ATELIER DE LECTURĂ,DISCUȚII ȘI SCRIERE Imaginea mamei în romanele „BALTAGUL” de M.Sadoveanu și „MARA „de I.Slavici. Formarea deprinderilor de lectură… [307785]

[anonimizat] „BALTAGUL” de M.Sadoveanu și „MARA „de I.Slavici.

Formarea deprinderilor de lectură specializată.

Clasa a VIII-a ,

ȘCOALA NR.3 MĂSTĂCĂNI-structură a [anonimizat],DISCUȚII ȘI SCRIERE

Imaginea mamei în romanele „BALTAGUL” de M.Sadoveanu și „MARA „de I.Slavici.

Formarea deprinderilor de lectură specializată.

Moto:[anonimizat], apare ca o [anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat]-se prin discuții și scriere.

[anonimizat]-l și ajutându-l [anonimizat], [anonimizat] a învățat și continuă să învețe materia la disciplina în cauză. Concepția care stă la baza acestor ateliere derivă din idea promovată de Curriculumul național la limba și literatura română: lucrul pe text este prioritar.

[anonimizat].Personajele pot funcționa ca modele în viață.

Obiectivele urmărite

încadrarea personajul în opera și autorul acesteia;

identificarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului;

identificarea trăsăturilor pozitive de cele negative ale personajului;

identificarea mijloacelor de caracterizare ale personajului principal și relația cu alte personaje ale romanului;

asemănarea și deosebirea dintre personajul Vitoria Lipan și Mara Bîrzovanu;

prezentarea unui punct de vedere personal referitor la importanța personajului în literatura română și opiniile criticii literare.

Grupul țintă: clasa a VIII-a , ȘCOALA NR.3 MĂSTĂCĂNI-structură a [anonimizat] 13 elevi, 5 băieți și 8 fete.

Perioada desfășurării activității: februarie,2017-iunie,2017,sâmbăta

Texte suport: Baltagul de M.Sadoveanu,Mara de I.Slavici

Activități propuse:

Literatura și filmul.

Lecturile personajului.

O femeie în lumea bărbaților.

Destinul unei femei.

[anonimizat].

[anonimizat].

Rezultate așteptate:

1.Stimularea interesului pentru studiul personajului literar ;

2.Dezvoltarea sferei motivaționale pentru lectură;

3.Formarea deprinderilor de lectură specializată;

4.Atitudinile formate să lanseze comportări motivate în legătură cu activitățile de lectură;

5.Comportarea motivată să genereze un interes durabil pentru lectura textelor cu aceeași tematică;

Tipul de activitate: interactivă

Materiale utilizate: romanele, calculatorul, [anonimizat];

Metode: [anonimizat], [anonimizat], prezumția, brainstormingul, ciorchinele, metoda”pălăriilor gânditoare”, [anonimizat] ,[anonimizat], cadranele, [anonimizat] “Venn Euler”.

Evaluarea activității:

[anonimizat]. Am plasat pe flipchart litere cu magnet și le-am cerut elevilor să le combine, astfel încât să rezulte cuvinte legate de activitatea lor zilnică ,,cititul cărților”. Cuvintele obținute sunt lecto, lectură, literatură. Se scriu cuvintele pe tablă, profesorul anunță tema atelierului Personajul literar este cel care motivază lectura ,pornind de la textele suport :Baltagul de M.Sadoveanu, Mara de I.Slavici .

Activități

Literatura și filmul- sâmbătă,25.februarie.2017,

Testul de lectură.

Vizionarea filmelor:BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici.

Ciorchinele.

a)Testul de lectură.

Elevii au primit câte un test de lectură,pentru operele literare, BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici pe care le-au avut de citit acasă,pentru a vedea cât de bine cunosc texul.

Exemplificare

b)Vizionarea filmelor:BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici.

Vizionarea ecranizărilor este folositoare în înțelegerea unei opere literare, însă nu trebuie să ne rezumăm doar la aceasta. Ecranizările operelor sunt utile pentru întipărirea mai bună în memorie a șirului cronologic al evenimentelor. De asemenea într-o ecranizare portretele personajelor sunt înfățișate mai bine, precum și aspectele epocii, decorurile și altele.

Exemplificare

IV. 4. 6. Ciorchinele

IV. 4. 6. 1. Descrierea metodei

Este o metodă antrenantă care oferă posibilitatea fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în grup. Solicită gândirea copiilor, deoarece ei trebuie să treacă în revistă toate cunoștințele lor în legătură cu un termen – nucleu, reprezentativ pentru lecție, în jurul căruia se leagă toate cunoștințele lor.

Ciorchinele este o metodă grafică antrenantă care stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor. Metoda stimulează găsirea conexiunilor dintre idei.

Etapele generale ale acestei metode sunt:

Stabilirea modalităților de lucru: individual sau în grup

Realizarea unui început al ciorchinelui, pe tema anunțată

Se scrie un cuvânt / temă care urmează a fi cercetat, în mijlocul foii/tablei.

Se notează toate ideile, sintagmele, cunoștințele care vin în mintea elevilor în legătură cu tema propusă, în jurul cuvântului central, trăgându-se linii între acesta și informațiile notate conform schemei.

Printre avantajele acestei metode consemnăm următoarele: nu se critică ideile propuse, stimulează conexiunile dintre idei, iese în evidență modul propriu de a înțelege o temă anume, elevii realizează asociații noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor, caută căi de acces spre propriile cunoștințe;

Prin acest exercițiu se încurajează participarea întregii clase. Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei unități de conținut dar și pe parcursul predării, făcându-se apel la cunoștințele dobândite de elevi.

IV. 4. 6. 2. Exemplificare

Metoda a fost utilizată în cadrul Activității – Literatura și filmul, pentru a identifica trăsăturile personajelor principale din operele literare ,BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici .

Lecturile personajului.- sâmbătă,11.martie.2017,

a)Pălăriile gânditoare

b)Horoscopul literar

IV. 4. 5. Metoda Thinking Hats

IV. 4. 5. 1 Descrierea metodei

Este o metodă interactivă, de stimulare a creativității participanților care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul!

Pălăria albă

Oferă o privire obiectivă asupra informațiilor. Este neutră și obiectivă. Este concentrată pe fapte obiective și imagini clare. Stimulează gândirea obiectivă. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. Albul (absența culorii) indică neutralitatea. 
Pălăria roșie

Este perspectiva imaginației și sentimentelor. Oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor. Roșu poate însemna și supărarea sau furia. Descătușează stările afective. Purtând pălăria roșie, gânditorul poate spune așa: ”Așa simt eu în legătură cu…”. Această pălărie legitimează emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimarea lor. Cel ce privește din această perspectivă nu trebuie să-și justifice feeling-urile și nici să găsească explicații logice pentru acestea.

Pălăria neagră

Exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Oferă o perspectivă tristă, sumbră asupra situației în discuție. Este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ceea ce este rău, incorect și care sunt erorile. Explică ce nu se potrivește și de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greșelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenția elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se potrivește cu…” “Nu numai că nu merge, dar nici nu…”

Pălăria galbenă

Culoarea galben simbolizează strălucire, optimism. Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic. Oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației. Este simbolul gândirii pozitive și constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, așa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă speranța; are în vedere beneficiile, valoarea informațiilor și a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice și practice pentru aceste beneficii și valori. Oferă sugestii, propuneri concrete și clare. Cere un efort de gândire mai mare.

Pălăria verde

Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă. Este simbolul producției de idei noi, inovatoare. Simbolizează gândirea creativă. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte și noi percepții, noi variante, noi posibilități. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creație.

Pălăria albastră

Exprimă controlul procesului de gândire. Supraveghează și dirijează bunul mers al activității. Este preocuparea de a controla și de a organiza. Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfășurate. E gândirea destinată să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre definește problema și conduce întrebările, reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează atât ideile principale cât și concluziile la sfârșit. Monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersului gândirii. 
Avantajele metodei:

stimulează creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală;

dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;

încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;

dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale;

este o tehnică ușor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;

poate fi folosită în diferite domenii de activitate și discipline;

este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspective;

determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii;

încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă și completă.

Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor, sentimentelor, judecăților, atitudinii pozitive, creativității, controlului.

IV. 4. 5. 2. Exemplificare

Metoda a fost valorificată în cadrul Activității – Lecturile personajului.

Clasa a fost împărțită în 6 grupe, fiecare grupă reprezentând una din cele șase pălării gânditoare.

,, Trăsăturile fizice și morale ale Vitoriei Lipan sunt evidențiate prin intermediul jocului ,,Pălăriilor gânditoare”.

Sarcina echipei nr. 1

Povestitorul

I. Pălăria albă prezintă informația neutră, fără interpretare:

1. Portretul fizic: Vitoria cucerește prin farmecul personal, frumusețea fizică. ,,La aproape 40 de ani ai săi, ochii ei căprui răsfrângeau lumina castanie a părului, însă privirea ei era dusă departe, semn al gândurilor în care era adâncită și o copleșeau”.

Înfățișarea fizică ilustrează îngrijorarea femeii pentru tăcerea soțului și buciumul sufletesc.

2. Portretul moral: Protagonista este pricepută și harnică, duce grijele unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu mână puternică, mai ales că soțul ei este plecat deseori. Ea știe ce produse mai are de vânzare, se tocmește cu iscusință la cei care vin să cumpere sau merge ea însăși la câmpie, unde vinde din produse.

Înainte de a pleca în căutarea lui Lipan, protagonista orânduiește totul cu o abilitate și cu o exactitate demnă de invidiat. Dă dovadă că este ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic. Întreprinzătoare și prevăzătoare, vinde produsele, dar duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi prădată.

Conștientă de pericolele care-i pândesc pe drum, îi face lui Gheorghiță un baltag pe care preotul îl sfințește, iar pentru sine ia pușca pe care s-o folosească în caz de nevoie.

Vitoria este o femeie credincioasă și respectă obiceiurile strămoșești. Se sfătuiește cu părintele Daniil Milieș, merge la Mănăstirea Bistrița, unde se roagă la icoana Sf. Ana, ține post 12 vineri, se spovedește și se împărtășește, face daruri bisericești. Când întîlnește în drumul său o cumetrie – la Borca și o nuntă – la Cruci, respectă tradiția, iar obiceiurile de înmormântare le respectă cu strictețe. Prin săvârșirea ritualurilor de trecere, sacrul își face simțită prezența, iar Vitoria ne arată o latură a personalității sale: misticismul.

O altă latură a personalității sale o constituie credința în superstiții.

Sarcina echipei nr. 2

Psihologul

II .Pălăria roșie observă sentimentele Vitoriei, stările sufletești.

Credința în superstiții este evidentă încă de la începutul romanului. Visul unde Nechifor Lipan apare călare, întors cu spatele și trecând o apă tulbure, descântecele și vrăjile babei Maranda, cântecul cocoșului slobozit o singură dată cu pliscul întors către poartă o obsedează, constituind semne ce îi dau certitudinea că bărbatul ei nu se mai întoarce. Aceste semne vin către Vitoria dintr-o lume a miturilor sau constituie un mod de comunicare dintre om și sacru. Această mentalitate este străveche, păstrată din timpurile imemorabile ale începuturilor.

Împovărată de griji și neliniști, Vitoria trăiește un zbucium interior devastator. Gândindu-se la Nechifor și încercând să vorbească cu el, fusul toarce singur. ,,Plină de gânduri, de patimă și de durere, munteanca se desprinde de lume și intră oarecum în sine.” Suferința este atât de mare, încât ,,se socotea moartă ca și omul ei care era lângă dânsa”.

Soția devine aici un alter-ego al soțului. Dragostea înflăcărată pentru Nechifor îi dă putere să curme gândurile și să se mobilizeze pentru a-și căuta soțul (citat). Această dragoste îi redă setea de viață și hotărârea neclintită (citat).

Munteanca se dovedește o mamă care își iubește copiii și dorește ceea ce este mai bun pentru ei. Dar și iubirea maternă este supusă dorinței de a respecta tradiția. Din această cauză are conflicte cu Minodora. (exemplificări). Față de Gheorghiță se dovedește tolerantă pentru că îl vede sfios și nesigur și pentru că îi amintește de Nechifor. Îl convinge cu tact de necesitatea plecării la drum, aducându-i argumentele cele mai potrivite. Gheorghiță nu mai este copil și trebuie să-și demonstreze maturitatea, bărbăția.

Sarcina echipei nr. 3

Criticul

III. Pălăria neagră critică, acuză.

Vitoria este acuzată că este nereligioasă, vicleană și rea, folosindu-se de slăbiciunile oamenilor. Sunt evidențiate și: gelozia, era aprigă, sanguinică. Din această cauză a primit și bătaie de la soțul ei. Cu soțiile lui Bogza și Cuțui este răutăcioasă, iar la crâșmărița care nu i-a dat detalii despre Lipan folosește vorbe ,,otrăvite” (…).

Sarcina echipei nr. 4

Creatorul

IV.Pălăria galbenă reabilitează personajul, cu argumente.

Protagonista este ,,nereligioasă”, apelând apelând la superstiții din cauza disperării. În final tot la biserică se întoarce. Ritualurile creștine o ajută să își limpezească gândurile, îi dau puteri nebănuite. Dacă se mai păstrează credințe precreștine în comportamentul și în mentalitatea Vitoriei, se datorează faptului că acestea au fost asimilate de creștinism, păstrându-se de-a lungul timpului.

Sarcina echipei nr. 5

Gânditorul

V.Pălăria verde aduce idei noi, creative.

Felul de-a vorbi al muntencei evidențiază uneori un umor și o ironie subțire când se adresează argatului (citat). Lui Gheorghiță îi spune: ,,Dragul mamei cărturar, se vede că mintea ta e-n cărți și slove. Mai bine ar fi să fie la tine în cap”. Alteori, Vitoria vorbește în maxime, ceea ce demonstrează că deține acea înțelepciune populară care a uimit cu maximele și proverbele ei de sute de ani: ,,Eu te cetesc pe tine măcar că nu știu carte…”

Prenumele eroinei (Vitoria) sugerează biruința, faptul că era aprigă, că nu se dădea bătută sau învinsă niciodata: "și cu soțul ei se dovedise așa și, chiar dacă o bătea, nu se temea, făcându-l pe el să regrete apoi”.

Sarcina echipei nr. 6

Moderatorul

VI. Pălăria albastră sintetizează, formulează concluziile (portretul fizic, portretul moral).

Vitoria este un personaj complex, în care defectele nu anulează calitățile.

,, Trăsăturile fizice și morale ale MAREI BÎRZOVANU sunt evidențiate prin intermediul jocului ,,Pălăriilor gânditoare”.

Sarcina echipei nr. 1

Povestitorul

Pălăria albă prezintă informația neutră, fără interpretare: (portretul fizic, portretul moral).

Sarcina echipei nr. 2

Psihologul

Pălăria roșie observă :sentimentele MAREI, stările sufletești și relatia cu copiii.

Sarcina echipei nr. 3

Criticul

Pălăria neagră critică, acuză: prezentați trăsăturile Marei ce demonstrează avariția acesteia.

Sarcina echipei nr. 4

Creatorul

Pălăria galbenă reabilitează personajul, cu argument: asociați romanului Mara un alt titlu Copiii Marei-Persida.

Sarcina echipei nr. 5

Gânditorul

Pălăria verde aduce idei noi, creative:imaginați-vă un dialog cu personajul Mara.

Sarcina echipei nr. 6

Moderatorul

Pălăria albastră sintetizează, formulează concluziile: (portretul fizic, portretul moral).

IV. 4. 5. Metoda ,,horoscopului”

IV. 4. 5. 1 Descrierea metodei

Alături de alte metode noi aplicabile în studiul personajului literar, precum pălăriile gânditoare și metoda horoscopului, poate susține cu succes anumite teme din curriculum.

Această metodă poate fi utilizată în cazul unor lecții de studiere a textelor epice , mai exact la secvențele didactice în care se vizează caracterizarea unor personaje literare.

Ca material didactic indispensabil, alături de textul literar, se utilizează o fișă cu caracteristicile fiecărei zodii, exprimate în termeni comportamentali. Discuțiile și controversele ar putea porni de la identificarea unor trăsături ale personajului vizat sau prin luarea în considerare a unor aspecte comportamentale semnificative, susceptibile a le justifica apartenența la o anumită zodie.

Practic, la ora de literatură în care se utilizează metoda, se organizează clasa în grupe de 4 elevi și se desfășoară următorii pași:

citirea/ studierea în mod individual a unui text epic ;

alegerea/ desemnarea unui personaj pentru discuție (câte unul pentru fiecare echipă sau același pentru toate echipele);

citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal (acestea vor date elevilor pe fișe);

opțiunea fiecărei echipe pentru încadrarea personajului în sfera unui semn zodiacal;

prezentarea în fața clasei a opțiunilor și a argumentelor ce le justifică, urmate de discuții;

descoperirea unei soluții mai potrivite (eventual), sau îmbogățirea argumentării.

IV. 4. 5. 2. Exemplificare

Metoda a fost valorificată în cadrul Activității – Lecturile personajului.Caracterizarea Vitoriei Lipan și a Marei Bârzovanu.

Am aplicat această metodă, urmărind ca elevii să fie capabili să identifice trăsăturile personajelor, să le motiveze, să identifice modalitățile și procedeele de caracterizare și să redacteze caracterizarea unui personaj din textul epic prin activități colaborative.

,, Trăsăturile fizice și morale ale Vitoriei Lipan sunt evidențiate prin intermediul

metodei horoscopului

– Vitoria Lipan (identificată ca aparținând Taurului);
Elevii au consultat pe grupe trăsăturile tuturor zodiilor.

În funcție de informațiile pe care le-au avut, ei au încercat să identifice zodia personajului Vitoria Lipan.

Majoritatea au fost de acord că semnul ei zodiacal este Taurul.

Cu ajutorul DEX, ei au identificat sensurile cuvintelor necunoscute din grila de descriptori oferită de Minister.

Au explicat, folosind elemente de rezumat și trăsăturile personajului, fiecare caracteristică a zodiei căreia îi aparține Vitoria.

CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ CU AJUTORUL METODEI HOROSCOPULUI

METODA HOROSCOPULUI- VITORIA LIPAN -TAUR ( 21.04. – 21.05 )

Trăsături:

tenace=perseverent, răbdător, stăruitor;

stoic=om ferm, curajos, neclintit, plin de tărie sufletească (în fața vicisitudinilor vieții);

prudent;

inflexibil=dârzenie, fermitate, hotărâre, neclintire, neînduplecare, statornicie;

convențional=acceptat prin tradiție;

încăpățânat;

rigid=care nu îngăduie abateri; dur, sever, neînduplecat, intransigent.

VALOARE – hotărâre

PERICOL – posesiv

VITORIA LIPAN -TAUR ( 21.04. – 21.05. )

BALTAGUL de Mihail Sadoveanu

tenace= Acțiunile ei sunt gradate, gândite, atât înainte de a porni în căutarea soțului, cât și după aceea: se consultă inițial cu preotul, apoi cu vrăjitoarea, anunță autoritățile, adaptându-și stilul la fiecare și se dedublează, pentru a-și atinge scopul. Comportamentul ei cuprinde o filozofie de viață, echilibru și măsură. -perseverent, răbdător, stăruitor;

stoic= n-am să mai am hodină cum n-are pârâul Tarcăului pân’ ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan”- om ferm, curajos, neclintit, plin de tărie sufletească (în fața vicisitudinilor vieții);

prudent= Se adaptează la psihologia oamenilor de care depinde descoperirea adevărului: umblă "între răsăritul și asfințitul soarelui și numai pe lângă oameni", nu noaptea și nici în singurătate cum se întâmpla cu soțul ei, cere negustorului bani mărunți pe care îi păstrează într-un colț de năframă să-i aibă la îndemână și să cumpere răspunsurile oamenilor.

inflexibil= Pleacă în căutarea soțului în ciuda faptului că nu știe ce va întâlni în drumul său și dacă îl va găsi, chiar dacă preotul o sfătuiește să mai aștepte -dârzenie, fermitate, hotărâre, neclintire, neînduplecare, statornicie;

convențional= În ciuda durerii care o apasă, participă la botezul și la nunta pe care le întâlnește în drumul său- respectă tradiția cu sfințenie ;

încăpățânat= În drumul său prin diferite localități Vitoria reușește să afle numeroase detalii care dovedesc faptul că Nechifor a trecut prin acele locuri și pe care Vitoria le pune cap la cap, reușind în final să găsească rămășițele pământești ale soțului său, găsirea ucigașilor, a locului crimei, pedepsirea răufăcătorilor.

rigid= Își ceartă fata care dă semne de depărtare de tradiții, purtând coc și dansând "valț", și chiar o amenință ca "îi leagă un bolovan de gât și o aruncă în apa Tarcăului."- nu îngăduie abateri; dur, sever, neînduplecat, intransigent.

VALOARE – hotărâre- găsirea ucigașilor, a locului crimei, pedepsirea răufăcătorilor.

PERICOL – posesiv

,, Trăsăturile fizice și morale ale Marei Bârzovanu sunt evidențiate prin intermediul

metodei horoscopului

– Mara Bârzovanu (identificată ca aparținând Capricornului);
Elevii au consultat pe grupe trăsăturile tuturor zodiilor.

În funcție de informațiile pe care le-au avut, ei au încercat să identifice zodia personajului Mara Bîrzovanu.

Majoritatea au fost de acord că semnul ei zodiacal este Capricornul.

Cu ajutorul DEX, ei au identificat sensurile cuvintelor necunoscute din grila de descriptori oferită de Minister.

Au explicat, folosind elemente de rezumat și trăsăturile personajului, fiecare caracteristică a zodiei căreia îi aparține Mara.

METODA HOROSCOPULUI- MARA BÎRZOVANU -CAPRICORN (21.12.-19.01.)

Trăsături:

diplomație= pricepere în comportament

pragmatism=adaptabil, practice

profund=perspicace, înțelege ușor oamenii

întreprinzător=cu spirit de inițiativă, om de acțiune

avar- zgârcit

egoist- interesat doar de el însuși

materialist=preocupat doar de bani, avere, bunuri

carierist= care vrea să parvină cu orice preț

VALOARE- ambiție

PERICOL – rigiditate=inflexibil

MARA BÂRZOVANU -CAPRICORN (21.12.-19.01.)

MARA, de Ioan Slavici

Diplomație: Rămasă văduvă, Mara dovedește tărie de caracter: preia responsabilitățile întregii familii și se hotărăște să înfrunte orice obstacol care i-ar putea zădarnici planurile de prosperitate.

Pragmatism :Moartea soțului e resimțită nu atât ca o tragedie,cât ca o eliberare,ea se poate avânta intr-o lume a barbaților.

Profund: Este o mamă plină de afectiune, mândră de copiii săi care, deși zdrențăroși și desculți și nepieptănați și nespălați si obraznici", sunt obiectul laudei ei: Tot n-are nimeni copii ca mine!". Mara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitate și suferă de fiecare dată când copiii ei trec prin dificultăți, fiind totdeauna de partea lor.
Întreprinzător: Este o business-woman, cu un spirit afacerist ascuțit, sensibilă la legea cererii și a ofertei (vinde ce poate și cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce nu găsești la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu găsești la Radna ori la Lipova"), capabilă să țină pe picioare o afacere (Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aduca ce a adus și vinde mai bucuros cu caștig puțin decât ca să-i «clocească» marfa").

Avar: Este economă până la avariție. Strânge bani în trei ciorapi, unul pentru Persida, unul pentru Trică și unul pentru zile negre și nu trece o zi fără să pună deoparte cât de puțin, preferând să împrumute bani, decât să se atingă de tezaurul personal.

Egoist: Mara stabilește o sumă ca dar pentru nepotul său, pe care o reduce progresiv până la derizoriu și răsuflă ușurată când Persida insistă ca ea să păstreze banii pâna la o nevoie reală. Avară, Mara nu este dezumanizată de iubirea pentru bani, deși are plăcerea tezaurizării. Are patima banilor (îi contemplă, îi sărută, se înduioșează până la lacrimi).

Materialist: urmărindu-și îndeaproape scopul, acela de a strânge bani, pentru a avea un statut social și material solid, banii îi conferă demnitate și respect de sine.

Carierist: Ca o adevărată “femeie de afaceri”, Mara are un singur scop, acela de a strânge bani, conducându-se după o regulă specifică economiei de piață, „vinde ce poate si cumpără ce găsește”,

VALOARE: ambiția o face ceea ce este.

PERICOL: rigiditate( e rece , insensibilă la suferință)

3.O femeie în lumea bărbaților- sâmbătă,25.martie.2017

a) Explozia stelară

b)Analiza SOWT

IV. 4. 1. Explozia stelară – (în engleză „star” = stea; „ to burst” = a exploda)

IV. 4. 1. 1 Descrierea metodei

Este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe conexiuni între concepte. Este o modalitate de  stimulare a creativității individuale și de grup. Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei. Procedura este simplă: se scrie problema a cărei soluție trebuie „descoperită” pe o foaie, apoi se înșiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?,cine?, unde?,de ce?,când? Lista cu întrebări inițiale poate genera altele neașteptate, din ce în ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare.

Etape:

1. Propunerea unei probleme;

2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferențiale;

3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse.

4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.

5. Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.

IV. 4. 1. 2. Exemplificare

Metoda exploziei stelare este ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare și nici nu necesită explicații amănunțite. Elevii se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare și, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.

În continuare voi prezenta câteva dintre întrebările formulate de cele cinci echipe

(scrise pe post-ituri) pe care le-am utilizat în cadrul Activității – O femeie în lumea bărbaților. Caracterizarea Vitoriei Lipan,a Marei Bârzovanu și relatiile cu celelalte personaje.

Echipa nr. 1 – CE ?

Ce vă sugerează numele protagonistei feminine din romanul Baltagul ?

Ce fel de femeie era Vitoria Lipan ?

Ce fel de mamă era Mara Bîrzovanu ?

Ce pune Mara în cei trei ciorapi și cu ce scop ?

Echipa nr. 2 – CINE ?

Cine era Vitoria Lipan ?

Cine o însoțește pe Vitoria în călătorie ?

Cine era Mara Bîrzovanu?

Cine era Persida ?

Echipa nr. 3 – UNDE ?

Unde îl găsește pe Nichifor Lipan ?

Unde sunt demascați criminalii ?

Unde locuia Mara ?

Unde mergea Mara să-și vândă produsele ?

Echipa nr. 4 – DE CE ?

De ce Vitoria pleacă în căutarea soțului ?

De ce Vitoria nu era de acord cu dorințele Minodorei ?

De ce își dorea Mara să strângă cât mai mulți bani ?

De ce a dus-o Mara pe Persida la mânăstire ?

Echipa nr. 5 – CÂND ?

Când respectă Vitoria tradițiile ?

Când reușește Vitoria să obțină mărturisirea ucigașilor

?

Când dovedește Mara tărie de caracter ?

Când nu vrea Mara să le dea bani copiilor ?

IV. 4. 7. Metoda analizei SWOT

IV. 4. 7. 1. Descrierea metodei

SWOT vine din limba engleză de la inițialele cuvintelor Strenghts(puncte tari), Weaknesses(puncte slabe), Opportunities(oportunități) și Threats(amenințări).

Prin analiza SWOT se studiază concomitent caracteristicile unui subiect: puncte tari și puncte slabe, alături de oportunităti și amenințări(frâne), care îl pot influența, ajutând la definirea unor strategii și direcții corespunzătoare de activitate. Punctele tari și punctele slabe se referă la aspectele din interiorul problemei analizate, iar oportunitățile și amenințările(frâne) sunt factorii externi care se referă la aspect(ceva ce exercită sau poate exercita) în afara problemei analizate.

SWOT este o modalitate de analiză care ne ajută să sistematizăm punctele tari, slăbiciunile, oportunitățile și amenințările caracteristice unei lecții, a unui personaj, sau anumitor elemente din cadrul acestora, în scopul măsurării profitabilității și eficienței lor, etc.

Etapele desfășurării analizei SWOT:

1. Profesorul scrie pe tablă cei patru indici: S, W, O, T în cadrane separate.

2.Cu ajutorul rezolvării cerințelor din fișele de lucru, dar și a dezbaterii și problematizării cei patru indici sunt completați treptat de către elevi.

FIȘE DE LUCRU

1.”Și de poveste si de asemenea vorbe iuti,Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan,iși aducea aminte stând singură pe prispă, ăn lumina de toamnă și torcând. Ochii ei căprii , ăn care parcă se răsfraâgea lumina castanie a părului , erau duși departe. Fusul se învârtea harnic, dar singur.’’

a. prezintă contextul în care apare portretul fizic al eroinei.

b.prezintă ipostaza în care apare eroina.

2. “Apoi știu eu; acuma vă strâmbați una la alta și nu vă mai place catrința și cămașa; și vă ung la inimă lăutarii când cântă câte un cântec, valț nemțesc, îți arăt eu ție coc, valț și bluză ardă-te para focului să te ardă. Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am știut de acestea – și-n legea noastră trebuie să traiesti și tu.

Și să te mai prind că dai gunoiul afară în fața soarelui, cum ai făcut azi, că-ți pun la gât două pietre de câte cinci oca… Nu mai știi ceiI curat, ce-i sfânt si ce-i bun de când iți umblă gărgăuni prin cap si te cheamă domnișoară?”

a.ilustrează ipostaza în care apare Vitoria Lipan.

3.…”fără să primească vreo veste de unde aștepta, în noaptea asta, către zori, a avut cel dintâi semn, în vis, care a împuns-o in inimă și a tulburat-o și mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele intors către ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape.

…privi cu uimire cocosul cel mare porumbac, cum vine fără nici o fric și se asează în prag…dar cocoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu piscul spre poartă.”

a. prezintă trăsătura dominantă a personajului.

4. “Timpul stătu, îl însemna totuși cu vinerile negre, în care se purta de colo-colo, fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gura. Sărbătorile și petrecerile solstițiului de iarnă i-au fost pentru prima dată straine.”

a.prezintă semnificația postului pe care il ține Vitoria;

b.prezină momentul în care se declașează drama Vitoriei.

5. “Abia acum înțelegea că dragostea ei se păstrase ca în tinerețe. S-ar fi cuvenit să-i fie rușine, căci avea copii mari, însă nu mărturisea asta nimănui, decât numai sieși.”

a.prezintă ipostaza în care apare Vitoria

Analiza SWOT

Portretul Vitoriei Lipan

FIȘE DE LUCRU

1 „A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc.”

“Muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt, Mara stă ziua toată sub șatră, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce”

a.prezintă statutul social al Marei

b. prezintă contextul în care apare portretul fizic al eroinei.

2. “ Apoi, după ce a mai băut și o ulcică de apă bună, ea scoate săculețul, ca să facă socoteala. Niciodată însă ea n-o face numai pentru ziua trecută, ci pentru toată viața. Scăzând dobânda din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de mâine, se duce la căpătâiul patului și aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de bătrânețe și pentru înmormântare, altul pentru Persida și al treilea pentru Trică. Nu e chip să treacă zi fără ca ea să pună fie și măcar numai câte un creițar în fiecare din cei trei ciorapi; mai bucuros se împrumută pentru ziua de mâine.”

a.ilustrează ipostaza în care apare Mara Bârzovanu.

3. “Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ți iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate și cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce nu găsești la Lipova ori la Arad și aduce de la Arad ceea ce nu găsești la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus și vinde mai bucuros cu câștig puțin decât ca să-i "clocească" marfa.”

a. prezintă trăsătura dominanta a personajului.

4. “dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place și ca fire, și ca stare, și ca înfățișare, ea-și zice cu tainică mulțumire: "Așa are să fie Persida mea!" Iar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-și zice: "Așa are să fie Trică al meu!"

a.prezintă dorința Marei în legătură cu copiii săi;

5. „ Banul, dragu mamei,….e mare putere, el deschide toate ușile și strică toate legile, iar tu ai bani, destui bani, mulți bani! Nu ești tu orișicine”

Lui Trică îi spune:

„ am să te dau la o altă școală mai bună! Am să te scot om, om de carte, om de frunte… Eu pot, eu am …mi-a dat Dumnezeu și are să-mi mai deie”

a.prezintă preocupările Marei;

Analiza SWOT

Portretul Marei Bârzovanu

4.Destinul unei femei.- sâmbătă,13 mai.2017,

Cubul

Metoda cadranelor

IV. 4. 7. Metoda cubului

IV. 4. 7. 1. Descrierea metodei

Este o metodă de învățare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.

Se recomandă, în general, parcurgerea următoarelor etape:

Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.

Anunțarea subiectului pus în discuție.

Împărțirea clasei în șase grupe, câte una pentru fiecare față a cubului.

Există mai multe modalități de stabilire a celor șase grupuri. Modul de distribuire se poate face aleatoriu (fiecare grupă rostogolește cubul și primește ca sarcină de lucru perspectiva înscrisă pe fața de sus) sau poate fi decis de profesor, în funcție de anumite criterii care vizează responsabilitatea individuală și de grup, specializarea pe sarcini a membrilor echipelor și oportunități de grup.

Colaborarea și redactarea materialului la nivelul fiecărui grup.

Afișarea formei finale a materialelor astfel încât toți elevii să poată vizualiza rezultatele.

IV. 4. 7. 2. Exemplificare

Metoda a fost utilizată în cadrul Activității – Destinul unei femei, pentru a identifica trăsăturile personajelor,relația cu celelalte personaje și mediul în care trăiesc, din operele literare, BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici .

Elevii au fost împărțiți în șase echipe care au avut fiecare sarcini de lucru corespunzătoare celor șase fețe ale cubului.

Fiecare dintre cele șase echipe a primit o fișă de lucru cuprinzând itemi diverși.

BALTAGUL de M.Sadoveanu

Echipa 1:

ANALIZEAZĂ- incipitul și finalul romanului.

Echipa 2:

DESCRIE- satul Măgura, așa cum este el înfățișat în romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu

Echipa 3:

COMPARĂ- viața muntenilor (reprezentată de Nechifor Lipan) cu cea a oamenilor de la câmpie (reprezentată de Calistrat Bogza și Ilie Cuțui).

Echipa 4:

ASOCIAZĂ- schimbările vremii cu etapele căutării lui Nechifor Lipan

Echipa 5:

ARGUMENTEAZĂ- faptul că Vitoria Lipan este „un Hamlet feminin” (G. Călinescu).

Echipa 6:

APLICĂ- etichete descriptive personajelor centrale din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, prin care să surprinzi trăsăturile esențiale ale acestora.

MARA de I.Slavici .

Echipa 1:

ANALIZEAZĂ- incipitul și finalul romanului.

Echipa 2:

DESCRIE- târgul de toamnă de la Arad și culesul viei,așa cum este el înfățișat în romanul Mara de I.Slavici .

Echipa 3:

COMPARĂ-personajul Mara cu fiica ei, Persida.

Echipa 4:

ASOCIAZĂ- personajul Mara cu puterea Banului.

Echipa 5:

ARGUMENTEAZĂ- faptul că Mara este prima femeie capitalist din literatura română, femeie de afaceri.

Echipa 6:

APLICĂ- etichete descriptive personajelor centrale din romanul Mara de I.Slavici, prin care să surprinzi trăsăturile esențiale ale acestora.

După rezolvarea sarcinilor de lucru au fost evaluate rezultatele, aplicând metoda „Turul Galeriei”. Conducătorul fiecărei grupe a analizat fețele cubului și a notat rezultatele. Echipa câștigătoarea a fost cea care a întrunit cele mai multe puncte.

Utilizând această metodă, elevii au fost antrenați în rezolvarea unor sarcini de lucru diverse care i-au ajutat să-și verifice, și în același timp, să-și consolideze cunoștințele . Majoritatea elevilor au demonstrat că stăpânesc aceste noțiuni și le pot aplica în diferite situații de comunicare.

IV. 4. 11. Metoda cadranelor

IV. 4. 11. 1 Descrierea metodei

Este o modalitate de sintetizare a unui conținut informațional solicitând participarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. Această metodă de lucru presupune trasarea a două axe principale una pe cealaltă, în urma căreia rezultă patru cadrane. Cadranele se numerotează de la unu la patru. Se poate lucra individual sau cu clasa împărțită pe grupe și atunci fiecare grupa va primi câte o fișă.

Se pot propune diferite cerințe în cadrul metodei cadranelor pentru a realiza obiectivele propuse în lecția respectivă.

Această metodă poate fi folosită în etapele lecției dar poate fi și o excelentă metodă de evaluare a cunoștințelor însușite de elevi (în cadrul unei lecții sau al unui capitol).

În evocare: se poate desena cadranul și se pot trece obiectivele sub formă de cerințe;elevii își trasează cadranele și își citesc cerințele; le putem cere apoi să citească lecția cu atenție pentru a face însemnările în cadran;

În realizarea sensului: colaborează, comunică, cer sfaturi și îndrumări cadrului didactic, dezbat și realizează obiectivele prevăzute;

În reflecție: se confruntă rezultatele, se dezbat, se analizează, se fac aprecieri.

Metoda cadranelor poate fi aplicată în toate etapele lecției sau numai în etapele de reflecție, realizându-se feed-back-ul învățării.

IV. 4. 11. 2 Exemplificare

Metoda a fost utilizată în cadrul Activității – Destinul unei femei, pentru a identifica trăsăturile personajelor,relația cu celelalte personaje și mediul în care trăiesc, din operele literare, BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici .

Elevii au fost împărțiti în patru grupe, având următoarele sarcini:

grupa 1: stabiliți trasăturile fizice și morale ale personajului literar, Vitoria Lipan.

grupa 2: stabiliți trasăturile fizice și morale ale personajului literar, Mara Bîrzovanu.

grupa 3: stabiliți relația celor două personaje cu familia.

grupa 4: reprezentați printr-un desen portretul celor două personaje.

6.Paralelă între două personaje- Vitoria Lipan și Mara Bîrzovanu. sâmbătă,17 mai.2017

IV. 4. 10. Diagrama VENN

IV. 4. 10. 1. Descrierea metodei

Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activitățile de învățare sau la fixarea cunoștințelor, putând constitui și o modalitate de evaluare. Este eficientă în formarea capacităților copiilor de a compara două evenimente, procese, noțiuni, personaje, – scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente. Preluată cu succes din matematică, metoda permite ca în orice etapă a unei lecții, să fie realizate comparații între personaje, întâmplări, obiecte, evenimente, idei, concepte.

IV. 4. 10. 2. Exemplificare

Această metodă a fost folosită în cadrul Activității – Paralelă între două personaje- Vitoria Lipan și Mara Bîrzovanu, la consolidarea noțiunilor despre personajele principale, din operele literare, BALTAGUL de M.Sadoveanu și MARA de I.Slavici, elevii completând inițial propria diagramă, după care au contribuit la realizarea diagramei de la tablă.

Utilizând această metodă, elevii au conștientizat care sunt trăsăturile, care sunt diferențele dintre cele două personaje și care sunt punctele comune.

5.Jocul de rol- Vitoria Lipan și Mara Bîrzovanu. sâmbătă,27 mai.2017

a) Jocul de rol

IV. 3. 7. Jocul de rol

IV. 3. 7. 1. Descrierea metodei

Este o metodă de acțiune simulată constând în provocarea unor discuții pornind de la un joc dramatic pe o problemă cu incidență directă asupra unui subiect ales. Subiectul jocului trebuie să fie familiar elevilor, extras din viața lor curentă. Se cere unor elevi să joace rolurile improvizând o scenă de conflict, iar membrii grupului trebuie să intervină pentru atenuarea sau stingerea conflictului. Scenariul trebuie să fie spontan și nu premeditat pentru a crea premisa unei exprimări sincere, deschise, naturale a copiilor cu privire la subiectul abordat. Jocul nu trebuie să dureze mai mult de 5-10 minute, după care vor urma intervențiile și comentariile „spectatorilor”.

Jocul de roluri pe aceeași temă poate fi reluat la finalul lecției, dar ținându-se cont de sugestiile date de elevi pentru atenuarea, stingerea conflictului.

Această metodă este utilă pentru:

învățarea modurilor de gândire, trăire și acțiune specifice unui anumit statut;

dezvoltarea empatiei și capacității de înțelegere a opiniilor, trăirilor și aspirațiilor altora; stimularea aptitudinii de a surprinde, înțelege și evalua orientările valorice ale partenerilor de interacțiune;

formarea experienței și a competenței de a rezolva situațiile problematice dificile;

verificarea corectitudinii comportamentelor formate și destrămarea celor greșit învățate.

IV. 3. 7. 2. Exemplificare

Această metodă a fost utilizată în cadrul Activității – Jocul de rol- Vitoria Lipan și Mara Bîrzovanu ,punându-se în scenă o dramatizare după romanele Baltagul de M.Sadoveanu și Mara de Ioan Slavici.

Scopul utilizării metodei a fost acela de a scoate în evidență trăsăturile personajelor prezente într-un roman. Elevii care au participat la dramatizarea textului au conștientizat astfel care sunt instanțele comunicării narative, care sunt etapele acțiunii, care sunt trăsăturile personajelor.

Utilizarea metodei a scos în evidență disponibilitățile elevilor pentru valorificarea artistică a unui text, dar și capacitatea de învăța mai bine prin joc. Mai jos redăm un fragment din textul dramatizat (textul integral se regăsește în Anexa X).

Baltagul

după Mihail Sadoveanu

adaptare de Cecilia Călinescu

Personaje:

Vitoria Lipan – poartă un frumos costum popular

Minodora – poartă părul împletit, fără nici o broboadă, după rânduiala fecioarelor, desculță.

Scena I

Vitoria urcă pe scenă unde fata se uită la o carte poștală:.

Scena II

Vitoria toarce pe prispă.

Mara

de Ioan Slavici.

În vremurile agitate în care trăim astăzi, este important să se utilizeze toate resursele disponibile. Literatura este una dintre aceste resurse, disponibilă atât în interiorul, cât si în afara clasei. Este responsabilitatea profesorului să găsească modalități de trezire a interesului pentru literatură. O metodă ar fi Atelierul de lectură,discuții și scriere.

Bazându-mă pe observațiile pe care le-am făcut în ultimii ani, am ajuns la concluzia că punctul de plecare și de sosire al oricărui demers pedagogic este copilul. El este fantezie și mobilitate, noutate și surpriză. Prin urmare, am creat și implementat Atelierul de lectură,discuții și scriere, dedicat exclusiv studierii personajului literar și formării deprinderilor de lectură specializată.

Am încercat să abordez personajul literar sub aspectele lui esențiale, abordând conținuturile așa încât să fie adaptate particularităților de vârstă ale elevilor de clasa a VIII-a.

M-am concentrat pe lectură și analiză folosind metodele moderne alături de cele tradiționale, încercând să-i fac să conștientizeze cât de captivant este personajului literar.. Elevul nu-și dezvoltă priceperi și deprinderi dacă nu este antrenat sistematic în activitatea de învățare.

Aplicând strategii și tehnici activizante de predare și învățare, am înțeles eficiența sau lipsurile acestora și am dobândit curajul de a le aplica cu credința că, într-adevăr, satisfac cererile stipulate în documentele reformei învățământului, fără a abandona tradițiile de valoare. Abordarea sistemică a conținuturilor, formarea capacităților și a competențelor pot fi realizate prin redimensionarea modelului clasic de configurare a lecției sau prin înlocuirea lui cu alte structuri, alături de utilizarea unor strategii, metode și tehnici de predare, învățare și evaluare mai eficiente.

Am căutat împreună cu elevii clasei pe care o conduc să realizez performanță școlară, utilizând cu succes metode activ-participative ,iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Ne întrebăm din ce în ce mai des de ce nu citesc elevii noștri? Răspunsul pare simplu la prima vedere: într-o epocă în care telefonul și televizorul au devenit un fel de malum necessarium, iar internetul tinde să devină noul guru al tinerei generații, cititul unei cărți pare o activitate desuetă, ieșită cumva din trendul momentului.

Problema, după părerea mea, este în altă parte: literatura română a devenit în școala românească un fel de literatură de lemn. Și, ne place sau nu, o parte din vină (dacă nu cumva cea mai mare) o purtăm noi profesorii de literatură: introducem forțat concepte operaționale, disecăm metafora, recombinăm poezia în funcție de itemi, construim șabloane (ca și când literatura se circumscrie acestora), uitând că, de fapt, scopul nostru este acela de a forma cititori de literatură care să știe să-și aleagă singuri lecturile.

Așadar, activitatea Atelierului de lectură,discuții și scriere a demonstrat astfel, încă o dată, dacă mai era nevoie, rolul metodelor activizante în obținerea succesului școlar.