IV Studiu de caz. Munții Bucegi [307795]

IV Studiu de caz. Munții Bucegi

4.1 Limite,[anonimizat]-[anonimizat].(fig.4.1 ).

[anonimizat].

Fig.4.1

sursa: https://www.infotour.ro/

4.2 [anonimizat].

[anonimizat] o comparație între Masivul Bucegi și celelalte masive sau lanțuri muntoase de la noi; ei au o [anonimizat], de marea bogăție a florei, faunei și a peisajelor.

Masivul Bucegi reprezintă un sinclinal de directive NS care cuprinde depozite sedimentare mezozoice peste un fundament de șisturi cristaline.[anonimizat].

Conform http://www.spiruharet.ro/data/2014/10/rrbt.pdf Este masivul montan poziționat într-o fâșie de contact geologic între Carpații Orientali și Meridionali; [anonimizat]-Bucegi-Ciucaș ne spune multe despre istoria geologică și geomorfologică a [anonimizat], despre „îngrămădirea” [anonimizat] a [anonimizat] „de Bucegi” (cretacice), despre nașterea relativ târzie a marii depresiuni a Brașovului, despre evoluția unor văi antecedente ([anonimizat], Doftana, Prahova, Dâmbovicioara) de la Curbură etc. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], de platou înalt de 2.000 m, [anonimizat], între care cele de pe marile abrupturi marginale bat recordul.

.

Relieful masivului Bucegi este extrem de variat și de o complexitate mare ca urmare a condițiilor morfogenetice diferite.Printre formele de relief renumite sunt cele două sectoare de abrupturi structurale (prahovean și brănean) ;Valea Ioalomiței cu multitudinea de bazinete depresionare și chei; ansamblul formele ruiniforme dintre care cele mai cunoscute sunt (Babele și Sfinxul); prezența reliefului glaciar care a permis dezvoltarea unor complexe pe ghețari în jurul vârfului Omu (Mălăești, Țigănești, [anonimizat]); prezența reliefului carstic cu peșteri însemnate (P.[anonimizat]); praguri glaciare sau structural pe care apele râurilor dezvoltă cascade( Urlătoarele).

Masivul Bucegi constituie o zonă de tranziție în care întalnim fenomene asemanătoare celor două regiuni ale Carpațiilor ( Carpatii Orientali și Carpații Meridionali), însă cu nuanțe propii.[anonimizat] o regiune cheie pentru rezolvarea problemelor de limită dintre Carpații Orientali și Meridionali.

Este unul dintre cele mai vizitate masive românești.Motivele sunt diverse: peisajul unic redat de relief situat la 2.000 m; numeroasele pârtii de schii; [anonimizat] ( Brașov, Ploiești și București); o infrastructură de transport bună atât rutieră cât și feroviară( DN1 din stațiunile din Valea Prahovei, DN71 până în Moroeni și pe calea ferată București-Brașov, București-Târgoviște-Pietroșița), la care se adaugă transportul prin cablu care permite vizualizarea în ansamblu a întregului peisaj.

4.3 Subdiviziuni

Trasătura esențială a peisajului geografic din Bucegi rezultă din tranziția bruscă de la formele impunătoare ale abrupturilor stâncoase, la întinderile monotone din culmile principale și în cele din urmla liniștea bazinului Ialomiței cu imensele pajiști alpine.(fig. 4.2).

Masivul Bucegi este alcătuit, in linii generale, din munții și culmi desfașurate în formă de potcoavă, deschis spre sud din centru căreia izvorăște râul Ialomița.

Vârful Omu(2505m), altitudinea maxima din Masivul Bucegi și unul dintre cele mai înalte din Carpații Românești este punctul în care cele două ramuri ale potcoavei se întâlnesc.

Ramura spre Prahova cuprinde munți cu altitudini de peste 2000 m (Bucura 2501 m, Obârșia 2480 m, Coștila 2490 m, Caraiman 2384 m, Jepii Mici 2143 m, Jepii Mari 2071 m, Piatra Arsă 2044 m, Furnica 2143 m, Vârfu cu Dor 2030 m etc).Versantul prahovean este stâncos și abrupt, diferența de nivel fiind de peste 900 m .Acești munți coboră spre vest spre Izvorul Dorului și Ialomița formând un întins platou acoperit cu pajiști alpine și subalpine, dominat de vârfuri precum Babele 2294 m, Cocora 2191 m, Lăptici 1872 m .

Cea de-a doua ramură a masivului Bucegi se desfășoară la vest de valea Ialomiței și include munții( Doamnele 2402 m, Bătrâna 2181 m, Grohotișu 2168 m, Strunga Mare 2089 m, Tătaru 1998 m).La fel ca și peisajul Prahovean versanții sunt stâncoși și abrupți și acoperiți de pajiști alpine.

Pe lânga cele două ramuri, din vârful Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte ( munții Moraru de este, Bucșoiu 2492 m în nord-est, creasta Padina Crucii, culmea Țigănești în nord și Gaura în nord-vest).

Valea Ialomiței trece aproape prin centrul masivului și în lungul ei se desfășoara numeroase sectoare cu chei (Urșilor, Peșterii, Tătaru, Zănoaga, Orzei) ce alternează cu bazinete depresionare ( Peștera, Padina, Bolboci, Scropoasa), in unele dintre aceste bazinete depresionare se întâlnesc lacuri de baraj antropic precum (Bolboci, Scropoasa).

4.2 Potențialul turistic natural al munților Bucegi

Potențialul turistic al unei zone sau oferta turistică primară a unei zone este format din elementele naturale ale zonei și anume: substrat geologic, relief, climă, hidrografie,floră și faună, și din elementele antropice ale zonei și anume: elementele cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice.

Potențialul turistic natural reprezintă un dar al naturii, cadrul natural reprezentând factorul determinant al dezvoltării turismului într-un teritoriu.

Cadrul natural îndeplinește un dublul rol și anume cel de suport material al activităților turistice precum și cel de motivație centrală a acestora.

4.2.1 Relieful

Relieful constituie cea mai bogată și variată resursă atractivă a globului terestru, fiind principala componentă a potențialului turistic al unui teritoriu.Acesta participă la creionarea trăsaturilor atractive ale altor elemente ale cadrului natural cum sunt cele de ordin climatic, hidrografic, dar și aceste elemente au o influență importantă pentru îmbogățirea resurselor turistice ale reliefului.

Varietățile petrografice și structurale dar mai ales acțiunea sistemelor de modelare de diferite tipuri au condus la formarea unor variate tipuri și forme de relief.

În Bucegi, în prim plan pentru turism, se remarcă Sfixnul (fig. 4.3 ) la care se adaugă Babele (fig4.4), formate de-a lungul timpului datorită ploilor și eroziunii vântului, dar și vârful Omu situat in nord, care reprezintă altitudinea cea mai mare din Masivul Bucegi(fig. 4.5) și are un potențial turistic semnificativ..

Situat la peste 2 000 m , Platoul Bucegilor(fig.4.6) atrage numeroși turiști care vin pentru plimbări sau drumeții, parcurse cu cabina sau pe drumuri și poteci netede cu tundră alpină și priveliște către alte masive montane.

Fig.4.3 Sfinxul

Sursă: Bitoleanu Veronica

Fig.4.4 Babele

Sursa: Bitoleanu Veronica

Fig.4.5 Vf.Omu

Sursa : http://muntii-bucegi.ro/

Fig.4.6 Platoul Bucegilor

Sursa: Bitoleanu Veronica

Relieful carstic reprezintă și el un element cu un potențial turistic mare.Acesta este reprezentat prin chei: Orzei(fig.4.7), Zănoaga(fig.4.8) și prin peșteri : Peștera Tătarului(fig4.9),Peștera Ialomiței(fig4.10)..

Fig.4.7 Orzei

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

Fig.4.9 Peștera Tătaru

Sursa: http://www.bucegipark.ro/

Fig.4.9

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

Relieful glaciar implică un grad de atractivitate mare prin varietatea și diversitatea oferită de peisaj prin creste, custuri,circuri glaciare,văi glaciare,etc

Bucegii repezintă singurul masiv din Carpații Curburii care a avut ghețari cuaternari ce au lasat văi glaciare și câteva circuri glaciare.Aceste forme glaciare se găsesc pe suprafețe restrânse în nordul masivului și anume în nord-vest și est de Vârful Omu în bazinele superioare ale văilor:Mălăiești și Tigănești( spre nord), Ialomiței, Gaura și Urlătoarea(către vest de Omu și sud -vest), și văile Morarului și Cerbului (către est). (fig. 4.10)

4.2.2 Clima

Clima oferă posibilitatea realizării actului turistic prin intermediul elementelor sale.Atât turiștii cât și cercetătorii consideră clima un factor important la prezența timpului frumos a cărei durată și frecvență este diferită de la o zonă la alta.

Clima participă la actul turistic prin două moduri și anume în primul rând ca imagine climatică a unei anumite zone și în al doilea rând ca resursă atractivă propriu-zisă prin tratamentele balneoclimaterice și climaterice.

Dintre elementele climatice cele care au o importanță deosebită în domeniul turistic sunt: nebulozitatea, percipitațiile, temperatura aerului și vântul.

Clima prezintă o influență decisivă asupra cererii dintr-o anumită perioadă a anului, lungimii sejurului, producatorilor de servicii turistice care trebuie sa tină cont de variațiile climatice care impun ritmuri sezoniere în realizarea ofertelor turistice ,vânzarii băuturilor, a echipamentului de recreere, a anumitor bunuri și servicii, dezvoltării stațiunilor și a costurilor operaționale.

Nebulozitatea sau durata de stralucire a soarelui este vitală pentru desfășurarea în condiții optime a drumețiilor montane, dar în același timp ea poate fi considerată o piedică în turism.În zonele montane frecvența și durata timpului frumos sunt mai reduse, lucru care este nefavorabil pentru turism.

În Masivul Bucegi se pot face numeroase trasee montane (fig.4.11) fiecare având grad diferit de dificultate. La munte, pe pietre, copaci ori stânci, se află plăcuțe scrise ori diverse semne care indică direcția de mers spre anumite obiecive turistice. Semnificațiile acestea sunt foarte importante fiecare fiind urmate de anumite detalii ce trebuiesc știute. Forma semnelor diferențiază felul traseelor.Traseele pot avea grad mic,mediu sau mare de dificultate ,diferența dintre ele facând-o timpul de parcurgere a traseului, diferența de nivel și efortul fizic sau o pregătire secială necesară parcurcerii traseului.
În Masivul Bucegi perioada zăpezilor despășește perioada de iarnă calendaristică și durează din noiembrie până în aprilie, pe versanții nordici, zăpezile, se mențin chiar până în mai-iunie iar când sunt zăpezi ambudente acestea rezistă pâna în iulie.

Iarna traseele turistice sunt mult mai greu de realizat datorită incidentelor neprevăzute iar turiștii trebuie sa aibă o condiție fizică foarte bună și sa dețină materialele tehnice necesare.La fel ca si în cazul traseelor montane de vară și iarnă traseele prezintă un anumit grad de dificultate.

fig 4.11 Trasee montane din Masivul Bucegi

Sursă: http://muntii-bucegi.ro/

În stațiunile din Valea Prahovei și anume Bușteni și Azuga se realizează turistice pentru biciclete(fig.4.12).

Fig.4.12 Trasee turistce pentru biciclete, Azuga

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

Deasemenea, Masivul Bucegi este recunoscut pentru fabuloasele pârtii de schi din stațiunile din Valea Prahovei și anume Bușteni, Sinaia, Azuga și Predeal.(fig.4.13)

În ultimul timp aceste stațiuni sunt intens populate de turiștii atât pentru peisaj și clalitatea superioară a pârtiilor cât și pentru caliaitea unităților de cazare, alimentație și agrement.

Fiecare dintre stațiunile amintite deține pârtii frumos amenajate cu grad diferit de dificultate, lungime și diferență de nivel.

Pentru iubitorii de sporturi de iarnă în Sinaia functionează și o școală de schii în perioada 15 decembrie-15 aprilie.Lecțiile se predau în grup sau individual pentru avansați, medii , începatori sau copii.

Fig.4.13 Pârtii de schi din Bucegi

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

4.2.3 Hidrografia

Alături de relief, hidrografia, reprezintă o componentă a cadrului natural care prezintă un potențial turistic ridicat.

Dintre trăsăturile atractive ale hidrografiei cele mai reprezentative sunt modul de organizare al acesteia(ape de suprafață și subterane), caracteristicile fizico-chimice, valoarea peisagistică.

Cu ajutorul componentei hidrografice a cadrului natural pot fi posibile mai multe forme de tursim și anume turismul balnear, de agrement și recreere, sportiv, etc.

În Masivul Bucegi o valoare turistică importantă o dețin lacurile Bolboci(fig.4.14) și Scropoasa(fig4.15),lacuri de baraj antropic pe Ialomița.

Fig.4.15 Lacul Scropoasa

Sursa: http://bucegipark.ro/

Un alt element hidrografic cu un grad ridicat de atractivitate în Bucegi sunt cascadele.Cea mai vizitată este Cascada Urlătoarea din orașul Bușteni.

4.2.4 Vegetație

Vegetația participă alaturi de relief și hidrografie la grupul obiectivelor turistice naturale cu atractivitate mare.

În Bucegi o importanță turistică mare o reprezintă plantele endemice datorită rarității lor.Dintre acestea Floarea de colț(fig.4.17), Iedera alba(fig.4.18), Jneapănul(fig.4.19) și Zâmbrul(fig.4.20) prezintă un punct de atracție atât pentru turiști cât și pentru botaniști.

Fig.4.17 Floarea de colt

Sursa: http://bucegipark.ro/

Fig.4.19 Jneapănul

Sursa: http://bucegipark.ro/

Fig.4.20 Zâmbrul

Sursa: http://bucegipark.ro/

4.2.5 Faună

Fauna munților Bucegi este foarte bogata fiind formată din 3500 de specii. Atracția centrală o constituie prezența mamiferelor mari și anume Ursus arctos-ursul brun(fig.4.21), Canis lupus-lupul, Sus scrofa-mistreț, Lynx lynx-râsul și mai ales cea a caprei negre – Rupicapra rupicapra(fig.4.22) specie rară, protejată prin lege.

Fig: 4.21 Capra neagră

Sursa: http://bucegipark.ro/

Fig.4.22 Ursul brun

Sursa: http://bucegipark.ro/

Turismul cinegetic este dezvoltat în Bucegi,căprioara, mistrețul și cocoșul de munte fiind doar câteva exemple de animale de interes cinegetic.

4.2.6 Rezervații naturale

Rezervațiile naturale au ca scop reducerea sau chiar eliminarea factorilor poluanți,ele permit refacerea echilibrului ecologic alterat și menținera cadrului natural existent.

Rezervațiile naturale din Bucegi sunt în zonele care necesită un grad mare de protecție datorită plantelor , animalelor, arborilor și formațiunilor calcaroase care s-au dezvoltat în zonă.

Cele mai cunoscute și vizitate rezervații sunt:

Parcul Natural Bucegi

Valea Horoabei

Abruptul Prahovean

Cheile Tătarului

Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Malaiești, Gaura)

Turbăria Lăptici

Munții Colții lui Barbeș

Poiana Crucii

Babele

4.3 Potențialul turistic antropic al munților Bucegi

Potențialul turistic antropic al Masivului Bucegi este reprezentat de obiectivele cultural-istorice, castelele,palatele și multe alte obiective prezente în stațiuniile din Valea Prahovei și anume Sinaia și Bușteni,Azuga și Predeal.

În lungul Prahovei, în spațiul montan orașele Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal au o mare importanță turistică care vizează atât turiștii interni cât și externi.

Aceste stațiuni prezintă anual un numar însemnat de turisti atât pentru obiectivele naturale cât și pentru cele antropice.

4.3.1 Obiective turistice cultural-istorice

În Sinaia cele mai vizitate obiective cultural-istorice sunt: Mănăstirea Sinaia( fig. 4.23) , Casa Memorială George Enescu(fig.4.24), Muzeul Rezervației Bucegi-Sinaia,Cazinoul din Sinaia (fig.4.25) etc.

Fig. 4.24 Casa Memorială George Enescu

Sursa: http://bucegipark.ro/

Obiectivele cultural-istorice representative din orașul Bușteni sunt Casa Memorială Cezar Petrescu( fig. 4.25), Biserica Domnească, Crucea Eroilor(fig.4.25), care este cel mai valoros obiectiv din Bușteni, Casa de cultură, etc.

Fig. 4.26 Casa Memorială Cezar Petrescu

4.3.2 Castele și palate

Castelele și palatele sunt obiective turistice ce prezintă un potențial turistic ridicat și totodată un numar mare de turiști. Aceste obiective atrag atât prin construcțiile lor fabuloase cât și prin istoria fascinantă.

Castelele cele mai impresionante și vizitate sunt Castelul Peleș(fig.4.28) și Pelișor(4.29) din Sinaia și Castelul Cantacuzino din Bușteni( fig. 4.30).

Castelul Peleș este cel mai cunoscut castel din România, construcția sa realizându-se între anii 1875-1883. Acesta poate fi vizitat doar în proporție de 35% din suprafața totală de 3200mp.

Fig 4.28 Castelul Peleș

sursa: Bitoleanu Veronica

Castelul Pelișor este un castel de mici dimensiuni care impresionează prin rafinamentul și eleganța decorațiuniilor sale.

Astăzi Castelul Pelișor adăpostește un muzeu în care turiștii pot admira pe langă încaperiile extraordirare și câteva lucrări ale Reginei Maria, cea care a și ales decorațiunile castelului.

Fig 4.29 Castelul Pelișor

Sursa : http://muntii-bucegi.ro/

Castelul Cantacuzino(fig 4.30) se află situate la intrarea în statiunea Bușteni și a fost inaugurat in anul 1911.Acesta a fost introdus în circuitul turistic abia în anul 2010, până atunci acesta a funcționat ca sanatoriu.

Castelul Cantacuzino oferă o imagine inedită către vârful Caraiman din Munții Bucegi cu Crucea Eroilor.

În present în incinta castelului se orgazisează diferite evenimente.

Fig 4.30 Castelul Cantacuzino

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

Dintre palate cel mai vizitat și reperentativ este Palatul Foișor( fig. 4.31), situat în Sinaia ,în apropierea Castelului Pelișor.

În Palatul Foișor au locuit familiile regale Carol I și Elisabeta precum și Ferdinand și Regina Maria până la constriuirea Castelului Peleș. Palatul Foișor este destinat în exclusivitate diverselor activități de prezentare și protocol.

Fig 4.31 Palatul Foișor

4.4 Infrastructură turistică

Infrastructura turistică caracterizează gradul de dezvoltare și este menită să asigure funcționarea unor sectoare importante ale societății moderne fiind indispensabilă pentru industria turistică și cea hotelieră.

Aceasta este de două feluri:

Infrastructură generală de acces

Baza tehnico-materială

4.4.1 Infrastructură generală de acces

Modernizarea și deversificarea căilor și mijlocelor de transport au dus la dezvoltarea fenomenului turistic.Îmbunătățirea mijlocelor de transport au dus la extindera și apariția unor noi forme de turism iar multiplicarea infrastructuri de transport aerian au facut posibilă introducerea în circuitul turistic a unor destinații noi, exotice .

Există o relație foarte strânsă între dezvoltarea industriei turistice și dezvoltarea transporturilor, creșterea fluxului turistic fiind datorat în mare parte dezvoltării transporturilor.

Atunci cand turistul alege mijlocul de deplasare acesta ține cont în special de gradul de mobilitate și accesibilitate necesare pentru a asigura o deplasare pe spații cât mai extinse și în direcții diferite, capacitate de transport , rapiditatea, securitatea mijlocului de transport și confortul oferit de acesta.

În funcție de vârstă dar și de posibilitățile materiale preferințele turiștilor diferă, astfel încât tinerii preferă mașina personală iar personele de vârsta a treia optează pentru mijloace de transport mai puțin obositoare ( trenul, avionul).

Distanța parcursă este un alt mod de alegere a mijlocului de transport, transportul auto fiind indicat pentru distanțe mai scurte, transportul feroviar pentru distante relativ lungi iar transportul aerian este indicat pentru distanțele lungi.

În Masivul Bucegi se folosesc cu precădere transporturile terestre( rutiere și feroviare) (fig. 4.32) dar și transporturile prin cablu (telecabină, telescaun și telegondolă) .

Transporturile rutiere sunt cele mai dezvoltate și asigura accesul la obiectivele turistice. Turiștii care folosesc acest mijloc de transport sunt cei care consumă cel mai mult elementul turistic atâta timp cât pe traseele rutiere, în punctele de oprire sunt amplasate unități de cazare și alimentație și totodată stații de benzină sau servicii de reparație și întreținere a automobilului.

Fig 4.32 Acesul în Masivul Bucegi

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

În ceea ce privește transporturile prin cablu,în Bucegi, există transport cu telecabina și telescaunul în Bușteni ( fig 4.33), transport cu telecabina, telegondola și telescaunul în Sinaia (fig 4.34) și transport cu telegondola în Azuga( fig.4.35).

Fig 4.33 Transport prin cablu în Bușteni

Sursă: http://muntii-bucegi.ro/

Fig 4.34 Transport prin cablu în Sinaia

Sursă: http://muntii-bucegi.ro/

Fig 4.35 Transport prin cablu în Azuga

Sursă: http://muntii-bucegi.ro/

Transportul feroviar în Masivul Bucegi se realizează pe calea ferată București-Brașov, București-Târgoviște-Pietroșița.

Acest timp de transport prezintă un grad mai ridicat de confort decât cel rutier fiind dotat cu vagoane de dormit, vagoane restaurant, aerd condiționat, toalete, etc. Costurile sunt accesibile mai ales că la transporturile feroviare există reducere de preț pentru anumite categorii de persoane.

Dezavantajul major al acestui tip de transport este dependența turistilor de un anumit traseu, și totodată necesitatea completării acestui tip de transport cu alte tipuri de transport( taxi, autobuze), pentru a ajunge la obiectivele turistice propuse.

Cu toate acestea transportul feroviar nu aduce un aport mare în ceea ce privește sosirile turistice, situație general valabilă în majoritatea statelor chiar și în cele în care rețeaua feroviară este dezvoltată.

4.4.2 Baza tehnico-materială

Baza tehico-materială reprezintă totalitatea bunurilor și mijloacelor care facilitează valorificarea și exploatarea turistică a resurselor atractive atât naturale cât și antropice ale unei regiuni.

În cazul Masivului Bucegi, baza tehnico-materială, prezintă:

-Structurile de cazare

-Structurile de alimentație publică

-Structurile de agrement

-Dotările auxiliare

Structurile de cazare reprezintă un element esențial în valorificarea unei regiuni turistice.

În Masivul Bucegi structurile de cazare sunt numeroase și răspândite în tot masivul. Cazarea se poate face la cabane, hoteluri, la refugii turistice sau la cele de la Salvamont( în cazuri extreme).(fig 4.36).

Fig.4.36 Structuri de cazare Bucegi

Sursa: http://muntii-bucegi.ro/

În urma analizei structurilor de cazare din perspectiva turistilor care viziteaza masivul se observă că acestea nu beneficiază de condiții foarte bune, unele dintre ele fiind în condiții foarte slabe(Cabana Babele, Omu).

Dintre structurile menționate hotelurile prezintă condițiile cele mai bune.

Turiștii care preferă confortul și implicit doresc condiții bune opteză pentru cazare în stațiunile din Valea Prahovei dar există structuri de cazare și în Moroeni. Structurile de cazare din Valea Prahovei sunt unele dintre cele mai exclusiviste și preferat de turiștii ,sunt prezente vile,pensiuni,hoteluri dar și complexe turistice care pe lângă utilități organizează și anumite evenimete care vizează promovarea regiunii și totodată atragerea unui numar cât mai mare de turiști.

Structurile de alimentație publică sunt foarte importante într-o regiune turistică.Frecvent întâlnite și apreciate de turiști sunt restaurantele cu specific, care valorifică tradițiile culinare a spațiului respectiv. De precizat este faptul că în general turiștii nu depind de rețeaua de alimentație din cadrul unității de cazare astfel încât este necesar dezvoltarea unei rețele complemetare de servicii auxiliare, inclusiv cele destinate satisfacerii nevoilor de alimentație a turiștilor

Structurile de alimentați publică se gasesc în general în cadrul statiunilor din Valea Prahovei, unde întâlnim tot felul de restaurante clasice, de tip fast-food, cu specific tradițional care sunt foarte apreciat de turiștii străini și multe altele dar întălnim structuri de alimentație publica și în cadrul masivului. Condițiile sunt diferite de la o unitate la alta precum și prețurile.Majoritatea mâncarurilor pregatite aici sunt modeste, realizate în general de propietarul unității ajutat de personal, adresate în special turistilor care parcurg traseele din Bucegi,turiști care nu sunt pretențioși și care apreciază o mâncare bine gătită și o atmosferă prietenoasă

Pe lânga structurile de cazare și de alimentație foarte importane pentru actul turistic sunt structurile de agrement.Acestea pot fi definite ca un ansamblu de mijloace, echipamente și evenimente oferite de o unitate, stațiune sau zonă turistică pentru a asigura stare de bună dispoziție și de placere a turiștilor.

Scopul principal al structurilor de agrement este acela de a lăsa o impresie bună și o amintire de neuitat turiștilor și nu în ultimul rând de ai determina să revină.

Agrementul poate fi considerat o componentă de bază a prestației turistice. Dotările de agrement au în general ca suport elemente de ordin natural, existente în zonă dar sunt și create și susținute printr-o implementare din afară. Dintre acestea cele mai importante sunt: terenurile de tenis,volei,baschet; pârtiile de schi și săniuș; piscinele; săli de proiecție; parcuri de distracție,cluburi, etc.

Diversitatea acestor dotări este dependent de profilul și importanța stațiunii în care sunt localizate.

În Masivul Bucegi cel mai important mijloc de agrement sunt pârtiile de schi. Acestea atrag anual un numar foarte mare de turiști, traseele tematice din Bucegi reprezintă deasemenea o modalitate de agreement apreciată de turiștii dornici de aventură și cunoaștere.

În Sinaia sunt prezente numeroase forme de agreement: terenuri pentru sporturi în aer liber,piscină, sală de fitness, închirieri de biciclete și ATV-uri, și multe altele.

Există un parc de aventură unul dintre el ear fi cel din Bușteni și anume Escapade Aventura Park- Zamora(fig 4.37, 4.38) care este un parc de aventură eco,totul a fost amenajat protejând natura.

Fig 4.37 Parcul de aventură Bușteni

Sursa: http://ziardebusteni.ro/

Ultima componentă a bazei tehnico-materiale este reperezentată de dotările auxiliare. Acestea reprezintă totalitatea mijloacelor și instituțiilor economice,culturale sau sociale la care turistul apelează în perioada călătoriei sale. Din această categorie băncile, oficiile de schimb valutar, poșta, agențiile de bilete, magazinele comerciale, instituțiile culturale( cinema,teatru,operă, etc), sportive, administrative,etc. Aceste dotări sunt folosite în general de

populația regiunii dar există situații în care acestea sunt folosite în scop turistic, și anume atunci cand sunt folosite pentru satisfacerea nevoilor turiștilor.

Există dotări auxiliare specifice unor anumite tipuri de turism cum ar fi: turismului de afaceri(săli de conferință, birouri,săli pentru organizarea reuniunilor politice etc), turismul științific( săli pentru congrese, seminarii,etc).

Foarte importante sunt dotările responsabile cu securiatea turiștilor( poliția comunitară, servicii de pază, jandarmeria) , cele de salvare ( salvamont) și cele de sănătate( cabinetele medicale sau cele veterinare) dar și cele pentru înfrumusețare( saloane, frizerii).

4.5 Circulație turistică

Circulația turistică are un rol foarte important în procesul turistic,Fără prezența omului,care sa valorifice potențialul turistic al unei regiuni sau să apeleze la serviciile turistice, turismul nu ar fi posibil.

Circulația turistică sau fluxul turistic presupune deplasarea turiștilor din localitatea de reședință către locul ales pentru actul turistic.

4.5.1 Fluxuri turistice interne și externe

În Bucegi numărul turiștilor români dar și straini este în creștere, acest lucru este datorat atăt potențialului turistic natural și antropic al regiunii.

În perioada 2014-2015, stațiunile montane din Romania sunt destul de apreciate,observăm acest lucru și din graficul de mai jos.(fig. 4.38).

Fig 4.38

Sursa: prelucrare date statistice după http://statistici.insse.ro/

Analizând graficul obesrvăm ca cei mai mulți turiștii prezenți în perioada amintită în stațiuniile montane din România sunt români, turiștii străinii fiind într-un numar redus.

În ceea ce privește zona munților Bucegi, fluxul cel mai mare de turiști este înregistrat în stațiunile din Valea Prahovei, acest lucru se poate obeserva în graficul de mai jos(fig.4.39), care vizează sosiri ale turiștilor în stațiunilor din județul Prahova din perioada 2013-2015.

Fig. 4.39

Sursa: prelucrare date statistice după http://statistici.insse.ro/

În urma analizei graficului observăm că în Sinaia se înregistrează cele mai multe sosiri ale turiștilor în perioada 2013-2015 iar în Azuga se înregistrează cele mai puține sosiri ale turiștilor.

Sinaia este cea mai apreciată stațiune din Valea Prahovei atât din punct de vedere al potețialului turistic( natural și antropic), cât și din punctual de vedere al strucutrilor de cazare, alimentație și agrement prezente în stațiune.

În Bușteni se înregistrează o creștere a sosirilor turiștilor în anul 2015 dar această valoare este în continuuă creștere.