Specializare ………………………………… Forma de învățământ ……………….. DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA STAȚIUNII BALNEARE BĂILE GOVORA… [307662]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT

LUCRARE DE

LICENȚĂ

Coordonator științifiC

CONFERENȚIAR LECTOR

CRISTINA MICU

Absolvent: [anonimizat] 2018

Anexa 3

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT

Specializare …………………………………

Forma de învățământ ………………..

DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA STAȚIUNII BALNEARE BĂILE GOVORA

Coordonator științific

CONFERENȚIAR LECTOR

CRISTINA MICU

Absolvent: [anonimizat] 2018

Anexa 4

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE LICENȚĂ /

PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

UNIVERSITATEA ………………………………………………………………………

FACULTATEA ……………………………………………………………………………………………………

PROGRAMUL DE STUDII…………………………………………………………………………………….

NUMELE ȘI PRENUMELE……………………………………………………………………………………

PROMOȚIA…………………

SESIUNEA DE LICENȚĂ / DIPLOMĂ / …………………………………………

DENUMIREA LUCRĂRII / PROIECTULUI

…………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………..

[anonimizat], în textul lucrării/proiectului, în note și în bibliografie.

Declar că nu s-a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte din

teză/[anonimizat].

Declar că lucrarea/proiectul nu a mai fost prezentat(ă) sub această formă vreunei

instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

În cazul constatării ulterioare a [anonimizat].

Data: ……………… Numele, prenumele și semnătura absolvent: [anonimizat] ;

Strategii de dezvoltare a turismului balnear ;

Tehnici de promovare a turismului balnear ;

Capitolul II. Studiu privind turismul balnear în România

2.1 Stațiunile balneare în România;

2.2 Indicatorii circulației turistice pentru turismul balnear;

Capitolul III. Program de promovare a stațiunii balneare Băile Govora

3.1 [anonimizat];

3.2 Analiza bazei materiale în perioada 2010-2017;

3.3 Analiza circulației turistice în perioada 2010-2017;

3.4 Oportunitați de dezvoltare pentru stațiunea Băile Govora;

[anonimizat] „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), [anonimizat] 1700, pentru a [anonimizat] – în special. [anonimizat] „tour“ (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement.

Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiție a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, econ omice, istorice etc.” Dictionnaire Touristique International (1969) conține și el o formulare: „Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor” și tot în Dicționarul turistic internațional (1980) se precizează că „turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei, pe de alta, preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale”.

Din perspectiva acestei definiții și a normelor elaborate recent de Organizația Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței obișnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat”.

Turismul pentru tratament sau cura balneomedicală este o formă specifică a turismului de odihnă, practicată de persoanele care se deplasează în stațiunile balneare pentru îngrijirea sanătații sau prevenirea unor boli.

Lucrarea de față este structurată în 3 capitole si încearcă să cuprindă aspectele cele mai importante ale turismului balnear românesc. În primul capitol sunt prezentate aspecte teoretice cu referire la turismul balnear. În al doilea capitol am realizat in prima parte o scurta prezentare a stațiunilor balneare la nivel national, urmând ca în a doua parte să se pună in evidență indicatorii circulației turistice tot la nivel national pe o perioadă de 7 ani (2010- 2017). Ultimul capitol, fiind tema de baza și constă în prezentarea unei stațiuni balneare, respectiv Băile Govora, căutând posibile direcții de dezvoltare si promovare a turismului balnear in cadrul acesteia.

Capitolul I. Coordonatele conceptuale ale turismului balnear

1.1 Concept și particularitați

România este una din țările cu cele mai bogate și variate resurse turistice și cu un important potențial turistic și economic. Turismul reprezintă unul din sectoarele capabile să asigure o dezvoltare economică semnificativă, în condițiile în care România, dispune de un potential balnear de excepție, caracterizat nu numai prin faptul caă deține o treime din valoarea unicat sau puțin răspandite în Europa, poate devein un pilon de bază al turismului românesc. Acesta presupune însă un proces profund, o restructurare a turismului românesc, o regândire a acestuia pornind de la cerințele pieței interne și internationale, dela cerințele pe care le au consumatorii acestui turism si creând un turism balnear de calitate. Pentru aceasta se impune stabilirea unor direcții clare de valorificare a potețialului turistic, precum și aplicarea, în cadrul acestora, a unor masuri, soluții bine etapizate și științific fundamentate in toate subsistemele turistice.

Segemetul balnear este unul din produsele/piețele turismului de sănătate, alături de turismul medical, talasoterapia, didroterapia, wellbeing/spa și fitness. Segmentul balnear folosește o apă mineral naturală care provine din pânze freatice sau surse natural și ale cărei proprietăți curative sunt recunoscute .

Turismul balnear reprezintă una din formele de circulație turistică constantă, cu o clientele relative constantă, cu clientele stabile,care contribuie la ridicarea coeficienților de utilizare a capacităților de cazare și la realizarea unor încasări medii sporite pe zi/turist.

Dezvoltarea economică și evoluția condițiilor de viață ale omului modern aduc, pe lângă beneficiile cunoscute și unele aspecte negative cum ar fi: creșterea poluării, ce are consecințe semnificative asupra sănătății organismului uman, intensificarea muncii și a stresului, dezechilibre alimentare cantitative si calitative. Toți acești factori îl determină pe om, în calitatea sa de turist, să aleagă ca destinațiile sale de vacanță stațiunile balneare, cu scopul de a-și îmbunătății starea fizica și psihică.

Datorită evoluției spectaculoase, dar și a complexitații dobandite, noțiunea de turism balnear a cunoscut, de-a lungul timpului diferite abordari conceptuale, astfel specialiștii Institutului de Cercetare pentru Turism, prezintă această formă de turism astfel: “Turismul balnear reprezintă un mijloc de dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali (apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori terapeutici și altele)”.

Turismul de îngrijire a sănătății își are originile în timpurile antice, când oamenii cunoșteau și exploatau proprietațile curative ale apelor minerale și termale, ale curei heliomarine, ale namolului, ș.a. Este considerat cel mai vechi tip de turism, despre care au fost găsite dovezi la Herculaneum ( Băile Herculane), Germisare ( Geoagiu Băi). Deși este o formă de turism ce se adresează tuturor categoriilor de turiști, se observă prezența unui număr mai mare în cazul turștilor mai în vârstă ce sunt adeseori însoțiți de copii.

Generozitatea resurselor naturale balneare cu care este înzestrată România au determinat ca marea majoritate a stațiunilor să poată oferi soluții terapeutice pentru un spectru larg de afecțiuni. În acest sens, cele mai noi cercetări hidrologice consemnate au pus în evidență resurse hidro-minerale impresionante – peste 2.500 de izvoare și de foraje. Acestea sunt studiate în funcție de proprietățile lor fizice, geo-chimice, fizico-chimice, microbiologice și farmaco-dinamice.

∙ Apele minerale

Dacă ne referim la apele minerale reci, spectrul acestora este destul de larg și comparabil cu ape minerale foarte faimoase în Europa. În grupa apelor oligominerale, se află în principal cele de la Călimănești-Căciulata, Olănești sau Slănic Moldova. Ele sunt utilizate atât în cură internă, cât și externă, cu efecte terapeutice diverse: diuretice, anti-inflamatorii, anti-spastice, relaxante muscular. Apele minerale alcaline și alcalino-teroase sunt valorificate, de pildă, la Bodoc, Malnaș, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorzu de Mureș, Vâlcele, Buziaș sau Lipova. Și în cazul lor, gama de afecțiuni tratabile este foarte largă: gastro-duodenale, afecțiuni ale ficatului, ale vezicii biliare, în stări alergice, dermatoze, tulburări în metabolismul calciului. Apele minerale cloruro-sodice sau sărate sunt caracterizate îndeosebi prin prezența ionilor de natriu și clor, iar secundar și de alte elemente chimice.Cele mai renumite stațiuni, unde sunt valorificate aceste ape rezultate prin spălarea masivelor de sare, sunt concentrate în jurul lacurilor sărate de la Sovata, Cacica, Praid, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureș, Ocna Șugatag. Între apele sărate, în afara celor cloro-magneziene sau cloro-calcice, trebuie inclusă și apa Mării Negre, care deține o mineralizare totală aproximativă de 15,5 grame / litru săruri. Și în aceste cazuri, afecțiunile tratabile se referă în primul rând la cura internă prin inhalații, dar mai ales la cura externă dedicată terapiei afecțiunilor reumatismale, post-traumatice, neurologice, artrite, afecțiuni circulatorii, ginecologice.

În privința apelor minerale carbogazoase, care conțin cel puțin 1 gram de CO2 / litru, acestea formează alveole mofetice, larg dezvoltate în formațiunile geologice din vecinătatea unor foști vulcani. În România, au fost înregistrate peste 1.500 de localizări de acest gen în zona Maramureș, a Munților Căliman-Gurghiu, precum și în zona Vatra Dornei. Alte localizări sunt legate de Munții Apuseni (cea mai celebră locație este la Geoagiu Băi) și Câmpia de Vest (Tinca, Lipova, Buziaș etc). Consecințe benefice sunt consemnate în tratarea afecțiunilor digestive, urologice, circulatorii, prin cură internă sau externă. Cu un conținut de cel puțin un miligram de sulf titrabil / litru de apă, apele minerale sulfuroase sunt legate principal de sulfații formațiunilor de gips din Carpații Orientali și Depresiunea Getică. În stațiuni precum Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești, Herculane, Pucioasa, Mangalia sau Săcelu, aceste ape sunt valorificate împreună cu unele având caracter mixt, acestea din urmă conținând și componente cloruratsodice, carbo-gazoase, alcalin-calcice, magneziene etc.

Efectele binefăcătoare din punct de vedere curativ se manifestă în terapia unor afecțiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor respiratorii sau ale circulației cutanate. În paleta diversă, ca și compoziție și efecte terapeutice, se află și apele minerale sulfatate, în general hipotone, remarcate pentru prezența anionului de sulfat. Acestea, la rândul lor, pot fi preponderent sodice sau magneziene. Exploatarea lor se face prin cura internă, grație efectului coleretic, colecisto-kinetic și purgativ, în numeroase baze de tratament balnear: Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos, Amara, Ocna Șugatag, Bălțătești, Oglinzi, Govora, Călimănești. O altă categorie specială o constituie apele minerale feruginoase, care conțin de regulă și dioxid de carbon. Atunci când se dorește utilizarea apelor feruginoase acestea sunt mai întâi epurate de fier sau sunt îmbogățite artificial cu CO2, pentru asigurarea stabilității fierului ca element chimic în apa minerală. Exemplele cele mai notorii de valorificare se află la Lipova, Buziaș, Valea Vinului, Tușnad, Vâlcele, Homorod, 7 Biborțeni etc. Apele feruginoase sunt utilizate în cura internă, prezentând efecte farmaco-dinamice pentru tratarea anemiilor secundare și în diverse convalescențe. Apele minerale iodurate trebuie să conțină cel puțin 1 miligram de iod / litru de apă. Ele se găsesc în asociație cu apele clorurate-sodice, bicarbonate sau de tip sulfuros. Paleta curativă pe cale externă se referă la tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice. Apele iodurate de slabă concentrație sunt utilizate și în cura internă, cu acțiune asupra țesutului limfatic, glandei tiroide, ficatului sau metabolismului. Cure de acest gen se pot face la Olănești, Călimănești, Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălțătești. Importanța lor este cu atât mai mare cu cât în Europa există relativ puține astfel de izvoare, în special în Germania, Polonia, Italia și Slovacia. Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen / litru de apă minerală. Sunt folosite doar în cura internă, cu miza unei reduceri a proceselor metabolice oxidative din organism, iar valorificarea lor se face în principal la Șaru Dornei și Covasna. Apele minerale radioactive conțin cantități variabile de uraniu, actiniu sau thorium. Originea radioactivității apelor minerale și a gazelor mofetice cu conținut de radon este explicată prin interacțiunea apelor vadoase care se înfiltrează prin porii și fisurile rocilor cu săruri radioactive solubile. Sunt indicate, în special, în tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, dermatoze și tulburări endocrine. Principalele izvoare și sonde de exploatare se situează la Herculane, Lipova, Felix, Sângeorz Băi, Borsec, Tușnad, Balvanyos, Slănic Moldova. Apele geotermale și termominerale din România sunt clasificate sistematic ca: termal-bicarbonate, bicarbonatat-carbogazoase, bicarbonatat-sulfurose, clorurate, clorurat-sulfuroase, sulfatate, având utilizări în cura externă și recomandări terapeutice numeroase. Exemple pe teritoriul României: Herculane, Felix, 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi, Călan, Călimănești.

1.2 Strategii de dezvoltarea a turismului balnear;

Strategia este definită ca fiind ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen lung, principalele modalități de realizare împreună cu resursele alocate in vederea obținerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizației. Prin această definiție se înțelege faptul că o strategie trebuie să fie îndelung gândită luâng in calcul toate resursele de care dispunem si pâna în ce punct vrem să ajungem. Ținând cont de aceste caracteristici, voi încerca sa dezvolt si eu strategia de dezvoltare a turismului balnear la nivel național.

Cum spuneam și mai sus, țara noastră dispune de numeroase resurse in domeniul turismului balnear, dar acesta nu este suficient dezvoltat ,acest lucru nefiind deloc benefic pentru comunitatea in care trăim, deoarece în zilele noastre se pune tot mai mult accent pe produse bio si tehnologii care să nu mai facă rău mediului, acestea având un cost mai mare dar si rezulate pe masură. Sunt de parere că, am ajuns în momentul în se pot face bani din orice, pentru că oamenii nu mai sunt atât de susceptibili la ceva nou,ci din contra încearca orice mai ales cand este vorba de sănătatea lor. Sectorul balnear dispune de numeroase tratamente in prevenirea si vindecarea anumitor boli care macină cât mai multe persoane în zilele noastre. Deși ne aflam întro eră în care tehnologia este o ramură foarte dezvoltată, România încă nu și-a arătat adevărata față în cea ce privește resursele naturale și puterea lor tămăduitoare, din acest motiv strategiilel acestui sector nu sunt încă destul de dezvoltate, nu se știe sau nu se dorește dezvoltare. Însă încetul cu încetul, se pare că, si la noi a început să funcționeze acest motor, poate se întamplă să fie legată această problemă de moto-ul “ Încet,dar sigur!”, trebuie însă să ne ridicăm la alt nivel si să nu mai lăsăm lucrurile de pe o zi pe alta.

În România există peste 160 de stațiuni balneoturistice, dintre care 24 se consideră a fi de importanță majoră. Pentru aceste stațiuni cu potențial turistic, care se consideră că sunt capabile să răspundă cerințelor pieței în viitor, este necesar un program selectiv și etapizat. Pentru a face recomandări specifice stațiunilor balneoturistice cu potențial turistic, acestea au fost clasificate în trei categorii, clasificare bazată pe piețele potențiale avute ca obiectiv,care, la rândul lor, sunt alese pe baza calității existente și a felului produsului turistic, precum și baza abilității demonstrate de a atrage fonduri în vederea modernizării:

Gradul I: Stațiuni balneoturistice cum ar fi Felix, Herculane și Borsec, care au putere

de atracție atât pe piața internațională din Europa și din America de Nord,

cât și pe piața internă, oferind un produs superior celor oferite în mod

curent și având prețuri în consecință. Acestea trebuie să fie considerate

priorități pentru investiții, datorită beneficiilor pe care le vor aduce

întregului sector de stațiuni balneoturistice, în privința profitului și

renumelui.

Gradul II: Covasna, Sovata, Stâna de Vale și Mangalia, care atrag în mod curent atât

turiști străini ( mai ales din Europa entrală și de Est, și, de asemenea, din

Israel), căt și autohtoni. Aceste stațiuni trebuie să-ți mărească puterea de

penetrare pe aceste piețe de prețuri medii și, cu ajutorul unor investiții pe

termen mediu, să atragă și vizitatori de Europa Occidentală.

Gradul III: Sângeorz, Lipova, Slănic Prahova, Buziaș și Lacu Sărat, care, pe termen

scurt, nu vor fi capabile să atragă investiții suficiente pentru a se

moderniza și care, din acest motiv trebuie să continue să se adreseze

acelor sectoare cu prețuri scăzute ale pieței, adică în primul rând pieței

interne. Pe termen mediu, aceste stațiuni se considerăcă au puțină valoare

comercială sau chiar nu au deloc.

Există strategii folosite de alte state ,care s-au dezvoltat din ramura turismului si pe care o putem folosi, la fel de bine ca si ei,avem de unde învața,dar pe de alta parte ne putem forma alte strategii de dezvoltare.

Dezvoltarea durabila a turismului include 3 prioritati de investitii :

1. Valorificarea patrimoniului natural si antropic;

2. Dezvoltarea capacitatii de cazare si imbunatatirea serviciilor;

3. Dezvoltarea unor nise turistice cu potential ridicat;

Dezvoltarea turismului balnear si wellness, ca un sector cu avantaj comparativ importanta in Regiunea de Vest, este considerat ca un obiectiv general al acestei axe si a fiecarui proiect prevazut de ea, prioritatea de investitii cu potential ridicat, urmareste sa sprijine doua directii de actiune in domeniul balnear:

1. Crearea unei regiuni pilot anti-imbatranire in Regiunea de Vest;

2. Pozitionarea Regiunii de Vest ca destinatie turistica medicala transfrontaliera in legatura cu Directiva UE/2011.

Printre operatiunile, actiunile de tip hard sau soft prevazute in acest cadru mentionam:

∙ Modernizarea bazelor de tratament din statiunile balneare;

∙ Crearea de facilitati turistice si de agrement care sa reduca sezonalitatea, de exemplu stranduri termale acoperite;

∙ Reabilitarea sau introducerea utilitatilor in statiunile balneare;

∙ Dezvoltarea peisajului comun pentru statiunile montane si balneare din Regiunea de Vest.

O problemă cu care se mai confruntă acest sector este cea a specialistilor din domeniul terapiei, există un nivel scăzut de personal deoarece tinerii nu mai sunt interesati de acest job. Doctorii de specialitate încep să se retragă, deoarece vârsta nu le mai permite desfășurarea activității, iar tineretul este distant de acest loc de muncă.

Infrastructura din stațiunile turistice se caracterizează printr-un grad ridicat de degradare, ceea ce constituie un impediment în atragerea și localizarea actorilor privați în aceste areale. Este de așteptat ca implementarea acestor măsuri, prin îmbunătățirea infrastructurii zonelor turistice și a serviciilor conexe, să determine creșterea numărului mediu de salariați, dar și creșterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condițiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de turism pentru România, ca destinație turistică europeană, dar și asupra creșterii calității vieții și a competitivității regiunilor. Având în vedere gradul actual de uzură al infrastructurii turistice baleneare, prezentul obiectiv specific prezintă un interes major pentru actorii din sectorul turismului termal. Acesta își propune să crească gradul de ocupare al forței de muncă prin investiții în infrastructura turistică de bază, făcând referire directă la stațiuniile balneare, climatice și balneo – climatice.

Acest obiectiv vizează investiții clare de tip “hard” în cadrul stațiuniilor balneare, climatice și balneo – climatice în:

∙ Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament);

∙ Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente;

∙ Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

∙ Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice.

În present, infrastructura deficitară pentru agrement turistic și petrecerea timpului liber are ca efect un număr redus de turiști,vizitatori,care să petreacă un sejur cât mai îndelugat și care să efectueze cheltuieli în scop touristic. O destinație turistică viabilă trebuie să dispună de o infrastructură turistică de agrement cât mai variată care să acopere cererea de-a lungul întregului sezon turistic ,an calendaristic și toată gama de consumatori-tineri, adulți, vârstnici, populația rurală și urbană, populația cu venituri modeste,medii sau mari. Se pot solicita fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneare, dar și pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale. Beneficiarii pot obține fonduri pentru crearea sau modernizarea infrastructurii conexe de utilitate publică-zone special pentru sport, locuri de joacă pentru copii, amfiteatre în aer liber,căi de acces la principalele obiective turistice natural, alei pietonale, piste pentru bicicliști, spații verzi, dar și activități de marketing sau promovare, pentru atragerea turiștilor. De asemenea, mai pot fi finanțate construirea sau modernizarea locurilor de receere și popas, a punctelor de observare, filmare sau fotografiere a posturilor salvamont și de salvamar, dotarea cu mobilier urban sau instalarea de sisteme Wi-Fi în spațiile publice.

1.3 Tehnici de promovare a turismului balnear

În anii 70-80, străinii veneau in România pentru a se relaxa pe litoralul Mări Negre,acum după ani și ani aceștia se întorc pe meleagul românesc pentru a trata de diferite probleme ale vârstei. Aceștia preferă acum destinații precum Herculane, Govora, Amara, Băile Felix și Gioagiu, unde își ameliorează diversele efecțiuni. Apele miraculoase și metodele naturale de tratament sunt tot aici, însă stațiunile au nevoie de o revigorare si de promovare.

Un scurt moto care ar pentru procesul de promovare ar fi urmatorul:” Nu te promovezi, nu exiști!”, prin urmare oricât de frumos ar fi un colț de țară,oricât de primitori ar fi oamenii și oricât de tentante ar fi prețurile, până nu se face puțină vâlvă, vizitatorii întârzie să apară. Turiștii au învățat să se informeze atent depre destinațiile de vacanță unde decid să călătorească, interesant este că agențiile de turism și asociațiile de profil au realizat faptul că reclama este sufletul comerțului.

România este o țară atât de ofertantă în cea ce privește tradițiile, diversitatea geografică, bogățiile naturale, legende și istorie sau gastronomie,dar suntem codași când vine vorba despre atragerea turiștilor străini,nu știm să ne promovăm suficient,nu avem o strategie bine gândită la nivel național,iar minusurile sunt mai multe decât plusurile. Promovarea este prima condiție pentru ca România să fie percepută și identificată ca destinatie turistică international, fiecare țară are ceva de oferit, de prezentat și, deci, de promovat. Din păcate, însă România investește mult mai puțin în turism și promovarea turismului național, decât alte țări care dispun de resurse mult mai reduse față de țara noastră. Nu avem o strategie pentru promovarea turismului la nivel național, în plus nu ne promovăm corespunzător cu instrumente care să fie adoptate profilului turiștilor, mai exact campanii online și social media adaptate trendurilor în vogă. Cu pași mici, dar siguri, asociațiile de profil incearcă să reinventeze turismul balnear, este un drum lung și anevoios, dar nu imposibil.

În multe dintre regiunile cu potențial se lucrează în parteneriat public-privat și rezultatele apar imediat, dovadă că managementul de destinație este soluția. Specialiștii din turism spun că un potențial uriaș pe care România ar putea să-l exploateze, să-l promoveze și să-l transforme într-o afacere extreme de profitabilă este turismul balnear.

Promovarea produsului turistic este o formă specifică de comunicare, care constă în transmiterea pe diferite căi de mesaje și informații menite să-i informeze pe operatorii de turism și pe turiștii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializarea, să le dezvolte o atitudine pozitivă față de întreprinderile prestatoare de servicii turistice, cu scopul de a promova modificările favorabile în mentalitatea și obiceiurile turiștilor.

Sfera activităților de promovare este deosebit de largă și cuprinde instrumente variate, dintre care menționăm:

1) publicitatea prin mass-media care înglobează toate măsurile cu ajutorul cărora organismele turistice și prestatorii de servicii turistice încearcă să influențeze de la distanță turiștii potețiali prin intermediul mijloacelor de comunicare de masă, cu putere mare de penetrație ca: afișe, pliante, prospecte, scrisori publicitare, presă, radio, televiziune, filme, videocasete, videodiscuri;

2) participarea la târguri, saloane și expoziții internaționale atât în cadrul pavilioanelor naționale, cât și în cadrul saloanelor și expozițiilor specializate pe teme turistice;

3) publiciatatea directă, prin contactul personalului agențiilor de voiaj, al birourilor de turism, al punctelor de vânzare etc., cu clientela potențială.cu care

4) invitarea reprezentanților și funcționarilor agențiilor de turism cu care s-au stabilit relații de afaceri ori se preconizează începerea colaborării, a reprezentanților presei de specialitate și a ziariștilor publicațiilor turistice, a medicilor caselor de asigurări etc., să participe la vizite de documentare în vederea cunoașterii ofertei ce urmează a fi comercializate;

5) organizarea de conferințe de presă în care se prezintă aspecte legate de activitatea de turism, preocupările pentru dezvoltarea în perspectivă a unor stațiuni etc.;

6) folosirea liderilor de opinie, persoane care, în localitățile rurale, târguri, cartiere, mici orașe sunt solicitate de grupuri mari de populație, pentru consultații de ordin financiar, tehnic, juridic etc. și exercită mare influență asupra formării opiniilor acestor grupuri. Liderii de opinie pot exercita o mare influență asupra formării opiniilor diferitelor grupuri de turiști potențiali în favoarea unui produs turistic. De aceea, agențiile de voiaj își concentrează tot mai mult atenția spre depistarea acestor lideri și integrarea lor în rândul clientelei, exercitând astfel o influență favorabilă asupra unui cerc larg de populație;

7) acțiuni în domeniul relațiilor publice, adică un ansamblu de măsuri luate de întreprindere pentru întreținerea climatului relațiilor sale cu publicul sau cu o parte a acestuia. Se pot realiza prin:

– transmiterea , pe diferite căi de informații despre întreprinderea turistică și despre produsele sale;

– organizarea de conferințe de presă;

– organizarea de conferințe sau de întâlniri cu specialiști;

– acțiuni cu caracter protocolar mai pronunțat;

– legătura permanentă cu grupurile, instituțiile și persoanele influente;

La baza lansării și promovării unui produs turistic stă operațiunea de selectare a segmentelorde piață vizate pentru acest produs, pentru determinarea ponderii unui produs turistic pe un segment pe piață, comparativ cu ofertele concurente, pentru o dozare mai rațională a eforturilor promoționale și de publicitate.

Promovarea are, prin urmare, un rol de prim rang în turism, întucât produsul turisticnu poate fi prezentat clientului sub form, de pildă eșantion de marfă, tot așa cum, de altfel, nu poate fi stocat în timp, fiind necesară comercializarea pe măsura oferirii lui. Rezultă deci că politica promoțională, mai precis politica de comunicare, trebuie să suplinească toate funcțiunile.

Capitolul II. Studiu privind turismul balnear în România

2.1 Stațiunile balneare în România

În România există peste 160 de stațiuni balneoturistice, dintre care 24 se consideră a fi de importanță majoră. Pentru aceste stațiuni cu potențial turistic, care se consideră că sunt capabile să răspundă cerințelor pieței în viitor, este necesar un program selectiv și etapizat.

Stațiunea balneară este o localitate, parte dintr-o localitate sau/și arealul care dispune de substanțe minerale balneare (factori naturali de cură) științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și are o organizare și personal medico-sanitar ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare; beneficiază de construcții, dotări și amenajări urban-edilitare adecvate unei stațiuni turistice. De regulă, o stațiune balneară pe lângă funcția predominantă – cură balneară (terapie, de recuperare, profilactică) – prin factorii ambientali și dotări adecvate poate îndeplini și alte funcții turistice: odihnă, recreere, practicarea unor sporturi, organizarea de alte forme de turism (cultural, de afaceri și reuniuni etc.). De aceea, în turism și în general în balneoturism se utilizează și categoriile de stațiune balneoclimatică și stațiune balneo-turistică, pe care le definim în continuare.

Stațiunea balneoclimatică este localitatea sau arealul care dispune de substanțe minerale balneare (terapeutice) și factori climatici benefici odihnei și reconfortării și îndeplinește aceleași condiții prevăzute în definiția de mai sus, ca stațiune balneară.

Stațiunea balneo-turistică este localitatea care dispune de factori naturali terapeutici și ambientali utilizați în cura balneară, odihna activă, agrement și alte activități turistice și beneficiază de organizare, dotări, construcții și amenajări de profil și urban-edilitare adecvate activității balneo-turistice (servicii turistice și balneare).

Potrivit jurnalul.ro, din cele 24 de stațiuni de interes național a fost realizat un clasament top 10 cele mai frumoase stațiuni balneare din România:

1)Băile Herculane – Este cea mai veche stațiune balneară din România și una dintre cele mai vechi din lume, fiind atestată documentar în anul 153 e.n. Izvoarele au o temperatură între 38 și 53 grade Celsius, și unele între 46 și 56 grade Celsius. Stațiunea este situată în județul Caraș-Severin, pe Valea Cernei și face parte din Parcul National Valea Cernei-Domogled.

Principalul factor terapeutic al stațiunii este reprezentat de izvoarele sulfuroase, iodate, bromurate sau bicarbonatate, termo-minerale și cloruro-sodice, indicate atât pentru tratamentele de cură externă, cât și pentru cele de cură internă.

În general sunt folosite pentru: tratarea unor boli de piele, boli ale sistemului nervos periferic, boli ale aparatului locomotor, intoxicații cu plumb și alte metale grele, boli ale aparatului respirator, afecțiuni ginecologice, boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe, boli de nutritie, afecțiuni metabolice, unele boli ale rinichilor și căilor urinare și afecțiuni post-traumatice.

2)Călimănești-Căciulata- Este considerată cea mai frumoasă dintre sațiunile balneoclimaterice de pe valea Oltului, fiind renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său și pentru multitudinea punctelor de interes turistic din zonă. Apele minerale de la Călimenești au fost folosite de însuși împăratul Franței Napoleon III. Băile Călimanești-Căciulata sunt situate în jud. Vâlcea, la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea.Factorii naturali de cură sunt reprezentați de apele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene. Acestea sunt folosite în tratarea unor afecțiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, colite cronice); afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni renale și ale căilor urinare, afecțiuni metabolice și de nutriție (diabet zaharat, obezitate), afecțiuni reumatismale inflamatorii (artroze), afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni respiratorii, afecțiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, astenie, boli profesionale).

3)Vatra Dornei- Supranumită Perla Bucovinei, Vatra Dornei e situată la 105 km de Suceava și 40 de km de Câmpulung Moldovenesc. Apele de aici sunt în principal minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone. Mai găsiți și nămol de turbă transportat de la Poiana Stampei folosit în tratament atât sub formă de băi de namol, cât și la împachetări.Apele de la Vatra Dornei sunt indicate în tratarea unor afecțiuni precum: boli reumatismale degenerative și diartritice, stări post-traumatice, boli ale sistemului nervos periferic și central, boli endocrinologice, boli ginecologice, boli respiratorii, tulburări nervoase și de metabolism, tulburări digestive, boli ale sângelui.

4)Sovata- Sovata este situată la 15 km de Târgu Mureș și a fost menționată ca loc de cură încă din 1597. Renumele stațiunii se datorează lacurilor Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, care au ape clorurate și sodice. În lacul Roșu, care este format pe un masiv de sare, are loc fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apă sărată, apă caldă fiind protejată de un strat de apă proăspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafață, acționând ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu, cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1, 5 m.

La Sovata se tratează cu succes în principal afecțiunile ginecologice (insuficiența ovariană, cervicite cronice, metroanexite, sterilitate). Cu o rată de succes mai mică, se tratează și reumatismale degenerative, inflamatorii și abarticulare (artroze, spondiloze, tendinoze, poliartroze), afecțiuni posttraumatice (stări după luxatii, entorse sau după operații pe articulații); afecțiuni neurologice periferice (sechele după poliomielită, pareze, polioneuropatii),afecțiuni endocrinologice.

5) Băile Felix- Stațiunea din nord – vestul României, situată la o altitudine de 140 de metri în Câmpia Crișurilor se află exact în zona de contact cu dealurile și munții Pădurea Craiului.

Principala trăsătură a stațiunii Băile Felix este temperatura ridicată a apelor termale de aici ce stabilesc recorduri de aproape 50 de grade celsius. Din acest motiv la Băile Felix se poate merge pentru sejururile de tratament în aer liber, inclusiv în timpul iernii.

Factorii principali de cură ai stațiunii sunt apele oligominerale hipertermale, bicarbonate, calcice, silicioase și suflate. Zona se distinge printr-un bioclimat sedativ de curatare și există inclusiv opțiunea de împachetări cu nămol sapropelic fosil.

La Băile Felix se tratează în principal afecțiuni inflamatorii, cronice sau degenerative ale aparatului locomotor (poliartrita reumatoidă, spondiloza anchilozantă), dar și boli neurologice, boli ginecologice, boli endocrine metabolice sau de nutriție și boli prof

6) Băile Tușnad- Statiunea se afla la baza muntelui Ciomatu, la doar o ora de mers pe jos de singurul lac vulcanic din Europa – Lacul Sfanta Ana. Aerul si apele minerale de aici sunt un factor de cura important in tratarea afectiunilor cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, arteriopatii periferice, hipertensiune arteriala), afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni ale tubului digestiv precum si afectiuni ale cailor urinare (litiaza renala, inflamatii ale cailor urinare). Apele minerale de la Tusnad sunt carbogazoase, clorurosodice,bicarbonatate si mofete.

6) Băile Govora- Statiunea este situata in nord-estul judetului Valcea si se poate ajunge acolo mergand pe DN67, Ramnicu Valcea-Horezu-Targu Jiu. Numele de Govora se spune ca vine din dialectul traco-dac si inseamna adancitura, vale cu multe izvoare.

Baile Govora reprezinta una dintre cele mai bogate statiuni în ape iodurate si bromurate din Europa, iodul si bromul avand origine organica.

La Govora se folosesc apele minerale de mare concentratie, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice si hipertone in tratarea unor afectiuni respiratorii sau reumatismale, afectiuni otorinolaringologice; afectiuni posttraumatice; afectiuni neurologice periferice si centrale si afectiuni asociate.

7) Borsec- Statiunea din judetul Harghita ce isi imprumuta numele unei cunoscute marci de ape minerale este deschisa pe toata perioada anului si se distinge prin calitatea apelor minerale din zona, mentionate documentar inca din 1954 de catre un medic italian. In perioada sa de glorie statiunea Borsec era considerata regina statiunilor balneoclimaterice din tara, cea mai luxoasa statiune din Romania, frecventata de turisti de pe tot continentul.

Statiunea are in continuare un potential turistic imens si se fac eforturi sustinute pentru a resuscita epoca sa de glorie.

La Borsec se trateaza in mod special bolile cardiovasculare precum insuficienta cardiaca, varice, hipertensiune ori insuficienta mitrala, dar si boli endocrine, boli digestive, tulburari renale, boli ale aparatului urinar, boli dermatologice, boli metabolice si de nutritie.

Apele de aici sunt premiate in nenumarate randuri la expozitii de prestigiu din intreaga Europa, iar zona se pot urma numeroase trasee montane si exista numeroase alte opțiuni de agrement.

8) Techirghiol- Situată în județul Constanța, Stațiunea Techirghiol este cunoscută prin faptul că aici se găsește un nămol cu proprietăți vindecătoare reale a multor afecțiuni severe sau mai ușoare. Orașul este situat pe malul lacului Techirghiol, la 16 km de Constanta și 3 km distanță de Marea Neagră.

Lacul Techirghiol este cunoscut pentru calitățile apei sărate și a nămolului sapropelic, folosit în tratarea multor afecțiuni precum: boli reumatismale degenerative boli reumatismale inflamatorii, boli reumatismale diartritice, simptome posttraumatismale, boli ale sistemului nervos periferic si central, boli ginecologice, boli de piele, boli ale aparatului respirator, boli cardiovasculare, boli endocrine, pareze, paralizii, sechele poliomielitice.

9) Băile 1 Mai- Statiunea de la Baile 1 Mai este situata in judetul Bihor, la 2 km de Baile Felix si 4 km de Oradea, intre satele Rontau si Haieu. Statiunea s-a facut remarcata mai ales datorita apelor minerale si a namolului sapropelic extras din lacul aflat in localitate, utilizate in tratarea unor afectiuni reumatice, afectiuni ale sistemului nervos central si periferic si afectiuni ginecologice.

La Baile 1 Mai puteti gasi strandul "Venus" cu o capacitate de cateva mii de locuri si cu multe bazine din care unul olimpic si unul cu trambuline pentru sarituri. De asemenea si "Strandul cu valuri" cu o capacitate mai mica de locuri, dar care este special datorita valurilor care sunt produse in apa din bazin.

Tot aici gasiti si "Lacul cu nuferi" unde creste o floare unica in Romania, protejata prin lege si considerata o rezervatie naturala. Floarea de nufar provine din apele Nilului. Datorita faptului ca apa este calda, nu ingheata niciodata si la inceputul secolului XX aceasta localitate era numita si "Localitatea unde canta broastele si iarna”.

10) Covasna- Statiunea de la Covasna, situata la 31 de km de Sfantu Gheorghe si 60 de km de Brasov, mai e numita si statiunea celor 1000 de izvoare minerale sau statiunea inimii. Statiunea este cunoscuta pentru apele minerale si aerul care ajuta la tratarea afectiunilor cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica, hipertensiune arteriala), boli hepato-biliare, boli digestive. Spitalul de recuperare a bolilor cardiovasculare din Covasna este considerat atat in tara cat si in strainatate ca unul dintre cele mai renumite spitale de acest gen din Romania si chiar din Europa.

Aici se gasesc izvoare minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, hipotone și hipertone namol mineral si mofete (emanatii de dioxid de carbon), ca urmare a mineralizarilor din perioada post-vulcanica. In zona exista peste 1500 de izvoare minerale, iar mofetele, cu o valoare terapeutica deosebita sunt raspandite pe o suprafata de 40 ha.

2.2 Indicatorii circulației turistice pentru turismul balnear

Indicatorii turismului se prezintă într-o paletă foarte largă, ei pot fi direcți, rezultați nemijlocit din sursele de înregistrare sau indirecți, prelucrați, simpli sau agregați, cantitativ sau valoric, globali sau parțiali, principali sau derivați, ai volumului activității sau al efectelor.

Numărul de turiști este umnim recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi și importanți indicatori ai circulației turistice.

http://statistici.insse.ro/shop/

În tabelul de mai sus se observă cresteri semnificative în cea ce privește numărul de turiști,atât străini cât și români. În 2013 se observă o scadere de 20465 de turiști români față de anul 2012,însă cei străini au crescut semnificativ față de anul precedent. Un alt salt se observă în anul 2015 cand creșterea are loc la ambele categorii de turiști, cei români față de anul 2014 au crescut cu 113903 turiști, iar străini cu 9857 turiști.

Numărul de înnoptări sau zile-turist se calculează ca sumă a produselor între numărul turiștilor și durata activității turistice exprimată în zile. Se obține prin prelucrarea informațiilor din statisticile unităților hoteliere.

http://statistici.insse.ro/shop/

În ce privește numărul de înnoptări se observă creșteri treptate la nivelul fiecărui an,mai ridicate fiind in anul 2015 față de 2014 cu 36875 înnoptări la nivelul turiștilor străini. Când vine vorba însă de turiștii români regula se schimbă puțin, deoarece se observă creșteri până în anul 2013, însă în 2014 are loc o scădere cu 560.640 de înnoptări, dar până în 2017 au loc din nou creșteri semnificative.

Capacitatea de cazare în stațiunile balneare

http://statistici.insse.ro/shop/

La nivel de capaciatate de cazare se observă numeroase discrepanțe și anume