Implimentarea ALSAC (Acordului de Liber [307725]
[anonimizat] (Acordului de Liber
Schimb Aprofundant și Cuprinzător)
oportunitate de dezvoltare economică a
Republicii Moldova
Masterand: [anonimizat]-Roman Emilia
grupa MGREI 1621M
Conducător: Șavga Larisa
prof. univ., dr. hab., rector, UCCM
Chișinău 2018
[anonimizat]: conf. univ. dr. Cosnicean Irina
_______________________________________
,,___” _______________ 2018
Implimentarea ALSAC (Acordului de Liber
Schimb Aprofundant și Cuprinzător)-
oportunitate de dezvoltare
economică a Republicii Moldova
Teză de master
Masterand: [anonimizat]-Roman Emilia
grupa MGREI 1621M
Conducător: Șavga Larisa
prof. univ., dr. hab., rector, UCCM
Chișinău 2018
Cuprins:
Întroducere………………………………………………………………………………………………….6
Lista de abrevieri………………………………………………………………………………………….9
I. Dezvolatrea relațiilor comerciale ale Republicii Moldova : [anonimizat]
1.1. Politica comercială a Republicii Moldova și evaluarea regimurilor comerciale de care beneficiază………………………………………………………………………………………11
1.2. [anonimizat]…………………………………………………………………………………….22
1.3. Instituțiile cu atribuții și responsabilități în promovarea comerțului exterior..30
II. Analiza contextului relațiilor economice dintre Republica Moldova și UE
2.1. [anonimizat]…………………………..37
2.2. Foaia de parcurs a Republicii Moldova în ajustarea economiei moldovnești la ALSAC……………………………………………………………………………………………………..47
2.3. Evaluarea suportului pentru implimentarea ALSAC……………………………….60
III. Evoluția comertului exterior al Republicii Moldova și tendințele intervenite în structura acestuia n ultimii ani
3.1. Analiza evoluției și a structurii comerțului exterior al Moldovei……………….76
3.2. Tendințe în evoluția exportului de bunuri al Republicii Moldova către UE..89
3.3. Evoluții ale importului de bunuri din UE în Republica Moldova……………..95
3.4. Progrese și restanțe în implementarea ALSAC, acțiuni de urmat…………….101
Concluzii și recomandări……………………………………………………………………………110
Bibliografie………………………………………………………………………………………………112
ADNOTARE
Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ALSAC) este un acord între UE și Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, acordînd fiecărei din aceste părți un acces mai bun pe piață, decît ce este oferit altor parteneri de comerț. Acordul de Liber Schimb urmărește eliminarea taxelor vamale de import (și export, daca există) în comerțul produselor între aceste părți. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în comerțul serviciilor și un acces mai bun al companiilor pe piețele respective.
Lucrarea dată este formată din cuprins, lista de abrevieri, introducere, primul capitol are trei paragrafe, al doilea capitol la fel trei paragrafe, iar al treilea capitol conține patru paragrafe după care încheiere, bibliografie și anexe.
În introducere, autorul descrie actualitatea temei abordate, scopul, obiectivele și sarcinile propuse spre elaborare a lucrării date, descrie aspectele generale ale acordului, care sunt avantajele si dezavantajele acordului.
În primul capitol, autorul descrie care este politica comerciala a Republicii Moldova, evaluează regimurile comerciale de care beneficiaza, și analizează instituțiile cu atribuții în promovarea comerțului exterior.
În cel de-al doilea capitol, autorul descrie care este importanța, obiectivele și prevederile ALSAC. Analizează foaia de parcurs a Republicii Moldova în ajustarea economiei și evaluează suportul pentru implimentarea acordului.
În capitolul trei, autorul analizează evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova, indentifică principalele progrese și restanțe pentru implimentarea Acordului de Liber Schimb Aprofunndat și Cuprinzător.
La încheiere autorul formează concluzii și recomandări .
ANNOTATION
The Deep and Comprehensive Free Trade Agreement (ALSAC) is an agreement between the EU and the Republic of Moldova which pursues a preferential trade relationship based on mutually advantageous conditions, giving each of these parties better market access than is offered to other partners trade. The Free Trade Agreement seeks to eliminate customs duties on imports (and exports, if any) in trade in products between these parties. It aims at removing barriers to trade in services and better access for companies to those markets.
This paper consists of the contents, the list of abbreviations, the introduction, the first chapter has three paragraphs, the second chapter also the three paragraphs, and the third chapter contains four paragraphs after which conclusion, bibliography and annexes.
In the introduction, the author describes the timeliness of the topic, the purpose, the objectives and the tasks proposed for the elaboration of the given paper, describes the general aspects of the agreement, what are the advantages and disadvantages of the agreement.
In the first chapter, the author describes the commercial policy of the Republic of Moldova, evaluates the trade regimes it benefits, and analyzes the institutions with attributions in promoting foreign trade.
In the second chapter, the author describes the importance, objectives and provisions of ALSAC. It analyzes Moldova's roadmap for the adjustment of the economy and evaluates the support for the implementation of the agreement.
In the third chapter, the author analyzes the evolution of foreign trade of the Republic of Moldova, identifies the main progresses and arrears for the implementation of the Free and Comprehensive Free Trade Agreement.
At the end the author concludes with conclusions and recommendations.
Introducere
Lucrarea dată își propune să prezinte o analiză detaliată a implimentării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și să identifice care sunt opurtunitășțilr de dezvoltare economica a Republicii Moldova.
Actualitatea temei de cercetare. Procesul de integrare europeană în relațiile internaționale contemporane prezintă un fenomen care este studiat dintr-o perspectivă multiaspectuală, deoarece este unul complex, de lungă durată și care se manifestă în diverse domenii, presupunând un șir de politici atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În acest context, este necesar de a determina, delimita și analiza dimensiunile externe și cele interne în procesul de integrare europeană.
Un alt argument al actualității temei propuse spre cercetare este faptul că procesul de integrare europeană, devenit obiectivul prioritar al unui stat, cum este și cazul Republicii Moldova, presupune adaptarea întregului sistem intern la normele și standardele europene. În așa fel, procesul de integrare europeană nu se limitează doar la diferite aspecte ale politicii externe, cum ar fi întrevederile oficiale, consultări, negocieri, semnare de acorduri, ci implică și transformări esențiale interne în domeniile politico-juridic, economico-social și cultural. De menționat că practica integrării europene a statelor membre ale Uniunii Europene, cum sunt țările Baltice, Polonia, România demonstrează impactul factorului extern al Uniunii Europene asupra transformării, modernizării și democratizării statelor respective. Corespunzător, devine necesară efectuarea unui studiu al experienței europenizării acestora în vederea delimitării unor repere pentru Republica Moldova. La etapa actuală, pentru integrarea europeană de succes a Republicii Moldova devine esențială studierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător .
Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană presupune liberalizarea graduală (în decurs de până la 10 ani din momentul semnării) a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea și eliminarea taxelor vamale, înlăturarea barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la acquis-ul UE.
Prin urmare, devine important de evaluat modul în care se realizează și se interconectează dimensiunile externe și cele interne în procesul de integrare a Republicii Moldova, identificând direcțiile prioritare în acest sens.
Scopul lucrării constă în cercetarea teoretico-conceptuală a oportunităților de dezvoltare în procesul de implimentarea a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și investigarea analitico-aplicativă a corelării acestuia. În vederea realizării scopului propus au fost formulate următoarele obiective:
– analiza relațiilor comerciale ale Republicii Moldova .
– identificarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE .
– aprecierea evoluției comerțului exterior al Republicii Moldova și tendințele intervenite în ultimii ani.
Domeniul de cercetare este determinat prin cercetarea managementului stresului în cadrul organizației, prin care sunt investigate elementele componente, precum și informația implimentată într-o situație de stres.
Obiectul cercetării îl constituie semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător precum și oportunitățile sale de dezvoltare, importanța si predeverile și impactul său asupra comerțului Republicii Moldova.
Structura lucrării este prezentată în corespundere cu obiectivele preconizate și ordinea realizării cercetărilor științifice. Teza cuprinde: introducere, trei capitole, care conțin conținutul de bază al cercetării, sinteza rezultatelor, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.
În Introducere se argumentează actualitatea și importanța temei studiate, sunt formulate scopul și obiectivele cercetării, noutatea științifică a rezultatelor obținute și problema științifică soluționată de către autor, importanța teoretică și valoarea aplicativă a tezei. .
Capitolul I- Dezvoltarea relațiilor comerciale ale Republicii Moldova : fundamente teoretice, priorități-în capitolul dat se caracterizează regimurile comerciale ale Republicii Moldova, care sunt instituțiile cu atribuții și responsabilități în promovarea comerțului exterior și cooperarea RM cu țările UE.
Capitolul II-Analiza contextului relațiilor economice dintre Republica Moldova și UE- se indentifică care sunt obiectivele și prevederile Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, se analizează foaia de parcurs a RM și se evaluează suportul pentru implimentrea ALSAC.
Capitolul III – Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova și tendințe intervenite în structura acestuia în ultimii ani, analizează evoluția și structura comertului exterior al Moldovei, care sunt tendințele in exportul de bunuri și cele ale importului. Determină care sunt progresele și restanțele în implimentarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și acțiunile ce trebuie de urmat.
Ultimul compartiment al tezei cuprinde, concluziile autorului privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care sunt avantajele și dezavantajele acestui acord.
Lista de abrevieri .
AA – Acordul de asociere
AEO – Operatorul Economic Autorizat .
ANSA – Agenția Națională de Securitate a Alimentelor .
ALSAC – Acodul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător .
BNM – Banca Națională a Moldovei
BTC – Barierele Tehnice în Calea Comerțului .
CCI – Camera de Comerț și Industrie .
CEFTA – Acordul Central European de Comerț Liber
CSI – Comunitatea Statelor Independente
DPI – Drepturile de Proprietate Intelectuală .
ENP – Politici Europene de Vecinătate .
GIZ – Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei
IMM – Întreprinderile Mici și Mijlocii .
MIEPO – Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovarea Exportului din Republica Moldova
ODIMM – Oragnizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii
OMC – Organizația Mondială a Comerțului
PCA – Preferințe Comerciale Autonome .
PEM – Convenția Pan-EuroMed
PIB – Produsul Intern Brut .
PNCAS – Planul Național în Domeniul Concurenței și Ajutorului de Stat .
PNAIAA – Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de As
RM – Republica Moldova .
SFS- Măsuri sanitare și Fitosanitare .
TFA- Acordul de Facilitare a Comerțului .
TVA – Taxa pe Valoare Adăugată
UE – Uniunea Europeană .
UIPAC – Unitatea de Implimentare a Proiectelor Băncii Mondiale de Ameliorare a Competivității .
ZLSAC – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător .
ZLS – Zona de Liber Schimb .
I. Dezvolatrea relațiilor comerciale ale Republicii Moldova : fundamente teoretice, priorități .
1.1. Politica comercială a Republicii Moldova și evaluarea regimurilor comerciale de care beneficiază .
Politica comercială reprezintă o componentă importantă a politicii economice a unui stat. Aceasta se referă, în special, la relațiile economice internaționale ale statului și include totalitatea reglementărilor (juridice, administrative, fiscale, bugetare, financiare, bancare, valutare, etc.), instrumentelor și măsurilor de politică comercială care au drept scop promovarea schimburilor comerciale externe, sporirea avantajelor competitive pe piețele concurențiale. Politica comercială a Republicii Moldova este componenta politicii economice care vizează sfera relațiilor economice externe și presupune totalitatea reglementărilor, instrumentelor și măsurilor de politică comericală care urmăresc promovarea schimburilor comerciale externe și stimularea dezvoltării economiei naționale la adăpost de concurența străină. .
În această ordine de idei, politica comercială a Republicii Moldova are drept scop promovarea relațiilor economice externe, în special prin impulsionarea exporturilor, protejarea economiei naționale de concurența străină, prin reglementarea și monitorizarea importului, precum și menținerea echilibrului balanței comerciale. .
Economia Republicii Moldova este foarte deschisă, exporturile și importurile combinate constituind aproape 100% din PIB. Astfel, politica comercială este un element crucial al politicii economice și un determinant cheie pentru bunăstarea populației. Prin urmare, țara trebuie să definească în mod clar scopurile politicii comerciale și strategia pentru a atinge aceste scopuri. .
Scopul principal ar trebui să fie sporirea comerțului extern, odată cu menținerea unei structuri diversificate a comerțului regional. În prezent, UE și țările CSI sunt principalii parteneri comerciali, fiecare din ei însumând peste 40% atât pe export cât și pe export. Această diversificare regională este foarte pozitivă și nu ar trebui să fie supusă riscului. .
Tara noastră este bine poziționată pentru exportarea unei game largi de produse fără aplicarea taxelor vamale la importul acestora în alte țări. Există totuși produse pentru care sunt impuse anumite limite pentru volumele scutite de achitarea taxelor.
La moment Republica Moldova beneficiază de Preferințe Comerciale Autonome din partea Uniunii Europene. Astfel, majoritatea produselor industriale originare din țara noastră nu sunt supuse taxelor vamale. Este important de menționat că aceste prevederi se referă la bunurile produse integral în țara noastră, sau care fiind inițial din altă țară, au fost procesate într-o măsură suficientă pentru a primi certificatul de origine din Republica Moldova. .
În ceea ce ține de scutirea de la taxe de import, există, totuși, excepții care țin în special de unele produse de origine vegetală și animală. Pentru multe dintre acestea, există anumite cote în limita cărora exporturile din Moldova sunt scutite de plata taxelor de import, dar produsele vor fi taxate la depășirea acestei cote de către Republica Moldova. Începând cu anul 2014, au fost anulate restricțiile cantitative pentru vinurile moldovenești, astfel exportul acestora către piața Uniunii Europene fiind liberalizat în totalitate.
Printre produsele supuse scutirilor de taxe doar în limita cotelor, se numără: principalele tipuri de carne proaspătă și congelată, majoritatea produselor din carne procesată, inclusiv conserve, dar și alte produse de origine animală cum ar fi laptele și ouăle, unele produse cerealiere și zahărul alb. Este important de menționat că cerințele față de produsele animaliere sunt unele foarte stricte în Uniunea Europeană, fapt ce limitează capacitatea producătorilor autohtoni de a exporta.
Republica Moldova beneficiază de o serie de regimuri comerciale atât cu statele din regiunea occidentală, cât și cu cele din partea euro-asiatică.
În baza Acordurilor de Liber Schimb Moldova are un regim comercial
foarte liberalizat, astfel la etapa actuală aproximativ 80% din schimburile comerciale ale RM au loc în regim de liber schimb în baza acestor acorduri.
Acordurile de Comerț Liber oferă accesul la mai multe piețe
de desfacere cu un potențial de aproximativ 900 mil. consumatori,
oferind astfel noi oportunități de export pentru producătorii autohtoni.
Acordurile de Comerț Liber oferă accesul la mai multe piețe de desfacere cu un potențial de aproximativ 900 mil. consumatori, oferind astfel noi oportunități de export pentru producătorii autohtoni. .
Astfel, din 26 iulie 2001, Republica Moldova este membru cu puteri depline al Organizației Mondiale a Comerțului, care militează pentru liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii, prin desființarea barierelor și elaborarea de noi reguli în domeniile aferente comerțului. Totodată, Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membrii își apără drepturile și reglementează divergențele care apar între ei. .
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este o organizație internațională care supervizează un număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și comerțului“ și operează în direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional.
OMC si sistemul sau comercial ofera multiple beneficii, unele bine cunoscute, altele – mai putin evidente. Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este de a asigura ca pietele ramin deschise si de a evita intreruperea acestui acces prin impunerea brusca si arbitrara a unor restrictii asupra importurilor.
Intr-un numar de tari in curs de dezvoltare, comunitatile de afaceri continua totusi sa nu constientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC. Cu toate acestea, acest sistem juridic nu numai ca ofera beneficii producatorilor industriali si intreprinderilor, dar si creeaza drepturi in favoarea lor. Daca ar fi sa sistematizam aceste beneficii, atunci ele ar putea fi prezentate astfel:
Sistemul contribuie la mentinerea pacii international- In particular, pacea este un rezultat al aplicarii celor mai importante principii ale sistemului comercial.
Sistemul permite solutionarea constructiva a diferendelor- Sistemul OMC ofera modalitati eficiente de rezolvare pasnica si constructiva a diferendelor aferente activitatii comerciale. Mai mult comert inseamna mai multe eventualitati de aparitie a diferendelor. Faptul ca tarile pot apela la OMC pentru a-si reglementa diferendele, contribuie substantial la diminuarea tensiunilor internationale din sfera comerciala.
Comertul stimuleaza cresterea economica- Comertul este potentialul de a crea locuri de munca. Practica arata ca diminuarea numarului obstacolelor comerciale influenteaza pozitiv asupra numarului locurilor de munca. O politica bine gindita inlesneste solutionarea problemelor de angajare in cimpul muncii, rezultatul final fiind mai bun anume in conditii mai libere de comert.
Comertul liber reduce cheltuelile de trai- Exista o multime de studii cu privire la impactul dintre protectionism si comertul liber. Protectionismul este scump, el intotdeauna ridica preturile. Sistemul OMC are ca scop reducerea barierelor comerciale prin intermediul regulilor convenite de comun acord si se bazeaza pe principiul nediscriminarii. Rezultatul – reducerea costurilor de producere si reducerea preturilor la marfuri finite si la servicii.
Comertul sporeste veniturile-Analizele si estimarile impactului Rundei Uruguay (deci a formarii OMC), sau ale crearii pietei comune a UE, au demonstrat ca aceste procese s-au soldat cu venituri suplimentare considerabile, ceea ce a impulsionat serios procesele de dezvoltare economica. Comertul comporta provocari si unele riscuri – producatorii interni trebuie sa ofere produse de aceeasi calitate cu cele importate, insa nu toti reusesc. Dar faptul ca exista venituri suplimentare, inseamna ca exista resurse pentru ca guvernele sa poata redistribui beneficiile disponibile, spre exemplu, pentru a ajuta agentii economici sa devina mai competitivi.
Sistemul incurajeaza guvernarea buna- Deseori guvernele folosesc cadrul OMC in calitate de restrictie interna utila la elaborarea politicilor economice, argumentind, ca “nu putem proceda astfel, deoarece acest fapt vine in contradictie cu prevederile acordurilor OMC”. Pentru afaceri, asumarea acestor angajamente inseamna o mai mare certitudine si claritate in conditiile de comert; pentru guverne aceasta inseamna mai multa disciplina si corectitudine. .
Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA) .
Acordul de Liber Schimb Central-European(CEFTA) a fost încheiat în 1992 între Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, în condițiile dispariției sistemului CAER, în ideea facilitării schimburilor si a cooperării economice intraregionale. Totodată, acordul a fost văzut de la început ca un instrument de pregătire a statelor participante pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Actualmente membrii CEFTA sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Croația, Serbia, UNMIK Cosovo. .
În cadrul reuniunii de la București a Primilor Miniștri a țărilor Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, din 19 decembrie 2006, tarile participante la reuniune au semnat proiectul Acordului de aderare și modernizare a Acordului de comerț liber pentru Europa Centrală, CEFTA 2006, care a intrat în vigoare in Republica Moldova la 1 mai 2007. .
CEFTA 2006 este un acord cu prevederi moderne cu un grad extins de liberalizare, în special a comerțului cu produse industriale, proceduri eficiente de colaborare și coordonare, mecanisme transparente de aplicare a măsurilor de apărare comercială. CEFTA 2006 prevede instituirea unui mecanism propriu de soluționare a litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului O.M.C. .
Acordul dat presupune liberalizarea comerțului atât cu produse industriale precum și cu cele agricole. Astfel, urmare a intrării în vigoare a Acordului CEFTA din 2006 au fost anulate toate taxele vamale la import și export, precum și toate restricțiile cantitative și alte taxe cu efect echivalent în comerțul cu produse industriale și la majoritatea produselor agricole. De menționat că, în cadrul negocierilor cu membrii CEFTA, Republica Moldova convenise asupra liberalizării integrale a comerțului cu produse agricole (în timp ce cu Republica Macedonia a fost stabilit un regim mutual de cote pentru vinuri). CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import și export, a restricțiilor cantitative și a altor taxe cu efect echivalent în comerțul cu produse industriale și majoritatea produselor agroindustriale. .
Obiectivele acestui Acord sunt: .
-Consolidarea într-un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerțului realizat prin sistemul acordurilor bilaterale de comerț liber deja încheiate între Părți;
-Imbunătățirea în continuare a condițiilor pentru promovarea investițiilor, inclusiv a investițiilor străine directe; .
-Creșterea comerțului cu mărfuri și servicii și impulsionarea investițiilor prin reguli corecte, clare, stabile și predictibile; .
-Eliminarea barierelor și a distorsiunilor din calea comerțului și facilitarea circulației mărfurilor în tranzit și a circulației transfrontaliere a mărfurilor și serviciilor între teritoriile Părților; .
-Oferirea de condiții corecte de competiție pentru comerț exterior și investiții și deschiderea treptată a piețelor pentru achiziții publice ale Părților;
-Oferirea de protecție corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în conformitate cu standardele internaționale; .
-Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea și aplicarea acestui Acord și contribuția prin acestea la dezvoltarea armonioasă și creșterea comerțului mondial.
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (ZLSAC sau DCFTA) .
La 27 iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest acord conține și prevederile cu privire la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (ZLSAC sau DCFTA). .
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE și Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei din aceste părți un acces mai bun pe piață, decât ce este oferit altor parteneri de comerț. Acordul de Liber Schimb urmărește eliminarea taxelor vamale de import (și export, daca există) în comerțul produselor între aceste părți. .
Acesta are ca scop eliminarea barierelor în comerțul serviciilor și un acces mai bun al companiilor pe piețele respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relație cu partenerii săi comerciali, de obicei includ un număr de domenii, care depășesc „comerțul” obișnuit. Este o abordare „cuprinzătoare” vis-a-vis de comerț, legată de faptul că comerțul nu mai este decuplat de politicile interne privind achizițiile, concurența, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea durabilă. Aceste aspecte sunt prin urmare incluse în DCFTA cu Republica Moldova.
Pentru Republica Moldova, ZLSAC este avantajos în termen de creștere a venitului național. Pe termen scurt, ZLSAC este așteptat șă ducă la o creștere de 75 milioane euro a venitului național, pe termen lung, schimbarea estimată ar fi dublul acestei sume (142 milioane euro). Schimbările relative în venitul național al Moldovei ar trebui să rezulte în creșterea PIB-ului cu 5,4% pe termen lung. Majoritatea din aceste creșteri, se va datora reducerii măsurilor sanitare și fitosanitare (SFS) și barierilor tehnice în calea comerțului (BTC), care reprezintă 62 milioane euro. A doua cea mai importantă contribuție pentru Moldova, pe termen scurt ese liberalizarea pieței serviciilor, care valorează 28 milioane EUR.
ZLSAC va spori comerțul între UE și Moldova. Creșterea exporturilor pe termen scurt și lung este estimată la +15% și respectiv +16 % , iar importurile vor crește cu 6% și respectiv 8%. Acest lucru presupune că ZLSAC va îmbunătăți pe termen scurt, balanța comercială a Moldovei. Pe termen lung, reducerea măsurilor non-tarifare ar putea aduce beneficii în valoare de 283 milioane euro.
Normele interne perfecționate vor îmbunătăți siguranța produselor de consum și ca rezultat a consumatorilor. ZLSAC, prin furnizarea unui regima mai previzibil și stabil, bazat pe legislația UE, este așteptat șă sporească fluxurile investițiilor străine în țară, astfel creînd mai multe întreprinderi și consolidînd economia și sectoarele private. .
Salariile în Moldova sunt proiectate să crească cu 3,1% pe termen scurt și 4,8% pe termen lung. În același timp, se așteaptă că prețurile de consum să se reducă cu 1,0% pe termen scurt și 1,3% pe termen lung, în special datorită sporirii competiției de import. Acest lucru inseamnă că puterea de cumpărare a cetățenilor Republicii Moldova va crește, în special pe termen lung.
Zona de Comerț Liber din cadrul CSI este o zonă economică liberă creată de statele membre ale CSI semnatare a acordului privind Zona de Comerț Liber. Acordul prevede liberalizarea comerțului prin anularea taxelor vamale, eliminarea barierelor tarifare și netarifare și simplificarea raporturilor comerciale dintre statele semnatare. Tratatul substituie un număr de peste 100 de acorduri bilaterale (interstatale și interguvernamentale) care reglementau regimul comercial și de liber schimb din CSI. .
Acordul privind zona de comerț în cadrul CSI, semnat la 18 octombrie 2011, presupune facilitarea comerțului regional prin îmbunătățirea relațiilor comerciale între statele semnatare, păstrarea taxei vamale zero la peste 10 mii grupe de mărfuri, prevede reducerea și anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție din regimul de liber schimb, precum și neaplicarea noilor restricții în comerț. Datorită noului Acord a fost redus numărul de acorduri bilaterale existente anterior,care reglementau relațiile comercial-economice cu țările CSI.
Totodată, Acordul prevede mecanismele de soluționare a litigiilor comerciale în cadrul platformei OMC și în limitele mecanismelor și procedurilor agreate de părți.
Țările semnatare ale Acordului privind zona de comerț liber în cadrul CSI sunt: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan și Uzbekistan.Acest acord prevede păstrarea taxei vamale de zero procente la peste 10 mii grupe de mărfuri, reducerea și anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție la regimul de liber schimb, precum și neaplicarea noilor restricții în comerț. În cadrul acestuia, părțile s-au obligat să nu aplice restricții cantitative față de importul și exportul de bunuri.
Pentru a beneficia de regimul preferențial de comerț liber în cadrul CSI exportatorii autohtoni trebuie să se conformeze regulilor de origine a mărfurilor (astfel produsele destinate exportului trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă care se determină pentru fiecare poziție în parte). Determinarea acestora are loc în baza unor reguli speciale de determinare a țării de origine, iar bunurile care nu vor îndeplini condițiile de origine vor fi exportate în țările CSI fără a beneficia de regimul preferențial, adică li se vor aplica taxele vamale în vigoare.
Acordul de comerț liber între Republica Moldova și Republica Turcia, care presupune facilitarea comerțului regional prin îmbunătățirea relațiilor comerciale între statele semnatare, este determinat de angajamentele Turciei față de Uniunea Europeană, conform cărora partea turcă urmează să-și racordeze politica sa comercială la cea comunitară, iar alinierea respectivă va include și acordurile comerciale preferențiale pe care Uniunea Europeană urmează să le semneze cu țările terțe, inclusiv și cu Republica Moldova. .
Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova și Turcia a fost semnat la 11 septembrie 2014, la Chișinău, și intră în vigoare după ratificarea lui de ambele state. Datele statistice arată că pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2016, exportul de mărfuri autohtone pe piața Turciei s-a mărit cu 7 la sută comparativ cu anul trecut, iar importurile din Turcia s-au micșorat 13,7% mai puțin decât în primele șase luni ale anului 2015. .
Obiectivele prezentului Acord sunt: .
-sporirea și consolidarea cooperării economice dintre Părți și ridicarea standardelor de viață a cetățenilor acestora; .
-promovarea extinderii schimburilor comerciale bilaterale, prin dezvoltarea armonioasă a relațiilor economice dintre Părți; .
-eliminarea obstacolelor și restricțiilor în calea comerțului cu bunuri;
-contribuirea, prin înlăturarea barierelor în calea comerțului, la dezvoltarea armonioasă și expansiunea comerțului mondial; .
-crearea unor condiții de concurență echitabile în schimburile comerciale dintre Părți.
Acordului de Comerț Liber între Republica Moldova și Republica Populară Chineză
Republica Moldova și China au lansat oficial negocierile privind Acordul de Comerț Liber între cele două țări. Documentul va facilita producătorii autohtoni, va extinde exportul și importul pe piața moldovenească și chineză, precum și va intensifica cooperarea economică și comercială bilaterală. .
Obiectivele Acordului sunt: .
-sporirea și consolidarea cooperării economice dintre Părți și ridicarea standardelor de viață a cetățenilor acestora; .
-promovarea extinderii schimburilor comerciale bilaterale, prin dezvoltarea armonioasă a relațiilor economice dintre Părți; .
-eliminarea obstacolelor și restricțiilor în calea comerțului cu bunuri;
-contribuirea, prin înlăturarea barierelor în calea comerțului, la dezvoltarea armonioasă și expansiunea comerțului mondial; .
-crearea unor condiții de concurență echitabile în schimburile comerciale dintre Părți.
Pe teritoriul Republicii Moldova actualmente activează 84 de companii cu capital chinezesc, în valoare de circa 5 mln lei.
Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republicii Populare Chineze, în perioada ianuarie-octombrie a anului 2017 a înregistrat suma de 419,380 mil. USD (+28,5% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2016). După valoarea volumului schimburilor comerciale, în anul 2017, Republica Populară Chineză se situează pe locul 6 printre țările partenere la nivel mondial cu care Republica Moldova întreține relații comerciale, deținând o pondere de 7,2% în comerțul total al RM. Exportul a înregistrat 14,789 mil. USD (+23,9% în comparație cu ianuarie-octombrie 2016). Importul a constituit 404,590 mil. USD (+28,67% în comparație cu ianuarie-octombrie 2016).
Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Egipt, reprezintă o nouă platformă de extindere a exportului de produse agroalimentare, dat fiind faptul că Egiptul este unul din cei mai mari importatori de cereale și alte produse agroalimentare din zona mediteraneeană, a menționat ministrul Economiei. .
Totodată, Egiptul are încheiate mai multe acorduri cu țările arabe, uniunea din nordul Africii, cu țările EFTA, Uniunea Europeană și Turcia, prin care beneficiază de o serie de facilități. Prin urmare, conform studiului de fezabilitate elaborat de către experții Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), semnarea Acordului cu Egipt reprezintă un avantaj pentru țara noastră, întrucât se va putea ajunge la liberalizarea completă pentru aproape toate produsele sale cu potențial de export, excepția fiind băuturile alcoolice și produsele din tutun. .
Acordul cu țările EFTA, schimburile comerciale actuale între Elveția, Norvegia și Republica Moldova au loc în regim preferențial unilateral oferit în cadrul Sistemul generalizat al preferințelor (GSP), în timp ce regimul comercial cu Islanda este în baza taxelor MFN (Clauzei Națiunii cele mai Favorizate) din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, ambele regimuri fiind reprezentate de taxe mari pentru majoritatea produselor agricole. .
Totodată, luând în considerare potențialul de export al Republicii Moldova pentru produsele agricole, dar și cele industriale, precum și conform rezultatelor studiului de fezabilitate, potențialul acord cu țările membre EFTA, va oferi accesul producătorilor autohtoni pe piața acestora, cu unele excepții pentru produse agricole, pentru care EFTA nu acordă concesii sau poate fi posibilă liberalizarea acestora doar la un nivel extrem de limitat, a specificat ministrul Economiei. .
1.2. Cooperarea economica cu tarile UE- un imperativ pentru dezvoltarea RM
Uniunea Europeană este cea mai mare putere comercială din lume, asigurând 16.5% din volumul importurilor și exporturilor efectuate la nivel mondial. Liberul schimb între statele membre a fost unul dintre principiile care au stat la baza creării UE.
Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare exportator din lume. Având peste 500 de milioane de consumatori și o piață unică bazată pe norme comune, ea reprezintă și o piață de export atractivă pentru țările terțe. .
UE are competență exclusivă de a legifera în materie de comerț și de a încheia acorduri comerciale internaționale, în baza normelor Organizației Mondiale a Comerțului, în numele celor 28 de state membre ale sale. Politica UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, dar și chestiuni precum aspectele de ordin comercial ale proprietății intelectuale și investițiile străine directe. .
UE a adoptat instrumente de protecție comercială și de acces pe piață, în special cu scopul de a proteja firmele din UE împotriva obstacolelor din calea comerțului. În plus, UE ajută țările în curs de dezvoltare să desfășoare schimburi comerciale prin taxe mai mici și programe de sprijin. .
UE reprezinta principalul parterner comecial al Republicii Moldova. .
.
Figura 1.1. Evolutia anuala a exporturilor si importutilor de marfuri .
În figura data observam o crestere considerabilă atit a importurilor cit si a exporturilor de marfuri catre UE. În 2017 exporturile de mărfuri pe piața Uniunii Europene au însumat 1332,4 milioane USD, (cu 9,4% mai mult față de anul 2016), ceea ce presupune o pondere de 65,1% în totalul exporturilor țării noastre (55% – în anul 2016). Creșterea exporturilor spre UE se datorează și creșterii numărului de agenți economici autohtoni, care-și direcționează activitatea spre piața europeană. Numărul acestor companii fiind în continuă creștere, de la 1018 în anul 2013, la 1360 în anul 2017. Dacă e să raportăm la numărul total al companiilor exportatoare, observăm că ponderea agenților economici, care exportă în UE depășește constant pragul de 60% și este în continuă creștere.
Exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2017 a înregistrat exporturi semnificative la struguri de masă 10 000 tone (100%) și la prune – 7534 tone din 10 000 tone (75%), iar cota la exportul de mere a fost valorificată modest: 74 tone din 40 000 tone (0,1%). Analiza datelor privind valorificarea concesiilor tarifare acordate la importul de mărfuri din UE denotă o ușoară creștere a importului pe toate pozițiile, cu excepția cărnii de porc și produselor procesate din carne”, a mai spus vicepremierul. .
Conform datelor oficiale, în anul 2017, comparativ cu anul 2016, s-au marcat creșteri la exporturile de cereale și preparate pe bază de cereale (+34,0%), semințe și fructe oleaginoase (+13,6%), mobilă și părțile ei (+25,1%), fire, țesături și articole textile (+41,6%), îmbrăcăminte și accesorii (+6,7%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+2,2%), zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (+9,9%), produse lactate și ouă de păsări (+29,4%), etc, care au contribuit la majorarea pe total a exporturilor cu 9,9%. Totodată, s-au micșorat exporturile de legume și fructe (-18,8%), produse medicinale și farmaceutice (-35,6%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-24,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (-33,0%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (-60,5%), fibre textile (-79,5%) și altele, atenuând astfel creșterea pe total exporturi cu 6,2%.
Înaintea semnării Acordului de Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană, în 2014, cea mai semnificativă pondere o reprezenta exportul în Federația Rusă, în valoare de 60—70% din totalul de export de fructe din R. Moldova. Începând cu 2014, se înregistrează o creștere de 16% a exportului de fructe către piața Uniunii Europene și o scădere a exportului de fructe în Federația Rusă cu 50%.
UE are un impact pozitiv asupra sectoarelor cheie , de exemplu la Accesul pe piață al mărfurilor și administrare vamală s-au realizat urmatoarele actiuni:implementarea instituției Operatorului Economic Autorizat (AEO) la toate punctele de trecere (100 AEO în prezent);implementarea în toate subdiviziunile SV a Sistemului de Management al Calității (ISO 9001:2008); clauza drawback duties – reducerea taxei vamale la 1% pentru 32 poziții tarifare; aderarea la Convenția PAN-EURO-MED, care a înlocuit Protocolul II al AA RM-UE și a permis cumulul pe diagonală a originii pentru materia primă provenită din peste 40 țări; aderarea la Acordul de Facilitare a Comerțului (TFA) în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (WTO) și Instituirea Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului.
Principalele Priorități sunt negocierea cu UE privind recunoașterea reciprocă a statului de AEO; trecerea până la finele anului 2017 la sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor HS 2017, definitivarea planului de acțiuni TFA și implementarea propriu-zisă a acestuia; elaborarea noului Cod Vamal în corespundere cu Codul Vamal al Uniunii Europene; simplificarea procedurii de obținere a certificatului de origine, inclusiv prin implementarea procedurii de vămuire la domiciliu. .
In sectorul Bariere tehnice în calea comerțului, standardizare, metrologie ( TBT) se indentifica progrese în armonizarea legislației naționale la acquis-ul UE aferent sectorului TBT.Sa avansat procesul de aderare la organismele internaționale în domeniul infrastructurii calității (CENELEC, EURAMET, WELMEC, EA MLA) .Au fost adoptate peste 14,400 standarde europene/internaționale, anularea a circa 11600 standarde moldovenești conflictuale dar și depășite ca termen. .
Principalele Priorități sunt armonizarea legislației privind dispozitivele medicale, medicamentele de uz uman și veterinar, substanțele chimice, materialele de construcție.Obținerea statutului de membru la organismele internaționale din domeniul infrastructurii calității.Dotarea laboratoarelor cu echipamente și consumabile pentru teste expres.Implementarea măsurilor necesare pentru lansarea negocierilor și semnării unui Acord ACAA (jucării, materiale de construcții, echipamente electrice de joasă tensiune). .
Măsurile Sanitare și Fitosanitare (SPS) au obtinut dreptul de export pentru o gamă largă de produse vegetale, miere, caviar.Sa realizat misiunea de audit ale echipei DG SANTE, pentru ouă clasa B, carne de pasăre.S-au modernizat laboratoarele din subordinea ANSA și acreditarea CRDV pe dimensiunea siguranța alimentelor.Au fost date în exploatare a 3 puncte de control la frontieră: Tudora, Criva, Leușeni.Ca priorități au drept scop acreditarea internațională a laboratorului Centrului Republican de Diagnostică Veterinară pe domeniul sănătate animală.Extinderea listei produselor de origine animală cu drept de export în UE pentru ouă clasa B, carne de pasăre, produse lactate. Aprobarea ”Strategiei în domeniul siguranței alimentelor”.Implementarea pe întreg teritoriul țării a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje RASFF, Sistemului de alertă rapidă pentru produse periculoase RAPEX. .
Politica antreprenorială și industrială a adoptat Reforma instituțională – optimizarea numărului instituțiilor abilitate cu funcții de control prin reducerea numărului organelor de control de la aproape 70 până la 18, inclusiv 5 regulatorii independenți. Reforma procedurală – implementarea Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive si implementarea soluțiilor de ghișeu unic, ce urmează a fi lansat până la sfârșitul anului 2017 și care ar putea reduce costurile administrative cu până la 46%, ceea ce reprezintă până la 62 de milioane lei anual. De asemena sa optimizat nr. actelor permisive eliberate mediului de afaceri (reducerea numărului cu 114 din 416 acte existente, ceea ce reprezintă 25%). .
Principalele priorități sunt implementarea reformei instituțiilor de control și asigurarea funcționării ghișeelor unice, continuarea revizuirii și optimizării întregului spectru de acte permisive și licențe, inclusiv simplificarea actelor permisive pentru tranzacțiile import/export.Elaborarea și aplicarea principiului „Aprobării tacite” la obținerea actelor permisive .Reducerea poverii de raportare a agenților economici.Simplificarea procedurii de lichidare benevolă a unei afaceri.Optimizarea procedurii de autorizare în construcții și alte domenii.Digitalizarea proceselor de prestare a serviciilor publice.
In sectorul Societatea Informațională a avut loc promovarea serviciului poștal universal, liberalizarea pieței poștale (legea serviciilor poștale).A fost asigurat accesul partajat la infrastructura de comunicații existentă pentru toți operatorii de telecomunicații, la tarife rezonabile, garantate prin lege .S-au creat condiții pentru Parcurile din industria IT asigurate prin lege, pentru instituirea Serviciului Național Unic 112 pentru apeluri de urgență.A fost aprobat Programul de tranziție de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră. .
Printre principalele priorități se enumera alinierea la cele mai bune standarde europene în materie de competențe pentru autoritatea de reglementare în sector (legea comunicațiilor electronice).Instituirea Serviciului Național Unic 112 pentru apeluri de urgență, si nu in ultmul rind crearea Parcurilor din industria tehnologiei informației (impozit unic de 7%, scutiri de TVA la importul echipamentului, limitarea controalelor din partea statului ș.a.). .
In sectorul Servicii Financiare principalele realizari sunt transparența acționarilor. Banca Națională (BNM) a elaborat un plan de acțiuni care cuprinde identificarea beneficiarilor finali ai acționariatului bancar .Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. La începutul anului 2017, în BNM a fost constituită o subdiviziune separată pentru supravegherea entităților în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor. Liberalizarea unor operațiuni valutare de capital, ceea ce va exclude necesitatea autorizării din partea BNM.A fost adoptata Legia cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse de autovehicule si Legia cu privire la contractele de garanție financiară .
Prioritățile cele mai importante sunt riscul de credit, inclusiv creditele neperformante, expunerile ”mari” și expunerile față de persoanele afiliate. BNM va efectua controale pe teren la băncile licențiate, în scopul verificării calității activelor, expunerilor „mari”, expunerilor față de persoanele afiliate și va evalua politicile și practicile aferente riscului de credit.Guvernanța internă. BNM va solicita băncilor să dispună de un cadru de administrare riguros, care să includă o structură organizatorică clară cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente si combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. BNM va verifica dacă băncile dispun de politici și proceduri adecvate în acest domeniu.
In Sectorul energetic un progres important a fost adoptarea legislației cadru (legea privind energia electrică și gazele naturale – implementarea pachetului energetic III).S-a redus prețul de import al gazelor naturale și energiei electrice cu circa 28%, care ulterior au contribuit la diminuarea tarifelor pentru consumatorii casnici.
3.Instituirea Grupului de coordonare de nivel înalt pentru piața energetică și interconectările sistemelor energetice . Au fost adoptate regulamentele pentru etichetarea produselor cu impact energetic, proiectarea ecologică a produselor cu impact energetic. Ca priorități este implementarea cu succes a proiectelor de interconexiune a rețelelor de transport de energie electrică și gaze naturale dintre RM și România. Lansarea construcției LEA Vulcănești Chișinău 400 kV.Conectarea la sistemul comunitar energetic până la finele anului 2020.Restructurarea datoriilor existente în sectorul termoenergetic pentru gazele naturale.Revizuirea procedurilor de stabilire a tarifelor la gazele naturale și energia termică, în conformitate cu agrementul cu Fondul Monetar International.Implementarea Foii de Parcurs privind liberalizarea piețelor de gaze și energie electrică 2016-2018. \
In sectorul Achiziții publice sa realizat apropierea de sistemul european de Achiziții Publice (Lege nouă în domeniul achizițiilor publice) .A fost aprobat ”Strategiei de dezvoltare a sectorului achizițiilor publice 2016 – 2020” din RM (va facilita procedurile de depunere a dosarelor on line, va combate corupția și birocrația în procesul de organizare a licitațiilor la nivel național).RM a devenit membră cu drepturi depline la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind achizițiile publice – GPA. S-a adoptat Legia privind achizițiile public.A fost creata Agențiea pentru soluționarea contestațiilor.
Principalele priorități sunt elaborarea și punerea în aplicare a regulamentelor ce derivă din legea privind achizițiile publice, implementarea ”Strategiei de dezvoltare a sectorului achiziții publice 2016 – 2020”, elaborarea conceptului de e-achiziții și implementarea acestuia si asigurarea funcționalității Agenției pentru soluționarea contestațiilor. .
1.3. Instituțiile cu atribuții și responsabilități în promovarea comerțului exterior
Promovarea exportului de mărfuri din Republica Moldova presupune, în primul rînd:
– determinarea ramurilor și produselor de perspectivă pentru export;
– reorganizarea și restructurarea întreprinderilor, care urmează să producă mărfuri de calitatea solicitată și să activeze profitabil pe piețele cu concurență sporită;
– eficientizarea activității structurilor publice responsabile de promovarea exportului;
– organizarea pregătirii cadrelor respective;
– promovarea unei politici fiscale care să faciliteze exporturile;
– lichidarea diverselor obstacole ce împiedică exportul;
– orientarea zonelor economice libere și a parcurilor industriale spre producerea mărfurilor pentru export;
– consolidarea pozițiilor deținute și extinderea preocupărilor în identificarea de oferte și cereri noi;
– asigurarea unei oferte stabile de produse și servicii moldovenești pe piețele externe;
– organizarea misiunilor economice ale Republicii Moldova în străinătate;
– stimularea activităților de reclamă și publicitate comercială externă;
– asigurarea financiară a exportului.
– intensificarea exportului, obținerea know-how-ului tehnologic stabil, crearea parteneriatelor comerciale și a întreprinderilor mixte etc.
În scopul promovării eficiente a comerțului (export și import) de mărfuri, Guvernul își concentrează eforturile pentru determinarea priorităților de dezvoltare a exporturilor atît în domeniile existente, cît și în ceea ce privește lansarea produselor noi. Se ține cont și de nivelele de productivitate în ramura respectivă, care în mare măsură, determină gradul de competitivitate a diferitor produse.
Principalele instituții care au drept scop de a promova comerțul exterioar al Republicii Moldova sunt. .
1.Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) .
2.Organizatia pentru Dezvoltarea Sectorului Intreprinderilor Mici si Mijlocii (ODIMM)
3. Camera de Comerț și Industrie (CCI) .
4.Ministerul Economiei si Infastructurii. .
Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO)- este instituția publică coordonatoare în domeniul implementării politicilor dedicate competitivității, promovării exportului din Republica Moldova și atragerii investițiilor, în care Ministerul Economiei are calitatea de fondator. MIEPO își desfășoară activitatea în cooperare cu organizațiile internaționale de specialitate, autoritățile publice centrale și locale, agenții economici, asociații, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare, partenerii de dezvoltare, cu alte persoane fizice și juridice din Republica Moldova și din străinătate. .
MIEPO are misiunea să contribuie, în mod sustenabil, la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, prin consolidarea competitivității companiilor ce activează sau care intenționează să-și inițieze activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în diversificarea piețelor, creșterea exporturilor și dezvoltarea proiectelor investiționale pe teritoriul țării, în conformitate cu prioritățile Ministerului Economiei.
MIEPO are următoarele sarcini de bază: .
-implementarea Programului „Promovarea Exporturilor”, precum și ale altor programe și proiecte din domeniul său de activitate; .
-susținerea potențialilor investitori în procesul de lansare și dezvoltare a proiectelor acestora, prin interacțiunea MIEPO cu autoritățile publice centrale și locale, cu autoritățile publice autonome, instituțiile publice, societățile comerciale și organizațiile necomerciale, organele autoguvernării locale, agențiile teritoriale, fiscale și autoritățile vamale, birourile statistice, camerele naționale și regionale de comerț, precum și cu Banca Națională a Moldovei în domeniul investițiilor străine directe și cele locale; .
-acordarea serviciilor potențialilor investitori și celor existenți, în etapa preinvestițională, investițională și postinvestițională; .
-promovarea de bunuri și servicii moldovenești pe piețele externe în activitățile legate de export, fiind realizate prin:
identificarea partenerilor și furnizorilor locali, inclusiv facilitarea întrevederilor cu aceștia;
furnizarea informației privind analizele și studiile sectoriale;
sprijinirea exportatorilor de servicii autohtone pe piețele internaționale;
acordarea asistenței în promovarea produselor autohtone la tîrgurile internaționale;
partajarea eficientă a costurilor pe programe în vederea ameliorării competitivității companiilor moldovenești;
-organizarea seminarelor, cursurilor de instruire pentru companiile autohtone în domeniul investițional și de export în conformitate cu cele mai bune practici internaționale;
-organizarea evenimentelor în țară și peste hotare în scopul facilitării promovării exportului și atragerii investițiilor, precum: conferințe, forumuri, întrevederi bilaterale și multilaterale, misiuni ale producătorilor autohtoni în străinătate, participarea agenților economici din Republica Moldova la expoziții și tîrguri;
-purtarea dialogului deschis cu sectorul privat în vederea analizei problemelor ce afectează activitățile de export și investiționale și formularea recomandărilor către Ministerul Economiei și alte instituții responsabile pentru promovarea politicilor economice privind soluționarea acestora; .
-gestionarea datelor resurselor electronice disponibile în domeniul atragerii investițiilor, promovării exportului și imaginii țării; .
-efectuarea studiilor de cercetare în vederea elaborării propunerilor pentru strategia de promovare a exportului și atragere a investițiilor.
Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Intreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM)- O institutie publică, necomercială, non-profit creată prin Hotărîrea Guvernului nr.538 din 17 mai 2007,care activează în coordonarea Ministerului Economiei și cu alte autorități centrale și locale, asociații de afaceri, prestatorii de suport în afaceri și IMM.Crearea oportunitatilor de lansare si dezvoltare a unei afaceri de succes, in special in zonele rurale;
-Formarea si amplificarea culturii si a abilitatilor antreprenoriale;
-Facilitarea accesului IMM la resurse financiare;
-Facilitarea accesului IMM la resurse informationale;
-Stimularea dialogului public-privat;
-Sustinerea dezvoltarii a infrastructurii de suport in afaceri;
-Elaborarea si implementarea programelor si proiectelor de dezvoltare a sectorului IMM;
-Administrarea Fondului de Stat de Garantare a Creditelor(FGC);
-Acordarea serviciilor de consultanta si instruire a managerilor si angajatilor IMM;
-Crearea si dezvoltarea unei retele de Incubatoare de Afaceri in Moldova;
-Sustinerea formarii de clustere si retele inovative;
-Sustinerea dezvoltarii asociatilor si institutilor de suport in afaceri;
-Cooperarea cu organizatii nationale si internationale similare. .
Camera de Comerț și Industrie (CCI)- reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. Camera este persoană juridică de drept public și în această calitate beneficiază de susținerea statului”.
Începând cu 1991 Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova devine independentă.
Obiectivul major al CCI a RM este crearea unui mediu și a unei comunități de afaceri în societate și reprezentarea interesele membrilor săi în sistemul relațiilor economice externe ale Republicii Moldova, în relațiile membrilor cu autoritățile guvernamentale și cu cercurile străine de afaceri. .
Obiectivele principale ale Camerei sunt:
-Promovarea comerțului și industriei pe plan intern și extern și sprijinirea agenților economici din Republica Moldova în relațiile lor cu autoritățile administrației publice din țară și cu organizațiile specializate din străinătate.
-Acordarea asistenței în dezvoltarea diferitor genuri de activitate de întreprinzător, ținându-se cont de interesele tuturor agenților economici, sferelor economiei naționale și teritoriilor concrete ale țării.
-Participarea la elaborarea actelor normative care abordează interesele întreprinzătorilor sau care sunt orientate spre înlăturarea barierelor și restricțiilor în funcționarea economiei de piață, ce nu sunt determinate de normele dreptului public.
-Contribuirea la stabilirea relațiilor dintre subiecții activității de întreprinzător și la organizarea cooperării acestora cu organele de stat.
-Organizarea învățământului profesional și ridicării calificării de întreprinzător a membrilor săi.
-Asigurarea întreprinzătorilor cu informații și acordarea de consultanță.
-Contribuirea la dezvoltarea activității economice externe și exportului de mărfuri, lucrări și servicii.
-Stabilirea normelor etice, orientate spre garantarea siguranței tranzacțiilor și probității comportării membrilor săi pe piață, excluderea concurenței și parteneriatului neloial în afaceri.
-Formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova pe arena internațională.
-Alte obiective ce nu contravin legislației în vigoare.
Ministerul Economiei si Infastructurii- Funcțiile Ministerului Economiei în domeniul comerțului interior:
-elaborarea și promovarea politicii de stat privind dezvoltarea comerțului interior și exterior și a prestărilor de servicii reieșind din prioritățile și domeniile reglementate de stat;
– elaborarea reglementărilor pentru desfășurarea activităților din comerț;
– monitorizarea activităților din comerț;
– elaborarea mecanismului de formare a prețurilor/tarifelor la produsele/serviciile social importante;
– promovarea mărfurilor autohtone;
– asigurarea protecției drepturilor consumatorilor.
Pentru îndeplinirea funcțiilor de bază ale Ministerului, Direcția comerț interior are următoarele atribuții:
-elaborează programe de stat și strategii de dezvoltare a comerțului interior;
– elaborează proiecte de acte legislative și normative în vederea perfecționării legislației în domeniul comerțului interior;
– înaintează propuneri privind reglementarea și susținerea producerii și comercializării mărfurilor și a serviciilor;
– coordonează activitățile organelor centrale de specialitate ale administrației publice și ale autorităților administrației publice locale în domeniul comerțului interior;
– monitorizează (gestionează) Sistemul Informațional în Comerț prin intermediul autorităților administrației publice locale (structurile respective cu profil economic);
– examinează propunerile persoanelor fizice și juridice în scopul dezvoltării raporturilor din domeniul comerțului, precum și a petițiilor acestora;
– înaintează propuneri privind perfecționarea mecanismului de formare a prețurilor la produsele social-importante și cele reglementate de stat;
– înaintează propuneri privind optimizarea atribuțiilor organelor de stat abilitate cu funcții de control în domeniul comerțului;
– inițiază, organizează și desfășoară iarmaroace și expoziții republicane, organizează seminare, mese rotunde, trainninguri etc. în scopul instruirii și perfecționării cadrelor din domeniul comerțului, informării populației referitor la problemele ce țin de comerț;
– susține activitatea comerțului bursier și a celui electronic.
II. Analiza contextului relațiilor economice dintre Republica Moldova și UE
2.1. Importanța și prevederile ALSAC, obiective și așteptări .
Relațiile comerciale dintre UE și Republica Moldova reprezintă un factor important în procesul de consolidare a economiei țării. În ultimii ani, comerțul bilateral dintre UE și Republica Moldova s-a intensificat rapid grație deciziei UE din 2008 de a-și deschide piața unilateral față de Republica Moldova în cadrul Preferințelor Comerciale Autonome.
Începând cu 2008, Uniunea Europeană (UE) a devenit în mod progresiv cel mai important partener comercial al Moldovei atât pentru import, cât și pentru export, și care astăzi acoperă aproape o jumătate din comerțul anual extern al Moldovei (46.6%).
Această tendință va continua în special datorită recentei semnări a Acordului de Asociere, care include Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) între UE și Republica Moldova. Acordul, care a consolidat relația politică și economică dintre UE și Republica Moldova, a intrat în vigoare din 01 septembrie
2014.
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE și Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei din aceste părți un acces mai bun pe piață, decât ce este oferit altor parteneri de comerț. Acordul de Liber Schimb urmărește eliminarea taxelor vamale de import (și export, daca există) în comerțul produselor între aceste părți. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în comerțul serviciilor și un acces mai bun al companiilor pe piețele respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relație cu partenerii săi comerciali, de obicei includ un număr de domenii, care depășesc „comerțul” obișnuit. Este o abordare „cuprinzătoare” vis-a-vis de comerț, legată de faptul că comerțul nu mai este decuplat de politicile interne privind achizițiile, concurența, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea durabilă. Aceste aspecte sunt prin urmare incluse în DCFTA cu Republica Moldova.
O dimensiune specifică a politicilor are referință cu aspectul „aprofundat” al acestei Zone de Liber Schimb cu Republica Moldova. Fiind membrul al Parteneriatului Estic, Republicii Moldova i-a fost oferit un statut avansat de parteneriat cu UE, orientat să creeze legături politice și economice mai strânse cu UE. Pe această bază, DCFTA include o serie de prevederi care vizează reformarea comerțului și politicilor comerciale ale Republicii Moldova, în conformitate cu acquis-ul comunitar. Acestea vor viza modernizarea economiei, atragerea investițiilor UE în țară, pentru un mediu mai previzibil al politicilor.
DCFTA ofera- A. Regulile ‘Trade only’
1. Obligațiuni tarifare
Eliminarea completă a tuturor taxelor de import și interzicerea taxelor de export pentru toate produsele UE. Doar câteva din bunurile agricole (majoritatea de origine animală, zahăr și produse cereale), care sunt considerate sensibile în UE, vor fi obiectul monitorizării fluxurilor comerciale. .
Această monitorizare va viza asigurarea că importurile produselor clasificate ca fiind fabricate în Moldova corespund capacității de producție a republicii și că nu are loc eludarea taxelor în cazul produselor originare din alte țări. În plus, o categorie limitată de fructe și legume, care sunt obiectul prețului de intrare în UE, va fi liberalizată (ad valorem free) în cadrul contingentelor tarifare acoperind fluxurile comerciale tradiționale. Ce ține de Republica Moldova, este preconizată eliminarea tuturor taxelor de import pentru marea majoritate a produselor. O etapă de liberalizare a procesului (între 3 și 10 ani, în funcție de produs) este prevăzută pentru Republica Moldova pentru anumite produse sensibile (majoritatea agricole, ca vinul, anumite produse agricole procesate, produse de carne, fructe/legume, la fel ca produse din industria textilă). Anumite produse rămân neliberalizate, gestionate în cadrul contingentelor tarifare (carne de pasăre și porc, anumite produse lactate, produse din carne procesate sau de zahăr și altele aferente). Contingentul tarifar acoperă însă fluxurile comerciale tradiționale dintre UE și Republica Moldova.
Liberalizarea generală a comerțului pentru produse agricole poare fi revizuit de părți în perspectiva accelerării acestuia, în al treilea an după intrarea în vigoare a Acordului. O posibilitate de a recurge la o măsura generală de protecție pentru toate produsele (agricole sau industriale) a fost solicitată de Republica Moldova pentru o perioadă de 10 ani. Mecanismele existente permit astfel o liberalizare graduală a comerțului din partea Moldovei, cu perioadele de tranziție necesare legate de procesul intern al reformelor și consolidarea competitivității industriei locale înainte de a permite deschiderea completă a pieței pentru produse din UE.
2. Regulile de origine
Republica Moldova va aplica regulile de origine care vor face posibilă aderarea la Convenția Pan-EuroMed (PEM), ca zonă de cumul al proceselor de fabricație cu UE și alte țări PEM, și care favorizează pozitiv integrarea economică regională a comerțului cu bunuri. Totuși, pentru a ușura tranziția de la regimul comercial autonom la DCFTApână la finele anului 2015, sistemul Preferințelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Republica Moldova va continua să fie aplicat în baza regulilor de origine aplicate (pentru a beneficia din aceste preferințe și nu DCFTA).
3. Servicii și dreptul de stabilire
UE și Republica Moldova își oferă reciproc accesul pe piață pentru serviciile transfrontaliere într-o gamă largă de domenii, pe lângă alte angajamentele înscrise în Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS). În plus, părțile au convenit la un acces larg ce ține de dreptul de stabilire într-o varietate largă de sectoare, care sunt acompaniate de așa-numitele prevederi „mode 4”, oferind dreptul personalului calificat la o muncă temporară în UE sau Republica Moldova, în sectoarele acoperite de prevederile ce țin de dreptul de stabilire.
B. Aspectul „Comprehensiv”
1. Politici concurențiale
Regulile sunt mai mult bazate pe disciplinele relevante ale UE pentru a asigura implementarea corectă a legislației interne în domeniul concurenței și prevenirea practicelor monopoliste sau a abuzului de poziție dominantă pe piață. Republica Moldova și UE urmăresc să asigure cooperarea în schimbul de informații și conformarea cu regulile concurențiale. În ceea ce privește evaluarea subvențiilor/ajutorului de stat, aceste reguli sunt bazate pe legislația UE și vor fi aplicate în decurs de 5 ani de la data intrării în vigoare al acestui acord. Republica Moldova de asemenea își asumă angajamentul de a crea instituțiile necesare de aplicare în ceea ce ține ajutorul de stat, operaționale în decurs de 2 ani de la data intrării în vigoare a Acordului. Există și o perioadă de tranziție prevăzută pentru ajustarea ajutorului de stat oferit anterior entităților moldovenești.
2. Proprietatea intelectuală
Părțile consolidează angajamentul de a proteja proprietatea intelectuală, dincolo de prevederile Acordului Organizației Mondiale a Comerțului privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPs). Acestea se referă la extinsa protecție a diferitor drepturi ale proprietății intelectuale (de exemplu mărci comerciale, brevete, design, soiuri de plante) cooperare îmbunătățită și o mai bună aplicare a proprietății intelectuale, inclusiv la frontieră. În același mod, Acordul privind Indicațiile Geografice este integrat în întregime în DCFTA.
3. Dezvoltare durabilă și transparență
Aceste două capitole vizează faptul că dezvoltarea economică în Republica Moldova e necesar să aibă loc în ceea ce privește legislația mediului, socială și cea de lucru, în particular acordurile internaționale relevante în cadrul cărora Moldova este membru, implicând transparența necesară în elaborarea politicilor. Disciplinele menționate se referă la implicarea activă a societății civile, a experților relevanți și a părților interesate în elaborarea politicilor, consultări și deschiderea în ceea ce ține de formularea și implementarea politicilor referitoare la DCFTA.
C. Componenta „Aprofundată”
1. Siguranța alimentară/măsuri sanitare și fitosanitare
Aceste discipline prevăd condițiile comerciale pentru plante și produse din plante, precum și animale și produse de origine animală. Acestea vor furniza în continuare proceduri pentru stabilirea echivalenței regimului siguranței alimentare din Republica Moldova cu cel al UE, ceea ce ar permite Moldovei exportul către UE a animalelor și produselor de origine animală. Procesul reformelor este stabilit de DCFTA și graficul exact de implementare va fi fixat în decurs de o lună de la data intrării în vigoare al acordului. De îndată ce acest lucru va fi finisat și evaluat pozitiv, Republica Moldova va beneficia de accesul ulterior pe piața UE.
2. Reglementări tehnice și standarde pentru bunurile industriale
Prevede armonizarea progresivă (până în 2018) și comprehensivă cu legile UE a legislației locale pe orizontală și pe sectoare pentru produsele industriale. De îndată ce Republica Moldova este gata și armonizarea legislației va fi finalizată, părțile trebuie să adauge drept Protocol la acest Acord un Acord privind evaluarea conformității și acceptare a standardelor industriale în sectoarele industriale selectate. Acest acord va recunoaște acreditarea Republicii Moldova și politicile de supraveghere a pieții pentru bunurile industriale, care vor reduce costurile comerciale în produsele industriale pentru afacerile din ambele părți.
3. Achiziții publice
UE și Republica Moldova vizează modernizarea continuă și graduală (pe parcursul a 8 ani) a sistemului de achiziții publice și alinierea legislației cu cea a UE. Finisarea procesului reformelor, îndreptată să adapteze practicile de achiziție ale Republicii Moldova la cele ale UE, vor rezulta într-un acces sporit pe piața UE în baza tratamentului național, peste anumite limite valorice. De îndată ce alinierea legislației va fi finalizată, UE și Republica Moldova vor avea posibilitatea deschiderii reciproce a piețelor sale respective, mai jos de limitele valorice determinate.
4. Servicii
Procesul reformelor va implica și domeniile serviciilor poștale și curierat, transportul maritim, comunicațiile electronice și serviciile financiare. Ca rezultat, UE poate aprofunda accesul pe piața sa de servicii, în cadrul angajamentelor bilaterale. Republica Moldova prevede până la 10 ani pentru procesul gradual al reformelor în toate aceste domenii.
5. Facilitări comerciale și vamale
Republica Moldova va întreprinde discipline legate de gestionarea politicii vamale, a fraudelor vamale și cooperarea administrativă în acest sens, în conformitate cu legislația UE. DCFTA prevede armonizarea legislației selectate în acest sens, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare (cum ar fi Codul Vamal al UE sau aplicațiile vamale ale proprietății intelectuale).
DCFTA oferă avantaje într-o varietate de moduri, atât pentru societatea din Moldova, cât și pentru întreprinderi, de exemplu: .
– DCFTA este benefic pentru Republica Moldova în ceea ce privește creșterea venitului național. Pe termen scurt, prin contribuția DCFTA, se preconizează o creștere a venitului național cu 75 milioane euro pentru Republica Moldova, pe termen lung, creșterea estimată a venitului național pentru Moldova ar fi de aproximativ două ori mai mare (142 milioane euro). Modificările relative ale venitului național al Moldovei ar trebui să ducă la o creștere a PIB-ului cu 5,4% pe termen lung. În mare parte, această creștere va fi rezultatul diminuării măsurilor sanitare și fitosanitare (SPS) și barierelor tehnice comerciale (BTC), care reprezintă 62 de milioane de euro. A doua contribuție majoră pentru Republica Moldova, pe termen scurt, provine din liberalizarea comerțului cu servicii, valoarea căruia reprezintă 28 milioane euro. .
– DCFTA va stimula comerțul dintre UE și Republica Moldova. Se estimează o creștere a exporturilor cu 15% și 16% pe termen scurt și pe termen lung, importurile vor crește cu 6% și 8%. Prin urmare, este de așteptat faptul ca DCFTA să contribuie la o îmbunătățire relativă a balanței comerciale pentru Republica Moldova pe termen scurt. Pe termen lung, reducerea măsurilor netarifare ar trebui să rezulte în obținerea de beneficii pentru Republica Moldova în valoare de 283 milioane euro. .
-Înăsprirea normelor interne va duce la îmbunătățirea siguranței produselor de larg consum și, prin urmare, a consumatorilor în general. DCFTA, prin furnizarea unui regim comercial mai stabil și previzibil, bazat pe legislația UE, preconizează stimularea fluxului de ISD europene în țară, crearea mai multor întreprinderi și consolidarea competitivității economiei și sectoarelor în parte.
-Salariile în Moldova vor crește cu 3,1% pe termen scurt și cu 4,8% pe termen lung. În același timp, se așteaptă o scădere a prețurilor de consum cu aproximativ 1% pe termen scurt și 1,3% pe termen lung, în principal datorită creșterii concurenței importurilor. Acest lucru implică o creștere a puterii medii de cumpărare a cetățenilor Republicii Moldova, în special pe termen lung.
DCFTA reprezintă un nou instrument comercial care depășește conceptul tradițional de liberalizare a comerțului, bazat pe două elemente cheie. Primul, prevede liberalizarea comerțului prin eliminarea taxelor vamale, a cotelor de import și a altor bariere procedurale, legale și tehnice în fața comerțului; inclusiv noi reglementări liberalizate privind investițiile și serviciile. Al doilea aspect ține de preluarea normelor și standardelor UE, asigurând astfel premisele pentru o integrare aprofundată pe piața comunitară, care de altfel este și cea mai mare la nivel mondial, cu 500 milioane de consumatori și o valoare nominală a PIB-ului de circa 20 de trilioane de dolari SUA. Adițional, este prevăzută instituirea unor comitete la nivel de experți pentru a asigura un dialog și o cooperare eficientă între părți în diferite domenii prevăzute de acord. .
Acordul acoperă un număr mare de sectoare care vor fi afectate în mod pozitiv:
Accesul pe piață: liberalizarea majoră a taxelor de import, pe termen lung circa 95% din taxe vor fi reduse la zero, iar pentru restul pozițiilor, taxele fie sunt reduse, fie este stabilită o cotă pentru exportul fără taxe. Taxele scăzute vor conduce la o mai mare concurență și respectiv la scăderea prețului pentru consumatori și la mai multe importuri. În timp, noile tehnologii importate vor conduce la o productivitate mai înaltă, la salarii mai mari și la creșterea generală a sectorului prin noi oportunități de angajare. .
S-a estimat că exporturile din Moldova spre UE vor crește cu 15 și 16% pe termen scurt și respectiv lung, importurile crescând doar cu 6 și respectiv 8 procente. Aceasta presupune că DCFTA va duce la o relativă îmbunătățirea a balanței comerciale a Republicii Moldova. .
Partea cea mai mare a acestei creșteri este determinată de reducerea barierelor Sanitare și Fitosanitare și a Barierelor Tehnice. Beneficiile se preconizează a fi mai mari pentru Moldova, deoarece armonizarea la standardele UE, nu doar va deschide de facto piața UE pentru exportatorii din Moldova, dar va duce la accesul sporit al produselor din Moldova pe piețele țărilor terțe, atunci când producătorii Moldoveni se vor conforma la standardele UE. .
În mod special în sectorul agricol, care este unul extrem de important, eliminarea taxelor va duce la creșterea exporturilor din Moldova spre UE, în special a zahărului, cerealelor și grînelor (o creștere de 30%), precum și a altor produse agroalimentare. Doar anumite produse agricole (în mare parte produse de origine animalieră, zahăr și cereale), care sunt considerate produse sensibile pentru piața UE, vor fi supuse monitorizării fluxurilor comerciale din Republica Moldova. Această monitorizare vine să asigure că importurile produselor clasificate ca fiind moldovenești, corespund capacității de producere a țării și nu are loc eludarea taxelor prin exportul produselor de o altă origine decât cea moldovenească.
În ceea ce privește importurile pe piața din Republica Moldova, eliminarea imediată a taxelor este prevăzută pentru majoritatea produselor. Liberalizarea treptată (între 3 și 10 ani) este prevăzută pentru anumite produse sensibile pentru piața autohtonă (în mare parte produse agricole, ca vinurile, anumite produse agricole prelucrate, anumite produse din carne și fructe/legume, de asemenea unele produsee industriale-textile/îmbărăcăminte). Pentru o serie de produse accesul nu va fi liberalizat, fiind administrate cote tarifare (TRQ). Aceste produse includ carnea de găină și cea de porc, unele produse lactate, produse procesate din carne,zahăr.
Exportul produsele industriale din Moldova în UE de asemenea va beneficia de reducerea taxelor, începând cu data intrării în vigoare a Acordului.
Prestarea serviciilor: Liberalizarea și armonizarea legislativă în sectorul comerțului cu servicii va avea un impact pozitiv. Se așteaptă ca armonizarea cu practicile UE va duce la un nivel crescut al Investițiilor Străine și respectiv la creșterea standardelor de muncă și a salariilor. .
Concurența: Aproximarea instituțională și legală a regulilor ce țin de concurență și ajutor de stat va îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor din Moldova, care în schimb va duce la prețuri mai mici, calitate și siguranță mai înaltă a produselor și serviciilor împreună cu o alegere mai mare pentru consumatori. În ceea ce privește alinierea la reglementările privind ajutorul de stat, se așteaptă că acestea vor consolida mediul de afaceri intern grație investițiilor externe sporite. Fluxul adițional de investiții va facilita în continuare modernizarea economiei Moldovei, restructurarea afacerilor, crearea locurilor de muncă.
Achizițiile publice: Armonizarea reglementărilor privind achizițiile guvernamentale cu standardele UE va spori eficiența investițiilor publice prin accesarea ofertelor mai ieftine și mai competitive, fiind posibilă realocarea resurselor către cele mai eficiente companii. Deschiderea accesului participării UE la licitațiile publice din Moldova va duce mai departe la scăderea costurilor și la o potențială sporire a calității lucrărilor publice, a ofertelor și a serviciilor.
Drepturile de proprietatea intelectuală (DPI): În domeniul drepturilor proprietății intelectuale, reformele care vor fi implementate în contextul DCFTA au drept scop crearea unui mediu deschis inovațiilor, inclusiv prin oferirea unei protecții eficiente a DPI. Moldova s-a angajat să armonizeze legislația sa cu acquis-ul comunitar, inclusiv în partea ce ține de protejarea Indicațiilor Geografice și a Denumirilor de Origine. Respectarea cu mai multă strictețe a cerințelor în lupta împotriva produselor contrafăcute și a pirateriei, va duce la o creștere a securității companiilor ce desfășoară activități comerciale în Moldova, astfel consolidând investițiile în diverse sectoare ale economiei. .
Reglementări tehnice: Normele tehnice diferite reprezintă un impediment cheie pentru exporturile din Moldova în UE. Astfel, ajustarea reglementărilor tehnice la cele ale UE va avea un impact multidimensional asupra economiei.
Un prim direct efect va fi reducerea costurilor companiilor ce țin de trecerea procedurilor de evaluare a conformității. Odată cu implementarea prevederilor DCFTA va fi instituit un mecanism de recunoaștere reciprocă a procedurilor de evaluare a conformității astfel reducându-se costurile de promovare a produselor. Conform estimărilor pentru produsele agricole reducerile ar putea atinge 50%, iar pentru cele industriale 35%. Indirect, beneficiile vor rezulta din faptul că companiile vor fi stimulate să investească în calitate și tehnologii noi pentru a fi competitivi. Îmbunătățirea calității va avea un impact pozitiv suplimentar asupra nivelului de sănătate a populației. .
Măsurile sanitare și fitosanitare: Armonizarea legislației în acest sector va avea cel mai mare impact asupra sectorului agro-alimentar, or în prezent un șir de produse din Moldova, cum ar fi cele de origine animală, nu pot fi exportate în UE din cauza nerespectării acestor standarde. Odată cu implementarea standardelor UE, va fi facilitat exportul nu doar pe piața UE, dar și în raport cu țările terțe, iar consumatorii locali vor avea acces la produse de o calitate și siguranță europeană.
Impactul social al DCFTA Se preconizează ca DCFTA să producă un impact major și în plan social, contribuind la reducerea sărăciei inclusiv prin crearea noilor oportunități de angajare atât pentru personalul calificat, cât și cel necalificat. Pe termen mediu se prognozează o reducere a exodului forței de muncă ca rezultat al îmbunătățirii condițiilor de muncă și creșterii salariilor, în particular în mediile rurale.
Liberalizare asimetrică, dar și beneficii asimetrice .
Costurile care vor rezulta din necesitatea de reformare și modernizare vor fi pe deplin compensate de beneficii pe termen lung. În plus, unele costuri vor fi împărțite cu UE, deoarece aceasta este dispusă să ofere asistența tehnică și financiară Republicii Moldova. .
Pe termen scurt, se preconizează ca DCFTA să ducă la o creștere a produsului național cu 71 milioane euro pentru UE și 75 milioane euro pentru Moldova. Pe termen lung, schimbarea estimată a produsului național pentru Moldova se va dubla, adică va ajunge la 142 milioane. În termeni relativi, pentru UE aceste schimbări la nivelul produsului național se traduc printr-un procent neglijabil de 0% a PIB-ului. Pentru Moldova schimbările sunt mult mai profunde, deoarece creșterea produsului național se traduce într-o creștere a PIB-ului cu 3,2% pe termen scurt și 5,4% pe termen lung. .
Astfel, se estimează că DCFTA va avea un impact pozitiv mai pronunțat asupra economiei Moldovei, decât asupra UE. Pentru Moldova, UE reprezintă un partener comercial mult mai important, decât este Moldova pentru UE, aceasta fiind un rezultat al diferenței mărimii și capacității piețelor în termeni de calibru economic, UE fiind cu mult mai mare. Din aceste considerente, un acord DCFTA între cele două părți va avea un impact mai mare asupra Moldovei, decât asupra UE.
2.2 Foaia de parcurs a RM in ajustarea economiei moldovenești la ALSAC
Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv, care reprezintă parte integră a primului, iar un pas important în sensul asigurării bunei implementări a acestuia este elaborarea și adoptarea Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova. .
Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document politic agreat la nivel de Guvern și Parlament pentru redemararea proceselor de reformare a unor sectoare-cheie pentru buna funcționare a Statului. Foaia de parcurs a fost elaborată ca răspuns la îngrijorările enunțate în Concluziile Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 15 februarie 2016, dar și de alți parteneri de dezvoltare și societatea civilă din Republica Moldova. .
Un element esențial al Foii de parcurs este stabilirea termenului limită pentru implementarea completă – 31 iulie a.c., dar și a datelor fixe de realizare pentru fiecare măsură în parte. .
Documentul conține 82 de măsuri organizate în două blocuri majore – Bunăguvernare și funcționarea Statului de drept și Dezvoltarea economică și asigurarea unei economii de piață funcționale. .
În ce privește Buna guvernare și funcționarea Statului de drept, au fost planificate măsuri de redresare a situației pe cinci direcții concomitent: Combaterea corupției; Reforma administrației publice; Consolidarea transparenței finanțării partidelor și responsabilitatea candidaților; Libertatea mass-media; Reforma în sectorul justiției, Reforma serviciului Procuraturii. .
Pe dimensiunea economică, Foaia de parcurs s-a concentrat pe următoarele priorități: semnarea Acordului de cooperare cu Fondul Monetar Internațional; Asigurarea independenței și competențelor de supraveghere ale Băncii Naționale și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare; Asigurarea unei investigații minuțioase și imparțiale a cazurilor de fraudă depistate în sistemul bancar în 2014, cu obiectivul de restabilire a fondurilor deviate și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției; Restabilirea unui mediu de afaceri și investițional atractiv și stabil și Sporirea transparenței și condițiilor investiționale în sectorul energetic.
Monitorizarea Foii de parcurs i-a revenit Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană, prezidată de Prim-ministru, iar la nivel operațional Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. .
La momentul elaborării acestui raport nivelul de realizare al Foii de parcurs este de90%, reprezentând 74 acțiuni îndeplinite, din totalul de 82, inclusiv cele patru cu caracter permanent. .
La Titlul V al PNAIAA II, în perioada de referință au fost analizate 78 de măsuri, inclusiv 62 de măsuri cu termen limită la finele Trimestrului III, 2017, 4 de măsuri continue și 12 acțiuni realizate înainte de termen. În rezultatul analizei cantitative, se constată realizarea a 34 de măsuri planificate, inclusiv o măsură cu termen continuu. Suplimentar, 12 acțiuni au fost realizate înainte de termen. 26 de măsuri sunt în curs de realizare. Iar în privința a 6 de măsuri nu au fost inițiate acțiuni de implementare.
Exporturile către UE au înregistrat o creștere moderată comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016, iar pe unele capitole de produse, care sunt limitate prin contingente tarifare (fructe în special), au fost înregistrate depășiri semnificative ale limitelor stabilite în AA/ZLSAC. .
Totodată, nu s-a reușit totuși promovarea de exporturi de produse alimentare precum produsele din carne, lactate și ouă, din cauza lipsei unui progres nesemnificativ în implementarea angajamentelor în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare, chiar daca s-au întreprins unele acțiuni cum ar fi transpunerea unui set de reglementări tehnice de luptă contra gripei aviare, punerea în funcțiune a sistemului rapid de alerta pentru cazuri de depistare de maladii în sectorul zootehnic și crearea unui nou post de inspecție sanitară și fitosanitară fost deschis la punctul de trecere Leușeni. .
În luna aprilie 2017 a fost lansat, în regim de pilotare, un nou sistem de e-achiziții (MTender), însă acesta se referă doar la achizițiile publice de valoare mică. Totodată, au fost atestate unele inițiative legislative care încearcă să promoveze excepții de la aplicarea regulilor de achiziții publice pentru unele instituții publice. Spre exemplu inițiativa de exceptare a procurărilor pentru Agenția Servicii Publice, ceea ce afectează modul transparent și bazat pe concurență al achizițiilor publice. .
În alt context, a fost adoptat Programul Național în domeniul Concurenței și Ajutorului de Stat pentru anii 2017-2020 (PNCAS), s-au elaborat unele modificări în Codul Penal ce țin de eliberarea de răspundere penală pentru antreprenorii care cooperează cu Consiliul Concurenței în cadrul programelor de clemență, însă acestea încă nu au fost adoptate. .
Rata de realizare a măsurilor analizate la Titlul V Tabel 2.1
.
În vederea evaluării rezultatelor înregistrate în contextul măsurilor relevante Titlului V al Acordului de Asociere prevăzute de PNAIAA, au fost identificați 5 domenii cheie de referință care au fost evaluate: .
1.Statistica comerțului și accesul mărfurilor pe piața UE .
2.Barierele tehnice în calea comerțului, standardizare, metrologie evaluarea conformității
3.Masuri sanitare și fitosanitare .
4.Achizițiile publice .
5.Concurența și ajutor de stat .
În domniul Statistica Comerțului și Accesul Mărfurilor pe Piața UE comerțul Republicii Moldova cu UE a cunoscut o evoluție pozitivă ca urmare a funcționării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC). Pe parcursul anului 2017 tendința de creștere a ponderii exporturilor către UE comparativ cu alte regiuni ale lumii a fost menținută, deși ritmul creșterii a încetinit (în comparație cu anul trecut). Astfel, în primele nouă luni ale anului 2017, cota exporturilor destinate țărilor Uniunii Europene a atins 64,6% din totalul exporturilor81, cu 0,8% mai mult în comparație cu perioada similară a anului trecut.
În perioada ianuarie – septembrie 2017 valoarea exporturilor către UE, raportată la dolari SUA, a crescut cu 16,6% față de ianuarie – septembrie 2016. România rămâne principala destinație pentru exporturile moldovenești în UE (24,5%), urmată de Italia (9,5%), Germania (6,5%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord (5,7%), Polonia (3,5%) și Bulgaria (3,4%)82. Cota importurilor din UE a rămas neschimbată în raport cu anul 2016, reprezentând 50% din totalul importurilor.
În ianuarie-septembrie 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 1651,8 mil. dolari SUA, volum mai mare cu 15,3% în comparație cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Principalele exporturi sunt produsele agroalimentare, băuturile, mașinile și echipamentele de transport și produsele din industria textilelor. Aceste patru categorii reprezintă peste 70% din totalul bunurilor exportate de Republica Moldova.
Totodată, în acest context este important de menționat faptul că tendința pozitivă de creștere a exportului de mașini și echipamente s-a păstrat și în anul 2017. Această categorie de bunuri înregistrând cea mai mare creștere (+31,8%) și a atins 18,7% din totalul exporturilor Republicii Moldova84. Printre principalele produse non-agricole care au fost exportate către UE rămân a fi firele și cablurile care dețin o pondere de peste 28% în exporturile non-agricole în UE85. Creșterea constantă a acestui domeniu se datorează investițiilor companiilor străine în Republica Moldova.
Analizând datele statistice privind exporturile produselor care fac obiectul mecanismului împotriva eludării, constatăm o dinamică pozitivă, având în vedere faptul că există categorii care depășesc cu mult valorile stabilite, fapt ce indică asupra unui potențial de export ridicat. Spre exemplu, în perioada 1 ianuarie – 20 octombrie 2017, cota contingentului tarifar la grâu a fost valorificată în proporție de 550%, la cerealele prelucrate în proporție de 460%, la orz 104%, la zahăr 85% și la porumb 72%. Cu toate acestea, nici în anul 2017, autoritățile nu au reușit să îmbunătățească progresul la valorificarea tuturor contigentelor tarifare, cum ar fi la produsele din carne, lactate sau ouă. .
Din categoria produselor supuse scutirii anuale de taxe pentru contingentele tarifare, la exportul de prune s-a reușit valorificarea contingentului în proporție de 100%87 până la 20 octombrie 2017, iar exportul de struguri a constituit 5.1 tone (51% din contingentul tarifar). Deși exportul de mere rămâne destul de modest (doar 1% din contingentul tarifar), totuși în comparație cu anul trecut acesta a înregistrat o creștere semnificativă de la 74 tone la 453 tone. Pentru celelalte produse incluse în această listă, precum roșiile (export 80 tone – 4%), sucul de struguri (export 3.4 tone – 1%) și usturoiul (export 0 t) valorificarea contingentelor rămâne a fi una destul de modestă. .
Dar având în vedere faptul că la unele categorii sunt atinse plafoanele stipulate în Acordul de Asociere, autoritățile din Republica Moldova au solicitat majorarea contingentelor tarifare pentru unele produse: la struguri de masă proaspeți până la 25 mii tone (la moment 10 mii), la prune proaspete până la 20 mii (la moment 10 mii), la grâu până la 250 mii (la moment 75 mii), la orz până la 100 mii (la moment 70 mii) și la porumb până la 250 mii (la moment 130 mii). .
Valorificarea redusă a unor contingente tarifare se datorează progresului lent în domeniul îmbunătățirii infrastructurii pentru certificare și testare a produselor destinate exportului și tergiversării implementării standardelor sanitare, precum și din cauza greutăților cu care se confruntă agenții economici în respectarea rigorilor impuse de Uniunea Europeană. .
În domeniul barierelor tehnice, standardizare, metrologie și evaluarea conformității au fost obținute următoarele rezultate: .
LEGEA CU PRIVIRE LA DISPOZITIVELE MEDICALE – Parlamentul a adoptat în iunie 2017 Legea nr. 102/2017 privind dispozitivele medicale, care transpune trei Directive UE în domeniu și asigură crearea cadrului legislativ primar pentru implementarea prevederilor la nivel național. .
PUNEREA ÎN APLICARE A LEGII MEDICAMENTULUI – Această activitate nu a fost realizată însă a fost planificată înainte de termenul limită pentru adoptarea Legii medicamentului, care expiră la finele anului 2017. Un proiect de Lege a medicamentului nu a fost supus procesului de consultări publice. Sarcina de armonizare a fost stabilită în baza Acordului de Asociere pentru anul 2015.
LEGEA PRIVIND MEDICAMENTELE DE UZ VETERINAR -Proiectul de Lege a fost înregistrat în Parlament și aprobat în octombrie 2017 în prima lectură. Proiectul transpune mai multe Directive și Regulamente UE. În versiunea prezentată în Parlament proiectul de lege transpune parțial Directivele 2001/82/CE (Cod European de aplicare a produselor medicamentoase de uz veterinar) și 2006/130/CE, precum și Regulamentele 1662/95/CE și 540/95/CE.
EVALUAREA CENTRULUI NAȚIONAL DE ACREDITARE – Misiunea de evaluare s-a desfășurat în primăvara anului 2017 și a fost urmată de acțiuni de remediere în baza recomandărilor propuse de European Accreditation. Către finele trimestrului III au fost prezentate probe de conformare cu recomandările de ajustare. Această activitate face parte din procesul de aliniere a autorităților naționale de acreditare în baza angajamentului de membru al Asociației. Evaluarea are loc odată la doi ani, următoarea fiind prevăzută pentru anul 2019.
Pe filiera sanitară și fitosanitară a fost aprobat cadrul normativ pentru punerea în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje la nivel național.Astfel, produsele periculoase și nocive vor putea fi scoase de pe piață mult mai rapid, garantând siguranța alimentelor și un grad înalt de protecție a consumatorului. Totodată, au fost aprobate o serie de regulamente care armonizează legislația națională cu cea comunitară referitor la siguranța alimentelor, în special în domeniul materialelor și obiectelor care vin în contact direct cu produsele alimentare. În același timp, autoritățile încearcă să recupereze întârzierile înregistrate la transpunerea standardelor sanitare pentru produsele de origine animală. În noiembrie 2017, Guvernul a transpus prevederile europene în domeniul supravegherii, controlului și combaterii gripei aviare. Acest lucru reprezintă o evoluție pozitivă și ar trebui să faciliteze exportul de ouă și carne de pasăre în viitor. .
În perioada de referință a fost aprobat proiectul de lege privind modificarea legii nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți și proiectul legii nr.228/2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară. Unul din scopurile acestui proiect este protecția plantelor și asigurarea utilizării durabile a substanțelor de uz fitosanitar. .
Tot în prima lectură a fost aprobat proiectul de lege privind medicamentele de uz veterinar și proiectul legii privind Cerințele generale de igienă a produselor alimentare. Primul document urmează să asigure piața farmaceutică cu medicamente eficiente și inofensive, să crească siguranța produselor de origine animală și să reducă posibilitatea de răspândire a bolilor infecțioase. Al doilea proiect stabilește cerințele generale de igienă a produselor alimentare, pentru toți agenții economici din domeniu la toate etapele: producere, procesare, păstrare, transport, comercializare și export. .
Cu suportul Băncii Mondiale, a fost inaugurat un nou post de inspecție sanitar-veterinară și fitosanitară de la frontiera de la Leușeni. Respectivul post sanitar este cel mai mare din țară și va permite verificarea animalelor și păsărilor vii de către angajații Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. În proces de construcție se află două laboratoare fitosanitare și pentru siguranța alimentelor (Crihana Veche, raionul Cahul și Bălți). .
Cu toate că au fost înregistrate progrese în acest domeniu (în special la capitolul elaborarea actelor normative), faptul că până la momentul de față nu avem dreptul să exportăm produsele animaliere, deși beneficiem de cote de export, înseamnă că eforturile depuse nu sunt suficiente și este imperativă impulsionarea și mobilizarea tuturor forțelor pentru rezolvarea acestei probleme. Accentul trebuie pus pe creșterea calității și capacității instituțiilor publice la implementarea prevederilor actelor normative pentru obținerea rezultatelor tangibile la acest capitol.
În sectorul Achizițiile Publice a fost finalizat procesul de creare a instituției pentru soluționarea contestațiilor. După mai multe tergiversări, Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor a devenit funcțională la 4 septembrie 2017. Până la moment au fost emise 82 de decizii la contestațiile depuse de către operatorii economici ca urmare a desfășurării procedurilor de achiziții publice. O evoluție pozitivă în domeniul transparenței este publicarea tuturor deciziilor pe pagina web a Agenției. .
A fost modificat Regulamentul Agenției Achiziții Publice în scopul asigurării funcționării corespunzătoare a sistemului de achiziții și întărirea capacităților instituției. Prin reducerea numărului de activități birocratice, angajații vor avea posibilitatea de a se concentra mai mult pe selectarea și identificarea furnizorului potrivit, precum și pe constatarea contravențiilor. Totodată, o acțiune nouă inclusă în regulament se referă la controlul ex-post al achizițiilor. Acest element ar trebui să ducă la o analiză și evaluare mult mai bună a întregului proces de achiziții publice.
Un pas pentru creșterea transparenței, unul din principiile de bază a sistemului de achiziții publice, a fost decizia ca darea de seamă privind procedura de achiziție să devină un document public.Intrarea în domeniul public al acestui document nicidecum nu rezolvă întreaga problemă referitor la opacitatea sistemului de achiziții publice, dar direcția de dezvoltare este corectă. Pentru a standardiza acest document și a ușura analiza și monitorizarea achizițiilor publice, Ministerul Finanțelor a aprobat formularul tip prin ordinul nr.14/201793.
În luna aprilie 2017 a fost lansat, în regim de pilotare, un nou sistem de e-achiziții. Implementarea unui model electronic trebuie salutată și încurajată pentru că acesta reprezintă unul din instrumentele de bază care va ajuta autoritățile să atingă obiectivele ambițioase din Acordul de Asociere. Cu toate acestea, se observă o încetinire a procesului de implementare a e-achizițiilor. Faza de pilotare, care a început cu achizițiile de valoare mică, nu a fost extinsă și la alte proceduri așa cum s-a anunțat la lansarea noului modul . Conceptul platformei, care trebuie să devină funcțională și obligatorie pentru efectuarea achizițiilor pentru toate instituțiile începând cu 2018, încă nu a fost aprobat. .
Mai mult, tendințe îngrijorătoare care ar putea submina obiectivele ambițioase ale reformei și reduce din progresele obținute până acum, au fost constate analizând proiectele înregistrate în Parlament. Una dintre acestea este majorarea numărului de excepții care ar permite neaplicarea procedurilor de achiziții prevăzute de cadrul normativ. Ultima tentativă se referă la Agenția Servicii Publice. Principiul de bază al legislației europene în domeniul achizițiilor publice este transparența. Orice tentativă de a reduce sau micșora transparența nu corespunde cu angajamentele Republicii Moldova asumate în fața partenerilor săi.
Capacitatea Guvernului și Parlamentului de a asigura un proces deschis și transparent cu privire la transpunerea directivelor din 2014 va fi esențială. Numai în cazul în care se va ține seama de prevederile și de spiritul directivelor va fi asigurată sustenabilitatea reformei domeniului achizițiilor publice și îndeplinite toate condițiile stipulate în Acordul de Asociere. Chiar dacă lacunele sunt corectate ulterior, iar restanțele sunt recuperate, în urma deciziilor netransparente ale autorităților rămân multe îndoieli în spațiul public referitor la integritatea sistemului și la sinceritatea acestora de a rezolva problemele din domeniu. Astfel, este foarte important ca publicul și societatea civilă să fie implicată de la bun început în procedurile de consultări. .
Pentru perioada de referință pentru domeniul concurenței și ajutorului de stat a fost prevăzută o singură activitate: includerea membrilor Consiliului Concurenței în lista de beneficiari de sporuri pentru acces la informații ce constituie secret de stat. Ministerul Finanțelor a inițiat în septembrie 2017 proiectul de modificare a Hotărîrii Guvernului nr. 863/2006. Proiectul se află la coordonare la Ministerul Justiției.
Trebuie menționat că, deși nu este stabilit drept livrabil pentru PNAIAA II, Consiliul Concurenței a promovat și a reușit aprobarea prin Parlament a Programului Național în domeniul Concurenței și Ajutorului de Stat pentru anii 2017-2020. Acest document de planificare stabilește mai multe obiective, acțiuni și rezultate, care nu se regăsesc în PNAIAA II. .
PNAIAA II nu a stabilit pentru termenul de referință activități cu termen limită de implementare care ar ține de domeniul promovării concurenței și controlul ajutorului de stat. În același timp PNAIAA II prevede o serie de alte activități care au termen limită de implementare mai avansat. Cele mai importante dintre sunt menționate mai jos. .
MODIFICAREA CODULUI PENAL ÎN PARTEA CE ȚINE DE ELIBERAREA DE RĂSPUNDERE PENALĂ PENTRU COOPERAREA ÎN DESCOPERIREA ACTELOR ANTICONCURENȚIALE- Ministerul Justiției a inclus în proiectul de modificare și completare a Codului Penal și al Codului Contravențional ce ține de reducerea pedepselor penale pentru infracțiuni comise în domeniul afacerilor și modificarea articolului 246 din Codul Penal, care oferă eliberare de răspundere penală în cazul aplicării politicii de clemență în baza Legii concurenței. Proiectul este în procesul de consultare și a fost criticat de societatea civilă pe motiv că nu corespunde bunelor practici și va avantaja unele grupuri de afaceri, care au comis cu bună știință infracțiuni în domeniul de afaceri în trecut.
IMPLEMENTAREA CU TITLU OBLIGATORIU/OPȚIONAL A CURSURILOR/MODULELOR ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI-Universitățile din Moldova au cooperat cu Consiliul Concurenței în stabilirea cursurilor/modulelor obligatorii și opționale pentru predarea subiectului concurenței, inclusiv la facultățile de drept, economie și administrație publică. Alte activități menționate la domeniul concurenței și ajutorului de stat care presupun promovarea de politici publice noi sunt cu termene de implementare mai avansate.
PNAIAA II de asemenea conține și activități curente de implementare a politicii concurențiale și de control al ajutorului de stat, avînd perioade de implementare pe parcursul întregului termen al PNAIAA II, cum ar fi spre exemplu – Elaborarea rapoartelor anuale privind ajutorul de stat (anii 2017-2019).
PNAIAA II stabilește publicarea raportului anual privind acordarea ajutoarelor de stat în fiecare an. În context, cel mai recent raport disponibil pe site-ul Consiliului Concurenței la data elaborării prezentului raport alternativ conține date cu privire la ajutoarele de stat oferite în anul 2015. Raportul privind ajutoarele de stat oferite în anul 2016 nu a fost făcut public până la data de 15 decembrie 2017.
Datorită PNAIAA II în perioada ianuarie – septembrie 2017 valoarea exporturilor către UE raportată la dolari SUA a crescut cu 16,6% față de ianuarie – septembrie 2016. Astfel, cota exporturilor destinate țărilor Uniunii Europene a atins 64,6% din totalul exporturilor, cu 0,8% mai mult în comparație cu perioada similară a anului trecut.
S-a constatat o dinamică pozitivă la exportul produselor care fac obiectul mecanismului împotriva eludării, având în vedere faptul că există categorii care depășesc cu mult valorile stabilite (grâu, orz și cereale prelucrate) fapt ce indică asupra unui potențial de export ridicat. Cu toate acestea, nici în anul 2017, autoritățile nu au reușit să îmbunătățească progresul la valorificarea tuturor contigentelor tarifare, cum ar fi la produsele din carne, lactate sau ouă.
Deși exportul de mere rămâne destul de modest (doar 1% din contingentul tarifar), totuși în comparație cu anul trecut acesta a înregistrat o creștere semnificativă de la 74 tone la 453 tone. Pentru celelalte produse incluse în această listă, precum roșiile (export 80 tone – 4%), sucul de struguri (export 3.4 tone – 1%) și usturoiul (export 0 t) valorificarea contingentelor rămâne a fi una destul de modestă.
Valorificarea redusă a unor contingente tarifare se datorează progresului lent în domeniul îmbunătățirii infrastructurii pentru certificare și testare a produselor destinate exportului și tergiversării implementării standardelor sanitare, precum și din cauza greutăților cu care se confruntă agenții economici în respectarea rigorilor impuse de Uniunea Europeană. .
Activitățile din domeniul eliminării barierelor tehnice în calea comerțului, standardizare, metrologie și evaluarea conformității au fost insuficiente. Cu excepția activităților curente de implementare a angajamentelor internaționale deja agreate, actele de transpunere a Directivelor și Regulamentelor UE, cu termene de transpunere pentru anii 2014 și 2015 încă sunt în proces de elaborare, avizare și aprobare.
A fost aprobat cadrul normativ pentru punerea în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje la nivel național. A fost inaugurat un nou post de inspecție sanitar-veterinară și fitosanitară de la frontiera de la Leușeni. Respectivul post sanitar este cel mai mare din țară și va permite verificarea animalelor și păsărilor vii. Începând cu 4 septembrie 2017, Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor a devenit funcțională. .
Din aprilie 2017 se pilotează un nou sistem de achiziții MTender care ar trebui să revoluționeze procedura de achiziții din Republica Moldova.
A fost modificat Regulamentul Agenției Achiziții Publice în scopul asigurării funcționării corespunzătoare a sistemului de achiziții și întărirea capacităților instituției.
Domeniul concurenței și al ajutorului de stat a înregistrat un progres moderat în implementarea activităților stabilite în PNAIAA II. Astfel, la capitolul elaborării și adoptării de politici publice în sector, marea majoritate a acțiunilor sunt stabilite cu un termen limită mai avansat. Activitățile care expiră în perioada de referință nu au fost implementate pe deplin, documentele de politici publice fiind la etapa de consultare și avizare. .
2.3. Evaluarea suportului pentru implimentarea ALSAC .
Integrarea europeană este nu doar un deziderat fundamental al politicii interne și externe a Republicii Moldova și al Guvernului, ci și o forță majoră de coeziune politică și socială. Începînd din septembrie 2009 au fost obținute rezultate importante în realizarea acestui obiectiv, Republica Moldova fiind calificată drept unul dintre liderii indiscutabili în întreaga regiune.
Odată cu semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize și integrarea treptată în piața internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova în spațiul politic și economic european. Totodată, Guvernul este dedicat obiectivului modernizării și dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune integrarea europeană. .
Asistența Uniunii Europene către Republica Moldova are loc în mare parte sub forma Programelor de Acțiuni Anuale, în cadrul Instrumentului Politicii Europene de Vecinătate (ENPI). Alte surse de finanțare sunt programele de asistență tematice, care vizează, de exemplu, drepturile omului sau societatea civilă.
Facilitatea de Investițiilor în Vecinătate (NIF) oferă fonduri suplimentare pentru investiții.Obiectivul principal al asistenței UE pentru Moldova este de a susține dezvoltarea relațiilor UE și RM în contextu Politicii Europene de Vecinătate (ENP) și a Parteneriatului Estic.Moldova este un membru activ al Parteneriatului Estic de la lansarea sa în 2009. Această inițiativă promovează o mai profundă asociere politică și integrare economică cu UE, prin încurajarea guvernelor de a iniția reforme și de a consolida rolul societății civile în procesul de dezvoltare.
Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității (UIPAC) este o instituție publică creată pe lângă Ministerul Economiei (Hotărârea Guvernului nr. 895 din 25.08.2005) pentru gestionarea fondurilor acordate Guvernului Republicii Moldova de către donatorii internaționali în scopul îmbunătățirii mediului antreprenorial și implicit, dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova. .
UIPAC coordonează activitatea echipelor de consultanți angajați pentru a oferi asistență instituțiilor beneficiare, pentru identificarea soluțiilor privind generarea condițiilor necesare pentru efectuarea reformelor propuse și accelerea formării unui mediu antreprenorial sănătos, compatibil cu cel occidental/anglo-saxon. Prin varietatea activităților sale, UIPAC se vrea a deveni în perspectivă un ‚hub’ între diferiți actori privați implicați în dezvoltarea, gestionarea, producerea mărfurilor moldovenești și exportul lor pe pieți din ce în ce mai variate, și instiuțiile publice responsabile de crearea și modernizarea continuă a cadrului legal în domeniul antreprenoriatului.
Mai mult, în limita competențelor sale stabilite prin Lege, UIPAC activează ca și o agenție de implementare a proiectelor de dezvoltare a sectorului privat și promovarea bunelor practici antreprenoriale în Republica Moldova, la nivel macro însă reprezintă o verigă puternică a setului de acțiuni prevăzute pentru dezvoltarea socio-economică a țării până în anul 2020.
În perioada 2006-2013 UIPAC a implementat cu succes un proiect-pilot de ameliorare a competitivității (PAC), în valoare de 38,3 mln. USD, sumă acordată de Asociația Internațională de Dezvoltare (Banca Mondială) și Guvernul Japoniei. Obiectivul principal al PAC a fost oferirea asistenței tehnice și finanțării investiționale pentru consolidarea competitivității întreprinderilor din Moldova prin implementarea reformei regulatorii și îmbunătățirea mediului de afaceri, modernizarea sistemului infrastructurii calității, accesul la finanțare și sprijinirea întreprinderilor care solicită implementarea sistemelor de management al calității și de dezvoltare a afacerii. .
În anul 2014, Ministerul Economiei cu sprijinul Băncii Mondiale au lansat cel de-al doilea proiect pentru ameliorarea competitivității (PAC II) în valoare de cca. 45 mln USD, gestionarea căruia a fost transmisă de asemenea UIPAC. Sursele de finanțare alocate de Banca Mondială sunt Creditul Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA) în valoare de 15 mln. $ și Creditul Băncii Internaționale de Reconstrucție pentru Dezvoltare (BIRD) în valoare de 30 mln.$.Acest program va fortifica rezultatele proiectului de ameliorare a competitivității (PAC I), având ca obiectiv îmbunătățirea competitivității întreprinderilor autohtone, în special a întreprinderilor mici și mijlocii prin perfecționarea cadrului de reglementare în domeniul activității de întreprinzător, facilitarea accesului la finanțare pe termen mediu și lung, și, în consecință și pe noi piețe de desfacere. .
Proiectul își propune să îmbunătățească mediul de afaceri prin susținerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor și costurilor pentru gestionarea unei afaceri.
Totodată acesta urmează să dezvolte sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) prin finanțarea de studii sectoriale în vederea identificării necesităților mediului de afaceri și oferirea de cofinanțare agenților economici pentru a-și spori capacitățile de a fi competitivi pe piața Uniunii Europene și pe alte noi piețe de desfacere.
O altă componentă o reprezintă facilitarea accesului întreprinderilor la finanțare, urmând a fi finanțate servicii de consultanță pentru crearea în cadrul ODIMM a unui mecanism funcțional de garantare a creditelor. Totodată, a fost creată o Linie de Credit pentru agenții economici exportatori.
Cele mai importante rezultate, așteptate în urma implementării PAC II sunt:
-diminuarea timpului acordat pentru înregistrarea IMM-urilor și altor formalități
-încurajarea noilor activități ale intreprinderilor gata de export
-majorarea împrumuturilor din partea instituțiilor financiare către întreprinderile exportatoare.
-acces la finanțare pe termen mediu și lung în cadrul Liniei de Credit
Astfel, principalii beneficiari ai proiectului sunt IMM-urile și companiile orientate spre export, întreprinderile din Moldova și investitorii străini ce beneficiază de un mediu de afaceri favorabil și agenți economici ce vor avea acces la finanțare pentru a-și dezvolta afacerea și spori competitivitatea.
Proiectul include următoarele trei componente:
-Suport Guvernului în procesul de implementare a Reformei Regulatorii;
-Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii;
– Acces la finanțare.
Componenta 1 „Reforma Regulatorie”.
Această componentă va susține efortul Guvernul în îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv implementarea Strategiei reformei regulatorii și a planului de acțiuni pentru perioada 2015-2020.
În cadrul acestei componente se preconizează dezvoltarea și implementarea mecanismelor de responsabilizare a autorităților publice centrale și monitorizarea implementării reformelor cu impact direct asupra mediului de afaceri. Activitățile proiectului prevăd suport Guvernului pentru introducerea în aplicare a Standard Cost Model (SCM) ca instrument de analiză a impactului asupra mediului de afaceri.
Proiectul susține elaborarea platformei pentru crearea ghișeului unic pentru eliberarea actelor permisive. Acest sistem de solicitare on-line al documentului va fi implementat până la finele anului 2017 și va include 190 de documente permisive obținerea cărora, la moment, necesită interacțiuni cu mai multe agenții de stat. Activitățile proiectului în acest sens includ:
-Elaborarea proiectelor actelor legislative și amendamentelor necesare implementării acestuia;
-Asistență autorităților relevante în procesul de remodelare pentru implementarea ghișeului unic;
– În parteneriat cu Centrul e-Guvernare elaborarea infrastructurii IT necesare;
– Instruirea personalului antrenat în operarea acestuia.
Pe parcursul proiectului vor fi efectuate studii anuale „Cost of Doing Business”, care este realizat în Moldova din anul 2002 și măsoară povara cadrului de reglementare asupra agenților economici, în speță procedurile și costurile aferente înregistrării întreprinderii, obținerii licențelor, autorizațiilor, numărul de controale și inspecții, procedurile vamale, etc.
Cu scopul susținerii Consiliului Concurenței, proiectul va finanța activități pentru eliminarea barierelor în domeniul concurenței prin:
-Prioritizarea sectoarelor și revizuirea constrângerilor în calea concurenței care produc distorsiuni pe piața și afectează competitivitatea companiilor la nivel național și internațional;
-Identificarea problemelor ce țin de concurență în sectoarele selectate prin intermediul revizuirii stării concurenței și a reglementărilor existente. Totodată, Consiliul Concurenței va beneficia de suport la:
-Elaborarea ghidurilor pentru definirea piețelor;
-Expertiză pentru promovarea modificărilor cadrului legal și normativ;
-Activități de advocacy pentru eliminarea reglementărilor anti-competitive;
-Implementarea unui program de instruire obligatoriu pentru judecători privind aplicarea Legii concurenței la fel și îmbunătățirea sistemului IT prin procurarea echipamentului și softului necesar.
Componenta 2 „Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii”.
Componenta respectivă are scopul de a consolida legăturile între întreprinderile mici și mijlocii din Moldova și piețele de desfacere, precum și a îmbunătăți capacitatea acestora de a concura pe aceste piețe. Aceasta include două sub-componente:
-Granturi de co-finanțare;
-Consolidarea instituțională a ODIMM și MIEPO.
Prin intermediul sub-componentei de granturi (MGF) întreprinderile din sectorul privat vor beneficia de asistență în formă de granturi prin acoperirea a 50% din cheltuielile de consultanță pentru activități de sporire a competitivității la export. Sub-componenta va sprijini agenții economici:
-Să îmbunătățească produsele și serviciile existente;
-Să creeze produse și servicii noi;
-Să optimizeze procesele interne;
-Să îmbunătățească imaginea companiei;
-Să identifice clienți și piețe noi;
-Să creeze și fortifice parteneriatele din cadrul lanțurilor valorice, etc. Numărul agenților economici beneficiari ai MGF este estimat la cca. 250.
Activitățile prevăzute în cadrul sub-componentei de consolidare instituțională vor sprijini întărirea capacităților ODIMM și MIEPO, care trebuie să devină verigile cheie în facilitarea dezvoltării IMM-lor și accesarea lor pe piețele de desfacere ale UE. Experții internaționali în domeniul dezvoltării IMM și a promovării exportului au oferit asistență ODIMM și MIEPO la elaborarea strategiilor și restructurarea acestora pentru a putea aborda mai focusat necesitățile clienților.
Strategiile includ:
-Ajustarea programelor și serviciilor pentru a servi segmentele cheie de clienți;
-Mecanisme de livrare a programelor și serviciilor;
-Structurile organizaționale pentru a asigura livrarea eficace a acestor programe;
-Interacțiunea cu alte instituții (ex. asociațiile sectoriale, incubatoarele, parcurile industriale, etc.);
-Bugetarea pe termen scurt și mediu întru asigurarea implementării strategiilor;
-Un plan de acțiuni cu indicatori și mecanisme de evaluare și monitorizare.
Componenta 3 „Acces la finanțare”
Componenta va facilita accesul la finanțare pe termen mediu și lung a întreprinderilor orientate la export.
Întreprinderile private eligibile pentru finanțare vor beneficia direct de fonduri direcționate prin intermediul băncilor comerciale participante pentru finanțarea necesităților în mijloace circulante și investiții capitale. Suma maximală împrumutului oferit unui agent economic va constitui USD 800 mii. Perioada de maturitate la împrumuturile oferite este de cel mult 8 ani pentru investiții capitale și respectiv 4 ani pentru mijloace circulante. Împrumuturile vor fi disponibile în USD, Euro sau MDL la solicitarea aplicantului. Totodată, componenta dată prevede asistență tehnică și instruire pentru perfecționarea metodologiilor de evaluare a riscurilor la finanțarea IMM-or și îmbunătățirea mecanismului de garantare a împrumuturilor.
Finanțarea în bază de rezultate
Proiectul prevede o sumă în valoare de USD 3,0 mln. în calitate de finanțare în bază de rezultate. Indicatorii de performanță sunt patru la număr și vizează activitățile din cadrul componentelor „Reforma Regulatorie” și „Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii”. Evaluarea îndeplinirii indicatorilor respectivi va fi efectuată de Banca Mondială în trei etape pe parcursul implementării proiectului, i.e. la finele anului 2015, 2017 și 2019. Fiecare indicator valorează USD 250 mii, astfel valoarea anuală a finanțării în bază de rezultate echivalează cu USD 1 mln.
În cei trei ani de activitate, proiectul DCFTA a contribuit la consolidarea capacităților Ministerului Economiei și a altor organizații relevante, oferind suport financiar pentru implimenatrea proiectelor in RM.
Un proiect care a fost implimentat cu success este ,,Îmbunătățirea calității serviciilor medicale în Republica Moldova’’, perioada de implimentare 2014 – 2017, cu un buget de 3 mln euro,iar tara finantatoare fiind Germania.
Guvernul Germaniei, prin intermediul GIZ, finanțează un proiect care are ca scop să contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite de spitalele din Moldova prin asigurarea calității și eficienței asistenței medicale.
Experții din proiect au identificat din mai multe puncte de vedere cum sunt prestate serviciile medicale în 3 spitale selectate din centrul, sudul și nordul Moldovei. Sa monitorizat modul în care sunt tratați pacienții și eficiența tratamentelor în cazurile unor boli selectate în funcție de frecvența acestora în rândul populației, gravitatea și costul tratamentului. Măsurile de îmbunătățire a calității serviciilor au fi luate corespunzător.
Experții GIZ au lucrat împreună cu Centrul Național de Sănătate Publică, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate. În rezultatul experienței acumulate, ei au venit cu recomandări care vor sta la baza elaborării unei strategii naționale de îmbunătățire a calității serviciilor medicale la nivel național. .
Un alt proiect care sa bucurat de success este ,, Consilierea Prim-ministrului în domeniul dezvoltării economice”, cu un buget 2.800.000 euro, Germania fiind tara finantatoare. .
Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător a deschis noi oportunități pentru dezvoltarea afacerilor din Moldova, dar și pentru venirea în țară a unui volum mai mare de investiții străine directe.În cadrul programului de cooperare tehnică germană, implementat de GIZ în domeniul „Dezvoltare economică durabilă”, Germania a alocat 2,8 milioane de euro pentru proiectul „Consilierea Prim-ministrului în domeniul dezvoltării economice”.
Printre domeniile în care au fost implicați experții proiectului sunt promovarea activă peste hotare a oportunităților economice din Moldova, cooperarea directă cu investitori importanți, oferirea suportului profesional pentru a-i ajuta pe investitorii deja prezenți în Moldova să se extindă, asistența oferită prim-ministrului în domenii politice relevante pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, etc. .
În mai puțin de 2 ani proiectul a contribuit la crearea a peste 1500 de locuri de muncă și păstrarea multora din cele existente. În 69 de cazuri companiile private au fost ajutate să depășească anumite obstacole în activitatea lor, iar în alte 14, companiile au fost susținute prin promovarea unor legi sau hotărâri de guvern necesare în activitatea lor economică. .
De asemenea, proiectul a asistat Guvernul în crearea Registrului Controalelor de Stat – www.controale.gov.md și a oferit consultanță în actualizarea site-ului www.invest.gov.md / miepo.md. .
Proiectul a susținut participarea Moldovei la circa 40 de expoziții și conferințe din domeniul economic, a informat în jur de 300 de companii de peste hotare despre oportunitățile de a investi în Moldova, iar cca 95 de funcționari publici din țară au fost instruiți în domeniul atragerii investițiilor străine directe.
Proiectul urmează a fi extins și pentru perioada 2016 – 2018. .
Proiectul ,,Infrastructura socială și eficiență energetica’’, tara finantatoare a fost Germania iar bugetul a constituit 7.000.000 euro, proiectul a fost implimentat in periaoda anilor 2012-2016. .
Guvernul Federal al Germaniei, prin intermediul proiectului „Infrastructură socială și eficiență energetică” a oferit 7 milioane de euro pentru renovarea clădirilor sociale din 10 localități din nordul Moldovei, astfel încât acestea să corespundă standardelor de eficiență energetic deoarece in ultimii 15 ani, numărul populației din satele din Moldova a scăzut mult din cauza migrației. Populația aptă de muncă pleacă fie la oraș, fie peste hotare în căutarea de oportunități și o viață mai bună. În majoritatea satelor nivelul de trai este scăzut, iar banii care vin de la bugetul de stat sunt puțini și ajung doar pentru reparații cosmetice a obiectivelor sociale.
Ani de zile infrastructura din localități au fost ignorată, iar acum, pentru funcționarea normală a școlilor, grădinițelor, spitalelor și a altor instituții publice din sate, este nevoie de investiții foarte mari. Din cauza că aceste clădiri sunt vechi, majoritatea fiind construite în perioada sovietică, pentru întreținerea lor se irosește multă energie și bani. Sistemele de încălzire, electricitate și alimentare cu apă sunt învechite și ineficiente, iar clădirile nu sunt izolate adecvat.
Pentru a rezolva aceste probleme, Fondul de Investiții Sociale din Moldova, cu suportul donatorilor externi,a oferit granturi și a ajutat la renovarea sau reparația clădirilor sociale din sate. Suma grantului pentru un proiect nu depășea 75 de mii de euro, iar una din condiții era ca și cetățenii să contribuie (cu cca 15%).
Astfel, din 2012 au fost realizate 89 de proiecte în localități din raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Soroca și Călărași. Au fost renovate 57 de școli și grădinițe, 13 sisteme de alimentare cu apă, 11 drumuri și 3 spitale. .
Lucrările în școli, grădinițe și alte instituții educative au inclus renovarea acoperișurilor (peste 25000 m2), schimbarea ușilor și a geamurilor (cca 9000 m2), reparația plafoanelor, podelelor și a pereților (peste 34 mii de m2) , instalarea boilerelor pe bază de biomasă și a sistemelor de încălzire, reparația blocurilor sanitare, inclusiv reparații ale sistemului de canalizare.
În unele localități au fost renovate sau construite sisteme de aprovizionare cu apă și canalizare (inclusiv peste 64 de mii de metri de conducte de apă), au fost reconstruite drumuri locale (peste 29 de mii m2) și trotuare, a fost construite rețele de iluminare stradală (16 mii de metri de rețele electrice).
Pe parcursul proiectului, pentru diferite tipuri de lucrări, au fost asigurate cu un loc de muncă în jur de 2200 de persoane, pe o perioadă între 2 și 8 luni fiecare. În rezultatul activităților, s-a îmbunătățit calitatea vieții a peste 62 de mii de persoane din comunitățile rurale. Totodată, proiectul a contribuit și la fortificarea societății civile din localități, iar oamenii au devenit mai conștienți de importanța eficienței consumului de energie. .
Pentru a reduce sărăcia și a reanima satele golite de migrație, cu câțiva ani în urmă, în Moldova au fost inițiate mai multe proiecte a căror scop este stimularea apariției și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Miza este ca IMM-urile să contribuie la dezvoltarea rurală și reducerea sărăciei, prin crearea locurilor de muncă în regiuni. .
Una din inițiative este Programul de Suport Bugetar „Stimularea Economică în Zonele Rurale” – PSB ESRA, implementat în Republica Moldova în perioada 2011 – 2015, cu suport financiar de la Uniunea Europeană în valoare de 72 milioane de euro. ..
Acordul de finanțare privind implementarea Programului de Suport Bugetar „Stimularea Economică în Zonele Rurale” – PSB ESRA a fost semnat de Guvernul Republicii Moldova în 2010. Scopul programului a fost susținerea dezvoltării economice durabile în zonele rurale ale țării, inclusiv, prin crearea afacerilor noi în mediul rural, care să genereze locuri de muncă bine plătite și care să ofere o creștere socio-economică uniformă în zonele rurale ale țării. Proiectul a demarat pe 20 decembrie 2011 cu o durată de 41 luni consecutive. .
În rezultatul activităților desfășurate în perioada de implementare a proiectului, au fost deschise 8 incubatoare de afaceri și instituită Rețeaua incubatoarelor de afaceri (RIAM), au fost create circa 10 mii de locuri noi de muncă, au fost inițiate 1600 de întreprinderi, fiind oferite 3200 de grant-uri. .
Activitățile proiectului au vizat susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în Moldova, în special în zonele rurale. Au fost inițiate mai multe programe în acest sens. Printre ele sunt: Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), Programul de atragere a remitențelor în economia Republicii Moldova (PARE 1+1), Sistemului de grant-uri AIPA pentru sectorul agricol și altele. Pe lângă banii pe care îi oferă, fiecare din aceste programe are și componenta de instruire a beneficiarilor. .
Erasmus+ este Programul Uniunii Europene pentru Educație, Formare, Tineret și Sport pentru 2014-2020 și reprezintă o continuare a proiectelor Tempus și Erasmus Mundus. .
Programul are drept scop creșterea competențelor și a șanselor de angajare, precum și modernizarea activităților ce țin de educație, formare, tineret și sport. Erasmus+ implică oportunități pentru studenți, cadre didactice, cooperare între instituții.
Programul funcționează în baza a trei Acțiuni cheie: Mobilitatea persoanelor în scop educațional, Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici și Sprijin pentru reformarea politicilor. De asemenea, prin intermediul Acțiunii Specifice Jean Monnet Programul Erasmus+ promovează excelența în predare și cercetare în domeniul studiilor privind Uniunea Europeană. .
În Moldova, Programul este reprezentat de Oficiul Național Erasmus+ (NEO), care asistă instituțiile de învățământ superior interesate și/sau implicate în proiecte și informează publicul țintă despre posibilitățile oferite. Oficiul are și misiunea de a monitoriza proiectele în derulare și de a difuza rezultatele celor desfășurate.
Din 2004, de la începutul Programului în Moldova, până în 2014, peste 1000 de studenți și personal didactic din Moldova au beneficiat de mobilități Erasmus+.
Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) cu sediul la Bruxelles este responsabilă de managementul complet al ciclului de viață al proiectelor, de la promovarea programului, analiza cererilor de finanțare, monitorizare de teren a proiectelor, până la diseminarea rezultatele proiectelor și ale programului.
Un alt proiect care a fost implimentat cu success a fost ,,Dezvoltarea capacității serviciului de pompieri din Republica Moldova’’.În Moldova pompierii se bucură de un nivel înalt de încredere din partea populației. Ei salvează oameni și bunuri în fiecare zi, în multe cazuri punându-și viața în pericol. Pe lângă stingerea incendiilor, pompierii intervin în multe alte situații excepționale, printre care și descarcerarea în cazurile de accidente rutiere.Pentru a crește nivelul de pregătire al angajaților Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Republicii Moldova, Marea Britanie, împreună cu două organizații britanice de caritate au realizat un proiect comun.În cadrul proiectului au fost oferite 4 mașini de pompieri, complet dotate cu echipament de descarcerare și acordarea primului ajutor, costul cărora este de circa 80.000 euro. Mașinile de intervenție au fost repartizate către unitățile de salvatori și pompieri din Ialoveni, Sângerei, Chișinău și Florești.
Pe lângă donație, proiectul a presupus și instruirea pe o durată de trei săptămâni a 60 de pompieri din Chișinău, Ialoveni, Bălți, Florești, Cahul și Comrat de către specialiști englezi. Instruirea includea specializarea în lucrările de descarcerare și acordare a primului ajutor, iar autospecialele au fost testate și antrenate în exerciții practice.
Program de asistență tehnică și financiară pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova a avut drept scop de a imbunatati condițiile din grădinițele moldovenești, România a oferit un grant de 20 milioane de euro. Banii au fost folosiți pentru renovarea capitală a instituțiilor, dotarea cu mobilier nou, cu jucării și materiale didactice. În total, proiectul prevedea renovarea a 797 de grădinițe din 32 de raioane ale țării. Deocamdată au fost reparate integral 139 de grădinițe, iar alte 658 sunt în proces de renovare.Lucrările de reparație presupun schimbarea acoperișurilor, ușilor și ferestrelor, reabilitarea sistemelor de încălzire, aprovizionarea cu apă și canalizare, dotarea cu mobilier nou, precum și amenajarea terenurilor de joacă. În noiembrie 2014, a fost dată în exploatare grădinița „Andrieș” din satul Porumbești, raionul Cantemir, a cărei reparație a fost făcută din banii alocați de Guvernul României. Grădinița a fost construită din temelie, iar acum 60 de copii învață și se joacă în condiții bune, moderne.
Dezvoltarea Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) este un proiect finantat de catre Romania cu un buget 2.000.000 euro.
În anul 2011, Guvernul României a decis să finanțeze crearea în Republica Moldova a unui centru pilot SMURD la Bălți. Primul centru SMURD din Moldova și-a început activitatea la 1 septembrie 2014.România a contribuit la dotarea tehnică a acestui centru, donând 5 ambulanțe moderne, în valoare de circa 2 milioane de euro. Mașinile sunt dotate cu un sistem video prin intermediul căruia medicii pot supraveghea starea pacientului până când acesta este transportat la spital.De asemenea, 24 de pompieri din Moldova au urmat cursuri de paramedicină în România, la Iași și Târgu Mureș.Echipajele SMURD vin în ajutorul oamenilor care au de suferit în urma situațiilor excepționale și au nevoie de ajutor medical în teren. În doar nouă luni de activitate, echipajele SMURD de la Bălți au intervenit în mai mult de 2000 de cazuri.
Consolidarea capacităților administrative ale angajaților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Moldova prin elaborarea și aplicarea Planului Național Multianual Unic de Control Integrat pentru Moldova, în conformitate cu legislația UE, tara finantatoare-Lituania.Odată cu semnarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător RM-UE (DCFTA), Moldova a primit undă verde la export în UE. Dar, pentru a avea acces la piața de peste 500 de milioane de consumatori, producătorii moldoveni trebuie să fie competitivi.
Una din condițiile Uniunii Europene pentru țările care intenționează să exporte produse alimentare, agricole și de origine animală este să aibă un plan național de control al acestei producții, numit Planului Național Multianual Unic de Control Integrat. În Moldova, de elaborarea lui se ocupă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).Pentru a elabora acest Plan în conformitate cu legislația UE, în cadrul unui proiect lituanian, 4 experți moldoveni de la ANSA au efectuat o vizită de studiu de 5 zile în Lituania. În timpul instruirilor, participanții s-au familiarizat cu Planul Lituaniei de control integrat, cu sistemul de audit veterinar și al produselor alimentare și cu diferite aspecte ale legislației europene și internaționale în acest domeniu. Ei au vizitat și unele companii lituaniene care sunt echipate cu sisteme proprii de control a produselor lor.Vizita specialiștilor de la ANSA a fost finanțată de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, proiect implementat de Institutul Baltic al Businessului Agricol (BAVI).
Ca membru al Uniunii Europene, Lituania finanțează în Moldova proiecte din domeniile integrare europeană, dezvoltare regională, societate civilă, justiție și agricultură.
Reforma justiției este una dintre prioritățile-cheie ale cooperării între Uniunea Europeană și Moldova. După adoptarea în 2011 a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016, instituții internaționale și europene s-au implicat financiar la implementarea acesteia. .
În 2013, Uniunea Europeană a lansat Programul „Suport pentru reformele din sectorul justiției" în cadrul căruia s-a angajat să aloce 60 de milioane de euro pentru implementarea reformei. Banii vor oferiți în tranșe, primele 2 părți, de 15 milioane de euro și respectiv, 13,2 fiind deja transferate.
O altă instituție care susține reformarea justiției în Moldova este Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). O parte importantă din contribuția financiară alocată a venit din partea Italiei, bani care au fost direcționați spre activități de training a experților juridici.Până în prezent, s-a reușit adoptarea pachetului de legi anticorupție, care conține condiții mai dure de angajare, evaluare și promovare a judecătorilor. Magistrații nu se mai bucură de imunitate. Ei riscă dosare penale și confiscarea extinsă a averii dacă sunt bănuiți de corupție, îmbogățire ilicită și alte infracțiuni.De asemenea, mai mult de jumătate din instanțele de judecată au fost reparate capital, după standarde europene.
III.Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova și tendințele intervenite în structura acestuia în ultimii ani .
3.1 Analiza evoluției și a structurii comerțului exterior al Moldovei
Economia națională nu s-ar putea dezvolta sau diversifica fără ca statul să se integreze în circuitul economic mondial. Exportul devine astfel pîrghia principală prin care oricare stat se încadrează în circuitul mondial, reprezentînd transportarea peste hotarele țării a mărfurilor, serviciilor și capitalului în scopul realizării lor pe piețele de desfacere străine. Exportul apare ca rezultat al diviziunii mondiale a muncii, iar venitul din exporturi influențează categoric indicatorii macroeconomici și microeconomici.
Republica Moldova a exportat numai în perioada ianuarie-mai a acestui an, mărfuri în valoare de aproape un miliard dolari americani. Pentru ca această cifră să se mențină în ritm de creștere, se cere ca mărfurile exportate să aibă o calitate înaltă, lucru îndeplinit de agenții economici locali, fiecare partidă de marfă exportată, mai ales băuturile alcoolice și produsele alimentare, sunt supuse unui control riguros a calității.
Din analiza informației privind exporturile de mărfuri, Republica Moldova exportă următoarele categorii prioritare de mărfuri:
Produse alimentare și animale vii;
Băuturi alcoolice și nealcoolice; tutun;
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili;
Combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate;
Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau vegetală;
Produse chimice și produse derivate din acestea;
Mărfuri manufacturate;
Mașini și echipamente pentru transport;
Articole manufacturate diverse.
Trebuie de menționat că Republica Moldova nu produce absolut toate categoriile de mărfuri, unele din ele sunt de producție străină, finisate în Republica Moldova.
Anul trecut, cea mai mare influență asupra creșterii exportului a avut-o exportul de legume și fructe, care a fost în creștere cu 46,1% în comparație cu ianuarie-decembrie 2016. De asemenea, au înregistrat creșteri și exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora – cu 37,1%, produse medicinale și farmaceutice – cu 28,1%, semințe și fructe oleaginoase – cu 19,5%, cereale și preparate pe bază de cereale – cu 15,2%, băuturi – cu 15,6%, îmbrăcăminte și accesorii – cu 14% etc. .
Valoarea mărfurilor importate pe parcursul anului trecut s-a majorat cu 20,2% sau cu 811 milioane de dolari față de aceeași perioadă din anul 2016. Creșterea importurilor a fost condiționată de majorarea cererii interne, alimentată de creșterea salariului, creșterea remitențelor de peste hotare, precum și de aprecierea monedei naționale. Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene dețin o cotă de 49,4% din totalul de importuri, iar cele din țările CSI – 25%. China deține o cotă de 10,5% din importurile în Moldova, Turcia – 6,3%, Statele Unite ale Americii – 1,5%. .
Cea mai mare influență asupra creșterii importului a avut-o importul de petrol, produse petroliere și produse înrudite, în creștere cu circa 26,9%, mașini și aparate electrice și părți ale acestora – cu 20,4%, vehicule rutiere – cu 24%, produse medicinale și farmaceutice – cu 18,8% .Evoluția comerțului exterior, în perioada ianuarie-noiembrie 2017, a fost influențată de evoluția prețurilor mondiale la produsele alimentare și resursele energetice, de relansare a producției în unele sectoare industriale, de situația economică din regiune, dar și de aprecierea valutei naționale. De asemenea, unul dintre factorii principali care a influențat comerțul exterior a fost creșterea esențială a volumului producției agricole în anul 2016, precum și continuarea trendului pozitiv al sectorului agricol din anul 2017.
Figura 1.1 Evolutia lunara a exporturilor de marfuri
In anul 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 2425,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2016 cu 18,6%. Valoarea mărfurilor exportate de Moldova pe parcursul întregului an 2017 a crescut cu 18,6% sau cu 380,5 milioane de dolari față de 2016. Din totalul mărfurilor exportate, 67,7% sunt mărfuri autohtone, iar restul 32,3% – mărfuri reexportare. Exporturile spre țările Uniunii Europene dețin o cotă de 65,9%, iar cele spre țările CSI – 19,1%. Moldova a mai exportat în Turcia – 4,3%, Elveția – 1,8%, China – 0,8% și alte state, transmite IPN citând date ale Ministerului Economiei și Infrastructurii.
Figura 1.2 Evoluția indicilor valorici ai exporturilor
Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate la exporturile de mărfuri (85,8% în total exporturi), după care urmează transportul maritim (7,9%), feroviar (3,8%) și aerian (2,4%).
Figura 1.3 Structura exporturilor după modul de transport
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1640,7 mil. dolari SUA (67,7% din total exporturi), fiind în creștere cu 21,5% față de anul 2016, care a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 14,2%.
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 784,4 mil. dolari SUA (32,3% din total exporturi), majorându-se cu 13,1% comparativ cu anul 2016. Reexporturile de mărfuri după prelucrare(îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, scaune, fire și cabluri electrice) au deținut 21,9% în total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țesături, materiale tricotate sau croșetate, mobilier, uleiuri esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare, combustibili, vehicule) – 10,4%.
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1596,9 mil. dolari SUA (cu 19,9% mai mult față de anul 2016), deținând o cotă de 65,8% în total exporturi (65,1% – în anul 2016).
Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 19,1% (20,3% – în anul 2016), ce corespunde unei valori de 462,9 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au majorat cu 11,8%, comparativ cu anul 2016.
.
Figura 1.4 Structura exporturilor pe grupe de țări
Totodată, din suma totală a exporturilor R. Moldova, 1261,6 milioane dolari SUA (65,7%) revin mărfurilor autohtone, iar 658,4 milioane dolari SUA (34,3%) – reexporturilor de mărfuri străine.
În categoria mărfuri autohtone, cele mai mari creșteri s-au marcat la exporturile de carne și preparate din carne +49,1%, tutun brut și prelucrat +47,0%, minereuri metalifere și deșeuri de metale +44,1%, mașini și aparate electrice +37%, legume și fructe +36,7%, și semințe și fructe oleaginoase +24,8%. În acelați timp, s-au micșorat exporturile de cauciuc prelucrat cu 82,8%, uleiuri esențiale și produse pentru înfrumusețare cu 19,1%, iar zahărul și mierea cu 13,2%.
Figura 5. Structura exporturilor pe principalele țări partenere .
Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă majorarea exporturilor în România (+17,1%), Turcia (de 1,7 ori), Germania (+31,2%), Italia (+19,3%), Polonia (+40,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+19,1%), Federația Rusă (+9,2%), Ucraina (+31,8%), Austria (+50,1%), Spania (+48,9%), Serbia (de 3,0 ori), Belarus (+6,3%), Franța (+13,6%), China (+30,9%), Cipru (de 2,1 ori), Kazahstan (+29,3%), Slovacia (+47,1%), Belgia (+31,2%), Canada (de 2,0 ori), Bulgaria (+2,8%), Arabia Saudită (de 2,2 ori), Azerbaidjan (+41,2%) și Statele Unite ale Americii (+10,7%), care a favorizat creșterea pe total exporturi cu 18,0%.În același timp s-au redus livrările în Irak (-49,9%), Israel (-50,6%), Liban (-29,0%), Egipt (-70,8%) și Malaysia (-24,5%). .
Figura 6. Structura exporturilor pe grupe de mărfuri .
În anul 2017, comparativ cu anul 2016, s-au marcat creșteri la exporturile de legume și fructe (+46,1%), mașini și aparate electrice (+37,1%), semințe și fructe oleaginoase (+19,5%), îmbrăcăminte și accesorii (+14,0%), cereale și preparate pe bază de cereale (+15,2%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+15,6%), produse medicinale și farmaceutice (+28,1%), mobilă și părțile ei (+10,4%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,7 ori), produse chimice organice (+29,6%), fire, țesături și articole textile (+6,8%), tutun brut și prelucrat (+37,3%), încălțăminte (+15,2%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (+40,3%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (+46,4%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (+33,7%), carne și preparate din carne (+27,7%), articole din lemn (+28,9%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+22,3%), produse lactate și ouă de păsări (+9,7%), care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu 19,0%.
Totodată s-au micșorat exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahar; miere (-22,0%), cauciuc prelucrat (-82,4%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare (-20,0%), animale vii (-22,7%), articole de voiaj; sacose și similare (-15,1%), articole din minerale nemetalice (-5,4%).
Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2017 au însumat 471,5 mil. dolari SUA, cu 3,6% mai mult față de luna anterioară și cu 20,5% mai mult, comparativ cu luna decembrie 2016. .
Figura 1.7 Evoluția lunară a importurilor de mărfuri
În anul 2017 importurile de mărfuri au constituit 4831,4 mil. dolari SUA, volum superior celui înregistrat în anul 2016 cu 20,2%.
Figura 1.8 Evoluția indicilor valorici ai importurilor
Majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4% în total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,6%), maritim (2,8%) și aerian (2,7%), iar instalațiilor fixe de transport le-a revenit o cotă de 4,7% în total importuri.
Figura 1.9 Structura importurilor după modul de transport
Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 2389,1 mil. dolari SUA (cu 21,1% mai mult față de anul 2016), deținând o pondere de 49,4% în total importuri (49,1% – în anul 2016).
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1206,1 mil. dolari SUA (cu 17,4% mai mare decât în anul 2016), care echivalează cu o cotă de 25,0% în total importuri (25,6% – în anul 2016).
Figura 10. Structura importurilor pe grupe de țări .
Figura 11. Structura importurilor pe principalele țări partenere .
Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă creșterea importurilor din România (+25,9%), Ucraina (+33,1%), China (+28,4%), Germania (+23,4%), Italia (+18,0%), Federația Rusă (+6,8%), Polonia (+25,4%), Turcia (+11,9%), Franța (+25,3%), Ungaria (+24,4%), Statele Unite ale Americii (+31,8%), Bulgaria (+28,6%), Vietnam (de 1,7 ori), Belarus (+13,1%), Republica Cehă (+21,5%), Spania (+21,6%), Japonia (+33,4%), Belgia (+25,5%), Austria (+8,9%), Grecia (+30,7%), Slovacia (+32,8%), Coreea de Sud (+21,7%), India (+19,8%), Olanda (+10,0%) și Taiwan, provincie a Chinei (+26,2%), care a favorizat majorarea pe total importuri cu 19,7%.
În același timp s-au diminuat livrările din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-7,9%), Israel (-21,2%), Hong Kong RAS a Chinei (-70,4%) și Lituania (-13,0%). .
Figura 12. Structura importurilor pe grupe de mărfuri .
În anul 2017, comparativ cu anul 2016, au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+26,9%), energie electrică (de 224,8 ori), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+20,4%), vehicule rutiere (+24,0%), produse medicinale și farmaceutice (+18,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+35,6%), metale neferoase (de 1,6 ori), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+25,0%), îmbrăcăminte și accesorii (+28,2%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (+24,1%), fire, țesături și articole textile (+10,7%), fier și oțel (+21,0%), articole prelucrate din metal (+15,2%), articole din minerale nemetalice (+15,8%), încălțăminte (de 1,6 ori), cărbune, cocs și brichete (de 2,5 ori), legume și fructe (+15,7%), articole din lemn (+25,6%), materiale plastice prelucrate (+15,3%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (+32,4%), îngrășăminte minerale sau chimice (+23,5%), carne și preparate din carne (+46,1%), produse lactate și ouă de păsări (+27,8%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+37,2%), mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+25,1%), tutun brut și prelucrat (+15,2%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+10,9%), articole de voiaj; sacose și similare (de 2,8 ori), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (+20,8%), cereale și preparate pe bază de cereale (+11,4%), materiale plastice sub forme primare (+13,8%), piele și blană prelucrate (+15,6%), lemn și plută (+21,3%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (+47,4%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+11,3%), mobilă și părțile ei (+12,4%), hrană destinată animalelor (+16,2%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 1,6 ori), pește, crustacee, moluște (+9,3%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+8,1%), produse tanante și colorante (+13,4%), facilitând astfel creșterea pe total importuri cu 19,0%.
Totodată au scăzut importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz (-11,8%).
Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2017 a fost de 238,3 mil. dolari SUA, cu 55,1 mil. dolari SUA (+30,1%) mai mare, față de cel înregistrat în luna noiembrie 2017 și cu 40,4 mil. dolari SUA (+20,4%) mai mare, comparativ cu luna decembrie 2016. .
.
Figura13. Evoluția lunară a balanței comerciale .
Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în anul 2017 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2406,3 mil. dolari SUA, cu 430,5 mil. dolari SUA (+21,8%) mai mare față de cel înregistrat în anul 2016. Cu țările Uniunii Europene (UE-28) balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 792,2 mil. dolari SUA (în anul 2016 – 641,8 mil. dolari SUA), iar cu țările CSI – de 743,2 mil. dolari SUA (în anul 2016 – 613,3 mil. dolari SUA).
.
Figura 14. Tendințele comerțului exterior de mărfuri .
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a fost de 50,2%, comparativ cu 50,9% în anul 2016.
Persoanele fizice au importat în anul 2017 mărfuri și produse în valoare de 194,4 mil. dolari SUA, de 2,2 ori mai mult în raport cu anul 2016. Creșterea a fost condiționată, în principal, de majorarea importurilor de autoturisme (de 2,5 ori), cărora le-a revenit 86,3% din importurile realizate de persoanele fizice.
3.2. Tendințe în evoluția exportului de bunuri al Republicii Moldova către UE
Piața UE oferă un teritoriu lipsit de frontiere și bariere naționale, astfel încât persoanele, mărfurile și serviciile pot circula liber, în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene. Piața internă este esențială pentru prosperitate, creștere și ocuparea forței de muncă în UE, contribuind la realizarea obiectivelor Uniunii în contextul Strategiei de la Lisabona. Dat fiind faptul că este un spațiu integrat, deschis și concurențial, aceasta promovează mobilitatea, competitivitatea și inovația în interacțiune, în special, cu politicile comunitare sectoriale. Pentru ca fiecare cetățean sau întreprindere să poată profita pe deplin de avantajele pieței unice, UE se concentrează asupra eliminării obstacolelor care încă obstrucționează funcționarea acesteia. UE caută să armonizeze diferitele legislații pentru a face față mai bine provocărilor globalizării și pentru a se adapta la progrese, cum ar fi noile tehnologii.
Principii de bază ale pieței UE:
– Libera circulație a mărfurilor (fiecare este în drept să exporte acolo unde îi este convenabil);
– Libera circulație a serviciilor (fiecare poate presta servicii acolo unde piața îi pare mai atractivă);
– Libera circulația a forței de muncă (în cadrul UE fiecare poate să se angajeze la serviciu acolo unde își dorește);
– Libera circulația a capitalului (fiecare își poate depozita banii acolo unde consideră că e mai rentabil și sigur).
Pe parcursul a trei ani de implementare a DCFTA, exporturile în UE au înregistrat un trend pozitiv, constituit 3,5 miliarde USD, progresând după semnare cu 15% (sau +492 mln. dolari SUA). Astfel, comerțul cu UE a contribuit cu 7,2% la creșterea exporturilor Republicii Moldova, iar 1360 companii autohtone (60% din numărul total de companii exportatoare) exportă în UE. .
În lunile ianuarie-august 2017 exporturile Republicii Moldova pe piața europeană au constituit circa 915,75 milioane USD și reprezintă 64.13% din totalul exporturilor moldovenești, fiind cu 16,74% în creștere comparativ cu perioada similară a anului 2016.
Exporturile produselor agricole în Uniunea Europeană în primele opt luni ale anului curent au însumat 332,41 milioane USD, ceea ce reprezintă circa 36,29% din totalul produselor agricole moldovenești exportate pe piața europeană, crescând cu 23,09% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Exporturile produselor industriale în Uniunea Europeană au însumat aproximativ 583,34 milioane USD, ceea ce reprezintă circa 63,70% din totalul produselor industriale moldovenești exportate pe piața europeană, sumă superioară cu 13,40% în comparație cu perioada similară a anului precedent.
Exporturile de mărfuri din Regiunea Transnistreană au constituit în anul 2017 aproximativ 269,62 mil USD (cu 38,75% mai mult față de aceiași perioadă a anului 2016 – 194,31 mil. USD). Dintre acestea, aproximativ 56,33% constituie exportul pe piața europeană.În acest context, autoritățile Republicii Moldova au solicitat deja majorarea anumitor contingente tarifare la exportul produselor în Uniunea Europeană, în special la exportul de fructe. Potrivit datelor Ministerului Economiei, în perioada 1 ianuarie – 19 octombrie 2017 au fost valorificatea contingentele tarifare la exportul de fructe în UE la strugurii de masă și prune, precum și a celor cu aplicarea mecanismului anti-circumvention, unde s-a depășit semnificativ contingentul la grâu 416121 tone (554,8%) și cereale prelucrate 11505 tone (460%).
La trei ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, Republica Moldova are dreptul să exporte în Uniunea Europeană doar trei produse de origine animalieră: miere de albine, produse de acvacultură și praf de ouă.
Exporturile de produse agricole și alimentare ale Uniunii Europene au atins în 2017 o valoare record de 137,9 miliarde de euro, în creștere cu 5,1% comparativ cu 2016, arată datele publicate luni de Comisia Europeană.
În perioada ianuarie – septembrie 2017 valoarea exporturilor către UE raportată la dolari SUA a crescut cu 16,6% față de ianuarie – septembrie 2016. Astfel, cota exporturilor destinate țărilor Uniunii Europene a atins 64,6% din totalul exporturilor, cu 0,8% mai mult în comparație cu perioada similară a anului trecut.
Constatăm o dinamică pozitivă la exportul produselor care fac obiectul mecanismului împotriva eludării, având în vedere faptul că există categorii care depășesc cu mult valorile stabilite (grâu, orz și cereale prelucrate) fapt ce indică asupra unui potențial de export ridicat. Cu toate acestea, nici în anul 2017, autoritățile nu au reușit să îmbunătățească progresul la valorificarea tuturor contigentelor tarifare, cum ar fi la produsele din carne, lactate sau ouă.
Deși exportul de mere rămâne destul de modest (doar 1% din contingentul tarifar), totuși în comparație cu anul trecut acesta a înregistrat o creștere semnificativă de la 74 tone la 453 tone. Pentru celelalte produse incluse în această listă, precum roșiile (export 80 tone – 4%), sucul de struguri (export 3.4 tone – 1%) și usturoiul (export 0 t) valorificarea contingentelor rămâne a fi una destul de modestă.
Valorificarea redusă a unor contingente tarifare se datorează progresului lent în domeniul îmbunătățirii infrastructurii pentru certificare și testare a produselor destinate exportului și tergiversării implementării standardelor sanitare, precum și din cauza greutăților cu care se confruntă agenții economici în respectarea rigorilor impuse de Uniunea Europeană. .
Pe categorii de produse, în 2017 s-au înregistrat performanțe deosebit de bune la exporturile de vinuri, cu creștere anuală de 12% sau 1,24 miliarde euro până la 11,91 miliarde euro, lapte praf, creștere de 26% sau 926 milioane euro, produse alimentare pentru nou născuți, creștere de 11% sau 722 milioane euro), alimente pentru animale de companie, creștere de 17% sau 602 milioane euro.
În schimb, exporturile de grâu au înregistrat cea mai mare scădere anuală în termeni de valoare, cu o contracție de 27,5% sau 1,5 miliarde euro până la patru miliarde euro, urmate de exporturile de alte cereale, care au scăzut cu 13,5% sau 256 milioane euro. De asemenea, valoarea exporturilor de carne de porc a scăzut cu peste 100 milioane de euro în 2017 comparativ cu 2016. .
Exportul de bunuri din Moldova către UE a urmat o traiectorie pozitivă în ultimul deceniu. Aceasta constituie o consecință firească a intensificării relațiilor UE – Moldova și a avantajelor obținute de către Moldova prin creșterea gradului de tratament special prin oferirea unor regimuri comerciale mai avantajoase de către UE. Acești factori au fost completați și de eforturile întreprinse de producătorii autohtoni în vederea diversificării partenerilor comerciali, pentru a-și majora veniturile sau pentru a supraviețui pierderilor cauzate de interdicțiile frecvente din partea Rusiei asupra producției din Republica Moldova. .
În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE în perioada 01.01.2017- 30.06.2017 au fost exportate : 4031 tone struguri de masă din 10 000 tone (40%) și 250 tone mere din 10 000 tone.
La exportul de cereale prin utilizarea mecanismului de prevenire a eludării a fost constatată o creștere semnificativă după cum urmează:
a. grâu – 147 202 tone (196 % din totalul cotei stabilite 75 000 t.), .
b. porumb – 81 929 tone (63% din totalul de 130 000 t.), .
c. orz – 23 949 tone (34% din totalul de 70 000 t.) .
d. zahăr – 20 870 tone (56% din totalul de 37 400 t.), .
Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este condus de cereale (grâu, porumb, orz, zahăr) unde poate fi urmărită o valorificare superioară a contingentelor alocate, dar și exportul de produse din categoria cerealelor procesate (alcool etilic). Evoluții pozitive a înregistrat și exportul de vin, al cărui contingent a fost anulat, dar și cel al mierii naturale – unul din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate aproape în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat. .
În topul produselor, care au beneficiat cel mai mult, ca urmare a implementării ZLSAC sunt produsele agroalimentare. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, iar în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat creșteri.
Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5% în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-agricole în țările Uniunii Europene. Topul categoriilor de produse non-agricole, cu cele mai mari diminuări la export în UE vin din zona industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii față de acestea pe piața UE. .
Figura 3. Structura exporturilor pe grupe de mărfuri .
În ianuarie-februarie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016 s-au marcat creșteri la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (de 1,8 ori), mașini și aparate electrice (+35,6%), cereale și preparate pe bază de cereale (de 2,0 ori), legume și fructe (+21,7%), produse medicinale și farmaceutice (de 2,7 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+9,3%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (+34,6%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+9,8%), fire, țesături și articole textile (+16,3%), vehicule rutiere (+51,5%), produse chimice organice (+43,6%), zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (+33,2%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (+68,4%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,2 ori), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (de 2,8 ori), produse lactate și ouă de păsări (+41,0%), hrană destinată animalelor (+12,9%), carne și preparate din carne (de 1,8 ori), îngrășăminte naturale și minerale naturale (de 2,5 ori), care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu 26,5%.
Totodată, s-au micșorat exporturile de uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare (-38,9%), cauciuc prelucrat (-84,5%), animale vii (-78,7%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-25,8%), încălțăminte (-8,2%), articole prelucrate din metal (-14,8%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-43,6%), atenuând astfel creșterea pe total exporturi cu 3,5%.
3.3. Evoluții ale importului de bunuri din UE în Republica Moldova
Piața UE este instituită din 28 de state membre și prezintă populația acestor state. Particularitatea pieței UE este în ceea că statele membre chiar și fiind suverane, au cedat o parte din “suveranitate” pentru consolidarea sa, precum și în scopul utilizării avantajelor oferite de majorarea teritoriului. Această unire, de fapt presupune că țările membre au delegat o parte din împuterniciri de luare a deciziilor unor instituții comasate, în așa mod, unele întrebări de interes comun să fie soluționate la nivel European, conform principiilor democratice. Astfel UE reprezintă o variantă intermediară între sistemul federativ din SUA și sistema de cooperare liberă a statelor membre ale ONU. Principii de bază ale pieței UE: − Libera circulație a mărfurilor (fiecare este în drept să facă cumpărături acolo unde îi place); − Libera circulația a serviciilor (fiecare poate presta servicii acolo, unde piața îi pare mai atractivă); − Libera circulația a forței de muncă (în cadrul UE fiecare pate să se angajeze la serviciu acolo unde dorește); − Libera circulația a capitalului (fiecare își poate depozita banii acolo unde consideră că e mai rentabil și sigur). Noțiunea de drept vamal în înțelegerea tradițională (adică în sensul de drept vamal național) reprezintă totalitatea normelor ce reglementează relațiile de drept legate de: .
− Reglementări vamale generale (teritoriul vamal comun; transportul în vamă și depozitarea provizorie; apariția, exigibilitatea și ștergerea datoriei vamale; reportarea drepturilor; rambursarea sau returnarea drepturilor, etc.);
− Instrumente vamale de bază ( tarife vamale; valoarea în vamă; originea mărfurilor);
− Aplicarea tarifelor vamale commune (clasificare tarifară, derogări tarifare, scutire de la plată drepturilor vamale); .
− Reglementări vamale spiciale (circulația mărfurilor, regimuri vamale economice);
− Sancțiuni (soluționarea litigiilor vamale, prevenirea încălcărilor dreptului comunitar);
− Cooperare vamală internațională. .
Republica Moldova continuă să sporească importul din țările Uniunii Europene, achiziționînd cel mai mare volum de produse din România, Germania, Italia, Polonia și Franța. În lunile ianuarie-februarie 2017, importurile de mărfuri din țările UE s-au cifrat la 273,4 milioane dolari SUA, cu 25,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, deținând o pondere de 45,6% în totalul de importuri.
În ianuarie–iunie 2017 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, livrările în Moldova a producției au crescut din așa țări ca România cu 24,1 la sută – pâna la $300,2 mil., Germania – cu 15,6% – pâna la $173,8 mil., Italia – cu 12,5% – până la $155,4 mil., Polonia – cu 22,7% – până la $69,9 mil. USD, Franța – cu 17,5% – până la $59,1 mil.
Importul din Ungaria a însumat $45,2 mil. (+21%), Bulgaria – $31,9 mil. (+16,8%), Cehia – $29,6 mil. (+ 15,5%), Spania – $29,4 mil. (+13,7%), Marea Britanie – $28,4 mil. (-7.2%), Olanda – $22,5 mil. (+15,1%), Belgia – $17,6 mil. (+7,3%), Grecia – $10,6 mil (+19,1%), Slovacia – $10,4 mil. (+37,9%), Suedia – $8,4 mil. (-6,9%), Slovenia – $8,3 mil. (+27,4%), Danemarca – $7,07 mil. (+30,5%), Finlanda – $6,2 mil. (+16,1%), Luxemburg – $1,18 mil. (+25,9%), Croația – $1,01 mil. (+42,3%), Cipru – $481,7 mii (+41,8%), Malta – $220,6 mii (+2,7%).
Top 10 țări din care Moldova importă cele mai multe mărfuri:
1. România – 426.259,92 mii dolari SUA; .
2. Federația Rusă – 343.234,52 mii dolari SUA; .
3. Ucraina – 321.407,82 mii dolari SUA; .
4. Germania – 243.960,15 mii dolari SUA; .
5. Italia – 216.869,21 mii dolari SUA; .
6. Polonia – 99.455,76 mii dolari SUA; .
7. Franța – 77.331,49 mii dolari SUA; /
8. Belarus – 73.469,63 mii dolari SUA; .
9. Ungaria – 62.908,40 mii dolari SUA; .
10. Austria – 50.411,08 mii dolari SUA. .
Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-februarie 2018, comparativ cu perioada similară din anul 2017, relevă creșterea importurilor din China (de 1,6 ori), România (+28,9%), Germania (+50,2%), Federația Rusă (+17,4%), Ucraina (+40,3%), Italia (+44,6%), Polonia (de 1,7 ori), Turcia (+26,6%), Franța (de 1,6 ori), Austria (de 1,8 ori), Ungaria (+43,3%), Spania (de 1,8 ori), Bulgaria (+50,1%), Japonia (de 2,1 ori), Olanda (+43,0%), Vietnam (+41,9 %), Republica Cehă (+16,8%), Slovacia (+40,5%), Suedia (de 1,6 ori), Danemarca (de 1,8 ori), Belgia (+23,4%), Israel (de 1,9 ori), Portugalia (de 1,6 ori), Brazilia (de 2,4 ori), Letonia (de 1,8 ori), Norvegia (de 1,9 ori), Slovenia (+51,9%), Thailanda (de 1,8 ori), Serbia (+39,0%), Islanda (de 1,7 ori), Ecuador (+30,9%), Africa de Sud (de 6,2 ori) și Pakistan (de 2,3 ori), care a favorizat majorarea pe total importuri cu 34,7%.
În același timp s-au diminuat livrările din Belarus (-32,9%), Statele Unite ale Americii (-27,1%), Elveția (-21,5%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-11,7%) și Macedonia (-57,8%).
Analiza datelor privind valorificarea concesiilor tarifare acordate la importul de mărfuri din UE denotă o ușoară creștere a importului pe toate pozițiile, cu excepția cărnii de porc și produselor procesate din carne.
a. carne de porc – 2 337 t (58% din totalul de 4 000 t),
b. carne de pasăre – 4 000 t (100% din totalul de 4 000 t)
c. produse lactate – 1000 t (100% din totalul de 1 000 t)
d. produse procesate din carne – 264 t (16% din totalul de 1 700 t)
e. zahăr – 5 400 t (100% din totalul de 5 400 t)
f. produse din zahăr – 157 ( 25% din totalul de 640 t)
Creșterea importurilor a fost condiționată de majorarea cererii interne, alimentată de creșterea reală a salariului, creșterea remitențelor de peste hotare, precum și aprecierea monedei naționale, care, la rândul său, a determinat creșterea volumului fizic al mărfurilor importate.
Cea mai mare influență asupra creșterii importului au avut-o importul de:
# petrol, produse petroliere și produse înrudite – cu 28,8%;
# energie electrică – de 213,8 ori;
# mașini și aparate electrice și părți ale acestora – cu 19,2%;
# produse medicinale și farmaceutice – cu 24,5%;
# vehicule rutiere – cu 20,4% etc.
Importurile de produse agricole și alimentare ale UE au crescut și ele în 2017 comparativ cu 2016, dar într-un ritm mai modest decât exporturile, cu un avans de 4,5% sau 5 miliarde euro până la 117,3 miliarde euro. Aceasta înseamnă că balanța comercială a UE la capitolul produse agricole și alimentare a rămas pozitivă cu un surplus anual de 20,5 miliarde euro. .
Figura 6. Structura importurilor pe grupe de mărfuri .
În ianuarie-februarie 2018, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, au sporit importurile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (de 1,6 ori), gaz și produse industriale obținute din gaz (+20,5%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+19,8%), fire, țesături și articole textile (+28,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori), legume și fructe (de 1,6 ori), vehicule rutiere (+28,6%), metale neferoase (de 2,0 ori), articole prelucrate din metal (de 1,6 ori), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (de 1,6 ori), îngrășăminte minerale sau chimice (de 1,7 ori), produse medicinale și farmaceutice (+20,5%), energie electrică (de 8688,6 ori), cereale și preparate pe bază de cereale (de 1,6 ori), articole din minerale nemetalice (+49,8%), piele și blană prelucrate (de 1,8 ori), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (+29,4%), îmbrăcăminte și accesorii (+25,1%), fier și oțel (+45,6%), semințe și fructe oleaginoase (+37,9%), articole din lemn (de 1,6 ori), materiale plastice prelucrate (+37,4%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+32,5%), mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (de 1,6 ori), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (+18,3%), pește, crustacee, moluște (+44,5%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (+38,0%), materiale plastice sub forme primare (+47,9%), cauciuc prelucrat (+32,4%), carne și preparate din carne (de 1,7 ori), încălțăminte (+42,2%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+36,2%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 1,6 ori), hrană destinată animalelor (+30,8%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+26,4%), produse tanante și colorante (de 1,6 ori), mobilă și părțile ei (+14,6%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (+15,3%), lemn și plută (+24,5%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (de 1,8 ori), facilitând astfel creșterea pe total importuri cu 32,9%. .
Totodată au scăzut importurile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-63,3%), articole de voiaj (-72,9%), tutun brut și prelucrat (-53,9%), cărbune, cocs și brichete (-55,1%). .
În ianuarie-februarie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016 au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 1,9 ori), produse medicinale și farmaceutice (de 1,8 ori), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (de 2,1 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,6 ori), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+20,1%), îmbrăcăminte și accesorii(+52,9%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (de 2,6 ori), fire, țesături și articole textile (+14,4%), vehicule rutiere (+17,1%), articole de voiaj; sacose și similare (de 7,0 ori), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (+24,7%), cereale și preparate pe bază de cereale (+46,4%), produse lactate și ouă de păsări (+49,0%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+20,1%), fier și oțel (+29,5%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (+50,0%), mașini și aparate de birou sau de prelucrarea automată a datelor (+42,3%), încălțăminte (+66,4%), cărbune, cocs si brichete (de 6,1 ori), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+14,5%), materiale plastice prelucrate (+20,2%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 2,2 ori), articole prelucrate din metal (+6,9%), articole din lemn (+20,6%), mobila și părțile ei (20,8%), piele și blană prelucrate (+18,8%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (+33,3%), produse chimice organice (+47,9%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (de 2,4 ori), contribuind la creșterea pe total importuri cu 23,8%.
Totodată, s-au redus importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz (-21,3%), tutun brut și prelucrat (-26,0%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (-9,2%), atenuând majorarea pe total importuri cu 3,9%.
3.4. Progrese și restanțe în implimentarea ALSAC, acțiuni de urmat.
Acordul de Asociere1 (AA) dintre Uniunea Europeană (UE) și Republica Moldova este documentul de bază ce reglementează întregul spectru de relații dintre părțile semnatare, prevederile acestuia fiind obligatorii pentru implementare. Scopul AA este integrarea economică și asocierea politică a Republicii Moldova la spațiul comunitar european.Republica Moldova progresează în implementarea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană ce vizează Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).
Astfel, Republica Moldova a reușit să realizeze un șir de reforme în domeniul economic, cum ar fi implementarea Ghișeului unic, lansat în iunie 2017, datorită căruia s-au micșorat costurile administrative până la 46% (circa 62 de milioane de lei anual), reducerea actelor permisive de la 413 la 150, reducerea instituțiilor cu funcții de control de la 70 la 18, inclusiv 5 regulatori independenți.
De asemenea, pe parcursul ultimilor ani se constată tendința de reorientare a exporturilor moldovenești de la est spre vest. În prezent, Uniunea Europeană deține întâietatea în comerțul exterior al Republicii Moldova. În 2017, exporturile de mărfuri destinate țărilor UE au constituit 63,7% din totalul exporturilor, peste 1300 de companii moldovenești, ceea ce reprezintă circa 60% din numărul total, exportă în UE. Totodată, 28 de state membre ale UE investesc în economia națională.
Printre alte realizări se numără crearea primului parc IT – ”Moldova IT Park”, lansarea serviciului național unic 112 pentru apeluri de urgență, implementarea sistemului informațional automatizat de management și eliberarea documentelor permisive etc. .
Deasemnea s-a înregistrat progrese și în comerțul exterioar al Republicii Moldova cu UE. În lunile ianuarie-mai, exportul de mărfuri pe piața comunitară a însumat 470,3 mil.dolari USD (cu 10,3% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut), deținând o cotă de 62,8 % în totalul exporturilor. În aceeași perioadă importurile de mărfuri au totalizat 748,3mil.dolari USD (cu 3,9% mai puțin decât în 2015), deținând o pondere de 48,5% din total de import. Principalii parteneri în domeniul exportului pentru RM se numără: România, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, Germania, Franța, Polonia, Olanda .Principalele țări din care se importă în RM sunt: Romania, Germania, Italia și Polonia.
Referitor la valorificarea cotelor stabilite în cadrul Acordului de Asociere/DCFTA, situația este următoarea: .
– Exportul de fructe pe piața UE, în perioada ianuarie-iunie a.c. s-au exportat struguri de masă- 4118 t din 10 000 t (41%). Totodată, nu s-au înregistrat exporturi pe piața UE de mere și prune. .
– Exportul de cereale (prin utilizarea mecanismului anti-circumvenție) pentru perioada 01.01.2016-11.07.2016denotă o creștere majorată. .
a. grîu- 55 434 t.(74 % din totalul cotei stabilite 75 000 t.), .
b. porumb – 104 596 t.(80,4% din totalul de 130 000 t.), .
c. zahăr – 28 932 t. (77,3% din totalul de 37 400 t.), .
d. cereale prelucrate – 8137 t. (325 % din totalul de 2500 t.), .
e. porumb zaharat – 672 t. (44,8% din totalul 1500 t.). . În ce privește importul mărfurilor din țările membre UE, se atestă o valorificare modestă a cotelor în perioada de referință a anului curent. .
În sectorul Barierele Tehnice în Calea Comerțului (TBT)
au fost înregistrate următoarele progrese: ,
– Au fost adoptate 1365 de standarde moldovenești, care au preluat prevederile standardelor europene și internaționale și care au anulat aproximativ 107 standarde naționale conflictuale cu cele europene; .
– În scopul inițierii cooperării cu organizațiile de metrologie europene, Institutul Național de Metrologie a înaintat la secretariatul EURAMET și la secretariatul WELMEC solicitări de aderare în calitate de membru asociat la aceste organizații; Au fost aprobate și adoptate următoarele acte legislative și normative:
– Legea nr. 9 din 26.02.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea nr.235 din 01.12.2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității; Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător; Codul Contravențional nr.218 din 24.10.2008).
-Legea metrologiei nr. 19 din 04.03.2016; .
– Legea nr.7 din 26.02.2016 privind supravegherea pieței în partea ce ține de produsele nealimentare; .
– Legea nr. 20 din 04.03.2016 privind standardizarea națională. .
– Hotarîrea Guvernului nr. 707 din 3.06.2016 privind aprobarea Codului urbanismului și construcțiilor; .
– Hotărîrea Guvernului nr. 581 din 10.05.2016 privind coloranții care pot fi adăugați în medicamentele de uz uman; .
– Hotărîrea de Guvern (aprobată la 18.03.2016) pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind produsele cosmetice; .
– Hotărîrea Guvernului nr. 8 din 20.01.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice privind ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare.
– Hotărîrea Guvernului nr. 276 din 10 martie 2016 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor în Ia lectură în parlament la 14.04.2016. nr. proiectului 103.
Restanțele sau proiectele în proces de realizare ăn domeniul dat sunt:
– adoptarea Legii privind deșeurile (proiect examinat în Parlament în noiembrie 2015 în Ia lectură) și actelor normative conexe acesteia: o Regulamentul privind ambalajul și deșeurile de ambalaj – definitivarea și adoptarea Legii privind substanțele chimice .
– aprobarea proiectelor de Hotărîri de Guvern pentrucele 4 reglementări tehnice în conformitate cu Directivele UE o Reglementarea tehnică privind “Echipamentul individualˮ o Reglementarea tehnică „Cerințe esențiale de securitate ale explozivilor de uz civil și condițiile pentru introducerea lor pe piațăˮ o Reglementarea tehnică „Echipamente și sisteme de protecție destinate utilizăriii în atmosferă potențial exploziveˮ o Reglementarea tehnică „cu privire la instituirea unui sistem de identificare și trasabilitate a explozivilor de uz civilˮ
– adoptarea proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor în Ia lectură în parlament la 14.04.2016. nr. proiectului 103 – aprobarea de către Guvern a Proiectului HG pentru aprobarea RT “Aparate consumatoare de combustibili gazoși” .
– adoptarea Legii cu privire la dispozitivele medicale – amendamente la Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente
– aprobarea Proiectul Hotărîrii Guvernului privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic. .
– promovarea în Guvern a amendamentelor la Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier promovarea în Guvern a proiectului Hotărîrii Guvernului cu privire la utilizarea de sisteme mobile de climatizare la autovehicule);
– adoptarea Legii privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase promovarea în Guvern a amendamentelor la Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente
În domeniul Măsurile Sanitare Și Fitosanitare au fost înregistrate următoarele progrese:
În vederea implementării unui sistem de audit și evaluare bazat pe riscuri a componentelor sistemului național-sanitar, fitosanitar și pentru siguranța alimentelor au fost aprobate următoarele Hotărîri de guvern:
– Hotărîrea de Guvern nr.296 din 15.03.16 cu privire la modificarea anexei nr.1 la HG nr.1007 din 29.08.08 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare;
– Hotărîrea de Guvern 213 din 20.02.16 privind modificarea și completarea HG 1004 din 25.10.2010 cu privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe și din plante și produse de origine vegetală; .
– Hotărîrea de Guvern privind aprobarea Normei sanitar-veterinare privind stabilirea regulilor de control și supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile aprobată prin HG din 17.02.16. .
Urmare celei de-a 2 reuniuni a Subcomitetului SPS (01.06.2016), a fost aprobată și semnată Decizia privind modificarea Anexei XXIV-B, care include Lista măsurilor sanitare și fitosanitare angajamente ce urmează a fi realizate de RM.
A fost încheiat Contractul de prestări servicii Nr.798 din 18.02.2016 între ANSA și Institutul de igienă și sănătate publică veterinară din București, România și cu suportul Delegației UE, au fost încheiate 4 contracte cu laboratoare internaționale din România (București, Iași, Bacău) și Austria, pentru implementarea Planului național de monitorizare a reziduurilor în produsele de origine animală, aprobate anual de către ANSA (la momentul actual sunt în proces de licitație).
– Prin HG 224 din 02.03.16 a fost aprobat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor și a cerințelor generale ale legislației privind siguranța alimentelor,
Cea mai importantă restanță este acreditarea internațională a Laboratorului de încercări CRDV. .
În domeniul Administrare Vamală principalele progrese înregistrate sunt:
– Drept urmare a aderării RM la Convenția privind regulilor de origine Pan-Euro-Mediteraneene (Convenția PEM), ratificat prin Legea nr. 111/2015, a fost demarată procedura legală de substituire a prevederilor Protocolul II (privind regulile de origine a mărfurilor) la Acordul de Asociere RM-UE cu textul Convenției PEM. În prezent RM a definitivat procedura internă, necesară pentru semnarea Deciziei Sub comitetului RM-UE pe vamă. Astfel, a fost elaborat și promovat Decretul Președintelui RM nr. 2025-VII din 13.04.2016 privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Deciziei Sub-Comitetului RM–UE pentru vamă.
– În scopul armonizării legislației în domeniul vamal, în perioada de referință a fost elaborat și promovat Proiectul Legii privind serviciul vamal, care urmează să fie adoptat de Parlament în prima lectură. .
– În perioada semestrului I, 2016, s-a observat o creștere în utilizarea procedurilor de perfectare electronica a mărfurilor importate și exportate. Astfel, ponderea mărfurilor exportate, perfectate electronic, este cca 75 %, iar ponderea a celor importate este cca 12%. .
– În scopul respectării angajamentelor asumate de RM în ce privește combaterea traficului ilicit de țigarete, în perioada de raportare Serviciul Vamal al RM a aprobat Ordinul nr.67-o din 03.03.2016, prin care a fost aprobat Planul de acțiuni pentru combaterea traficului ilicit de țigarete pentru perioada anilor 2016-2018. De asemenea, a fost creat Grupul de lucru referitor la implementarea în practică a prevederilor Planului menționat. .
– În scopul realizării angajamentului asumat de RM cu privire la protecția drepturilor de proprietate intelectuală, Serviciul Vamal în colaborare cu AGEPI a elaborat și aprobat la 22.06.2016 proiectul Hotărîrii de Guvern pentru aprobarea ”Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale”. .
– În perioada de raportare au fost înregistrați 99 agenți economici autorizați (AEO), fapt ce va permite acestora să beneficieze de anumite facilități în procesul de perfectare a actelor vamale la mărfurile importate sau exportate.
– A fost adoptată Legea nr. 138 din 20.06.2016 privind modificare și completarea unor acte legislative ce vizează politica bugetară, fiscal și vamală pentru anul 2016.
Principala restanță este elaborarea și aprobarea modificărilor în Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea și controlul ulterior al certificatelor de origine preferențială a mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.761 din 17.09.2014- Proiectul modificărilor HG 761. Proiect remis spre avizare. .
În sectorul Dreptul Societăților Comerciale ca progrese au fost înregistrate:
– adoptarea în Parlament ‟Legea nr. 21 din 4 martie 2016 privind modificarea și completarea actelor legislative”.(prezenta Lege completează Legea nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individualiccu art. (341 ).) .
Restanțe/întîrzieri:
– Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni – proiectul este în proces de elaborare.
În domeniul Servicii Financiare Parlamentul a adoptat o serie de modificări la cadrul legislativ național, care au ca scop ajustarea activității legislative a Băncii Naționale a Moldovei la Tratatul privind Uniunea Europeană precum și a altor norme comunitare și de punere în aplicare cele mai bune practici și activități internaționale standarde ale băncii centrale.
Progrese înregistrate: .
– Proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare, (HG nr.704 din 03.06.2016;).
– Proiectul Legii cu privire la contractele de garanție financiară, (HG nr.705 din 03.06.2016;).
– Proiectul cu privire la modificarea și completarea unor acte normative ale BNM a fost aprobat prin HCE al BNM nr. 158 din 16.06.2016, publicată în MO nr. 184-192 din 01.07.2016, art. 1151. Proiectul în cauză a fost elaborat inclusiv în vederea armonizării legislației naționale (Regulamentul nr. 157 din 01.08.2013 cu privire la transferul de credit și Regulamentul nr. 204 din 15.10.2010 cu privire la activitatea prestatorilor de servicii de plată în sistemele de remitere de bani), cu prevederile Regulamentului UE nr. 1781 din 2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri. Impactul social și economic al proiectului nominalizat constă inclusiv în alinierea la standardele și practicile internaționale în domeniul efectuării plăților, precum și sporirea măsurilor de prevenire, cercetare și identificare a activităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Printre beneficiarii proiectului de decizie se numără Banca Națională a Moldovei, băncile licențiate dar și clienții acestora. .
Restanțe/întîrzieri:
– Proiectul de lege privind modificarea Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – a fost remis Parlamentului spre examinare și aprobare la data de 24.05.2016
– Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 284/2004 cu privire la comerțul electronic – este în proces de elaborare tabelul divergențelor în baza avizelor recepționate . .
În perioada de raportare, în sectorul achizițiilor publice s-au înregistrat progrese minore, în special datorită lipsei unei baze legale necesare pentru efectuarea modificările normative necesare și în special datorită modificării unor serii de angajamente din cadrul Acordului de Asociere, negociate cu partenerii europeni în cadrul ședințelor de lucru a Comitetului de Asociere RM-UE în configurația comerț.
Progrese înregistrate: .
– Intrarea în vigoare a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice, începînd cu 1 mai curent, care are drept scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea actelor normative secundare (regulamente) în domeniu dat, în conformitate cu angajamentele asumate de RM în cadrul AA/DCFTA
– A fost elaborat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.613 din 17 mai 2016. Acest proiect prevede amendarea Legii nr.131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, ceea ce va permite crearea și constituirea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât aceasta să fie responsabilă în fața Parlamentului.
Restanțe/întârzieri:
– A fost elaborată Strategia de dezvoltare a sectorului Achizițiilor publice din Republica Moldova care are scopul de a asista instituțiile din sector în procesul de implementare a tuturor angajamentelor asumate la nivel internațional, prin crearea unei viziuni unice comune în domeniu. Strategia dată încorporează Foia de parcurs și prevede modul de abordare a cerințelor UE. Aceasta urmează a fi remisă Comisiei Europene, după consultarea experților SIGMA, efectuarea expertizei anticorupție și expertizei juridice”. .
– Elaborarea și promovarea în Guvern a Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor, ce corespunde în mod obligatoriu principiilor expuse în articolul 270. .
Concluzii și recomandări .
Exportul de bunuri din Moldova către UE a urmat o traiectorie pozitivă în ultimul deceniu. Aceasta constituie o consecință firească a intensificării relațiilor UE – Moldova și a avantajelor obținute de către Moldova prin creșterea gradului de tratament special prin oferirea unor regimuri comerciale mai avantajoase de către UE. Acești factori au fost completați și de eforturile întreprinse de producătorii autohtoni în vederea diversificării partenerilor comerciali, pentru a-și majora veniturile sau pentru a supraviețui pierderilor cauzate de interdicțiile frecvente din partea Rusiei asupra producției din Republica Moldova. Pe lângă majorarea volumului exporturilor către UE, au fost identificați și noi parteneri comerciali. Unele dintre piețele noi de destinație pentru exporturile moldovenești sunt: Spania, Suedia și Bulgaria – pentru struguri, Bulgaria și Suedia – pentru mere, Republica Cehă – pentru grâu, Cipru, Grecia și Letonia – pentru orz, Letonia – pentru zahăr. Acest lucru ar putea constitui un început pentru diversificarea în continuare a partenerilor comerciali, având în vedere că procesul de identificare și stabilire a relațiilor cu parteneri noi ar putea dura mai mult decât creșterea volumului exporturilor către partenerii deja existenți. Prin urmare, efectele pozitive se pot amplifica pe termen mediu și lung. Intrarea pe unele piețe foarte competitive, unde potrivit unora producătorii moldoveni au puține șanse de a-și realiza bunurile (ex. exportul de vin în Portugalia și Franța), demonstrează că producătorii autohtoni își pot găsi nișa în multe țări UE dacă oferă bunuri de calitate înaltă și constantă.
Acordul DCFTA susține dezvoltarea continuă a economiei R. Moldova și contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Datorită Acordului DCFTA, mediul de afaceri din R. Moldova cunoaște o îmbunătățire a standardelor de calitate, în special a produselor de larg consum care pot fi exportate în orice colț al lumii. Exporturile de produse moldovenești pe piața Europeană au crescut semnificativ grație Acordului DCFTA și astfel acesta a salvat mai multe afaceri din R. Moldova. .
Deși beneficiile ZLSAC se preconizează a fi realizate integral pe termen mediu și lung, comerțul cu bunuri între Moldova și UE a înregistrat unele rezultate valoroase care merită să fie analizate și diseminate. .
În pofida circumstanțelor economice și politice mai puțin favorabile, evoluția exporturilor moldovenești către UE poate fi considerată satisfăcătoare după intrarea în vigoare a ZLSAC. Exporturile către UE au scăzut cu 1,4% – semnificativ mai lent decât exporturile către alte destinații. Mai mult ca atât, exporturile de produse agroalimentare, pentru care așteptările beneficiilor ZLSAC sunt cele mai mari, au crescut cu 10,8%. Astfel, eliminarea barierelor tarifare a avut un efect pozitiv semnificativ și imediat asupra exporturilor moldovenești către UE.
Exportul de produse care fac obiectul contingentelor tarifare anuale scutite de taxele vamale a crescut imediat după implementarea ZLSAC. Pentru bunuri precum struguri, prune și orz, exporturile au crescut de până la cinci ori. Cu toate acestea, contingentele sunt încă departe de a fi epuizate, iar bariera majoră în acest context o constituie neconformitatea cu standardele sanitare și fitosanitare ale UE, care ar asigura accesul pe piața UE a cărnii, ouălor și lactatelor.
Exporturile către UE nu doar au crescut, dar au fost identificați și noi parteneri comerciali. Acest lucru ar putea fi considerat un început pentru diversificarea în continuare a partenerilor comerciali, având în vedere că procesul de identificare și stabilire a relațiilor cu parteneri noi ar putea dura mai mult decât creșterea volumului exporturilor către partenerii existenți. Prin urmare, efectele pozitive se pot amplifica pe termen mediu și lung. Intrarea pe unele piețe foarte competitive, unde, potrivit unora, producătorii moldoveni nu au șansa de a vinde (de ex. exportul de vin în Portugalia și Franța), demonstrează că producătorii autohtoni își pot găsi nișa în multe țări UE, oferind bunuri de calitate înaltă și constantă.
.
Bibliografie
1. Bucătaru V. Republica Moldova și Uniunea Europeană: de la cooperare la integrare (2011-2012). Chișinău: Asociația pentru Politică Externă, 2012. http://infoeuropa.md/uerm/republica-moldova-si-uniunea-europeana-de-la-cooperare-la-integrare-2011-2012/ (vizitat 22.04.2013).
2. Bușcăneanu S. Monitorizarea guvernamentală a implementării Planului de Acțiuni RMUE. În: Guvernare și democrație în Moldova, e-journal, an.IV, nr.82, 1-15 octombrie 2006. http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/200610151/ (Vizitat 25. 10. 2010).
3. Bușcăneanu S. Strategia de comunicare cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova. În: Policy Brief, 2008, nr. 1. 5 p.
4. Căldare Gh. Negocierea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În: Știința politică în Republica Moldova: realizări și perspective. Studii InternaĠionale. Chișinău: CEP USM, 2011, p. 176-189. 142
5. Căldare Gh. Probleme și priorități în colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană la etapa actuală. În: Știința politică și societatea în schimbare: Mat. Conf. Șt. Int. dedicate celei de-a 20-a aniversări a Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, 13 noiemb. 2015. Chișinău: CEP USM, 2015, p. 377-386.
6. Căldare Gh., Smirnov I. Implementarea proiectelor de asistență comunitară: practica internațională și națională. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică), 2015, nr.3 (LXX), p. 157-168.
7. Ceban V., Saca V. Republica Moldova și Uniunea Europeană: de la parteneriat la politica de vecinătate. În: Studii Internaționale. Viziuni din Moldova, 2006, nr.1, p. 47-56.
8. Cebotari Sv. Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraționiste: interese și priorități. Teză de doctor în științe politice. Chișinău, 2007. 169 p.
9. Chelcea S. Metodologia elaborării unei cercetări științifice. București: comunicare. ro, 2003. 195 p. 26. Chirilă V., Bucătaru V., Grîu L. Este integrarea europeană a Republicii Moldova ireversibilă? Chișinău: Asociația pentru Politică Externă, 2014. 12 p.
10. Cojocaru C. Dilema politic versus economic în construcția europeană. Chișinău: GAZETA SRL, 2006. 238 p.
11. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European ܈i Consiliu privind principalele constatări din raportul complet de monitorizare privind stadiul pregătirii Croa܊iei pentru aderarea la UE. Bruxelles, 10.10.2012. http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/?uri=CELEX:52012DC0601 (vizitat 08.11.2012).
12. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Strategia de extindere și principalele provocări în perioada 2012-2013. Bruxelles, 10.10.2012. https://webapi.cor.europa.eu/documentsanonymous/com600-2012_part1_ext_RO.doc (vizitat 05. 11. 2012).
13. Concluzii formulate la conferința internațională: Participarea la Pactul de Stabilitate ca accelerator al reformelor social-economice în regiune. În: Republica Moldova și integrarea europeană. Cooperare în pactul de stabilitate. Chișinău: IPP, 2003, p. 313-324.
14. Concluziile Consiliului privind Republica Moldova. Comunicat de presă, 15/02/2016. http://infoeuropa.md/files/concluziile-consiliului-ue-privind-republica-moldova.pdf (vizitat 02.03. 2016). 32. Cristal O. Chișinăul a prezentat Comisiei Europene o foaie de parcurs. În: Moldova Suverană, 29 mai 2008, nr.84 (477).
15. Juc L. Moldova – UE: actualitate, constatări. În: Vectorul european al RM și realizarea Planului de AcĠiuni. Conf. Int., 17 februarie, 2006. Chișinău: AAP, 2006, p. 20-23.
16. Juc V. Edificarea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoretico-metodologice și replieri geostrategice. Chișinău: „Tipogr-Sirius” SRL, 2011. 248 p.
17. Juc V. Integrarea europeană – dimensiune a interesului național al Republicii Moldova. În: Republica Moldova și Uniunea Europeană: dimensiunile cooperării. Chișinău: S.n. (Tipografia -Sirius), 2016, p.4-35.
18. Manole D. Planul de Acțiuni RM-UE: esență și funcționalitate. În: Studii Internaționale. Viziuni din Moldova, 2006, nr.1, p. 65-71.
19. Marga A. Filosofia unificării europene. Cluj -Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 2001. 325 p.
20. Mămăligă M. Ședințele săptămînale ale Comisiei naționale pentru integrare europeană – un prim bilanț. În: Guvernare și democrație în Moldova, e-journal, an.V, nr.103, 16-30 septembrie 2007. http://www.e-democracy.md/comments/ political /200709301/ (vizitat 10.12.2008).
21. Raportul Comisiei Europene privind implementarea Politicii Europene de Vecinătate în anul 2007, Republica Moldova. Bruxelles, 3 aprilie 2008, COM (2008) 399. http://www.mfa.md/img/european-integration-documents/Raport399MD.doc (vizitat 24.10.2011).
22. Rață Gh. Integrarea europeană: istorie, documente, analize (curs universitar). Chișinău: Perspectiva, 2001. 173 p.
23. Rudico A. Propuneri pentru o campanie europeană și transatlantică de consolidare a opiniei publice în Moldova: parteneriat între guvern, mijloacele de informare în masă și organizațiile nonguvernamentale. În: Lecții europene. Experiența Poloniei și oportunități pentru Moldova. Culegere de analize de politici publice. Vol.II. Chișinău: ARC, 2007, p. 56-64.
24. Rusu R. Dimensiunea axiologică a integrării europene a Republicii Moldova. În: Revista de filosofie, sociologie și științe politice, 2013, nr.1, p. 82-90. 108. 25.Savu D.-V. Integrarea europeană. Dimensiuni și perspective. București: Oscar Print, 1996. 223 p.
26.www.agora.md
27.www.radiochisinau.md
28.www.stiri.md
29.www.mfa.gov.md
30.www.eur-lex.europa.eu
31.www.mei.gov.md
32.www.dcfta.md
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Implimentarea ALSAC (Acordului de Liber [307725] (ID: 307725)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.