Coordonator științific: Absolvent(ă): Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu Iovu Denisa Mirabela Craiova 2016 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE… [307794]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMETUL GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENTĂ

Coordonator științific: Absolvent(ă):

Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu Iovu Denisa Mirabela

Craiova

2016

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL GEOGRAFIE

Turismul cultural în partea de nord a Olteniei

Coordonator științific: Absolvent(ă):

Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu Iovu Denisa Mirabela

Anul

2016

Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………………………………………………….3

[anonimizat] a [anonimizat]……………..4

1.1 Localizarea geografică………………………………………………………………………………………….4

1.2 Cadrul economic…………………………………………………………………………………………………..5

1.3 Cadrul social………………………………………………………………………………………………………..8

[anonimizat]…………………………….10

2.1 Potențialul cultural în județul Mehedinți………………………………………………………………..13

2.2 Potențialul cultural în județul Gorj………………………………………………………………………..17

2.3 Potențialul culural în județul Vâlcea……………………………………………………………………..27

CapitolulIII Infrastructura turistică……………………………………………………………………………..33

3.1 Infrastructura generală de acces……………………………………………………………………………33

3.2 Unități de cazare…………………………………………………………………………………………………36

3.3 Unități de alimentație………………………………………………………………………………………….41

CapitolulIV Circulația turistică…………………………………………………………………………………..42

4.1 Fluxuri turistice interne ………………………………………………………………………………………42

4.2 Fluxuri turistice externe……………………………………………………………………………………….44

Cap. 5 Modalitatea de valorificare a [anonimizat]………………………46

5.1 Perspective de dezvoltare a turismului cultural…………………………………………47

Concluzie………………………………………………………………………………………………………………….49

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………….52

INTRODUCERE

Turismul cultural este o activitate ce acționează și transmite valori și bunuri particulare prin tipare culturale create de-a lungu timpului. [anonimizat] a micșora inconvenientele din societate este nevoie luarea unor măsuri pentru păstrarea autenticități obiectivelor turistice.

Turismul mobilizează prin ceea ce cuprinde el și prin diversitatea temelor pe care le abordează, care duce la modificarea dinamicii economice și colective realizate la nivel iternațional. Presiunile antrenate asupra obiectivelor turistice trebuie ralizate adecvat pentru a se evita vandalizara obiectivelor pentru o mai bună conservare.

Turismul cultural contribuie la ridicarea stadiului de cultură instruire și civilizație a populației. Materia primă care contribuie la ridicarea nivelului de cultură atât pentru turiști cât și pentru localnici sunt muzeele, festivalurile, bisericile, portul popular, mănăstiri și nu în ultimul rând monumentele istorice. Turismul reprezintă o evoluție de la un stadiu mic la unul mare al dezvoltării economiei, acest fenomen ducând la o culturalizare a populației .

Lucrarea de licență cu titlul „turismul cultural în partea de nord a Olteniei” este structurată în cinci capitole .

Primul capitol prezintă localizare celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea, cadrul economic și cadrul social.

În capitolul al doilea potențialul turismului cultural este analizat pentru fiecare județ în parte.

Capitolul trei scoate în evidență infrastructura generală de acces, unitățile de cazare și unitățile de alimentație existente în partea de nord a Olteniei.

Capitolul patru analizează situația din punct de vedere a fluxurilor turistice pentru cele trei județe.

Capitolul cinci prezintă potențialul de valorificare turistică pentru partea de nord a Olteniei și perspectivele de dezvoltare pentru turismul cultural.

Pentru realizarea acestei licențe au fost folosite materiale bibliografice dar și cunoștințe proprii acumulate în timpul celor trei ani de studiu.

Caracterizarea socio-economică a județelor Mehedinți, Gorj și Vâlcea

Localizare geografică

Județele Mehedinți, Gorj și Vâlceasunt localizate în sud-vestul României. Conform sit-ului olteniaistorica,Oltenia de Nord este limitatăla est de râul Olt și la nord de Carpații Meridionali, iar spre sud-vest de fluviul Dunărea. Oltenia de Nord cuprinde toate formele de relief, începând în partea de nord cu zonă montană, continuând cu zona subcarpatică ,de podiș, câmpie și luncile Dunării. (Fig.1.1)

Fig.1.1 Localizare geografică;

sursa: prelucrare dupăhttp://www.turistinfo.ro/judet-mehedinti/, http://www.turistinfo.ro/judet-gorj/,http://www.scritub.com/geografie/DESCRIERE-INTRODUCTIVA-A-REGIU812115622.php, https://portal.afir.info/informatii_institutionale_structuri_teritoriale_oficii_judetene_ojfir_valcea

Zona montană a Olteniei este constituită din munți înalți și masivi, aceștia sunt formați în majoritatea cazurilor din șisturi cristaline, micașisturi etc. ce sunt pătrunse de puternice masive de granite și pegmatite, cu vârfuri și creste ce depășesc 2000 m altitudine. Înălțimea maximă se găsește în vârful Mândra (2518 m) și se află, din punct de vedere altitudinal, pe locul al treilea în Carpații Meridionali. Zona montană se continuă spre sud cu zona sub-carpatică, care redă o unitate de trecere între Carpați și podiș sau câmpie, având o conformație cutată și un relief ce se aseamănă mai mult cu cel de podiș. Subcarpații din Oltenia sunt o formație de culmi cutate.

Subcarpații din partea Olteniei sunt ordonați, asemănător întregii suprafețe subcarpatice, și sunt orientați paralel cu zona muntoasă. În următoarea vecinătate este prezent podișul Getic care este situat între râul Dâmbovița și se întinde până la Drobeta Turnu Severin. Acest podiș este constituit din dealurile Motrului, Jiului și Oltețului, iar în partea de sud de câmpia colinară a Desnățuiului și Tesluiului. Regiunea este traversată de mai multe artere hidrografice: Jiul, Oltul, Gilortul și Motrul.

Artera hidrografică cea mai importantă din Oltenia de Nord este Dunărea ,care reprezintă și o graniță naturală cu Serbiași Bulgaria, și este un fluviu navigabil care ajută la economia țării.În sudul podișului până la Dunăre, se află Câmpia Olteniei, destul de omogenă ca suprafață și complexă ca morfologie și morfogeneză. Este situata de-a lungul Dunării și s-a format prin acumulare de depozite sedimentare, în mare parte de origine carpatică, și apoi balcanică, la care s-aadăugat loessul. Doar suprafata din sudul județului Mehedinți aparține Olteniei de Nord.

Cadrul economic

Turismul are un rol important în viața socială și economică, este ca un ajutor în reglarea dezechilibrelor interregionale, gradul de educație, cultură și civilizație este îmbunătățit, ajută la diversificarea sistemelor economice și acționează ca o componentă a sistemului economic global cu rol dinamizator.

În județul Mehedinți cadrul economic este reprezentat în principal de utilizarea complexă a solurilor atât în agricultură cât și în viticultură, creșterea animalelor , exploatarea pădurilor și a cărbunelui. Industria, conform www.unnpr.ro,este reprezentată de numeroase fabrici (fabrica de ulei, bere, bomboane, rahat, tiglă, cărămidă,etc.), hidrocentrala de la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II , termocentrala de la Drobeta Turnu Severin, industria constucțiilor de mașini , industria lemnului, confecții și industria chimică.

Tabel 1.1 PIB pe țară și pe județul Mehedinți

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

PIB-ul atât la nivelul țării cât și la nivelul județului Mehedinți se remarcă o creștere în anul 2008,urmată de o stagnare la nivelul județului Mehedinți, însă situația la nivel național este în crestere în următoarea perioadă 2009 – 2011. Ponderea PIB între 2007-2011 la nivel național și județean procentual se află între 0,88% și 0,76%.(Tabelui 1.1)

În județul Gorj PIB-ul în 2009 înregistrează o scădere urmată de o ușoară creștere în perioada următoare 2010-2012 ,care este provocată de industrie.(Tabelul2.1)

Ponderea PIB între 2008-2012la nivel national și județean procentual se află între 1,57% și 1,90%.

Tabel 1.2 PIBul pe țară și pe județul Gorj

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Figura 1.2 Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse înanul 2011

Sursa: www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Gorj.pdf

În urma analizei figuri 1.2 se observă o importanță a creșteri PIB-ului dată de către industie cu o pondere de 41%.

Tabel 1.3PIBul pe țară și pe județul Vâlcea

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Figura 1.3 Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse înanul 2011

Sursa: www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Valcea.pdf

Județul Vâlcea se află în primele 20 de locuri din țară, cu 1,46% din PIB-ul national. Conform www.bnr.roPIB-ul din 2012 de 8,1 mil.lei a situat județul Vâlcea pe locul 23 la nivelul țării. Județul Vâlcea prezintă un trend ascendent al PIB-ului de la 7468,1 mil.lei în 2009 la 8538,9 mil.lei în 2012(Tabel1.3). Cea mai mare importanță în dezvoltarea județului o reprezintă industria, cu un procent de 30%, procentul cel mai scăzut este reprezentat de tranzacții imobiliare 8% și agricultură, silvicultură și pescuit cu 8% (Figura 1.3).

Cadrul social

Analiza populației din 01 iulie(Fig.1.4) denotă faptul că în 2000, județulMehedinți avea o populație de 317.900 locuitori reprezentând1,39% din populația țării. Comparativ cu aceiasi perioadă a anului 2009 când se constată o scădere de la 317.900 la 294.913 nr. persoane.Această scădere anumărului de locuitori la nivelul acestei perioade nu este întâlnită doar la nivelul județului, este o problemă generală atât la nivel național cât și la nivel județean. Această diferență este datorată mortalitătii ,având ca rezultat un spor natural negativ și datorită migrării populației în alte state .

Fig.1.4 Populația după domiciliu la 1 iulie; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Populația care emigrează definitiv în alte state conform statisticilor(Fig.1.5) este una de amploare mică în județul Mehedinți sub 100 de persoane în perioada 2003-2014 excepție făcând anul 2000 când s-au înregistrat peste 100 de persoane stabilite permanent. Populația imigrantă este sub 100 de persoane în aceiași perioadă, numărul minim înregistrânduse în 2003 de 13 persoane, iar numărul maxim este de 49 în anul 2009.Însă există o migrație necontabilizată care produce efecte negative la nivelul economiei, scăderii natalități, depopularea anumitor zone și probleme sociale în familiile emigranților.

Fig.1.5 Emigranti și imigranti definitivi; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În urma analizeigraficului de mai sus, din data de 01 iulie 2000 (Fig.1.6),se observă că, județul Gorj avea o populație de 386.646 locuitori reprezentând 1,69% din populația țării, iar județul Vâlcea înregistra în aceiași perioadă 425.599 locuitori, reprezentând 1.86% din populația țări. În aceiași perioadă a anului,în intervalul 2000-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a populației,ajungându-se la 367.262 în județul Gorj, și 403.958 în județul Vâlcea.

Această scădere a numărului de locuitori la nivelul acestei perioade nu este întâlnită doar la nivelul acestor județe, este o problemă generală atât la nivel național cât și la nivel județean. Această diferență este datorată mortalitătii,având ca rezultat un spor natural negativ și datorită migrării populației în alte state .

Fig.1.6 Populația după domiciliu la 1 iulie; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Populația care emigrează definitiv în alte state conform statisticilor(Fig.1.7) este una de amploare destul de ridicată la nivelul județului Vâlcea peste 100 de persoane au emigrat in perioada 2000-2014 excepție este anul 2014 care înregistrează sub 100 de persoane,respectiv 98. Emigratia la nivelul județului Gorj nu este de o mare amploare, este sub 100 de persoane în aceiași perioadă. Imigranții stabiliți în județele Gorj și Vâlcea sunt sub 100 de persoane excepție este anul 2009 unde se înregistrează 112 persoane,care este egal cu numărulpersoanelor care au emigrat la nivelul județului Vâlcea. Însă există o migrație necontabilizată care produce efecte negative la nivelul economiei, scăderii natalități, depopularea anumitor zone și probleme sociale în familiile emigranților.

Fig.1.7 Emigranti și imigranti definitivi; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În ceea ce privește personalul medical în perioada 2000-2014 nu s-au realizat mari modificări negative la nivelul celor trei județe Mehedinți,Gorj și Vâlcea(Fig.1.8). Județul Vâlcea prezintă un trend descendet-ascendent-descendent, cu un număr de medici cuprins între652 în 2000 și 591 în 2014. Aceiasi situație se întâlnește și în județul Mehedinți, trendul fiind descendent-ascendent-descendent, iar numărul medicilor fiind mai mic decât în cazul Județului Vâlcea, între 458 în 2000 și 452 în anul 2014. Situația în județul Gorj este diferită prezintă un trend descendent-ascendent,cu un număr de medici mai mare decât în cazul județelor Mehedinți și Vâlcea. În anul 2000 s-au înregistrat 598 de medici și în 2014 s-au înregistrat 676 medici ,în ceștere față de anul 2000. Acest lucru este datorat migrației înregistrate în ultimii ani și datorită salariilor mici oferite personalului medical în întrega țară.

Fig.1.8 Personalul medico-sanitar pe categorii și forme de proprietate;

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. Personalul didactic pe niveluri de educație ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În urma analizei graficului de față sa observat că situația personalului didactic pentru județul Vâlcea este descendent -ascendent- descendent în perioada 2000-2014 , vârful este în anul 2009 de 5435 persoane ,reprezentând o diferență de 882 de persoane față de anul 2014 când se înregistrează 4552 de persoane. În județele Mehedinți și Gorj trendul este descendent pentru ambele județe. Maximul în județul Mehedinți este de 5133 persoane în anul 2000 și minimul de persoane didactice este în 2012 de 4448 persoane. Acest lucru este datorat migrație și a lipsei de elevi care duce la comasarea mai multor scoli într-un singur loc

Potențialul cultural al județelor Mehedinți, Gorj și Vâlcea

Turismul cultural a început în secolul XX, dar conformpolitici.weebly.com definiția oficială a fost publicată în anul 2002 de către Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice. Turismul cultural este compus din istoria locului,tradiții și obiceiuri, artă ,muzică, artă culturală, port tradițional, evenimente culturale, aculturație, monumente, artă culinară, obiceiuri și mentalități sociale. Turismul cultural contribuie la dezvoltarea economică a țării și implicit la atragerea vizitatorilor din afara țării și motivândui să se stabilească în țară, acest lucru se întâmplă în orașele mari și influente cum este New York, Londra și Paris care se bucură de o popularitate datorată culturii moștenite și valorificate mereu. Acest lucru este posibil și în cazul celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea care prezintă potențial cultural deosebit și care poate crea relații între turiști și viața culturală prezentă în fiecare județ.

Fig.2.1 Componentele turismului cultural

Potențialul cultural în județul Mehedinți

Potențialul turistic la nivelul județului Mehedinți este unul deosebit atât în peisaje naturale spectaculoase ale fluviului Dunărea și defileul său, cât și din punct de vedere cultural subiect pe care o să îl abordăm în acest subcapitol. În perioada Evului Mediu domnitorul Mircea cel Bătrân și Vladislav Vlaicu foloseau în redactare scrierilor fraza “domn al Țării Românești și ban al Severinului” acest lucru s-a întâmplat până în anul 1524 când zona a fost cucerită de turci și transformată în unitate administrativă turcească. Orașul Drobeta are o importannță istorică deosebită prin rolul său comercial și de importanță strategică, acest lucru îl face de o importanță turistică deosebităpentru județul Mehedinți. Județul Mehedinți reprezintă o vatră folclorică în continuă îmbogățire. Există o varietate de porturi populare cu amprenta originală, cu un simț artistic al populației autohtone din aceste locuri. Tradițiile și obiceiurile sunt evidențiate în acest județ prin sărbători specifice. Concentrația cea mai însemnată a obiectivelor turistice este concentrată în Drobeta Turnu Severin care reprezintă și un centru economic, administrativ, politic și cultural în județul Mehedinți. Este situat la confluența dintre pârâul Topolnița și terasa inferioară a Defileului Dunării. Datorită istoriei bogată care atestă originea bimilenară a așezării și a existeței omului,în Drobeta se întâlnesc o serie de obiective turistice: Turnul lui Justinian, Ruinele Castrului roman Drobetacare a fost construit în secolul al IV-V e.n, Podul lui Traian de pe malul Dunării,construcție realizată de către Apolodor din Damasc, în timpul lui Traian în perioada dintre cele doua războaie contra lui Decebal, cu rol strategic și economic pentru cucerirea Daciei. Conform scrierilor lui Bărbăcioru, Cătoiu, Balaure ,2004, p.48, aici mai întâlnim și Băile Romane, ale căror urme se observă și astăzi, ruinele Cetății Medievale ale Severinului(Fig.2.6), muzeul Porțile de Fier care a fost deschis pentru prima oară în 1912.

Județul Mehedinți este conturat în căteva zone turistice după obiectivele turistice, valoarea lor și specificului local, accesibilitate și după modul lor de valorificare.

Zona turistică a Dunării este o regiune de importanță turistică datorită obiectivelor sale istorice,vestigii importante, monumente istorice care sunt localizate cu precădere în Drobeta Turnu Severin, orașul Orșova și barajul din zona Porțile de fier I(Fig.2.4).

Zona turistică a Podișului Mehedinți și a Munților Mehedinți care pe lângăpotențialul natural prezintă bogății folclorice și etnografice reprezentative.

Zona turistică a văii Motrului este un ținut cu tradiții,arhitectură populară și istorie, concentrate în Orașul Strehaia care reprezintă un centru polarizator în zona văii Motrului. În jurul zonei de la Strehaia conform www.mehedinti.insse.ro se poate vizita cetatea Mănăstirii Strehaia (Fig. 2.5)care a fost construită în jurul anului 1500 și Mănăstirea Gura Motrului.

Alte obietive impotante se pot întâlni la Baia de Aramă unde se poate vizita Biserica Sfinții Voievozi construită în stil bizantin (Fig.2.2). De pe Dealul Moșului putem observa Porțile de Fier și găsim aici Mănastirea Sf. Ana(Fig.2.3).

Fig.2.2 Biserica Sfinții Voievozi; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Conform www.calatoruldigital.ro există numeroase festivaluri etnofolclorice în județul Mehedinți cum ar fi: Sărbătoarea Grâului, Sărbătoare Teiului din Strehaia, Festivalul Cântecului, Nedeile Sătești de la Brebina și Sărbătoarea Liliacului. În județul Mehedinți întâlnim patru case de cultură, un teatru, o suta patru cămine culturale , două sute cinsprezece biblioteci și șase cinematografe.

Fig.2.3Mănăstirea Sf. Ana; Sursa: http://www.cazareorsova.ro/manastirea-sfanta-ana/

Fig.2.4 Porțile de Fier I;

sursa: http://energy-center.ro/actualitate-news/discretia-stapaneste-aniversarea-a-40-de-ani-pentru-portile-de-fier/attachment/barajul-portile-de-fier-1/

Barajul a fost construit pentru aîmbunătăți cursul Dunării și pentru a ajuta la navigație.

Fig.2.5 Mănăstirea Strehaia;

sursa: http://www.trilulilu.ro/imagini-arta-cultura/manastirea-strehaia

Fig.2.6 Cetatea Medievală a Severinului;

Sursa:http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/01/Cetatea-Severinului.jpg

Cetatea a fost ridicată la începutul secolului XIII, peste ruinele Cetății Drobeta și face parte din categoria celor mai importante monumente istorice din Mehedinți.

Potențialul cultural în județul Gorj

Numele de Tg. Jiu își are origineaîn târgurile care se organizau pe malul Jiului, din epoca dacică care a fost amintită pentru prima dată de către Mircea cel Bătrân, în 1406. Regiune dispune de atracții turistice originale, dintre care amintim Muzeul Etnografic de le Curtișoara(Fig.2.8 ), care este o copie a Muzeul Satului din București Glogova, culele de la Curtișoara și Mănăstirea Tismana care este din secolul XIV înfățișarea de astăzi este datorată transformărilor în stilul romanic cu elemente neogotice, unde se află o bederniță din secolul XIV și un orar,obiecte de cult cu valoare mare,aici găsinduse cele mai vechi broderii din sud-estul Europei(Fig. 2.7).

Fig. 2.7 Mănăstirea Tismana;

Sursa:http://www.ziarulatac.ro/travel/romania-tara-lacasurilor-de-cult-42776

Numeroase tradiții și obiceiuri, artă populară, transmise din generație în generație sunt evidețiate în centrele de ceramică de la Ștefănești, Găleșoia, Glogova, nedeile de la Tismana,târgurile realizate anual de la Polovragi, a devenit tot mai cunoscut în țară și în afara țări.

Fig.2.8Muzeul de Etnografie- Curtișoara;

Sursa:http://www.dreamdestinations.ro/muzeul-etnografic-curtisoara-romania-9324/

Ofertele deosebite și interesante contribuie cu succes la satisfacerea celor mai exigente preferințe pentru diverse motivații turistice ce motivează turiști să fie interesați de această zonă în toate anotipurile. Peisajul istoric al județului Gorj și implicit al poporului român ocupă un loc deosebit cu o încărcătur istorică aparte. Connform Baranovcki,Neamu, 1983, p. 17,împăratul SeptimiusSeverus a reconstruit piatra Castrului Roman de la Bumbești -Jiu , ale cărei ruine se pot observa și astăzi(Fig.2.9).

Fig.2.9 Castrul Roman de la Bumbești Jiu;

Sursa:http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2010/10/descoperire-vatra-castru-roman.gif

Conform Rușinaru, 1973, p. 22 există localități cu importanță istorică cum ar fi, Glogova este o localitate seculară, aici se poate găsi cula și biserica familiei Glogoveanu. O altă localitate este Iormănești cu o importanță istorică, care se află în comula Glogovești și la o distanța de doar 10 km de Motru. Conform Cucu, Ștefan, 1973, p.31 localitatea Padeș este situată în Munții Vâlcan iar în 1921 s-a ridicat un monument, un triunghi de piramidă cu înălțimea de 9,5 m și laturi de 10 m. În față se află o scară care duce la un trunchi patrulater cu patru nișe. Pe monument se găsesc imprimate patru basoreliefuri din bronz care reprezintă chipul lui Tudor ,care în 1821 a făcut prima chemare la luptă și cele două steme leul Olteniei și vulturul Munteniei care reprezintă Țara Românească(Fig.2.10).

Fig.2.10 Monumentul Proclamației de la Padeș; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Acestea au fost opera scluptorului Gheorghe Tudor însă realizarea lucrări a fost făcută de către Umberto Carlo din Drobeta Turnu Severin. Schitul Cioclovina a fost ridicat pe locul unei biserici în 1715 și se află în apropiere de Tismana. În localitatea Bălești se pot observa case din secolul XX,acoperite cu șindrilă, construite în întregime din lemn, cu una pâna la patru încăperi, lipite cu pământ sau pardosite cu scânduri.

Hobița este locul unde sa născut Constantin Brâncuși, unul dintre personalitățile cele mai importante din secolul XX din domeniul artei. În Hobița se poate vizita muzeul memorialConstantin Brăncuși(Fig.2.11).

Tg. Jiu este considerat oraș al operelor brâncușiene, considerat ca fiind cel mai important oraș al Gorjului și este amplasat pe partea stângă a Jiului. Constantin Brâncuși și-a creat un renume la nivel mondial prin ansamblul monumental care este unic în lume care este construit dintr-o suită de sclupturi monumentale simbolice situate în aer liber:Masa Tăceri (Fig.2.12),Poarta Sărutului(Fig.2.13),Alea Scaunelor din Parcul Central din Tg. Jiu și Masa Festivă și Coloana fără sfârșit care se află în Parcul Trandafirilor(Fig.2.15).

Fig.2.11 Casa Memorială Constantin Brâncuși;

Sursa:http://ro.secondglobe.com/item/casa-muzeu-constantin-brancusi/

Fig.2.12 Masa Tăcerii; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Fig.2.13 Poarta Sărutului;

Sursa: http://www.cotidianul.ro/2016-anul-constantin-brancusi-274940/

Fig.2.14 Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu;

Sursa:https://rapublik.files.wordpress.com/2010/06/centru2.jpg

Fig.2.15 Coloana Infinitului; Sursa Iovu Denisa Mirabela

Au fost ridicate între anii 1936-1938 în cinstea eroilor români din primul război mondial care au căzut în luptă. În Piața Victoriei este situat Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu care a fost ridicat în 1931, operă realizată de Milița Pătrașcu(Fig.2.14).

Casa Brăiloiului este situată în cartierul Vădeni din Tg. Jiu și a fost construită în 1604 de catre failia banului Cornea Brăiloiu, aici s-au păstrat beciurile și zidurile originale. Există casa slugerului Barbu Gănescu, ce datează din anul 1790 și a fost declarat monument de arhitectură veche.

Constantin Brâncuși a locuit aici în perioada 1937-1938,când a realizat renumitele sclupturi din Tg. Jiu.Cea mai veche clădire din oraș este casa pitarului Dumitru Măldărăscu care este situată în Piața Tudor Vladimirescu.

În Curtișoara vechea culă a fost transformată în muzeu și este evidențiată prin arhitectura specific, aici organizânduse un muzeu etnografic în aer liber, format din case țărănești vechi de două-trei secole, conace de fân, pive, mori de apă, care au fost aduse din teritoriul gorjului și apoi reasamblate la Curtișoara.

Vechea culă a familiei Cornoiu s-a transformat într-un monument al artei arhitecturale care găzduiește o mică expoziție de etnografie, unde au loc evocări de interes istoric și cultural pentru existența locuitorilor gorjeni. La Bumbești- Jiu se află o amplasare veche românească pe locul unde se afla cetatea romană Arcina, iar în apropierea ei se află castrul roman Bumbești, construită pe malul stâng al Jiului.

Județul Gorj deține un loc important în peisajul foclorului național. Obiceiurile, tradițiile și datinle sunt păstrate cu mare atenție, ele făcând parte din existența Gorjului. Nedeile de la Polovragi, Novaci care sărbătoresc Ziua Oierului atestă portul popular și tradițiile care a durat peste veacuri încă din vremea dacilor, reprezentând și un mijloc de distracție și voie bună(Fig.2.16).

Arta populară gorjeană este bine reprezentată prin crestăturile în lemn care au loc la Runcu, Polovragi, Dobrița și Novaci, scoțând în evidență arhitectura satelor.

Scluptura în lemn este reprezentată foarte bine prin construcția bisericilor din lemn, care se întâlnesc în deosebi în zona de sub munte și de la munte.

Fig.2.16 Sărbătoarea Ziua Oierilo;Sursa:https://www.youtube.com/watch?v=yAk2PE2uDJE

Arta olăritului este realizată cu mare atenție fiecare culoare, formă, modelreprezentând câte ceva: motivul bradului reprezintă simbolul optimismului și al tinereții, frunzele și florile reprezintă încrederea în viață iar grâul semnifică bogăția. Din păcate astăzi mai sunt doar 2-3 olari, unul dintre ei este și Dumitu Coneru care încearcă să transmită mai departea dragostea și pasiunea pentru olărit pe care a dobândit-o de la tatăl său când locuia la Găleșoaia, unde ocupația principală era olăritul(Fig.2.17).

Fig.2.17 Vase din lut realizate manual;

Sursa:http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/povestea-olarului-vrea-lucreze-moarte-s-a-imbolnavit-mineritul-l-a-alungat-satul-sau-parca-visez-galeosoaia-1_56d303cf5ab6550cb84d8249/index.html

Mănăstirea Polovragi există din epoca feudală, din secolul al VII- lea care a fost rezidită în anul 1647 și pictată în 1703(Fig.2.18). Este evidențiată prin frescele originale de mare preț care o înfrumusețează.

În apropierea Jiului se află SchitulLainici care datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, unde încă se mai păstrează picturile exterioare. În apropierea Mănăstiri Lainici se află Schitul Lacuri Rele o denumire dată de localnici.

Aici se găsește o icoană din secolul al XVII-lea și deține valoroase edeții princeps(Fig.2.19).

Fig.2.18 Mănăstirea Polovragi;

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi#/media/File:Biserica_manastirii_Polovragi.jpg

Fig.2.19 Mănăstirea Lainici;

Sursa:http://ortodoxia.rol.ro/manastirea-lainici-un-colt-de-rai-in-valea-jiului-924085.html

Potențialul cultural în județul Vâlcea

În nordul Olteniei conformTeodorescu, 2009, p.230, turismul cultural este bine valorificat, cele religioase ocupând primul loc, ele sunt apropiate una de cealaltă, oferind posibilitatea turiștilor să poată vizita mai multe obiective. În județul Vâlcea se găsec vestigii ale civilizației trecute, și care au fost descoperite de arheologi. S-au găsit numeroase forturi dacice, cel mai important este Buridava care a fost capitală pe timpul regelui Burebista.

Numeroase mănăstiri care au fost construite în perioada medievală la Mănăstirea Govora în 1640 de pe timpul lui Vlad Dracula,a fost tipărită prima carte în limba română și se numea Pravila de la Govora care conținea o serie de învățăminte laice(Fig. 2.20).

Fig. 2.20 Mănăstirea Govora;

Sursa:http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-govora-valcea/

Județul Vâlcea conform Vlahuță, 1965, p 65-66, avea ca simbol “pâine și sarea –simbol strămoșesc al îndestulării și al ospitalității…- se găsesc în Vâlcea să saturi un popor…”. Acest lucru se poate observa și astăzi în bogăția și formele de relief variate, și prin potențialul cultural deosebit.În județul Vâlcea Constantin Brâncoveanu a fost cunoscut pentru păstrarea Creștinismului și promovarea culturii prin stilul arhitectonic numit stil brâncovenesc. În Munții Lotrului la 16 km de Câineni se află Mănăstirea Cornet, cu dimensiuni reduse dar care uimește prin calitatea execuției deosebită(Fig.2.21). În apropiere de localitate Muereasca se întâlnește Mănăstirea Frăsinei,denumire dată de la prezențafrasinilor din zonă, este o mănăstire în care femeile nu au voie să intre, această regulă fiind păstrată cu strictețe(Fig.2.22).

Fig.2.21 Mănăstirea Cornet;

Sursa:http://www.partyhouse.ro/obiectiv-turistic/manastirea-cornet/

Fig.2.22 Mănăstirea Frăsinei; Sursa:https://valcea-turism.ro/manastirea-frasinei-valcea/

Mănăstire Turnu a fost construită în timpul domniei lui Duca Vodă în anul 1676 în locul altei clădiri mai vechi(Fig.2.23).

Fig.2.23 Mănăstirea Turnu;

Sursa:http://blogdecalatorii.ro/manastirea-turnu-valea-oltului-un-loc-binecuvantat-de-natura/

În apropiere de Mănăstirea Turnu în Munții Cozia pe versantul sudic al Oltului se găsește Mănăstirea Stănișoara care a fost zidită în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, care purta denumirea de Schitul Nucet(Fig.2.24).

Fig.2.24 Mănăstirea Stănișoara;

Sursa:http://anadeveanu.blogspot.ro/2012/11/manastirea-stanisoara.html

În Munții Cozia se găsește Mănăstirea Cozia care a fost construită în anii 1387-1388, și înfățișază stilul bizatin din acea vreme. Aici a fost înmormântată mama lui Mihai Vitezu, Tudorei și Mircea Cel Bătrân.

Fig.2.25 Mănăstirea Cozia;

Sursa:http://coziamountainrun.ro/wp-content/uploads/2012/01/manastirea-cozia_243.jpg

Există numeroase mănastiri deosebite în județul Gorj: Mănăstirea dintr-un lemn care a fost construită dintr-un singur lemn de stejar ,de către Ancuța fica lui Mircea Ciobanul și Doamnei Chiajna; Mănastirea Surpatele, Mănastirea Bistrița a fost construită de către boierii Craiovescu, iar cu timpul a fost refăcută de Constantin Brâncoveanu, Mihnea Vodă cel Rău, Barbu Știrbei și Gheorghe Bibescu;Mănastirea Arnota care se află în apropiere de Mănastirea Bistrița;Mănastirea Mamu care a fost construită de Constantin Brâncoveanu. La Drăgașani se află colecția Gib Mihăilescu și casa memorială, și Schitul Dobrușa.

Complexul Hurez este o construcție realizată în anul 1600 care are asemănarea unei cetăți când este priviă din depărtare. Aici la Mănăstirea Hurezi a fost pus mormântul gol al lui Constantin Brâncoveanu.

Arta olăritului la Horezu încă se mai păstrează de localnici, se organizează un târg de oale, acesta are loc în prima duminică din iunie și se numește Cocoșul de Hurez. Picturile realizate pe vasele de la Horezu se evidențiază prin culorile verde, albastru și ocrul, iar din punct de vedere artistic sunt repezentate prin cocoș, voal, șarpel și spirală(Fig.2.26).

Fig.2.26 Atelier “Ceramica Pietraru” de la Horezu;

Sursa:http://www.valceaturistica.ro/destinatii/horezu/

Muzeul satului Bujoreni este un muzeu complex reflectând satul autohton cu ocupațiile și nevoile specifice prin diferite ateliere meșteșugărești cum ar fi: atelier de tâmplărie, dulgherie, olărit, mori de mână și de apă, cazan de țuică și piva(Fig.2.27).

Fig.2.27 Muzeul satului Bujoreni;

Sursa:http://www.valceaturistica.ro/destinatii/muzeul-satului-bujoreni/

Deasemenea interiorul este împodobit cu decorațiuni specifice locuințelor din trecut, numeroase piese din lemn, ceramică, metal sau din material textil.

Muzeul memorial Nicolae Bălcescu a fost construit în stil brâncovenesc cu influențe gotice între anii 1824-1937(Fig.2.28).

Fig.2.28 Muzeul memorial Nicolae Bălcescu; Sursa:http://memorialulbalcescu.ro/

Complexul muzeistic Măldăreni, este o construcție formată din două cule, una dintre ele este o biserică din secolul al XVII-lea, iar cea dea doua este o clădire specifică Nordului Olteniei din secolele al XVI lea.

Râmnicu Vâlcea are ca atracții turistice importante – Complexul Muzeistic Gheorghe Magheru, Curtea lui Tatu, casa memorială Anton Pan; piața Mircea Cel Bătrân, care se află în centrul orașului, cu obiectivele turistice statuia voievodului, casa Lahovarilor cea mai veche din oraș. Se observă umeroase monumente istorice: bustul lui Constantin Brâncoveanu, Obeliscul, statuia lui Mircea Cel Bătrân, statuia lui Barbu Știrbei, bustul lui Nicolae Bălcescu, Complexul Arhitectonic al Episcopiei, Placa memorială care a fost închinată eroilor de la 1848, Ctitoria lui Mircea Vodă și Pătrașcu Voievod care dau o formă istorică a orașului.

Infrastructura turistică

Infrastructura generală de acces

Olteniade Nord sau Oltenia de sub Munte este străbătută de drumul European E70 care trece prin județul Mehedinți, drumuri județene și drumuri comunale. Rețeaua feroviară este slabă, iar aeroporturi nu sunt. În județul Mehedinți la Drobeta Turnu Severin există port fluvial de mărfuri și la Orșova prin asimilare. Este dezvoltat sectorul de telecomunicații, telefonia mobilă acoperind aproape întreaga zonă Nordică a Olteniei. Rețeaua de canalizare și de distribuire a apei potabile este în dezvoltare, un număr destul de redus din regiune beneficiază de aceste utilități.

În județul Mehdinți infrastructura de transport rutier este în proces de modernizare doar 15 km au fost construiți în perioada 2009-2013, iar 483 km au fost modernizați.Raportat la suprafața județului au fost refacute 37 km/100km2 valoare sub media regională care este de 38km. Pentru o bună valorificare a turismului este nevoie de implicarea autorităților în refacerea și menținerea infrastructurii de transport, care să prezinte rezultate optime pentru desfășurarea activitățiiturismului(Tabel 2.1). Autostrăzile lipsesc în județul Mehedinți.

Tabel 3.1 Drumurile publice, la 31 decembrie

Sursa:http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=480

În urma analizei tabelului de mai sus s-a constatat o creștere a modernizării drumurilor naționale cu 23,43% din anul 2005 până în anul 2014. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp prezită un trend ascendent cu valori cuprinse între 37,6% înregistrate în 2005 la 38,0% în anul 2014.

Transporturile feroviare comparativ cu cele rutiere la nivelul județului Mehedinți nu a înregistrat nici o îmbunătățire din 2005 până în 2014(Tabel 2.2). Acest lucru se datorează infrastructuri deficitare care nu este în concordanță cu normele Europene,gradul de degradare este accentuat datorită vechimii, în unele zone lipsind cu desăvârșire mijloace de transport feroviar.

Legături feroviare cu Serbia nu sunt prezente în zonă acest lucru reprezentând un dezavantaj față de turism.

Tabel 3.2 Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie

Sursa: http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=478

Județul Mehedinți nu deține dezvoltarea infrastructurii pentru transportul aerian. Cele mai apropiate aeroporturi sunt situate în Craiova la o distanță de 112 km și în Tmișoara la 218 km.

Județul dispune de prezența fluviului Dunărea care reprezintă un avantaj, asfel poate face legătura la nivel European prin rețeaua de transport TEN-T și la nivel național. Există două portui la Orșova și la Drobeta Turnu Severin unde se poate transporta marfă și pasageri.

Infrastructura județului Gorjeste insuficient dezvoltată. Acest lucru se poate observa la nivelul județului dar și la nivelul localităților.

Municipiul Târgu Jiu este un important nod rutier și feroviar, care conformCerasela, 2011, p. 6 deținecăi de comunicație orientate de la nord la sud. Județul Gorj este traversat de drumul european E79 (D66) și drumurile naționale 67 B, 67C, ȘI 67D care sunt completate de drumurile comunale. Modernizarea nu este suficientă, aceasta nefluidizând suficient traficul, drumurile de pământ și pietruite creând probleme turiștilor datorită suprafeței de rulare necorespunzătoare. Transportul de persoane se realizează cu ajutorul autobuzelor și microbuzelor, fără a se lua în considerare nevoia de natură turistică, necesitând cereri pentru trasee speciale. Transport de turiști se poate realiza ocazional în urma solicitării acestora în centrele de turism. În tabelul 2.3,în intervalul 2005-2013 s-au mai construit 70 drumuri naționale, 75 drumuri publice și doar 5 drumuri județene și comunale.

Tabelul 3.3 Drumurile publice, la 31 decembrie

Sursa:http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=491

Județul Gorj deține 24% din totalul liniilor de cale ferată în exploatare din regiunea Oltenia . Comparativ cu celelalte județe din Oltenia județul Gorj deține cea mai mare pondere căilor ferate electrificate de 46,13 % din totalul căilor ferate din Oltenia. Din anul 2005 până în 2013 nu s-au înregistrat îmbunătățiri ale căilor ferate (Tabelul 2.4).

Județul Gorj nu este dotat cu infrastructură de transport aerian, cel mai apropiat aeroport se află la Craiova la 115 km ,Caransebeș 174 km și la 279 km către Timișoara.

Tabelul 3.4 Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie

Sursa:http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=489

În județul Vâlcea transporturile utilizate sunt cele feroviare și rutiere. Infrastructura de transport aerian ca și în celelalte doua județe Gorj și Mehedinți, nu este prezentă.

Drumuri rutiere la nivelul județului nu s-au construit decât 94 din anul 2005 până în 2011 acestea sunt doar județene și comunale, drumuri naționale ne mai fiind construite (Tabel2.6.).

Rețeaua feroviară a rămas neschimbată din 2005 până în 2011(Tabel 2.6). Județul Vâlcea se află pe locul 31 la nivel național în cea ce privește lungimea liniilor de cale ferată din județ, iar din punct de vedere al densității județul se află pe locul 36 cu 28,3 km în 2012.

Tabel 3.6 Drumurile publice, la 31 decembrie

Sursa:http://www.valcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=500

Tabel 3.7 Linii de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie

Sursa: http://www.valcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=498

Unități de cazare

Județul Mehedinți dispune de 5 tipuri de unități de cazare hoteluri, moteluri, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice. Cele mai numeroase sunt pensiunile agroturistice care din anul 2000 pană în 2015 prezintă un trend ascendent de la 0 pensiuni agroturistice s-a ajuns la 19. Cele mai puțin numeroase sunt motelurile care prezintă un trend ascendent – descendent – ascendent, cuprins între 0-2 moteluri în tot județul Mehedinți (Fig.3.1).

Capacitatea de cazare cea mai mare o dețin hotelurile, care prezintă un trend descendent – ascendent, în 2000 capacitatea de cazare era de 1243 locuri de cazare, iar până în 2015 a ajuns la 1072 locuri de cazare. Cea mai mică capacitate de cazare este înregistrată de moteluri datorită numărului mic de unități de cazare prezente în județ (Fig 3.2).

Fig. 3.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. 3.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. 3.3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

În județul Gorjcapacitatea de cazare include hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni turistice, vile turistice, cabane turistice, popasuri turistice și pensiuni agroturistice.

Analizând tipurile de structuri de primire turistică sa constatat că cele mai numeroase sunt pensiunile agroturistice ce prezintă un trend ascendent – descendent – ascendent în intervalul 2000-2015 ,cele mai multe fiind în 2009 cu un număr de 33 pensiuni agroturistice, urmate de pensiunile turistice cu un numar maxim de 22 unități în 2015, hoteluri cu un număr maxim de 16unități în 2015, iar cele mai puține sunt vilele turistice cu un maxim de 3 vile turistice în 2015 (Fig. 3.3).

Situația structurilor de primire turistică din județul Gorj se află în raport cu media pe țară la un nivel inferior față de celelalte județe din Oltenia de Nord, acest lucru determinând dezvoltarea slabă a turismului în județul Gorj. Majoritatea structurilor de primire având 1-2 stele maxim 3 stele.

Capacitatea de cea mai mare este deținută de către hoteluri, care în perioada analizată 2000-2015 prezintă un trend descendent – ascendent, ajungându-se de la 857 locuri de cazare la 1142 locuri de cazare existentă. Vilele înregistrează capacitatea de cazare cea mai scăzută, maximul a fost de 101 locuri înregistrat în anul 2000, iar minimul a fost de 24 locuri în 2009(Fig. 3.4).

Fig. 3.4 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Numărului important de locuri de cazare prezente în județul Vâlcea, ajută la sprijinirea activității turistice. Principalul obiectiv este de a asigura odihna turiștilor. Tipurile de cazare turistică imbracă cele mai variate forme, care cuprind hoteluri, hosteluri, cabane pensiuni, vile turistice, cabane, popasuri, pensiuni și pensiuni agroturistice.

În cea ce privește evoluția unităților de cazare ca număr,cele mai numeroase sunt pensiunile turistice care prezintă un trend ascendant – descendent de la 0 pensiuni în 2000 s-a ajuns la 53 de pensiuni în 2015, urmate de pensiuni agroturistice cu un număr maxim de 62 de unități în 2012 și vilele turistice cu un număr maxim de 48 unități în 2012. Cele mai puține unități de cazare sunt înregistrate de hosteluri care au inceput să apară în 2012 în număr de 5 și în 2015 au ajuns la un număr de 7unități de cazare (Fig. 3.5).

Cea mai mare capacitate de cazare o posedă hotelurile care prezintă un trend ascendant – descendent cu un număr de 6.556 locuri în 2000 și 6.372 locuri în 2015, maximul a fost înregistrat în 2012 de 7.520 locuri de cazare existente. Cea mai mica capacitate este înregistrată de hosteluri 201 locuri în 2012 și 200 locuri de cazare existente în 2015 (Fig 3.6).

Fig. 3.5 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Fig.3.6 Capacitatea de cazare turistică existență pe tipuri de structuri de primire turistică

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Unități de alimentație

Serviciile de alimentație conform Rachita, 2012, p. 93, prezintă o caracteristică importantă, pentru serviciile de alimentație publică și anume acea de nestocabilitate. Sunt însă și produse care pot fi stocate, cum ar fi băuturile, dar in principal alimentele sunt consumate în unitatea de alimentație.

O unitate de alimentație de-alungul unei zile oscileaza de la supraproductie și subproducție care afectează negativ unitatea de alimentație.Este nevoie pentru societate de unități de alimentație publică petru a se putea dezvolta echilibrat, pentru dezvoltarea economiei dar cel mai important pentru satisfacerea nevoilori gastronomice ale clientului. Serviciile de alimentatie fac parte din domeniul turismului ca și cazarea și transporturile, care fac parte din serviciile importante din domeniul turismului (Fig.3.7).

Alimentația este foarte importantă pentru turișiti, deasemenea este important ca această să fie de calitate și să determine turistul să mai viziteze locul respectiv, oferindui fidelizare prin ofertele propuse de către unitatea de alimentație.

Este foarte importantă prezența unităților de alimentație cu specific diversificat, pentru a putea beneficia de turiști străini care preferă o alimentație cu specificul de unde provin sau pentru turiștii naționali care doresc să încerce și alt specific culinar.

Calitatea serviciilor din cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea este una de nivel scăzut spre mediu, în dezvoltare, având în vedere prezența personalului necalificat în majoritatea unităților de alimentație.

Relația dintre turism și alimentație este una importantă în cea ce privește calitatea serviciilor raportate la cantitate, pentru dezvoltarea alimentației publice.

Serviciile de alimentație prezente într-o unitate hotelieră sunt importante pentru atragerea clienților și menținerea lor pe o perioadă mai lungă de timp.Unitățile de alimentație publică existente în cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea sunt următoarele: hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, cofetării, patiserii, etc.

Fig. 3.7 Relația dintre serviciile de alimentație, turism, cazare și transporturi;

Sursa Iovu Denisa Mirabela

Circulația turistică

Fluxuri turistice interne

Turismul conform Mazilu, 2000, p. 125 este o formă de globalizare, a culturii, mobilității care de-alungul timpului a fost greu de evaluat. Este o activitate care adună populația din diferite culturi, clase sociale definită ca fluxuri turistice .

Circulația turistică conform Cristureanu,1990, p.81, reprezintă „un număr de persoane care circulă între un bazin de cerere și unul de ofertă”.

Fluxurile de turiști interni la nivelul celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea sunt diferite. Județul cu cei mai mulți turiști receptori este Vâlcea care prezintă un trend descendent – ascendent între 2006 și 2015. Fluxul de turiști cel mai ridicat a fost în 2015 de 278.403 turiști,iar cel mai redus a fost înregistrat în 2012 de 201.970

Județul cu cel mai scăzut număr de turiști a fost județul Mehedinți, care prezintă un trend ascendent în același interval de timp. Fluxul de turiști cel mai ridicat a fost în 2015 de 69.653 persoane, iar cel minim a fost de 39.383 înregistrat în 2006.

Fig. 4.1 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică:

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

În județul Gorj fluxul de turiști români prezintă un trend ascendent la fel ca și în cazul județului Mehedinți. Cel mai ridicat număr de turiști a fost în 2015 de 75.251, iar cel mai redus este de 49.371 persoane în anul 2006 (Fig. 4.1 ).

Fig. 4.2 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri și tipuri de turiști:

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

În urma analizei graficului de mai sus s-a constatat o diferență de turiști de la an la an dar și între cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea. Cele mai numeroase înnoptări au fost înregistrate de către județul Vâlcea care prezintă un trend descendent- ascendant. În perioada analizată 2006-2015 numărul maxim de înnoptări a fost de1.262.468 în 2066, iar numărul cel mai redus de înnoptări a fost de 1.042.456 de turiști în 2012. Județul Mehedinți prezintă cele mai scăzute înnoptări, maximul fiind de 147.659înnoptări ale turiștilor români, înregistrate în 2015, iar minimul de turiști români înregistrați în perioada analizată a fost de 110.020 în anul 2012. Județul Gorj prezintă același trend ascendent, numărul maxim de turiști a fost înregistrat în 2012 și a fost de 161.655 înnoptări de turiști români, iar numărul minim de turiști romîni a fost înregistrat în anul 2006 de numai 92.541 turiști români.

Comparative între cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea, cel mai vizitat a fost județul Vâlcea, acolo unde s-au înregistrat cei mai mulți turiști români din anul 2006 până în 2015.

Fluxuri turistice externe

Turiștii străini sunt în majoritatea cazurilor, turiști Europeni, cei mai numeroși sunt cei sosiți din apropierea României, din Bulgari, Ungaria și Republica Moldova, iar cei mai reduși ca număr sunt cei din continentul Africa, Asia, Australia, Oceania și America.

Fluxul turiștilor străini a înregistrat numărul maxim de 11.350 persoane de către județul Mehedinți în anul 2015. În perioada analizată 2006-2015 se observă o creștere a turiștilor străini aproape dublă față de anul 2006 când s-au înregistrat 6.709 turiști străini. Județul Gorj înregistrează cei mai puțini turiști străini numărul maxim fiind de 3.752 persoane în 2012, iar cel mai scăzut a fost înregistrat în 2006 de 2.193 persoane.

În județul Vâlcea este prezent un flux de triști străini cu un trend descendent- ascendent, persoanele cele mai numerose au fost de 8.489 înregistrate în anul 2015. Fluxul cel mai scăzut de turiști străini a fost de 3.042 înregistrat în anul 2009 (Fig. 4.3).

Fig. 4.3 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turisticș cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Înnoptările turiștilor străini conform datelor furnizate de INSS sunt fluctuante în perioada de timp analizată 2006-2015. Județul Mehedinți înregistrează cel mai mare număr de turiști străini dintre cele trei județe analizate, cel mai mare număr a fost de 17.982 de persoane în anul 2015. Numărul cel mai mic de turiști străini înregistrat de județul Mehedinți a fost de 9.952 de persoane în anul 2012.

Județul cu cel mai mic număr de turiști străini a fost județul Gorj care prezintă un trend ascendent -descendent, cu un maxim de turiști străini în anul 2012 de 11.661 persoane, minimul a fost de 5.553 persoane în anul 2006. Județul Vâlcea prezintă un trend descendent- ascendent, cu un maxim de turiști străini în anul 2015 de 16.632 de persoane, iar minimul a fost înregistrat în 2009 de 7.903 persoane străine sosite în județ (Fig. 4.4)

.

Fig. 4.4 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turisti

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Modalități de valorificare a potențialului turistic – Analiza SWOT

Puncte tari:

Prezența numeroaselor obiective patrimoniu Operele lui Brâncuși în Gorj, peste 500 de obiective în județul Vâlcea (Mănăstirea Cozia, conace boierești, vestigii istorice, etc), iar în județul Mehedinți există numeroase muzee (Muzeul Porțile de Fier) și biserici (Biserica de la Strehaia), tradiții, festivaluri și folclor;

Poziționarea geografică a județului Mehedinți în sud – vestul României;

Județul Mehedinți este traversat de drumul European E70 și Județul Gorj este traversat de drumul European E79 și drumurile Naționale 67B, 67C ȘI 67D;

Tradițiile și obiceiurile din mediul rural încă se mai păstrează;

Promovarea Gorjului prin pagina web- http://www.gorj-turism.ro/;

Existența a numeroase structuri de cazare în județul Vâlcea.

Puncte slabe:

Lipsa autostrăzilor în cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea;

Lipsa aeroporturilor din Mehedinți, Gorj și Vâlcea;

Neimplicarea autorităților în refacerea, promovare și dezvoltarea obiectivelor culturale;

Baze de date inexistente pentru promovare evenimentelor culturale și festivalurilor, pentru a atrage atât turiști români cât și străini;

Căile ferate neelectrificate în totalitate și numeroase gări nedotate corspunzător;

Îndicatoare turistice foarte puține sau chiar deloc în unele zone;

La nivel de județ nu sunt prezente planuri de marketing;

Programe reduse de promovare a turismului cultural în agențiile de turism;

Legături directe cu Bulgaria cu ajutorul transporturilor feroviare inexistente;

Concentrare dezvoltării turismului pentru populația cu venituri mici.

Oportunități:

Programe de modernizare a transporturilor rutiere existente;

Dezvoltarea turismului cultural pe termen lung;

Implicarea în dezvoltarea proiectelor prin parteneriate cu alte țări – Franța, Italia, Turcia;

Implementarea unor strategii de dezvoltare la nivel regional;

Posibilitatea de finanțare a turismului cultural prin programe externe și interne destinate turismului;

Implicare în promovarea turismului în cadrul târgurilor de turism de la Budapesta, Berlin, Viena și București.

Amenințări:

Neimplicarea autorităților în programele Europene de refacere a infrastructurii;

Utilizarea redusă a transporturilor feroviare în favoarea celor rutiere;

Oferta turistică este scăzută comparative cu alte județe din țară la nivel international.

Perspective de dezvoltare a turismului cultural

Turismul este unul din sectoarele economice care prezintă o contribuție importantă în dezvoltarea economiei din ce în ce mai mult.

Există argumente care susțin și motivează dezvoltarea turismului pentru îmbunătățirea economiei:

Resursele turistice prezintă o caracteristică importantă și anume acea că este inepuizabil și poate să se mențină pe termen lung;

Valorificare resurselor turistice și exploatarea lor prin promovarea turismului cultural pe piața externă, poate îmbunătății veniturile țării;

Contribuie la crearea locurilor de muncă sigure;

Reprezintă un mijloc de protejare, valorificare și conservare a obiectivelor culturale, monumente, biserici, folclor, etc;

Turismul cultural contribuie la educarea populației și ridicarea nivelului de civilizație.

Pentru dezvoltarea turismului este nevoie de o contribuție în dezvoltarea produselor turistice pentru ca turiștii să fie dispuși să plătească prețul cerut. Este necesară implementarea unor segmente de piață mai bogate. Organizarea de festivaluri culturale, evenimente tradiționale cu specific local, pentru refacerea patrimoniuliu. Încurajarea populației locale să promoveze resursele culturale din zonă cu dedicare și mândrie .

Turismul cultural are nevoie de susținerea guvernului prin proiecte destinate turismului cultural de menținere și refacere a patrimonului cultural, de mijloace media prin care să promoveze obiectivele turistice, populația locală este importantă prin transmiterea mesajelor istorice, religioase și emoționale turiștilor pentru a transmite mai departe frumusețea locului, a culturii și obiceiurilor întâlnite. Nu în ultimul rând o importanță deosebită este cea a industriei turistice care contribuie la refacerea nevoilor întâlnite de turiști.

Cele trei județe Mehedinți ,Gorj și Vâlcea dispun de un potențial turistic cultural important ce poate fi valorificat și dezvoltat.

CONCLUZIE

Turismul cultural este compus din istoria locului, tradiții și obiceiuri, artă ,muzică, artă culturală, port tradițional, evenimente culturale, aculturație, monumente, artă culinară, obiceiuri și mentalități sociale.

Județul Mehedinți reprezintă o vatră folclorică în continuă îmbogățire. Există o varietate de porturi populare cu amprenta originală, cu un simț artistic al populației autohtone din aceste locuri. Tradițiile și obiceiurile sunt evidențiate în acest județ prin sărbători specifice. Concentrația cea mai însemnată a obiectivelor turistice este concentrată în Drobeta Turnu Severin care reprezintă și un centru economic, administrativ, politic și cultural în județul Mehedinți.

Județul Gorj este înzestrat cu un potențial turistic diversificat prin arhitectură, monumente de artă, patrimoniu etnografic și folcloric important păstrat de-alungul istoriei.

Așezările rurale ce prezintă un stil gorjenesc tradițional, obiectivele patrimoniu, tradițiile și obiceiurile alcătuiesc atracții importante în turism. Ofertele deosebite și interesante contribuie cu succes la satisfacerea celor mai exigente preferințe pentru diverse motivații turistice ce motivează turiști să fie interesați de această zonă în toate anotipurile.

Peisajul istoric al județului Gorj și implicit al poporului român ocupă un loc deosebit cu o încărcătur istorică aparte. Emblema Gorjului sunt operele Brâncușiene care atrag numeroși turiști străini și români.

Județul Gorj deține un loc important în peisajul foclorului național. Obiceiurile, tradițiile și datinle sunt păstrate cu mare atenție, ele făcând parte din existența Gorjului. Nedeile de la Polovragi, Novaci care sărbătoresc Ziua Oierului atestă portul popular și tradițiile care au durat peste veacuri încă din vremea dacilor, reprezentând și un mijloc de distracție și voie bună.

Arta populară gorjeană este bine reprezentată prin crestăturile în lemn care au loc la Runcu, Polovragi, Dobrița și Novaci, scoțând în evidență arhitectura satelor.

În județul Vâlcea se găsec vestigii ale civilizației trecute, și care au fost descoperite de arheologi. S-au găsit numeroase forturi dacice, cel mai important este Buridava care a fost capitală pe timpul regelui Burebista.

Județul Vâlcea avea ca simbol “pâine și sarea –simbol strămoșesc al îndestulării și al ospitalității…- se găsesc în Vâlcea să saturi un popor…”. Acest lucru se poate observa și astăzi în bogăția și formele de relief variate, și prin potențialul cultural deosebit. În județul Vâlcea Constantin Brâncoveanu a fost cunoscut pentru păstrarea Creștinismului și promovarea culturii prin stilul arhitectonic numit stil brâncovenesc.

În încheiere precizez căcele trei județe Mehedinți ,Gorj și Vâlcea dispun de un potențial turistic cultural important ce poate fi valorificat și dezvoltat, însă este nevoie de implicare în refacerea infrastructurii de transport și modernizarea unităților de cazare.

Bibliografie:

Baranovscki N., Neamu G.(1983), Județul Gorj, Editura Academiei , București

Cucu V., Ștefan M., (1973), Ghidul turistic al monumentelor istorice, Editura Sport-Turism, București

Geamănu C., (2004), Eficiența în turism, Editura Universității din Craiova, Craiova

Mazilu M., (2007), Geografia turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București

Rachita U., (2012), Metode și tehnici privind organizarea unităților de cazare și primire turistică din România, Editura Sitech, Craiova

Rușinaru A., (1973), Gorj ghid turistic, Editura pentru turism, București

Vintilescu C., (2011), Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova

Vlahuță A., (1965), România pitorească, Editura pentru literatură, București

Webografie:

http://olteniaistorica.blogspot.ro/2009/06/cadrul-geografic-al-olteniei.html

http://politici.weebly.com/turism/category/turism-cultural

Ce poți vizita ca turist în Județul Mehedinți?

http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Sedinte%20Consiliu/29.08.2014/pHCJ%20Strategie%20DGASPC.pdf

http://www.informatiadeseverin.ro/is/wp-content/uploads/2015/06/Strategia-de-dezvoltare-CJ-Mehedinti-2014-2020.pdf

http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=407

http://www.prefecturagorj.ro/files/fisiere/investeste/monografie_2012.pdf

http://www.unnpr.ro/expertize/EXPERTIZE_2016/CRAIOVA/Dolj_Gorj_Olt_Mehedinti.pdf

www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Gorj.pdf

www.primariadrobeta.ro/wp-content/uploads/2014/07/137.pdf