Politica comercială aspecte teoretice [307709]

Capitolul I

Politica comercială aspecte teoretice

Obiectivele Politicii Comerciale

Politica comercială reprezintă ansamblul de măsuri și instrumente politice aplicate în relațiile comerciale externe ale Uniuni Europene.

Politica comercială are în vedere următoarele obiective:

[anonimizat];

[anonimizat] a concurenței neloiale;

combaterea măsurilor de discriminare prin împiedicarea accesului și dezvoltării exporturilor de bunuri și servicii;

[anonimizat];

[anonimizat];

[anonimizat];

integrarea cât mai multor țări în ansamblul comerțului mondial;

includerea în politica de dezvoltare a componentei mediului înconjurător.

Politica comercială constă în crearea unei uniuni vamale între statele membre U.E., [anonimizat] U.E., elaborarea și implementarea politicii regimului comun de import și export. Baza politicii comerciale este constitute de tariful vamal comun aplicat în relațiile cu țările membre. [anonimizat] a [anonimizat].

1.2. Principiile Politicii Comerciale Comune

Principiile politicii comerciale sunt:

modificări tarifare;

încheierea de acorduri tarifare și comerciale în ceea ce privește schimburile de mărfuri și servicii;

aspecte comerciale legate de priorități intelectuale;

investiți străine directe;

adaptarea măsurilor de liberalizare;

politica exporturilor;

măsuri legate de protecția comercială și de respingerea practicilor de dumping și de subvenții;

1.3. Instrumentele Politicii Comerciale Comune

În realizarea principiilor de politică comercială sunt utilizate următoarele instrumente:

tariful vamal comun;

Tariful Integrat al Comunităților Europene (TARIC);

politica de import;

politica de export;

produse neliberalizate la import sau export;

măsurile de protecție comercială.

[anonimizat] a:

evita distorsionările schimburilor cu ajutorul taxelor vamale;

evita schimburile în funcție de nivelul scăzut al taxelor vamale în anumite țări;

răspunde nevoilor de a menține controlul frontierei externe.

Tariful vamal comun este alcătuit din: taxe vamale și nomenclatorul tarifar.

Tariful Integrat al Comunităților Europene (TARIC) cuprinde 18.000 de subdiviziuni create pentru a [anonimizat], preferințele tarifare (cote și plafoane tarifare), sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP) [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], interzicerea importurilor și exporturilor, restricții de import și de export, supravegherea importurilor și exporturilor, refinanțarea exportului. TARIC-ul poate fi accesat de pe site-ul web al UE, unde se pot obține informații cu privire la taxele vamale și alte elemente ale regimului de import (SGP, regim preferențial, taxe antidumping) pe produs și țară de origine.

Politica de import constă în intrarea finală a mărfurilor în țară, cumpărarea de o persoană juridică, în urma acordului contractual între părți, acordarea de statut de marfă indigenă după efectuarea de formalități vamale și comerciale și comercializare la intern. Bunurile indigene beneficiază de același regim ca bunurile naționale. Regimul de import este complex, din punct de vedere al importanței și al aplicării formalităților vamale, măsurilor de politică comercială și fiscal.

Politica de export constă în ieșirea finală a mărfurilor naționale de pe teritoriul țării exportatoare, expeditoare și vânzarea mărfurilor pe piața externă, conform acordurilor comerciale dintre părțile contractante. De regulă în majoritatea statelor taxa vamală la export este de 0%.

Produse neliberalizate

În vederea realizării pieței interne, este necesară construirea unui sistem de administrare a contingentelor cantitative (cote, produse admise la import și export) pentru produse care nu au fost liberalizate.

Există trei metode de administrare a contingentelor care pot fi aplicate singure sau împreună:

prima metodă constă în luarea în considerare a schimburilor comerciale tradiționale, ceea ce presupune că o parte din contingente revine importatorilor și exportatorilor tradiționali, iar restul de cote revine celorlalți importatori și exportatori;

a doua metodă are în vedere ordinea cronologică a cererilor potrivit principiului „primul venit, primul servit”. Statele membre emit licențele, după verificarea soldului comunitar disponibil, solicitanții admiși beneficiază de cantități egale.

a treia metodă constă în repartizarea proporțională a cantităților solicitate la momentul depunerii cererilor (metoda examinării simultane a cererilor).

Pe baza informațiilor comunicate de statele membre, comisia determină cantitățile pe care trebuie să le redistribuie. Când sunt aplicate prima și a treia metodă comisia comunică autorităților competente din statele membre, într-un termen fixat, cantitățile pentru care acestea emit licențele diferiților solicitanți. Autoritățile din statele membre emit licențele de import sau de export în zece zile lucrătoare de la notificarea deciziei comisiei sau în termenele fixate de aceasta. Importul sau exportul produselor contingentate se poate face doar în baza licențelor de import sau de export, care sunt valabile pe întreg teritoriul U.E.Dacă un contingent este limitat la una sau mai multe regiuni din cadrul Uniunii, licențele de import și de export sunt valabile doar în statul sau statele membre din regiunea sau regiunile respective. Licențele de import și de export sunt valabile timp de patru luni, durată la care se poate face abateri în anumite condiții

Măsuri de protecție comercială

Politica de liberalizare a importurilor trebuie însoțită de măsuri de protecție împotriva practicilor neloiale. Măsuri de protecție comercială sunt: în caz de dumping și subvenții.

Dumpingul se întâlnește atunci când un agent economic exportă un produs către statele membre U.E la prețuri mai mici decât valoarea normală a produsului (prețul domestic al produsului sau costul de producție al acestuia) pe piața.

Subvențiile pot fi utilizate, pentru urmărirea politicilor interne și sociale, promovarea producției și exportului, crearea de locuri de muncă, facilitarea creării și extinderii industriilor noi, sprijinirea activităților economice care ar putea eșua în caz contrar.

Capitolul II

Analiza și dinamica importurilor și exporturilor României în perioada 2014-2018

2.1. Analiza și dinamica importurilor României în perioada 2014-2018

Importul reprezintă o operațiune comercială de cumpărare unor bunuri materiale și/sau servicii din străinătate contra unei cantități monetară convenită, implicând trecerea acestora a frontierei vamale a importatorului.

Importul poate fi:

direct și indirect;

de bunuri materiale și servicii;

propriu-zis și de completare;

temporar și permanent;

cu plată imediată și cu plată amânată.

Comerțul Intra UE cuprinde expedierile de bunuri din România către alte state membre U.E. și introducerile de bunuri în România provenite din alte state membre U.E.

Expedierile din România includ:

bunuri de liberã circulație care părăsesc teritoriul României cu destinație alte state membre U.E;

bunuri plasate sub procedură vamalã de prelucrare activă (în interiorul țării) sau prelucrare sub control vamal în România și care sunt destinate altor state membre U.E.

Introducerile în România includ:

bunuri de circulație liberă dintr-un stat membru U.E care intrã pe teritoriul României;

bunuri care au fost plasate sub procedură vamalã de prelucrare activã sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE și care intrã pe teritoriul României.

Comerțul Extra UE cuprinde schimburile de bunuri între România și statele care nu sunt membre U.E.

Se cuprind de asemenea:

importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activã (în interiorul țării);

exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;

exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivã (prelucrare în alte țări);

importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara țării și bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integralã a bunurilor);

quasi-exporturile, pentru care sunt întocmite, la frontiera naționalã, declarații vamale de export aferente tranzacțiilor internaționale ale operatorilor economici nerezidenți.

Nu sunt cuprinse în comerțul internațional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din țară (cu excepția celor pentru prelucrare), bunurile achiziționate de organizații internaționale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru și dupã reparații și piesele de schimb aferente.

Prețul FOB (Free on Board – Liber la bord) reprezintã prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, precum și costul transportului și asigurării acestuia până la frontiera țprii exportatoare.

Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight – Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țãrii importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costurile asigurãrii și transportului internațional până la frontiera țării importatoare.

2.1.1. Importurile României realizate în perioada 2014-2018

În tabelul 2.1. este prezentată situația importurilor României în perioada 2014-2018. Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 58521.51 mil.euro, în anul 2015 a fost de 62962.07 mil.euro, în anul 2016 a fost de 67364.43 mil.euro, în anul 2017 a fost de 75603.93 mil.euro, respectiv 82866.83 mil.euro în anul 2018.

Tabelul 2.1. Importurile României realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.1 se observă că valoarea importurilor României în perioada 2014-2018 au crescut în fiecare an. În anul 2015 valoarea importurilor a crescut cu 4440.56 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016 a crescut cu 4402.36 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 8239.5 mil.euro față de anul 2016, respectiv o creștere cu 7262.9 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 58521.51 mil.euro la 82866.83 mil. euro ceea ce reprezintă o creștere cu 24345.32 mil.euro.

Figura 2.1. Importurile României realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

2.1.2. Importurile Intra U.E. și Extra U.E. ale României realizate în perioada 2014-2018

În tabelul 2.2. este prezentată situația importurilor Intra U.E ale României în perioada 2014-2018. Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 44123.24 mil.euro, în anul 2015 a fost de 48589.09 mil.euro, în anul 2016 a fost de 51950.55 mil.euro, în anul 2017 a fost de 57280.64 mil.euro, respectiv 61875.62 mil.euro în anul 2018.

Tabelul 2.2. Importurile Intra U.E. realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.2 se observă că valoarea importurilor Intra U.E. ale României în perioada 2014-2018 a crescut în fiecare an. În anul 2015 valoarea importurilor a crescut cu 4465.85 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016 a crescut cu 3361.45 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 5330.09 mil.euro față de anul 2016, respective o creștere cu 4594.98 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 44123.24 mil.euro la 61875.62 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere cu 17752.38 mil.euro.

Figura 2.2. Importurile Intra U.E. realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 2.3. este prezentată situația importurilor Extra U.E ale României în perioada 2014-2018. Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 14398.27 mil.euro, în anul 2015 a fost de 14372.98 mil.euro, în anul 2016 a fost de 15413.87 mil.euro, în anul 2017 a fost de 18323.29 mil.euro, respectiv 20991.21 mil.euro în anul 2018.

Tabelul 2.3. Importurile Extra U.E.realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.3 se observă că valoarea importurilor Extra U.E. ale României în perioada 2014-2018 a crescut în fiecare an excepție făcând anul 2015. În anul 2015 valoarea importurilor a scăzut cu 25.29 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016 a crescut cu 1040.89 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 2909.42 mil.euro față de anul 2016, respectiv o creștere cu 2667.92 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 14398.27 mil.euro la 20991.21 mil. euro ceea ce reprezintă o creștere cu 6592.94 mil.euro.

Figura 2.3. Importurile Extra U.E. realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

2.1.3. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

În tabelul 2.4. este prezentată situația importurilor României pe principalele grupe de produse realizate în perioada 2014-2018 acestea fiind: produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică); produse ale industriei textile și pielăriei; produse minerale; produse ale industriei chimice și mase plastice; produse agroalimentare; metale comune și articole din acestea; produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă); articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică.

În figura 2.4. se observă că valoarea importurilor pe principalele grupe de produse au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse ale industriei constructoare de mașini (inclusi electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 11604.61 mil.euro, a produselor ale industriei textile și pielăriei a crescut cu 1541.27 mil.euro, a produselor minerale a crescut cu 911.64 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a crescut cu 3338.67 mil.euro, a produselor agroalimentare a crescut cu 2519.96 mil.euro, a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 2536.06 mil.euro, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a crescut cu 1355.26 mil.euro, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 392.5 mil.euro.

Tabelul 2.4. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.4. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 2.5. este prezentată ponderea importurilor României pe principalele grupe de produse realizate în perioada 2014-2018. Din tabel se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are produsele ale industriei constructoare de mașini cu 40.73% urmată de produse ale industriei chimice și mase plastic cu 16.35%, metale comune și articole din acestea cu 10.68%, produse agroalimentare cu 9.22%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.48%, produse minerale cu 8.08%, produse ale industriei lemnului și hârtiei cu 4.75%, și respective de articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramic cu 1.33%.

Tabelul 2.5. Ponderea importurilor pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.5. se observă că ponderea importurilor pe principalele grupe de produse variază de la an la an înregistrând, creșteri și scăderi ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 ponderea importurilor de produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 2.89 procente, a produselor ale industriei textile și pielăriei a scăzut cu 0.89 procente, a produselor minerale a scăzut cu 1.81 procente, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a scăzut cu 1.09 procente, a produselor agroalimentare a crescut cu 0.47 procente, a metalelor comune și articole din acestea a scăzut cu 0.11 procente, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a crescut cu 0.34 procente, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 0.11 procente.

Figura 2.5. Ponderea importurilor pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

2.1.4. Importurile României pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în perioada 2014-2018

În tabelul 2.6. este prezentată situația importurilor României pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în perioada 2014-2018 acestea fiind; produse alimentare și animale vii; băuturi și tutun; materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili; combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe; uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală și animală; produse chimice și produse conexe, nespecificate în altă parte, Produse prelucrate clasificate în principal după materia primă, Mașini și echipamente de transport, Articole manufacturate diverse, Bunuri necuprinse în altă secțiune.

Tabelul 2.6. Importurile României conform Clasificării Standard de Comerț Internațional

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.6. Importurile României pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.6. se observă că valoarea importurilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în perioada 2014-2018 au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii a crescut în anul 2018 cu 4124 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 306 mil.euro, a materialelor crude, necomestibile, exclusiv combustibili a crescut cu 1227 mil.euro, a combustibililor minerali, lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 533 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de origine vegetală și animală a crescut cu 73 mil.euro, a produselor chimice și produselor conexe, nespecificate în altă parte a crescut cu 5468 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate în principal după materia primă a crescut cu 5597 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de transport a crescut cu 13913 mil.euro, a articolelor manufacturate diverse a crescut cu 4669 mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune cu 15 mil.euro.

2.1.5. Importurile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018

În tabelul 2.7. este prezentată situația importurilor României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018, acestea fiind Austria, Federația Rusă Olanda, Turcia, China, Polonia, Franța, Ungaria, Italia și Germania.

Tabelul 2.7. Importurile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.7. se observă că în anul 2018 Germania este principala tară cu care România importă cel mai mult cu o valoare totală a importurilor de 16955.74 mil. euro urmată de Italia cu 7778.35 mil. euro, Ungaria cu 5694.78 mil.euro, Polonia cu 4611.89 mil.euro, China cu 4407.27 mil.euro, Franța cu 4221.49 mil.euro, Turcia cu 3602.23 mil.euro, Olanda cu 3218.19 mil.euro, Federația Rusă cu 3131.06 mil.euro, respectiv Austria cu 2721.83 mil.euro. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor în anul 2018 cu Germania a crescut cu 5737.68 mil.euro, cu Italia a crescut cu 1454.74 mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 1108.56 mil. euro, cu Franța a crescut cu 899.56 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 1886.69 mil.euro, cu China a crescut cu 2058.62 mil.euro, cu Turcia a crescut cu 1653.54 mil.euro, cu Olanda a crescut cu 1035 mil.euro, cu Federația Rusă a crescut cu 858.22 mil.euro iar cu Austria a cescut cu 522.73 mil.euro.

Figura 2.7. Importurile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 2.8. este prezentată ponderea importurilor României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 20.46%, urmată de Italia cu 9.39%, Ungaria cu 6.87%, Polonia cu 5.57%, China cu 5.32%, Franța cu 5.09%, Turcia cu 4.35%, Olanda cu 3.88%, Federația Rusă cu 3.78% și respectiv Austria cu 3.28%

Tabelul 2.8. Ponderea importurilor României realizate cu principalele țări în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.8. Pondere Importurilor României realizate cu principalele țări în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.8. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 ponderea importurilor cu Germania a crescut cu 1,29 procente, cu Italia a scăzut cu 1,42 procente, cu Ungaria a crescut cu 0.97 procente, cu Franța a scăzut cu 0.59 procente, cu Polonia a crescut cu 0.91 procente, cu China a crescut cu 1,31 procente, cu Turcia a crescut cu 1,02 procente, cu Olanda a crescut cu 0.15 procente, cu Federația Rusă a scăzut cu 0.10 procente iar cu Austria a scăzut cu 0,48 procente.

2.1.6 Evoluția importului României pe regiuni geografice în perioada 2014-2018

În tabelul 2.9. este prezentat importurile României pe regiuni geografice în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are Europa cu 73497.92 mil.euro, urmată de Asia și Oceania cu 6535.84 mil.euro, America de Nord și America de Sud cu 1638.16 mil.euro și respectiv Africa și Orientul Apropiat cu 1179.65 mil.euro.

Tabelul 2.9. Importului României pe regiuni geografice in perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.9. Importului României pe regiuni geografice in perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.9. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor cu Europa a crescut cu 20813.18 mil.euro, cu Africa și Orientul Apropiat a crescut cu 513.83 mil.euro, cu Asia și Oceania a crescut cu 2671.37 mil.euro, cu America de Nord și America de Sud a crescut cu 381.13 mil.euro.

2.1.7 Importurile României realizate pe principalele moduri de transport în perioada 2014-2018

În tabelul 2.10. este prezentat Importurile României realizate pe principalele moduri de transport în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are transportul rutier cu 61246 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 12407 mil.euro, transportul feroviar cu 2082 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 297 mil.euro

Tabelul 2.10. Importurile României pe principalele moduri de transport în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.10. Importurile României realizate pe principalele moduri de transport in perioada

2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.10. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor transportului feroviar a crescut cu 646 mil.euro, a transportului rutier a crescut cu 17871 mil.euro, a transport pe căi navigabile interioare a crescut cu 17 mil.euro, iar a transportului maritime a crescut cu 3467 mil.euro.

2.1.8. Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014-2018

Principalele grupe de țari sunt:

OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) formată din țările Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Chile, Coreea de Sud, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia,Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg, Letonia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria;

OCEMN (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră) formată din țările Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România Rusia, Turcia și Ucraina;

CCG (Consiliul de Cooperare al Golfului) formată din țările Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman și Qatar;

OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) formată din țările Algeria, Angola, Arabia Saudită, Ecuador, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Venezuela

ASEAN (Asociația națiunilor din sud-estul Asiei) formată din țările Brunei, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaiezia, Myanmar, Singapore, Thailanda și Vietnam;

APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific) formată din țările Australia, Brunei, Canada, Chile, China, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore,Thailanda, SUA, Vietnam.

În tabelul 2.11. este prezentată evoluția importului pe grupe de țări în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD cu 65354.70 mil.euro, urmat de OCEMN cu 12729.37 mil.euro, APEC cu 10368.50 mil.euro, ASEAN cu 623.51 mil.euro, OPEC cu 623.13 mil.euro și respectiv CCG cu 97.42 mil.euro.

Tabelul 2.11. Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.11. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor cu OECD a crescut cu 18982.42 mil.euro, cu OCEMN a crescut cu 4962.79 mil.euro, cu CCG a scăzut cu 8.79 mil.euro, cu OPEC a crescut cu 396.47 mil.euro, cu ASEAN a crescut cu 212.82 mil.euro iar cu APEC a crescut cu 3616.32 mil.euro.

Figura 2.11. Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

2.2. Analiza și dinamica exporturilor României în perioada 2014-2018

Exportul reprezintă „operațiune comercială de vânzare a bunurilor materiale și/sau serviciilor către persoane fizice sau juridice dintr-o altă țară în schimbul unei sume dintr-o valută convenită. Cuprinde exportul de mărfuri (bunuri corporale, stabile) și exportul invizibil (servicii). Exportul reflect nivelul și structura economiei naționale, și capacitatea acesteia de a valorifica, în avantajul propriu, participarea la circuitul economic mondial”.

2.2.1. Exporturile României realizate în perioada 2014-2018

În tabelul 2.12. este prezentată situația exporturilor României în primele opt luni ale anului din perioada 2014-2018. Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 52458.66 mil. euro, în anul 2015 a fost de 54596.06 mil. euro, în anul 2016 a fost de 57392.24 mil. euro, în anul 2017 a fost de 62644.08 mil. euro, respectiv 67733.14 mil. euro în anul 2018.

Tabelul 2.12. Exporturile României realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.12. Exporturile României realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.12. se observă că valoarea exporturilor României în perioada 2014-2018 a crescut în fiecare an. În anul 2015 valoarea exporturilor a crescut cu 2137.4 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016 a crescut cu 2796.18 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 5251.84 mil.euro față de anul 2016, respectiv o creștere cu 5089.06 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 52458.66 mil.euro la 67733.14 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere cu 15274.48 mil.euro.

2.2.2. Exporturile Intra U.E. și Extra U.E. ale României realizate în perioada 2014-2018

În tabelul 2.13. este prezentată situația exporturilor Intra U.E. ale României în perioada 2014-2018. Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 37308.07 mil.euro, în anul 2015 a fost de 40243.26 mil.euro, în anul 2016 a fost de 43080.22 mil.euro, în anul 2017 a fost de 47482.35 mil.euro, respectiv 51982.12 mil.euro în anul 2018.

Tabelul 2.13. Exporturile Intra U.E.realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.13. se observă că valoarea exporturilor Intra U.E. ale României în perioada 2014-2018 a crescut în fiecare an. În anul 2015 valoarea exporturilor a crescut cu 2935.19 mil. euro față de anul 2014, în anul 2016 a crescut cu 2836.96 mil. euro fată de anul 2015, în anul a crescut 2017 cu 4402.13 mil. euro față de anul 2016, respective o creștere cu 4499.77 mil. euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 37308.07 mil. euro la 51982.12 mil. euro ceea ce reprezintă o creștere cu 14674.05 mil. euro.

Figura 2.13. Exporturile Intra U.E.realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 2.14. este prezentata situația exporturilor Extra U.E. ale României in perioada 2014-2018. Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 15150.58 mil.euro,în anul 2015 a fost de 14352.79 mil.euro, în anul 2016 a fost de 14312.02 mil.euro, în anul 2017 a fost de 15161.73 mil.euro, respectiv 15751.02 mil.euro în anul 2018.

Tabelul 2.14. Exporturile Extra U.E.realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.14. se observă că valoarea exporturilor Extra U.E. ale României în perioada 2014-2018 a avut scăderi în anii 2015 și 2016 urmată de creșterii în anul 2017 și 2018. În anul 2015 valoarea exporturilor a scăzut cu 797.79 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016 a scăzut cu 40.77 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 849.71 mil.euro față de anul 2016, respective o creștere cu 589.29 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 15150.58 mil.euro la 15751.02 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere cu 600.44 mil.euro.

Figura 2.14. Exporturile Extra U.E.realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

2.2.3. Exporturile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

În tabelul 2.15. este prezentată situația exporturilor României pe principalele grupe de produse realizate în perioada 2014-2018 acestea fiind Produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică), Produse ale industriei textile și pielăriei, Produse minerale, Produse ale industriei chimice și mase plastice, Produse agroalimentare, Metale comune și articole din acestea, Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă), Articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică.

Tabelul 2.15. Exporturile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.15. se observă că valoarea exporturilor pe principalele grupe de produse au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor de produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 11573.5 mil.euro, a produselor ale industriei textile și pielăriei a crescut cu 148.59 mil.euro, a produselor minerale a scăzut cu 357.67 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a crescut cu 1042.7 mil.euro, a produselor agroalimentare a crescut cu 915.25 mil.euro, a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 1300.19 mil.euro, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a crescut cu 509.56 mil.euro, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 116.52 mil.euro.

Figura 2.15. Exporturile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 2.16. este prezentată ponderea exporturilor României pe principalele grupe de produse realizate în perioada 2014-2018. Din tabel se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are produsele ale industriei constructoare de mașini cu 51.11% urmată de produse agroalimentare cu 9.58%, produse ale industriei chimice și mase plastic cu 9.0% metale comune și articole din acestea cu 8.85%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.56%, produse ale industriei lemnului și hârtiei cu 7.29%, produse minerale cu 4.27%, și respective de articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramic cu 0.60%.

Tabelul 2.16. Ponderea exporturilor pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.16. se observă că ponderea exporturilor pe principalele grupe de produse variază de la an la an înregistrând creșteri și scăderi ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 ponderea importurilor de produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 7.18 procente, a produselor ale industriei textile și pielăriei a scăzut cu 2.22 procente, a produselor minerale a scăzut cu 1.93 procente, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a scăzut cu 0.63 procente, a produselor agroalimentare a scăzut cu 1.04 procente, a metalelor comune și articole din acestea a scăzut cu 0.10 procente, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a scăzut cu 1.15 procente, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 0.04 procente.

Figura 2.16. Ponderea exporturilor pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

2.2.4. Exporturile României pe sectiuni conform Clasificarii Standard de Comert International în perioada 2014-2018

În tabelul 2.17. este prezentată situația exporturilor României pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în perioada 2014-2018 acestea fiind produse alimentare și animale vii; băuturi și tutun; materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili; combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe; uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală și animală; produse chimice și produse conexe, nespecificate în altă parte; produse prelucrate clasificate în principal după materia primă; mașini și echipamente de transport; articole manufacturate diverse; bunuri necuprinse în altă secțiune

Tabelul 2.17. Exporturile României conform Clasificării Standard de Comerț Internațional

Sursă:www.insse.ro

În figura 2.17. se observă că valoarea exporturilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în perioada 2014-2018 au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii a crescut în anul 2018 cu 544 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 27 mil.euro, a materialelor crude, necomestibile, exclusiv combustibili a scăzut cu 61 mil.euro, a combustibililor minerali, lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 357 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de origine vegetală și animală a crescut cu 18 mil.euro, a produselor chimice și produselor conexe, nespecificate în altă parte a crescut cu 251 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate în principal după materia primă a crescut cu 2631 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de transport a crescut cu 9883 mil.euro, a articolelor manufacturate diverse a crescut cu 2348 mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune a scăzut cu 9 mil.euro.

Figura 2.17. Exporturile României pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional

Sursă:www.insse.ro

2.2.5. Exporturile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018

În tabelul 2.18. este prezentată situația exporturilor României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018, acestea fiind Cehia, Polonia, Spania, Bulgaria, Turcia, Marea Britanie, Ungaria, Franța, Italia și Germania.

Din figura 2.18. se observă că în anul 2018 Germania este principala tară cu care România exportă cel mai mult cu o valoare totală a exporturilor de 15561.77 mil.euro urmată de Italia cu 7745.93 mil.euro, Franța cu 4810.22 mil.euro, Ungaria cu 3306.76 mil.euro, Marea Britanie cu 2874.48 mil.euro, Bulgaria cu 2203.65 mil.euro, Polonia cu 2148.66 mil.euro, Spania cu 2097.63 mil.euro, Cehia cu 2006.50 mil.euro respectiv Turcia cu 1980.18 mil.euro. Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor cu Germania a crescut cu 5462.89 mil.euro, cu Italia a crescut cu 1503.65 mil.euro, cu Franța a crescut cu 1260.14 mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 634.88 mil.euro, cu Marea Britanie a crescut cu 721.93 mil.euro, cu Turcia a scăzut cu 375.99 mil.euro, cu Bulgaria a crescut cu 421.58 mil.euro, cu Spania a crescut cu 704.99 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 832.34 mil.euro iar cu Cehia a cescut cu 826.31 mil.euro.

Tabelul 2.18. Exporturile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.18. Exporturile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 2.19. este prezentată ponderea exporturilor României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 22.98%, urmată de Italia cu 11.44%, Franța cu 7.10%, Ungaria cu 4.88%, Marea Britanie cu 4.24%, Bulgaria cu 3.25%, Polonia cu 3.17%, Spania cu 3.10%, Cehia cu 2.96% și respectiv Turcia cu 2.92%.

Tabelul 2.19. Ponderea exporturile României realizate cu principalele țări partenere

Sursă:www.insse.ro.

Figura 2.19. Ponderea exporturile realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.19. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 ponderea exporturilor cu Germania a crescut cu 3.73 procente, cu Italia a scăzut cu 0.46 procente, cu Franța a crescut cu 0.33 procente, cu Ungaria a scăzut cu 0.21 procente, cu Marea Britanie a crescut cu 0.14 procente, cu Turcia a scăzut cu 1.57 procente, cu Bulgaria a scăzut cu 0.15 procente, cu Spania a crescut cu 0.44 procente, cu Polonia a crescut cu 0.66 procente iar cu Cehia a crescut cu 0.71 procente

2.2.6 Evoluția exportului României pe regiuni geografice in perioada 2014-2018

În tabelul 2.20. este prezentat exporturile României pe regiuni geografice în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are Europa cu 59422.49 mil. euro, urmată de Africa și Orientul Apropiat cu 4143.44 mil. euro, America de Nord și America de Sud cu 2085.01 mil. euro și respectiv Asia și Oceania cu 1983.64 mil. euro

Tabelul 2.20. Exportul României pe regiuni geografice in perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.20. Exportul României pe regiuni geografice in perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.20. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor cu Europa a crescut cu 14583.78 mil.euro, cu Africa și Orientul Apropiat a crescut cu 151.7 mil.euro, cu Asia și Oceania a scăzut cu 328.7 mil.euro, iar cu America de Nord și America de Sud a crescut cu 238.34 mil.euro.

2.2.7 Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport in perioada 2014-2018

În tabelul 2.21. este prezentat exporturile României realizate pe principalele moduri de transport în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are transportul rutier cu 50153 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 10750 mil.euro, transportul feroviar cu 3060 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 599 mil.euro

Tabelul 2.21. Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.21. Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport

Sursă:www.insse.ro

Din figura 2.21. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor transportului feroviar a crescut cu 601 mil.euro, a transportului rutier a crescut cu 13915 mil.euro, a transportului pe căi navigabile interioare a crescut cu 250 mil.euro, iar a transportului maritime a scăzut cu 56 mil.euro.

2.2.8. Evoluția exportului pe grupe de țări în perioada 2014-2018

Principalele grupe de țari sunt:

OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) formată din țările Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Chile, Coreea de Sud, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia,Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg, Letonia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria;

OCEMN (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră) formată din țările Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România Rusia, Turcia și Ucraina;

CCG (Consiliul de Cooperare al Golfului) formată din țările Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman și Qatar;

OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) formată din țările Algeria, Angola, Arabia Saudită, Ecuador, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Venezuela

ASEAN (Asociația națiunilor din sud-estul Asiei) formată din țările Brunei, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaiezia, Myanmar, Singapore, Thailanda și Vietnam;

APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific) formată din țările Australia, Brunei, Canada, Chile, China, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore,Thailanda, SUA, Vietnam.

În tabelul 2.22. este prezentată evoluția exportului pe grupe de țări în perioada 2014-2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD cu 54892.15 mil.euro, urmat de OCEMN cu 9015.46 mil.euro, APEC cu 4411.13 mil.euro, OPEC cu 1476.65 mil.euro, CCG cu 665.78 mil.euro și respectiv ASEAN cu 178.70 mil.euro.

Din figura 2.22. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor cu OECD a crescut cu 14249.4 mil.euro, cu OCEMN a crescut cu 315.02 mil.euro, cu CCG a scăzut cu 13.5 mil.euro, cu OPEC a crescut cu 22.53 mil.euro, cu ASEAN a crescut cu 3.17 mil.euro iar cu APEC a crescut cu 268.57 mil.euro.

Tabelul 2.22. Evoluția exportului României pe grupe de țări în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Figura 2.22. Evoluția exportului României pe grupe de țări în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Capitolul III

Analiza balanței comerciale a României în perioada 2014 -2018

Toate operațiunile de comerț internațional sunt reflectate în balanța comercială, care relevă și gradul racordării unei țări la fluxurile economice internaționale.

Balanța comercială reprezintă un tablou economico-statistic în care se înregistrează și se compară sistematic valoarea totală și pe grupe de mărfuri a exportului și a importului unei țări, pe o anumită perioadă, de regulă un an. Gruparea bunurilor economice exportate și importate se realizează în modalități diferite de la o țară la alta.

Fiecare țară urmărește, cu ajutorul balanței comerciale, modul cum participă ea la comerțul internațional, în scopul valorificării pe piața externă a rezultatelor activității la scară națională. Exportul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din vânzarea bunurilor economice, într-o valută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu sumele plătite pentru bunurile economice importate, într-o valută înscrisă în contractul de import.

Balanța comercială poate să se înfățișeze sub mai multe forme, determinate pe baza unor criterii necesare deciziilor pentru întocmirea, urmărirea sau evaluarea balanței. Astfel, după numărul partenerilor, balanța poate fi: balanță comercială generală, atunci când în balanță se cuprind schimburile de mărfuri ale unei țări cu toate celelalte țări; balanța comercială parțială, atunci când în balanță sunt cuprinse schimburile de mărfuri ale unei țări cu agenți economici dintr-o singură țară sau dintr-o singură grupare de țări.

După raportul dintre export și import, balanța poate fi:

– Excedentară (activă) este atunci când valoarea exportului este mai mare decât cea a importului, țara respectivă realizând venituri suplimentare în valută. O asemenea balanță este recomandabilă pentru țările care au datorii externe și cele care doresc să treacă la convertibilitatea monedei. O balanță comercială excedentară se poate realiza prin relații de comerț exterior cu orice altă țară;

– Deficitară (pasivă) este atunci când valoarea exportului este mai mică decât cea a importului. Echilibrarea acestei balanțe se poate face prin folosirea rezervelor valutare proprii sau prin credite externe rambursabile;

– Echilibrată (soldată) este atunci când valoarea exportului este egală cu cea a importului. Aceasta se poate realiza în fiecare an sau în mod cumulativ pe mai mulți ani.

Starea balanței comerciale (excedentară, deficitară sau echilibrată) este expresia, îndeosebi, a gradului de eficientă economică înregistrată în țara respectivă și care determină forța concurenței mărfurilor ei pe piața mondială.

În situația în care o balanță comercială este deficitară (pasivă) în mod cronic, înseamnă că evoluția economică este necorespunzătoare; însă, o stare benefică nu presupune neapărat o balanță comercială excedentară continuu, ci necesită o balanță comercială echilibrată în dinamică, pe orizonturi medii de timp și pe ansamblul relațiilor de export-import. Pentru evaluarea corectă a situației balanței comerciale trebuie să se țină seamă și de mecanismul și nivelul prețurilor utilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comerțului internațional.

3.1. Soldul balanței comerciale a României în perioada 2014-2018

În tabelul 3.1. este prezentat soldul balanței comerciale al României realizat în perioada 2014-2018. Se observă că în această perioada balanța comercială a României a fost negativă în fiecare an, aceasta crescând de la an la an.

Tabelul 3.1. Soldul balanței comerciale a României în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 3.1. se observă că deficitul commercial al României s-a mărit în fiecare an ajungând de la -6062.86 mil. euro în anul 2014, la -8366.01 mil.euro în anul 2015, la -9972.18 mil.euro în anul 2016, la -12959.85 mil.euro în anul 2017, respectiv la -15133.69 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de la -6062.86 mil.euro la -15133.69 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 9070.83 mil.euro.

Figura 3.1. Soldul balanței comerciale a României în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

3.2. Soldul balanței comerciale Intra UE a României în perioada 2014-2018

În tabelul 3.2. este prezentat soldul balanței comerciale Intra U.E. al României realizat în perioada 2014-2018. Se observă că în aceasta perioada balanța comercială a României a fost negativă în fiecare an, aceasta crescând de la an la an.

Tabelul 3.2. Soldul balanței comerciale Intra UE a României în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 3.2. se observă că deficitul comercial al României s-a mărit în fiecare an ajungând de la -6815.17 mil.euro în anul 2014, la -8345.83 mil.euro în anul 2015, la -8870.33 mil.euro în anul 2016, la -9798.29 mil.euro în anul 2017, respectiv la -9893.50 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de -6815.17 mil.euro la -9893.50 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 3078.33 mil.euro.

Figura 3.2. Soldul balanței comerciale Intra UE a României în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

3.3. Soldul balanței comerciale Entra UE a României în perioada 2014-2018

În tabelul 3.3. este prezentat soldul balanței comerciale Extra U.E. al României realizat în perioada 2014-2018. Se observă că în aceasta perioada balanța comercială a României a fost negativă în fiecare an, exceptând anul 2014 în care balanța a fost pozitivă.

Tabelul 3.3. Soldul balanței comerciale Extra UE a României în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

Din figura 3.3. se observă că deficitul comercial al României s-a mărit în fiecare an ajungând de la 752.31 mil.euro în anul 2014, la -20.19 mil.euro în anul 2015, la -1101.85 mil.euro în anul 2016, la -3161.56 mil.euro în anul 2017, respectiv la -5240.19 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de 752.31 mil.euro la -5240.19 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 4487.88 mil.euro.

Figura 3.3. Soldul balanței comerciale Extra UE a României în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

3.4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014-2018

În tabelul 3.4. sunt prezentate principalele țărilor partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014-2018 acestea fiind China, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Olanda, Kazahstan, Austria, Germania, Turcia, Belgia. În anul 2018 cel mai mare deficit îl are China cu -3661509.63 mii.euro urmată de Polonia cu -2463234.13 mii.euro, Ungaria cu -2388021.50 mii.euro, Federația Rusă cu -2051426.16 mii.euro, Turcia cu -1622056.11 mii.euro, Olanda cu -1461700.15 mii.euro, Germania cu -1393964.18 mii.euro, Kazahstan cu -1294118.28 mii.euro, Austria cu -1173336.90 mii.euro respectiv Belgia cu -756311.97 mii.euro

Tabelul 3.4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 3.4. se observă că în anul 2018 comparativ cu anul 2014 deficitul comercial al Chinei a crescut de la -1783171.72 mii.euro la -3661509.63 mii.euro, al Ungariei a crescut de la -1914337.82 mii.euro la -2388021.50 mii.euro, al Poloniei a crescut de la -1408886.52 mii.euro la -2463234.13 mii. Euro, al Federației Ruse a crescut de la -824654.30 mii.euro la -2051426.16 mii.euro, al Olandei a crescut de la -826045.98 mii.euro la -1461700.15 mii.euro, al Kazahstan-ului a scăzut de la -2223971.88 mii.euro la -1294118.28 mii.euro, al Austriei a crescut de la -953970.16 mii.euro la -1173336.90 mii.euro, al Germaniei a crescut de la -1119177.41 mii.euro la -1393964.18 mii.euro, al Turciei a crescut de la -407480.70 mii.euro la -1622056.11 mii.euro iar al Belgiei a crescut de la -352830.00 mii.euro la -756311.97 mii.euro.

Tabelul 3.4. Principalele țărilor partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014-2018

În tabelul 3.5. sunt prezentate principalele țărilor partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014-2018 acestea fiind Marea Britanie, Egipt, Norvegia, Franța, Moldova, Maroc, Liban, Algeria, Arabia Saudită și Iordania. În anul 2018 cel mai mare excedent îl are Marea Britanie cu 1129166.37 mii.euro urmată de Franța cu 588726.26 mii.euro, Egipt cu 570563.30 mii.euro, Norvegia cu 484647.85 mii.euro, S.U.A. cu 432202.29 mii.euro, Moldova cu 413062.66 mii.euro, Maroc cu 372901.52 mii.euro, Algeria cu 289605.62 mii.euro, Liban cu 286029.58 mii.euro respectiv Arabia Saudită cu 281933.63 mii.euro

Tabelul 3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro

În figura 3.5. se observă că în anul 2018 comparativ cu anul 2014 excedentul comercial al Mari Britanie a crescut de la 820796.73 mii.euro la 1129166.37 mii.euro, al Egiptului a crescut de la 512431.99 mii.euro la 570563.30 mii.euro, al Norvegiei a crescut de la 476375.88 mii.euro la 484647.85 mii.euro, al Franței a crescut de la 228151.92 mii.euro la 588726.26 mii.euro, al Moldovei a scăzut de la 450897.86 mii.euro la 413062.66 mii.euro, al Marocului a crescut de la 236681.10 mii.euro la 372901.52 mii.euro, al Libanului a scăzut de la 311100.23 mii.euro la 286029.58 mii.euro, al Algeriei a scăzut de la 393379.85 mii.euro la 289605.62 mii.euro, al Arabiei Saudite a crescut de la 278419.25 mii.euro la 281933.63 mii.euro iar al Iordania a crescut de la 294548.74 mii.euro la 432202.29 mii.euro.

Figura 3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014-2018

Sursă:www.insse.ro