor. Inelele sunt orientate cu concavitatea spre partea pictată a panoului.

La pregătirea panoului s-a folosit hârtie care a fost lipită peste un grund subțire sau soluție de clei, în zonele cu fisuri și crăpături, datorate nodurilor existente, care-și au corespondența pe partea pictată.

Peste hârtie, s-a adăugat preparația în strat subțire, peste care s-a pictat în tehnica temperei grase. Caracterul grundului s-a stabilit, prin probarea solubilității acestuia . Acesta a fost realizat cu liant proteic și ipsos.

Ulterior, stratul de culoare s-a fixat peste grund.

Rama este aplicată și formată din trei baghete de lemn, profilate în 4 canturi în retragere spre pictură, realizate prin prelucrare mecanică șifixate cu cuie de lemn.

Rama ca și panoul este din aceeașiesență lemnoasă. Baghetele sunt fixate de suport prin cuie de lemn.

Dimensiunile icoanei înainte și după restaurare au fost aceleași: 37 x 27,5 centimetri.

Descrierea iconografică

Și s-a schimbat la Fată înaintea lor și a strălucit fata Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.

Din punct de vedere al canoanelor erminiilor bizantine prezentate în capitolul anterior, icoana se încadrează în standardele cerute. Astfel Iisus Hristos este pictat mai mare în centrul icoanei, de la mijloc în sus. Acesta are o mandorlă în formă de romb, ce se vede din spatele aureolei și care împreuna cu fondul de aur simbolizează lumina divină. Mântuitorul binecuvântează cu mâna stângă și arată spre Tatăl ceresc cu dreapta. Prooroci Moise și Ilie ies stau pe nori și plini de înțelepciune arată spre Fiul lui Dumnezeu aflat de asemenea pe un nor. Ei au papirusuri cu învățături în mână. În partea inferioară sunt apostolii pictați asemenea în erminie: Apostolul Petru ridică mâna pentru a se apăra de lumina puternică, Apostolul Ioan se întoarce cu spatele, iar ApostolulIacob este cu spatele la Mântuitor, car nu fuge ci se ferește, dar și privește puțin spre scena din partea superioară. Peisajul e format dintr-un singur munte.

Inscripțiile sunt: „Schimbarea la Față a Domnului IC XC”, „Pro. Moisi”, „Pro. Ilie”, însemnele de pe nimbul crucifer și deasupra acestuia apare din nou „IC XC”.

Descrierea estetică a icoanei

Icoana se numără printre cele mai reușite creații ale lui Vasile Munteanu. Compoziția emană echilibru și opulență, din cauza fondului de aur. Dublul „I” din numele lui Iisus indică un model ruso-ucrainean, iar modul de tratare a norilor semnalează receptarea unor influențe ale picturii de șevalet. Atribuirea s-a făcut prin analogie cu numeroasele lucrări ale artistului realizate pentru biserica de la Cărpiniș, multe semnate, iar datarea a luat în calcul cea mai timpurie mențiune de acest tip pe o icoană praznice și cea mai târzie prezență a autorului la Cărpiniș (Ana Dumitran)

În iconografie, “culorile au limbajul lor propriu. Umbra lipsește, iar fiecare fragment nu e luminat ci-și emite propria lumină care țâșnește din tainice rădăcini.”

Desenul este sugestiv pentru fiecare gest, în icoană locul central este ocupat de Mântuitorul mult mai mare redat. Cromatica folosită: foiță aurie, roșu, verde, negru, ocru, alb, brun, albastru. Se folosesc multe lumini, arătând astfel importanța evenimentului. Peisajul este simetric redat cu un singur minte și copacii care stau pe linia orizontului. Creasta muntelui, tot cu arbori este redată cu nuanțe de roz. Rama este policromă, unde pe un fond de foiță de argint s-a pictat cu glasiuri frunze de laur ce încununează perfect grandoarea scenei. A doua ramă de culoare neagră evidențiază strident tot ansamblul și prin marginea de culoare roșie de la prima ramă.

Starea de conservare a ornamentelor ale tronului arhieresc

Pentru bunurile culturale “umiditatea este unul din cei mai dăunători factori ai mediului ambiant. Deosebita nocivitate este determinată de implicarea sa în toate clasele de procese chimice, fizice și biologice ca urmare a interacțiunii dintre bunurile culturale-în special cele de natură organică și acest factor.”

Lemnul prin compoziția și structura sa este un material de natură organică, poros, anizotrop, puternic hidrofil și higroscopic. Fiind caracterizat de aceste proprietăți, “lemnul devine participant activ la variațiile de umiditate, astfel că absorbția apei, produce dilatarea, iar pierderea apei, produce contracția. Această alternanță, de dilatări și contrageri, denumită “joc al lemnului”, este mai accentuată cu cât lemnul este mai nou, mai recent și este mai atenuată cu cât lemnul este mai vechi, mai îmbătrânit. Jocul este diferit în funcție de debitarea lemnului, mai puternic în sens tangențial, foarte slab în sens radial și aproape nul, în sens axial.”

La nivelul suportului am observat:

Curbarea ușoară panoului, s-a datorat debitării tangențiale, fapt observat prin dispunerea circulară a inelelor anuale, dar și a pictării pe o singură parte a panoului, datorită căreia, schimbul de umiditate dintre panou și mediul ambiant, nu s-a făcut uniform. Acest fapt a determinat desprinderea baghetelor inferioară și superioară de pe suport.

Crăpături, fisuri ale suportului aflate în zonele inferioară și superioară ale panoului. Crăpătura este cauzată de „jocul lemnului”, sub influența variațiilor de umiditate. Fisuri mici pe fibra lemnului au ca punct de plecare orificiile aparținând baghetelor inferioare și superioare.

Pierderile de material lemnos se referă la lipsa unei baghete de la rama exterioră din partea superioară. Probabil în urma unei manipulări neadecvate și a solicitării zonei în timpul expunerii.

Ansamblu verso înainte de restaurare

Insectele xilofage, găsesc condiții favorabile de dezvoltare în lemn, având nevoie de puțină apă și temperaturi moderate. Insectele sunt sensibile doar la frig , astfel că în condiții de interior cu temperatură controlată, atât înmulțirea lor este favotizată cât și procesele de degardare.

Atacul biologic de insecte xilofage (prezumtiv Anobium punctatum după dimensiunea găurilor de zbor) este minor și nu afectează rezistența mecanică a panoului. Cea mai afectată zonă a fost bagheta inferioară a ramei exteriare de la icoană.

Uzura funcțională se observă în special la rama exterioară deoarece acesta a fost expusă atingerii, iar icoana era protejată de sticlă.

Ulterior au fost lipite etichete inestetice pe versoul icoanei și apar și însemnări cu pixul și creionul. S-a introdur în loc de agățătoare o sârmă metalică neconstitutivă.

La nivelul straturilor picturale am observat:

Variațiile de umiditate și temperatură, au determinat deformarea panoului, apariția fisurilor, crăpăturilor care sunt specifice „jocului lemnului” dar influențează și pictura.

În urma acestui proces s-au propagat degradări și la straturile picturale. Astfel au apărut desprinderi oarbe, desprinderi în formă de acoperiș (în două ape), desprinderi libere. În special pe baghetele ramei apare lacunede grund și culoare.

O altă cauză a deteriorării picturii poate fi și pierderea în timp a rezistenței și elasticității grundului și culorii, precum și îmbătrânirea lianților, pierzându-și totdată, proprietățile adezivo-coezive.

Craclurile, fisurile, desprinderile și lacunele stratului de preparație și de culoare, sunt evolutive, care se formează în timp în funcție de mediul în care este păstrată sau folosită icoana.

Ansamblu înainte de restaurare

Straturile picturale prezintă cracluri de vechimepe toată suprafața, în special pe zonele cu aglomerare de grund dintre panou și baghetele ramie. Desprinderi și lacune de profunzimi și arii diferite s-au observat mai ales în partea inferioară, la baghetele ramei. Tot în această parte am întâlnit și desprinderile sub formă de acoperiș în două ape au dus la apariția unor lacune, de-a lungul fibrei lemnului. Cele mai mari pierderi de straturi picturale le-au suferit baghetele ramie exterioare, acestea fiind mult mai expuse.

Murdărie, depozite de praf, aderente și neaderente sunt prezente atât pe suprafața icoanei cât și pe baghetele ramei. Aceste depozite erau inegale, în partea inferioară fiind mai consistente. „Murdăria superficială formată în decursul timpului pe suprafața icoanelor, constă de obicei din praf legat de vaporii grași ai uleiului din candele, de grăsimi din fumul lumânărilor sau aburi grași care se depun pe suprafața icoanelor.”

Verniul îmbătrânit este îngălbenit, brunificat și murdăria superficială, aderentă și ancrasată este prezentă pe întreaga suprafață inegal.

Uzura funcțională a straturilor de culoare o întâlnim la rama exterioară care a protejat împreună cu sticla icoana valoroasă pictată de Vasile Munteanu.

Diagnostic

La suportul din lemn:

Depuneri de natură diversă

Fragilizări

Fisuri;

Fracturi;

Așchieri;

Pierderi de material lemnos de mici dimansiuni

Pierderea bacghetei din partea superioară;

Atac xilofag pronunțat;

Uzură funcțională;

Cuie metalice noi introduse în suport.

La nivelul straturilor picturale:

Lacune, pierderi strat pictural

Depuneri de murdărie aderentăși neaderene distribuiteăinegal pe întreaga suprafață;

Desprinderea peliculei de culoare;

Brunificarea verniului

Investigații științifice

Analiză vizuală cu ochiul liber și lupa în lumină directă și razantă.

Icoana a fost analizată în lumină directă și razantă. Au fost efectuate poze de ansamblu și de detaliu, în lumină directă, oblică și razantă, în lumină și contra luminii pentru a evidenția estetica piesei, tehnica de execuție, materialele folosite dar mai ales starea de conservare.

Radiografie digitală

Expuneri: dr. Ciprian Șofariu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Serviciul de Radiologie și Imagistică Medicală

Prelucrare și interpretare: dr. Mirel Bucur

Aparatura utilizată și parametrii de lucru: Swissray ddR Multisystem an de fabricație 2000 (Hochdorf, Elveția), de putere medie (150 kV, 400mA), înzestrat cu 4 camere de tip CCD, cu rezoluție maximă de 5 megapixeli, prevăzut cu sistem de operare de tip Swissvision conectat la un server dotat cu sistem de operare tip Dicomworks 3.5 Imaginile au fost preluate la parametrii soft 40 kV, 100mA.

Radiografia digitală a icoanei

Pentru a se obține o imagine de ansamblu am efectuat în acest caz două expuneri. Imaginea obținută este de bună calitate.

Suportul icoanei este realizat din lemn de rășinoase, radiografia înregistrând clar desenul fibrei lemnoase. Totodată sunt evidențiate defectele panoului, respectiv multiplele noduri concrescute și zone de creștere a unor ramuri. Baghetele sunt atașate

adeziv pe marginea panoului și sunt fixatesuplimentar cu ajutorul unor cuie din lemn. Sunt elemente originale fiind acoperite de straturi picturale originale. Observăm la bagheta orizontală inferioară o intervenție ulterioară, legătura dintre panou și baghetă fiind asigurată suplimentar cu un cui metalic foarte bine evidențiat de radiografie. Și agățătoarea metalică din partea superioară este la fel de bine evidențiată.

Straturile picturale ne oferă câteva informații legate de natura pigmenților utilizați. Astfel, este înregistrată o inscripție realizată cu un pigment roșu pe bază de plumb sau mercur (după nuanța de roșu este mai degrabă miniu). Zonele în care apere albul sau combinațiii ale sale după atenuarea puternică a radiației electromagnetice ne sugerează utilizarea albului de plumb.

Propuneri de restaurare

Curățirea mecanică (desprăfuirea) – cu ajutorul unei pensule cu păr moale;

Îndepărtarea depozitelor de ceară;

Consolidarea profilactică a straturilor picturale;

Îndepărtarea etichetei de pe verso și a sistemului metalic de etalare;

Consolidarea panoului cu Paraloid B72 în acetat de etil, concentrație 10 %;

Confecționarea baghetei pierdute și montarea pe panou

Curățirea canturilor și a versoului;

Consolidarea straturilor picturale;

Îndepărtarea foiței japoneze și a urmelor de clei;

Chituirea selectivă a zonelor lacunare cu praf de cretă și clei de pește 3%-6% ;

Efectuarea testelor de curățire cu amestec de solvenți pe straturile picturale

Curățarea straturilor picturale;

Integrarea prin retuș punctiform și imitativ cu acuarele;

Vernisarea cu vernis pe bază de rășină natural.

Restaurarea icoanei Schimbarea la Față

Documentație

Icoana a fost analizată vizual, s-au efectuat fotografii de ansamblu și detalii în lumină directă și în lumină razantă. După efectuarea radiografiei am avut mai multe informații despre pigmenții folosiți. S-a analizat suportul după consolidarea profilactică și s-a identificat atacul inactiv de Anobium punctatum și s-a observat că lemnul de rășinoase a fost folosit la întreaga icoană.

Curățire superficială mecanică

Desprăfuire cu perie și aspirator a reziduurilor lăsate în urma atacului xilofagic (făina de carii) ce se depusese în grămăjoare în spatele decorațiilor suspendate. Praful de lemn a fost colectat pentru eventualele completări și chituiri.

S-au îndepărtat depozitele de praf și murdăria neaderentă de pe zonele în care stratul pictural prezintă o bună aderențăși coeziune. Pentru această operație s-au folosit pensule cu păr moale. Pentru îndepărtarea depozitelor de ceară, sa folosit un solvent pentru emoliere (White spirit) și un bisturiu.

Consolidarea straturilor picturale

După examinarea atentă a piesei și efectuarea unei serii de fotografii care surprind starea de conservare a piesei înainte de restaurare, am realizat la început o curățire mecanică superficială, cu ajutorul unei pensule cu păr moale. Zonele fragilitate au fost protejate cu foiță japoneză, peste care s-a aplicat clei de peste 6%.

Consolidarea s-a efectuat prin presare la cald – cu termocauterul încălzit la 75°C- alternată cu presă rece cu bucăți de marmură. După 24 de ore am îndepărtat foița japoneză cu tampoane înmuiate în apă caldă, având grijă ca surplusul de apă să fie îndepărtat cu tampoane uscate de vată.

Consolidarea straturilor picturale

Ansamblu după consolidarea straturilor picturale

Îndepărtarea etichetelor și a sistemului metalic de etalare neadecvat

Pentru această etapă s-a procedat astfel:

Am folosit cleștele și o racletă pentru a extrage agățătoarea ulterioară neadecvată.

Îndepărtarea sistemului de etalare ulterior, neadecvat

Pentru îndepărtarea etichetelor am înmuiat cu apă caldă apoi mecanic am îndepartat etichetele pe rând.

Demontarea baghetei inferioare

Pentru demontarea baghetei inferioare care nu ne permitea crestarea baghetei interioare, am folosit raclete și șurubelnița. Acesta s-a demontat foarte ușor, fiind descleiată, astfel am îndepărtat-o ușor cu mâinile.

Aspect după demontarea baghetei inferioare

Crestarea și încleierea baghetei inferioare pe panou

Baghetele orizontale au fost crestate cu fierăstrăul cu lama finăși reatașate pe panoul suport prin lipire cu adeziv colagenic. Presele au fost menținute 24 de ore. În prealabil, suprafețele de contact au fost curățite mecanic și cu apă amoniacală. Bagheta superioară atașată pe cantul panoului, a fost confecționată din lemn de aceeași esență și atașată pe panou în aceeași manieră.

Înainte de a fixa baghetele pe suport, a fost îndepărtată foița japoneză cu tampon de vată și apă caldă, din zona baghetelor, pentru a nu se fixa sub acestea. Au fost scoase resturile de cepuri fracturate din suport și s-au pregătit baghetele pentru montare.

Aspecte în timpul atașării baghetei inferioare pe panou

Realizarea completării de lemn

Se încearcă stabilizarea cât mai bună a suportului pentru a asigura ferirea de degradări ulterioare atât a suportului cât a picturii. Pentru confecționarea baghetei inferioare, s-a ales lemn de brad, s-au luat dimensiunile, după care s-a debitat la ferestrău electric. Profilul în retragere spre pictură am realizat-o manual, cu ajutorul dălților de mână și a bisturiului. Finisarea s-a realizat cu hârtie abrazivă de granulație medie.

Pentru a putea fixa bagheta cea nouă pe forma curbă a suportului, a fost necesară crestarea pe verso a acesteia, oferindu-i astfel o oarecare elasticitate.

Cepurile a fost pregătite pentru montare în suport și baghete, printr-o degresare cu alcool etilic și pensulare cu clei de piele 30%. Acestea s-au fixat în baghete, iar acestea pe suport, apoi s-a pregătit protejarea suprafeței de contact cu melinex, pâslă și bucăți de placaj flexibil, pentru montarea preselor.

Pentru fixarea baghetei inferioară a fost necesară degresarea cu alcool etilic și pensularea cu soluție apoasă de clei de piele concentrație mică de 3%. După impregnarea cu soluția diluată, s-a pensulat zona corespondentă baghetei și verso-ul acesteia cu un clei mai concentrat de 30%, pentru încleiere.

Suprafața de contact a baghetei, a fost protejată cu melinex, pâslă sintetică pentru elasticitate și placaj flexibil pentru modelare pe forma suportului.

Presele au fost fixate pe întreaga suprafață a baghetei timp de 24 de ore, până la uscarea cleiului.

Încleierea baghetei ramei exterioare

Consolidarea nodurilor

Deoarece nodurile se mișcau, s-a injectat clei de iepure 8% în jurul fiecărui nod dunspre spate și s-a șters surplusul apoi.

În zona nodurilor se produc modificări diferite ale lemnului ceea ce influențează atât panoul de lemn cât și straturile picturale. Astfel se poate ușor observa cum nodurile rămân în afară, în timp ce panoul de lemn se micșorează. Deoarece lemnul se modifică diferit în structura sa atunci apar aceste diferențe. În lungime nodul rămâne la fel, iar în diametru de micșorează desprinzându-se parțial sau în întregime de panou. Unele noduri crapă, iar altele fiind puternice reușec să provoace crăpături și fisuri în panou. Este de dorit să consolidăm aceste noduri și mai ales să stopăm pe cât posibil evoluția degradărilor provocate din cauza acestora.

Consolidarea nodurilor

Consolidarea structurală

Pe verso s-au observat zone în care lemnul era mult prea fragilizat. Astfel s-a consolidat cu Paraloid B 72 dizolvat în acetat de etil prin injectare cu seringa.

Injectarea acestei rășini s-a realizat în etape, cu diluții diferite și cu timp de uscare între ele. Asthfel am pornit cu o concentrație mică de Paraloid B72 (6%), apoi am continuat cu 10%, ca în final să injectăm 12%.

Consolidarea structurală a suportului

Chituirea versoului

Această operiațiune s-a realizat cu clei de iepure 6% și cu rumeguș de lemn. Au fost acoperite toare pierderile din suportul de lemn.

Panoul nu prezenta multe pierderi însă zonele fragilizate trebuiau să fie consolidate și chituite deoarece erau zone aflate în proces evolutiv de degradare prin faptul că oricând se puteau agăța ușor, erau fragilizate și inestetice.

Orificiile de zbor nu au fost chituite. Pentru realizarea chitului am folosit rumeguș fin, iar o parte din acesta a fost reciclat chiar de la rumegușul acestei icoane în momentul crestării baghetelor sau colectarea rumegușului rămas în urma curățirii acestuia – de pe verso de unde cădea rumeguș.

Chituirea suportului

Curățire cu solvenți a versoului și canturilor

Murdăria de pe versoul panoului a fost curățată cu apă amoniacală cu vată și cu bețigașe. A fost nevoie de racletă în zonele unde murdăria era ancrasată.

Curățirea straturilor picturale

S-au testat mai multe soluții de curățire și anume: apă amoniacală 3%, apă aminiacală 5%, apă și C 2000 5%, soluția 1 rusească pe bază de terebentină, alcool etilic, apă, aoniac și ulei de in crud, izopropanol, amoniac apă (90:10:10) și izopropanol, apă și amoniac (50:25:25).

Am ales soluția care a curățat uniform suprafața, nu a subțiat rapid verniul original și care nu lua deloc din culoare.

În urma testelor de curățire, amestecurile pe bază de izopropanol, amoniac și apă (50:25:25) a dat rezultatele cele mai bune.

Curățirea straturilor picturale

Chituirea lacunelor

Ariile lacunare din suprafața pictată au fost chituite cu amestecul compus din cretă de munte și clei de pește cald (concentrație 8%). Pe zonele în care au apărut mici pierderi de material lemnos s-au efectuat completări de material cu rumeguș fin, chitul aplicându-se după uscarea și finisarea acestora Zonele chituite au fost finisate cu dop de plută și emulsie de gălbenuș de ou.

Chituirea lacunelor

Finisarea chitului s-a realizat cu hârtie abrazivă de granulație mare apoi cu dop de plută și cu emulsie de ou. Pentru această operațiune am încercat să nu deteriorăm pictura. Rezistența acesteia era destul de mare, astfel această etapă nu a fost foarte dificilă.

Detaliu în timpul chituirilor

Integrarea cromatică

Integrarea cromatică a zonelor chituite s-a realizat cu retuș imitativ în cazul orificiilor de zbor și pointilist pe celelalte arii lacunare. Pentru retuș, am folosit culori pe bază de apă (acuarele).

Integrarea cromatică a zonelor chituite

Verisare

La final s-a aplicat un strat de vernis pe bază de rășină naturală (damar – 8% în esență de terebentină) prin pensulare.

Recomandări privind păstrarea.

Recomandăm ca icoana “Schimbarea la Față”să fie depozitată sau expusă într-un mediu cu o umiditate relativă cuprinsă între 50-65%, o temperatură cuprinsă între 18-20°C , fără fluctuații ample sau bruște ale valorilor acestora, iar nivelul iluminării să nu depășească 180 de lucși.

Bibliografie

Baroni, Restaurarea și conservarea tablourilor – traducere, p. 28

Bartoș M. J., Compoziția în pictură, București, 2009

Bartsch Haustein Eva, Icoane, p.64

Biblia

Bucșă Livia, Curs Conservarea bunurilor culturale

Bucur Mirel, Note de curs

Ciobanu Bogdan, Constante de expresie ale icoanei bizantine, București, 2015 – rezumat teză de doctorat

Condacul praznicului Schimbarea la Față

Dancu Iuliana, Restaurarea icoanelor pe lemn și pe sticlă, transcriere, Sibiu, 2009, pg. 40

Dionisie din Furna, Erminia picturii byzantine, p. 109

Dumitran Ana, ?

Evdochimov Paul, Arta icoanei-o teologie a frumusetii, trad. de Grigore Moga si Petru Moga, Editura Meridiane

Hanc Daniel, Schimbarea la Față, icoană cardinal a tradiției, în Tabor, nr. 2, 2007, p. 53

Henrik von Achen, Dumitran Ana, Kissed Again and Again. Romanian Icons from Transylvania, 2015

http://analeteologie-iasi.ro/arh/1999/3dominte2%20arta%20compozitiei.pdf

http://analeteologie-iasi.ro/arh/1999/3dominte2%20arta%20compozitiei.pdf

http://analeteologie-iasi.ro/arh/1999/3dominte2%20arta%20compozitiei.pdf

http://corortodox.blogspot.ro/2015/01/semnificatia-culorilor-in-iconografie.html

http://curierulortodox.info/pdf/2006/2007-08.pdf

http://curierulortodox.info/pdf/2006/2007-08.pdf

http://curierulortodox.info/pdf/2006/2007-08.pdf

http://patriarhia.ro/images/pdf/Patrimoniu/Tehnica_Icoanei.pdf

Icoane – Album 2007, p. 21

Kordis Georgios, Ritmul în picture bizantină, București 2008, p. 102

Merișor Dominte Georgeta, Arta compoziției în icoana “Schimbarea la Față”, p. 283, http://analeteologie-iasi.ro/arh/1999/3dominte2%20arta%20compozitiei.pdf

Uspensky Leonid, Lossky Vladimir, Călăuză în lumea icoanei, București, 2003

Zias Nikos, Icoane bizantine și post-bizantine din Grecia, p. 15

ANEXE

Proces verbal

Încheiat în data de 14.03.2016 cu ocazia întrunirii Comisiei de avizare a lucrărilor de licență ale studenților anului III,

Specializarea Conservare și Restaurare și a propunerilor de restaurare prezentate pentru tehnicile:

pictură tempera pe panou și pictură pe sticlă

Comisia este formată din:

Lect. univ. dr. Sebastian Corneanu

Lect. univ. dr. Mirel Bucur –

Expert restaurator

Lect. univ. dr. Cristina Dăneasă –

Expert restaurator

Studentul Daniel Neagu prezintă tema și structura lucrării de licență: REPREZENTAREA TEMEI „SCHIMBAREA LA FAȚĂ” ÎN ICONOGRAFIA ORTODOXĂ. RESTAURAREA ICOANEI PE LEMN „SCHIMBAREA LA FAȚĂ”, NR. INV. 431, COLECȚIA ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE – ALBA IULIA

Coordonator: Lect. univ. dr. Mirel Bucur

După o descriere amănunțită a icoanei d.p.d.v. iconografic, estetic, a tehnicii de execuție și a stării de conservare cu documentația fotografică și investigațiile efectuate, studentul enunță următoarele propuneri de restaurare:

Curățirea mecanică (desprăfuirea) – cu ajutorul unei pensule cu păr moale;

Îndepărtarea depozitelor de ceară;

Consolidarea profilactică a straturilor picturale;

Îndepărtarea etichetei de pe verso și a sistemului metalic de etalare;

Curățirea canturilor și a versoului;

Consolidarea panoului cu Paraloid B72 în acetat de etil, concentrație 10 %;

Confectionarea baghetei pierdute și montarea pe panou

Consolidarea straturilor picturale

Îndepărtarea foiței japoneze și a urmelor de clei;

Efectuarea testelor de curățire cu amestec de solvenți pe straturile picturale

Chituirea selectivă a zonelor lacunare cu praf de cretă și clei de pește 3%-6% ;

Curățarea straturilor picturale;

Integrarea prin retuș punctiform și imitativ cu acuarele;

Vernisarea cu vernis pe bază de rășină naturală – damar în esență de terebentină 8 %.

Comisia avizează tema și structura lucrărilor și aprobă propunerile de restaurare.

Bucur Mirel

Cristina Dăneasă Întocmit:

Corneanu Sebastian Bucur Mirel