Oferta Tehnica Eurolevel Var7 [307608]

Propunerea Tehnică

SEPTEMBRIE 2014

Cuprins

REZUMAT EXECUTIV

Oferta tehnică este structurată pe următoarele capitole:

Prezentarea Ofertantului care va implementa contractul de servicii pentru ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT PENTRU SITUL NATURA 2000 ROSPA0076 MAREA NEAGRA.

În capitolul Obiectivele si rezultatele asteptate ale proiectului Ofertantul a [anonimizat], [anonimizat] a domeniului sunt cunoscute si intelese de ofertant.

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] o va respecta pe parcursul prestarii serviciilor solicitate.

[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat]. Ofertantul a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], precum si o prezentare a metodelor pe care ofertantul o propune pentru culegerea informatiilor din teren. [anonimizat] a acestora, Ofertantul a [anonimizat] (a [anonimizat]). Graficul valoric de prestare a [anonimizat]/[anonimizat] – Graficul valoric de prestare a serviciilor. [anonimizat] a proiectului.

[anonimizat], modalitatea prin care s [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], descrierea modalitatilor de validare/evidentiere a erorilor de topologie si modalitatile de gestionare a hartilor GIS si a bazelor de date. [anonimizat], [anonimizat], fluxurile gestionate de aplicatie si procesele de business care fac parte din aceste fluxuri.

Pentru demonstrarea corespondenței propunerii tehnice cu toate specificațiile și cerințele conținute în caietul de sarcini și în Fișa de date cap. IV.4.1, IV.4.2 și IV.4.3, [anonimizat].

PREZENTAREA OFERTANTULUI

S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. – LEADER ASOCIERE

Ramboll Group este cea mai mare companie de consultanță din zona nordică, a fost înființată în Copenhaga, Danemarca, în 1945. Fundația Ramboll este principalul proprietar al Ramboll Group. Fundația sprijină activități de cercetare, studii și educație, cu un accent special pe știință și inginerie. Fundația are o perspectivă de proprietate pe termen lung, care, la rândul său, influențează prioritățile sale strategice. Cu aproximativ 10.000 de angajați în 190 birouri în 22 de țări, îmbină experiența locală cu o bază de cunoștințe globale.

Ramboll a fost o prezență activă în România în ultimii 12 – 15 ani, în special în domeniile: managementul apelor – apelor uzate și al deșeurilor, transport, energie și managementul proiectelor.

In anul 2013, Ramboll Group cumpără societatea Blom România SRL, astfel in 2014 SC Blom Romania SRL isi modifica denumirea in SC Ramboll South East Europe SRL, conform actelor prezentate in documentele de calificare (Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor Blom Romania SRL nr. 55/31.03.2014 , Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata Ramboll South East Europe din 31.martie 2014, Certificat de inregistrare mentiuni nr. 1176/09.05.2014, Certificat de inregistrare seria B nr.2903082, Certificatul constatator nr. 201826/15.05.2014).

S.C. Ramboll South East Europe S.R.L., cunoscuta pana in 14 mai 2014 ca S.C. Blom Romania SRL, face parte din grupul Ramboll.

Domeniile de consultanta asigurate de S.C. Ramboll South East Europe S.R.L. sunt :

Amenajarea Teritoriului și Dezvoltarea Durabilă

Dezvoltare Economică și Socială

Cadastru și Sistemul de Evidență a Proprietății

Managementul Apelor

Natura și Protecția Mediului

Management de Proiect și Supervizare Lucrări

Energie și Schimbări Climatice

Sistemul de management integrat implementat în cadrul S.C. Ramboll South East Europe S.R.L., are ca referință standardele:

SR EN ISO 9001: 2008 "Sisteme de management al calității"

SR EN ISO 14001: 2004 "Sisteme de management de mediu"

SR EN ISO 18001:2007 „Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale"

SR EN ISO 27001:2013 „Sistemul de management al securitatii informatiei”

Sistemul de management integrat al S.C. Ramboll SEE S.R.L se aplică la toate procesele și funcțiunile din cadrul organizației precum și tuturor produselor/serviciilor oferite, ca o măsură de asigurare că acestea sunt conforme cu cerințele specificate.

In cadrul Ramboll South East Europe exista puternic departament de mediu, iar unul din punctele tari ale acestuia îl reprezintă experiența deosebită în pregătirea și implementarea proiectelor finanțate din POS Mediu, putând oferi un excelent suport beneficiarilor (Companii Regionale de Apă, Consilii Județene, Primării, ANAR, beneficiari ai proiectelor finanțate din Axa 4 a POS Mediu) în managementul contractului semnat cu Autoritatea de Management.

Echipa Ramboll pune la dispoziția Beneficiarului expertiza complexă necesară îndeplinirii acestui contract, o abordare flexibilă, multi-dimensională și orientată către Client.

Ofertantul consideră că expertiza sa acumulată, echipa de experți propusă și resursele umane, logistice, administrative și materiale de care dispune îl recomandă ca un Prestator profesionist al serviciilor care fac obiectul prezentei oferte.

Echipa S.C. Ramboll South East Europe S.R.L. (fosta BLOM România) derulează în prezent o serie de proiecte finanțate din Axa 4 POS Mediu 2007-2013, în domeniul relevant putând fi menționat proiectul ”Servicii și echipamente necesare pentru realizarea Sistemului Integrat de management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000 (SINCRON)”.

În cadrul acestui proiect, beneficiar fiind Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), BLOM România (in prezent S.C. Ramboll South East Europe S.R.L.), în asociere cu TEAMNET International SA (lider de asociere), implementează contractul LOT 1 – ”Elaborarea planurilor de management prin utilizarea unui sistem electronic de baze de date on line cu suport GIS”.

Echipa a desfasurat activitati in vederea elaborarii planurilor de management pentru 6 situri Natura 2000, dezvoltând activități privind:

colectarea informațiilor din teren pentru fiecare sit

prelucrarea în laborator/birou a datelor colectate din teren pentru fiecare sit

realizarea și livrarea hărților GIS aferente studiului de evaluare detaliată a biodiversității pentru fiecare sit

realizarea studiului de evaluare detaliată a biodiversității

realizarea studiului privind evaluarea detaliată a impactului antropic

elaborarea planului de management pentru fiecare sit și dezbateri publice

introducerea planului de management al fiecărui sit în sistemul informatic

realizarea SEA pentru fiecare sit

In prezent, echipa S.C. Ramboll SEE S.R.L. (fosta BLOM România) implementeaza mai multe proiecte similare:

Proiect: „Realizare studii de inventariere si evaluare a starii de conservare a speciilor si habitatelor si recomandari de management, realizare si gestionare baza date, cartare colectare date GIS, elaborare harti GIS, elaborare planuri de monitorizare si management pentru Tinovul Saru Dornei, Tinovul de la Romanesti, Tinovul Mare Poiana Stampei, Bistrita Aurie si Pietrosul Brostenilor – Cheile Zugrenilor”, al carui beneficiar este ASOCIATIA PENTRU CONSERVAREA VIETII SALBATICE

Proiect: Elaborarea Planului de management integrat”, în cadrul proiectului ”Managementul conservativ integrat al ROSCI0188 Parâng”, al carui beneficiar este Fundatia GUARD FOREST

Proiect: Inventarierea și cartarea distribuției habitatelor și speciilor din situl NATURA 2000 – ROSCI0344 din cadrul proiectului “Managementul sitului Natura 2000: Pădurile din Sudul Piemontului Cândești”, al carui beneficiar este ASOCIATIA ROMANA PENTRU CULTURA, EDUCATIE SI SPORT

Proiect: Inventarierea și cartarea distribuției habitatelor și speciilor din situl NATURA 2000 – ROSCI03r4, elaborarea planului de management din cadrul proiectului “Managementul sitului Natura 2000: Platforma Cotmeana”, al carui beneficiar este ASOCIATIA ROMANA PENTRU CULTURA, EDUCATIE SI SPORT

Proiect: “Elaborarea Planului de management integrat pentru aria naturală protejată de importanță comunitară ROSCI0128 NORDUL GORJULUI DE EST”, al carui beneficiar este SC BUTTERFLY EFFECT SRL

S.C. Ramboll South East Europe S.R.L. (fosta BLOM România) își asigură clienții că dispune și de capacitatea și de competențele necesare realizării tuturor proiectelor, indiferent de mărimea și complexitatea lor, iar pentru aceasta foloseste tehnologii de ultimă generație.

S.C. ROMDECA S.R.L. – ASOCIAT 1

Obiectivul companiei este să furnizeze soluții si servicii competente în domeniul protectiei naturii, pentru a oferi clientilor studii specifice biodiversitătii (planuri de management etc.) la standarde de calitate competitive.

S.C. ROMDECA S.R.L. își asigură clienții că dispune de capacitatea și de competențele necesare realizării tuturor contractelor, indiferent de mărimea și complexitatea lor, iar pentru aceasta foloseste tehnologii si expertiză de ultimă generație. Serviciile și produsele companiei sunt adresate pe piața locală în special custozilor si administratorilor ariilor naturale protejate dar și societăților private.

Lista contractelor relevante implementate de S.C. ROMDECA S.R.L., este redată mai jos:

“Elaborare a Măsurilor de management al ariei naturale protejate Confluența Jiu – Dunăre”, beneficiar: Asociatia pentru o Romanie Deschisa, perioada derulare 2010 – 2012;

Elaborarea Măsurilor de management al ariei naturale protejate “Complexul Lacustru Preajba-Făcăi”, beneficiar: Asociatia DOMINOU, perioada derulare 2010 – 2012;

Servicii realizare studiu (inventariere specii, evaluare stare de conservare, cartografiere, hărți GIS, plan de management – incl. SEA) pentru ariile naturale protejate „Valea Rea-Radovan” și „Râurile Desnățui și Terpezița amonte de Fântânele” în vederea implementării proiectului ,,Managementul și protecția biodiversității în ariile naturale protejate „Valea Rea- Radovan” și „Râurile Desnățui și Terpezița amonte de Fântânele”, beneficiar: Asociatia DOMINOU, perioada derulare martie – nov. 2012;

„Servicii realizare studiu (inventariere specii/habitate, evaluare stare de conservare, cartografiere, hărți GIS, plan de management), Servicii consultare aferentă planului de management”, beneficiar: Asociatia Mereu pentru Europa, perioada derulare 2012 – 2013;

Detalii privind contractele prezentate sunt incluse in sectiunea documente de calificare la prezenta oferta tehnica.

OBIECTIVELE SI REZULTATELE ASTEPTATE ALE PROIECTULUI

Contextul proiectului

Prezenta oferta tehnica este realizata ca raspuns la cererea S.C. Euro Level S.R.L. pentru realizarea contractului de achizitie publica de prestare servicii pentru „SERVICII PENTRU ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT PENTRU SITUL NATURA 2000 ROSPA 0076 MAREA NEAGRA”

Adresa: Str. Pescarilor nr. 39, bl.FZ10B, parter , Constanta, România

Tel: 0341171858

Fax: 0341171859

Email: officeuipspa@gmail.com

În procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, la sfarșitul anului 2004, odată cu încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană privind implementarea legislației comunitare, conform Tratatului de Aderare, România și-a asumat o serie de angajamente ferme privind atingerea standardelor europene de mediu prin realizarea de investiții în domeniul protecției naturii.

Uniunea Europeană a ratificat Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD) în 21 decembrie 1993, iar pentru implementarea prevederilor Convenției și-a asumat rolul de lider la nivel internațional, adoptând o serie de strategii și planuri de acțiune menite să contribuie la stoparea pierderii de biodiversitate până în 2010 și după, conform Comunicării Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor nr. 864 final/16.12.2008. Planul Strategic pentru CBD are ca scop reducerea ratei actuale de pierdere a biodiversității la nivel global, regional și național ca o contribuție la reducerea sărăciei și în beneficiul tuturor formelor de viață de pe pământ și trebuie transpus în mod coresponzător la nivelul statelor membre. Această responsabilitate a fost centrată pe crearea unei rețele ecologice europene care să includă un eșantion reprezentativ din toate speciile și habitatele naturale de interes comunitar, în vederea protejării corespunzătoare a acestora și garantând viabilitatea acestora pe termen lung.

Capitalul natural al României este important și pentru Uniunea Europeană datorită florei și faunei bogate, climatului peisajului pe care le oferă spațiul carpato-danubiano-pontic. România are o diversitate mare de specii de floră și faună. Cu toate acestea, există multe specii de plante și animale aflate în pericol din cauza fragmentării habitatelor și a exploatării excesive a resurselor naturale, coroborate cu presiunile cauzate de dezvoltarea economică. Capitalul natural al României, datorită condițiilor biogeografice, conține încă efective însemnate ale unui foarte mare număr de specii care sunt catalogate ca fiind rare sau pe cale de dispariție la nivel european sau mondial.

Această rețea ecologică – numită Natura 2000 – se opune tendinței actuale de fragmentare a habitatelor naturale și are ca fundament faptul real că dezvoltarea sistemelor socio-economice se poate face numai pe baza sistemelor ecologice naturale și semi-naturale. Obligațiile legale ale statelor membre în domeniul protejării naturii sunt incluse în Directivele Consiliului 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată și actualizată prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva “Păsări”) și 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice (numită pe scurt Directiva “Habitate”). Pentru fundamentarea obligațiilor la nivel național la art 2. (directiva Păsări) se menționează că ”statele membre iau măsurile necesare pentru a menține populația speciilor la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv”. Aceeași susținere se regăsește și în directiva Habitate art.2. al (3) – ”măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale”.

În acest context, în România a fost necesară constituirea Rețelei de situri Natura 2000, proces ce a fost demarat în cursul anului 2007. În acest sens, a fost aprobat Ordinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, care conține 273 de situri, acoperind o suprafață de cca 13,21% din suprafața terestră a țării. De asemenea, s-a aprobat Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 98 din 7 februarie 2008, care conține 108 situri, acoperind o suprafață de circa 12% din suprafața terestră a țării. Astfel, suprafața acoperită de siturile Natura 2000 desemnată la nivelul anului 2007 a ajuns la aproximativ 17,8% din teritoriul național, suprafață care include și mare parte din rețeaua de arii protejate de interes național.

Urmare raportării către CE a siturilor Natura 2000, au avut loc mai multe negocieri cu CE privind coerența rețelei și suficiența siturilor desemnate, lucru care a condus la extinderea rețelei de situri în cursul anului 2011. Urmare acestor demersuri, lista siturilor Natura 2000 din România a fost modificată și completată prin:

H.G. nr. 971 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România și

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România (Anexa 3).

După desemnarea noilor situri Natura 2000 în anul 2011, suprafața acoperită de siturile Natura 2000 a crescut de la aprox. 17,84% la 23,4 % din suprafața terestră a țării.

În același context, pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice, România fiind țara pe teritoriul căreia se găsesc cele mai multe regiuni biogeografice, cinci la număr: alpină (23%), continentală (53%), panonică (6%), stepică (17%) și pontică (1%), ultimele două fiind prezente doar pe teritoriul țării noastre.

Conform concluziilor rezultate în urma seminariilor biogeografice din 2012, bazat pe solicitările CE din cadrul acestor seminarii, rețeaua de situri de importanță comunitară trebuie să se extindă, proces care este așteptat să se se finalizeze cel mai probabil în cursul anului 2015. În acest context, România, ca urmare a solicitărilor CE privind extinderea rețelei de arii de protecției specială avifaunistică, trebuie să desemneze noi situri, termenul estimat fiind același ca pentru SCI-uri, respectiv în cursul anului 2015.

Acest proces va conduce la consolidarea rețelei de situri Natura 2000 în România și presupune și raportarea datelor în noul format al formularului standard Natura 2000, aprobat în cursul anului 2011, prin DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 11 iulie 2011 privind formularul-tip pentru siturile NATURA 2000 [notificată cu numărul C(2011) 4892] (2011/484/UE), atașat prezentei în anexa nr.1.

În acest context, în vederea garantării conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major și componentă fundamentală a strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă, a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 57 din 20 iunie 2007, aprobată prin Legea nr. 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. În conformitate cu prevederile HG nr. 57/2007, pentru asigurarea măsurilor speciale de protecție și conservare în situri a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferențiat de protecție, conservare și utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

Rezervații științifice

Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului științific competent și al administratorului rezervației științifice. Rezervațiile științifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) "Rezervație Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice". În prezent, în România există 77 de rezervații științifice, întinse pe o suprafață de 310.232 ha. Printre cele mai importante rezervații științifice se pot enumera: Peștera Răsuflătoarei (Parcul Național Semenic Cheile Carașului), Rezervația științifică Piatra Rea, Peștera Urșilor, Perimetrul experimental Sabed, etc.

Parcuri naționale

Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibile scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor OUG 57/2007. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cât mai puțin influențate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general pe suprafețe mari de teren. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naționale corespund categoriei II IUCN "Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere". În prezent, în România există 13 parcuri naționale, întinse pe o suprafață de 318.894,30 ha. Printre cele mai importante parcuri nationale se regăsesc: Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, Parcul Național Ceahlău, Parcul Național Călimani, Parcul Național Cozia, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, etc.

Monumente ale naturii

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice – peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului.

Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis.

Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".

În prezent, în România există 230 de monumente ale naturii recunoscute, întinse pe o suprafață de 9.627,60 ha. Printre cele mai importante monumente ale naturii se regăsesc Peștera Smeilor de la Onceasa (Parcul Natural Apuseni), coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, din Comana, județul Brașov etc.

Rezervații naturale

Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.

Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități organizate turistice sau educaționale. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice și altele.

Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.

În prezent, în România există 659 de rezervații naturale, întinse pe o suprafață de 308.031,41 ha. Printre cele mai importante rezervații naturale din România se pot enumera: Complexul Carstic din Valea Ponorului (Parcul Natural Apuseni), Rezervația Naturală Piatra Bulbuci, Rezervația Naturală Cheile Ampoiței, Rezervația Naturală Poiana cu Narcise Tecșești, Rezervația Naturală Cheile Întregalde, Rezervația Naturală Cheile Râmețului, Rezervația Naturală Dumbrava Vadului, Rezervația Naturală Huda lui Papară, Rezervația Naturală Cheile Mănăstirii, Rezervația Naturală ˝Pietrosu Mare˝ etc.

Parcuri naturale

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere". În România, sunt declarate parcuri naturale aproximativ 15 arii naturale protejate, întinse pe o suprafață de 1.336.385,70 ha. Printre cele mai importante parcuri naturale din România, se regăsesc: Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei,etc.

Rezervații ale biosferei

Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Mărimea rezervațiilor biosferei este determinată de cerințele de protecție și conservare eficiente ale mediului natural și ale diversității biologice specifice.

Managementul rezervațiilor biosferei se realizează conform unor regulamente și planuri de protecție și conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om – Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervației se realizează cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.

Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale și în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervațiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:

1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare a rezervațiilor științifice;

2. zone tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația rezervației;

3. zone de reconstrucție ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;

4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.

Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural.

În România sunt recunoscute 3 arii desemnate internațional ca fiind rezervații ale Biosfere: Rezervația biosferei Delta Dunării, Retezat și Pietrosu Mare( Munții Rodnei).

Zone umede de importanță internațională

Zonele umede de importanță internațională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

În România au fost desemnate 5 zone umede de importanță internațională, având o suprafață de 615.714 ha, respectiv Delta Dunării desemnată în 1991, Balta Mică a Brăilei desemnată în 2001, Lunca Mureșului desemnat în 2006, Complexul Piscicol Dumbrăvița desemnat în 2006 și Lacul Techirghiol desemnat în 2005, însumând o suprafață de 615.714 ha.

Situri naturale ale patrimoniului natural universal

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerințele de protecție și conservare ale sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele și planurile proprii de protecție și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO. În România există un sit natural al patrimoniului universal recunoscut, desemnat în 1991, și anume Delta Dunării cu o suprafață de 576.216 ha.

Arii speciale de conservare

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 și 3 ale Hotărârii de Guvern nr. 57 din 2007.

Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din Hotărârea de Guvern nr. 57 din 20 iunie 2007.

Arii de protecție specială avifaunistică

Ariile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A ale Hotărârii de Guvern nr. 57 din 2007.

Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare.

Ariile speciale de protecție sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului și fac parte din rețeaua europeană "NATURA 2000".

În prezent, în România au fost recunoscute 108 arii ca fiind de protecție specială avifaunistică. Printre cele mai importante arii de protecție specială avifaunistică se pot enumera: Pădurea Lunca – colonie de stârci, Rotbav, Zona umedă Ostrov-Moldova Veche (Parcul Natural Porțile de Fier), Pădurea Socodor – colonie de stârci, etc.

Situri de importanță comunitară

Siturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prezentate in anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 57 din 20 iunie 2007 și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei "NATURA 2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii.

Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, pe baza criteriilor enunțate în anexa nr. 7 la HG57/2007. În prezent, în România au fost stabilite 273 arii ca fiind de importanță comunitară.

Printre cele mai importante situri de importanță comunitară se pot enumera: Cheile Turzii, Canaralele Dunării, Cheile Bicazului – Hășmaș etc.

Geoparcul

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanță științifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.

Un geoparc are limite bine definite, o suprafață suficient de mare și o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităților locale, a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale și culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu așezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural.

Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale și naționale, asigură conservarea patrimoniului natural și cultural și propune metode noi de protecție, educație, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătățirii condițiilor de viață din mediul rural și întăririi identității locale.

Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată și în conformitate cu recomandările UNESCO și Cartei Rețelei Europene a Geoparcurilor. Geoparcul reprezintă un concept lansat și susținut de UNESCO, în parteneriat cu Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Rețeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoașterea internațională a funcționării unui geoparc și acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO și de Carta Rețelei Europene a Geoparcurilor.

Odată cu intrarea in UE la 01 ianuarie 2007, România beneficiază de instrumente structurale (fondurile structurale și de coeziune), ca mijloace financiare de realizare a obiectivelor politicii de coeziune socială și economică.

Programul Operațional Sectorial „Mediu” reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC), care stabilește strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.

Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Peste 10 milioane de cetățeni ai României vor beneficia de investițiile finanțate din POS Mediu.

Totodată, programul vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. Îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015.

4. Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Astfel, pentru finanțarea investițiilor prioritare de mediu în perioada 2007-2013, România beneficiează de 5,6 mld. Euro din care 4,5 mld. contribuție comunitară și 1,1mld. cofinanțare națională, alocări financiare prevăzute în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu), având următoarele axe prioritare ce conduc la îndeplinirea obiectivelor POS Mediu:

Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată (Total aproximativ 3,3 miliarde Euro, din care grant UE 2,8 miliarde Euro)

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric (1,2 miliarde Euro, din care grant UE aproximativ un miliard Euro)

Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare (458 milioane Euro, din care grant UE 229 milioane Euro)

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii (215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro)

Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc (329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro)

Asistența Tehnică (174 milioane Euro, din care grant UE 130 milioane Euro ),

Axa prioritară 4 are ca obiective conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică, precum și asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate și, în special al rețelei ecologice Natura 2000. Finanțarea măsurilor pentru atingerea acestor obiective se asigură din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene (din Fondul European pentru Dezvoltare Regională) și din bugetul de stat.

Proiectele finanțate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate și, implicit, stoparea pierderii biodiversității și a resurselor naturale. O atenție deosebită se va acorda implementării Directivelor Europene Păsări și Habitate, prin stabilirea rețelei ecologice Natura 2000. Proiectele trebuie să demonstreze aplicarea principiului dezvoltării durabile pentru ariile naturale protejate și să vizeze cu precădere conservarea speciilor și habitatelor de importanță comunitară. Creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la protecția biodiversității este, de asemenea, un element esențial pentru finanțarea proiectelor.

În cadrul acestei axe prioritare se acordă sprijin financiar pentru elaborarea, revizuirea și implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate, cu prioritate pentru siturile de importanță comunitară și ariile speciale de conservare. Se finanțează acțiuni privind delimitarea în teren (bornarea) și zonarea internă a ariilor naturale protejate conform legislației în vigoare (zone cu protecție strictă, zone de protecție integrală, zone-tampon, zone de dezvoltare durabilă a activităților umane), inventariere (caracteristici naturale și informații socio-economice), instrumente și măsuri de planificare, management și monitorizare a habitatelor (planuri, studii, echipamente), investiții în infrastructură pentru refacerea habitatelor și speciilor și în infrastructura pentru accesul public, observatoare etc.

Conform POS Mediu și a Ghidului Solicitantului, beneficiarii eligibili ai proiectelor finanțate prin Axa Prioritară 4 sunt:

Administratorii și custozii ariilor naturale protejate care au personalitate juridică proprie;

APM-uri, ANPM, MMSC – Direcția Dezvoltare Durabilă și Protecția Naturii (DDDPN);

Autorități ale administrației publice;

Organizații neguvernamentale (Asociații și Fundații), care să aibă prevăzut în actul constitutiv atribuții de protecția mediului și/sau protecția naturii și care să fie constituite în conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv filiale ale asociațiilor și fundațiilor internaționale înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare în România;

Institute de cercetare;

Universități;

Muzee.

Din acest context, rezidă necesitatea implementării prezentului proiect, precum și obiectivele și rezultatele acestuia.

Obiectivele si rezultatele asteptate ale proiectului, inclusiv aspectele esentiale

Obiectivul general al proiectului “Managementul capitalului natural in ROSPA 0076 Marea Neagra” vizeaza eficientizarea masurilor de conservare a biodiversitatii din situl ROSPA 0076 prin asigurarea unui management adecvat/eficient.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

Obiectiv specific 1 – Eficientizarea managementului ariei naturale protejate SPA Marea Neagra in vederea dezvoltarii durabile a intregii zone prin elaborarea planului de management si a planului de monitorizare, in vederea protectiei si mentinerii starii de conservare a biodiversitatii.

Obiectiv specific 2 – Cresterea gradului de informare – constientizare a publicului larg cu privire la importanta conservarii biodiversitatii, prin constructia a trei puncte de informare, organizarea unei ample campanii de promovare, care sa puna la dispozitia cetatenilor informatii cu privire la impactul actiunilor umane asupra mediului si la masurile de prevenire a degradarii acestuia prin promovarea educatiei ecologice.

Obiectiv specific 3 – Cresterea capacitatii instititionale a custodelui sitului SPA Marea Neagra, in vederea aplicarii unui management integrat eficient.

Analizând prevederile Caietului de sarcini, având în vedere contextul în care se va desfășura proiectul și bazat pe experiența sa anterioară în proiecte similare, Prestatorul a identificat aspectele principale care contribuie la îndeplinirea obiectivelor contractului și atingerea rezultatelor și care pot fi grupate în următoarele categorii:

Resurse (umane, materiale, financiare)

Managementul proiectului la nivelul Beneficiarului

Managementul proiectului la nivelul Operatorului economic și relația cu Beneficiarul și grupul țintă

Analiza Operatorului economic privind aspectele cheie, premisele și riscurile asociate proiectului este prezentată schematic în figura de mai jos. Sunt detaliate în cele ce urmează aspectele cheie identificate pe fiecare dintre categoriile menționate.

Resurse

Asigurarea unor servicii de consultanță și asistență profesioniste pe parcursul derulării proiectului, flexibile și bine coordonate având în vedere amplitudinea sub-activităților prevăzute în calendarul de timp solicitat prin Caietul de sarcini. Elementul cheie îl constituie asigurarea transparenței și imparțialității în desfășurarea activităților. În acest context un element considerat de Prestator esențial este profesionalismul experților propuși, imparțialitatea și obiectivitatea acestora pe perioada de implementare a contractului. În acest scop, Prestatorul a efectuat selecția experților care vor fi implicați în implementarea proiectului pe baza unor criterii stricte de experiență profesională, calificări, conduită profesională. Prestatorul va respecta confidențialitatea în privința documentelor și nu va dezvălui nici o informație către o terță persoană.

Mobilizarea rapidă a experților

Prestatorul consideră că mobilizarea rapidă a experților, imediat după semnarea contractului de prestări servicii este esențială pentru derularea activităților proiectului în conformitate cu calendarul stabilit. Experții propuși prin prezenta ofertă și-au manifestat întreaga disponibilitate de a participa la activitățile prevăzute prin prezenta metodologie. Experții cheie propuși vor fi disponibili atât în intervalele de timp prevăzute pentru poziția propusă, în prezenta propunere tehnică cât și în orice alte intervale în funcție de calendarul de activități revizuit în etapa inițială a proiectului și în funcție de solicitările Beneficiarului.

Existența personalului suport calificat, mobilizat încă din perioada de început a proiectului este un element cheie în implementarea activităților propuse având în vedere abordarea Prestatorului pentru implementarea activităților, respectiv implicarea experților suport încă din etapa de început. Având în vedere specificul și termenele stabilite pentru derularea unor activități în cadrul proiectului, așa cum au fost propuse prin prezenta ofertă, pentru a asigura succesul proiectului și atingerea rezultatelor în termenele propuse, Prestatorul a identificat încă din faza de ofertare experții suport care vor sprijini echipa celor doi experți cheie.

Asigurarea de către Prestator a resurselor financiare necesare susținerii proiectului conform graficului de implementare propus (închiriere sală, asigurare logistică, cazare, editarea materialelor etc.). Prestatorul a luat toate măsurile astfel încât resursele financiare să fie disponibile și să asigure derularea corespunzătoare a sesiunilor de formare, fără sincope, la standardele cerute de Beneficiar prin Caietul de sarcini.

Managementul proiectului la nivelul Beneficiarului

Desemnarea managerului de proiect (ofițer de proiect) încă din faza de debut a proiectului și notificarea către Prestator a persoanei desemnate în primele zile după semnarea contractului sunt esențiale pentru asigurarea derulării corespunzătoare a contractului. Un element cheie îl constituie comunicarea adecvată între Prestator și Beneficiar, ceea ce va asigura o înțelegere unitară asupra metodologiei de implementare a proiectului și va elimina posibilele întârzieri în derularea activităților.

Managementul proiectului la nivelul Operatorului economic și relația Operator economic – Beneficiar

Stabilirea clară a metodologiei de lucru încă din Etapa inițială a proiectului.

Având în vedere calendarul de implementare a activităților prevăzute în Caietul de sarcini considerăm că participarea consultantului de management la conferința de lansare a proiectului este extrem de importantă din punct de vedere al stabilirii metodologiei de lucru și din punct de vedere al stabilirii persoanelor de contact din partea beneficiarului și a structurilor care alcătuiesc grupul țintă, a managerului de proiect (cu care se va menține un contact strâns și periodic pe tot parcursul implementării activităților contractului).

Asigurarea transmiterii în timp util a observațiilor și comentariilor asupra rapoartelor elaborate de către Prestator reprezintă un element esențial pentru finalizarea etapelor respective și trecerea în etapa următoare. În procedura de comunicare se vor stabili împreună cu Beneficiarul repere temporale precise în acest sens, pornind de la prevederile caietului de sarcini din capitolul 5.2 Transmiterea și aprobarea rapoartelor.

Stabilirea și menținerea unei colaborări și comunicări bine planificate și structurate. Crearea unui mediu în care există o excelentă colaborare între echipa de proiect a Operatorului economic și echipa Beneficiarului proiectului, prin reprezentanții desemnați ai acestora, joacă un rol cheie în asigurarea succesului proiectului. Prestatorul va nominaliza un director de proiect care va superviza executarea contractului și va reprezenta Operatorului economic în relațiile contractuale cu Autoritatea Contractantă.

Pregătirea raportului inițial, a rapoartelor intermediare de progres și a raportului final

Activitatea de raportare în sine nu constituie un element – cheie al contractului, dar prezentarea rapoartelor de progres este considerată determinantă pentru implementarea ulterioară a proiectului și pentru asigurarea sustenabilității acestuia. În acest sens, pe întreaga perioadă a derulării contractului, precum și cu ocazia prezentării rezultatelor, Prestatorul va depune toate eforturile pentru a convinge factorii implicați și, în primul rând, factorii de decizie, cu privire la importanța implementării recomandărilor rezultate din implementare.

Având în vedere complexitatea și importanța proiectului, Ofertantul a identificat aspecte esențiale pe tot parcursul ofertei, de aceea cele de mai sus se completează cu cele menționate/evidențiate în note de subsol.

Rezultatele proiectului sunt prezentate în continuare:

Rezultatele preconizate sunt corelate cu activitățile prevăzute, resursele estimate, calendarul de timp prevăzut și pot fi atinse în contextul obiectivelor prevăzute ale proiectului.

Prestatorul este conștient de rolul și sarcinile pe care le are în implementarea proiectului situându-se la baza procesului, fiind cel care va pune la dispoziție capacitățile și abilitățile sale demonstrate pentru implementarea acestui tip de contract împreună cu resursele umane, materiale și logistica necesare implementării activităților, obținerii rezultatelor și atingerii obiectivului specific

Ofertantul consideră că abilitățile și cunoștințele experților propuși pentru implementarea activităților proiectului sunt cruciale pentru obținerea rezultatelor scontate ale proiectului. Experții selectați posedă abilități de comunicare deosebite care vor asigura crearea și menținerea unei colaborări și comunicări eficiente pe tot parcursul implementării proiectului.

Pe toată durata de implementare a contractului de servicii Prestatorul va depune toate eforturile necesare pentru asigurarea unui management adecvat al proiectului, a unei comunicări eficiente și a unei colaborări adecvate cu Autoritatea Contractantă. Se vor stabili canale clare de comunicare între managementul proiectului, echipa de experți și diferiții actori implicați în implementarea proiectului. În accepțiunea noastră doar o comunicare deschisă și clară cu Beneficiarul poate asigura obținerea unor rezultate foarte bune și agreate de Beneficiar. De asemenea, Prestatorul va monitoriza în permanență realizarea indicatorilor cantitativi și calitativi ai proiectului, așa cum sunt definiți în caietul de sarcini.

LEGISLATIA AVUTA IN VEDERE

Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a zone protejate,

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,

Legea 49/2011 pentru aprobarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ,

OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,

HG1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei,

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992- M. Of. nr. 199/02.08.1994,

Legea nr.13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 – M.Of. nr. 24/26.01.1998;

Formularul Standard NATURA 2000 pentru ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie;

Formularul Standard NATURA 2000 pentru ROSCI0065 Delta Dunării,

OM 2387/2011 pentru modificarea OM MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,

OM 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate,

Legea 389/2006 pentru ratificarea Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 și Legea 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003,

Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995- M. Of. nr. 236/30.05.2000,

Legea 46/2008 privind aprobarea Codului silvic,

Legea 317/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura,

Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice – M. Of. Nr. 18/26.01.1991,

OUG 195/2005 privind protecția mediului cu modificarile si completarile ulterioare,

HG 1679/2008 privind modalitatea de acordarea a despagubirilor prevazute de Legea nr. 407/2006,

HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe,

OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,

OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat,

OUG nr. 15/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului,

OM 255/2007 privind unele masuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comertul cu specii salbatice de fauna si flora OUG nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul și acvacultura,

OUG nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul și acvacultura,

OM privind Procedura de stabilire a derogărilor în cazul speciilor urs, lup, râs și pisică sălbatică

OM pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora,

Ordin nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice,

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European si a Consiliului/14.03.2007 privind instituirea unei infrastructuri pentru informatii spatiale in Comunitatea Europeans,

Directivele Consiliului 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice modificata prin Directiva 2009/147/EEC (numita pe scurt Directiva "Pasari") si 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatice (numita pe scurt Directiva "Habitate"),

Strategia Nationals si Planul de Actiune pentru Conservarea Biodiversitatii 2010 2020 prin care au fost stabilite actiunile prioritare in functie de gravitatea amenintSrilor, vulnerabilitatea componentelor biodiversitatii si de obligativitatea conformarii cu cerintele internationale si comunitare de conservare a biodiversitatii,

Programul Operational Sectorial „Mediu", document strategic aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 3467 din data de 11 iulie 2007. Textul integral al POS Mediu este disponibil pe pagina de internet www.posmediu.ro,

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, cu modificările și completările ulterioare – M.Of. nr. 190/26.03.2003.

Regulamentul 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, precum și Regulamentul 938/97 ce amendează regulamentul 338/9797 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, Regulamentul 2307/97 ce amendează amendează regulamentul 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, Regulamentul 2214/98 ce amendează regulamentul 338/97 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, Regulamentul 939/97 ce detaliază regulile referitoare la implementarea regulamentului 338/9797 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, Regulamentul 767/98 ce amendează regulamentul 939/97 ce detaliază regulile referitoare la implementarea regulamentului 338/9797 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, Regulamentul 1006/98 ce amendează regulamentul 939/97 ce detaliază regulile referitoare la implementarea regulamentului 338/9797 privind protecția speciilor de floră și faună prin reglementarea comerțului cu acestea, Regulamentul 2551/97ce suspendă introducerea în Comunitate a specimenelor unor specii sălbatice de floră și faună, Regulamentul 2437/98 ce suspendă introducerea în Comunitate a specimenelor unor specii sălbatice de floră și faună au ca scop protejarea speciilor sălbatice de floră și faună afectate de comerțul necontrolat,

Decizia privind formularele pentru propunerile de situri ce vor fi incluse în rețeaua ecologică Natura 2000,

Decizia 82/72/EEC referitoare la încheierea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale europene,

Decizia 82/461/EEC referitoare la încheierea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice,

Decizia 1/98/EEC privind asocierea între Comunitatea Europeană statele ei membre, pe de o parte, și România, pe de altă parte, în ceea ce privește participarea la Programul LIFE al Comunității Europene.

Orice modificare sau completare a legislației aplicabile domeniului, pe parcursul prestării serviciilor ofertate, va fi considerată și aplicată corespunzător.

DESCRIEREA SERVICIILOR OFERTATE

Proiectul propus de beneficiar, totodata custode al ariei naturale -S.C. Euro Level S.R.L., pentru elaborarea Planului de management integrat al ROSPA0076 Marea Neagra, cuprinde studii de evaluare, elaborarea de masuri de conservare si plan de monitorizare pentru 10 din cele 26 specii de pasari de interes comunitar, ce fac obiectul desemnarii ariei speciale de protectie avifaunistica: Puffinus yelkouan, Pelecanus crispus, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Branta ruficolis, Chlidonias niger, Gelochelidon nilotica, Phalaropus lobatus, Sterna albifrons, Chlidonias hybridus, Cygnus cygnus, Gavia arctica, Gavia stellata, Larus genei, Larus melanocephalus, Mergus albellus, Sterna caspia, Sterna hirundo, Aythya fuligula, Fulica atra, Anas penelope, Anas platyrhynchos, Anas strepera, Aythya ferina, Bucephala clangula, Tachybaptus ruficollis.

Situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru speciile: Pelecanus crispus, Branta ruficollis, Gelochelidon nilotica, Sterna albifrons, Sterna caspia, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Cygnus cygnus, Larus melanocephalus, Mergus albellus, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus, Gavia arctica, Phalaropus lobatus, Chlidonias niger, Gavia stellata, Larus genei, Puffinus yelkouan, Podiceps nigricollis, Mergus merganser, Larus cachinnans, Podiceps grisegena, Larus ridibundus, Phalacrocorax carbo, Anas strepera, Aythya ferina, Fulica atra, Aythya marila, Bucephala clangula, Anas platyrhynchos, Anas penelope, Tachybaptus ruficollis, Larus fuscus, Podiceps cristatus, Aythya fuligula, Larus canus, Mergus serrator.

Ofertantul intelege ca, prin elaborarea planului de management integrat pentru situl Natura 2000 SPA0076, 26 de specii de pasari si habitatele ale acestora vor beneficia de masuri adecvate de conservare, contribuind astfel la atingerea obiectivului de conservare a diversitatii biologice, precum si asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate si, in special al retelei ecologice Natura 2000.

Concret, prin elaborarea planului de management se asteapta punerea in practica a unor solutii de management care vor rezolva o serie de probleme si amenintari inregistrate in prezent asupra speciilor de pasari si a arealelor lor care se regasesc in arile protejate vizata in proiect.

Astfel, cunoscand in detaliu marimea populatiilor, distributia speciilor, localizarea habitatelor de cuibarire, hranire si iernat ale speciilor vizate de proiect se vor stabili masuri de conservare corelate cu necesitatile reale ale ariilor protejate care vor fi luate in considerare la derularea procedurilor de reglementare a acestor activitati.

Pentru implementarea acestui contract Servicii pentru elaborarea Planului de management pentru Situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagra aferent Proiectului ”Managementul capitalului natural în ROSPA 0076 Marea Neagra, Ofertantul propune urmatorul calendar de implementare a activitatilor aferente:

Metodologia de Lucru si Planul de actiune propuse

Impartita in doua mari subactivitati interdependente:

Subactivitatea A.1.1. – Inventarierea, cartarea si evaluarea starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar din cadrul SPA Marea Neagra si stabilirea masurilor de management specifice

Subactivitatea A.1.2 – Elaborarea planului de monitorizare pentru speciile de pasari de interes comunitar din cadrul SPA Marea Neagra

STRATEGIA PROPUSA

In cadrul acestei activitati se vor studia speciile de pasari de interes comunitar din aria naturala protejata vizata de proiect. Studiul vizeaza speciile de pasari de interes comunitar listate in formularul standard al sitului de importanta comunitara ROSPA 0076 Marea Neagra: Puffinus yelkouan, Pelecanus crispus, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Branta ruficolis, Chlidonias niger, Gelochelidon nilotica, Phalaropus lobatus, Sterna albifrons, Chlidonias hybridus, Cygnus cygnus, Gavia arctica, Gavia stellata, Larus genei, Larus melanocephalus, Mergus albellus, Sterna caspia, Sterna hirundo, Aythya fuligula, Fulica atra, Anas penelope, Anas platyrhynchos, Anas strepera, Aythya ferina, Bucephala clangula, Tachybaptus ruficollis.

Monitorizarea avifaunei în cazul ecosistemelor acvatice și terestre, depinde de cerințele ecologice ale speciilor de păsări identificate. Datele ce urmeaza a fi colectate reprezintă, estimări ale tendinței populațiilor și distribuția speciilor de păsări acvatice și terestre în timpul perioadei de cuibărit, în timpul migrației de primavară și toamnă, aglomerările din timpul iernii, distribuția speciilor în funcție de nivelul zgomotelor și cel al deranjului determinat de activitățile umane, distribuția și abundența speciilor în funcție de tipul de vegetație, de influența factorilor naturali (oscilațiile de nivel ale apei) asupra succesului la cuibărire a speciilor acvatice de păsări.

Pentru urmarirea acestor aspecte se vor efectua monitorizari in toate sezoanele fenologice si se vor utiliza metode de cercetare adecvate fiecarui punct de interes si fiecarei perioade.

Înainte de a demara activitățile de observare/identificare/colectare in teren se va face o recunoaștere a habitatelor care sunt caracteristice speciilor de păsări de interes comunitar și național pentru ROSPA0076 Marea Neagra.

Metodologiile de cercetare se realizează diferit, în funcție în principal, de biologia fiecărei specii/grup de specii, cât și de fenologia acestora. Metodologia cuprinde în detaliu pașii necesari pentru evaluarea de teren pentru speciile de păsări prezente în caietul de sarcini. În timpul evaluarilor de teren vor fi inventariate și alte specii de interes conservativ ridicat (prezente în anexele actelor legislative specifice, naționale și internaționale). Pentru speciile care nu sunt prezente în lista caietului de sarcini, se va face încadrarea și va fi aplicată metodologia corespunzătoare (fiecărei specii în parte), conform recomandărilor din literatură.

Speciile au fost împărțite în grupe diferite, în funcție de motodologia care poate fi aplicată pentru grupa respectivă. În cazul în care sunt identificate pe teren și alte specii de interes conservativ ridicat, acestea vor fi încadrate în metodologia potrivită. Mai jos prezentăm structura planului și metodica dezvoltată. (Tabelul Metode propuse pentru fiecare specie).

Calendarul de implementare propus pentru activitatea de inventariere a celor 26 de specii de păsări a fost corelat cu fenologia acestora și perioada de desfașurare a proiectului (Tabelul Calendar implementare teren).

Datele obținute, în urma activităților de cercetare în teren, referitoare la inventarierea speciilor și stabilirea distribuției acestora, precum și măsurile de conservare a fiecărei specii de păsări de interes comunitar din cadrul proiectului, planul de monitorizare vor fi prezentate și predate beneficiarului sub forma urmatoarelor livrabile:

SUBACTIVITATEA A.1.1 Inventarierea, cartarea si evaluarea starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar din cadrul SPA Marea Neagra si stabilirea masurilor de management specifice

Identificarea și planificarea etapelor de realizare a Subactivității A.1.1:

In cadrul acestei subactivitati, Ofertantul a identificat trei etape cu actiunile aferente fiecareia:

Inventarirea, cartarea si evaluarea populatiilor speciilor de pasari

evaluarea starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar.

stabilirea masurilor de management necesare mentinerii/imbunatatirii starii de conservare a specilor de pasari de interes comunitar

Etapa de inventarire, cartare si evaluarea populatiilor speciilor de pasari de interes comunitar

Actiunile aferente acestei etape sunt:

Identificarea si analiza critica a tuturor documentatiilor / studiilor / publicatiilor existente / disponibile

Elaborarea metodologiei detaliate de inventariere a speciilor tinta si a habitatelor

Inventarierea propriu-zisa a speciilor de pasari de interes conservativ existente in aria studiata, punandu-se accent pe speciile migratoare si cele care ierneaza in SPA Marea Neagra.

Inventarierea propriu-zisa a habitatelor pasarilor in aria studiata

Realizarea unei harti cu zonele fierbinti (hot-spots) pentru fiecare specie tinta (harti care vor contine zonele importante: de cuibarit, de hranire, de potentiale conflicte

Identificarea si analiza critica a tuturor documentatiilor / studiilor / publicatiilor existente / disponibile

Este obligatorie studierea tuturor datelor publicate, date existente din literatura si din alte surse credibile privind biodiversitatea ariei naturale protejate, preponderent speciile de pasari de interes comunitar pentru care a fost declarata aria.

Vor fi consultate toate materialele bibliografice disponibile care conțin informații specifice legate de distribuția speciilor țintă la nivelul ariei studiate;

Va fi alcătuită lista celor mai relevante publicații care conțin informații specifice legate de distribuția speciilor de păsări de interes comunitar și național la nivelul ROSPA0031 Delta Dunarii și Complexul Razim și al Rezervației Biosferei Delta Dunării;

Activitati aferente sunt:

· analiza Formularului Standard Natura 2000

· analiza surselor bibliografice (documentatii, studii, publicatii, proiecte) disponibile/ existente

· analizarea colectiilor stiintifice

· analizarea informatiilor personale din teren

· analiza distributiei speciilor de pasari

· analiza critica a starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar

· analiza critica a statutului taxonomic al specilor de interes comunitar listate in formularul standard Natura 2000

· analiza critica a cerintelor de habitat a speciilor de pasari de interes comunitar listate in formularul sandard Natura 2000

Informatiile preluate vor fi transferate intr-o baza de date ce contine tabele specifice. Structura acesteia este una deschisa in vederea actualizarii ulterioare de catre beneficiar. Datele de baza ce vor fi solicitate si inventariate sunt dupa cum urmeaza:

Unul dintre rezultatele acestei etape il constituie elaborarea protocoalelor de inventariere, cartare și evaluare a populațiilor speciilor de păsări de interes comunitar (Puffinus yelkouan, Pelecanus crispus, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Branta ruficolis, Chlidonias niger, Gelochelidon nilotica, Phalaropus lobatus, Sterna albifrons, Chlidonias hybridus, Cygnus cygnus, Gavia arctica, Gavia stellata, Larus genei, Larus melanocephalus, Mergus albellus, Sterna caspia, Sterna hirundo, Aythya fuligula, Fulica atra, Anas penelope, Anas platyrhynchos, Anas strepera, Aythya ferina, Bucephala clangula, Tachybaptus ruficollis) din cadrul ROSPA0076 Marea Neagră.

Protocoalele de inventariere vor tine cont de următoarele aspecte:

-Detectabilitatea speciilor;

-Ecologia și biologia speciilor vizate de proiect;

-Migrația speciilor (inclusiv perioadele cu vârf de migrație, acolo unde este cazul);

-Perioadele de cuibărit ale speciilor (în cazul acelor specii care cuibăresc în sit);

-Modalitățile minimale și cele optimale de obținere a unor date științifice coerente și semnificative din punct de vedere statistic;

-Posibilitățile logistice și cele legate de resursele umane ale beneficiarului, de a continua activitatea de monitoring și după finalizarea contractului și predarea tuturor livrabilelelor;

Astfel, protocoalele de inventariere vor constitui unul dintre rezultatele actiunii de documentare și vor sta la baza elaborării metodologiei de inventariere a speciilor ținta și a habitatelor, adaptata la condițiile speciale ale SPA-ului, reprezentate de suprafetele întinse care trebuie observate și succesiunea habitatelor naturale cu cele antropizate.

Elaborarea metodologiei detaliate de inventariere a speciilor tinta si a habitatelor

Metodologiile de cercetare se realizeaza diferit, în funcție în principal, de fenologia speciilor de păsări listate la punctul al Formularului Standard al siturilor precum și în funcție de particularitățile biologice, ecologice și etologice ale acestora.

La baza elaborarii metodologie de inventariere in teren vor sta protocoalele de inventariere elaborate anterior.

Pe baza metodologiei propuse, pentru fiecare grup de specii, vor fi identificate și alese zonele de studiu;

În zonele selectate se vor trasa elementele specifice evaluării (puncte, transecte, piețe de probă, trasee de evaluare etc.);

Elementele rezultate vor fi încorporate într-o bază de date GIS, pentru a permite extragerea coordonatelor geografice și utilizarea lor în teren pentru identificarea cu precizie a zonelor de studiu (folosind aparate GPS).

In elaborarea metodologiilor se va tine cont de perioadele optime de inventriere a celor 26 specii tinta din cadrul proiectului, din tabelul de mai jos, corelate cu:

Perioada implementare activitatea A.1.1: L1 – L9;

Perioada actiuni teren, aferente activitatii A.1.1: L1 – L7

Calendar de implementare propus pentru activitatea de inventariere a celor 26 de specii de păsări, corelat cu fenologia acestora și perioada de desfașurare a proiectului

Inventarierea propriu-zisa a speciilor de pasari de interes conservativ existente in aria studiata, punandu-se accent pe speciile migratoare si cele care ierneaza in SPA Marea Neagra

Pe baza metodologiei propuse, pentru fiecare grup de specii, vor fi efectuate cercetările de teren, functie de fenologia speciilor, conform tabelului de mai sus.

Inventarierea propriu-zisă a speciilor de păsări din SPA, cu accent pe speciile migratoare și cele care ierneaza în SPA Marea Neagra, se va face folosind exclusiv protocoalele elaborate în anterior.

Această activitate se va derula în paralel cu activitatea de inventariere a habitatelor speciilor de păsări de interes conservativ comunitar din SPA. Astfet, cu ocazia deplasarilor in teren vor fi identificate, cartate si evaluate distributia speciilor identificate, precum si localizarea habitatelor importante (pentru migratie, hranire).

Ofertantul considera ca fiind un aspect esential si relevant pentru obtinerea rezultatelor asteptate si atingerea obiectivelor proiectului, ca pentru inventarierea si evaluarea speciilor de pasari de interes conservative sunt necesari urmatorii pasi.

– documentarea in legatura cu preferintele ecologice ale speciilor,

-identificarea punctelor sau a statiunilor unde este prezenta specia,

– inscrierea pe harta a distributiei speciei.

Specialistii ornitologi, folosind informatiile obtinute pe parcurs in cadrul inventarierii vor identifica cuiburile speciilor rezidente si teritoriul de hranire al acestora, vor urmari migratiile de primavara si toamna si vor urmari populatiile speciilor care ierneaza in sit si distributia acestora. Pentru fiecare dintre aceste specii cuibaritoare specialistii vor calcula valorile de referinta ale starii favorabile de conservare.

Ofertantul considera ca fiind un aspect esential si relevant pentru obtinerea rezultatelor asteptate si atingerea obiectivelor proiectului, ca actiunile de teren de inventariere a speciilor de pasari vor acoperi sezoanele de migratie de primavara si toamna si sezonul de iernat.

Ofertantul considera ca fiind un aspect esential si relevant pentru obtinerea rezultatelor asteptate si atingerea obiectivelor proiectului, ca pentru efectuarea de vizite in terenin vederea inventarierii, cartarii si evaluarii speciilor de pasari de interes conservative sa informeze, in scris, inainte cu 3 zile lucratoare, Autoritatea contractanta.

Ofertantul considera ca fiind un aspect esential si relevant pentru obtinerea rezultatelor asteptate si atingerea obiectivelor proiectului, ca dupa fiecare vizita in teren sa transmita Autoritatii contractante Rapoarte de teren. Rapoartele de teren vor fi insotite de fise de teren si imagini fotodocumentare ale activitatii de teren.

Activitatea de inventariere in teren se va desfasura in toate tipurile de habitat de pe teritoriul ROSPA0076 Marea Neagră si in sezoanele evidentiate in tabelele de mai sus. Se va concentra pe analiza unor zone cu biodiversitate ridicată alese în așa fel încât să acopere cele mai importante habitate de pe teritoriul ariei protejate. De asemenea, vor fi investigate habitatele situate în imediata vecinătate a sitului care ar putea avea importanta pentru avifauna.

Metodele folosite vor fi atât de ordin calitativ cât și de ordin cantitativ.

Metode de inventariere calitativa

Inventarierea calitativă se va axa pe identificarea speciilor prezente in fiecare habitat in parte, identificarea efectuandu-se direct pe teren, cu ajutorul echipamentului de specialitate si utilizand determinatoare.

Metode de inventariere cantitativa

Inventarierea cantitativă se va axa pe inregistrarea numarului de exemplare (numarate sau estimate in cazul aglomerațiilor de pasari acvatice sau a stolurilor) de pasari de pe teritoriul ROSPA0076 MAREA NEAGRĂ. De asemenea, se vor identifica cuiburile în cazul speciilor care se pretează la astfel de observatii. Se vor efectua monitorizari ale zonelor de cuibărit pentru speciile de importanță comunitară, monitorizări efectuate de la o distanță care să nu deranjeze activitatea adulților și ulterior a puilor în timpul cuibăritului.

Inventarierea avifaunei va permite:

stabilirea unor criterii de identificare și alegerea unor habitate sau zone caracteristice care să fie supuse monitorizării pe termen lung pentru speciile importante.

identificarea unor specii cu potențial bioindicator care să poată oferi date despre starea de „sănătate ecologică” a ecosistemelor.

Metodele propuse pentru estimarea mărimii populațiilor pentru fiecare din cele 26 de specii de păsări de interes comunitar vizate de proiect din ROSPA0076 Marea Neagra

Metodologia de cercetare in teren pentru păsări propusa:

Metoda punctului fix – aplicata in zonele de uscat

Metoda transectelor liniare cu utilizarea ambarcatiunilor, combinată cu metoda observației la punct fix. – aplicata in zona marina

Pentru asigurarea unei maxime eficiente pe teren, observatiile vor fi realizate sincron, adica o echipa de experti va face observatii in acelasi timp (inventariere sincrona a indivizilor) acoperind o arie largita, atat pe uscat, cat si zona marina (ex: o echipa de cca. 10 experti va acoperi o arie, fiecare expert fiind amplasat la o distanta de cca 3 km, iar observatiile se vor face in acelasi timp)

astfel incat sa se realizeze o acoperire completa a habitatelor speciilor.

Se vor completa fise de teren la fiecare iesire a specialistilor.

Pentru cele 26 specii de interes se vor folosi metode specifice pentru studiul lor, după cum sunt specificate mai jos sau similare lor:

Pelecanus crispus (Pelicanul creț). Se vor observa pasarile in activitate atat in perioada de iarnă – primavara. Se vor face observatii diferentiate in diferitele zone ale ROSPA0076 Marea Neagră, zone de cuibarit si zone de hranit.

In cazul speciei Branta ruficollis, se va folosi cu precadere monitorizarea adultilor in timpul perioadei de iarnă, acestia fiind vizibili de la mare distanta. Pentru aceasta se vor utiliza atat observatii la punct fix cat si observatii pe transecte. De asemenea, se vor identifica eventualele zone cu densități mari de pe teritoriul ROSPA0076 Marea Neagră. Monitorizarea se va efectua si pe timpul perioadelor de migrare, toamna si primavara, pentru evidentierea efectivelor pasarilor aflate in pasaj pe deasupra ROSPA0076 Marea Neagră si a modului in care habitatele sunt folosite in aceasta perioada ca locuri de popas sau de hranire.

Gelochelidon nilotica: In cazul acestei specii se vor observa in primul rand exemplarele aflate în pasaj pe teritoriul ROSPA0076 Marea Neagră sau in imediata apropiere. Adultii vor fi urmariti atat in perioada de migratie (primavara – in situatia data), dacă se constată persistența unor exemplare în sit, in afara perioadei de pasaj. Pentru aceasta se vor utiliza atat observatii la punct fix cat si observatii pe transecte.

Puffinus yelkouan: In cazul pufinului, vor fi colectate date atat prin observatii la punct fix cat si prin observarea pe transecte a indivizilor de pe teritoriul ROSPA0076 Marea Neagră. Se va urmari activitatea indivizilor in perioada de pasaj.

Pentru păsarile acvatice mari – Larus genei, Larus melanocephalus, Mergus albellus, Sterna caspia, Sterna hirundo, Aythya fuligula, Fulica atra, Anas penelope, Anas platyrhynchos, Anas strepera, Aythya ferina, Bucephala clangula, Tachybaptus ruficollis, se vor utiliza observatii la punct fix in zonele cu concentratii mari, cat si observatii pe transecte. In cazul identificarii unor colonii de cuibarit, se vor instala puncte de observare fixe in apropierea acestora, la o distanta care sa nu perturbe activitatea adultilor si a puilor.

Speciile de pasari bune zburatoare, de genul lui Chlidonias hybridus, Chlidonias hybridus, Sterna albifrons Larus minutus și Sterna sandvicensis se vor observa atat in zonele de hranit cat si in zone de cuibarit, dacă acestea vor fi identificate pe teritoriul ROSPA0076 Marea Neagră. Adultii vor fi observati pe tot timpul perioadei de hranire, ca si in timpul migratiei.

Gavia arctica, Gavia stellata și Cygnus cygnus: Efectivele acestor specii se vor studia in perioada de iarnă, când fundacii ajunge la latitudinea României. Pentru aceasta se vor stabili cele mai favorabile zone de observatii, de unde se vor efectua observatii la punct fix.

Phalaropus lobatus: Pentru a observa, inventaria și monitoriza această specie, se vor stabili cele mai favorabile zone de observatii, de unde se vor efectua observatii la punct fix.

Estimarea efectivelor populațiilor de păsări: Efectivele populațiilor de pasari sunt relativ ușor de estimat pe baza cunoașterii numărului de exemplare dintr-o anumită arie, a numărului de cuiburi; de asemenea, se poate estima avifauna care tranzitează aria protejată în timpul perioadelor de migrații. Densitatea și abundența diferitelor specii vor fi estimate prin raportarea la suprafața zonei analizate sau la lungimea transectelor.

Analiza riscului (in mod expres pentru speciile de păsări): In urma deplasărilor pe teren se va urmări identificarea acelor factori de natură să producă perturbări la nivelul avifaunei sau care au produs în trecut astfel de perturbări. Se va avea în vedere în special impactul antropic, sub toate formele sale –constructii la limita ariei protejate, turism dezorganizat etc.

Urmare actiunilor de teren, in afara realizarii rezultatelor solicitate prin caietul de sarcini, Ofertantul va realiza, in limita posibilitatilor, un inventar al tuturor speciilor de păsări identificate pe teritoriul sitului si se va depune raportul de inventariere la finalul activitatii de teren.

Inventarierea propriu-zisa a habitatelor pasarilor in aria studiata

ROSPA0076 Marea Neagră se caracterizeaza prin puține habitate terestre, dar prin foarte multe habitate acvatice acvatice, care ofera condiții de hrană și cuibărit unui numar insemnat de specii de pasari.

Cu ocazia deplasarilor in teren pe langa identificarea, cartarea si evaluarea distributiei speciilor identificate, se vor localiza habitatele importante (pentru migratie, hranire).

Activitatea de inventariere a habitatelor speciilor de păsări de interes conservativ comunitar din SPA se va derula în paralel cu activitatea de inventariere, cartare si evaluare a speciilor de pasari.

Nota: Pentru facilitarea desfasurarii activitatilor de realizare harti GIS, Ofertantul va asigura servicii de instruire a personalului Beneficiarului desemnat sa participe la aceste activitati.

Realizarea unei harti cu zonele fierbinti (hot-spots) pentru fiecare specie tinta (harti care vor contine zonele importante: de cuibarit, de hranire, de potentiale conflicte

Pe langa rezultatele care vor fi predate sub forma descriptive, se vor preda si harti GIS privind distributia speciilor de pasari protejate.

Astfel, in funcție de datele rezultate ca urmare a activităților detaliate mai sus se vor alcătui hărțile de distribuție (în format GIS) pentru fiecare dintre cele 26 de specii țintă.

La elaborarea hartilor, Ofertantul va tine cont de:

Distributia va fi prezentata ca poligoane.

Distributia sub forma de puncte se va realiza daca nu este posibil sau nu este cazul sa fie reprezentata ca poligoane.

Hartile vor contine urmatoarele informatii:

Aceasta etapa de inventariere, cartare, evaluare a populatiilor speciilor de pasari de interes conservativ se va finaliza cu un studiu.

Pentru fiecare specie vizata, studiul va cuprinde cel putin:

1.Date generale ale speciei:

– Cod unic al speciei (nomenclator EUNIS al Agentiei Europene de Mediu)

– Denumire stiintifica (nomenclator EUNIS)

– Denumire populara;

– Statut de conservare in Romania prevazut de IUCN:

– Descrierea speciei, a mediului sau natural si a biologiei speciei;

– Cerintele de habitat ale speciei;

– Arealul general al speciei;

– Distributia in Romania;

– Marimea populatiei speciei la nivel national cu referinte privind calitatea datelor;

– Imagini reprezentand specia si o descriere a fiecarei fotografii;

2. Distributia speciei – interpretarea hartii de distributie ;

– Harta de distributie;

– Statut de prezenta;

– Abundenta;

– Marimea populatiei speciei in perimetrul ariilor protejate;

– Arealele importante ale speciilor (hranire, cuibarire, odihna);

– Alte informatii relevante privind specia si particularitatile sale in cadrul ariei naturale protejate;

3. Estimarea valorii de referinta pentru starea favorabila de conservare a populatiei speciei in aria natural protejata exprimata printr-o valoare numerica avand aceeasi unitate de masura ca cea pentru marimea populatiei speciei in perimetrul vizat si elaborarea unui set minim de atribute pentru definirea starii favorabile;

4. Evaluarea starii de conservare (marimea populatiei, raportul dintre marimea populatiei speciei in SPA si marimea populatiei nationale, habitatul speciei, perspectivele speciei);

5. Elaborarea masurilor pentru mentinerea sau imbunatatirea starii favorabile de conservare a speciilor.

Ofertantul propune un Plan de lucru pentru perioada realizării studiului, redat mai jos:

1. Deskstudy pentru identificarea surselor bibliografice si a analizei datelor de distributie potentiala efectuata cu ajutorul hartilor.

2. Deplasari pe teren in vederea identificarii zonelor de monitorizare, a estimarii starii de conservare a populatiilor speciilor de interes comunitar si identificarii factorilor de risc; procesarea datelor culese pe teren si sistematizarea datelor; lucru in echipa cu specialistul GIS in vederea realizarii hartilor si a bazei de date; elaborarea rapoartelor intermediare de etapă; identificarea factorilor de risc naturali și antropici.

3. Procesarea datelor culese pe teren si sistematizarea datelor, elaborarea rapoarte intermediare.

4. Iesiri pe teren; procesarea datelor culese pe teren si sistematizarea datelor; deplasare pe teren in vederea identificarii si cartarii, a estimarii starii de conservare si identificarii factorilor de risc; procesarea datelor culese pe teren si sistematizarea datelor; lucru in echipa cu specialistul GIS in vederea realizarii hartilor si a bazei de date; elaborarea raportului intermediar.

5. Iesiri pe teren; procesarea datelor culese pe teren si sistematizarea datelor; deplasare pe teren in vederea identificarii si cartarii, a estimarii starii de conservare si identificarii factorilor de risc; procesarea datelor culese pe teren si sistematizarea datelor; lucru in echipa cu specialistul GIS in vederea realizarii hartilor si a bazei de date; pregatirea datelor pentru raportul final.

6. Centralizarea datelor, analiza lor comparativa, elaborarea raportului final.

Datele acumulate ca urmare a activităților de inventariere vor permite realizarea unor harți cu zonele fierbinți (hot-spots) pentru fiecare specie țintă în parte și pentru fiecare categorie de importanță a acestor zone (de cuibărit, de hrănire, de potențiale conflicte etc.).

Și în această etapă, accentul va fi pus pe inventarierea și evaluarea speciilor de păsări de interes conservativ care au fost prezentate anterior, respectiv cele 26 specii de păsări, fără însă a exclude restul speciilor care sunt prezente în SPA și pentru care se impun evaluari ale situației populațiilor, pentru a întregi imaginea de ansamblu a componenței avifaunei în aria protejată vizată de proiect.

De asemenea, pentru inventarierea și evaluarea speciilor de păsări de interes conservativ după parcurgerea etapei de documentare, se va urmări în mod prioritar identificarea punctelor sau/și a stațiunilor unde este prezentă specia și se vor colecta informațiile necesare înscrierii pe harți speciale a distribuției fiecărei specii în parte. Specialiștii ornitologi din echipa ofertantului vor utiliza informațiile obținute pe parcursul studiului de inventariere și monitorizare în vederea identificării cuiburilor speciilor rezidente și teritoriul de hrănire al acestora, vor monitoriza migrațiile de primăvară și toamnă și vor urmări populațiile speciilor care iernează în sit, cât și distribuția acestora pe teritoriul SPA Marea Neagră. Pentru fiecare dintre speciile cuibaritoare se vor calcula valorile de referinta ale stării favorabile de conservare.

Activitățile de inventariere vor cuprinde sezoanele de migrație de primavară și toamnă și sezonul de iernat.

Etapa de evaluare a starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar

Directiva Habitate cuprinde o serie de cerințe pentru Statele Membre cu privire la implementarea măsurilor de conservare pentru habitatele și speciile de interes Comunitar. Obiectivul general al acestor măsuri ar fi atingerea scopului general al acestei Directive, menționat în Articolul 2(1) “de a contribui la asigurarea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale precum și a faunei și florei sălbatice pe teritoriul european al Statelor Membre la care Tratatul se aplică”. Articolul 2(2) menționează: “Măsurile luate în baza prezentei Directive vizează menținerea sau restabilirea, într-o stare favorabilă de conservare, a habitatelor naturale și a speciilor din fauna și flora sălbatică de interes comunitar”, iar la punctul 3 al aceluiași articol se arată că “Măsurile luate în baza prezentei Directive țin seama de exigențele economice, sociale și culturale ca și de particularitățile regionale și locale.”

Articolul 1(e) al Directivei Habitate definește starea favorabilă de conservare astfel: “starea de conservare a unui habitat natural înseamnă suma influențelor ce acționează asupra unui habitat natural și a speciilor tipice pe care le adăpostește, care pot afecta pe termen lung repartiția sa naturală, structura și funcțiile sale, ca și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale tipice, pe teritoriul vizat în Articolul 2”.

Articolul 1(i) al Directivei Habitate definește starea de conservare a unei specii: “suma influentelor care, actionand asupra speciei, distributia si abundenta populatiilor sale pe teritoriul vizat in Articolul 2;

"Starea de conservare" va fi considerata "favorabila" cand:

– datele relative la dinamica populatiei speciei in cauza arata ca aceasta specie este continua sau este susceptibila sa continue, pe termen lung, sa fie o componenta viabila a habitatului sau natural

si

-Aria de repartitie naturala naturala a speciei nu se reduce si nu risca sa se reduca intr-un viitor previzibil

si

-exista si probabil va exista un habitat destul de intins pentru ca populatiile sale sa se mentina pe termen lung. “

Evaluarea starii de conservare a avifaunei de interes comunitar din perimetrul SPA Marea Neagra va fi realizata in urma centralizarii, analizarii si prelucrarii informatiilor colectate din teren, din etapa anterioara.

Ofertantul va trata activitățile economice ce au impact asupra stării de conservare intr-un mod similar formatului de raportare la Comisia Europeana in baza prevederilor articolului 17 din Directiva Habitate, dar nu la nivel de regiune biogeografica pentru fiecare stat membru, ci la nivel de sit Natura 2000 si regiune biogeografica pentru a permite ca aceste informatii sa poata sa fie ulterior si agregate la nivelul tarii pentru fiecare regiune biogeografica in parte.

Evaluarea stării favorabile de conservare se va face pe baza unor atribute care descriu (direct sau indirect) starea acestuia și care trebuie să îndeplinească cateva cerințe minime.

Starea de conservare favorabilă – este definita ca situația în care un habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce privește suprafața și mărimea populației, cât și în ceea ce privește calitatea populației, inclusiv în sensul capacității de reproducere, structurii pe vârste, mortalității) existand de asemenea perspectivele ca specia sau habitatul să prospere de asemenea și în viitor fără ca pentru aceasta sa intervina modificări semnificative în politicile și managementul existent. Trebuie tinut cont de faptul că daca în prezent un tip de habitat sau o specie nu sunt amenințate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că habitatul sau specia in cauza sunt în stare de conservare favorabilă.

Starea de conservare nefavorabilă este definita ca acea stare in care habitatul sau specia sufera efectele interventiei umane si este împărțită în două clase:

• „nefavorabil-inadecvat” pentru situațiile în care pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, este necesară o schimbare a politicilor sau managementului dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);

• „nefavorabil-rău” pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani).

Pentru situațiile în care nu există date sau informatii suficiente pentru a realizarea unei evaluari corespunzătoare, starea de conservare va fi considerată ca fiind „necunoscută”.

Cele patru stari de conservare se pot reprezenta grafic utilizand un cod de culori codificat prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012, dupa cum urmeaza:

roșu pentru stare de conservare de tip „nefavorabil-rău”;

portocaliu pentru stare de conservare de tip „nefavorabil-inadecvat”;

verde pentru stare de conservare de tip „favorabil”;

gri pentru stare de conservare de tip „necunoscut”.

Starea de conservare a unei specii într-un sit protejat din reteaua Natura 2000 (SCI sau SPA) presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:

mărimea populației speciei respective;

habitatul speciei la nivelul ariei protejate;

perspectivele viitoare ale speciei in aria protejata.

Astfel, evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

o Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

o Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

o Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Pentru evaluarea starii de conservare se vor realiza urmatoarele aspecte:

a. Evaluarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în general

b. Evaluarea activităților cu impact asupra speciei de interes conservativ

c. Evaluarea stării de conservare a speciei

Pentru speciile de păsări, starea de conservare în sit a speciei din punct de vedere al populației se va evalua atat pentru populația care iernează în aria naturală protejată, cat si pentru populația aflată în pasaj pentru odihnă și/sau hrănire în aria naturală protejată, excluzînd populația care iernează.

Efectivele populaționale sunt necesare pentru stabilirea statutului de conservare favorabil/ nefavorabil al speciilor de interes comunitar la nivelul SPA Marea Neagra.

În funcție de efectivele populaționale estimate se vor seta valorile de referință favorabile pentru speciile criteriu care vor constitui indicatori ai implementării planului de management integrat. Aceste valori de referință vor asigura în timp un feed-back necesar redimensionării eventuale a acestor măsuri de management.

Valorile de referință pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor și a tipurilor de habitate.

De exemplu, metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafața habitatului acesteia și pentru mărimea populației speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă acești parametri sunt “favorabili” sau “nefavorabili”, respectiv “nefavorabil-inadecvat” sau “nefavorabil-rău”. Respectivele valori de prag constituie deci valori de referință pentru starea favorabilă a speciilor și tipurilor de habitate.

Totuși, evaluarea stării de conservare este cu atât mai corectă cu cât crește nivelul de cunoaștere, iar datele colectate sunt mai multe; prima astfel de evaluare a stării de conservare a unui tip de habitat/ a unei specii trebuie privită ca punctul de plecare în procesul gradual de îmbunătățire a nivelului de înțelegere științifică și de creștere a cantității de date disponibile (de exemplu ca rezultat al monitorizării conform prevederilor art. 11 al Directivei ”Habitate”). În cele din urmă trebuie evitată pe cât posibil încadrarea stării de conservare a unui tip de habitat sau a unei specii în categoria „necunoscută”.

Valorile de referință pentru starea favorabilă reprezintă valorile MINIME necesare care garantează viabilitatea pe termen lung a unei specii/ a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, respectiv asigură premizele necesare ca în viitorul previzibil specia/tipul de habitat să rămână prezente în aria naturală protejată cu o populație/suprafață cel puțin egală cu populația/suprafața la momentul realizării primului plan de management.

Totodata, se vor identifica și cuantifica amenințările existente și potențiale, precum și a intensității acestora, ce oferă informații importante despre starea actuală a habitatelor care pot fi utilizate pentru adaptarea managementului existent, astfel încât să se maximizeze șansele reale pentru menținerea unei stări favorabile pentru conservare.

Informațiile obținute vor sta la baza elaborării protocoalelor de monitorizare și a măsurilor de management pentru conservarea/refacerea stării favorabile pentru conservare a speciilor și habitatelor.

Etapa de stabilire a masurilor de management necesare mentinerii/imbunatatirii starii de conservare a specilor de pasari de interes comunitar.

In elaborarea măsurilor specifice de conservare pentru speciile de pasari vizate prin proiect va fi valorificată informatia cuprinsă în cadrul studiilor referitoare la inventarierea, cartarea si evaluare habitatelor si speciilor de importanta comunitara din sit, precum si identificarea și cuantificarea amenințărilor existente și potențiale. In baza tuturor acestor informatii este posibilă stabilirea măsurilor adecvate si particulare de management, care să asigure starea favorabilă de conservare pe termen lung a a speciei pentru care a fost desemnat situl.

Această etapa se va desfășura ulterior implementării actiunilor de teren și de prelucrare a datelor colectate și în timp util pentru a fi cuprinse în procedura de elaborare a primului draft al planului de management integrat.

Astfel, Ofertantul va realiza recomandari de management specifice fiecarei specii de interes comunitar (26 specii de pasari).

Pentru implementarea acestei etape sunt necesare urmatoarele actiuni:

analizarea informatiilor privind populatiile speciilor studiate impreuna cu potentialele amenintari (principalii factori care pot determina schimbari populationale in viitor);

identificarea masurilor de management necesare pentru a mentine starea de conservare favorabila a speciilor studiate sau, in cazul in care este necesara, imbunatatirea acesteia;

elaborarea calendarului anual de activitati de management pentru fiecare masura propusa;

elaborarea parametrilor de control pentru verificarea eficacitatii masurilor intreprinse.

Speciile de pasari de vizate de aceasta activitate reprezinta indicatori ai starii de conservare a sitului.

Ofertantul a identificat ca nu exista harti de distributie ale speciilor de pasari de interes comunitar in situl natura 2000 SPA Marea Neagra si nu exista informatii referitoare la dinamica populatiilor si la cerintele specifice de habitat in interiorul sitului.

Astfel, in absenta acestor informatii nu se cunoaste statutul de conservare al speciilor in sit si nu se pot desemna masuri de conservare concrete necesare planului de management al sitului.

Expertii implicati in inventarierea speciilor si in identificarea amenintarilor actuale și potențiale vor stabili măsurile de management in vederea menținerii intr-o stare favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanta comunitară și/sau national.

Dupa ce s-a stabilit statutul de conservare favorabil/nefavorabil a speciilor, pe baza parametrilor si atributelor mentionati in etapa anterioara, functie de acestea se vor stabili valorile de referinta pentru managementul conservativ din sit.

Se vor identifica masurile de management necesare pentru mentinerea si/sau imbunatatirea starii de conservare a habitatelor si a speciilor de interes comunitar si se vor adapta pentru fiecare specie, precum si la zona proiectului. Măsurile de management vor fi elaborate pe baza activitătilor desfăsurate până în acel moment în cadrul proiectului.

Informatiile referitoare la starea de conservare favorabila/nefavorabila vor constitui un indicator de baza al implementarii planului de management. Aceste valori de referinta vor asigura pe parcursul implementarii planului de management feedback-ul necesar redimensionarii masurilor de management.

Măsurile de management vor fi elaborate într-un mod participativ, cu implicarea tuturor factorilor interesati, in special a custodelui.

Masurile de management specifice sunt esentiale pentru indeplinirea scopului protectiv al oricarei arii de conservare. Masurile de management vor urmari mentinerea statutului de conservare favorabila al speciilor, criteriu pe baza carora a fost desemnata zona.

Pentru speciile de interes comunitar se vor propune măsuri de management care vor viza menținerea, creșterea și conservarea pe termen lung a speciilor pe teritoriul parcului (limitarea accesului în anumite zone, precizarea distanțelor minimale de apropiere, de construcție, de amenajare etc, față de habitatele speciilor).

Rezultate asteptate Subactivitatea A.1.1:

Subactivitatea A.1.1 se va finaliza cu predarea, de către ofertant, beneficiarului a următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei subactivitati A.1.1. Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in cadrul prezentei Propuneri tehnice si in Anexa – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

SUBACTIVITATEA A.1.2 Elaborarea planului de monitorizare pentru speciile de pasari de interes comunitar din cadrul SPA Marea Neagra

Identificarea și planificarea etapelor de realizare a Subactivității A.1.2:

Definitivarea speciilor tinta

Estimarea densitatii locatiilor de monitoring viitoare

Elaborare Panului de monitorizare si a studiilor

Etapa de definitivare a speciilor tinta

Ofertantul a luat la cunostinta ca, din cele 26 specii de interes conservativ, trebuie selectat un numar de 10 specii care vor fi denumite in continuare „specii tinta”, in baza datelor existente in literatura de specialitate. Conditia de baza in alegerea acestor specii este reprezentativitatea lor pentru SPA Marea Neagra (populatii viabile, prezenta regulata in efective importante). La alegerea speciilor tinta se tine cont ca acestea sa poata indeplini rolul de „specii umbrela”. Altfel spus, masurile de management conservativ aplicate acestora sa poata duce si la imbunatatirea statutului de conservare al tuturor speciilor de pasari din sit.

Astfel, Ofertantul, inca din faza de ofertare, a identificat in baza datelor existente, un numar de 10 specii umbrella, pe care le prezinta in tabelul de mai jos, cu justificarea alegeriii acestora:

Dupa atribuirea contractului aceasta lista va fi supusa analizei beneficiarului si echipei largite de experti, astfel ca, daca este necesar, sa se imbunatateasca.

Etapa de estimare a densitatii locatiilor de monitoring viitoare

Pentru indeplinirea acestei subactivitati, Ofertantul va estima densitatea locatiilor de monitoring viitoare, necesare a fi amplasate pentru a avea acoperirea optima atat in ceea ce priveste speciile cat si habitatele. Aceasta acoperire va trebui sa satisfaca urmatoarele conditii:

a). sa acopere speciile tinta reprezentative selectate;

b). sa fie eficienta in obtinerea informatiilor privind evolutia viitoare a marimilor populatiilor speciilor tinta;

c). sa fie cat mai usor realizabila cu efort rezonabil atat financiar cat si de personal.

Etapa de Elaborare a Panului de monitorizare si a studiilor

Pentru a mentine starea de conservare favorabila in cadrul sitului, este important de stiut starea populatiilor la fiecare specie de inters comunitar. Astfel, pentru a avea aceasta informatie trebuie elaborat un plan de monitorizare, cu protocoale de lucru care furnizeaza datele specifice cerute. Acest plan trebuie sa fie realistic, sa ia in considerare aspectele de conservare si cerintele speciilor, dar si aspectele de organizare a activitatilor de teren si cele financiare. Metodologia de monitoring va servi ca modalitate de evaluare a starii de conservare a speciilor de pasari de interes comunitar pentru care a fost desemnat SPA Marea Neagra. Indicatorii stabiliti vor asigura feed-back-ul necesar aprecierii succesului implementarii planului de management si vor stabili baza unei redimensionari eventuale a masurilor de management.

Astfel, Ofertantul in cadrul acestei subactivitati va elabora Planul de monitorizare a speciilor de interes comunitar vizate de proiect si a habitatele de reproducere (la acele specii care se reproduc in sit) odihna si hranire. Acest plan va furniza informatii cu privire la colectarea, verificarea si analiza datelor privind arealul, suprafata, populatiile, evolutia si distributia acestora, starea de conservare atat a speciilor cat si a arealelor lor de cuibarire si hranire. Pentru aceasta este necesar ca prin planul de monitorizare realizat sa se urmareasca anumiti parametrii (dinamica suprafetelor ocupate de areale, specii de interes conservativ si starea de conservare a acestora, influenta factorilor antropici, etc.).

Dezvoltarea planului de monitorizare va urma urmatorii pasi:

Planificarea;

Colectarea datelor din teren conform planificarii;

Analiza datelor;

Raportarea.

Atunci cand se face planificarea se porneste de la datele obtinute prin studiile realizate la activitatile anterioare cu privire la speciile si arealele tinta si pe baza acestora se alege metoda cea mai potrivita de monitorizare.

Planul de monitorizare va permite actualizarea în permanență a datele cât și adăugarea de straturi de informații noi. De asemenea, baza de date rezultată prin monitorizare va permite interogari spatiale si atributive pentru extragerea facila a informatiilor de interes.

Planul de monitorizare realizat va contine protocoale de monitorizare pentru 26 specii de pasari, cu scopul de a evidentia eficienta actiunilor de management in mentinerea speciilor si a arealelor lor.

Ofertantul considera un aspect esential in pentru obtinerea rezultatelor astepate ale proiectului si atingerea obiectivelor propuse ca Planul de monitorizare sa urmareasca acoperirea urmatoarelor capitole:

1. Definirea obiectivelor

Pentru definirea obiectivelor se vor analiza toate informatiile stiintifice colectate din studiile de cercetare realizate prin activitatile anterioare precum si alte informatii publicate pentru tipul de habitat, situl si bioregiunea care face obiectul programului de monitorizare (studii ecologice, inventar floristic, studii de vegetatie, harti de vegetatie, topografice, geologice, edafice, planuri si strategii de dezvoltare socio-economica, etc) astfel incat obiectivele propuse sa fie cat mai clare si realizabile.

Definirea obiectivelor va fi insotita de justificarea alegerii acestora.

Ofertantul considera un aspect esential in pentru obtinerea rezultatelor astepate ale proiectului si atingerea obiectivelor propuse să aleagă judicios obiectivele urmărite prin planul de monitorizare și să justifice cu argumente alegerea acestora. De asemenea, se va justifica alegerea variabilelor de masurat.

2. Alegerea variabilelor de masurat

Fiecarui obiectiv propus i se vor identifica acele caracteristici (atribute) ale speciilor si habitatele lor care sa reflecte proprietatile acestora si sa poata fi cuantificate.

In alegerea variabilelor care vor face obiectul activitatilor de monitorizare se va tine cont de urmatoarele criterii, si anume:

Sa se coreleze cu schimbarile survenite in structura si functiile habitatului;

Sa fie adecvate pentru o monitorizare la nivel regional (national);

Sa aiba efecte integrate in timp si spatiu;

Sa nu fie ambigue;

Sa poata fi cuantificate;

Sa poata fi corelate cu structura si functiile generale ale ecosistemului;

Sa fie sensibile la actiunile factorilor de stres sau la diferitele masuri de management;

Sa poata fi masurate intr-o forma standardizata;

Sa aiba o eroare de masurare mica;

Sa fie avantajoase economic.

3. Alegerea metodelor de colectare a datelor

Metodele de colectare a datelor care vor fi stabilite pentru protocoalele de monitorizare vor tine seama de specificul speciilor din ROSPA 0076 Marea Neagra si de factorii ce pot influenta starea favorabila de conservare, astfel incat natura acestora, corectitudinea si acuratetea datelor inregistrate pe teren sa determine o calitate ridicata a informatiilor rezultate in urma prelucrarilor si analizelor. Alegerea metodelor de colectare a datelor pe teren trebuie facuta astfel incat sa se minimalizeze probabilitatea aparitiei erorilor care pot compromite intregul proces de monitorizare.

Metodele de colectare a datelor stabilite, vor fi insotite de justificarea alegerii.

4. Colectarea datelor

In proiectarea activitatii de colectare a datelor se vor realiza:

– stabilirea statiilor de monitoriare/transecte/fasii/puncte fixe (harti GIS), date generale: coordonate, suprafata, panta, expozitie, descriere stare actuala;

– perioadele optime de colectare a datelor;

– frecventa colectarii datelor;

– model fise de teren care vor viza colectarea datelor privind valorile variabilelor stabilite anterior.

5. Stocarea si gestionarea datelor

Datele colectate in etapa de teren a implementarii programului de monitorizare, indiferent de suportul pe care au fost acestea inregistrate (hartie sau memorie electronica) vor avea atribut de spatialitate si vor fi introduse in baza de date GIS. Aceasta va permite si stocarea datelor provenite din activitatea Ofertantul, la elaborarea Planului de monitorizare va avea in vedere stabilirea straturilor de informatii GIS ce vor fi introduse in baza de date GIS astfel incat:

– sa fie simple, clare, intuitive si usor de utilizat;

– sa contina campuri pentru fiecare dintre variabilele masurate;

– sa contina informatii complete despre tipul de esantionaj sau orice alte informatii care pot influenta interpretarea datelor;

– pentru datele estimate pe baza unor scari valorice, trebuie sa fie precizata clar, ca atribut, metoda folosita;

– trebuie mentionate metodele prin care au fost obtinute datele si unitatea lor de masura, acolo unde este cazul.

De asemenea, pentru datele estimate pe baza unor scari valorice, va fi precizata clar, ca atribut, metoda folosita, iar în subsidiar vor fi mentionate metodele prin care au fost obtinute datele si unitatea lor de masura, acolo unde este cazul.

6. Analiza datelor si interpretarea rezultatelor

Ofertantul in vederea elaborarii Planului de monitorizare va stabili metodele de analiza a datelor astfel incat rezultatele analizei sa fie concludente pentru obiectivele de monitorizare stabilite. Se va realiza o baza de date cu toate speciile inventariate care va cuprinde atat date din bibliografie cat si date rezultate in urma deplasarilor pe teren pentru evidentierea evolutiei in timp a avifaunei in aria protejată. Se va intocmi de asemenea o baza de date cu distributia spatiala a speciilor vizate de proiect.

7. Modul de elaborare a raportelor de monitorizare

Se va defini structura rapoartelor de monitorizare si cuprinsul informational al acestora.

In stabilirea modului de elaborare a rapoartelor de monitorizare se va tine cont de faptul ca acestea vor reprezenta argumentele stiintifice pe baza carora custodele ROSPA 0076 Marea Neagra va mentine sau va modifica masurile de conservare aplicate conform Planului de Management Integrat.

8. Evaluarea resurselor necesare implementarii planului de monitorizare.

Se va elabora proiectarea implementarii fiecarui protocol de monitorizare, in parte.

Aceasta proiectare se va realiza cu un grad corespunzator de detaliere, si va contine o programare a tuturor activitatilor anuale ce se vor desfasura pentru implementarea protocolului, dimensionarea necesitatii resursei umane si a timpului de lucru si a echipamentelor necesare.

Ofertantul a inteles ca, pentru toate alegerile facute in elaborarea protocoalelor de monitorizare, va prezenta justificarile/motivatiile care au stat la baza elaborarii acestora.

9. Protocoalele de monitorizare pentru 26 specii de pasari.

Fiecare protocol de monitorizare ar trebui sa contina cel putin urmatoarele elemente:

Titlu

Prioritatea

Intrebarea sau intrebarile la care monitorizarea va raspunde in urma aplicarii acestui protocol.

Indicatorul

Justificarea

Atributele

Numarul de transecte/fasii, puncte fixe etc.

Distributia transectelor/fasiilor/punctelor fixe etc.

Marimea acestora

Locatia

Informatii detaliate asupra a ce fel de informatii se colecteaza si cum

Descrierea formularelor de teren

Descrierea metodelor de asigurare a calitatii colectarii datelor si metodele de standardizare

Frecventa si calendarul monitorizarii

Modul de stocare si management al informatiei

Date privind procedurile de analiza, inclusiv a metodelor statistice care vor fi folosite

Modul de raportare si stocare a rezultatelor analizate

Resursele umane care vor trebui alocate protocolului

Resursele materiale care vor trebui alocate protocolului

Responsabilitatea asupra mentinerii, calibrarii si eventual repararii echipamentului folosit

Aceste protocoale vor avea o structura care sa permita evaluarea eficienței măsurilor de management in menținerea acestor specii si habitate intr-o stare favorabilă de conservare.

Protocoalele vor fi clare și succinte, însă în același timp cuprinzătoare și ușor de aplicat în practică de către custodele ariei protejate în cauză.

Ofertantul a inteles importanta si necesitatea elaborarii Planului de monitorizare pentru ariile protejate incluse in proiect vizeaza in mod direct protejarea speciilor in interiorul acestora.

Obligatiile custodelui ariei naturale sunt legate de protejarea speciilor si habitatelor acestora. Subsidiar, colectarea datelor privind monitorizarea speciilor va folosi pentru indeplinirea obligatiilor de raportare catre Uniunea Europeana, obligatie ce ii revine Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice.

Planul de monitorizare va fi anexa la Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0076 Marea Neagra.

Rezultate asteptate Subactivitatea A.1.2:

Subactivitatea A.1.2 se va finaliza cu predarea, de către ofertant, beneficiarului a următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei subactivitati A.1.2 Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in prezenta Propunere tehnica si in Anexa – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

Activitatea este impartita in trei subactivitati interdependente:

Subactivitatea A.2.1. – Colectarea, analizarea, prelucrarea datelor cu privire la mediul fizic din SPA Marea Neagra si integrarea lor in planul de management

Subactivitatea A.2.2. – Colectarea, analizarea, prelucrarea datelor cu privire la modul de utilizare a terenurilor, structura proprietatii, aspectele socio-economice din SPA Marea Neagra si integrarea lor in planul de management.

Subactivitatea A.2.3. – Elaborarea draftului planului de management al SPA Marea Neagra care va fi supus procedurii de avizare de catre autoritatea competenta de mediu

STRATEGIA PROPUSA

In cadrul acestei activitati, Ofertantul va elabora Planul de management aferent sitului SPA Marea Neagra. Ofertantul a inteles necesitatea realizarii acestei activitati, intrucat aria protejata vizata prin proiect nu detine plan de management.

Informațiile culese la activitățile anterioare vor fi incorporate într-un singur document care va prezenta astfel o imagine de ansamblu asupra ariei protejate și va conține măsurile de management necesare pentru menținerea speciilor și habitatelor într-o stare de conservare favorabilă.

Planul de management va fi elaborat pe baza activităților desfășurate până în acel moment în cadrul proiectului si va integra rezultatele tuturor studiilor si evaluarilor realizate.

Astfel, Planul de management va fi realizat pe baza colectarii unor seturi de informatii de actualitate cu privire la inventarierea, distributia si evaluarea starii de conservare a habitatelor si speciilor de interes comunitar, precum si la presiunile antropice exercitate asupra acestora. Iar, rezultatele activitatilor de inventariere, cartare si evaluare a starii de conservare a habitatelor si speciilor de interes comunitar din perimetrul sitului, corelate cu informatiile legate de presiunile antropice existente si potentiale, etc. se vor procesa si integra in vederea elaborarii planului de management.

Planul de management elaborat va respecta structura agreata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (M.M.S.C.).

De asemenea, datele și informațiile referitoare la speciile și habitatele din cadrul proiectelor care au ca rezultat realizarea planurilor de management vor fi puse la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului (MMP și ANPM) în vederea integrării acestora în aplicația dezvoltată pe domeniul Conservarea Naturii, respectiv aplicația RNI-IBIS (Registrul Integrat de floră și faună sălbatică) disponibilă la adresa ibis.anpm.ro.

În prezent, în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului este implementată o aplicație web la nivel național, Natura 2000, referitoare la ariile protejate, axată cu precadere pe obligațiile care decurg din implementarea Directivelor Păsări și Habitate. Aplicația IBIS, dezvoltată inițial ca Registrul Național de Floră și Faună, are două componente principale: una spațială format *.shp) și una non spațială (SGBD MSQL combinat cu interfață web). Această aplicație a integrat începînd cu anul 2009 toate aplicațiile (desktop și web) existente în cadrul MMSC, fiind instalată atât la sediul ANPM cât și la sediul MMSC, asigurându-se sincronizarea în timp real a datelor și informațiilor existente (disaster recovery). În prezent la nivelul MMSC aplicația nu este funcțională, fiind funcțională numai o aplicație de vizualizare (conform http://www.biodiversity.ro/).

În afara celor două componente, aplicația IBIS cuprinde mai multe module referitoare la: siturile Natura 2000, ariile protejate de interes național, Habides, raportarea conform art 17 din Directiva Habitate.

Vor fi realizate, in consecinta, urmatoarele etape:

Preluarea de către aplicația IBIS a identificatorului INSPIRE (ID INPIRE) și corelarea/suprapunerea diferitelor categorii de arii protejate (necesare cmpletării formularului standard);

Preluarea de către aplicația IBIS a setului de date aferent siturilor Natura 2000, necesar raportării conform Directivelor Habitate și Păsări;

Preluarea unor informații existente în aplicația IBIS (conform specificațiilor tehnice INSPIRE pentru anexa I.9) cum ar fi de ex. Codul sitului, Denumirea sitului etc.

Preluarea de către aplicația IBIS a setului de date aferente ariilor protejate de interes național.

Corelarea datelor se va face prin identificator comun (de ex. SITE CODE).

Datele obținute, în urma subactivităților de cercetare în teren, analiza, prelucrare, interpretare, corelare si integrare vor fi prezentate și predate beneficiarului sub forma urmatoarelor livrabile:

SUBACTIVITATEA A.2.1 Colectarea, analizarea, prelucrarea datelor cu privire la mediul fizic din SPA Marea Neagra si integrarea lor in planul de management

Aceasta subactivitate vizeaza compilarea datelor abiotice generale ale sitului si se refera la diferiti factori naturali, cum ar fi: sedimentologia, clima, hidrografia, care vor determina biocenozele si anumite constrangeri de administrare.

Activitatea este necesara in scopul realizarii capitolului din planul de management care descrie cadrul fizic al sitului Natura2000.

In cadrul acestei subactivitati, Ofertantul a identificat trei etape cu actiunile aferente fiecareia:

Etapa de analiza/ studiu a datelor bibliografice

Etapa de colectare a datelor/informatiilor din teren (de la sediile diverselor institutii / institute)

Etapa de prelucrare a tuturor datelor si de integrate in PM

Etapa de analiza/ studiu a datelor bibliografice

Avand in vedere suprafata foarte mare, de peste 140.000 ha, aceasta activitate este foarte complexa si presupune munca de birou. Pentru colectarea datelor, va fi consultata literatura stiintifica si documentatia cartografica ((hărțile geologice, climatice, hidrologice, pedologice) existenta pana in prezent la nivel national, regional sau local si care pot furniza date relevante pentru zona vizata de proiect.

Pentru colectarea de date privind geologia zonei vizate de proiect se vor analiza informațiile din literatura de specialitate.

Descrierea geomorfologiei zonei în care se va aplica planul de management se va face prin colectarea de date din literatura științifice.

Se vor colecta si analiza datele deja existente: rezultatele obtinute in cadrul proiectelor implementate de USAMV Bucuresti, proiectului ce vizeaza eroziunea costiera, precum si datele furnizate de INCDM Constanta pentru elaborarea rapoartelor anuale privind starea mediului de la APM Constanta.

Etapa de colectare a datelor/informatiilor din teren (de la sediile diverselor institutii / institute)

Specialistii vor face deplasări la institutele de cercetare, oficiile județene pentru studii pedologice și agrochimice, ANAR (sistemele de gospodărire a apelor), centrele regionale de meteorologice, de unde vor fi colectate date multianuale, debite, etc.

Se va colabora cu Institutul Geologic al României și cu alte autorități sau institute de cercetare care dețin date despre geologia zonei.

Datele hidrologice vor fi colectate atât din literatura științifică, cât și prin deplasări la sediile: Directiei Hidrografica Maritima Constanta, Administratiei Bazinale Dobrogea – Litoral.

Seturile de date geospatiale hidrografice – batimetrice, geologice – sedimentologice, topografice care vor fi preluate se vor intinde pana la izobata de 22 m.

Pentru colectarea datelor climatice se vor face deplasări la centrul regional de meteorologie unde se vor colecta date multianuale privind parametrii climatici: temperatura aerului, precipitațiile, vânturile, nebulozitatea etc.

Etapa de prelucrare a datelor si integrarea lor in Planul de management

Activitatea este necesara in scopul realizarii capitolului din planul de management care descrie cadrul fizic al sitului Natura2000.

Pe baza datelor si a informatiilor culese, utilizand un suport adecvat (imagini satelitare sau ortofotoplanuri sau planuri de baza 1:5000 sau 1:10000), se vor reprezenta in GIS sub forma unor layere (straturi) distincte principalele elemente geomorfologice ale rezervatiilor precum si principalele caracteristici climatice.

Pentru colectarea de date privind geologia zonei vizate de proiect se vor analiza informațiile din literatura de specialitate și se vor prelucra în GIS datele din Harta geologică a României.

Descrierea geomorfologiei zonei în care se va aplica planul de management se va face prin colectarea de date din literatura științifice.

Se vor realiza grafice și harti: hidrografice/batimetrice, hidrologice, geologice/sedimentologice, topografice , climatie, pedologice.

Toate hartile GIS vor fi integrate în planul de management.

Elaborarea hartii GIS privind cadrul natural si factorii abiotici va consta in documentarea cu privire la masuratori meteorologice efectuate de ANM (temperaturi multianuale, precipitatii, viteza vant, etc.), chimia apei, curentii marini precum si alte studii din zona proiectului.

Dupa ce se vor elabora toate hartile aferente cap. Mediul abiotic si se vor prelucra toate datele si informatiile se va redacta subcapitolul Mediul abiotic din cadrul cap. Descrierea ariei protejate si se va integra in planul de management.

Rezultate asteptate Subactivitatea A.2.1:

Subactivitatea A.2.1 se va finaliza cu predarea, de către ofertant, beneficiarului a următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei subactivitati A.2.1 Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in prezenta Propunere tehnica si in ANEXA – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

SUBACTIVITATEA A.2.2 Colectarea, analizarea, prelucrarea datelor cu privire la modul de utilizare a terenurilor, structura proprietatii, aspectele socio-economice din SPA Marea Neagra si integrarea lor in planul de management

Activitatea este foarte complexa datorita suprafetei mari a sitului de peste 140.000 de hectare, precum si a densitatii mari de populatie in zona de interes.

Ofertantul consideră ca fiind un aspect esențial si relevant pentru obtinerea rezultatelor ca aceasta activitate sa se desfasoare atat prin actiuni de colectare a datelor din teren (primarii, ABA-DL), cat si prin actiuni de birou (prelucrarea, interpretarea datelor si elaborarea studiului).

Ofertantul consideră ca fiind un aspect esențial si relevant pentru obtinerea rezultatelor identificarea obiectivelor specifice acestei activități:

1. Identificarea și evaluarea informațiilor socio-economice și culturale specifice arie naturalea avuta in vedere:

determinarea factorilor interesați și a structurii de inter-dependenta acestora

situatia proprietăților: configurare, mod de utilizare, drepturi de adminnistrare și gestionare

inventarierea patrimoniului cultural cât și a modul în care localnicii se raportează la peisajul natural

evaluarea și anticiparea presiunilor exercitate de factorul antropic asupra stării de conservare a ariei naturale

2. Evaluarea detaliată a impactului antropic sub formă descriptivă.

Identificarea activitatilor economice umane si a impactului acestora asupra starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor este esentiala pentru stabilirea masurilor de conservare si elaborarea planului de actiune pentru reducearea impactului/amenintarilor.

In cadrul acestei subactivitati, Ofertantul a identificat patru etape cu actiunile aferente fiecareia:

Etapa de documentare preliminară

Etapa de colectare a datelor

Etapa de prelucrare, analiză a datelor si elaborare studiu

Etapa de elaborare a hartilor GIS

Rolul studiului socio-economic este de a fundamenta planul de management integrat și de a contribui la proiectul integral prin evaluarea impactului antropic asupra habitatelor protejate vizate,dar și felul in care comunitatile locale se integreaza in ecosistemul ariilor protejate.

Primul pas pentru a atinge acest obiectiv este acela de a consulta o bibliografie de specialitate relevantă, care să ofere un cadru teoretic necesar studiului sociologic dar și posibile exemple de bună practica. În cadrul etapei de documentare preliminară se va realiza o bază teoretică, care să ajute la explicarea impactului antropic asupra ecosistemelor în general, urmând ca premisele să fie adaptate biotopului specific din aria vizată de proiect. Apoi, se vor definitiva instrumentele de cercetare specifice și se va continua cu studiul efectiv prin culegerea datelor, organizarea, analiza și interpretarea acestora precum și prelucrarea grafica și vizuală.

Etapa de documentare preliminară

Perspectiva teoretică ce va fi utilizată pentru studiul amintit este cea a ecologiei sociale, dezvoltată inițial de Școala de la Chicago, reprezentată de Robert E. Park și Ernest Burgess. Ecologia socială percepe expansiunea așezărilor umane ca fiind extensii fizice, în cadrul cărora are loc o succesiune și o concentrare a diferitelor grupe sociale. Asemănându-se cu ecosistemele naturale, așezările umane urmează aceeași logică de dezvoltare, presupunând că în urma unei schimbări – a unei expansiuni – sistemul caută să găsească din nou un echilibru, printr-o diviziune socială și spațială în funcție de grupele sociale ocupante (Burgess 1967, ]), The Growth of the City. In: Park/Burgess/McKenzie (eds.), The City. Chicago: Chicago University Press).

Însă, spre deosebire de celelalte specii din ecosistem, specia umană nu se limitează la o adaptare la spațiile ocupate, ci și intervine asupra acestora, modificându-le constant și adaptându-le nevoilor specifice unei anumite perioade economico-politice, ceea ce creează noi reguli de adaptare pentru celelalte creaturi ce trăiesc în același spațiu (Stugren, B., 1994, Ecologie Teoretica, Cluj Napoca, Ed.SARMIS).

Datorită cadrului teoretic ales, o analiză a spațiilor, cu funcțiile și valorile lor, va oferi informații asupra grupelor sociale ce îl ocupă și utilizează, precum și invers o analiză a indicatorilor socio-economici ai locuitorilor va aduce explicații cu privire la inegalitățile și diviziunile spațiale existente. Ulterior relația dintre om și spațiu poate fi extinsă, astfel încât să cuprindă și să explice și consecințele acțiunilor umane asupra celorlalte specii din ecosistem, precum și impactul ce omul îl are asupra biodiversității. Astfel, condițiile sociale, culturale și economice din cadrul comunităților locale au un impact direct sau indirect asupra modului în care sunt administrate terenurile din regiune, focusul căzând în studiul de față pe consecințele activității umane asupra ariei naturale protejate.

Documentarea preliminară include și consultarea unor etnografii locale, pentru a surprinde istoria și specificul locului. Înțelegerea rolului ce i-a fost atribuit actualei arii protejate în cultura locală este esențială pentru determinarea revendicărilor potențiale, ce le-ar putea avea locuitorii comunităților locale asupra spațiului respectiv.

În paralel, o studiere a directivelor politice și a documentelor administrative ce surprind planurile de dezvoltare ale zonei – în special cu privire la planurile de dezvoltare turistică zona litoralului romanesc – vor completa studiul aducând informații despre presiunile politice și economice exercitate asupra zonei.

Se vor analiza literatura stiintifica, anuarele statistice pentru culegerea datelor demografice (numar locuitori, natalitate, mortalitate, spor natural, tendintele de evolutie, structura pe sexe, grupe de varsta si pe ocupatii, densitatea populatiei etc) se vor realiza deplasari la cele 2 directii judetene de statistica.

Etapa de colectare a datelor

Datele colectate vor fi de două tipuri: primare și secundare. Pe de o parte, datele secundare vor fi colectate din surse bibliografice: anuare statistice (recensământ, fișa localitații), hărți ale administrațiilor locale, cadastre.

Esențiale pentru evaluarea stării socio-economice și pentru determinarea impactului antropic asupra ariilor naturale protejate vizate de proiect. Toate acestea oferă infomații valoroase cu privire la:

evoluția populației din comunitățile locale;

gruparea pe categorii de vârstă și gen, piramida vârstei, raporturi de dependență;

nivelul de educație și ramurile de activitate economică prezente în zonă;

fenomenul migrației locale;

utilizarea terenurilor, funcțiile spațiilor (agricultură, urbanizare, păduri/exploatări forestiere, zone recreaționale, vânătoare și pescuit, balastiere, utilizarea apei, turism, depozitarea deșeurilor, braconaj, etc.);

diviziunea și situația juridică a terenurilor;

starea mediului construit (infrastructură, fond locativ, clădiri pubice, patrimoniu cultural)

Pe de altă parte, datele primare vor fi colectate direct din teren, însemnând contact direct, nemediat, cu respondenții. Acestea vor aduce informații suplimentare și explicative, contribuind la înțelegerea în mai mare profunzime a modului de utilizare a terenurilor, a tradițiilor locale încă practicate în prezent, în special pe suprafața ariilor naturale protejate vizate de proiect, precum și în zonele limitrofe acestora. Deasemenea, vor scoate in evidență modul în care desemnarea ariilor vizate ca fiind protejate impactează comunitățile și felul în care locuitorii percep aceste delimitări.Stabilind care e influența trecută și actuală a populației, poate fi determinat implicit și modul optim de limitare a acesteia, pentru a conserva habitatele naturale și a asigura biodiversitatea.

Având în vedere obiectivele de cercetare mai sus menționate, considerăm că cea mai potrivită abordare este una care îmbină cercetarea calitativă, bazată pe interviuri, observații și analiza de documente cu cea cantitativa- analiza datelor statistice și prelucrarea grafică a acestora.

Astfel, pentru O1 . Identificarea si evaluarea informatiilor socio-economice si culturale specifice celor 3 arii avute in vedere metodologia va consta în:

identificarea persoanelor cheie din comunitate și a liderilor formali și non-formali

stabilirea unui contact cu autoritățile locale

crearea de ghiduri de interviu specifice: structurate și semi-structurate, cu focus pe urmatoarele dimensiuni: situatia proprietatilor, patrimoniul local, tendințe socio-economice

vizite în teren pentru a nota la fața locului modul în care localnicii folosesc terenurile

analiza fișei localităților, pentru a ințelege tendințele demografice și fenomenele economice

Pentru O2, Evaluarea detaliata a impactului antropic sub forma descriptiva vom folosi documentarea foto/ video, analiza de documente ( hărți disponiobile, cărțile funciare, ) precum și interviuri semi-structurate cu localnici și reprezentanți ai autorităților.

În identificare respondenților, cu excepția celor care constituie grupul autorităților locale pe care îi vom contacta personal, in comunități vom identifica persoanele consecutiv, folosind metoda cunoscută în științele sociale ca fiind cea a bulgărelui de zăpadă (snow ball), fiecare persoană identificată fiind rugată să sugereze un alt respondent.

Identificarea activitatilor economice umane si a impactului acestora asupra starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor este esentiala pentru stabilirea masurilor de conservare si elaborarea planului de actiune pentru reducearea impactului/amenintarilor.

Prin aceasta subactivitate se vor colecta date cu privire la populatia din localitatile existente in aria de implementare a proiectului (date demografice), precum si date referitoare la activitatile economice care se desfasoara in situl inclus in proiect.

Prin subactivitatea A.2.2 se vor colecta date cu privire la activitatile economice din interiorul sitului. In acest scop, se vor face deplasari in toate localitatile, la primarii, se vor analiza planurile urbanistice generale, se vor inventaria activitatile economice din zona de derulare a proiectului. Se va face o analiza a tuturor programelor, proiectelor si planurilor care se desfasoara in perimetrul sau in vecinatatea SPA Marea Neagra, in colaborare cu agentiile de protectia mediului, dar si cu alti factori interesati in cadrul dezbaterilor publice organizate pentru elaborarea planului de management, in scopul cuantificarii impactului acestor activitati asupra habitatelor si speciilor de interes protectiv. Cunoasterea PUG-urilor realizate in unitatile administrativ teritoriale din aria de implementare a proiectului este importanta pentru elaborarea masurilor de management.

Se vor culege date de la Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral privind modul de folosire a terenurilor (tipul plajelor si utilizarea plajelor), dar si a apelor costiere din perimetrul SPA Marea Neagra.

Se va face un inventar al unitatilor de cazare si alte servicii turistice la nivelul intregii suprafete protejate, se vor analiza fluxurile de turisti, se va evalua impactul acestora asupra speciilor si habitatelor si se vor elabora masuri de reducere a a impactului. Activitatea este importanta si pentru colectarea de date privind activitatile turistice ce se desfasoara in sitului Natura 2000.

In vederea elaborarii hartilor in format GIS privind tipul de proprietate si modul de utilizare a terenurilor si aspectele socio-economice se vor colecta urmatoarele date:

Identificarea proprietarilor de terenuri;

Identificarea categoriilor de folosinta a terenurilor

Aspect socio-econimice

Ofertantul va solicita de la S.C. Euro Level S.R.L. (custode) date cu privire la activitatile avizate in aria protejata si la suprafetele de teren care fac obiectul acestor avize

Ofertantul considera un aspect essential in atingerea rezultatelor produse ca dupa colectarea datelor asupra folosintei terenurilor sa se faca o analiza a informatiilor obtinute iar pentru situatiile in care apar diferente fata de informatiile oficiale dobandite, se elaboreaza un plan de masurare cu echipamentul GPS, pentru determinarea reala a situatiei.

Etapa de prelucrare, analiză a datelor si elaborare studiu

Toate datele colectate vor fi prelucrate și analizate corespunzător tipului lor. Astfel, datele secundare, cantitative, vor fi sistematizate și transformate în reprezentații vizuale (grafice, hărți actualizate), iar datele primare, calitative, vor fi procesate dupa cum urmează:

în cazul interviurilor: transcriere, structurarea informațiilor în funcție de categoriile vizate și de dimensiunile avute în vedere, interpretarea și corelarea informațiilor din interviuri

pentru analiza de documente: se vor folosi informațiile pentru a face tabele și baze de date ce vor fi ulterior prelucrate grafic

in cazul observației, se vor nota elementele avute invedere și frecvența cu care sunt observate anumite fenomene în teren.

Ofertantul propune urmatoarea structura a Studiului:

Istoricul populării și al utilizării resurselor din arealul APS

Aspecte demografice

Dotări tehnico-edilitare

Modul de utilizare al terenurilor

Activități antropice pe raza ariei protejate

Silvicultura

Agricultura

Turismul și facilitățile de turism

Vânătoarea și pescuitul

Industria

Comerțul

Conservarea naturii

Activități culturale și religioase

Regimul de proprietate al terenurilor

Conflicte actuale în spațiul ariei protejate.

Educație și cercetare științifică

In concluzie, se are in vedere conturarea politicilor care sa conduca la o dezvoltare socio-economice durabila, urmarindu-se în permanenta conservarea biodiversitatii, precum si utilizarea resurselor si a serviciilor furnizate, în limitele capacitatii productive.

Etapa de elaborare a hartilor GIS

Elaborarea hartilor GIS privind tipul de proprietate si modul de utilizare a terenurilor si aspectele socio-economice: Elaborarea hartilor GIS privind modul de utilizare a terenurilor, structura proprietatii, aspectele socio-economice va cumula informatiile obtinute in cadrul activitatilor de documentare si masurare si va asigura gestionarea spatiala a acestora.

Elaborarea hartilor GIS privind prezentarea impactului socio – economic cu evidentierea impactul activitatilor antropice asupra speciilor de importanta comunitara vizate de proiect.

Rezultate asteptate Subactivitatea A.2.2:

Subactivitatea A.2.2 se va finaliza cu predarea, de către ofertant, beneficiarului a următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei subactivitati A.2.2 Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in prezenta Propunere tehnica si in Anexa – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

SUBACTIVITATEA A.2.3 Elaborarea draftului Planului de management al SPA Marea Neagra care va fi supus procedurii de avizare de catre autoritatea competenta de mediu

La elaborarea planului de management, Ofertantul considera un aspect esential in obtinerea rezultatelor asteptate ale proiectului, sa se tina cont de experienta Ghidurilor pentru elaborarea Planurilor de management pentru siturile Natura 2000: Twinning-ul de la Timisora, Twinning-ul de la Sibiu, Ghidul Matra, Ghidul Comisiei Europene. Vor fi luate în considerare de asemenea Ghidurile Appleton și Eurosite.

De asemenea, elaborarea planului de management trebuie sa fie transparenta si participativa, fiind absolut necesara implicarea tuturor factorilor interesati. In acest sens vor fi organizate sesiuni de dezbateri publice atat in judetul Constanta, cat si in judetul Tulcea cu factorii interesati inca din primele faze ale elaborarii planului de management, activitati ce vor fi descrise in capitolele urmatoare.

Informațiile culese la activitățile anterioare vor fi incorporate într-un singur document care va prezenta astfel o imagine de ansamblu asupra ariei protejate și va conține măsurile de management necesare pentru menținerea speciilor și habitatelor într-o stare de conservare favorabilă.

Planul de management va fi elaborat pe baza activităților desfășurate până în acel moment în cadrul proiectului si va integra rezultatele tuturor studiilor si evaluarilor realizate.

Activitatile de teren care vizeaza inventarierea, cartarea, evaluarea amenintarilor si a starii de conservare speciilor de interes conservativ din SPA Marea Neagra vor incepe inca din primul an de proiect, iar in urma acestor activitati vor rezulta seturi de date cu privire la speciile de pasari de interes comunitar, distributia acestora, starea de conservare, amenintarile la adresa starii de conservare si masurile de management propuse. Toate aceste date vor trebui sa fie integrate in planul de management aferent SPA Marea Neagra.

Se vor realiza harti tematice pentru distributia si starea de conservare a speciilor de interes comunitar, harta amenintarilor etc

Ofertantul consideră ca fiind un aspect esențial si relevant pentru obtinerea rezultatelor, ca structura planului de management sa fie agreata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.

In conformitate si cu cerintele din caietul de sarcini, ofertantul propune urmatorul continut al planului de management:

1. Introducere

1.1. Scurta descriere a planului de management

1.2. Scurta descriere a ariei naturale protejate

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturala protejata si la elaborarea planului de management

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

1.5. Procedura de modificare si actualizare a planului de management

1.6. Procedura de implementare a planului de management

1.7. Regulamentul ariei naturale protejate

2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informatii Generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Zonarea interna a ariei naturale protejate

2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul Abiotic

2.2.1. Geomorfologie

2.2.2. Geologie

2.2.3. Hidrologie

2.2.4. Clima

2.2.5. Soluri/subsoluri

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme

2.3.2. Habitate

2.3.2.1. Habitate Natura 2000

2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea nationala

2.3.3. Flora de interes conservativ

2.3.3.1. Plante inferioare

2.3.3.2. Plante superioare

2.3.4. Fauna de interes conservativ

2.3.4.2. Ihtiofauna

2.3.4.3. Herpetofauna

2.3.4.4. Avifauna

2.3.4.5. Mamifere

2.3.5. Alte specii relevante

2.3.5.1. Flora

2.3.5.2. Fauna

2.4. Informatii socio-economice, impacturi si amenintari

2.4.1. Informatii Socio-economice si Culturale

2.4.1.1. Comunitatile locale si factorii interesati

2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

2.4.1.3. Situatia juridica a terenurilor

2.4.1.4. Administratori si gestionari

2.4.1.5. Infrastructura si constructii

2.4.1.6. Patrimoniu cultural

2.4.1.7. Peisajul

Impacturi

Presiuni (impacturi trecute si prezente)

Amenintari ( impacturi viitoare previzibile)

3. Evaluarea starii de conservare a speciilor si habitatelor

3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

3.2. Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

4. Scopul si obiectivele Planului de Management

4.1 Scopul planului de management

4.2 Obiective generale, specifice si activitati

4.2.1 Obiectiv general

4.2.1.1 Obiectiv specific

4.2.1.1.1 Activitate

5. Planul de activitati

6. Planul de monitorizare a activitatilor

7. Bibliografie si referinte

8. Anexe

8.1 Formularul standard Natura 2000 / documentatia de constituire a ariei naturale protejate / fisa ariei naturale protejate

8.2 Harti

8.3 Fotografii

8.4 Regulamentul ariei naturale protejate

8.5 Alte documente si informatii relevante

Planul de management trebuie sa contina date despre resursele necesare pentru management si infrastructura, planul de implementare a actiunilor, posibile surse de finantare si Regulamentul ariei protejate ROSPA 0076 Marea Neagra.

Planul de management va include un plan de actiune pentru eliminarea/diminuarea amenintarilor si masuri pentru mentinerea statutului favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar din aria protejata. Acest plan trebuie sa se armonizeze cu exigentele economice sociale si culturale dar sa tina cont si de particularitatile locale si regionale ale ariei naturale protejate.

Acolo unde este necesar se vor aplica masuri pentru refacerea starii de conservare favorabila. In celelalte cazuri vor fi adoptate masuri specifice privind mentinerea starii de conservare favorabila. Evaluarea starii de conservare si parametrii in functie de care se realizeaza aceasta au fost prezentate la etapa de evaluare a starii de conservare.

Intrucat scopul primordial al unui Plan de management al unei arii naturale protejate consta in conservarea atributelor naturale specifice zonei, elaborarea acestuia va tine cont si de dezvoltarea durabila a comunitatii locale. Prin masurile pe care le include, Planul de management urmareste sprijinirea comunitatilor locale in pastrarea valorilor spirituale, deprinderilor si obiceiurilor traditionale in beneficiul tuturor. In plus, ecoturismul organizat poate aduce nenumarate beneficii comunitatii locale: generarea de venituri, crearea de locuri de munca, cresterea investitiilor in regiune, pastrarea identitatii culturale, etc., creand oportunitati pentru dezvoltarea durabila a economiei locale in concordanta cu obiectivele ariei naturale.

Planul de management are ca obiectiv principal implementarea unor actiuni de monitorizare si conservare in concordanta cu cerintele de dezvoltare durabila ale comunitatilor locale, care sa conduca la indeplinirea obiectivul principal pentru care a fost desemnat situl Natura 2000, respectiv mentinerea in stare de conservare favorabila a speciilor de pasari de importanta comunitara si a habitatelor lor.

Toate actiunile intreprinse in vederea realizarii planului de management vor respecta urmatoarele conditii:

Toate hartile care sunt anexa la Planul de management vor fi elaborate in GIS, sistem de proiectie Stereografic 1970 sau un alt sistem similar aprobat la nivel national;

Hartile privind raspandirea speciilor si/sau habitatelor, precizia determinarii elementelor specifice in format electronic va fi aferenta unei scari de cel putin 1:10000;

Pentru trasarea detaliilor topografice vor fi utilizate planuri de baza 1:5000 sau 1:10000 si ortofotoplanuri;

Georeferentierea planurilor topografice va avea in vedere:

tolerantele admise RMS (RMS ≤ 0.2Xscara hartii/1000),

minim 4 puncte alese in colturile planurilor de baza 1:5000/10000;

Procesele de digitizare vor respecta intotdeauna aceeasi scara de vizualizare pentru a evita diferentele de scara ce pot aparea ulterior (recomandat 1:5000);

Structura bazei de date GIS trebuie sa fie unica si pre-stabilita la nivel national, definita in functie de tipurile de date integrate in sistem, astfel incat sa acopere intreg domeniul specific ariei protejate ;

Formatul digital al bazelor de date cartografice trebuie sa permita interoperabilitatea intre diferite programe de analiza GIS si sa respecte specificatiile INSPIRE pentru bazele de date geospatiale ale ariilor protejate;

Formatul bazelor de date geospatiale agreat este geodatabase, in caz contrar acesta trebuie sa fie prezentat in format XML sau shapefile (forma interoperabila gratuita);

Masuratorile si inregistrarile GPS din teren vor respecta o structura de date care sa permita incarcarea/stocarea acestora automat in baza de date GIS;

Fiecarei baze de date geospatiale i se va crea o topologie si vor fi eliminate erorile de digitizare;

Hartile vor fi etichetate tinandu-se seama de semnele conventionale cartografice existente;

Baza de date va respecta specificatiile pentru bazele de date geospațiale ale ariilor protejate conform Directivei INSPIRE;

Rezultate asteptate Subactivitatea A.2.3:

Subactivitatea A.2.3 se va finaliza cu predarea, de către ofertant, beneficiarului a următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei subactivitati A.2.3 Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in prezenta Propunere tehnica si in Anexa – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

In cadrul acestui proiect se va implementa subactivitatea A.3.1 Elaborarea documentelor necesare avizarii/aprobarii a planului de management al SPA Marea Neagra si aprobarea acestuia.

SUBACTIVITATEA A.3.1 Elaborarea documentelor necesare avizarii/aprobarii a planului de management al SPA Marea Neagra si aprobarea acestuia

Subactivitatea presupune derularea tuturor procedurilor specifice de aprobare/avizare a planului de management al SPA Marea Neagra.

Subactivitatea presupune urmatoarele etape specifice pe care ofertantul se angajaza să le ducă la îndeplinire:

elaborarea documentatiilor specifice in vederea obtinerii avizului de mediu (procedura evaluarii strategice de mediu);

2. elaborarea Raportului de mediu in conformitate cu prevederile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului;

3.participarea la sedintele Grupului de lucru ce va analiza planul de management integrat;

4.participarea la sedintele de dezbatere publica;

obtinerea avizului de mediu pentru planul de management al SPA Marea Neagra;

transmiterea spre aprobare a planului de management al SPA Marea Neagra catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.

1. Etapa de elaborare a documentatiilor specifice in vederea obtinerii avizului de mediu (procedura evaluarii strategice de mediu)

Evaluarea de mediu – analiza strategică de mediu – se va realiza în conformitate cu prevederile legislației de mediu în vigoare, respectiv H.G. 1076/2004, OUG 195/2005 aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, Directiva UE 2001/42/CE, scopul evaluării de mediu fiind asigurarea unui înalt nivel de protecție a mediului și integrarea considerațiilor cu privire la mediu în pregătirea și adoptarea Planului de management integrat.

Procedura evaluarii de mediu se realizeaza, la randul ei, in 3 etape, dupa cum urmeaza:

etapa de încadrare în procedura evaluării de mediu,

etapa de definitivare a Planului de management integrat și de realizare a raportului de mediu și

etapa de analiză a calității raportului de mediu si de luare a deciziei.

In cadrul procedurii de evaluare strategica de mediu se definesc urmatorii parteneri:

Titularul Planului de Manangement Integrat

Autoritatea competenta pentru protectia mediului

Elaboratorul raportului de mediu – Ofertantul

Etapa de incadrare, in conformitate cu prevederile Sectiunii 1 din HG 1076/2004, consta in urmatoarele:

Titularul Planului de Manangement Integrat va informa publicul prin publicarea:

in mass-media, la interval de 3 zile calendaristice, a doua anunturi, la interval de 3 zile calendaristice si

pe propia pagina de internet elaborarea primei versiuni a master planului, natura acestuia, declansarea etapei de incadrare, locul si orarul consultarii primei versiuni a Planului de management integrat si posibilitatea de a trimite in scris comentarii si sugestii la sediul autoritatii competente pentru protectia mediului, in termen de 15 zile calendaristice de la data ultimului anunt.

Titularul Planului de Manangement va notifica in scris Autoritatea Competenta pentru Protectia Mediului si va inainta catre aceasta, odata cu notificarea propriu – zisa, originalele celor doua anunturi publice, impreuna cu Prima versiune a Planului de Manangement.

In cazul in care Autoritatea competenta de protectie a mediului decide ca Planul de management nu se supune evaluarii de mediu, procedura se finalizeaza odata cu emiterea de catre Autoritatea Competenta de protectie a Mediului a deciziei de incadrare.

Etapa de elaborare a Raportului de mediu in conformitate cu prevederile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului

In cazul in care prin decizia de incadrare, Autoritatea competenta de protectie a mediului va decide necesitatea continuarii procedurii si elaborarea raportului de mediu, Ofertantul va realiza urmatoarele etape.

Etapa de etaborare a Raportului de Mediu si totodata de definitivare a Planul de Manangement se deruleaza in mai multe faze, respectiv:

I. Constituirea Grupului de Lucru, obligatie a titularului (insa Ofertantul va sprijini titularul in realizarea acestei actiuni)

Definitivarea proiectului de Plan de management integrat, stabilirea domeniului si nivelul de detaliu al informatiilor ce trebuie incluse in Raportul de mediu, precum si analiza efectelor semnificative ale master plan-ului asupra mediului, se fac in cadrul unui grup de lucru. Grupul de lucru este alcatuit din reprezentanti ai titularului, ai autoritatilor competente de protectia mediului si sanatate, ai altor autoritati interesate de efectele implementarii planului, experti, elaboratorul raportului de mediu.

Titularul va solicita autoritatilor ce compun grupul de lucru, nominalizarea reprezentantilor acestora si va convoca grupul de lucru ori de cate ori va fi necesar.

II. Intalniri ale grupului de lucru – care vor fi organizate de Ofertant;

Toate documéntele vor fi transmise Grupului de lucru cu minim 10 zile inainte de data programata pentru convocarea acestuia.

Raportul de mediu, va fi elaborat în conformitate cu conținutul cadru prevazut în Anexa 2 a H.G. 1076/2004, va prezenta aspectele identificate pe parcursul Analizei Strategice de mediu, descrierea și evaluarea potențialelor efecte semnificative asupra mediului ale Planului de Manangement, precum și alternativele rezonabile ale Planului, luând în considerare obiectivele și aria geografică a acestuia. În final, raportul de mediu va cuprinde propuneri și recomandari astfel încât reglementările propuse prin Planul de management sa reducă sau să elimine efecte adverse semnificative asupra mediului.

De asemenea, dacă va fi cazul, se vor propune măsuri de diminuare sau chiar de eliminare, acolo unde este posibil, a efectelor negative asupra mediului.

Raportul de mediu va cuprinde descrierea alternativelor, analiza mărimii impactului, durata reversibilității, viabilitatea și eficiența măsurilor de ameliorare pentru fiecare componentă de mediu pentru identificarea variantei optime a Planului de Manangement. Ofertantul va lua în considerare și va elabora variante de soluționare a solicitărilor publicului interesat si a autorităților din cadrul grupului de lucru, împreună cu titularul Planului de Manangement.

Participarea la sedintele Grupului de lucru ce va analiza planul de management integrat

Dupa cum am explicat mai sus se vor realiza intalniri ale grupului de lucru cu reprezentantii identificati in faza de constituire a grupului de lucru.

Ofertantul va organiza aceste intalniri si va participa activ la aceste sedinte.

Participarea la sedintele de dezbatere publica

In cadrul etapei de analiza a calitatii raportului de mediu se vor organiza dezbateri publice cu toti factorii implicati.

Proiectul de Plan de management si Raportul de mediu se transmit de catre titular autoritatii de mediu responsabile si autoritatilor membre ale Grupului de lucru, in termen de 5 zile calendaristice de la finalizare. In termen de 45 zile calendaristice de la primirea proiectlui de plan si a Raportul de mediu, autoritatile interesate vor elabora si transmite in scris autoritatii de mediu responsabile un punct de vedere detaliat si motivat privind documéntele inaintate.

In termen de 50 zile calendaristice de la finalizarea raportului de mediu, titularul este obligat sa realizeze debaterea publica a proiectului de plan propus si a raportului de mediu.

Ofertantul va realiza organizarea dezbaterii publice, atat in faza pregatitoare, cat si in faza de derulare efectiva a acesteia. Ofertantul va participa la aceste sedinte.

Analiza calitatii raportului de mediu se realizeaza de catre autoritatea competenta pentru protectia mediu in conformitate cu prevederile art. 24 din HG 1076/2004. Ofertantul va realiza orice completare/modificare a raportului de mediu solicitata de autoritatea de protectie a mediului in baza comentariilor primite de la autoritatile si publicul interesat.

Ofertantul, in termen de maxim 10 zile calendaristice de la dezbaterea publica, va realiza versiunea finala a Raportului de mediu, continand si:

raportarea procesului de revizuire si indicarea modului in care rezultatele evaluarii si revizuirii au fost contabilizate in planul de investitii ;

un plan de actiune si monitorizare, in conformitate cu art. 27 din HG 1076/2004

Obtinerea avizului de mediu pentru planul de management al SPA Marea Neagra;

Conform legislatiei in vigoare, Autoritatea competenta pentru protectia mediului ia decizia emiterii avizului de mediu in termen de 15 zile calendaristice de la data dezbaterii publice.

Ofertantul va face toate demersurile in vederea obtinerii avizului de mediu pentru Planul de management al SPA Marea Neagra.

Transmiterea spre aprobare a planului de management al SPA Marea Neagra catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.

Dupa obtinerea avizului de mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului, Ofertantul va depune la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice toate documentele necesare in vederea aprobarii Planului de management al SPA Marea Neagra.

Rezultate asteptate Subactivitatea A.3.1:

Subactivitatea A.3.1 se va finaliza cu obtinerea următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei subactivitati A.3.1 Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in prezenta Propunere tehnica si in Anexa – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

Ofertantul este conștient că elaborarea planului de management trebuie sa fie un proces transparent, participativ, care sa implice efectiv comunitatile locale si alti factori interesati in elaborarea masurilor de management. Consultarea si implicarea factorilor interesati reprezinta o componenta cruciala in elaborarea planului de management al SPA Marea Neagra, fiind necesare pentru acceptarea de catre acestia a masurilor de management si implementarea lor cu succes.

Cunoscând faptul că aceasta activitate presupune organizarea unor sesiuni de dezbatere publica in cadrul carora se vor analiza si discuta etapele elaborarii planului de management, progresul in elaborarea planului, aspecte privind zonele sensibile din punct de vedere al biodiversitatii, amenintarile asupra starii de conservare, masurile de management propuse pentru pastrarea/refacerea starii de conservare a speciilor de interes comunitar, ofertantul se angajază să ducă la bun sfârșit eceste activități în termenii ceruți de beneficiar.

Ofertantul va lucra activ pentru constituirea grupurilor de lucru care să asigure implicarea factorilor de interes inca de la inceperea procesului de elaborare a planului de management si consultarea acestora pe toata durata procesului de elaborare astfel incat implementarea ulterioara a planului de management sa fie un demers participativ care sa beneficieze de sprijinul total al factorilor de interes si al comunitatilor locale aflate in vecinatatea sitului SPA Marea Neagra.

Categoriile de participanti la cele sase dezbateri organizate sunt urmatoarele: reprezentanti ai autoritatilor publice locale, reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale competente in domeniul protectiei mediului, reprezentanti ai custodelui, agenti economici care desfasoara activitati specifice in vecinatatea si in perimetrul sitului SPA Marea Neagra, grupuri de actiune locala si alti reprezentanti ai societatii civile.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca in cadrul procedurii de avizare a planurilor de management de catre autoritatea de mediu competenta, planul de management elaborat prin proiect va fi supus unor noi dezbateri publice.

In vederea informarii si consultarii publice privind elaborarea planului de management integrat se vor organiza sase dezbateri care vor fi facilitate de specialistii care participa la elaborarea Planului de management.

La primele intalniri vor fi invitati toti factorii interesati: reprezentanti ai comunitatilor locale, ai mediului de afaceri din zona si mediul ONG, persoane fizice si institutii care se considera ca pot fi afectate de instituirea masurilor de conservare. Acestia vor analiza masurile de conservare propuse, si vor face propuneri in functie de strategia de dezvoltare a comunitatilor locale.

Daca prioritatile de conservare ale ariei protejate propuse pe baza cerintelor ecologice ale speciilor protejate vin in contradictie cu prioritatile de dezvoltare ale comunitatilor locale se vor organiza intalniri cu specialisti in vederea gasirii solutiilor optime care sa asigure atat necesitatile de conservare cat si optiuni care sa duca la o dezvoltare durabila a zonei.

Tematica abordata in cadrul acestor actiuni va include si aspecte legate de beneficiile economice si sociale pe catre le genereaza implementarea retelei Natura 2000, respectiv asigurarea serviciilor de mediu, imbunatatirea conditiilor de mediu, etc.

Consultarea publica este necesara in vederea realizarii unui proces participativ de elaborare a planului de management. Activitatile din planul de management trebuie sa asigure echilibrul necesar intre obiectivele de conservare a speciilor de interes comunitar si national caracteristice celor doua arii protejate si necesitatea de a promova dezvoltarea durabila in folosul comunitatilor din aceasta zona.

Activitatea se va desfasura in doua etape:

Organizare si desfasurare dezbateri publice intiale (6 dezbateri publice)

Organizare si desfasurare dezbateri publice finale (6 dezbateri publice)

Rezultate asteptate Activitatea E.3:

Activitatea A.3 se va finaliza cu obtinerea următoarelor livrabile:

In vederea realizarii acestei activitati E.3, Ofertantul va asigura resursele umane si materiale necesare pentru obtinerea rezultatelor asteptate, resurse prezentate in prezenta Propunere tehnica si in Anexa – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor.

Planul de proiect

In cadrul Anexei – Planul Initial de Proiect (Diagrama Gantt), Ofertantul a prezentat planul de proiect care include activitatile proiectului, în ordinea si succesiunea logica a acestora, precizând momentele de pornire si finalizare ale fiecarei activitati precum si relatiile dintre ele, alocarea tipurilor de resurse pe fiecare activitate, corelate cu planurile de actiune si respectând constrângerile din prezentul caiet de sarcini.

In conformitate cu planificarea ectivitatilor din Planul Initial de Proiect prezentam, in tabelul de mai jos, activitatile care se gasesc pe drumul critic al proiectului:

Pe baza cerintelor documentatiei de atribuire si a experientei Ofertantului in implementarea de proiecte similare, propunem urmatoarele puncte cheie (milestones) ale Planului Initial de Proiect:

Graficul valoric de prestare a serviciilor

Graficul valoric de prestarea a serviciilor cu explicitarea costurilor la nivel de luni pe categorii de servicii/activitati si cu indicarea necesarului de resurse pentru fiecare categorie de servicii/activitati, corelat cu diagrama Gantt, se regaseste in cadrul Anexei – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor, atasata la prezenta Propunere tehnica.

Resursele umane si tehnice propuse

Detalierea resurselor umane pe care Ofertantul le propune pentru buna derulare a proiectului sunt prezentate in lista urmatoare:

Detaliile referitoare la pregatirea si experienta profesionala a membrilor echipei de proiect alocata de Ofertant se regasesc in dosarul cu documentele de Calificare.

Deasemenea, in cadrul Anexelor: Planul Initial de Proiect si Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor, Ofertantul a prezentat alocarea expertilor pe activitati/grupe de activitati in acord cu cerintele documentatie de atribuire.

In tabelul de mai jos am prezentat lista echipamentelor si materialelor prin care Ofertantul a demonstrat capacitatea sa tehnica din punct de vedere al dotarilor existente si necesare prestarii serviciilor din acest Caiet de sarcini:

FORMULARUL 15 – DECLARATIE PRIVIND SANATATEA SI PROTECTIA MUNCII

Va rugam sa regasiti, atasat la prezenta Propunere Tehnica, Formularul 15 – Declaratie privind Sanatatea si protectia Muncii.

METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE PROIECT

In cadrul Anexei – Metodologia de Management de Proiect, atasata la prezenta Propunere tehnica, Ofertantul a prezentat modalitatea în care va realiza raportarea progresului pentru activitatile din cadrul proiectului, modalitatea prin care va realiza comunicarea între participantii la proiect, modul în care va gestiona rezolvarea problemelor care pot sa apara pe parcursul proiectului, planul de acceptanta care va fi utilizat în cadrul proiectului pentru receptiile/acceptantele partiale si receptia/acceptanta finala si, deasemenea, procedurile si formularele specifice pe care Ofertantul le propune pentru buna desfasurare a proiectului.

FISE TEHNICE PRODUSE OFERTATE

Fisele tehnice ale materialelor, echipamentelor, instrumentelor si utilajelor propuse de ofertant pentru desfasurarea activitatilor proiectului se regasesc in adresele de internet (link-uri) prezentate pentru fiecare echipament in parte:

APLICATIA DE BAZE DE DATE GIS

Scopul acestui capitol este acela de a comunica aspectele arhitecturale ale aplicatiei software GIS specifica bazei de date (sistem GIS complet, incluzand componente desktop si componente web, precum si suplimentar – componenta mobile. Informatiile din cadrul acestui document au avut la baza arhitectura software Esri deja existenta, respectiv cerintele minimale descrise in cadrul caietului de sarcini. ESRI se bazeaza in acest sens, pe cele mai bune practici si principii de arhitectura IT si GIS precum pe o experienta solida in Implementari de tip Enterprise.

Principiile noastre de design, si implicit acest raport, se bazeaza pe The Open Group Architecture Framework (TOGAF), un cadru standard pentru architectura de sistem. Informatiile, graficele si diagramele din acest raport, au fost generate utilizand utilitarul Esri System Designer, respectiv utilitarul Microsoft Visio.

Abordarea, analiza, arhitectura propusa, respectiv recomandarile din acest document se bazeaza pe urmatoarele conventii si ipoteze:

Informatiile cuprinse in acest document, fac referire la cerintele din fisa de date, respectiv cerintele din caietul d esarcini cu privire l aaplicatia software specifica bazei de date, dupa cum urmeaza:

Cerinte fisa de date:

a. Documentul ce descrie arhitectura , care cuprinde cel putin urmatoarele:

i. Arhitectura functionala în care se prezinta componentele aplicatiei, rolul fiecarei componente în cadrul acesteia, functionalitatile oferite de fiecare componenta, interfetele si protocoalele de comunicare între componente si asocierea componentelor cu actorii;

ii. Diagrama a componentelor functionale realizata conform standardului de modelare UML 2.0 sau echivalent;

iii. Arhitectura tehnologica în care sunt descrise elementele de infrastructura ce compun solutia. Documentul de arhitectura va explica în mod detaliat modul în care sunt asigurate principalele caracteristici nonfunctionale ale sistemului: disponibilitatea ridicata, scalabilitate orizontala si verticala, performanta;

iv. Diagrama de deployment a arhitecturii tehnologice realizata conform standardului de modelare UML 2.0 sau echivalent;

v. Securitate aplicatiei, sectiune în care se vor trata cel putin urmatoarele aspecte: politicile de autentificare, autorizare si acces la date (se vor descrie detaliat utilizatorii, rolurile utilizatorilor, drepturile de acces la date ale utilizatorilor), mecanismele criptografice de protectie a datelor sensibile, mecanismele administrare si vizualizare a jurnalelor de audit;

Cerinte caiet de sarcini:

Crearea, popularea si exploatarea bazelor de date GIS se va face prin intermediul funcționalităților puse la dispoziție de software-ul bazei de date. Rolul produsului software de tip baza de date este de a permite beneficiarului achiziția, înregistrarea, editarea și post-procesarea informațiilor geo-referențiate relevante pentru activitatea de pregătire și implementare a planurilor de management în cadrul ariilor naturale protejate pe care acesta sau partenerii săi le gestionează.

Se are în vedere atât acoperirea necesităților operaționale imediate de preluare a informațiilor referitoare la limite de proprietate, zone biotice, identificatori geografici de referință, valori biologice și de habitat importante, cât și posibilitatea translatării și expunerii corespunzătoare ulterioare într-un sistem de referință național, de comun acord cu reprezentații instituțiilor răspunzătoare de menținerea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și biodiversității în ariile speciale de protecție avi-faunistică (ANPM, Direcția Biodiversității din Ministerul Mediului).

Accesul la bazele de date GIS se va putea realiza in mod securizat, din orice locație conectata la internet, de către toți actorii implicați in acest proiect, pe baza baza de credentiale de securitate care vor fi stabilite împreuna cu Beneficiarul in faza de analiza.

Hărțile GIS si bazele de date – livrabile ale proiectului trebuie sa poată fi gestionate atât intr-o componenta web-GIS cat si utilizând componente Desktop GIS.

De asemenea, în oferta tehnică, operatorul economic, ca demonstrare a îndeplinirii cerințelor pentru baza de date ofertata, trebuie să descrie modalitățile de gestionare a hărților GIS si a bazelor de date – livrabile ale proiectului – atât prin intermediul unor componente web-GIS cat si utilizând componente Desktop GIS (adăugare de date geografice noi, modificarea datelor existente precum si exportul datelor geografice în formate GIS cunoscute și acceptate).

Infrastructura hardware pe care se bazeaza arhitectura aplicatiei software GIS ofertate, va fi asigurata dupa finalizarea proiectului de catre beneficiar si va respecta cerintele de sistem. Pe perioada de derulare a proiectului, infrastructura hardware va fi asigurata de catre ofertant.

Constrangeri hardware si software

Avand in vedere ca infrastructura de rulare si furnizare a platformei informatice este complet virtualizata si ruleaza pe o platforma cloud IaaS a unui furnizor specializat in solutii de gazduire, echipamentele server virtualizate nu poseda constrangeri referitoare la configuratia hardware asociata masinilor virtuale deoarece aceasta poate fi imbunatatita prin adaugarea de resurse aditionale (procesoare virtuale, memorie, interfete de retea).

Singura constrangere la nivel hardware a solutiei propuse o constituie insasi virtualizarea rolurilor de server care poate reduce cu cateva procente performanta serverului in comparatie cu un server fizic similar, dar la ora actuala tehnologiile de virtualizare sunt mature si suportate de toti producatorii majori de sisteme de operare si aplicatii software, printre care si aplicatiile utilizate in solutia propusa (ESRI, MICROSOFT)

Totodata, in cazul in care performantele platformei informatice furnizate in regim web o cer, posibilitatea de adaugare de resurse aditionale (procesoare virtuale, memorie, interfete de retea) sau adaugare de noi masini virtuale si de elemente software de balansare a incarcarii asigura acoperirea posibilelor constrangeri legate de performanta.

Configuratia hardware a solutiei propuse acopera cerintele minime specificate de producatorii componentelor software utilizate in ce priveste resursele hardware necesare (procesor, memorie, spatiu de stocare) pentru functionarea in bune conditii si la parametrii de performanta necesari a acestora.

Mai mult, separarea/izolarea componentelor software in servere virtuale distincte in functie de rolurile alocate in platforma informatica propusa si conform bunelor practici de arhitectura a acestor tipuri de solutii asigura functionarea acestor componente si servicii in parametrii specificati de producator.

Infrastructura de comunicatii este optimizata atat din punct de vedere al performantei cat si al securitatii, utilizand conexiuni Ethernet de minim 1 Gbps si separarea traficului realizat de utilizatori de traficul inter-componente, inter-servere si de traficul de administrare al serverelor. Posibile constrangeri legate de performanta legaturilor de date intre servere pot fi surmontate prin adaugarea de conexiuni suplimentare (marirea latimii de banda intre servere) pentru o comunicare mai rapida.

Din punct de vedere al securitatii, infrastructura de comunicatii dispune de firewall pentru blocarea si/sau permiterea traficului in functie de tipul acestuia (servicii web / administrare), totodata blocand orice alt trafic neautorizat din Internet. Posibile constrangeri de securitate pot aparea la nivel de configurare eronata a accesului utilizatorilor la anumite module software componente ale solutiei, dar pot fi eliminate prin realizarea foarte atenta a acestor configuratii de acces.

Din punct de vedere software, solutia propusa este asigurata prin metode de inalta disponibilitate oferind practic capacitate de lucru non-stop. In cazul in care solutia propusa, in urma optimizarilor software propuse intampina constrangeri din punct de vedere operatorul are in vedere extinderea functionalitatilor prin ajustari rapide realizate de specialisti sai.

Arhitectura sistemului

Arhitectura functionala

In continuare, se prezinta componentele aplicatiei, rolul fiecarei componente în cadrul acesteia, functionalitatile oferite de fiecare componenta, interfetele si protocoalele de comunicare între componente si asocierea componentelor cu actorii;

Sistemul software GIS pentru baza de date (referit in caietul de sarcini ca software-ul bazei de date), ofertat in cadrul proiectului reprezinta include componenta desktop, componenta server si suplimentar componenta mobile, ce vor permite printre multe alte functionalitati, inclusiv achiziția, înregistrarea, editarea și post-procesarea informațiilor geo-referențiate relevante pentru activitatea de pregătire și implementare a planurilor de management în cadrul ariilor naturale protejate pe care acesta sau partenerii săi le gestionează.

Componentele software integrate in sistemul GIS ofertat si rolul acestora sunt descrise in cele ce urmeaza:

Componenta software client/desktop – ArcGIS for Desktop Standard, la care se ofera suplimentar extensia Spatial Analyst ce include mai multe rezultate suplimentare prezentate detaliat in oferta tehnica.

Aplicatia client ArcGIS for Desktop Standard, va asigura functionalitatile si interfetele de interactiune cu baza de date spatiale (vizualizare, editare, integrare date GPS, administrare, etc.).

Componenta ArcGIS for Desktop dispune de o varietate de instrumente analitice si functionalitati de gestiune a datelor, procesare, editare a datelor spatiale. Rolul aplicatiei software ArcGIS for Desktop in cadrul sistemului GIS ofertat, este acela de a permite creare si intretinerea bazei de date spatiale livrata in cadrul proiectului, precum si a produselor cartografice, livrabile in proiect.

Aplicatia va permite utilizatorilor desktop sa se conecteze fie in medii LAN fie prin Internet la baza de date spatiale, si sa realizeze o serie de operatii pe baza datelor centralizate: import de date noi din formate GPS/Mobile sau alte formate; editarea si prelucrarea datelor existente; desrivarea de produse cartografice si harti noi pe baza seturilor de date centralizate in proiect; administrarea bazei de date; realizarea de analize spatiale pe seturile de date centralizate; extragerea de rapoarte din baza de date spatiale si multe alte functionalitati ce permit interactiunea la nivel desktop si partial server cu baza de date spatiale livrata in cadrul proiectului. Aplicatia software ArcGIS for Desktop, instalata pe calculatoarele utilizatorilor finali, va permite conectarea la RDBMS-ul bazei de date precum si la o serie de alte surse de date ce vor permite alimentarea bazei de date cu date noi, vizualizarea, analiza si editarea.

Componenta software web/server – ArcGIS for Server Workgroup Standard, la care se ofera suplimentar aplicatiile software Esri Geoportal Server, respectiv Esri Map Viewer ce includ mai multe rezultate suplimentare prezentate detaliat in oferta tehnica.

ArcGIS for Server este o solutie GIS scalabila, bazata pe platforma server, ce poate fi instalata pe un singur server pentru a deservi un numar mare de utilizatori, sau poate fi instalata distribuit pe mai multe servere pentru a asigura suport aplicatiilor enterprise. Integrata cu ArcGIS Server,

ArcSDE este o aplicatie software dedicata serverelor pentru a accesa un numar foarte mare de baze de date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date relationale (RDBMS). Aceasta reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.

Solutia ofertata si care va fi personalizata, implementata si configurata in cadrulul proiectului, este ArcGIS Server Workgroup Standard, ce integreaza si componenta ArcSDE. Astfel, noua arhitectura implementata in cadrul proiectului, include Baza de date unitara care se va baza pe tehnologia Esri geodatabase si solutia software de gestiune a acesteia, care se va baza pe tehnologia Esri multiuser geodatabase, oferita prin ArcGIS for Server.

Un multiuser geodatabase se bazeaza pe o arhitectura multitier (pe mai multe nivele), arhitectura ce implementeaza logica avansata si comportementele la nivel de aplicatie (e.g., ArcGIS software) peste nivelul de stocare (e.g., RDBMS software). Responsabilitaea gestionarii datelor geografice intr-un geodatabase multiutilizator, este partajata intre aplicatiile software ArcGIS si RDBMS.

Geodatabase-urile de tip multiuser se bazeaza pe tehnologia ArcSDE*, fiind implementate pe o platforma Relational Database Management System (RDBMS), pentru a facilita accesul diferentiat al utilizatorilor (in functie de privilegii si drepturi) si pentru:

• A oferi moduri de organizare cu stocare centralizata a datelor scalabile si cu administrare realizata din sistem.

• A utiliza functionalitate aditionala care nu este disponibila in geodatabase-urile de tip single-user.

• A oferi o mai buna securitate a datelor (cum ar fi permisiuni pentru accesarea seturilor de date individuale), precum si backup si recovery

• A mentine integritatea datelor cu caracteristici de tip backup si recovery, rollback si fail-over ale datelor.

Solutia Workgroup ofertata in cadrul acestui proiect, pentru indeplinirea cu succes a obiectivelor, prezinta urmatorii parametrii:

Un sistem de management al bazelor de date relationale (RDBMS) ofera o structura formala pentru stocarea si administrarea informatiei in tabele. Stocarea si interogarea datelor sunt implementate prin tabele simple. Un geodatabase multiutilizator, beneficiaza de capacitatea de stocare/administrare a datelor, oferita de un RDBMS. Anumite caracteristici ale gestiunii datelor geografice, precum stocarea bazata pe disk, definirea tipurilor de atribute, procesarea interogarilor si procesarea tranzactiilor multiutilizator, sunt astfel delegate unui RDBMS.

Un multiuser geodatabase utilizeaza un RDBMS pentru a va oferi:

• Flexibilitate in stocarea datelor intr-un RDBMS la alegere

• Abilitatea de a aplica cunostintele de IT pe care le detineti si experienta in administrarea mediului prin practici si operatiuni obisnuite specifice unui RDBMS

• Tipuri spatiale destinate imbunatatirii stocarii datelor si interoperabilitatii

In acest context, tehnologia ArcSDE (Spatial Database Engine), dispune de caracteristicile si functionalitatile prezentate in continuare, care o califica, ca fiind viabila pentru indeplinirea cu succes a obiectivelor proiectului si obtinerea rezultatelor asteptate.

Rolul acestei componente software este acela de a facilita accesul in medii web la baza de date spatiala, de a permite publicarea resurselor obtinute din baza de date in medii online, diseminarea resultatelor proiectului si integrogarea bazei de date online.

Suplimentar – Componenta software mobile – ArcGIS for Mobile Standard.

Ca soluctie suplimentara, dedicata colectarii datelor din teren si integrarii acestora in baza de date prin mecansime automate de sincronizare, s-a ofertat componenta software ArcGIS for Mobile.

ofera o serie de capabilitati de colectare din teren, dar si de pregatire a proiectelor si aplicatiilor de colectare, din interfete grafice:

o Crearea de aplicatii mobile GIS personalizate si adaptate la fluxurile de lucru specifice benficiarului si care sa ruleze pe dispozitive GPS, smartphone-uri, tablete, etc.

o Management centralizat, configurare din interfata grafica si gestiunea acestor aplicatii de teren, precum si distribuirea lor in mediul de productie.

o Sincronizarea datelor GIS colectate in medii desktop sau web

o Include si .NET SDK pentru dezvoltarea de aplicatii mai complexe, avansate.

Interfetele si protocoalele de comunicare între componente si asocierea componentelor cu actorii sunt redate in diagrama urmatoare:

Diagrama componentelor descrie in cele ce urmeaza, componentele fizice ale sistemului GIS ofertat si include: modelarea componentelor sistemului, modelarea schemei bazei de date.

User Operation Flow – Physical Architecture Overview | Software: Esri System Designer report in Visio

Nota: Infrastructura Hardware, este asigurata de catre ofertant pe perioada derularii proiectului, ulterior datle fiind transferate pe infrastructura asigurata de catre beneficiar, in conformitate cu cerintele de sistem Esri: ArcGIS for Desktop System Reguirements – http://resources.arcgis.com/en/help/system-requirements/10.2/index.html#; ArcGIS for Server System Reguirements – http://resources.arcgis.com/en/help/system-requirements/10.2/index.html#//015100000072000000. Notatia Hardware (1 sau 2) semnifica faptul ca se va folosi o a doua componenta hardware sau in cazul in care nu exista disponibila, se poate folosi componenta hardware 1.

Diagrama de arhitectura a produselor software Esri: ArcGIS for Server

Diagrama de arhitectura a produselor software Esri: ArcGIS for Desktop

Diagrama componentelor functionale

Overview Component Diagram UML 2.0 | Software: Enterprise Architect

Arhitectura tehnologica

In continuare sunt descrise elementele de infrastructura ce compun solutia. Documentul de arhitectura va explica în mod detaliat modul în care sunt asigurate principalele caracteristici nonfunctionale ale sistemului: disponibilitatea ridicata, scalabilitate orizontala si verticala, performanta;

Solutia ofertata are la baza tehnologia Esri, integrand urmatoarele componente tehnologice: Licenta aplicatie ArcGIS for Desktop Standard (1 bucata Concurrent Use), Licenta ArcGIS for Server Workgroup Standard (1 bucata), incluzand si baza de date; Aplicatie ArcGIS for Mobile (suplimentar); Extensie Spatial Analyst (1 bucata, dedicata analizelor spatiale avansate; suplimentar); Aplicatie Geoportal Server ce integreaza o aplicatie Web de cartografiere (oferite suplimentar pentru diseminarea si descoperirea resunltatelor proiectului in medii web/online).

Arhitectura tehnologica a solutiei integrate Esri ofertate, este redata in diagrama de mai jos:

Arhitectura Tehnologica a componentei desktop (client)

Arhitectura Tehnologica a componentei Mobile – ArcGIS for Mobile, ofertat suplimentar (client)

Arhitectura Tehnologica a componentei Web – ArcGIS for Server, respectiv Geoportal Server si Map Viewer ofertate suplimentar (server).

Infrastructura Existenta

Infrastructura hardware necesara implementarii solutiei software ofertate, va fi asigurata de ofertant pe perioada implementarii proiectului, urmand ca ulterior sa fie asigurata de catre beneficiarul proiectului. Astfel, beneficiarul va avea in vedere, ca dupa finalizarea proiectului sa se asigure ca infrastructura hardware detinuta si destinata proiectului, respecta cerintele de sistem prevazute de catre aplicatiile si produsele software Esri, componente ale solutiei ofertate. Aceste cerinte de sistem, sunt mentionate in sectiunea urmatoare – Infrastructura vizata.

Infrastructura hardware existenta la sediul ofertantului, ce va sustine implementarea proiectului, este alcatuita din componentele hardware ale caror fise au fost anexate ofertei tehnice, diagrama fizica a acesteia fiind prezentata in continuare.

Overview Esri ArcGIS Network Physical Architecture Diagram | Software: System Designer

Infrastructura vizata

Pentru infrastructura hardware/software necesara implementarii la sediul beneficiarului, se va tine cont de recomandarile din oferta tehnica, precum si de cerintele de sistem ale produselor software Esri, disponibile la:

ArcGIS for Desktop: http://resources.arcgis.com/en/help/system-requirements/10.2/index.html#//015100000002000000

Cerintele de sistem prezentate la adresa de mai sus, includ recomandar cu privire la: Platforma suportata; Cerinte hardware minimale; Cerinte software minimale; Cerinte si mimitari cu privire la sistemul de operare.

ArcGIS for Server: http://resources.arcgis.com/en/help/system-requirements/10.2/index.html#/ArcGIS_for_Server/015100000072000000/ | Web Adaptor: http://resources.arcgis.com/en/help/system-requirements/10.2/index.html#/ArcGIS_Web_Adaptor/01510000007s000000/

Cerintele de sistem prezentate la adresa de mai sus, includ recomandar cu privire la: Platforma suportata; Cerinte hardware minimale; Cerinte software minimale; Cerinte si mimitari cu privire la sistemul de operare.

In functie de numarul de utilizatori din sistem, volumul de date, fluxurile de lucru din sistem, pe perioada implementarii proiectului, ofertantul va realiza teste de capacitate pe sistem si va face recomandari beneficiarului cu privire la infrastructura hardware necesara functionarii la parametrii optimi ai sistemului.

Arhitectura, formatul si accesibilitatea datelor

Aceasta sectiune prezinta repozitoriul de date, modelul de backup si recovery, precum si modelele de acees la date ce se preteaza la solutia ofertata. Mai exact aceasta sectiune adreseaza cerintele de proiectare a datelor din repozitoriul central al sistemului GIS ofertat.

Datele ce trebuiesc gestionate de catre sistemul GIS ofertat vor reprezenta:

Date vector (provenite din inventarieri in teren, masuratori, analize spatiale etc.)

Date raster (imagini aeriene si satelitare detinute de administratia ariilor protejate, imagini raster obtinute din analiza, harti scanate, planse georeferentiate; etc)

Fisiere atasate (imagini atasate la coordonate, preluate din teren sau alte surse; documentatii de referinta asociate la date, etc.)

Date fiind aceste cerinte de date, in functie de volumul acestora, beneficiarul va necesita un anumit spatiu de stocare pentru cahe-ul de harta sau harti de fundal realizate pe baza imaginilor aeriene (cache-ul de harta reprezinta un format de stocare optimizat ce permite o afisare mai rapida a hartii in browser sau alti clenti web, desktop sau mobile).

Din punct de vedere al stocarii si organizarii repozitoriului de date, datele vector vor fi gestionate in doua repozitorii:

RDBMS-based Transactional Repository

Se va utiliza o baza de date SQL Server Express ca si repozitoriu care permite servicii tranzacționale pentru editarile realizate prin toate aplicatiile client ArcGIS (Desktop, Mobile si Web). Integrarea unei baze de date spatiale cu un RDBMS va fi posibila prin tehnologia sde (spatial database engine, ce va pastra logica aplicatiilor Esri).

Se pot utiliza mai multe baze de date pentru a suporta diferite fluxuri de lucru (a) diferite cerinte de back-up si recovery pentru diferite seturi de date si/sau (b) diferite strategii de versionare a datelor. Pentru a permite fiecarei baze de date sa fie complet diferita si separata de alte baze de date pentru aceste doua scopuri, se va utiliza modelul singular de schema database (aka ―dbo schema).

Desi versionarea este utila pentru a permite editarea unor comportamente Geodatabase si obiecte complexe, precum Topologia, Retelele, Archivarea, etc., ar trebui sa fie utilizata doar daca este absolut necesara. Editarea neversionata este de cele mai multe ori suficienta pentru indeplinirea cerintelor de editare GIS si este mai usor de agestionat. Conform cerintelor caietului de sarcini nu se identificat cerinte de editare ce necesita versionare.

File Geodatabase

Serviciile ArcGIS Server ce nu necesita operatiuni de editare, vor dispune de o utilizare mai eficienta prin folosirea datelor sursa din formatul File Geodatabase, decat din RDBMS. Similar, proceduri ETL automatizate, vor putea fi utilizate pentru actualizarea unui File Geodatabase. Prin urmare, dezavantajele unui astfel de repozitoriu, raman doar la nivel de spatiu de stocare in File Geodatabase

Pentru datele raster, aspectele critice vor lua in calcul (a) volumul de informatie (b) numarul de utilizatori ai datelor. Date fiind cerintele din caietul de sarcini, ce nu precizeaza fluxuri de lucru ce implica date raster, in cazul proiectului, solutia ofertata va indeplini toate cerintele de eficienta prin intermediul gestionarii datelor raster intr-o locatie centralizata, accesul la aceasta fiind asigurat prin ArcGIS Server.

Un repozitoriu RDBMS este recomandat pentru datele vector, cel putin pentru indeprinirea urmatoarelor cerinte si fluxuri de lucru:

1. Editarea intr-un repozitoriu de date central (Desktop, Web, sau Mobile)

2. ArcGIS Desktop – vizualizare si analiza

3. Crearea, modificarea si analiza spațiala a datelor geografice printr-un API SQL, conform cerintelor din caietul de sarcini

4. Editare multiutilizator (concurentiala) a datelor geospatiale, etc.

O consecinta importanta a acestui aspect consta in faptul ca majoritatea cerintelor de acces la date sunt gestionate prin componeta ArcGIS Server si prin servicii web GIS. Aceasta strategie de arhitectura va asigura performata si scalabilitatea sistemului GIS livrat. Implicatiile acestei abordari ce aduce o serie de beneficii sistemului, constau doar in duplicari nesemnificative de date vector si programarea procesarilor ETL. Printre avantajele abordarii, se regasesc si timpii de raspuns imbunatatiti, ai serverelor.

Back-up/Recovery

Obiectivele ce tin de timpul si punctul de recuperare al resurselor din baza de date centrala vor fi cu usurinta atinse prin strategiile traditionale de back-up si recovery.

Repozitoriul RDBMS bazat pe modelul tranzactional va utiliza SQL Server Express Recovery Model si o programare automata apentru Full, Incremental si Transaction Log back-ups in functie de volumul de date si editarile realizate.

Formatul File Geodatabase pentru ArcGIS Server se poate de asemenea recupera dintr-un repozitoriu transactional, daca se pierde. In cazul in care administratorii considera o solutie mai simpla recuperarea datelordintr-o copie a acestora, se poate face inclusiv un back-up.

Datele raster nu vor necesita back-up daca componenta hardware pe care sunt stocate este gestionata separat de sursa datelor raster utilizate in sistem (constituind astfel un back-up sigur).

Scalabilitate

Solutia GIS ofertata se bazeaza pe utilizarea componentelor hardware, de retea si software existente si isi propune sa minimizeze pe cat posibil necesitatile de upgradare si extindere la nivel de infrastructura.

Totusi, sistemul GIS ofertat, este un sistem scalabil si extensibil, putand fi upgradat in functie de cerintele viitoare pe fluxurile de lucru, numar de utilizatori, spatiu de stocare, cu licente Esri mai avansate, respectiv cu extensii noi, ce se preteaza anumitor cerinte, componnte hardware si software.

Performata

ArcGIS for Server  este un moto GIS extrem de puternic ce in varianta de instalare standard ( fara configurari    si  ajustari  ) ofera performante  ridicate.  Cand ne gandim  la performata, multi  gandesc automat la adaugarea de  echipamente hardware suplimentare, ceea ce da rezultate, dar performantele  superioare  in acest proiect si in general  in implementarile propuse de noi  sunt asigurate de optimizarile acestui produs  prin configurari de tip  „tunning”.  ESRI recomanda o serie de pasi  in vederea obtinerii  unor rezultate  extreme in utilizarea  acestui sistem GIS printre care enumeram:
•        Realizarea de  configurari de tip „cache”  pentru servicile de  harti
•        Evitarea  sealizarii acestora in format PNG 24
•        Proiectarea hartilor utilizare in vederea asigurarii performantei
•        Setarea   overview map contol  in modul static
•        Configurarea TOC control pentru optimizarea performantei
•        Inlaturarea controlurilor web care nu  sunt necesare
•        Utilizarea cailor locale
•        Configurarea serviciilor web in vederea evitarii accesarii unor elemente pentru o singura cerinta
Toate acestea dar si arhitectura propusa, cu implicarea unei baze de date ce inlcude mecanisme de tip ETL ce concura la livrarea informatiilor cu viteza superioara, ofera  aplicatiei propuse  performante sporite .

Diagrama de deployment a arhitecturii tehnologice

In continuare este redata diagrama de desfășurare (deployment) ce reprezintă vizualizarea implementarii sistemului ofertat. Aceasta este strans corelata cu diagrama de componente, deoarece componentele sunt dislocate cu ajutorul diagramelor de desfășurare. Diagrama este realizata conform standardului de modelare UML 2.0.

Overview Esri ArcGIS System UML Deployment Diagram | Software: Enterprise Arhitect

Securitatea aplicatiei

In continuare, se vor trata cel putin urmatoarele aspecte: politicile de autentificare, autorizare si acces la date (se vor descrie detaliat utilizatorii, rolurile utilizatorilor, drepturile de acces la date ale utilizatorilor), mecanismele criptografice de protectie a datelor sensibile, mecanismele administrare si vizualizare a jurnalelor de audit;

Politica de securitate Esri, are la baza doua principii general valabile:

Confidentialitate, Integritate, Dispinibilitate (CIA – Confidentiality, Integrity, Availability)

Controalele Tehnice de Securitate (Imaginea de mai jos)

Controalele Tehnice de Securitate

Politicile de autentificare, autorizare si acces la date (se vor descrie detaliat utilizatorii, rolurile utilizatorilor, drepturile de acces la date ale utilizatorilor).

Sistemul ArcGIS ofertat, ce are la baza produsele software Esri (desktop, server, mmobile), se bazeaza pe modelele si mecanismele de securitate Esri. Pentru o mai mare protectie a solutiei, Esri recomanda o abordare de securitate mai avansata, ce include contoale fizice, politice si tehnice. Vom descrie in cele ce urmeaza controalele tehnice de securitate si mecanismele de securitate asociate.

Mecanismele de securitate sunt aplicate in comunicarea din diferite produse software Esri din cadrul solutiei ofertate. Acestea includ functii integrate in produsele Esri, solutii third-party si optiuni personalizate de implementare.

Autentificarea (politicile de autentificare, autorizare si acces la date)

Exista o gama variata de optiuni de autentificare disponibile la nivelul solutiei GIS ofertate. Mecanismele obisnuite de autentificare enterprise utilizeaza web server, JavaEE container managed, sau solutii gateway single-sign-on.

Optiunile de autentificare Esri:

Niciuna

Configurarea ArcGIS Server implicita.

Conexiuni Locale la ArcGIS Server

Gestionate prin grupuri si roluri in sistemul de operare – agsusers si agsadmin pe SOM server.

Odata ce un membru face parte din grupurile agsadmin sauagsusers se va conecta la server, si va avea acces la serviciile de pe server.

Se poate restrictiona accesul la nivel de serviciu.

Daca nu se doreste a se oferi acces pentru un utilizator la servicile de pe server, nu se vor inclute utilizatori in grupul agsusers.

Autentificare Web Server

Basic – Clientul se autentifica folosind username si parola la nivel de director. Credentialele sunt transmise in text clar (Base64 encode string ), prin urmare nu este una dintre cele mai sigure conexiuni. Pentru a imbunatati securitatea serviciul se acceseaza prin certificat SSL si se utilizeaza HTTPS.

Digest – De obicei nu se utilizeaza.

Integrated Windows Authentication – Poate oferi Single-Sign-On pentru utilizatorii Intranet ce au Internet Explorer . Utilizeaza Kerberos in domeniu sau NTLM atunci cand se distribuie intr-un mediu workgroup.

Certificate – Se prezinta un X.509 client certificate.

JavaEE Container Managed Security

Controlul Securitatii serviciilor si aplicatiilor Web

Basic, Digest, sau Forms based login control

Interfata utilizator este gestionata de ArcGIS Server Manager

Se configureaza containerul de applicatie cu grupuri si roluri adecvate

ArcGIS Server Token Service

Introdus cu versiunea ArcGIS Server 9.3

Cross Development Platform

.NET Token Service Configuration

Java Token Service Configuration

Cross-API – SOAP & REST

Cross-Product – Desktop, Explorer, Web Service and Applications

Not SAML Based Tokens

ArcGIS Forms-based authentication

Utilizate pentru Aplicatii Web

Utilizatorii de Browser vor vedea un form pe o pagina Web pentru login

Concurrent Multiple Authentication Method Support

Set up multiple ArcGIS Server Web instances

User and Role Storage

Java

Apache Derby (Default)

External Database

LDAP

MS-Active Directory

Custom Principal

.NET

Windows Users & Groups (Default)

SQL Server

Custom Providers

Rolurile de utilizatori din cadrul solutiei ofertate, vor fi generice (User/Editor/Administrator) si se vor stabili cu beneficiarul pe perioada implmentarii proiectului in faza de analiza.

Autorizarea

Sistemul ArcGIS ofertat dispune de Role Base Access Conteol (RBAC) integrat.

Securitate la nivel de serviciu

ArcGIS Manager poate fi utilizat pentru a oferi acces diferentiat la servicii ce pot fi grupate in foldere pentru a mostenii permisiunile eficientizand in acest gestionarea lor.

Autorizarea este gestionata similar intre toate produsele Esri

Filtrarea

Filtrarea, ca mecanism de securitate ce isi propune sa intercepteze cererile de atac sau invalide inainte ca un web server sa le execute, include:

Firewalls

Reverse Proxies

Web Application Firewalls

Anti-Virus Software & Intrusion Detection

Firewalls

Pentru o mai buna performanta si usurinta in implementare, Esri recomanda a nu se separa urmatoarele componente ArcGIS Server cu un Firewall:

Application Development Framework (ADF)

Server Object Manager (SOM)

Server Object Container (SOC)

Serverele Web se distribuie de obicei intr-o zona demitralizata ( Demilitarized Zone) (DMZ) pentr a oferi sistemelor interne un layer de protectie in fata utilizatorilor externi din Internet. Deoarece ADF-ul este distribuit pe un server web server ce comunica prin DCOM cu componentele ArcGIS Server o solutie destul de des intalnita consta in distribuirea unui reverse proxy web server in DMZ care directioneaza apoi cererile catre web server in reteaua interna ce are instalat ADF si poate comunica cu alte componente ArcGIS Server fara a trece de un firewall aditional.

Odata cu introducerea clientilor REST API ce nu mai folosesc ADF, plasarea unui web server in DMZ nu mai necesita configurarea unui firewall pentru comunicarea DCOM. Acest lucru este implicit cu implementarea standard de web server. Mai multe despre:

Porturile utilizate de ArcGIS Server Java http://help.arcgis.com/en/arcgisserver/10.0/help/arcgis_server_java_help/index.html#//009200000094000000.htm

Conexiunea Application Server prin tehnologia SDE http://help.arcgis.com/en/arcgisdesktop/10.0/help/index.html#//00290000004p000000.htm

Reverse Proxies

Un reverse proxy permite mascarea detaliilor ce tin de reteaua interna, dar acest lucru nu inseammna neaparat o securitate mai mare. Un reverse proxy poate beneficia de o mai buna securitate prin aplicarea unor reguli ce filtreaza cererile invalide.

Esri ofera trei solutii de reverse proxy:

Apache ArcGIS Reverse Proxy

IIS 7 (Windows 2008) ArcGIS Reverse Proxy

MS ISA Server ArcGIS Reverse Proxy

Web Application Firewalls

Un Web Application Firewall este optimizat pentru a citi traficul pe portul 80 si incearca sa filtreze cererile invalide si atacurile.

Criptarea (mecanismele criptografice de protectie a datelor sensibile)

Encriptarea transforma informatia astfel incat sa nu poata fi citita de alti utilizatori cu exceptia celor care ofera o cheie de procesare. In cadrul solutiei ArcGISofertate, encriptarea se poate realiza intr-o serie de domenii pentru a asigura confidentialitatea. Zonele cheie ce se supun encriptarii sunt:

Datele in miscare

Reteaua (LAN si comunicarea cu sisteme externe)

Data la rest

Data Storage administrate la nivel de Sistem de operare (File) sau database

Setarile fisiierelor de configurare

Retea

SSL

SSL este un mecanism de encriptare des utilizat pentru conectarea la clienti externi

Intre sisteme interne in Advanced Security deployments

Client la RDBMS SSL suportat prin RDBMS via Direct Connect

Client la Web Server SSL suportat prin Web Server, port 443

Limitarea utilizarii SSL pentru a proteja functiile administrative

Uneori adecvat cerintelor de Securitate Basic

.NET REST API administrator redirecteaza pagina la SSL

Java REST API Administrator redirecteaza pagina la SSL

.NET Manager administrator redirecteaza pagina la SSL

IPSec

Encriptare gestionata independent de layerul de aplicatie

Mecanisme obisnuite de encriptare prin tunele VPN

Intre sisteme interne in Advanced Security

Configurabile la nivel de server OS sau firewall

File Based Data Storage

Sistem de operare

Hardware (Disk)

Aplicatii

Setari File Based

Securizarea stringurilor de conexiune la baza de date cu mecanismele de securitatea integrate in Windows

Implicit, ArcGIS Server cripteaza informatia sensibila stocata in Web.Config files.

Site-urile ce utilizeaza Tomcat pot stoca parole pentru conexiunile JDBC la sursele de date in text clar in fisierele JNDI

Database

Transparent Data Encryption (TDE)

Low Cost Portable Solution – SQL Express

Independ de ArcGIS software

Logging (mecanismele administrare si vizualizare a jurnalelor de audit)

Mecanismele administrare si vizualizare a jurnalelor de audit pot fi furnizate prin mai multe componente din cadrul solutiei ofertate:

Componentele software

Web server

Sistem de operare

Relational database

Se va considera urmatoarele strategii de administrare si vizualizare a jurnalelor de audit cu ArcGIS:

Se va ajusta modulul de logging din ArcGIS Server la nivelul adecvat pentru cerintele de auditare impuse de aplicatie

Esri GeoDatabase History poate fi utilizata pentru a asigura trasabilitatea modificarilor in timp

De asemnea, in implementarea solutiei ofertate, se vor considera si urmatoarele practici generale :

Auditarea evenimentelor ce tin de gestiunea utilizatorilor

Centralizarea inregistrarilor in instrumentelor

Auditarea activitatilor neobisnuite

Auditarea operatiilor critice

Auditarea accesului la baza de date dupa rol

Etc;

Modalitatea de incarcare, parametrii de transcalcul disponibili si descrierea modalitatilor de validare/evidentiere a erorilor de topologie

Pentru incarcarea datelor geografice colectate in formatul Shapefile intr-o baza de date se vor folosi unealte native ale bazei de date.

Aceasta poate fi folosita fie direct din linei comanda fie prin intermediul unei interfete grafice.

Pentru incarcarea unui fisier Shapefile prin intermediul interfetei grafice se poate face in felul urmator. Din aplicatia de administrare a bazei de date se va accesa meniul Plugins si de aici se va selecta Shapefile.

Prin intermediul acestei interfete se pot configura detaliile de conectare la baza de date in care vrem sa incarcam fisierul Shapefile.

Sectiunea Import ne permite selectarea unuia sau mai multor fisiere dorite pentru a fi incarcate si editarea parametrilor de incarcare precum:

schema in care va fi incarcat fisierul;

nume tabelei

numele coloanei spatiale

sistemul de proiectie

Sectiunea Log Window va prezenta detaliile despre cum a decurs incarcarea fisierelor.

Aplicatiile Esri ArcGIS, include parametrii de transcalcul ce vor fi disponibili în baza de date pentru sistemul proiecției Stereografice 1970. De asemenea, aplicatiile includ instrumente de geoprocesare ce permit proiectia automata din diferite sisteme in Stereo 70 si invers, in baza unor transformari predefinite si integrate in sistem.

"PROJCS['Stereo_70',GEOGCS['GCS_Dealul_Piscului_1970',DATUM['D_Dealul_Piscului_1970',SPHEROID['Krasovsky_1940',6378245.0,298.3]],PRIMEM['Greenwich',0.0],UNIT['Degree',0.0174532925199433]],PROJECTION['Double_Stereographic'],PARAMETER['False_Easting',500000.0],PARAMETER['False_Northing',500000.0],PARAMETER['Longitude_Of_Origin',25.0],PARAMETER['Scale_Factor',0.99975],PARAMETER['Latitude_Of_Origin',46.0],UNIT['Meter',1.0]]", "Dealul_Piscului_1970_To_WGS_1984_3X", "PROJCS['WGS_1984_World_Mercator',GEOGCS['GCS_WGS_1984',DATUM['D_WGS_1984',SPHEROID['WGS_1984',6378137.0,298.257223563]],PRIMEM['Greenwich',0.0],UNIT['Degree',0.0174532925199433]],PROJECTION['Mercator'],PARAMETER['False_Easting',0.0],PARAMETER['False_Northing',0.0],PARAMETER['Central_Meridian',0.0],PARAMETER['Standard_Parallel_1',0.0],UNIT['Meter',1.0]]")

Parametrii caracteristici sistemului de proiectie Stereo 70 integrat in Software – ul bazei de date sunt redati in continuare:

Stereo_70

Authority: Custom

Projection: Double_Stereographic

False_Easting: 500000.0

False_Northing: 500000.0

Longitude_Of_Origin: 25.0

Scale_Factor: 0.99975

Latitude_Of_Origin: 46.0

Linear Unit: Meter (1.0)

Geographic Coordinate System: GCS_Dealul_Piscului_1970

Angular Unit: Degree (0.0174532925199433)

Prime Meridian: Greenwich (0.0)

Datum: D_Dealul_Piscului_1970

Spheroid: Krasovsky_1940

Semimajor Axis: 6378245.0

Semiminor Axis: 6356863.018773047

Inverse Flattening: 298.3

Pe langa transformarile de care dispune (transformari ce permit proiectia din Stereo 70 in alte sisteme si invers), softwareul ArcGIS livrat cu baza de date spatiale, permite inclusiv definirea unor parametrii de transcalcul personalizati. Aceasta functionalitate va permite utilizarea parametrilor de transcalcul de pe site-ul www.ancpi.ro.

Pe de alta parte, aplicatiile software ESRI include anumite API-uri pentru gestionarea datelor geografice, cum ar fi SQL API. Utilizand ArcGIS, bazele de date multiuser sunt administrate si gestionate in sisteme de baze de date relationale (DBMSs) de diferite tipuri: Oracle, SQL Server, IBM DB2, PostgreSQL si Netezza. Un SQL API cu capabilitati geodatabase specifice si suport pentru date spatiale este integrat in logica bazelor de date Esri pentru orice tp de DBMS.

Identificarea erorilor topologince de tipul "Must not overlap" se face folosindu-se functiile native de validare/evidențiere decrise in detaliu in adresa de internet oficiala a producatorului.

http://webhelp.esri.com/arcgisdesktop/9.3/index.cfm?TopicName=Topology_rules

Modalitatile de gestionare a hartilor GIS si a bazelor de date

Hărțile GIS si bazele de date – livrabile ale proiectului vor putea fi gestionate atât intr-o componenta web-GIS (ArcGIS for Server 10.2) cat si utilizând componente Desktop GIS (ArcGIS for Desktop 10.2).

De asemenea, hărțile GIS si bazele de date – livrabile ale proiectului – vor putea fi gestionate atat atât prin intermediul unor componente web-GIS cat si utilizând componente Desktop GIS (printre funjctionalitatile integrate in cele doua componente desktop, server, se regasesc: adăugare de date geografice noi, modificarea datelor existente precum si exportul datelor geografice în formate GIS cunoscute și acceptate).

Gestionarea hărților GIS si bazelor de date – livrabile ale proiectului prin componenta Desktop GIS (ArcGIS for Desktop Standard)

-La nivel de Desktop, prin intermediul aplicatiilor ArcMap/ArcCatalog, utilizatorii vor putea interactiona cu datele geospatiale, bazele de date si hartile livrate in proiect.

– Aplicatia ArcMap, permite vizualizarea datelor si hartilor, editarea de date spatiale, incarcarea de date noi, crearea de harti noi sau modificarea hartilor existente, realizarea de analize GIS, interactiunea cu datele mobile si o serie de alte functionalitati utile.

Mai multe informatii cu privire la aplicatia ArcMap din componenta Desktop GIS. http://resources.arcgis.com/en/help/main/10.2/index.html#/Starting_ArcMap/00660000000p000000/

ArcGIS for Desktop, include de asmenea si fereastra Catalog ce este utilizata la gestionarea si administrarea unei game variate de informatii sub forma de colectii logice —de exemplu, date, harti si rezultate ale proiectelor GIS curente , cu care se lucreaza in ArcGIS

Fereastra Catalog, permite:

Explorarea si interogarea informatiei geografice in vederea afisarii in harti.

Inregistrarea, vizualizarea si administrarea seturilor de date si documentelor ArcGIS.

Cautarea si descoperirea datelor GIS in retelele locale si direct in medii web.

Definirea, exportul si importul modelelor de date geodatabase, respectiv al seturilor de date.

Crearea si administrarea structurilor geodatabase.

Adaugarea de conexiuni de utilizare si administrare baze de date ArcSDE.

Adaugarea de conexiuni de utilizare/administrare ArcGIS Online (My Hosted Services).

Gestionarea hărților GIS si bazelor de date – livrabile ale proiectului prin componenta Server GIS (ArcGIS for Server Standard)

ArcGIS for Server Standard, ofertat in cadrul proiectului permite publicarea bazei de date, respectiv accesul si gestionarea acesteia in medii web

Componenta web a bazei de date, va permite publicarea de servicii web de harta, servicii de tip geodata, si o serie de alte tipuri de servicii, ce vor permite accesarea si interogarea bazei de date online.

Folosind un Serviciu de tip Geodata, publicat cu ajutorul componentei ArcGIS for Server workgroup Standard, baza de date poate fi actualizata online din locatii diferite, prin Internet.

Urmatoarea diagrama, descrie modul in care se consuma un serviciu de tip geodata:

De asemenea, Beneficiarul proiectului, poate decide sa implementeze cu usurinta o serie de alte aplicatii web cu diferite functionalitati care sa se bazeze pe arhitectura ArcGIS Server. In scopul acestui proiect, se poate utiliza aplicatia client ArcGIS for Desktop Standard ofertata.

Pe de alta parte, prin functionalitatile de geoprocesare ale aplicatiei ArCGIS for Server ofertata, se vor configura cu usurinta servicii de geoprocesare care sa permita exportul de date din baza de date, dupa un anumit extend, direct din cadrul aplicatiei ArcMap.

http://resources.arcgis.com/en/help/main/10.2/index.html#/Geodata_service_usage/015400000335000000/

Descrierea proceselor suportate de aplicatie

Acest capitol reda o arhitectura de sistem GIS adecvat cerintelor de business identificate in cadrul proiectului (prin caietul de sarcini). Scopul acestui capitol este acela de a descrierea detaliata a proceselor suportate de aplicatia specifica bazei de date (sistem GIS complet, incluzand componente desktop si componente web, precum si suplimentar – componenta mobile. Informatiile din cadrul acestui document au avut la baza arhitectura software Esri deja existenta, respectiv cerintele minimale descrise in cadrul caietului de sarcini. ESRI se bazeaza in acest sens, pe cele mai bune practici si principii de arhitectura IT si GIS precum pe o experienta solida in Implementari de tip Enterprise.

Principiile noastre de design, si implicit acest raport, se bazeaza pe The Open Group Architecture Framework (TOGAF), un cadru standard pentru architectura de sistem. Informatiile, graficele si diagramele din acest raport, au fost generate utilizand utilitarul Esri System Designer/Enterprise arch, respectiv utilitarul Microsoft Visio.

Abordarea, analiza procesele propuse, respectiv recomandarile din acest document se bazeaza pe urmatoarele conventii si ipoteze:

Informatiile cuprinse in acest document, fac referire la cerintele din fisa de date, respectiv cerintele din caietul de sarcini cu privire la aplicatia software specifica bazei de date, dupa cum urmeaza:

Cerinte fisa de date:

b. Documentul cu descrierea detaliata a proceselor suportate de aplicatie în care se vor detalia urmatoarele aspecte:

i. Furnizorii de date, utilizatorii aplicatiei de baze de date si beneficiarii bazelor de datelor;

ii. Descrierea fluxurilor gestionate de aplicatie si a proceselor de business ce fac parte din fiecare flux; descrierea fiecarui flux va contine diagrama de tip „use-case” conform standardului de modelare UML 2.0; pentru fiecare proces de business se vor descrie scopul procesului, preconditiile, interactiunile dintre actori si aplicatie, modelul datelor de intrare si iesire pentru fiecare interactiune (nume entitate, nume câmp, descrierea câmpului, obligativitatea câmpului, valorile posibile pentru valorile de tip enumerare, validari ale datelor de intrare / iesire, regulile de agregare a datelor, rolurile utilizatorilor care pot efectua diversele operatiuni din cadrul proceselor).

Ofertantul va asigura accesul neingradit al beneficiarului la toate informatiile si fazele de lucru pe parcursul derularii contractului, inclusiv in actiuni de verificare si supervizare a activitatilor.

Rolul produsului software de tip baza de date este de a permite beneficiarului achiziția, înregistrarea, editarea și post-procesarea informațiilor geo-referențiate relevante pentru activitatea de pregătire și implementare a planurilor de management în cadrul ariilor naturale protejate pe care acesta sau partenerii săi le gestionează.

Se are în vedere atât acoperirea necesităților operaționale imediate de preluare a informațiilor referitoare la limite de proprietate, zone biotice, identificatori geografici de referință, valori biologice și de habitat importante, cât și posibilitatea translatării și expunerii corespunzătoare ulterioare într-un sistem de referință național, de comun acord cu reprezentații instituțiilor răspunzătoare de menținerea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și biodiversității în ariile speciale de protecție avi-faunistică (ANPM, Direcția Biodiversității din Ministerul Mediului).

Accesul la bazele de date GIS se va putea realiza in mod securizat, din orice locație conectata la internet, de către toți actorii implicați in acest proiect, pe baza baza de credentiale de securitate care vor fi stabilite împreuna cu Beneficiarul in faza de analiza.

Hărțile GIS si bazele de date – livrabile ale proiectului trebuie sa poată fi gestionate atât intr-o componenta web-GIS cat si utilizând componente Desktop GIS.

De asemenea, în oferta tehnică, operatorul economic, ca demonstrare a îndeplinirii cerințelor pentru baza de date ofertata, trebuie să descrie modalitățile de gestionare a hărților GIS si a bazelor de date – livrabile ale proiectului – atât prin intermediul unor componente web-GIS cat si utilizând componente Desktop GIS (adăugare de date geografice noi, modificarea datelor existente precum si exportul datelor geografice în formate GIS cunoscute și acceptate).

Infrastructura hardware pe care se bazeaza arhitectura aplicatiei software GIS ofertate, va fi asigurata dupa finalizarea proiectului de catre beneficiar si va respecta cerintele de sistem. Pe perioada de derulare a proiectului, infrastructura hardware va fi asigurata de catre ofertant.

Furnizorii de date, utilizatorii sistemului si beneficiarii datelor

Intrucat caietul de sarcini si documentatia proiectului nu ofera in acest moment informatii detaliate privind cerintele la nivel de furnizori de date, in acest moment al proiectului, vom detalia aceste informatii pornind de la obiectivele generale si specifice ale proiectului. Ulterior, in etapa de analiza initiala, ce succede demararea proiectului, impreuna cu beneficiarul si tinand cont de nevoile specifice ale acestuia se vor stabili si detalia aceste informatii.

Obiectivul General:

Managementul capitalului natural in ROSPA 0076 Marea Neagra” vizeaza eficientizarea masurilor de conservare a biodiversitatii din situl ROSPA 0076 prin asigurarea unui management adecvat/eficient

Obiective specifice

Obiectiv specific 1 – Eficientizarea managementului ariei naturale protejate SPA Marea Neagra in vederea dezvoltarii durabile a intregii zone prin elaborarea planului de management si a planului de monitorizare, in vederea protectiei si mentinerii starii de conservare a biodiversitatii.

Obiectiv specific 2 – Cresterea gradului de informare – constientizare a publicului larg cu privire la importanta conservarii biodiversitatii, prin constructia a trei puncte de informare, organizarea unei ample campanii de promovare, care sa puna la dispozitia cetatenilor informatii cu privire la impactul actiunilor umane asupra mediului si la masurile de prevenire a degradarii acestuia prin promovarea educatiei ecologice.

Obiectiv specific 3 – Cresterea capacitatii instititionale a custodelui sitului SPA Marea Neagra, in vederea aplicarii unui management integrat eficient.

Ca si utilizatori ai bazei de date, vor fi luati in calcul in primul rand actorii din grupurile tinta ale proiectului, ce se incadreaza in urmatoarele categorii:

S.C. Eurolevel S.R.L

ANPM

Ministereu Mediului si Schimbarilor Climatice

Locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale aflate în perimetrul de implementare al proiectului

Factori decizionali

Elevi

Cadre didactice

Agentii de Protectia Mediului Regionale sau Locale

Institute de cercetare si alte Institutii stabilite de catre beneficiarul proiectului

Aplicațiile și platforma hardware vor fi astfel proiectate pentru a respecta standardele de aplicație în domeniu – 3 niveluri: baze de date spatiale, server de aplicații si interfață utilizator. Dispunerea componentelor aplicațiilor pe echipamente se va face in conformitate cu specificul fiecărei componente: cele de baza de date pe stratul de baza de date, cele de aplicații pe stratul aplicativ iar cele de interfață grafică în stratul de prezentare, accesat de pe calculatoarele operatorilor.

Sistemul va gestiona și va rezolva probleme de acces concurent la resurse, alegând politica în funcție de specificul aplicației. Sistemele și bazele de date nu vor permite generarea de inconsistențe în date din cauza accesului concurent.

Soluția propusă va include un sistem de validare a introducerii datelor. Aplicațiile vor asigura calitatea datelor introduse prin proceduri de validare (prin definirea câmpurilor obligatorii, a formatului acceptat pentru anumite câmpuri, a unor valori sau plaje de valori posibile pentru anumite câmpuri etc.) precum și prin verificarea si atenționarea utilizatorilor asupra incompatibilităților sau contradicțiilor dintre înregistrări. Sistemul nu va permite existența datelor dublate, și va sesiza datele inconsistente, datele lipsă sau deteriorate.

Aplicația va permite navigarea facilă în și între toate modulele și accesarea tuturor funcțiilor și comenzilor la care utilizatorul are acordate drepturi în cadrul aceleiași sesiuni de lucru.

Astfel, se vor analiza fluxurile de lucru existente in cadrul organizatiei beneficiare, dar mai cu seama fluxurile de lucru la care trebuie sa raspunda in mod eficient solutia software ofertata. Se vor analiza toti potentialii utilizatori ai bazei de date, si se vor incadra in sectiune publice, respectiv privata a bazei de date. Rolurile generice fo cuprinde: utilizatiri ai bazei de date (cu drepturi de citire a informatiei); editori ai bazei de date (cu drepturi de procesare a informatiei din baza de date; furnizori de date noi); administratori ai bazei de date (cu drepturi de administrare a bazei de date). Fiecare componenta de aplicatie (desktop, web), va dispune de o sectiune publica, respectiv una privata ce vor permite accesul utilizatorilor cu anumite drepturi de acces, pe mai multe nivele, in functie de tipul si rolul utilizatorului in sistem.

In principal, vom considera urmatoarele nivele de acces la baza de date, ce se vor discuta detaliat cu beneficiarul proiectului:

Nivelul 1 (SC Eurolevel S.R.L.)

Nivelul 2 (alte institute de cercetare si universităti)

Nivelul 3 (presă, elevi/studenti, cadre didactice, cercuri scolare, ONG-uri etc, locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale aflate în perimetrul de implementare al proiectului, care nu aduc nici o contributie la alimentarea bazei)

Atat cei responsabili de alimentarea acesteia cat si aceia care vor avea acces doar la utilizarea resurselor centralizate, precum si modalitatile de conectare la baza de date (desktop sau web), care vor fi cu precadere influentate de infrastructura detinuta de acesti potentiali utilizatori care vor dicta arhitectura software implementate ca solutie de gestiune a bazei de date. Tot in etapa de analiza, vor fi luate in considerare, potentialele necesitati ale utilizatorilor in ceea ce priveste utilizarea resurselor din cadrul bazei de date.

In baza analizei realizate pe rolurile de utilizatori/permisiuni de acces la date, se va proiecta partea de securitate a bazei de date si interfetele de conexiune in cadrul urmatoarei. Astfel, vor fi definite trei roluri pe baza de date ce vor controla accesul la resursele acesteia – Administrator (cu permisiuni de administrare a bazei de date), Editor (cu permisiuni de editare a bazei de date), Utilizator (cu permisiuni de citire a bazei de date) – pe care se vor mapa utilizatorii reali ai bazei de date in functie de contributia acestora la continutul bazei de date spatiale (Administratia– user data_owner cu drepturi de administrare; Consiliul Stiintific (ce va fi responsabil cu furnizare de date) – editor_cs cu drepturi de editare si se mai pot completa si alti utilizatori cu drepturi de editare/alimentare a bazei de date cu date; exemplu generic: editor_ic (pentru diferite institute de cercetare fiind sufixat nominal utilizatorul); user – cu drepturi de citire, ce va avea acces de citire la resursele bazei de date,prin interfetele si aplicatiile web ale proiectului).

Descrierea fluxurilor gestionate de aplicatie si a proceselor de business ce fac parte din fiecare flux

Ofertantul va asigura accesul neingradit al beneficiarului la toate informatiile si fazele de lucru pe parcursul derularii contractului, inclusiv in actiuni de verificare si supervizare a activitatilor.

Solutia GIS specifica bazei de date, va fi modulara, si va include urmatoarele componente: componenta desktop – alimentarea bazei de date cu date/editare desktop/cartografiere desktop; componenta web – editare web, cartografiere web (suplimentar se ofera aplicatia geoportal server si aplicatia web de cartografiere ce vor permite cautarea, descoperirea si explorarea datelor spatiale); componenta mobile – sincronizarea datelor noi colectate din teren, sau pe web, inbaza de date geospatiale (oferita suplimentar; fara aceasta componenta, se vor copia datele pe desktop si se vor migra in baza de date prin instrumente de conversie GIS specifice aplicatiei ArcGIS for Desktop).

Procesele de business ce se aplica in fluxurile de lucru descrise in continuare:

Actorii:

Rolurile grupurilor tinta implicate in activitatile si fluxurile de lucru ce implica aplicatia specifica bazei de date seunt descrise si ilustrate mai jos. Acesti actori pot fi initiatori sau participanti in cadrul fluxurilor de luceru.

Consumatorii de date

Consumatorii de date sunt entitati resposabile cu monitorizarea, utilizarea, raportarea datelor privind biodiversitatea, centralizate la nivelul parcului. Acestia sunt responsabili de realizarea a diferite analize pe datele spatiale, interogarea datelor in vederea furnizarii de informatii noi, raportarea, planificarea de actiuni pe baza de date si o serie de alte responsabilitati ce se vor stabili de comun acord cu beneficiarul proiectului (interogare/cartografiere/vizualizare). In cadrul proiectului, consumatorii datelor pot fi:

Nivelul 3 (presă, elevi/studenti, cadre didactice, cercuri scolare, ONG-uri etc, locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale aflate în perimetrul de implementare al proiectului, alti factori de decizie – POS Mediu, Ministerul Mediului, APM, etc. care nu aduc nici o contributie la alimentarea bazei)

Acestia vor avea acces de vizualizare a bazei de date, vor avea posibilitatea de a exporta diferite rapoarte si pot chiar sa fie beneficiari ai anumitor rapoarte pe baza de date (ex. POS Mediu). De exemplu (cu mentiunea ca fluxurile de lucru si activitatile, reprezinta doar recomandari in acest moment al proiectului, urmand a fi detaliata in etapa de implementare, impreuna cu beneficiarul proiectului):

Comunitatile locale aflate în perimetrul de implementare al proiectului, pot solicita o harta cu impartirea teritoriala/administrativa a zonei; pot interoga baza de date in privinta formelor de proprietate sau drepturilor de administrare etc. (flux de lucru de cartografiere desktop/web) – rolul GIS Operational

Cadre didactice, cercuri scolare, pot solicita accesul la date pentru proiecte colaterale de cercetare in zona. (flux de lucru de cartografiere desktop/web) – rolul GIS User

POS Mediu, Ministerul Mediului, APM, pot solicita rapoarte pe baza de date sau o integrare ulterioara a datelor din diverse alte proiecte dezvoltate la nivel national. (flux de lucru de cartografiere desktop/web; raportare) – rolul GIS Reporter

Descrierea proceselor suportate de aplicatie

Furnizorii/Producatorii de date

Producatorii sau furnizorii de date sunt responsabili cu alimentarea bazei de date cu date si agregarea datelor/procesarea datelor in diverse etape de analiza in scopul obtinerii unor produse cartografice derivate (editare, sincronizare mobile/web, vizualizare/administrare). Producatorii de date, pot sa includa urmatoarele categorii (ce se vor defini cu exactitate de comun acord cu beneficiarul in momentul implementarii):

Nivelul 1 (SC Eurolevel S.R.L.) – responsabili de intretinerea datelor, mentinerea acuratetei si calitatii datelor, administrarea bazei de date si a drepturilor de acces la date

Rolul: GIS Admin

Nivelul 2 (alte institute de cercetare si universităti )– responsabili de suplimentarea bazei de date cu date noi provenite din diferite activitati de inventariere in teren/colectare web/desktop etc. Acesti actori vor fi considerati responsabili GIS – rolul de GIS Responsible, avand ca rol de baza, suplimentarea bazei de date cu date.

Producatorii de date Acestia pot fi de asemenea si consumatori de date in diferite contexte.

Tipurile de actori explicate mai sus, sunt ilustrate in cele ce urmeaza. Un actor poate fi atat producator cat si consumator de date. Spre exemplu, un responsabil GIS poate fi un consumator de date atunci cand trebuie sa realizeze o analiza pe date si trebuie sa raporteze mai departe acea analiza – Administratia, intretine si produce datele, dar in aceeasi masura utilizeaza datele respective in diferite activitati de management in parc, etc.

Descrierea fluxurilor gestionate de aplicatie si a proceselor de business ce fac parte din fiecare flux

In continuare, sunt redate fluxurile de lucru (use case-urile) de baza din aplicatie.

Data fiind complexitatea aplicatiei si multitudinea de capabilitati integrate, o serie de alte functionalitati si fluxuri de lucru permise prin intermediul aplicatiei software specifica bazei de date, se vor furniza beneficiarului proiectului in faza inintiala de analiza a acestuia. Totodata, functionalitatile detaliate ce tin de fiecare flux de lucru in parte, au fost descrise in matricea de functionalitate aferenta aplicatiei software.

Aplicatia, in ansamblu, presupune: cartografiere desktop si web (creare de harti, interogare baza de date, vizualizare, explorare; extragere de rapoarte); editare desktop si web (procesare date, completare date, QA/QC pe date; creare de elemente noi, etc;); sinclonizare mobile pe web/desktop (colectarea datelor din teren si alimentarea bazei de date spatiale cu date noi, printr-un flux de lucru de sinclronizare: export date; colectare date in editare deconectata sau conectata; sincronizare date in baza de date centrala); replicare baza de date (pentru editarea deconectata in medii desktop, se va realiza o replica a bazei de date ce va sustine editarea, apoi rezultatele vor fi returnate in baza de date centrala printr-unul din mecanismele integrate in functionalitatile aplicatiei bazei de date – sincronizare One Way/Check in/Check Out/Two Ways). In afara de aceste use-case-uri generale, mai sunt o serie de use case-uri ce presupun cautarea si descoperirea datelor prin aplicatia Geoportal overita suplimentar.

Diagrama UML a bazei de date spatiale ce va centralza date la nivelul parcului:

Modelul de date standard de la care se pleaca, specific bazei de date spatiale (UML 2.0) (urmand a fi optimizat pe parcursul implementarii proiectului in functie de alte cerinte specifice care apar in implementare si in functie de inventariere)

Validari ale datelor

Aplicatiile ArcGIS livrate in cadrul proiectului, vor permite definirea de topologii la nivelul bazei de date, ce vor include diferite reguli de validare spațială, atât între elementele din același strat informațional cât și între straturi diferite pentru a se asigura acuratețea și corectitudinea datelor introduse. Aplicatiile ArcGIS include totodata si mecanisme de validare automata a topologiei si de corectare a erorilor topologice identificate in date (“must not overlaps”, “must not have dangles”, “must touch the boundary of”, “Must Not Have Gaps” etc.).

Mai multe informatii cu privire la regulile topologice Esri, integrate in aplicatiile ArcGIS, se pot accesa la adresa: http://resources.arcgis.com/en/help/main/10.1/01mm/pdf/topology_rules_poster.pdf

Mai multe detalii se pot gasi in matricea de conformitate atasata prezentei propuneri tehnice.

Tabele standalone:

Workspace diagram

ArcGIS diagram in package 'Workspace'

Domains diagram

ArcGIS diagram in package 'Domains'

SpatialReferences diagram

ArcGIS diagram in package 'SpatialReferences'

Feature dataset-uri (mai multe vor fi create daca va fi cazul, pe prioada derularii contractului)

acoperire_teren diagram

ArcGIS diagram in package 'acoperire_teren'

ape diagram

ArcGIS diagram in package 'ape'

biodiversitate diagram

ArcGIS diagram in package 'biodiversitate'

careu diagram

ArcGIS diagram in package 'careu'

carst diagram

ArcGIS diagram in package 'carst'

drum diagram

ArcGIS diagram in package 'drum'

geologie diagram

ArcGIS diagram in package 'geologie'

grid_eea diagram

ArcGIS diagram in package 'grid_eea'

localitati diagram

ArcGIS diagram in package 'localitati'

nivelment diagram

ArcGIS diagram in package 'nivelment'

parcelar diagram

ArcGIS diagram in package 'parcelar'

pedologie diagram

ArcGIS diagram in package 'pedologie'

turism diagram

ArcGIS diagram in package 'turism'

zonare_parc diagram

ArcGIS diagram in package 'zonare_parc'

METODOLOGIA DE ELABORARE A HARTILOR GIS

Metodologia de realizare a hartilor GIS, prezentata in cele ce urmeaza, va fi utilizata pentru elaborarea hartilor de distributie din cadrul activitatilor de evaluare si monitorizare specii si habitate.

Toate hartile de distributie vor fi elaborate in format Esri GIS (.mxd), sistem de proiectie Stereografic 1970, si vor respecta un template (sablon) standard, realizat cu ajutorul aplicatiei ArcGIS Desktop – ArcMap, ce ofera o simbologie si o terminologie usor de interpretat, specifica domeniului de compententa a proiectului. Acest template de harta (sau sablon de harta) standard poate fi extins in functie de specificitatea fiecarui produs livrat astfel incat sa expuna informatia si sa evidentieze relatiile spatiale dintre elemente, ilustrand rezultatele analizelor si interpretarea acestora. Template-ul standard ales pentru reprezentarea hartilor de distributie ce vor fi livrate in cadrul acestui proiect, este compus din doua “data frame”-uri (modalitati de grupare a straturilor in cadrul unei harti digitale realizate cu ajutorul aplicatiilor ArcGIS), incluzand elemente statice ce se regasesc in cadrul tuturor hartilor de distributie ce fac obiectul acestui contract, cat si elemente dinamice specifice fiecarei harti in parte.

Primul data frame va referentia elemente de fundal prelucrate in aplicatiile ArcGIS Desktop pentru o expunere calitativa a rezultatelor analizelor, stratele din geodatabase cu scop de localizare (AriiProtejate, Toponimie), elementele topo (Lacuri, Rauri, Drumuri), elementele morfometrice (Clase altitudinale, Expozitie, Panta), elementele geologice si pedologice, precum si utilizarea terenului. Documentul este finalizat prin completarea la aceste elemente statice cu cateva straturi dinamice care se schimba in functie de tipul hartii de distributie, reprezentand rezultate analizelor spatiale realizate in vederea cartarii distributiei speciilor/habitatelor de interes comunitar, respectiv: arealele de distributie ale speciilor de interes comunitar, respectiv habitatelor.

Template Harti de distributie – Data Frame I si Data Frame II

Cel de-al doilea data frame va evidentia distributia speciilor, respectiv a habitatelor de interes comunitar ce fac obiectul fiecarei harti prin grilele arealografice utilizate in biodiversitate, la dimensiunea corespunzatoare. Acestea reprezinta griduri cu nomenclatura specfica, in sistem de coordonate Stereo 70, calculate si codificate la diferite scari ce indica prezenta, respectiv absenta obiectivului monitorizat printr-o simbologie distincta. Gridul de referinta integrat, va fi cel recomandat si publicat de catre Agentia Europeana de Mediu si reglementat prin specificatiile Directivei Inspire. Fiecare din aceste elemente din cadrul template-ului de harta va fi reprezentat printr-o simbologie predefinita, specifica ArcGIS Desktop. Caracteristicile grafice ale simbologiei respecta conventiile si standardele cartografice in cadrul hartilor definite, identificandu-se atat elemente geografice tangibile (rauri, drumuri, Observatii specii, Observatii asociatii vegetale, Observatii amenintari, etc.) cat si conceptuale (rezultate statistice), acestea fiind reprezentate in functie de geometrie ca obiecte de tip punct, linie sau poligon.

Se va realiza de asemenea un Layout de harta, in format GIS, completand aceste doua data frame-uri cu o serie de elemente de harta, grafice si textuale precum titlul hartii, scara hartii, sageata nord, elementele de identificare vizuala ale beneficiarului/POS Mediu, etc. conform prevederilor Ghidului si o serie de alte informatii textuale, menite sa faciliteteze atat interpretarea corecta a documentului de harta, cat si personalizarea acestuia.

Template Harti de distributie – Layout de Harta

Toate hartile GIS realizate de catre ofertant vor avea la baza operatiuni de vectorizare a ortofotoplanurilor existente perioada sursa 2003-2005-2008, detinute de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), si care vor permite obtinerea unor vectori cu un ridicat nivel de rezolutie 0.5 m intr-un model vectorial continuu ce acopera suprafata intregii rezervatii. Acest model va reprezenta stratul de baza asupra caruia se va interveni cu modificari fie din informatia ce provine din Planurile de Amenajament (scarile 1:10000 sau 1:5000), fie din observatiile directe din teren insotite de ridicari topografice si/sau masuratori GPS. Pentru trasarea detaliilor topografice vor fi utilizate planuri de baza 1:5000, 1:10000 si ortofotoplanuri. Ofertantul avand ca referinta si datele detinute de catre Ministerul Mediului si ANCPI va realiza urmatoarele harti de baza pentru indeplinirea cu succes a obiectivelor acestui proiect, harti realizate utilizand aplicatiile ArcGIS:

Harta Geologica

Harta Solurilor

Harta Pantelor

Harta Claselor altitudinale

Harta Orientarii Versantilor

Harta Topografica de baza

Harta Pseudorelief (sau harta reliefului umbrit)

Harți de distribuție a tipurilor de specii de interes comunitar

Cartarea si identificarea speciilor de interes comunitar se va baza pe metotologia descrisa in cadrul acestei oferte tehnice, livrabilele obtinute respectand template-ul de harta predefinit in care vor fi integrate rezultatele specifice generate in urma interpretarii analizelor spatiale.

Descriere formate de harta livrabile

Hartile de distributie, ca livrabile finale ale proiectului, se vor preda atat in format de harta digitala – .mxd, specific aplicatiilor ArcGIS, cat si in format pdf, fiind impachetate sub forma de cataloage de harti la scari grafice diferite. Astfel pe langa hartile electronice, din care vor putea deriva o serie de alte produse cartografice, la diferite scari, ce pot aborda simbologii diferite, se pot adresa unui public variat si pot fi utilizate in diferite scopuri, hartile de distributie ce vor fi realizate in cadrul proiectului vor fi publicate si livrate de catre ofertant si sub trei forme de cataloage de harta, in diferite scari care sunt flexibile si se vor stabili in functie de suprafata ocupata:

Harta de distributie la scara 1:125.000

In cadrul acestui pachet se vor regasi toate hartile de distributie solicitate prin caietul de sarcini, realizate conform template-ului de harta prezentat anterior, la o scara 1:125.000, in format A0 sau A4 (in functie de extend), pdf.

Catalog de Harta la scara 1:25.000

In cadrul acestui pachet se vor regasi toate hartile de distributie, realizate conform template-ului de harta prezentat anterior, la o scara 1:25.000. Fiecare harta de distributie va fi impachetata si sub forma de catalog de harta, exportat in pdf. Pentru realizarea acestor cataloage se imparte zona de studiu cartata, in foi de harta 1:25.000 care vor fi integrate in catalog si numerotate corespunzator. Scara poate sa varieze in functie de cerintele beneficiarului si extendul ocupat.

Catalog de Harta la scara 1:15.000

In cadrul acestui pachet se vor regasi toate hartile de distributie, realizate conform template-ului de harta prezentat anterior, la o scara 1:15.000. Fiecare harta de distributie va fi impachetata si sub forma de catalog de harta, exportat in pdf. Pentru realizarea acestor cataloage se va impartit zona de studiu cartata, in foi de harta 1:15.000, care vor fi integrate in catalog si numerotate corespunzator. Foile de harta vor fi realizate, utilizand ca schema de fragmentare, grilele arealografice (caroiaj utilizat in biodiversitate) cu dimensiunile celulei corespunzatoare obiectului cartat. Scara poate sa varieze in functie de cerintele beneficiarului si extendul ocupat.

VALORILE OFERTATE PENTRU FACTORII DE EVALUARE

ANEXE

ANEXA – Matricea de Conformitate

ANEXA – Planul Initial de Proiect (Diagrama Gantt)

ANEXA – Graficul Valoric de Prestare a Serviciilor

ANEXA – Metodologia de Management de Proiect

Formularul 15 – Declaratie privind Sanatatea si protectia Muncii.

ANEXA – Registrul de Riscuri