Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București [307605]

Licență

Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București [307605]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București

pentru perioada 2017 – 2023

Opis figuri:

Fig.1. Harta sectoarelor din București

Fig.2 Harta Sectorului 6

Fig.3. Bucuresti sec.XVIII

Fig.4. [anonimizat], descoperit

Fig.5. Pecetea orașului București (sec.XVI)

Fig.6. [anonimizat].7. Distribuția suprafețelor de teren pe Unități Teritoriale de Referință conform P.U.Z. Coordonator Sector 6

Fig.8. Distribuția zonelor industrial și în reconversie Sector 6

Fig.9. Principalele zone economice urbane

Fig.10. Topul celor mai congestionate orașe

Fig.11. Spațiul necesar transportului pentru 40 de persoane: [anonimizat].12 Intervenții propuse în PUZ pentru infrastructura rutieră

Fig. 13

Fig.14. Harta traficului la orele dimineții

Fig.15. [anonimizat].16. B-dul Timișoara zona Biroului Vamal de interior București

Fig. nr.17 Harta RATB Sector 6

Fig.18. [anonimizat].bicilete

Fig.19. Strada Liniei

Fig.20. Parcul Drumul Taberei

Fig.21. Parcul Crangași

Fig.22. Extras din P.U.Z. coordonator Sector 6 cu zona Lacului Morii și împrejurimi. Cu verde este marcată suprafața de zonă verde pentru agrement

Fig.23. Zgomot stradal în timpul zilei

Fig.24. Suprafața locuibilă existentă în Municipiul București în perioada 2011-2015 (Ha)

Fig.25

Fig.26

Fig.27. [anonimizat].28. Distribuția consumului final de energie (valori medii 2008-2010)

Fig.29. Reabilitare bloc pe Șos. Virtuții

Fig.30. Evoluția pe ani a cantităților depozitate

Fig.31. Cantitatea de de deșeuri reciclabile colectate în Sectorul 6

Fig. 32 Situația depozitării 2012-2016

Fig.33. Evoluția populației în sectorul 6

Fig.34. Structura populației pe sexe în sectorul 6

Fig.35. Grafic privind sporul natural în sector 6

Fig.36. Grafic privind structura populației Sectorului 6 pe vârste și ani

Fig.37. Piramida populației sectorului 6 pe pe varste și sexe

Fig.38. Structura populației Sectorului 6 pe sexe după nivelul de educație

Fig.39. Rata navetismului din localitate spre alte destinații

Fig.40. Atracția rezidențială a localităților

Fig.41. [anonimizat].42 Situația numărului de locuri comparat cu numărul de copii la nivelul Sectorului 6

Fig.43. [anonimizat].44. Unități de învățământ sector 6

Fig.45. Universitatea Politehnică București

Fig.46. Grafic raspunsuri chestionar posibilitatea deschiderii unei afaceri în următorii 5 ani în Sector

Fig.47. Aportul regiunilor din Romania la PIB

Fig.48. Grafic: unități locale active pe principalele activități naționale

Fig.49. Cifra de afaceri ale unităților locale active pe principalele activități naționale

Fig.50. [anonimizat] 6

Fig.51. [anonimizat] 6

Fig.52. Cladire birouri Sector 6

Fig.53. Investiții brute pentru unitățile locale active pe principalele activități naționale

Fig.54. Penetrația A1-Ciurel-Splaiul Independenței

Fig.55. Zona B-[anonimizat] (suprafața hașurată cu roșu și portocaliu reprezintă zona M2, prevăzută în PUZ ca zonă mixtă cu accente foarte înalte, respectiv P+14)

Fig.56. Harta spațiilor comerciale București

Fig.57. Raportul între îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, pe stații de metrou, la orele dimineții

Fig.58. Zonă propusă pentru realizare zonă pietonală de tip piață publică

Fig.59. Veniturile bugetului local al Sectorului 6

Fig.60. Smart City

Fig.61. Ruinele mănăstirii Chiajna

Fig.62. Grafic ale sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică ăn sectorul 6

Fig.63. Grafic privind capacitatea de cazare turistică în sectorul 6

Fig.64. Proiect Centrul Cultural Favorit- Centrul Cultural European

Fig.65. Proiect Centrul Cultural Favorit

Fig.66. Zone de locuințe individuale și colective

Fig.67. Densitatea locuirii în sectorul 6

Fig.68. Cartierul Brâncuși

Fig.69. Cartierul Brâncuși

Fig.70. Construcții rezidențiale grupate pe vârstă

I. Introducere

Procesul de planificare a strategiei actuale a început cu atelierele tematice la care au fost invitați actori locali reprezentativi, respectiv reprezentanții legali ai instituțiilor publice, ai ONG-urilor și ai mediului de afaceri.

De asemenea, în elaborarea prezentei strategii, s-a avut în vedere și sondarea opiniei publice locale, prin elaborarea unui chestionar ce a fost postat pe pagina oficială de internet a Primăriei sectorului 6, pe cea a DGASPC Sector 6 și a fost distribuit prin rețelele de socializare ale Primăriei și instituțiilor subordonate.

Chestionarul a fost completat de un număr de 1202 de cetățeni, iar de opinia lor s-a ținut cont în elaborarea obiectivelor și listei de proiecte, precum și în prioritizarea acestora.

Au fost organizate 12 grupuri de lucru tematice, pe temele:

Profilul spațial și funcțional;

Conectivitate și mobilitate;

Mediu și schimbări climatice;

Demografie și migrație;

Asistență și incluziune socială;

Educație și sănătate;

Economie și forță de muncă;

Utilități și infrastructură publică;

Guvernanță și administrație locală;

Turism;

Cultură;

Locuire.

La aceste grupuri tematice au participat specialiști din cadrul Primăriei Sectorului 6, precum și din cadrul instituțiilor publice relevante din Sector.

I. 1. Contextul elaborării Strategiei integrate de dezvoltare urbană

Strategia de dezvoltare este elaborată pentru perioada 2018-2023, perioadă ce se suprapune peste programul de alocare a fondurilor europene structurale și de coeziune. În procesul de elaborare a documentului s-a ținut cont atât de prevederile documentelor programatice de la nivel european cât și de cele de la nivel național, precum și de strategiile relevante ale Consiliului General al Municipiului București, ale regiunii de dezvoltare București Ilfov, cât și de specificul local al Sectorului 6 București.

Documentul rezultat este menit să asigure un proces de planificare a dezvoltării locale care să asigure coerența politicilor de dezvoltare pe toate palierele, astfel încât acțiunile și proiectele rezultate să conducă la o dezvoltare durabilă a Sectorului 6 al Municipiului București.

Strategia de dezvoltare locală este elaborată în conformitate cu modelul propus de Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020, care prezintă conținutul esențial necesar unei strategii de dezvoltare locală. Astfel:

Elementele conținute de Strategia de dezvoltare locală:

definirea teritoriului și a populației ce fac obiectul strategiei;

analiza potențialului a și necesităților de dezvoltare a Sectorului 6, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor;

descriera strategiei și a obiectivelor acesteia, inclusiv un plan de acțiune cu ținte clare și măsurabile pentru realizări și rezultate;

descrierea procedurilor de implementare și monitorizare a strategiei, și descrierea procedurilor de evaluare.

Principiile utilizate în elaborarea prezentei strategii sunt următoarele:

a. Strategia de dezvoltare este fundamentul de bază pentru dezvoltare. Strategia de dezvoltare este elaborată cu ținând cont de consultarea partenerilor locali, oferind un cadru pentru dezvoltarea economică și socială a zonei și de realizare a parteneriatului între administrație și cetățeni, precum și între administrație și actorii locali relevanți. Strategia de dezvoltare are ca scop integrarea activităților locale pentru o mai bună utilizare a resurselor, bazându-se pe identitățile comune și oferind viziune comună pentru zonă.

b. Strategia integrată de dezvoltare urbană presupune o abordare de jos în sus. Elaborarea și implementarea Strategiei are la bază nevoile de dezvoltare și resursele locale, analizate ținând cont de percepția actorilor locali.

c. La elaborarea și punerea în practică a Strategiei integrate de dezvoltare locală se aplică abordarea multi-sectorială. Procesul de planificare și apoi implementarea acestuia cu scopul dezvoltării locale se fundamentează pe interacțiunea dintre actorii relevanți și a proiectelor din diferite sectoare ale comunității și economiei locale.

În realizarea procesului de planificare a fost asigurat accesul permanent la informații al actorilor locali. Factorii responsabili pentru realizarea procesului de planificare (Primăria Sectorului 6, instituțiile subordonate ale acesteia și consultantul) au întreprins următoatrele acțiuni:

i) consultarea comunității locale, în toate etapele-cheie necesare în elaborarea strategiei;

ii) încurajarea cooperării între partenerii locali;

iii) au depus eforturi pentru a comunica diferitele etape în procesul de planificare;

iv) au asigurat transparența proceselor de planificare prin diferite acțiuni de publicitate locale.

Procesul de planificare al Strategiei integrate de dezvoltare urbană a condus la o strategie care este legitimă în comunitatea locală – reflectând nevoile locale colectate iar construcția obiectivelor de dezvoltare locală a fost realizată pornind de jos în sus; reflectă interesele diferitelor grupuri interesate din teritoriul administrativ și asigură integrarea și corelarea acestor interese și reprezintă o bază solidă pentru implementarea cu succes, datorită realizării procesului de consultare și atenția în diminuarea și soluționarea potențialelor conflicte ce pot să apară între grupurile locale interesate.

I.1.1. Principii de dezvoltare locală

Principiile care trebuie să fie respectate în procesul de planificare a dezvoltării locale precum și în elaborarea de măsuri, sunt următoarele:

a. Durabilitatea – dezvoltarea locală se va realiza contribuind la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale, economice și sociale locale, oferind astfel baza pentru o dezvoltare a economiei locale pe termen lung, și nu va afecta posibilitatea de dezvoltare a generațiilor viitoare.

b. Sustenabilitatea – planificarea obiectivelor și a măsurilor se face ținând cont de o viziune echilibrată de dezvoltare, ce ia în considerare comunitățile locale, resursele naturale și cele economice aflate la dispoziția acestora, maximizând rezultatele utilizării lor.

c. Egalitatea de șanse – egalitatea de șanse și integrarea socială reprezintă pilonul social al durabilității. Astfel, oferind șanse egale și evitând discriminare negativă se pot genera oportunități de dezvoltare sporite atât pentru grupurile dezavantajate sau minoritare cât și pentru comunitate în ansamblul ei.

d. Integrarea – este consecința logică a realizării unui set complet și unitar de obiective de dezvoltare locală astfel încât să fie acopeite nevoile unei o game largi de actori locali interesați. Strategia de dezvoltare nu este document strategic sectorial, integând nevoile diferitelor sectoare reprezentative astfel încât rezolvarea unor probleme să nu genereze probleme suplimentare, ba din contră, diferite priorități și obiective de dezvoltare – unele aparent divergente – sunt legate împreună pentru dezvoltarea locală a comunității.

e. Publicitatea – publicitatea și transparența în luarea deciziilor și consultarea comunității locale ne dau asigurarea că Strategia de dezvoltare este un document care reflectă și reprezintă prioritățile de dezvoltare ale actorilor locali, precum și un document care să reflecte tendințele și prioritățile de dezvoltare, astfel încât să crească implicarea la nivel local și să atragă potențiali investitori.

f. Legitimitatea – este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate. Un proces transparent și deschis duce la o strategie de dezvoltare însușită de către comunitățile locale și oferă o bază legitimă pentru implementarea sa.

g. Control, monitorizare și evaluare – este esențial ca responsabilii cu implementarea obiectivelor și proiectelor rezultate din procesul de elaborare să dețină mecanisme adecvate pentru a monitoriza și urmări punerea în practică a Strategiei. În acest sens sunt necesare întâlniri periodice la care să participe părțile interesate locale pentru a monitoriza și evalua punerea în aplicare a strategiei, și, după analize ale datelor colectate din procesele de implementare a proiectelor și compararea lor cu obiectivele și țintele cuantificate se pot lua măsuri corective și preventive, astfel încât rezultatele obținute să fie cele dorite factorii de decizie și de comunitate.

I.1.2. Principii de lucru

În elaborarea unei viziuni și a modalităților de atingere a acesteia a fost luate în considerare principiile majore ale dezvoltării durabile:

preocuparea pentru echitate și corectitudine la nivel local și regional, precum și între generații;

viziunea pe termen lung asupra dezvoltării;

gândirea sistemică, respectiv interconexiunea dintre economie, societate și mediu.

Abordarea dezvoltării durabile într-o viziune integrată pleacă de la analiza interdependențelor complexe și dinamice dintre economie, cadrul natural și cel social-uman.

Astfel, durabilitatea este abordată având în vedere mediiile:

Economic: Cu scopul generării de efecte maxime în condițiile menținerii și a dezvoltării capitalului (fizic, natural, uman). În acest dens, dezvoltarea durabilă urmărește principiile eficienței economice, astfel încât acumulările trebuie să depășească consumurile.

Ecologic: Dezvoltarea durabilă este abordată cu scopul de a oferi cât mai multe oportunități și generațiilor viitoare, astfel încât consumul de resurse în continuă creștere să nu diminueze stocurile și potențialul de refacere al cadrului natural și să fie respectat echilibrului ecologic general. În această tendință se înscrie conservarea biodiversității globale și menținerea și chiar a îmbunătățirea calității aerului, apei și a solului;

Socio-cultural: Mediul socio-cultural, din punctul de vedere al dezvoltării durabile, vizează amplificarea modalităților de împlinire a potențialului uman, îmbunătățirea cu noi valențe a acestuia, prin menținerea stabilității sistemelor sociale, culturale și educaționale și realizarea unei echități intra și intergeneraționale, printr-o educație permanentă și păstrarea diversității culturale și a pluralismului de idei.

Diferitele definiții cu privire la durabilitate sunt abordate, conform Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) „în viziunea reconcilierii dintre economie și mediul înconjurător pe o nouă cale care să susțină progresul uman, nu numai în câteva locuri și pentru câțiva ani, ci pentru întreaga planetă și pentru un viitor îndelungat”, astfel încât obiectivele economice și sociale rezultate șă se refere la realizarea:

creșterii economice cu luarea în considerare a conservării și protejării resurselor naturale;

cerințelor esențiale de muncă, hrană, energie, apă, locuințe și asistență medicală pentru oameni;

unei noi calități a proceselor de creștere economică;

conservării și sporirii rezervei de resurse;

restructurării tehnologice și menținerii sub control a posibilelor riscuri;

abordării integrate a protecției mediului înconjurător, creșterii economice și necesarului de energie.

II. ANALIZA ECONOMICO – SOCIALĂ A SECTORULUI 6

II.1. Coordonarea cu alte strategii și planuri relevante

Obiectivele care vizează dezvoltarea Sectorului 6 pentru orizontul de timp 2014-2023 se integrează și se raportează la o serie de documente programatice atât de la nivel european cât și național, regional și local. Aceste documente, care stabilesc direcțiile de dezvoltare pentru perioada următoare sunt:

STRATEGIA EUROPA 2020

Documentul servește ca punct de pornire în definirea politicilor naționale și regionale, menite să preia și să răspundă provocărilor cu care orașele europene se confruntă.

Dezvoltarea teritoriala este procesul de transformare a geografiei teritoriilor locuite (elemente fizice: infrastructura, peisaj, orașe, dar și structura teritorială și distribuția geografică a populației și activităților umane). Dezvoltarea teritoriala este un concept comprehensiv folosit, de asemenea, ca obiectiv al politicilor publice: nu se urmareste numai cresterea economica in regiunile respective, ci si durabilitatea, cu aspectele sale economice, sociale, de mediu si culturale. În actualul context european caracterizat de rate de creștere scăzute și dezechilibre regionale accentuate, dezvoltarea teritorială a devenit o prioritate generală în vederea îmbunătățirii serviciilor și gradului de ocupare și în vederea reducerii dezechilibrelor teritoriale.

În perioada următoare România trebuie să depășească decalajul pe care îl are față de Europa, aducând serviciile publice și deciziile mai aproape de cetățeni (conform principiului european al subsidiarității) și folosind mai eficient resursele existente: resurse locale, fonduri guvernamentale și programe europene.

Europa 2020, noua strategie a UE privind creșterea economică, include cinci obiective ambițioase care vor trebui îndeplinite, până în anul 2020, în următoarele domenii:

ocuparea forței de muncă,

inovare,

educație,

incluziune socială

climă/energie.

Inițiativele majore care intră în sfera ocupării forței de muncă, a afacerilor sociale și a incluziunii sunt:

Tineretul în mișcare: pentru a le oferi tinerilor mai multe șanse de a-și găsi un loc de muncă, este necesar să-i ajutăm pe studenți și pe stagiari să capete experiență în alte țări, să ameliorăm calitatea sistemului european de educație și formare și să-l facem mai atractiv.

Agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: este nevoie să reformăm piața muncii, pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni să dobândească noi competențe profesionale, pentru a crea noi locuri de muncă și pentru a adapta legislația UE în domeniul muncii

Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale își propune să stimuleze munca la toate nivelurile, în vederea atingerii obiectivului principal al UE, acela ca până în 2020, cel puțin 20 de milioane de persoane să nu mai sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

Uniunea Europeană face eforturi marjore pentru dezvoltarea economică și pentru a crea condițiile care să favorizeze dezvoltarea unei economii mai competitive în toate statele membre și pentru reducerea decalajelor dintre acestea, cu un grad mai ridicat de ocupare a forței de muncă. Strategia Europa 2020 își propune să asigure o creștere economică inteligentă (prin investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare), durabilă (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon și o industrie competitivă), favorabilă incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și pe reducerea sărăciei).

Strategia se concentrează asupra a cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței de muncă, cercetarea, educația, reducerea sărăciei și energia/clima.

Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roade, a fost instituit un sistem de guvernanță economică menit să coordoneze acțiunile politice derulate la nivelul UE și la nivel national, care au în vedere temele detaliate mai jos:

Ocuparea forței de muncă

• o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani;

Cercetare și dezvoltare

• alocarea a 3% din PlB-ul Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare;

Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei

• reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990;

• creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;

• creșterea cu 20% a eficienței energetice;

Educație

• reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii;

• creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani;

Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale

• reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

Acestea sunt transpuse și în obiective naționale, demarându-se o serie politici în vederea implementării lor. Cu toate acestea, în special în domeniul incluziunii sociale sau al investițiilor în cercetare și dezvoltare, provocările rămân deschise.

Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București se raportează constant la prevederile Strategiei Europa 2020, atât în ceea ce privește indicatorii luați în calcul în partea de analiză, cât și în demersul de elaborare a obiectivelor de dezvoltare.

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Ca orientare generală, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung:

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale UE. În acest sens, produsul intern brut pe locuitor aplicarea Strategiei Naționale creează premisele ca PIB realizat pe cap de locuitor, exprimat în termenii puterii reale de cumpărare să se apropie de 80% din media UE în anul 2020 și să fie peste acest nivel în anul 2030. În cadrul regiunii București-Ilfov, precum și în Sectorul 6 ca parte integrantă din Regiune, obiectivul pentru anul 2030 a fost deja îndeplinit, respectiv regiunea se situează deja peste media UE în ceea ce privește produsul intern brut pe locuitor, existănd potential pentru o creștere și mai mare, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor naționale.

Se va asigura, astfel, îndeplinirea obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu Tratatul de aderare, precum și implementarea efectivă a principiilor și obiectivelor Strategiei Lisabona și Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE (2006).
În completarea obiectivelor ce derivă din strategiile, planurile și programele naționale de dezvoltare, Strategia Națională stabilește direcțiile principale de acțiune pentru însușirea și aplicarea principiilor dezvoltării durabile în perioada imediat următoare:

Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale, în profil inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a capitalului natural;

Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și formare profesională și de sănătate publică, ținând seama de evoluțiile demografice nefavorabile și de impactul acestora asupra pieței muncii;

Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic și ecologic, în deciziile investiționale din fonduri publice pe plan național, regional și local și stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficiență în toate activitățile de producție sau servicii;

Anticiparea efectelor schimbărilor climatice și elaborarea atât a unor soluții de adaptare pe termen lung, cât și a unor planuri de măsuri de contingență inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluții alternative pentru situații de criză generate de fenomene naturale sau antropice;

Asigurarea securității și siguranței alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României în privința dezvoltării producției agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea măsurilor de creștere cantitativă și calitativă a producției agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni și animale cu cerințele de majorare a producției de biocombustibili, fără a face rabat de la exigențele privind menținerea și sporirea fertilității solului, biodiversității și protejării mediului;

Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanțare, în condiții de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte și programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecției mediului, siguranței alimentare, educației, sănătății și serviciilor sociale;

Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural național; racordarea la normele și standardele europene privind calitatea vieții să fie însoțită de revitalizarea, în modernitate, a unor moduri de viețuire tradiționale, în special în zonele montane și cele umede.

Obiectivele formulate în Strategie, în urma dezbaterilor la nivel local vizează menținerea, consolidarea, extinderea și adaptarea continuă a configurației structurale și capacității funcționale ale capitalului natural ca fundație pentru menținerea și sporirea capacității sale de suport față de presiunea dezvoltării sociale și creșterii economice și față de impactul previzibil al schimbărilor climatice.

În procesul de elaborare al prezentei strategii au fost avute în vedere și obiectivele următoarelor strategii sectoriale naționale:

Strategia guvernului româniei de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014-2020

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020)

Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015–2020;

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor;

Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 – 2020.

De asemenea s-a urmărit integrarea obiectivelor Sectorului 6 cu Planul de dezvoltare regională a Regiunii București-Ilfov 2014-2020, cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al Regiunii București-Ilfov, cu Strategia de dezvoltare urbană integrată a municipiului București și a teritoriului său de susținere și influență – Conceptul strategic București 2035, precum și cu strategiile sectoriale ale Capitalei:

Conceptul strategic București 2035

Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025

Strategia energetică a municipiului București

Programului integrat de gestionare a calității aerului în Municipiul București

Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în municipiul București

Planul de gestionare al deșeurilor în Municipiul București

Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul București

Normele de salubrizare și igienizare ale Municipiului București.

II. 2. Contextul regional și urban

Sectorul 6 este o subunitate administrativ-teritorială a Bucureștiului, care la rândul său face parte din Regiunea București Ilfov, care este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, situată în sudul țării, în partea centrală a Câmpiei Române, cea mai mică din punctul de vedere al întinderii, avînd o suprafață de 1.811 km². 13,1% din această suprafață o reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului București și restul de 86,9% a județului Ilfov. Are o populație de 2.288.538 locuitori de locuitori (estimare I.N.S. ianuarie 2016). Localitățile Regiunii București-Ilfov sunt, din punct de vedere al organizării administrativ teritoriale 9 orașe, 32 de comune și 91 de sate. Dintre cele 9 orașe, unul are rang de municipiu, respectiv Bucureștiul, Capitala României.

Sectorul 6, făcând parte din Regiunea București-Ilfov, este inclus în zona cea mai dezvoltată din punct de vedere economic din România, cu un PIB pe cap de locuitor de 136% din media europeană în 2015, conform Eurostat, fiind situat în acest clasament la nivel superior altor capitale europene precum Madrid (128%), Berlin (113%), Budapesta (108%) sau Atena (98%). Cetățenii Sectorului sunt conectați la economia Regiunii, care este potențată în cea mai mare parte de funcțiile capitalei, populația activă fiind angajată de unitățile care își desfășoară activitatea aici, care reprezintă aglomerarea industrială cea mai mare a României, fiind prezente toate ramurile industriale.

Regiunea deține mai mare pondere în exportul României, și anume 21,8% din acesta în primele 8 luni ale anului 2015. Tot aici, în anul 2015 ponderea investițiilor străine directe a fost de 59,3 la sută din totalul investițiilor străine directe la nivel național, conform BNR. În Sectorul 6 investițiile brute au fost de 2.653 milioane lei în anul 2013 și de 2.365 milioane lei în anul 2014 conform INS.

Comerțul, activitățile de depozitare, distribuție, construcții au avut o evoluție rapidă, făcând ca regiunea să se distanțez ca nivel de dezvoltare de nivelul celorlalte regiuni. Regiunea realizează nu mai puțin de 25% din totalul economiei naționale. În București își au sediul multe dintre marile companii din România. Conform unui top realizat de FINMEDIA, dintre primele 100 de companii la nivel național după cifra de afaceri în anul 2015, 47 își au sediul în București, iar dintre primele 1000, numărul acestora este de 394 (sursa http://www.piatafinanciara.ro/top-1000-companii-dupa-cifra-de-afaceri-pe-2015/). În Sectorul 6 își au sediul principal cinci companii dintre primele 100 ale acestui top, respectiv Auchan Romînia SA, care se află pe locul 15 cu o cifră de afaceri de 999,811 milioane de euro, Mega Image, care se află pe locul 23, cu o cifră de afaceri de 801,556 mil. euro pe anul 2015, Renault Comercial Roumanie S.R.L pe locul 46 cu cifra de afaceri 502,244 mil. euro, Telekom România Mobile pe locul 56 cu cifra de afaceri de 415,851 mil. euro, și Electrocentrale București S.A., pe locul 76 la nivel național cu cifra de afaceri de 340,956 milionae euro. Cifra de afaceri a tuturor companiilor din Sectorul 6 a fost de 38.893 milioane lei în anul 2013 și de 42.948 milioane de lei în anul 2014, conform INS.

Salariul mediu pentru locuitorii Sectorului 6, la fel cu al salariaților din București, este cel mai mare la nivel național, cu un câștig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie 2016), urmați de cei din județele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) și Timiș (2.512 lei, 556 euro).

Sectorul 6, prin faptul că este conectat direct prin Bulevardul Iuliu Maniu la autostrada A1 este legătura rutieră între București, vestul țării și Europa, și invers. Apartenența la municipiul București, îl face să fie conectat celui mai important nod național de transport rutier-feroviar-aerian, caracterizat printr-un înalt grad de accesibilitate, inclusiv internațională, fiind situat pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară Europeană nr. 4 (Nădlac-Constanța) și Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albița (nr.9), precum și la aproximativ 60 de kilometri de Dunăre (Axa Prioritară Europeană Nr. 7). Accesibilitatea aeriană și multi-modală este asigurată de aeroportul internațional "Henri Coandă" (Otopeni), cel mai mare aeroport internațional din România.

Sectorul 6 are o populație de 389.636 locuitori pe o suprafață de 39 km2, adică o densitate de aproximativ 9990,66 locuitori pe km2, fiind depășit la acest indicator la nivel național doar de Sectoarele 2 și 3 ale Capitalei (care au densitatea populației de 11.288 și respectiv 11.628 locuitori pe km2).

Municipiul București este aglomerarea urbană cea mai mare din România, populația sa fiind de 1.844.312 locuitori, reprezentând 80,6% din populația regiunii, peste 17% din populația urbană a țării, respectiv 11,6% din totalul populației României, iar densitatea acesteia este de aproximativ 8.100 locuitori/km2, pe când densitatea populației la nivel național era la 01 ianuarie 2015, conform INS, de 93,5 locuitori/km2. Populația județului Ilfov, de 444.226 locuitori reprezintă numai 19,41% din totalul regiunii, cu o densitate de aproximativ 278 locuitori/km2.

Regiunea, similar cu Bucureștiul și cu Sectorul 6 ca părți component ale sale, se suprapune în întregime peste subunități ale Câmpiei Române, cadrul natural este relativ monoton, predominând văile create de apele curgătoare care traversează regiunea, care formează aici numeroase lacuri naturale si artificiale.

Unitățile teritorial-administrative învecinate cu limita Sectorului 6 (Domnesti, Chiajna, Chitila), fac parte din localitățile ce formează prima coroană de așezări din jurul municpiului București, se află în mare parte într-un continuum spațial cu teritoriul Sectorului 6.

Conform Planul de Amenajare al Teritoriului Județean (PATJ) Ilfov, aceste localități, care se află într-o poziție de proximitate imediată față de Capitală, al căror statut administrativ a fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin modificarea organizării teritorial-administrative, și pe ale căror teritorii se manifestă tendințe intense de urbanizare funcțională și edilitară, au vocația de a fi incluse în sistemul administrativ al municipiului București, pentru care vor putea constitui rezerva necesară de spațiu în vederea slăbirii tensiunilor pe care dezvoltarea și creșterea acestuia le generează în mediul construit și natural, dar și în zonele extraurbane – aparținând teritoriului județului – în care se impune păstrarea în bune condiții, în contextul dezvoltării durabile a resurselor natuale, a peisajelor și integrității factorilor de mediu.

Din punct de vedere administrativ, sectoarele Bucureștiului sunt, conform legii 215/2001, a administrației publice locale, subunități administrativ-teritoriale ale Capitalei, mare parte din activitatea administrației publice a acestora fiind exercitată împreună cu Consiliul General al Municipiului București.

Dezvoltarea Capitalei și a zonelor limitrofe acesteia, datorită schimbărilor socio-economice din ultimii ani, s-a realizat diferit de modul în care a fost gândită dezvoltarea sa la momentul în care a fost proiectată infrastructura și modul de administrare a acesteia. Din acest motiv, o nouă Lege a Capitalei, care să includă și realizarea Zonei Metropolitane București, care să cuprindă și localitățile limitrofe ar putea reglementa toate domeniile, transporturi, sănătate, salubritate, servicii publice, astfel încât să ușureze modul de adoptare a deciziilor administrative și cuprinderea în acestea și a problematicii ariei de influență, astfel încât dezvoltarea Bucureștiului, pe toate planurile, pornind de la infrastructură și amenajarea teritoriului și până la dimensionarea și dezvoltarea serviciilor publice să se fie realizată într-un mod integrat și unitar.

II.2.1 Analiza SWOT a contextului regional și urban

II. 3. Definirea teritoriului

II.3.1. Așezarea geografică

Sectorul 6 al Municipiului București este situat în Vestul Capitalei, are o suprafață de aproximativ 39 Km2 (din totalul de 228 kilometri ai Bucureștiului), echivalent a 3.900,00 ha conform Planului Cadastral emis de către O.C.P.I. București în mai 2011, și o populație de 389.636 locuitori (la 01 iulie 2016, conform INS).

Bucureștiul se află în sud-estul țării, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud, Municipiul București se află situat în zona Câmpiei tabulare a Vlăsiei (conform Al. Roșu – Geografia Fizică a României). Câmpia Vlăsiei face parte din Câmpia Română. La est de capitală, se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitata de Câmpia Burnazului.

Fig.1. Harta sectoarelor din București

Sursa: pcmarkservice.ro

Este situat, ca și restul Capitalei la o altitudine medie de 85 m. Pe teritoriul său se află altitudinea maximă a capitalei 94,63 m localizată pe Bulevardul Iuliu Maniu.

Teritorial Sectorul 6 este delimitat, de la intersecția râului Dâmbovița cu Strada Constantin Noica și Șoseaua Cotroceni, în partea de est limita sectorului urmând traseul: Șoseaua Cotroceni, Bulevardul Geniului, apoi Drumul Sării până la intersecția cu Calea 13 Septembrie și Bulevardul Ghencea.

Limita de sud o reprezintă Bulevardul Ghencea și Prelungirea Ghencea până la Intrarea Floarea Galbenă.

Limita de vest este trasată de linia care pornește din dreptul Intrării Floarea Galbenă până la fostul complexul de sere floricole, prin sudul și estul acestuia până la Bulevardul Timișoara, pe Bulevardul Timișoara, spre vest până la calea ferată paralelă cu șoseaua de centură spre nord, apoi pe această cale ferată până la canalul Argeș, urmărește canalul Argeș până la stația Apa Nova București, de aici urmează canalul deversor până la râul Dâmbovița, continuă cu râul Dâmbovița până la Drumul Morii.

Limita de nord este stabilită de calea ferată București-Roșiori, pornind de la Drumul Morii până la Drumul Carierei, continuând cu Calea Giulești până la intersecția cu șoseaua Orhideelor, apoi cu Calea Plevnei până la strada Constantin Noica, pe strada Constantin Noica până la râul Dâmbovița.

Vecinii Sectorului 6 sunt:

Sectorul 1 – de la Podul Cotroceni și Calea Plevnei înspre Giulești la nord-vest;

Sectorul 5 – de la Palatul Cotroceni înspre Drumul Sării și Bulevardul Ghencea la sud-vest;

Județul Ilfov, respectiv comunele Domnești, Chiajna și Chitila la est.

Sectorul 6 este al doilea ca mărime dintre sectoarele Capitalei. Cartierele sectorului sunt: Drumul Taberei, cu zona Ghencea, Constantin Brâncuși, Militari, Crângași, Regie și Giulești,.

În Sector nu se află gări funcționale sau aeroporturi, dar Gara Basarab și Gara de Nord se situează foarte aproape (la aproximativ 500 m de nordul Sectorului 6, în Sectorul 1). La 5 km de limita nordică a sectorului se află aeroportul Băneasa și la 15 km, aeroportul Otopeni.

Fig.2 Harta Sectorului 6

II.3.2. Scurt istoric (prelucrare după pagina de web a primăriei Sector 6, a PMB și wikipedia)

Bucureștiul este capitala României, este așezat în sud-estul țării, pe teritoriul unde, cu câteva sute de ani în urmă se întindeau Codrii Vlăsiei, din care astăzi au mai rămas câteva pâlcuri răzlețe de pădure. Este așezat pe malurile râului Dâmbovița, care traversează orașul formând pe teritoriul acestuia o salbă de lacuri.

Întemeierea Bucureștiului este atribuită de către tradiție și legendă lui Bucur Ciobanul, iar de către izvoarele istorice lui Vlad Țepeș, cel care a emis primul document cunoscut care atestă existența capitalei la data de 20 septembrie 1459. Cercetările istorice, în principal cele arheologice, au scos la iveală vestigiile unei cetăți, ce a fost datată ca fiind din a doua jumătate a veacului al XIV-lea, iar în jurul acelei prime fortificații de 160 de metri pătrați s-a dezvoltat treptat orașul care va deveni curte domnească și apoi Capitala României.

Fig.3. Bucuresti sec.XVIII

Sursa: stiri.tvr.ro

Orașul s-a dezvoltat treptat, coagulând în jurul centrului său satele aflate împrejur. Dâmbovița a constituit un liant pentru așezare, aceasta extinzâdu-se, mai mult spre nord, în jurul lacurilor. Memoria vechilor sate este păstrată în denumirile unor zone componente ale capitalei: Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon.

În 1659 Bucureștiul devine definitiv capitala Țării Românești. Se dezvoltă, apar hanuri fortificate și numeroase biserici, una dintre arterele sale este pavată cu bârne din lemn și anume Podul Mogoșoaiei în anul 1692, care ulterior, în 1878, este rebotezată Calea Victoriei. În anul 1724 este construită mănăstirea Văcărești, în stil brâncovenesc, care a fost demolată de regimului comunist în ultimii săi ani.

În secolul al XIX-lea orașul se modernizează devenind după unirea Moldovei cu Țara Românească, capitala României. La acea dată era, după Istanbul, cel mai mare oraș din sud-estul Europei.

Au apărut pavajul, întâi din lemn și apoi din granit de Scoția și Sicilia, canalizarea, iluminatul și parcurile publice. Sunt trasate spre sfârșitul secolului cele două axe majore, nord-sud și est-vest care oferă structura orașului. Domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul realizării edificiilor reprezentative ale Bucureștiului: Ateneul Român în anul 1888, Fundația Carol I în 1891, Ministerul Agriculturii în 1894, Palatul de Justiție între anii 1890-1895, Palatul Poștelor între 1894-1900, Palatul Sturdza în 1899, Palatul CEC în 1900, Palatul Patriarhiei în anul 1907, Cercul Militar în 1912, Hotelul Athenee Palace, ridicat în 1914, etc.

După primul război mondial (1918), Bucureștiul a devenit una dintre cele mai frumoase capitale europene, , atmosfera, viața culturală și socială de aici precum și arhitectura sa aducându-i pe bună dreptate denumirea „micul Paris”.

Dezvoltarea sa naturală a fost întreruptă de instaurarea regimului comunist. Orașul a devenit subiectul unor experimente sociale și urbanistice odată cu industrializarea forțată a capitalei, fiind nevoie de sute de mii de locuințe pentru oamenii aduși în București ca forță de muncă. Nefiind legați prin nimic de oraș, acești noi locuitori au fost instalați în proaspăt edificatele blocuri-dormitoare care au format la rândul lor cartierele muncitorești satelit ale Bucureștiului.

Astăzi orașul este un amestec de tradițional și modern, de vechi și nou, de oriental și occidental, fapt ce îi conferă pe de o parte aspectul unei metropole eclectice și dezordonate, dar pe de altă parte îi oferă originalitate și farmec.

Sectorul 6 are o notă aparte, determinată atât de amprenta istorică trecută cât și de prezent, care i-au marcat un traseu original în contextul bucureștean. A existat populație pe acest teritoriu încă din cele mai vechi timpuri, răspândirea acesteia pe malurile Dâmboviței conducând la apariția de localități precum Roșu-Militari, Cotroceni, Ciurel, Grozăvești, Mihai Vodă, sau Crângași ori Dealul Piscului, Câmpul Boja Militari sau Giulești Sârbi.

Pe teritoriul acestor așezări învecinate înițial cu Bucureștiul și apoi integrate acestuia, au fost descoperite obiecte care dovedesc existența locuirii acestora încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, s-au descoperit la Ciurel unelte și vestigii din ceramică, iar la Câmpul Boja din Militari au fost descoperite 45 de situri arheologice cu vestigii datând din epoca bronzului și până în secolul XIII.

Dâmbovița este sursa de apă cea mai importantă a capitalei, malurile sale străbătând Sectorul 6 și constituind vatra întâilor așezări de pe acest teritoriu. Denumirea acesteia provine de la „dâmb” (ceea ce în limba slavă înseamnă stejar), botezată după pădurile de stejar ale Codrilor Vlăsiei. Cercetările arheologice au relevat dovezi ale conviețuirii cu slavii pe întreaga arie a Capitalei. Pe teritoriul actual al cartierului Crângași, săpăturile au scos la iveală o săgeată din fier și un bordei din veacurile VI-VII având formă dreptunghiulară. În zona Ciurel s-au descoperit bordeie din secolele VI-VIII.

În secolele coabitării cu slavii, în urma cărora fondul lexical și toponimiile s-au îmbogățit datorită influențelor acestei limbi, precum și pe toată perioada migrațiilor au existat legături comerciale ale populației stabilite aici cu provinciile din sudul Dunării și cu Imperiul Roman de Răsărit. Acest fapt este dovedit de descoperirea, cu prilejul săpăturilor arheologice realizate în multe dintre așezările existente cândva pe actualul teritoriu al Capitalei, a monedelor vechi, romane și bizantine. În zona Ciurel s-au găsit monede bizantine de bronz datând din secolul al XII-lea. Vetre de așezări din evul mediu timpuriu au fost descoperite în Giulești, Crângași și Ciurel.

În zona centrală, Bucureștiul s-a dezvoltat ca și târg. Dincolo de centrul acestui târg se întindeau sate care, în timp, au fost asimilate, pe măsura extinderii și evoluției, acesta devenind oraș. Numele satelor au rămas în memoria colectivă, fiind transmise viitoarelor cartierelor ale Bucureștiului.

Pe teritoriul actualului cartier Grozăvești era un astfel de sat, purtând același nume, atestat arheologic din secolul XIV, fiind descoperite aici o necropolă și unele resturi de bordeie. Din 9 octombrie 1492 datează prima atestare documentară a Grozăveștilor, realizată într-un hrisov al lui Vlad Călugărul, prin care se atribuiau lui Staicu Logofăt și fiilor săi câteva moșii (ocine), printre care și proprietăți din Grozăvești. În zona Politehnicii, cercetările arheologice au descoperit obiecte din secolul al XIV-lea, ce atestă că locuitori satului din acea vreme practicau agricultura. În secolul XVI o vatră a satului a fost mutată sus pe deal, devenind satul Grozăveștii de Sus, iar o altă parte a locuitorilor au întemeiat Grozăveștii de Jos.

În vecinătatea moșiei Grozăvești se aflau satele Giulești și Cotroceni, și acestea atestate arheologic timpuriu de vestigiile descoperite pe teritoriul lor. Satului Giulești (denumit astfel după primul său proprietar ce avea numele numele Giulea), datează din secolul al XVI-lea și este realizată printr-un document emis de Mircea Ciobanu la 2 aprilie 1548, prin care se consemnează numele unui anume Stroe din Giulești, cumpărător al proprietății lui Giulea. Pe timpul domniei lui Mihai Viteazul moșia Giulești a devenit moșie domnească până în secolul al XIX-lea când Giuleștii au trecut în stăpânirea unui bogat negustor și diplomat armean, ce a rămas în memoria bucureștenilor prin hanul ce-i poartă încă numele, și anume Manuc.

Fig.4. Piesă de bronz, din harnașamentul de cal, descoperit în mormântul militar din epoca romană, de la Giulești

Sursa: www.primarie6.ro

Fig.5. Pecetea orașului București (sec.XVI)

Sursa: www.primarie6.ro

În vecinătatea satului Roșu, atestat și el documentar la 30 aprilie 1587 printr-un hrisov emis de Mihnea Turcitul, pe actualul teritoriu al cartierului Militari, se afla Câmpul Boja. Despre această localitate reproducem din „Monografia râului Dâmbovița”, publicată în anul 1988 de un grup de cercetători ai Muzeului Municipiului București: „Dincolo de ultimele construcții actuale din localitatea Roșu, terasa semeață s-a opus apelor Dâmboviței, silind-o să o ocolească și protejând-o pe trei părți în fața oricărui atacator. Pe de altă parte, pantele pronunțate și înălțimea terasei excludeau posibilitatea inundațiilor. Și altădată, ca și până în urmă cu câtva timp, un drum trecea peste terasă, cobora în luncă, traversa Dâmbovița prin vad și se îndrepta spre Giulești. Așezarea medievală identificată aici, s-a conturat în secolul al XV-lea, iar în cel de al XVIII-lea veac, aici se afla și o construcție din zidărie, ce străjuia acest punct de trecere.”

Satul Cotroceni s-a dezvoltat pe pe malul drept al Dâmboviței, și a fost prima dată menționat în anul 1614 într-un hrisov al lui Radu Mihnea prin care acesta înființa moșia Cotrocenilor. Moșia și satul Cotroceni vor fi preluate de Șerban Cantacuzino, care, în timpul domniei sale, va ridica aici așezămintele domnești și mănăstirea.

Nicolae Mavrogheni realizează în 1789 prima împărțire administrativă a Bucureștiului, prin care acesta era împărțit în 5 plăși, alcătuite din 80 de mahalale și 6.006 case. Fiecărei plăși îi era atribuită câte o culoare, astfel: Albastru pentru zona din jurul Podului Mogoșoaiei, Roșu pentru Plașa Târgului (Dinăuntru), Negru pentru Plașa Broșteni, Galben pentru Plașa Târgului de Afară și Verde pentru Plașa Gorganului. Pe suprafața actuală a Sectorului 6 se afla Plașa Gorganului, ce însuma 12 mahalale, pe teritoriul cărora existau 1.142 de case. Întreg perimetrul Bucureștiului de la acea vremenu putea fi parcurs pe jos în 3 ore, dacă e să dăm crezare relatării unui călător străin, ceea ce ar însemna că însuma aproximativ 15 kilometri. Pe măsură ce orașul s-a extins și a crescut populația, culorile prin care erau delimitate părțile administrative au fost redistribuite, dar denumirea lor prin culori au fost menținută timp de 150 de ani.

Prezența râului Dâmbovița a facilitat dezvoltarea morăritului. Primele mori sunt atestate documentar încă din 1630, iar morilor de apă de pe Dâmbovița, după Relvoluția Industrială, le-au luat locul morile cu abur.

La capătul Podului de Pământ (Ulița Belvedere, iar din anul 1878, Calea Plevnei) era situată una din cele zece bariere ale Bucureștilor, care avea menirea să păzească hotarul, dar și pentru a nu permite a „se întinde și lăți orașul“, cum se remarcă într-un pitac al lui Mihail Șuțu din 1784.

Activitatea lui Effingham Grant (1820 – 1892), secretar al unui consul englez la București pe nume Colqhoum marchează această zonă a Bucureștiului, situată azi pe teritoriul Sectorului 6. În anul 1850 Grant se căsătorește cu Zoe Racoviță, fiica Anei Golescu și a lui Alexandru Racoviță, nepoata logofătului Dinicu Golescu. Sora lui Effingham Grant, Maria Grant s-a căsătorit în 1847 cu C. A. Rosetti, devenind cunoscuta Maria Rosetti, o luptătoare pentru idealurile generației de la 1848.

Effingham Grant, după ce a renunțat la cariera diplomatică, înființează în 1863 prima turnătorie bucureșteană, numită „Fonderia E. Grant et comp. Belvedere“ sau „Fonderia de la Belvedere“, dincolo de bariera Podului de Pamânt, pe locul actualului complex IDM. Nu are însă succesul scontat, iar în anul 1865, fonderia intră în faliment.

Grant este cel care aduce și cultivă în jurul vilei sale orhidee, iar în amintirea acestei activități, fosta Șosea Basarab a fost redenumită Șoseaua Orhideelor.

„Manufactura de tutun de la Belvedere“ a fost înființată de stat în 1864, după un decret al lui Alexandru I. Cuza, prin care se instituise monopolul statului asupra tutunului. În data de 13 ianuarie 1868 statul a renunțat la acest monopol, fapt ce înlesnește manufacturii de tutun să lucreze ca societate privată în proprietatea lui Grant. După construcția „Fabricii de țigarete“, Grant parcelează și vinde loturi de teren muncitorilor ce lucrau la fabricile din zonă și ceferiștilor. Astfel au apărut cartierele Grant, Regie și Giulești. Inițial, fabrica Belvedere a lui Grant avea 4 mașini de făcut țigări, 12 mașini de tăiat tutun iar în cadrul ei activau 400 de lucrători. Tot în 1864, pe lângă fabrica de tutun s-a înființat și o fabrică de cârticele (foiță de țigară). Treptat, manufactura de tutun se extinde, dar statul revine la monopolul său, Zoe Grant și urmașii săi vând statului terenurile din jur și manufactura în 1877 iar din 1879 devine „Regia Monopolurilor Statului“. Acesta va prelua definitiv întreprinderea inclusă în Regia Monopolurilor Statului, de unde și denumirea cartierului Regie.

Familia Grant vinde o altă porțiune de teren, de 8 hectare, Societății pentru Locuințe Ieftine, care între anii 1912-1918, a construit aici 200 de locuințe ieftine, destinate personalului Regiei (RMS), formându-se astfel cartierul Belvedere. După 1940 Manufactura de tutun Belvedere se va numi Fabrica de Țigarete București. Bombardamentele din 4 aprilie și 9 mai 1944, care a avut ca țintă Fabrica de tutun, zona Gării de Nord și alte întreprinderi și clădiri din zonă, inclusiv Palatul Belvedere, au avariat grav această zonă, dar ea a fost refăcută după terminarea războiului.

Fig.6. Corp de clădire de lângă turnul de apă

al Fabricii de țigarete, căzut la bombardament.

Sursa: www.primarie6.ro

Industria tutunului s-a dezvoltat pe acest teritoriu împreună cu primele întreprinderi industriale, precum Moara Assan (1853), Întreprinderile Lemâtre (1864), Monitorul Oficial și Imprimeria Națională, Arsenalul Armatei. Fabrica de țigarete a aparținut Regiei Monopolului Statului între anii 1879-1929, iar apoi Casei Autonome a Monopolurilor între anii 1929-1952. Importanța acestei întreprinderi care se întindea pe o suprafață considerabilă din actualul Sector 6, pe lângă faptul că a dat numele cartierului Regie, constă și în faptul că unele dintre clădirile componente (fostul turn de apă, ateliere, depozite), care au supraviețuit bombardamentelor din timpul celui de-al doilea război mondial, reprezintă astăzi mostre ale patrimoniului tehnic național.

Pe Dealul Cotrocenilor a fost construită în anul 1868 Pirotehnica, unde se fabrica praf de pușcă și muniție, întreprindere la care erau angajați la acea vreme 200 de muncitori.

La capătul de lângă ulița Belvedere al Podului de Pământ (azi Calea Plevnei), pe proprietatea clucerului Ioan Rosset a fost construită fabrica de bere Erhard Luther, care avea lângă ea o grădină, denumită Eliseul Luther. Fabrica a fost bombardată în 24 aprilie 1944 de americani, dar după anul 1948 a fost refăcută și extinsă, fiind apoi denumită „Fabrica de bere Grivița”.

În anul 1875, în zona Belvedere, începe să funcționeze o brutărie mecanică, într-o clădire ce fusese construită în anul 1868 și pentru care Effinghem Grant importase utilaje noi din Anglia încă din din anul 1863. Aceasta se va numi Manutanța Comunală și va ajunge să producă peste 600.000 de pâini și jimble pe an, producție din care a fost asigurată aprovizionarea trupelor române și ruse în perioada războiului de independență.

În anul 1882, pe câmpia Cotrocenilor, începe construcția Cazarmei lucrătorilor de Administrațiune, împreună cu atelierele de confecții ale armatei. Tot atunci, se înființează Manutențiunea de pâine, ce avea în dotare o moară pe abur și 8 cuptoare, în vecinătatea fostei cazarme Sfântul Gheorghe. În anii următori fabrica se extinde, se construiesc magazii și silozuri noi, clădiri ale personalului, și este reutilată cu cuptoare Lehmann. Fabrica de pâine este încă în funcțiune și astăzi, sub denumirea S.C. Plevnei S.A..

Aspectul orașului se îmbunătățește odată cu alegerea în anul 1888 a primarului Emanoil Protopopescu-Pake. Acesta a realizat îmbunătățiri edilitare de excepție, printre care trasarea de noi artere de circulație, executarea de lucrări de canalizare și de alimentare cu apă, introducerea iluminatului electric, extinderea rețelei de tramvaie și tramcare, precum și edificarea a numeroase clădiri cu deosebită importanță arhitecturală și funcțională. În zona actualului Sector 6, această perioadă marchează începerea construcției Uzinei electrice Grozăvești în anul 1888, ce va fi finalizată în 1892, construcția Centralei hidraulice Grozăvești în 1889, ce va crește funcționalitatea sistemului de alimentare cu apă al Bucureștiului acelor vremi.

În anul 1892 sunt demolate reședința domnească de la Cotroceni, o parte a zidului de incintă al mănăstirii precum și chioșcul construit de Alexandru Ipsilanti în anul 1780, pentru a se construi noul Palat.

După finalizarea primului război mondial sistemul administrativ al Capitalei se dezvoltă prin înființarea câte unei primării pentru fiecare dintre cele 5 culori, conduse de câte un primar și coordonate, și atunci de către Primarul General al Capitalei.

După ce în 1892 a fost construită uzina electrică Grozăvești în vecinătatea Grădinii Botanice, a fost dată în folosință pe data de 9 decembrie 1894 prima linie de tramvai electrică. În anul 1895 se construiește în cartierul Militari o fabric de cărămidă, al cărei proprietar era inginerul Nicolae Cuțaridi.

La început de secol XX, extinderea Bucureștiului dincolo de Gara de Nord face necesară realizarea unei modalități de traversare a liniilor de cale ferată. Acest scop este realizat prin montarea unui pod metalic strămutat de pe linia de cale ferată Buzău-Mărășești, pod care va fi denumit după numele de atunci al cartierului, și anume Grant. Abia după anul 1981 acest pod a fost înlocuit cu unul modern, realizat din beton, pe care se circulația rutieră se desfășoară astăzi pe patru benzi de circulație și două linii de tramvai, câte una pe sens. Unele părți din structura vechiului pod pot fi și astăzi observate între liniile de cale ferată. Pe podul Grant, care în forma actuală leagă Piața Crângași de Strada Turda, se află linia de tramvai 41, considerată prima linie de metrou ușor din Capitală.

În perioada interbelică s-a trecut de la denumirea administrativă de plăși la cea de sectoare, iar teritoriul actual al Sectorului 6 corespundea cu Sectorul Verde de la acea vreme. Această perioadă a adus mari transformări ale Bucureștiului, care a devenit o adevărată metropolă europeană. În 1950 s-a adoptat împărțirea Bucureștiului pe raioane, iar pe teritoriul Sectorului 6 se aflau raionul „16 Februarie”, redenumit în anul 1965 „Gheorghe Gheorghiu-Dej” și o parte din raionul „Lenin”, iar în 1979, s-a revenit la împărțirea pe sectoare, culorile fiind înlocuite de numere, de atunci datând și actuala denumire, Sectorul 6.

Dâmbovița bucureșteană, datorită traseului specific apelor de șes, plin de meandre, se revărsa adesea provocând inundații. Cu scopul evitării acestora au fost elaborate în mai multe rânduri planuri de sistematizare a acesteia și amenajarea de cheiuri. În 1879 municipalitatea a asigurat finanțarea pentru implementarea planurilor tehnice ale arhitectului șef al capitalei de la acea vreme, Grigore Cerchez. Ameliorarea cursului Dâmboviței pentru eliminarea riscului de inundații și gradului de poluare în continuă creștere a continuat însă să fie o preocupare pentru oraș și mai târziu, atât în zona actualului Sector 6 cât și pe tot traseul său bucureștean.

Dezvoltarea permanentă a capitalei și creșterea demografică, nevoia de realizare a rețelelor edilitare și preocupările pentru mediu duc în anul 1985 la înființarea prin decret guvernamental a Întreprinderii pentru Amenajarea Complexă și Exploatarea Râului Dâmbovița, cu scopul implementării soluției tehnice identificate ca cea mai potrivită, și anume amenajarea a două râuri suprapuse, care să separe apa curgătoare curată de apa colectată din canale. Pentru aceasta s-au realizat ample lucrări de sistematizare, au fost efectuate asanări și modificări ale albiei râului. A fost construit un colector subteran pe sub cuva deschisă a râului, s-au taluzat și îndiguit malurile cu dale prefabricate realizate din beton armat.

Cu scopul eliminării riscului de inundații și crearea unei surse de apă potabilă pentru Capitală a fost realizată o acumulare permanentă creată în amonte de Șoseaua Ciurel, prin realizarea unui baraj de pământ cu lungimea de 4.3 kilometri și amenajarea versantului natural existent pe latura sudică, înspre cartierul Militari. A rezultat un lac, Lacul Dâmbovița denumit și Lacul Morii, cu o suprafață de 241.5 hectare și un volum de circa 12.01 milioane metri cubi, având o adâncime maximă de 11 metri. În zona de nord a lacului a fost creată o insulă, Insula Lacul Morii ce are o suprafață de 4,246 hectare și este legată de malul nordic printr-un istm de pământ.

O scurtă istorie a cartierelor Sectorului 6 ne duce la originea denumirii acestora din zilele noastre.

Numele căpitanului Ghenciu a fost reținut în istoria Bucureștiului, și a fost preluat de cartierului Ghencea, pe al cărui teritoriu a construit un lăcaș în amintirea părinților săi. În luna martie anul 1821 oastea pandurilor condusa de Tudor Vladimirescu în mișcarea antifanariotă, a intrat în București și și-a stabilit tabăra în apropierea Mănăstirii Cotroceni unde a construit și câteva fortificații. Acolo au fost ținuți caii cavaleriei și ai artileriei, au fost construite depozite de nutreț și gospodării militare. Astfel s-a dezvoltarea o mică localitate, deoarece în scurt timp au început să apară gospodării țărănești, cu grădini și animale. Denumirea cartierului Drumul Taberei este strâns legată de istoria acestor locuri, tabăra despre care face referire fiind aceea a lui Tudor Vladimirescu.

În secolul 19 pe teritoriul cartierului Militari de astăzi era zonă de instrucție militară și o garnizoană. Aici se inființase un adevărat cartier pentru cadrele cu grad mai mic ale armatei. Tot aici erau câmpurile de instrucție, atelierele armatei, pirotehnia.

Cartierul Crângași se află pe un teritoriu ce a fost locuit înainte de întemeierea Bucureștiului. În această zonă au fost găsite monede din timpul lui Valentinian I (364-375 d.H.) și un cuptor de ars oale. O hartă întocmită în 1828-1832 pomenește aici un cătun neînsemnat – Crângași, cu maximum cinci gospodării (crângași = oameni care locuiesc într-o pădurice). La începutul secolului al XX-lea, acest cătun reprezenta o mică zonă locuită, situată în apropierea râului Dâmbovița, mai exact la granița dintre București, și comuna Marele Voievod.

După anul 1922, cătunul Crângași a fost inclus în teritoriul capitalei. Între anii 1940 și 1960, terenul din această zonă, fiind mai puțin afectat de inundațiile periodice ale Dâmboviței, a început să fie ocupat în etape succesive de locuințele individuale ale unor familii sărace.

Zona cartierului Regie, a început să se dezvolte la mijlocul secolului XIX, în 1848, când a fost construită aici Moara de apă Ciurel. În 1864 a fost construită în zonă Manufactura de tutun de la Belvedere. Fabrica era deținută de Effingham Grant. Numele zonei vine de la Regia Monopolurilor Statului, care a preluat Manufactura de tutun a lui Grant. În 1948, pe locul fostei mori Ciurel a fost construită fabrica de pâine Spicul, demolată în anul 2008 iar în locul său a fost ridicat un complex rezidențial.

Istoria așezării pe care astăzi se află cartierul Giulești, își are originea în perioada neolitică (6.000-1.800 î.H.), fiind descoperite aici vestigii ale culturilor Boian și Gumelița. Situate în lunca Dâmboviței, terenurile din zonă au fost propice agriculturii, aceasta fiind, de altfel, principala îndeletnicire a locuitorilor de aici. În „Istoria Bucureștilor", Constantin Giurescu amintește faptul că moșia Giulești ar fi aparținut, la un moment dat, unui anume Giulea, însă nu precizează dacă denumirea zonei derivă de la numele acestui proprietar sau dacă este doar o coincidență.

În unele documente de la sfârșitul secolului al XIX-lea, acest teritoriu era numit Giulești-Sârbi. Există posibilitatea să fi fost denumit astfel pentru a fi diferențiat de noul cartier Giulești, dezvoltat pe fosta moșie Țigănia, care a fost parcelată pentru construirea de locuințe. Împărțirea moșiei a făcut parte din planurile de sistematizare a Bucureștiului demarate la sfârșitul secolului al XIX-lea și continuate până în prima jumătate a secolului al XX-lea, ce vizau expansiunea acestuia spre localitățile limitrofe. Deși zona a fost cunoscută sub numele de Giulești din timpuri străvechi, în perioada dintre anii 1920-1940 a purtat denumirea Comuna Urbană Marele Voievod Mihai, iar între anii 1945-1952 s-a numit “16 Februarie”. După anul 1950 și-a pierdut independența administrativă, fiind inclusă în teritoriul capitalei.

Întorcându-ne imediat dupa instaurarea puterii comuniste în 1945, vedem cum treptat dispare economia liberă și competitivă capitalistă. Asistăm la transformarea ei în economie socialistă supercentralizată. Are loc o dezvoltare forțată a industriei, creându-se premisele afluxului unui mare număr de oameni în locurile puternic industrializate. Bucureștiul intră în această categorie, construindu-se în perioada anilor ‘50-’70 platforme industriale imense. Pe langă intreprinderile naționalizate în 1948 (Lemaitre a devenit Timpuri Noi, Malaxa a devenit 23 August) , au fost înființate noi intreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera, Turbomecanica). Un rol deosebit în această perioadă în economia orașului, l-a avut industria de construcții-montaj, numărul de salariați crescând de la 39.700 în 1950 la peste 97.000 in 1983. Având în vedere că pâna în 1950, principalele ramuri industriale dezvoltate în Bucuresti, erau industria ușoară și alimentară (57.9%), industria chimică (24.1%), în 1982, chimia reprezenta 55 % din totalul structurii industriale. Ritmul mediu anual de creștere al sectorului industrial a fost enorm și a implicat costuri uriașe.

Cartierele Sectorului

Acei salariați care au fost absorbiți în industrie și în ramurile colaterale conexe (cercetare, sănătate, învățământ etc) trebuiau să locuiască undeva. Și astfel a apărut nevoia acelor așa-zise “cartiere-dormitoare”. Unul dintre acestea este Drumul Taberei.

La sfârșitul anilor ’50 au început construcțiile de blocuri, dinspre Cotroceni spre Domnești. Astfel, în 1983, când s-au dat în folosință ultimele blocuri, cartierul ajunsese la limita sa maximă în vest, dată de Strada Oltului, și se construiseră în jur de 63.000 apartamente.

Cartierul Drumul Taberei se află în partea de sud-vest a Bucureștiului, pe teritoriul Sectorului 6. Drumul Taberei se învecinează la la sud cu Șoseaua Alexandriei iar la nord cu Cartierul Militari. Cartierul este delimitat la est și nord de calea ferată care ajunge mai apoi până în Gara Progresul, la vest de străzile Valea Lungă, B-dul Timișoara și Valea Oltului, iar la sud de Prelungirea Ghencea, strada Brașov până la fosta Tricodava, strada 1 Mai (fostă strada Compozitorilor), Aleea Haiducului și Bulevardul Drumul Taberei până la Răzoare.

Drumul Taberei este cartierul din care, după cum spun unii dintre locuitorii săi, dacă ai locuit odată, îți va fi greu să te muți. Este un cartier aerisit, cu mult spațiu verde, cu mari centre comerciale și multe magazine, cu multe școli și beneficiază de mijloace de transport în comun de suprafață care îl conectează cu restul Bucureștiului. Zona are multe avantaje. Dintre spațiile verzi, cel mai mare este parcul Drumul Taberei, cunoscut și sub numele din perioada comunistă, Moghioroș, care acoperă o suprafață de 15 hectare.

În cartier există cinci piețe:

Siguranța cetățeanului este asigurată de două secții ale poliției naționale: Secția 22 (Str. Brașov nr. 19) și Secția 25 (Aleea Callatis nr. 1A), împreună cu Serviciul de Poliție Locală Sector 6.

Unitățile de învățământ din cartierul Drumul Taberei sunt 14 grădinițe pentru învățământul preșcolar, 11 școli generale pentru cel primar și gimnazial, precum și șase licee:

Pe timpul iernii, se instalează un patinoar artificial în zona parcului Drumul Taberei, perioadă în care această zonă devine un punct de atracție și pentru locuitorii altor cartiere.

Un alt avantaj pentru locuitorii cartierului sunt cele două mall-uri existente aici, Plaza România și AFI Palace Cotroceni, la care se adaugă supermarketurile Billa, Kaufland și Lidl. De asemenea, în Drumul Taberei găsim terase și restaurante, terenuri de sport în aer liber sau acoperite, precum și Complexul Sportiv „Steaua” care ca suprafață este a doua bază sportivă din Capitală după „Complexul Sportiv Național Lia Manoliu”, iar ca dotări este considerată a fi prima. Cuprinde un stadion de fotbal, unul de rugby și terenuri de antrenament ce acoperă câteva hectare.

Drumul Taberei beneficiază de linia de metrou ușor 41, precum și de multe alte linii de tramvai, autobuz și troleibuz (8, 11, 25, 69, 90, 93, 105, 122, 126, 137, 138, 168, 173, 221, 268, 368, 385, 668), ce fac legătura cu restul orașului. Un alt aspect important referitor la Drumul Taberei este că în harta acustică a Bucureștiului este trecut drept cel mai liniștit cartier, cu o medie a zgomotului de doar 53 de decibeli, în condițiile în care media Capitalei este de 70 de decibeli. Problema cea mai mare, lipsa metroului, este în curs de remediere, fiind anunțată darea în folosință a Magistralei 5.

Zona Ghencea este situată în sudul cartierului Drumul Taberei și face parte din acesta. Este mărginită la est de strada Drumul Sării și de Șoseaua Antiaeriana, la sud de străzile Nandru, Drumul Cooperativei și Mateiu Caragiale, la vest de Șoseaua de Centură a Capitalei, iar la nord de Bdul 1 Mai (fost Compozitorilor) și Drumul Taberei.

Construcția primelor blocuri a început în anii 50, iar noi giganți de beton cu 10 etaje au continuat să apară până după 1980.

Cartierul Constantin Brâncuși este situat în partea de vest a cartierului Drumul Taberei. Este delimitat în partea de nord de Bulevardul Timișoara, la est de strada Valea Oltului, la sud de strada Valea Doftanei, iar la vest de Șoseaua de Centură a Capitalei. Cartierul se învecinează cu cartierele Militari și Drumul Taberei.

Cartierul Constantin Brâncuși are o istorie recentă, până în urmă cu câțiva ani aici fiind culturi agricole. Primele blocuri noi, colorate în galben și albastru, au fost date în folosință în anul 2005. Cartierul „Brâncuși” are o suprafață totală de 115.000 metri pătrați, incluzând 30 de blocuri de locuințe cu chirie pentru tineri, însumând circa 1.680 de apartamente, 360 de unități locative ce au fost construite și vândute prin credit ipotecar (grupate în 6 blocuri ) și o zonă cu vile. Blocurile pentru tineri au fost date în folosință, cu chirie socială, de către Primăria Sectorului 6, tinerilor care îndeplineau anumite condiții, printre care să aibă domiciliul și un loc de muncă stabil pe raza sectorului 6, iar vârsta până în 35 de ani.

Dacă la început planul era ca tinerii să stea aici câțiva ani, timp în care să strângă bani pentru a-și putea cumpăra un apartament, iar apoi locuințele să fie repartizate altora, lucrurile s-au schimbat. Astfel, locatarii în marea lor majoritate nu au mai plecat, rămânând stabiliți aici .

Cartierul Militari se află pe teritoriul unei foste comune și a avut un aspect rural până în anii '70, cuprinzând preponderent case, dar acestea au fost demolate treptat, în locul lor ridicându-se blocuri, mare parte dintre acestea cu zece etaje. Primele blocuri a fost date în folosintă în anul 1966, iar în prezent acestea domină peisajul arhitectural.

Cartierul Militari este situat în partea de vest a Capitalei, are ca vecini cartierul Cotroceni la est, Comuna Chiajna și cartierul Crângași la nord, Șoseaua de Centură la vest, iar la sud cartierul Drumul Taberei. Prin intermediul bulevardului Iuliu Maniu cartierul este puntea de legătură între Capitală și drumul european E70, prin autostrada A1 București-Pitești.

Cartierul Militari nu excelează din punct de vedere al suprafeței spațiilor verzi. Există aici câteva parcuri mici și sunt amenajate locuri de joacă, dar mai sunt necesare și altele. Cel mai mare parc din cartier este Parcul Politehnicii, care însă nu este amenajat pentru a oferi locuitorilor cartierului posibilități de petrecere a timpului liber.

În cartier există trei piețe: Piața Gorjului (Bdul. Iuliu Maniu nr. 140-146) și Piața Veteranilor (Bdul. Iuliu Maniu 78-92), Piata Apusului (Str. Apusului nr. 50), o secție a poliției naționale, secția 21 aflată pe Str. Dezrobirii la nr. 37 și un birou constatări accidente ușoare.

De asemenea, în catrier sunt 10 grădinițe, 9 școli generale, 7 licee și Universitatea Politehnică.

Cartierului Militari este deservit de Magistrala 3 de metrou, din care sunt amplasate aici 5 stații, și anume Preciziei, Păcii, Gorjului, Lujerului și Politehnica. Transportul în comun de suprafață asiguratde RATB este bine dezvoltat. Linia de tramvai de pe traseul 41 este una dintre cele mai solicitate, și în afară de aceasta călătorii au la dispoziție autobuze și troleibuze prin intermediul cărora se pot deplasa oriunde în Capitală.

În cartier există multe centre comerciale, dintre care menționăm Cora Lujerului, complexul comercial Sir, Carrefour, Metro, BricoDepot (fost BricoStore), Hornbach, Mobexpert, Praktiker, Kaufland și Auchan. În imediata vecinătate a cartierului Militari se află și mall-urile Plaza România și AFI Palace Cotroceni.

Bulevardul Iuliu Maniu traversează cartierul de la est la vest și constituie poarta de intrare și ieșire din oraș către autostrada A1, fiind bulevardul cel mai circulat din țară, cu toate consecințele ce izvorăsc de aici: aglomerație, zgomot, poluare, etc. Militariul este un cartier dinamic, în care se construiește mult. Dintre ansamblurile rezidențiale dezvoltate în timp foarte scurt aici enumerăm Sema Park, West Park, Ten Blocks, Quadra Place, Primăvara, Lujerului. În cartierul Militari este amplasat și complexul studențesc Leu.

Cartierul Crângași se situează pe malul estic al Dâmboviței și a fost inclus în teritoriul administrativ al Sectorului 6 în anul 1974. Extremitățile cartierului sunt Calea Crângași la sud și în vest, străzile Mehadia și George Vâlsan la nord și Calea Giulești în est.

În anul 1960, pe loturile libere din această zonă au fost ridicate primele blocuri. Astfel, au apărut imobilele de P+3E din zona străzii Rusețu, iar ulterior – cele cu patru etaje de pe bd. Constructorilor. Astăzi, în zona majoritatea clădirilor existente sunt blocuri cu patru sau zece etaje, majoritatea fiind construite din panouri prefabricate, soluție ce a permis realizarea rapidă a acestora. Cartierul are o suprafață de aproximativ 75 ha.

În cartier există un ștrand situat în vecinătatea Șoselei Virtuții, modernizat și dotat cu două terenuri de fotbal, unul de tenis. Parcul Crângași este una dintre atracțiile Sectorului, după ce a fost reamenajat, fiind instalate bănci, locuri de joacă pentru copii, spații pentru animale de companie etc.

Cartierul este bine conectat cu restul orașului prin magistrala a II-a de metrou , tramvaiul 41 (cunoscută și sub denumirea de metrou ușor) și linii de autobuze. Legătura rutieră a cartierului cu cele mai importante zone ale Capitalei este asigurată de Podul Grant. Acesta permite traversarea liniilor de cale ferată care duc spre Gara de Nord și face legătura cu Calea Griviței și Bulevardul Ion Mihalache.

În cartier există o piață, Piata Crangasi situată pe Calea Crangasi la nr. 29. De asemenea în Cartierul Crângași este o secție de Poliție – Secția 20 situată pe Str. George Mihail Zamfirescu nr. 52.

În ceea ce privește învățământul, în Crângași se găsesc două licee, două școli generale și o grădiniță:

Aici se află Piața Crângași, centrul comercial Grant Shopping Center și supermarketul Plus, amplasat la marginea pieței. Majoritatea blocurilor situate pe principala arteră din cartier (Calea Crângași) au partere comerciale, găzduind magazine, sedii de bănci, baruri, restaurante și câteva farmacii și cabinete medicale.

Regie este un cartier mic în vestul Bucureștiului, pe malurile râului Dâmbovița, în Sectorul 6, așezat de o parte și de alta a Dâmboviței, fiind delimitat de Șoseaua Virtuții în nord, de Calea Crângași la vest, de Bulevardul Iuliu Maniu la sud, și de Șoseaua Orhideelor, Calea Giulești și Bulevardul Regiei la est. Cartierul este renumit datorită amplasării pe teritoriul său a complexului studențesc.

Regie se află în vecinătatea universității Politehnice și are în componență în special cămine studențești, dar și câteva zone rezidențiale. Construcția căminelor studențești a fost începută în anul 1961, iar atăzi, conform datelor Universității Politehnice București, aici sunt 27 camine studențești (26 apartinand U.P.B. si unul – P20 aparținând Universității de Medicina), o cantină, o spălătorie, un dispensar medical, un birou de poliție, mai multe magazine alimentare, centre de copiere, restaurante și cluburi.

Accesul aici se poate face folosind stațiile de metrou Grozăvești și Petrache Poenaru. Estul cartierului poate fi traversat rapid prin intermediul Pasajului Basarab, dar numai cu mașina ori tramvaiul, deoarece pasajul nu a fost prevăzut cu trotuare sau pistă pentru biciclete. Linia de autobuz 601 leagă cartierul de centrul orașului circulând pe Splaiul Independenței.

Cartierul este locuit în mare majoritate de studenți. Viața de noapte este activă și reprezintă o atracție pentru multe persoane. Există cluburi dedicate activităților recreative precum bowling, biliard, ori tenis de masă. Aici se află și Stadionul Regie, iar clubul sportiv Sportul Studențesc este un nume important în sportul național. În vecinătatea stadionului există și terenuri de tenis, de fotbal pe gazon artificial și un teren de rugby. Centrul comercial Carrefour Orhideea, Centrul comercial IDM Basarab sau chioșcurile din zona căminelor studențești sunt locurile unde se pot face cumpărături în cartier.

Cartierul Giulești se situează în partea de nord-vest a capitalei. Cartierul este mărginit de Bulevardul Constructorilor în partea de est, de Calea Giulești și strada Butuceni în nord, de liniile de cale ferată ale Triajului 16 Februarie în nord-est, iar în nord-vest de calea ferată dinspre Roșiorii de Vede, iar în sud și sud-vest de râul Dâmbovița și Lacul Morii.

Este situat pe teritoriul administrativ a două sectoare: 6 și 1 și cuprinde două zone care au caractere diferite. Prima zonă, cunoscută sub denumirea Giulești-Sârbi are și în prezent un profund caracter rural, dotările edilitare au pătruns greu, alimentarea cu apă și canalizarea au fost introduse aici după 1990, nefiind finalizate nici în acest moment. Majoritatea caselor de după Institutul Pasteur au încă fântâni în curte, fiind lipsite de canalizare sau de rețea de apă potabilă.

Vecinătatea râului Dâmbovița și a Lacului Morii face ca, din cauza ridicării pânzei freatice, cea mai mare parte dintre terenurile din sudul Căii Giulești sunt inundabile. Astfel, pe multe dintre suprafețele libere nu este permisă construirea. În nord-est, spre Triaj și Gara 16 Februarie, continuă dezvoltarea unor incinte industriale și depozite.

Giulești-Sârbi stă prost și la alte capitole, precum centre comerciale, sănătate sau învățământ. Astfel, există o singură grădiniță și numai două școli generale. Cabinetele medicale nu sunt suficiente, unul dintre ele aflându-se în cadrul Institutului Pasteur, în zonă nu există nicio farmacie. O mare parte dintre șosele și străzi necesită modernizare. Această porțiune a cartierului comunică cu restul orașului numai prin Calea Giulești, transportul în comun fiind realizat prin câteva linii de autobuz și una de tramvai.

Una dintre problemele cele mai mari ale acestei zone sunt date de faptul că pentru multe din proprietăți nu există acte pentru case și teren, fiindcă au fost tranzacționate cu “chitanță de mână”. Datorită acestui fapt și a legislației care condiționează obținerea unei cărți de identitate de domiciliu, aici locuiesc oameni care nu există, care, pur și simplu, nu au identitate. Au fost întreprinse măsuri de eliberare de adeverințe de identitate provizorii, dar valabilitatea acestora este de un singur an, iar după trecerea acestui termen, majoritatea celor vizați au revenit la situația inițială. Desigur, de aici izvorăsc o sumedenie de probleme sociale: copiii care nu acte de identitate nu pot fi înregimentați în rețeaua națională de învățământ, furnizorii de utilități nu încheie contracte cu clienții care nu au forme legale de proprietate, nu se pot angaja cu forme legale, accesul la servicii publice și medicale este mult îngreunat. De asemenea, faptul că zona Giulești-Sârbi se află pe teritorul administrativ a două sectoare, 1 și 6, îngreunează implementarea unei strategii unitare pentru întreaga zonă.

A doua zonă a cartierului nu este nici ea puternic dezvoltată, în comparație cu celelalte cartiere, însă, loturile fără construcții de aici au atras atenția investitorilor, care au înțeles potențialul ridicat al zonei în ceea ce privește investițiile.

De puțin timp, aici au început să fie construite locuințe noi, unele pe suprafețele libere, altele pe locurile vechilor case. Au fost realizate rețelele de utilități – apă curentă, canalizare și gaze. Zona stă mai bine la capitolul transport în comun, fiind deservită de mai multe linii de autobuz și de cea de tramvai care străbate Calea Giulești. De asemenea, beneficiază de un parc modernizat de curând, Clubul sportiv CFR Rapide, cu toate dotările sale se află aici, și chiar de un spital – Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Giulești sau Maternitatea Giulești.

În cartierul Giulești este o singură piață, Piața Giulești, situată pe Calea Giulești nr. 26.

În ceea ce privește unitățile de învățământ, în cartier sunt 3 școli:

II.3.3 Relieful

Sectorul 6, parte componentă a Municipiului București, este format dintr-un relief de tip șes, fiind situat în Câmpia Vlăsiei componentă a Câmpiei Române, la distanță egală față de regiunea colinară din nord (Subcarpații) și de fluviul Dunărea, în sud. El s-a dezvoltat într-o zona de câmpuri netede, principalul contrast de relief fiind dat de valea râului Dambovița care îl strabate în partea de N-E. Cadrul natural a fost însă puternic antropizat, fiind realizat prin edificarea construcțiilor cu caracter edilitar și rezidențial și prin amenajarea teritoriului la nivelul infrastructurii de transport și comunicații.

II.3.4. Condiții climatice

Conform P.A.T.N. Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural, Sectorul 6 se află situat în zona III –Zona de tranziție între nuanțele oceanice submediteraneene și continentale. Din punct de vedere al precipitațiilor, în zonă s-au înregistrat, în general, valori mai mici de 600 mm pe an, cu temperaturi multianuale de peste 10oC.

La nivel local, Sectorul 6, ca parte a municipiului București, deși este așezat într-o zonă de climă temperată, este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele învecinate. Curenții de aer estici dau variații de temperatură de până la 70°C între verile călduroase și iernile geroase.

Zona de est a Sectorului 6 ce face parte din zona centrală a Capitalei, are cea mai mare concentrare de clădiri, străzi înguste între bulevarde largi și câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11°C, vânt sub 2 m/s, umiditatea cu 3-6% mai mică decât în alte zone și cea mai lungă perioadă de vegetație, de 220 zile fără ger, pe an.

Zona mediană cuprinde vechea zona industrială, până la Gara de Nord (cel mai mare nod feroviar al țării), este mai poluată datorită traficului intens, cu zile însorite ce alternează cu zile cu ceață și ploi abundente, având o temperatură medie anuală sub 11°C și un volum de precipitații de 600 mm pe an.

Zona rezidențială Drumul Taberei, are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice uneori, cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii de 77%, cu frecvente apariții ale ceții și un volum de precipitații sub 550-600 mm pe an.

Zona periferică este influențată de construcțiile joase (1-2 nivele) cu suprafețe verzi și mari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură și de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicată și aer curat. Volumul precipitațiilor este sub 500 mm pe an în această subzonă a sectorului.

Temperatura medie multianuală înregistreaza valori de 10°C-11°C. Temperatura medie a lunii ianuarie este curpinsa intre -5°C si -3°C. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intre 20°C si 23°C. Valorile maxime si minime inregistrate au oscilat intre extremele de -32,2°C în ianuarie 1942 si de 41,1°C în august 1945. Zona se situează în aria regiunilor cele mai calde din România, frecvența medie a zilelor tropicale depășind 30 de zile pe an. La fel și cea a zilelor geroase de 30-40 zile pe an, în care temperatura maximă a zilelor de iarnă este de sub 0°C. Iernile sunt destul de blânde cu putine zăpezi și temperaturi ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de până la 45°C) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură între iarnă-vară să fie de pâna la 60°C.

Încalzirea atmosferei se datoreaza în principal următoarelor cauze:

diminuarea radiației terestre, datorită menținerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze, etc;

pierderi de caldură ale cladirilor, surse termice și încalzirea urbana;

diminuarea curenților de aer datorită prezenței "barierelor" create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evaporării transpirației prin care se pierde caldură.

Nivelul precipitațiilor atmosferice prezintă valori medii multianuale de 500-600 mm (cu o medie anuala de 550 mm). Din punct de vedere al extremelor climatice, luna mai este luna cea mai ploioasă, când se inregistrează valori de 96,99 mm, iar lunile februarie și aprilie sunt lunile cele mai secetoase, când se înregistrează valori medii de 33,3-34 mm. În perioada caldă a anului precipitațiile au adesea caracter de aversă, fiind adesea însoțite deseori și de fenomene electrice.

Numărul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineața (nebulozitatea medie anuala) este între 5-6 zile din 10), durata medie de strălucire solară fiind de la 2000 până la 2250 de ore pe an.

II.3.5. Solul

Apariția diferitelor tipuri de soluri a fost determinată de variabilitatea spațială și temporală a factorilor pedogenetici naturali.

În Câmpia Bucureștiului predomină solurile silvestre brun-roșcate (BR), la care se adaugă cernoziomurile argiloiluviale levigate umede (CLF) și cernoziomurile cambice gleizate (CCg). Solurile brun-roșcate sunt specifice zonei forestiere de câmpie. Materialul parental este alcătuit din loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri și uneori argile. Acestea se caracterizează prin fertilitate ridicată pentru pădurile de campie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care necesită o agrotehnică adecvată și cantități sporite de îngrășăminte organice și minerale.

Cernoziomurile sunt răspândite sub forma insulară. Materialul parental este compus din loess și depozite loessoide. Acestea sunt cunoscute ca soluri cu un conținut ridicat în humus.

Toate acestea, în zona Sectorului 6, mai ales în cadrul văii Dâmboviței se completează cu prezența lacoviștilor, strâns legate de excesul de umiditate, pe fondul unei adâncimi mai mici a nivelului hidrostatic al pânzei freatice, dar și a unor perioade ploioase. Excesul de umiditate provoacă totodată și apariția crovurilor.

Modificările antropice puternice datorate construcțiilor (locuințe, platformele industriale, drumuri etc.) au determinat destructurarea profilului soului inițial (brun roșcat) și apariția așa-numitelor „protosoluri antropice".

Fenomenele de degradare a calității terenurilor și solurilor sunt legate de acțiunea cauzelor naturale, dar mai ales antropice. În această zonă cu tendință de dezvoltare în care prredomină caracterul urban, activitatea antropică constituie un factor important ce determină calitatea solului.

II.3.6. Apa

Apele subterane se regăsesc sub forma a două tipuri: ape freatice și ape de adâncime. Apele subterane de adâncime se pot afla atât sub formă ascensională sau arteziană cât și sub formă de zăcământ. Structura permeabilă straturilor subterane prezintă interes datorită cantonării aici a unor resurse acvifere, ce pot fi valorificate diferențiat prin foraje de captare a apei potabile ori pentru irigații.

Acestea sunt caracterizate după cum urmează:

Apa freatică este cantonată în stratul aluvionar de la baza depozitelor argilo-loessoide, constituind așa-numitul "acvifer de tip Colentina" (nisipuri cu pietrișuri), identificat și captat prin puțuri forate sau săpate la 6-12 m adâncime, cu niveluri freatice stabilizate frecvent între 8-10 m adâncime și apa freatică cantonată în nisipurile și pietrișurile specifice "Stratului de Frățesti". Ambele niveluri acvifere au un potențial valorificat diferențiat, ținând mai mult cont de organizarea pe plan administrativ, unde sunt folosite pentru uz gospodăresc și mai puțin pentru potabilitate.

Complexul acvifer de medie adâncime este cantonat în structura de tip „multistrat” a depozitelor argiloase – nisipoase, cunoscută prin identificarea și captarea prin foraje pe intervalul 25-70m adâncime a „nisipurilor acvifere de Mostiștea”, caracterizat printr-un potențial exploatabil de interes deosebit prin debitele captate (2-5 l/s) și prin apa de bună calitate (apă predominant potabilă).

Rețeaua hidrografică

Râul Dambovița constituie principalul curs de apă care tranzitează aria Municipiului București pe o distanță de aproximativ 22 km, din cei 237 km lungime totală, avand o direcție generală de scurgere NV-SE, părăsind orașul în amonte de confluența cu Râul Colentina, afluent de stânga. Regimul natural de scurgere al Râului Dambovița este modificat prin derivația de ape în Ciorogârla (amonte de Bucuresti), prin realizarea bazinului de acumulare Lacul Morii și prin regularizarea cursului acesteia. În regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al Râului Dâmbovița variază între cca. 2,0 m3/s la intrare și 17,0 m3/s la ieșirea din Județul llfov.

Lacul Morii, a fost amenajat în anii '80 și face parte din sistemul complex de apărare al Capitalei împotriva inundațiilor. El este deasemenea utilizat și ca rezervor-tampon, din care sunt alimentate râul și canalul colector pe parcursul urban al acestora. Lacul Morii are o suprafață la nivel normal de retenție de 256 ha și un volum de 14,2 mil. m3. În nordul lacului se află Insula Lacul Morii, care are o suprafață de 32.723 m², legată de malul lacului printr-un istm îngust de pământ.

Pânza freatică se află la baza depunerilor de loess și loessoide (-20 m și -30 m) și din ea se alimentează cu apă potabilă platformele industriale și locuințele care nu sunt racordate la rețeaua de alimentare. Tot din pânza freatică, datorită costurilor mari ale urilizării apei din rețeaua centralizată furnizată de Apa Nova, A.D.P.D.U. Sector 6, împreună cu factorii decizionali de la nivelul Primăriei și-au propus să alimenteze sistemul de irigații necesar întreținerii spațiilor verzi din Sector.

Inundabilitatea

O problemă importantă pentru zona rezidențială din Sectorul 6 vizează preluarea de către sistemul de canalizare a cantităților ridicate ale precipitațiilor care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Căile de comunicație, pasajele, subsolurile locuințelor se caracterizează prin creșterea riscului de inundare, generat de lipsa rețelelor de canalizare sau de incapacitatea acestora de a prelua debite însemnate de apă.

Reale probleme de risc hidrologic la nivelul comunității urbane din Sectorul 6 (în special cartierele Crângași, Giulești și Militari) ridică Lacul Morii în condițiile unei funcționări deficitare. Riscul de rupere a digurilor și barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de disfuncționalitate prin accentuarea riscului de inundație în cazul funcționării deficitare.

Conform adresei nr. 45287 din 21.05.2009 emisă de către Ministerul Mediului este identificată o suprafață de 176,77 hectare în Cartierul Giulești, respectiv în zona din nordul Lacului Morii, ca zonă inundabilă a albiei majore a acumulării Lacul Morii, zonă în care se interzice amplasarea construcțiilor până la elaborarea unui studiu de fezabilitate întocmit de catre Administrația Națională a Apelor Române.

În conformitate cu Legea nr. 575/2001, aria menționată se încadrează în zone cu cantități de precipitații ce variază între 100-150 mm în 24 de ore, cu arii afectate de inundații datorate revărsării unui curs de apa. Construcțiile viitoare vor avea în vedere prevederile normativelor în vigoare pentru protejarea împotriva acțiunii apelor curgatoare si a lacurilor:

Se vor face încadrari în hărțile de risc la inundații ale Bucurestiului.

Se vor inventaria cursurile de apă și lacurile invecinate.

Investigațiile geotehnice vor pune în evidență factorii care pot influenta negativ: nivelul apei subterane, roci foarte permeabile, gemorfologie defavorabila, zone de băltire.

Zonele cu exces de umiditate localizate în cartierul Giulesti Sârbi și zona inundabilă a albiei majore localizată în zona cartierului Giulesti Sârbi vor putea fi modificate doar după efectuarea unor studii de specialitate, aici putându-se dezvolta, atât conform PUZ-ului în vigoare cât și conform legii 107/1996 „Legea apelor”, o importantă zonă verde, precum și construcții pentru agrement.

Suplimentar de zonele mentionate mai sus, în cadrul Sectorului 6 mai sunt zone depresionare în care, pe perioada de precipitații abundente apa staționeaza pe perioade scurte de timp (câteva ore – maxim o zi). Aceste zone sunt în evidența SC Apa Nova Bucuresti SA și ISU unități abilitate să intervină în cazul unor situații excepționale.

II.3.7. Vegetația

Din punct de vedere biogeografic, întreaga unitate aparține zonei de silvostepă în amestec cu cea a zonei pădurilor de foioase. Asemenea celorlalte componente ale cadrului natural, dar evident într-o măsură mai mare, vegetația din zona municipiului București a suferit importante schimbări datorate acțiunii antropice. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este oferit de restrângerea treptată a pădurilor ce ocupau odinioară aproximativ tot perimetrul orașului și din care astăzi au mai rămas doar petice restrânse.

În prezent, vegetația inițială a fost înlocuită aproape în totalitate, locul acesteia fiind luat de spații construite, terenuri virane, căi de comunicație, spații verzi etc. Spațiile verzi cuprind specii de plante care s-au adaptat la climatul urban. Astfel, în alcătuirea acestora intră specii caracteristice zonei silvostepei (Quercus sp., Tilia sp.), cât și o serie de specii alohtone care s-au adaptat la climatul urban (stejarul roșu american, frasinul, tuia, pinul, molidul, magnolia etc.). În cadrul zonelor de luncă, vegetația locală este formată din zăvoaiele de plop, arin și salcie, împreună cu asociații vegetale acvatice (hidrofile) si palustre (papură, trestie).

Pajiștile dețin un caracter secundar, fiind puternic degradate, cu specii de graminee (Festuca, Stipa).

Distribuția spațială a biodiversității floristice din intravilanul Sectorului 6 este restrânsă numai la câteva specii predominante care alcătuiesc vegetația arealelor de conectivitate. În incinta Grădinii Botanice se află un număr de peste 400 specii de arbori. Aceasta reprezintă prin localizare și funcționalitate, o oază de verde urban pentru Sectorul 6, unde perturbările induse de activitatea umană sunt minime, putând oferi adăpost speciilor mai sensibile la factorii de stres urban și de unde ulterior se pot recoloniza. Suprafața sa este de 175.000 m2.
Există un mare numar de studii si documentații ce vizează dezvoltarea capitalei, elaborate în ultimii ani; dintre acestea însă, puține au un caracter integrat, iar repartizarea lor pe probleme este puternic inegală (lipsesc studii suficiente privind competitivitatea, calificarea și mobilitatea forței de muncă, starea fondului construit, nevoile de echipare tehnico-edilitară, patrimoniul public ș.a.).

Pentru a nu se pierde identitatea orașului, viitoarele proiecte de sistematizare vor trebui să îmbine armonios tradiția urbanistică și reperele de patrimoniu de pe teritoriul Sectorului 6, cu cerințele Bucureștiului în continuă modernizare. Același plan de priorități va trebui să includă și problematica dezvoltării infrastructurii rutiere, a protecției mediului conform standardelor europene, modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare, amenajarea și întreținerea de noi spații verzi, modernizarea și crearea de noi locuri de joacă pentru copii. Acestor proiecte le vor urma altele, deoarece modernizarea infrastructurii atrage repede după sine investiții private ce vor ridica nivelul economico-social al sectorului: clădiri de birouri, spații comerciale, noi complexuri de locuințe.

II.3.8. Analiza S.W.O.T. a teritoriului Sectorului 6

II. 4. Profilul spațial și funcțional

Structura constructivă

Structura cadrului urban al sectorului 6 este definit de elemente specifice macropeisajului și peisajului urban al periferiilor, de elemente ale cadrului natural și elemente antropice. Teritoriul sectorului 6 poate fi clasificat în următoarele tipologii, funcție de tipul și gradul de urbanizare existent:

1) peisaje urbane centrale și semicentrale;

2) peisaje urbane periferice;

3) peisaje urbane de penetrație și tranzit.

Peisajul periferic este alcătuit din elemente puternic contrastante, oferind o îmbinare de caractere și funcțiuni, pornind de la terenuri neutilizate acoperite de vegetație din flora spontană și locuințe vechi cu caracter rural, și ajungând până la ansambluri de locuințe și clădiri moderne, comerciale și de birouri.

Unul din elementele periferiei urbane a Sectorului 6, dar și a teritoriului periferic bucureștean, care conturează direcția de dezvoltare a peisajului periferic, este centura rutieră a acestuia. Peisajul adiacent centurii rutiere este unul rezultat fără concept prealabil, fără o viziune legată de peisaj, fără coerență urbanistică și cu ignorarea deplină a resurselor pe care aceste teritorii le reprezintă. Pe lângă centura rutieră, peisajul Sectorului 6 este definit și de principalele intrări rutiere în București existente în această zonă, toate dispuse radial concentric urmărind structura urbană a orașului:

– autostrada A1 București – Pitești prin b-dul Iuliu Maniu;

– drumul de legătură cu comuna Chiajna prin b-dul Uverturii;

– intrarea prin Prelungirea Ghencea.

De-a lungul și în vecinătatea acestora, deși predomină caracterul rezidențial, există puține spații publice, locuri în care cetățenii să interacționeze, parcuri, locuri de joacă sau zone de promenadă, realizarea acestora fiind necesară atât pentru creșterea calității peisajului cât și pentru creșterea calității vieții celor ce domiciliază în aceste zone.

Spațiul urban din Sectorul 6, definit de elemente antropice, este caracterizat in principal de:

– peisajul industrial – la periferia vestică a sectorului, pe platforma industrială Militari, în zona Bulevardului Iuliu Maniu, strada Preciziei, peisaj industrial ce trece printr-un proces de reconfigurare spațială generat de reconversiile funcționale ce au loc în teritoriu;

– peisajul rezidențial – definit de cele două tipologii de locuințe – ansambluri de locuințe colective și ansambluri de locuințe individuale. Reprezentativ pentru peisajul rezidențial al locuirii colective este cartierul Drumul Taberei, care prin compoziția elementelor ansamblului, al raportului spațiu liber – spațiu construit, definesc un peisaj specific de ansamblu rezidențial din perioada anilor ’70.

Elemente importante în conturarea peisajului Sectorului 6 sunt Lacul Morii și cursul de apă Dâmbovița. Teritoriul adiacent acestora este unul cu potențial de dezvoltare a zonelor de agrement.

Suprafața totală a Sectorului 6 din municipiul București este de aproximativ 3.900,00 hectare, conform Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară al municipiului București. Pe zone funcționale, bilanțul teritorial al suprafețelor, așa cum sunt ele proiectate pentru dezvoltare în P.U.Z.-ul coordonator al Sectorului 6 aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 278/2013 este programat astfel:

Bilanțul teritorial al suprafețelor, sursa PUZ Coordonator al Sect.6

Cea mai mare pondere în structura prevăzută în P.U.Z.-ul Sectorului 6, cu aproximativ 31,6% și o suprafață de 1.215,35 ha, zona situată în afara perimetrului central care grupează funcțiuni complexe de importanță supramunicipală și municipală – Zona mixtă. Conform P.U.G. București această zonă conține unele dintre cele mai importante nuclee strategice de dezvoltare a Municipiului, situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi capitalei un nou prestigiu, o echilibrare funcțională și noi calități estetic-configurative, în condițiile unei oferte diversificate și parțial imediat accesibile investitorilor.

Marea majoritate a zonelor cu funcțiune mixtă sunt localizate la intersecțiile principalelor artere majore de circulație. Se caracterizează prin locuințe colective cu sau fără parter comercial, având regimul de construire continuu ori discontinuu și înălțimi medii ( P+3-4 niveluri) sau mari (peste 4 niveluri).

Zona, cuprinde pe lângă locuire și instituții, servicii și echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective și personale, comerț, hoteluri, restaurante, recreere), mici activități productive manufacturiere.

Conform P.U.G. București această zonă este o continuare a zonei centrale. Zona se regăsește în cele mai multe dintre situații de o a parte și de alta a arterelor de circulație, formând linearități de servicii.

Zona mixtă se definește prin două tipuri de zone mixte determinate de principalele etape de evoluție a Sectorului 6:

– Este vorba de o zona mixtă caracteristică perioadei anilor 80 definită de locuințele colective amplasate pe principalele artere de circulatie;

– Zona mixtă dezvoltată după anii 90 prin intermediul documentațiilor de urbanism.

Subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, propune clădiri având regimul de construire continuu ori discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte, este planificată a se dezvolta în principal pe terenurile fostei platforme industriale Militari, pe zonele cu terenuri libere din Cartierele Ghencea și Giulești, precum și în vecinătatea drumului expres ce urmează a fi construit, penetrația A1 – Ciurel, obiectiv care, odată realizat, pe lângă faptul că va prelua mare parte din traficul ce acum se derulează pe Bulevardul Iuliu Maniu, va putea deveni un pol de centralitate pentru capitală, în zona sa adiacentă urmând a se construi clădiri de birouri și comerciale.

Zonele funcționale destinate spațiilor verzi, indiferent de natura acestora, urmează ca pondere zonelor mixte, ocupând circa 28% din suprafața totală.

Zona de locuințe are o pondere de aproape 20% din totalul Sectorului 6, din care locuințele colective ocupă mai mult de jumătate din suprafață. În Sectorul 6 ponderea locuințelor colective medii cu înălțimi de maxim P+5 este cu 7% mai mare decât cea a locuințelor colective înalte.

Pe raza teritoriul administrativ al Sectorului 6 zona centrală ocupă o pondere de 7,46 % din suprafața totală a teritoriului, având o suprafață de 290,94 ha. Zona se află localizată în partea de nord-est a Sectorului, respectiv la granița dintre Sectorul 6 și Sectorul 1. Zona face parte dintr-un țesut urban valoros din punct de vedere al evoluței istorice a tramei stradale–respectiv zona definită de Spitalul Militar și cazarma Malmaison. Se caracterizează prin clădiri cu puține niveluri (dominant P+1 – P+3 niveluri și unele inserții mai înalte), alcătuind fronturi continue sau discontinue dispuse pe aliniament sau retrase de la aliniament.
Funcțiunea de bază a sectorului 6 este cea de locuire, dezvoltarea sa istorică fiind potențată de această funcțiune, cartierele sale având rolul de „cartiere dormitor” pentru angajații industriei în continuă creștere din perioada anterioară anilor 90, pe lângă aceasta suprapunând cele două tipuri majore de funcțiuni – de proximitate și funcțiuni municipale – și prin atribuirea unui grad de importanță caracteristic fiecărei funcțiuni, s-au putut determina principalele arii de centralitate ale sectorului.

Procesul dinamic al ultimilor ani a influențat apariția unora în detrimentul altora, deși o cauzalitate directă în acest sens nu se poate determina. Se înregistrează o tendință generală de mutare a multor funcțiuni în ansambluri comerciale sau de tip mall, care a atras după sine într-o fază incipientă o pierdere de polarizare a centrului orașului.

În sectorul 6 astfel de centre s-au dezvoltat în zona bulevardului Iuliu Maniu și a Bulevardului Timișoara – centrul comercial Miltari, mall Afi Palace Cotroceni, care este cea mai mare construcție de tip mall din țară, fiind vizitat zilnic de peste 8500 de persoane, mallul Plaza România. O alta zonă cu pronunțat caracter de centralitate este zona de pe Splaiul Independenței (Sema Parc).

Fig.7. Distribuția suprafețelor de teren pe Unități Teritoriale de Referință conform P.U.Z.

Coordonator Sector 6

Sursa: Prelucrare consultant

Noile noduri cu caracter de centralitate s-au dezvoltat în principal la periferie, acolo unde exista rezervă de teren liber, sau pe amplasamentul fostelor zone de activități industriale.

Trebuie semnalată și slaba deservire a zonelor periferice, a zonelor cu probleme de sărăcie și o lipsă de adaptare la realitate a gradului de ocupare a terenului. Zonele cu densitate mare sau zonele cu populație tânără dominantă nu au o deservire specializată adecvată.

Suprafața destinață zonelor de activități productive s-a micșorat semnificativ ( cu circa 30% față de suprafață reglementată prin PUZ aprobat în 2005). Această scădere se datorează în principal tendinței de transfer a activităților de producție din zona municipiului București către teritoriile din aria sa de influență, în special datorită imposibilității dezvoltării unei infrastructuri logistice adecvate în cadrul Sectorului, respectiv restricții pentru traficul greu. De asemenea transferul de terenuri aferente zonelor de activități productive, în principal către zonele cu mixitate funcțională, are loc și sub presiunea existentă pe piața imobiliară. Cele mai semnificative schimbări ale zonelor de activități productive pe teritoriul Sectorului 6, au avut loc în zona Platformei Industriale Militari, Platforma Industrială Semănătoarea și zona adiacentă Șoselei Orhideelor.

Prezența zonelor industriale este în general bine corelată cu traseele de trafic greu și cu limitările accesului acestuia în zona centrală.

Marile platforme industriale respectiv zonele de activități industriale, sunt concentrate în principal în zonele periferice ale Sectorului 6:

– Zona bulevardului Iuliu Maniu de la intersecția cu str. Valea Cascadelor spre vest;

– Strada Preciziei;

– Strada Liniei;

– Bulevardul Timișoara.

Există o tendință de conversie a acestor zone industriale, cu precădere a zonelor industriale (de mici dimensiuni) situate în zona centrală, pe primul inel de circulație, datorită atractivității crescute a terenurilor din aceste zone pentru dezvoltarea funcțiunilor de birouri sau comerciale și de agrement.

– Zona Orhideelor unde pe fostele zone de activități s-au dezvoltat până în prezent complexul comercial Carrefour, Bricostore, ansamblu de locuințe colective Orhideea Gardens etc, fosta platformă industrială Semănătoarea, unde s-a dezvoltat ansamblul de birouri și servicii Sema Park. Tendința de conversie funcțională începe să prindă contur și în zona marilor platforme industriale de la activități de producție la dezvoltarea activităților terțiare, ansambluri de birouri, depozitări. Tot în această zonă în prezent sunt șantiere numeroase, fiind în construcție noi clădiri de birouri.

De asemenea, există tendințe de dezvoltare a funcțiunii de locuire (în special locuire colectivă), ceea ce impune stabilirea unor reglementări urbanistice complexe care să împiedice apariția unor conflicte interfuncționale.

În prezent Sectorul 6 dispune de teren liber de construcții, teren cu mare valoare pentru conturarea viitoare a dezvoltării configurativ-spațiale și funcționale a acestuia.

Relaționarea dintre funcțiuni la nivelul distribuirii spațial-teritoriale este una echilibrată, principalele preocupări în acest sens trebuind să vizeze tendința de conversie a fostelor zone de activități industriale în ansambluri de locuințe, care, pe lângă faptul că rămân să se învecineze cu zonele cu activități industriale existente, au nevoie și de infrastructură specială, acces la spații comerciale, învățământ, locuri de joacă etc.

Fig.8. Distribuția zonelor industrial și în reconversie Sector 6

Sursa: PUZ Sector 6

Zonele unde deocamdată, datorită densității mari a populației, Sectorul 6 este deficitar sunt zonele de recreere și petrecere a timpului liber. S-au dezvoltat și reamenajat parcuri, dar zonele de spații publice sunt puține, cu excepția celor de tip mall care predomină. Reconversia zonelor industriale în zone de locuit și în clădiri de birouri și comerciale constituie un avantaj pentru Sectorul 6, dar și o provocare permanentă, fiind necesară dezvoltarea concomitentă a infrastructurii și a serviciilor publice. La momentul actual există o supraaglomerare a numărului de autovehicule ce găsesc greu locuri de parcare (în acest proces producând și mai mult trafic), marile artere sunt congestionate la orele de vârf, iar traficul pietonal în majoritatea spațiilor publice este generat de necesitatea deplasărilor cotidiene, pietonii fiind asaltați de poluarea fonică și a aerului datorate emisiilor din trafic, trotuarele sunt adesea ocupate de autoturisme parcate, unitățile de învățământ școlar și preșcolar sunt uneori departe de locuințele nou construite, existând puține zone de promenadă și petrecere a timpului liber în spațiul public.

II.4.1 Analiza SWOT a profilului spațial și funcțional

II.5. Conectivitate și mobilitate

Sectorul 6, prin faptul că este conectat direct prin Bulevardul Iuliu Maniu la autostrada A1 este legătura rutieră între București, vestul țării și Europa, și invers. Apartenența la municipiul București, îl face să fie conectat celui mai important nod național de transport rutier-feroviar-aerian, caracterizat printr-un înalt grad de accesibilitate, inclusiv internațională, fiind situat pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară Europeană nr. 4 (Nădlac-Constanța) și Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albița (nr.9), precum și la aproximativ 60 de kilometri de Dunăre (Axa Prioritară Europeană Nr. 7). Accesibilitatea aeriană și multi-modală este asigurată de aeroportul internațional "Henri Coandă" (Otopeni), cel mai mare aeroport internațional din România.

Se află la 60 de kilometri de Dunăre pentru transport fluvial și are acces, prin Șoseaua de centură și autostrada A2 la portul Constanța pentru transport maritim. În jurul Bucureștiului sunt construite cele mai mari centre logistice din țară, pentru facilitarea schimbului de mărfuri transportate pe autocamioane, care nu au acces în Capitală, pe mijloace de transport mai mici pentru a putea fi distribuite în interiorul Capitalei și invers.

Orașele nu sunt insule, sunt interconectate cu localitățile din zonele din vecinătatea lor, formând sisteme urban-rurale. Cu cât aceste sisteme sunt mai integrate și mai sinergice, cu atât orașele-nucleu devin mai eficiente. Într-un sistem urban-rural integrat, oamenii au acces mai ușor la oportunități (de ex., locuri de muncă, școlarizare, afaceri), facilități (de ex., teatre, festivaluri, mari centre comerciale) și la serviciile publice cheie (de ex., servicii de sănătate); firmele din exteriorul orașului-nucleu au acces mai ușor la piețe (de ex., vânzarea de produse specifice zonei); și firmele din interiorul orașului-nucleu au acces mai ușor la un bazin mare de forță de muncă.

Zona economică funcțională a orașelor se întinde, de obicei, dincolo de zona administrativă, și, cu cât cresc mai mult orașele, cu atât și această zonă devine mai mare. În țările cele mai dezvoltate, zonele economice funcționale ale orașelor sunt descrise ca zone-tampon de circa o oră de mers cu mașina, acesta reprezentând timpul maxim pe care majoritatea oamenilor sunt dispuși să îl petreacă pentru navetă. Totuși, în fapt, zonele economice pot fi mai mari, mai ales atunci când respectă un tipar de dezvoltare policentrică, incluzând mai mulți poli de creștere.

În al doilea rând, tiparele privind durata călătoriilor cu autovehiculul demonstrează, în mod clar, importanța unei infrastructuri bune în îmbunătățirea accesibilității. Autostrăzile care leagă Bucureștiul de Ploiești, Pitești și Constanța ajută capitala să beneficieze de o masă economică mai mare decât cea pe care ar avea-o în absența infrastructurii esențiale. În acest moment, în zona economică a Bucureștiului, sunt concentrate 4 milioane de persoane (aproximativ 21% din populația României) și se generează mai mult de jumătate din veniturile obținute la nivel național.

Fig.9. Principalele zone economice urbane

Sursa: www.fonduri-ue.ro

Modificările structurale majore petrecute în funcționarea orașului, dispariția platformelor industriale, apariția unor noi zone rezidențiale, a unor mari centre comerciale în interiorul și în exteriorul orașului, noi zone de birouri și de servicii, împreună cu alți factori importanți, între care cel mai semnificativ ar fi segmentul proprietății private asupra terenurilor și a locuințelor, au generat o mobilitate ridicată a locuitorilor, pe o rețea rutieră subdimensionată. Pentru a putea profita de aria de influență economică a sa, atât Capitala cât și Sectorul 6 au nevoie urgentă de intervenții la nivelul infrastructurii rutiere.

Traficul intens din Bucuresti are mai multe cauze: infrastructura proiectată în alt context socio-economic, subdimensionată, creșterea numărului de autoturisme, transportul în comun insuficient adaptat cerințelor, etc. Structura radial-concentrică a Bucureștiului face ca, în lipsa unor artere inelare corespunzător dimensionate, traficul să fie dirijat către zonele centrale ale Capitalei, pe axele N-S și E-V, fapt care conduce la blocarea acestora, indiferent care ar fi măsurile locale de mărire a capacității de trafic. Sectorul 6 fiind poarta de intrare și ieșire din Capitală a axei E-V, este supus zilnic unui aflux mare de trafic, ce are un impact negativ asupra spaƫiului urban, al patrimoniului arhitectural și asupra calității vieții urbane. Prezenƫa acestui trafic excesiv și inutil pentru Sector (fluxuri de tranzit care nu deservesc zona) micșorează posibilitatea si disponibilitatea de a realoca o parte din spațiul carosabil în favoarea pietonilor, bicicliștilor și transportului public. De asemenea, modernizarea liniei de centură nu este finalizată și inelele mediane ale Municipiului București nu sunt complete, astfel că traficul de tranzit nu poate fi absorbit și redirecționat.

Datele oficiale arată și o creștere semnificativă a numărului de automobile. Prefectura București și Prefectura Ilfov arată că, în ultimii cinci ani, numărul de automobile a crescut de la 1.224.816 la 1.382.122. Doar în Bucuresti, la finalul anului 2011 erau inmatriculate 1.131.807 automobile, iar la finalul lunii septembrie 2016 erau 1.237.302 masini, cu 105.495 mai multe. În Ilfov, la finalul anului 2011 erau inmatriculate 93.009 masini, iar la începutul lunii octombrie 2016 – 144.820 autovehicule, numărul acestora crescând cu 51.811. În procente, creșterea la nivelul Ilfovului este de aproape 30%. Și aceste date sunt cele făcute publice înaintea eliminării taxei de primă înmatriculare, fapt ce a făcut ca numărul de înmatriculări, atât în București cât și la nivel national să crească foarte mult. În Sectorul 6, la data de 3 nioembrie 2017, conform Direcției Impozite și Taxe Locale Sector 6, figurau ca înmatriculate în Sector un număr de 133.236 autovehicule, din care 1274 fiind cu tonaj mai mare de 12 tone.

Suprafața străzilor Capitalei, estimată la circa 15%-16% din teritoriu în anul 1990, a scăzut la circa 13%-14% în anul 2000 și este necorespunzător conformată. Mai mult, navetismul accentuat, estimat la circa 300.000 de persoane în 24 ore, în lipsa unui serviciu de transport public în teritoriul periurban, adaugă probleme suplimentare traficului în interiorul orașului, care se află pe locul 5 în topul celor mai aglomerate orașe din lume și pe locul întâi din Europa, cu un indice de congestie de 50%, acesta crescând în 2016 cu 7% față de 2015, conform unui studiu publicat de producătorul olandez de sisteme de navigație prin GPS TomTom. Ziua cea mai aglomerată din 2016 a fost 5 decembrie, când indicele de congestive a fost de 101%. Bucureștenii petrec în medie 57 minute pe zi în plus față de condiții normale de trafic, adică 218 ore în plus pe an. La orele de vârf congestia este și mai accentuată, dimineața pierzându-se cu 90% mai mult timp în trafic decât ar fi nevoie în condiții normale, iar seara cu 98% mai mult.

Fig.10. Topul celor mai congestionate orașe

Sursa: www.tomtom.com

Traficul excesiv aduce după sine multe alte probleme, care vor fi cu greu rezolvate dacă nu este rezolvată cauza principală. Pe bulevardele și în intersecțiile unde traficul este aglomerat este degradată calitatea aerului, zgomotul depășește normele de confort admise, pietonii circulă greu și în condiții de discomfort, activitățile comerciale au de suferit datorită faptului că potențialii clienți nu pot ajunge la ele și nu găsesc locuri de parcare, salubrizarea se desfășoară greu, spațiile verzi se transformă în locuri de parcare, crește numărul accidentelor.

Primăria Sectorului 6, împreună cu Primăria Generală a Municipiului București și-au propus să rezolve aceste probleme. La nivel de Sector, a fost elaborat Planul de Urbanism Zonal, în care au fost rezervate spații pentru lărgirea arterelor existente, închiderea inelelor mediane ale Capitalei și realizarea conexiunilor cu Șoseaua de centură, iar la nivelul județului Ilfov a fost elaborat Planul de mobilitate urbană durabilă (PMUD), unde sunt prevăzute acțiuni și investiții majore pentru rezolvarea problemelor de trafic, pentru realizarea de locuri de parcare, pentru dezvoltarea, sporirea eficienței și a atractivității transportului în comun și al îmbunătățirii accesului pietonal.

Fig.11. Spațiul necesar transportului pentru 40 de persoane: cu autobuzul, cu autoturismul sau cu bicicleta

Sursa: www.planetizen.com

II.5.1. Circulația rutieră

Sectorul 6 este poarta de intrare în Capitală pentru coridorul 4 paneuropean și pentru tot traficul auto de pe A1 (autostrada Bucuresti – Pitești – aprox 45.000 vehicule/zi conform http://www.wizard-media.ro), care este al doilea cel mai circulat drum din țară, după DN1. De asemenea cele mai ample suprafețe comerciale din muncipiul București sunt localizate în cartierului Militari și cartierul Drumul Taberei, atrăgând trafic important care traversează Sectorul. Tot prin Sectorul 6 trec zilnic un număr important de persoane spre și dinspre locurile de muncă, creând un flux important de trafic auto suplimentar.

Sistemul major de circulație al Municipiului București este dezvoltat pe o structură radial-concentrică de-a lungul axelor de circulație, cu rol în preluarea principalelor drumuri ce converg spre București. Rețeaua stradală a Municipiului București are o lungime de 1820,8 km (conform P.M.B.) din care 216,052 km sunt aferenți rețelei stradale a Sectorului 6. (Conform PIDU Sector 6).

Relațiile de legătură rutieră actuale ale Sectorului 6 cu Sectoarele limitrofe, 1 și 5, precum și cu Șoseaua de centură (DNCB), se realizează prin intermediul următoarelor artere de circulație:

– Legătura cu Sectorul 1 se face prin intermediul arterei Calea Crângași-pasajul denivelat superior Grant, prin pasajul denivelat superior Grozăvești-Basarab și prin Șoseaua Cotroceni;

– Relaționarea cu sectorul 5 se face prin intermediul Bulevardului Ghencea.

– Relaționarea sectorului cu Șoseaua de Centură se face prin 2 puncte: primul punct se află la intesecția B-dului Iuliu Maniu cu autostrada A1, cel de al doilea punct aflat la intesecția Prelungirii Ghencea cu Șoseaua de Centură, ieșirea spre Domnești.

Rețeaua rutieră a sectorului cuprinde atât străzile principale cu rol major în preluarea fluxurilor de circulație (rețea majoră), cât și străzi secundare care asigură dirijarea fluxurilor de circulație spre rețeaua majoră. Sistemul de circulație rutieră pe întreg teritoriul administrativ al Sectorului 6 este organizat în 556 de artere. Străzile de categoria I și a Il-a se continuă în multe situații cu străzi de categoria a III-a sau chiar a IV-a, fapt ce provoacă congestii importante, în special la orele de vârf.

Un obstacol important pentru circulația rutieră a Sectorului 6 este constituit de existența pe teritoriul său a Lacului Morii și necesitatea traversării Dâmboviței. În acest scop, în aval de Lacul Moriia a fost construit podul Ciurel, ce leagă Sectorul 6 de nordul Capitalei. Podul Grozăvești traversează râul la aproximativ 1.500 de metri în aval de barajul Ciurel, având o lățime de 21 de metri, preluând fluxuri de tranzit între cartiere și obiective importante, precum Institutul Politehnic, complexul studențesc Grozăvești, fosta platformă industrială Semănătoarea și gările de Nord și Basarab.

Început în anul 2006 și finalizat în cursul anului 2011, în zonă a fost amenajat Pasajul Basarab, care asigură transferul a 60.000 de autovehicule zilnic și ajută la descongestionarea traficului rutier al Sectorului 6. Prin Pasajul Basarab este realizată legătura rutieră ce completează partea de nord-vest a inelului principal de circulație al Capitalei și traseul de tramvai între Bulevardul Nicolae Titulescu – Șoseaua Orhideelor – Podul Grozăvești – Bulevardul Vasile Milea. Pasajul traversează două obstacole majore: râul Dâmbovița și calea ferată. Pasajul are viaductul principal cu o lungime totală de 1.450 de metri, din care 117 metri pod peste râul Dâmbovița și 340 metri peste calea ferată din zona Gării de Nord, accesul la pasaj fiind asigurat prin bretele de acces însumând 1.126 metri lungime și rampe de acces cu o lungime totală de 1.250 metri.

Datorită densității mari a poplației, a dezvoltării zonelor de interes și a localizării sale, rețeaua stradală a Sectorului 6 este străbătută de trei tipuri de fluxuri de circulație, și anume:

1. Locale – generate de relațiile dintre zonele de locuit, cele cu locuri de muncă, cele comerciale, de recreere și sport, administrative, etc. În această categorie intră traficul de aprovizionare și cel de transport public de călători;

2. De penetrație – generat de relația sectorului cu teritoriul de influență

3. De tranzit – categorie în care intră traficul de lung parcurs și al cărui traseu trece prin Municipiul București traversându-l pe diferite străzi, relația cea mai importantă fiind cea care se înscrie pe direcția Bulevardului Iuliu Maniu.

Rezervarea spațiilor necesare dezvoltării rețelei de comunicație rutieră, cu interdicții temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcționale (zonă de protecție și siguranță, spațiu verde, platforme și parcaje etc.) este realizată prin PUZ.

Dezvoltarea rețelei stradale propusă prin PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 pentru intervenția asupra sistemului major de circulație, împreună cu intervențiile propuse în PMUD București-Ilfov, respectiv realizarea drumului expres A1-Ciurel-Splaiul Independenței, închiderea inelelor mediane, din care al doilea inel median la nivel de drum expres, prelungirea Bulevardului Timișoara și conectarea acestuia cu Șoseaua de centură, prelungirea și transformarea străzii Liniei în bulevard precum și lărgirea arterelor existente vor rezolva multe dintre problemele actuale ale conectivității Sectorului cu restul Capitalei, precum și cu comunele limitrofe, aria de influență și restul țării.

În completarea documentelor menționate mai sus, pentru a crește accesibilitatea zonei Giulești-Sârbi și a prelua o parte din traficul de penetrație datorat navetei spre nordul Capitalei, Calea Giulești în această zonă va fi lărgită și prelungită până în Șoseaua de centură.

Una dintre prioritățile administrației locale pentru dezvoltarea zonei de vest a Sectorului o reprezintă realizarea pasajului rutier de la intersecția Prelungirii Ghencea cu Șoseaua de centură și calea ferată, precum și modernizarea acestui bulevard și introducerea unei linii de tramvai care să conecteze această zonă la transportul în comun al Capitalei.

Pentru realizarea potențialului pe care îl au și dezvoltarea economică a Sectorului, au fost identificate următoarele trei zone ce necesită dezvoltarea în vederea conectării cu sistemul major de circulație al Capitalei:

1) zona Giulești, Giulești-Sârbi, zona delimitată de următoarele repere: la nord drumul Săbăreni, la sud și est Calea Giulești, la vest str. Răsadniței;

2) zona delimitată de arterele: la est, str. Valea Oltului, la sud. Prelungirea Ghencea, la vest, Șoseaua de Centură și la nord str. Preciziei;

3) zona delimitată la sud de Bd. Iuliu Maniu, la vest de Drumul Osiei, Ia nord de Drumul Ciorogârla – str. Crivățului, la vest Șoseaua de Centură.

Fig.12. Intervenții propuse în PUZ pentru infrastructura rutieră

Sursa: PUZ coordonator Sector 6

Intersecțiile dintre arterele principale din Sector precum și cele dintre arterele principale și cele secundare prezintă și ele probleme de trafic, iar pentru fluidizarea lor este necesar să se intervină prin semaforizare inteligentă, prin realizare de sensuri giratorii acolo unde este necesar, sau prin realizarea de pasaje auto și pietonale.

FOTO Fig. 13

Sursa:b365.ro

Un alt factor care contribuie la creșterea congestiei traficului în Sectorul 6 îl constituie parcarea pe carosabil, care ocupă adesea una dintre benzile arterei pe fiecare sens. Pentru a rezolva această situație, administrația locală a demarat un studiu prin care să identifice arterele unde este posibilă realizarea de sensuri unice care să contribuie la fluidizarea circulației și la posibilitatea alocării unei părți din trama stradală pentru realizarea de locuri de parcare.

Fig.14. Harta traficului la orele dimineții

Sursa: Google Traffic

Parcări

Numărul mare de autovehicule, precum și gradul ridicat de utilizare acestora, face ca în Sectorul 6, la fel ca și în întreaga Capitală, să fie nevoie de un număr foarte mare de locuri de parcare. Din această cauză, un mare procent din suprafața carosabilă este ocupat de mașini parcate. Cei ce folosesc spațiile de parcare sunt cei ce sosesc primii, dar aceasta nu este întoteauna modalitatea cea mai eficientă de utilizare a spațiilor libere. Parcarea pe stradă creează probleme de siguranță și de congestie. Numărul mai mic decât cererea de locuri de parcare duce la aglomerarea traficului, cei în căutarea de locuri disponibile creând trafic suplimentar. De asemenea, parcarea în zonele pietonale (alei / la colțurile străzii) creează probleme pentru pietoni.

Fig.15. Locuri de parcare declarate de conducătorii auto care locuiesc în București- Ilfov

Sursa: Studiu privind Obiceiuri de Călătorie 2014 – Realizat pentru PMUD București-Ilfov

Totalul locurilor de parcare de reședință amenajate din Sectorul 6, conform datelor furnizate de ADPDU Sector 6, este de peste 36.500 locuri, cu o creștere în anul 2016 cu un număr de 1260 față de 2015, din totalul acesta, aproximativ 25% sunt atribuite în parcări marcate corespunzător. De asemenea, Primăria Sectorului 6 a construit 70 de parcări inteligente pe verticală, care dețin un număr de 672 de locuri de parcare „inteligente". Numărul acestora, este mult prea mic față de necesarul real. La nivelul Municipiului București sunt înmatriculate 1.237.302 autovehicule la 1.844.312 locuitori, rezultând aproximativ 0,67 autovehicule pe cap de locuitor.

La nivelul Sectorului 6 sunt înmatriculate un număr de 133.236 de autovehicule, număr de aproximativ 4 ori mai mare decăt numărul de locuri de parcare, fără să luăm în calcul autovehiculele aflate în tranzit sau înmatriculate în alte județe dar ai căror posesori domiciliază, cu forme oficiale sau nu în Sectorul 6. Pentru multe dintre acestea există locuri de parcare în regim privat, care nu sunt în administrarea ADPDU Sector 6, însă majoritatea sunt parcate pe stradă, pe trotuar sau oriunde se găsește spațiu liber.

În sondajul de opinie efectuat cu ocazia elaborării prezentei strategii, cetățenii chestionați, în majoritate covârșitoare, au declarat că în Sector este nevoie de mai multe locuri de parcare, dar în același timp și de mai multe spații verzi. Din păcate, aceste două categorii sunt antagonice, dezvoltarea uneia reducând-o pe cealaltă, fapt sesizat și de către respondenții la întrebările deschise din chestionar, care au acuzat transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare. Soluțiile rezolvării ambelor deziderate ar putea fi utilizarea dalelor înierbate la amenajarea noilor locuri de parcare sau realizarea de parcaje subterane care să fie acoperite cu vegetație.

În PMUD București-Ilfov sunt prevăzute pentru Sectorul 6 trei locații pentru sistem de parcare – Park-and-Ride (Parchează și Călătorește), care pe lângă creearea de noi locuri de parcare au menirea de a încuraja utilizarea transportului public, localizarea lor urmând să se facă în apropierea stațiilor de metrou, contribuind astfel și la reducerea traficului.

În completare la PMUD București-Ilfov, Primăria Sectorului 6 își propune să construiască un sistem Park&Ride de mari dimensiuni, care va fi realizat în zona Depoului Militari. Această zonă a fost aleasă sub aspectul că aici există infrastuctură pentru metrou și tramvai, și de asemenea, se află în apropierea fostei stații CFR București Vest, care va putea fi reamenajată, rezultând astfel un nod intermodal prin conectarea sistemului de park and ride cu transportul public, prin amenajarea unei stații de metrou și a uneia de tramvai la Depoul Militari, reabilitarea stației CFR București Vest și realizarea unui traseu CFR: Gara Progresul – București Vest – Gara de Nord și aeroport (parte din centura feroviară a Bucureștiului). De asemenea, calea ferată de pe strada Liniei va fi utilizată pentru introducerea unui tren urban de la stația București Vest până la strada Lujerului, sau o linie de metrou ușor, făcându-se astfel legătura între centura feroviară a Bucureștiului, Park and Ride și metrou, precum și cu traseul tramvaiului 41.

Tot aici există posibilitatea de a fi mutată și autogara interurbană Militari din zona Păcii, care generează trafic suplimentar pe Bulevardul Iuliu Maniu, iar prin mutarea sa va fi facilitat și transportul în comun periurban de navetă, noua autogară putând să preia fluxuri suplimentare de călători și să faciliteze accesul acestora la liniile RATB și Metrorex.

Propunerea Primăriei Sectorului 6 pentru Strada Liniei, care în prezent în mare parte mărginită de terenuri degradate, este de a o transforma dintr-un punct slab al Sectorului într-un un atu, prin introducerea unui tren urban (metrou ușor), transformarea acesteia în bulevard între Park and Ride și strada Lujerului, iar de aici prelungită și continuată cu strada Fruntaș Anghel Mihai până la Bulevardul General Vasile Milea ar putea deveni „Centrul Nou” al Capitalei, devenind spațiu public de promenadă și recreere, cu restaurante, terase și comerț stradal, cu o scenă în aer liber unde în anumite seri din timpul săptămânii și în weekend să aibă loc concerte și evenimente pentru cetățenii și vizitatorii Sectorului.

O soluție pentru mărirea numărului de locuri de parcare constă în construirea de parcaje subterane în perimetrul blocurilor. După consultarea asociațiilor de proprietari sau la cererea acestora, Primăria de Sector își propune să realizeze astfel de parcaje, dat fiind faptul că introducerea locurilor de parcare în subteran eliberează terenul, care va fi utilizat pentru amenajarea de spații verzi și locuri de joacă.

Datorită cererii foarte mari pentru parcaje de reședință, sistemul Park and Ride construit la periferia Sectorului va conține și o zonă de parcaje care să le înlocuiască pe cele de reședință, ce vor putea fi închiriate de rezidenții Sectorului.

Pentru parcajul pe stradă, PMUD nu recomandă rezervarea de spații de parcare specifice individuale (în afara celor destinate persoanelor cu dizabilități), ci recomandă să fie create zone speciale pentru rezidenți, ca aceștia să le folosească în comun si să poată parca oriunde pe spațiul rezervat pentru ei, cu condiția ca acel loc să fie liber, diminuând astfel necesarul de locuri de parcare.

Primăria de Sector își propune și să închirieze spațiile de parcare ale agenților economici, ca de exemplu centrele comerciale, pe perioada când acestea nu sunt utilizate (după ora 22, până la ora 9), și să le pună la dispoziția cetățenilor Sectorului. Pentru evitarea congestiei și fluidizarea traficului, se va stabili un program de aprovizionare pentru agenții economici, cu scopul ca această activitate să se realizeze în intervalele orare în care traficul este mai puțin aglomerat.

O altă zonă prioritară de intervenție a fost identificată pe Bulevardul Timișoara în zona Vămii, unde carosabilul este, câte o bandă pe fiecare sens, ocupat de autocamioane ce-și așteaptă rândul la vamă, așa cum se poate observa în fotografia de mai jos, iar traficul de pe banda liberă este mult îngreunat. Soluția optimă pentru rezolvarea acestei situații este mutarea Vămii în vecinătatea Șoselei de centură. Până când aceasta se va realiza, o soluție poate fi condiționarea autorizării agenților economici care realizează servicii de comisionare vamală de deținerea de spații de parcare pentru clienții lor.

Fig.16. B-dul Timișoara zona Biroului Vamal de interior București

Sursa: www.arcgis.com

II.5.2 Transport public

În Sectorul 6 sistemul de desfășurare a transportului public de călători de suprafață se află în administrarea R.A.T.B. și este organizat, în funcție de tipurile de mijloace de transport utilizate, și anume:

– cu tracțiune electrică: tramvaie și troleibuze;

– autobuze.

Situația existentă se prezintă astfel: 55 de linii de tramvai, troleibuz sau autobuze.

Linii de tramvai 12

Linii de troleibuz 10

Linii de autobuze 33

Rețeaua se înscrie, în cea mai mare proporție, pe străzi de categoria I și a II-a, care au atât în plan orizontal, cât și vertical, elemente care să permită circulația vehiculelor ce necesită anumite condiții. Mărimea fluxurilor de călători ce se deplasează pe anumite direcții au determinat ca traseele desfășurate pe rețeaua de transport public, indiferent de tipul de mijloc de transport care circulă pe fiecare traseu să aibă porțiuni de suprapunere.

Se observă următoarele suprapuneri legate de principale fluxuri urbane de circulație, respectiv de penetrație și de tranzit:

suprapuneri ale linilor de autobuz și troleibuze pe Bd. Iuliu Maniu și Drumul Taberei-linii directe între periferia Municipiului București și nucleul central;

suprapuneri ale liniilor de tramvai și autobuz: Șos. Virtuții, Calea Giulești-tronsonul Bd. Constructorilor, capăt linie tramvai 41. Bd. Ghencea- tronson Drumul Sării, str. Brașov.

De asemenea, transportul de suprafață asigurat de RATB pe lungimea Bulevardului Iuliu Maniu se suprapune cu rețeaua de transport subteran, ceea ce, în urma unei analize a necesarului de transport public al Sectorului, s-ar putea evita, utilizând transportul de suprafață pentru alimentarea transportului subteran, sporind astfel eficiența ambelor.

Din punct de vedere al transportului subteran pe raza Sectorului 6 se află 2 linii de metrou respectiv Linia M1 ( Magistrala M1) și Linia M3 ( Magistrala M3) și în construcție Linia M5 (Magistrala M5), așteptată a se da în folosință în cartierul Drumul Taberei:

• Linia M1: Magistrala 1 este cea mai veche magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă oficial pe 19 decembrie 1979. Magistrala formează o "centură" ce leagă orașul de la vest la est, având o lungime de 31,7 km și 22 de stații. Pe raza Sectorului 6 se află o porțiune din tronsonul 1: Semănătoarea – Timpuri Noi, cu 3 stații: Petrache Poenaru (fosta Semănătoarea), Grozăvești și Crângași;

• Linia M3: Magistrala 3 a fost construită în două părți. Primul tronson — inițial un fragment al magistralei 1 – leagă cartierul Militari cu stația de corespondență Eroilor, asigurând o legătură între partea de vest a Municipiului București, respectiv platforma industrială Militari și centrul urban al orașului. Tronsonul a fost deschis în august 1983 și conținea patru stații (Politehnica, Armata Poporului – astăzi Lujerului, Păcii și Industriilor – astăzi Preciziei; mai târziu s-a deschis o stație suplimentara Gorjului).

Cartierele Sectorului sunt conectate la rețeaua de transport public astfel:

CRÂNGAȘI:

Tramvai: 41

Autobuze: 162, 163, 178, 601.

Metrou: Magistrala 1 : stația Crângași

DRUMUL TABEREI:

Rețeaua de transport RATB este bine pusă la punct, beneficiind de linia de tramvai „41”, și multe alte linii care fac legătura cu restul orașului (8, 11, 25, 69, 90, 93, 105, 122, 126, 137, 138, 168, 173, 221, 268, 368, 385, 668)

GHENCEA:

Troleibuz: 91 (temporar), 96

Autobuz: 122, 126, 139, 173, 185, 221, 222, 226, 302, 385, 407, 408, 428, 453, 456

Tramvai: 41, 47

Fig. nr.17 Harta RATB Sector 6

GIULEȘTI:

Tramvai: 11, 41, 44

Autobuz: 162, 163, 178

MILITARI:

Troleibuz: Linia 61, 62

Tramvai: Linia 1, 8, 11, 25, 35, 41

Autobuz: Linia 106, 136, 137, 138, 178, 236, 336, 406

Metrou: Magistrala 3 :stațiile Preciziei, Păcii, Gorjului, Lujerului și Politehnica

REGIE:

Metrou: Magistrala 1: stațiile Grozăvești și Petrache Poenaru

Tramvai: Linia 1,11,35

Autobuz: Linia 601

Problemele transportului în comun, atât în Sector cât și la nivel de București sunt aceleași. Principalul inconvenient este reprezentat de timpii foarte mari de deplasare necesari transportului public RATB, acesta având o viteză medie zilnică de transport la nivelul Capitalei de doar 13 kilometri pe oră, din cauza congestiei traficului. Pe lângă acesta, cetățenii chestionați sunt nemulțumiți de calitatea parcului auto și de calitatea stațiilor, precum și de întârzierea finalizării liniei de metrou M5 și de șantierele datorate construcției acesteia.

O altă problemă generatoare de trafic auto este absența unor linii de transport în comun periurban, care să facă legătura între Municipiul București și comunele limitrofe Sectorului 6 – Domnești, Clinceni, Chiajna etc.

Primăria Sectorului 6 își propune să colaboreze cu Primăria Generală a Municipiului București, cu RATB și cu Metrorex la rezolvarea acestora, asigurând acestor instituții tot sprijinul necesar. Pentru aceasta, pe măsura realizării infrastructurii necesare va contribui la fluidizarea traficului și la crearea de benzi unice pentru transportul în comun. De asemenea, își propune introducerea unor linii de microbuz care să preia cetățenii care locuiesc în zone neacoperite de transportul RATB și să-i transporte la stațiile de metrou și de transport în comun (în special în cartierul Brâncuși, unde lățimea străzilor nu permite utilizarea de autobuze sau introducerea liniilor de tramvai).

II.5.3 Circulația nemotorizată – pietonală și cu bicicleta

În timp ce în UE a fost promovată și a crescut utilizarea transportului public și a utilizării alternativelor la transportul cu autoturismul propriu, în România a crescut traficul auto.

Până la aprobarea PMUD, Capitalei i-a lipsit o strategie pentru promovarea deplasărilor nemotorizate – creșterea deplasărilor pietonale sau cu bicicleta. Multe orașe europene au înregistrat un număr mai mare de mașini față de cel al Capitalei, dar, în comparație cu acestea, Bucureștiul are un procent foarte mare de călătorii realizate cu automobilul. În timp ce în UE distribuția utilizării automobilelor stagnează sau descrește ușor, în România crește constant. Dacă realizăm o comparație între România și Italia, în anul 2002 procentajul călătoriilor cu mașina în România era de 75,8%, mai puțin decât cei 83,3% din Italia. Cu toate acestea, în 2012, România a surclasat Italia cu 82,2% față de 78,9%. În același timp, rata de utilizare a transportului public a scăzut de la 11,5% în 2003 (al doilea cel mai mare procent din UE, în timp ce media era de 6,8%) la 4,9% în 2012, în timp ce în UE media a crescut la 7,4%.

Fig.18. Stand pentru biclete în Londra – comparație între spatiul ocupat pentru parcarea unui autoturism vs.bicilete

Sursa: www.planetizen.com

Ca urmare a interesului scăzut pentru metodele alternative de depalsare, standardele românești și normele de proiectare actuale au un număr limitat și insuficient de indicaƫii tehnice, pe baza cărora nu se poate dezvolta o infrastructură pentru biciclete funcƫională, modernă și sigură. O bună calitate a infrastructurii de transport cu bicicleta asigură creșterea atractivității zonelor urbane.

Calitatea spațiilor de circulaƫie și a amenajărilor pentru pietoni este scăzută, ca o consecinƫă a utilizării extensive a automobilelor private, a nevoii în creștere continuă de carosabil și suprafaƫă de parcare.

Prin urmare, în Sectorul 6, odată cu descongestionarea și fluidizarea traficului auto și îmbunătățirea transportului în comun, lărgirea trotuarelor acolo unde este nevoie și crearea de piste pentru biciclete vor fi realizate pe măsură ce va fi creat sau eliberat spațiul necesar pentru acestea.

Luând ca exemplu de bună practică Parisul, PMUD propune pentru București 250 de kilometri de piste pentru biciclete și un sistem de închiriere public care să dețină minim 20455 biciclete și cel puțin 2900 de stații de închiriere și parcare a acestora, care să aibă între 6 și 20 de locuri.

În Sectorul 6 vor fi realizate piste de biciclete peste tot unde infrastructura o permite, și se va modifica infrastructura existentă cu luarea în calcul a nevoilor de deplasare ale pietonilor și ale traficului nemotorizat, astfel încât cetățenii Sectorului să poată alege metode alternative la transportul cu autoturismul propriu.

II.5.4. Circulația feroviară

Accesibilitatea feroviară a Sectorului 6 este asigurată de Gara de Nord și de Gara Basarab, care deși nu sunt localizate în Sector, sunt accesibile locuitorilor acestuia, fiind aproape și bine deservite de transportul în comun.

Teritoriul administrativ al sectorului 6 este străbătut de următoarele linii de cale ferată conform adresei nr. P5/16/01.02.2010 emisă de către Compania Națională de Căi Ferate CFR- S.A, Regională CF București- Divizia Patrimoniu:

1. Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni:

– Linia ferată București Vest-Antestația Cotroceni între stația CFR București Vest și pasajul la nivel str. Lujerului;

– Linia ferată industrială colectoare "MOBINS", cu punct de racord din stația CFR București Vest, amplasată paralel cu linia ferată prezentată la punctul 1, având limita de terminare în pasajul la nivel str. Lujerului.

2. Liniile ferate din Antestația Cotroceni:

– Linia ferată colectoare Dealul Spirii face legătura dintre antestația Cotroceni și zona Trafic Greu, prin pasajul Vasile Milea, intersecția Răzoare.

Acestea sunt în totalitate nefuncționale, schimbarea funcțiunilor fostelor platforme industriale ducând la perimarea utilității acestora.

Pe suprafața Sectorului 6 există două gări, acestea nefiind însă funcționale: Gara Cotroceni și Gara București Vest, însă prin realizarea infrastructurii necesare și construirea Park and Ride la periferia Sectorului în zona Depoului Militari, ar putea fi revitalizată Gara București Vest, care ar putea face legătura cu Gara de Nord și Gara Progresul, iar apoi cu aeroportul Otopeni, necesitănd investiții doar în amenajarea gărilor și ulterior prelungirea liniei pentru a ajunge la aeroport.

Suprafața totală de teren deținută de Sucursala CREIR CF București, pe raza Sectorului 6 este de 435.209,18 mp formată din: 427.122,18 mp aferenți liniilor și instalațiilor CF, precum și o suprafață de 8.087,00 mp-terenuri în proprietate CFR. Cea mai mare parte a acestei suprafețe se află în zona dintre Strada Lujerului și Șoseaua de centură a Capitalei, separând cartierul Militari în zona de sud de restul Sectorului.

Acest teren, precum și linia ferată, constituie o oportunitate pentru Sectorul 6. În PUZ-ul sectorului este prevăzută transformarea acestuia în bulevard, dar acesta poate fi modificat în sensul în care calea ferată poate fi utilizată cu destinație de metrou ușor sau tren urban rapid, iar terenul poate fi utilizat pentru lărgirea și prelungirea străzii Liniei, contribuind la fluidizarea traficului, ori crearea de spațiu public cu zonă de promenadă verde ori comercială și piste pentru bicicliști, fapt ce ar contribui la creșterea valorii arhitecturale a întregului Sector și la dezvoltarea sa economică și socială, pe lângă celelalte aspecte, de creștere a calității vieții locuitorilor și reducere a poluării.

În fotografiile de mai jos se poate observa situația prezentă a căii ferate și a terenului aferent:

Fig.19. Strada Liniei în iunie 2017

Sursa: Foto consultant

Un mediu urban atractiv și confortabil, influenƫat de calitatea funcƫională și estetică a spaƫiilor publice, are potențialul de a influența toate celelalte aspecte ale vieții urbane (economice, sociale etc.), inclusiv transportul și mobilitatea urbană. Siguranța deplasărilor și accesibilitatea sunt îmbunătățite atunci când se iau în considerare nevoile pietonilor, deoarece toate călătoriile încep și se termină, în mod natural, în calitate de pieton. Calitatea aerului se îmbunătățește ca rezultat al gestionării traficului, a parcărilor și a creșterii ponderii transportului nemotorizat. Chiar și eficiența sistemului economic crește, pe măsură ce mediile urbane devin tot mai atractive pentru turiști și investitori, utilizatori ai spațiilor publice.

II.5.5 Analiza SWOT conectivitate și mobilitate

II.6 Mediu și schimbări climatice

II.6.1. Clima

Sectorul 6, precum și întreg Bucureștiul, se află situat într-un climat temperat–continental, cu nuanțe ușor excesive, specifice sectorului climatic central al Câmpiei Române. Din perspectiva dinamicii atmosferei, sunt caracteristice pentru acest teritoriu masele de aer de origine polar maritimă și continentală, precum și cele de origine tropical-maritimă și tropical-continentală. Această dinamică a maselor de aer duce la influențe climatice continentale, oceanice, și, mai puțin prezente, a celor submediteraneene. Acest tip climat se caracterizează prin prezența celor patru anotimpuri cu caracteristici specifice. Poate fi considerată o zonă cu un climat de tranziție de la influențele aride din estul continentului la cele oceanice și cele submediteraneene din vest.

Clima în Capitală este influențată de suprafețele întinse de beton și asfalt, de zidurile de cărămidă și sticlă, de numeroasele acoperișuri din țiglă și tablă, toate acestea fiind materiale care înmagazinează căldură, reduc posibilitatea infiltrării apei în sol și intensifică evapo-transpirația. De asemenea, microclimatul local este influențat de existența bazinelor artificiale de acumulare a apei. În interiorul Sectorului circulația aerului are un caracter specific, determinată fiind de construcțiile înalte, de dispunerea tramei stradale și de vegetație. Vântul ce predomină este cel de nord-est. Ceața este un fenomen meteorologic des întâlnit în Sectorul 6.

Influențele vestice ale maselor de aer explică modul de manifestare a anotimpurilor la nivelul Capitalei, respectiv a toamnelor lungi și călduroase, a iernilor blânde sau a unor primăveri timpurii, iar cele estice imprimă climei nuanțe de excesivitate (variații de temperatură de până la 70°C între maximele verii și minimele iernii), între verile fierbinți și iernile uneori aspre.

Media temperaturii anuale este de 11,5°C. Mediile de temperatură multianuală arată valori mai mari cu 1,5 până la 20 C la stația meteo Filaret în comparație cu stația Băneasa. În luna ianuarie media termică oscilează între 1,5°C și -5,4°C, iar în luna iulie depășește 23°C. Temperaturile extreme pot coborâ iarna sub nivelul de -300C, iar vara acestea pot depăși 400C. Primele înghețuri apar după data de 1 noiembrie iar ultimele nu depășesc data de 1 aprilie. Luna cea mai friguroasa este ianuarie, a cărei medie a temperaturii este de – 2,90C, luna cea mai călduroasă fiind iulie, cu o medie de 22,8°C.

Precipitațiile atmosferice au o medie de 578,6 mm/m2 la Băneasa, și de 589,3 mm/m2 la Filaret, în comparație cu cei 560,8 mm/m2 măsurați în afara Bucureștiului la Fundulea. Aceste valoril mai mari decât media ce au fost înregistrate în Sectorul 6 pe intervalul 1901-1990, se datorează amplasării sale pe direcția circulației atmosferice, precum și a prezenței în atmosfera sa a unei concentrații mai ridicate a particulelor de praf și fum.

Nivelul maxim al precipitațiilor se înregistrează în iunie, prezentând același fenomen de variație teritorială, cu valori mai ridicate în București, respectiv 97,1 mm/m2 la stația Filaret și mai scăzute spre periferie, respectiv 92 mmm2 la stațiile Băneasa și Afumați. Luna cu cantitățile de precipitații cele mai mici este februarie cu 33,3 mm/m2 la Filaret și 27,5 mm/m2 la Băneasa. Pe perioada anotimpului de veră, ploile capătă adesea caracter torențial, fiind uneori însoțite de grindină sau descărcări electrice. În interiorul orașului datorită fenomenelor de advecție și de convecția termică a maselor de aer, precipitațiile nu se repartizează uniform, ci au loc diferențiat ori doar pe unele areale.

Numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie) a crescut în ultimii 80 ani de la 120 zile/an la 140 zile/an. Radiația solară în lunile de varădetermină peste 60 de zile tropicale pe an, valoarea acesteia situându-se peste 125 kcal/cm2.

II. 6. 2. Biodiversitate și habitate naturale

„Biodiversitatea” reprezintă variabilitatea organismelor vii. Termenul include diversitatea speciilor, diversitatea sistemelor a sistemelor ecologice, cea genetică, precum și pe cea etno-culturală, respectiv modul organizării sociale.

Importanța biodiversității constă în asigurarea și producerea resurselor regenerabile precum și menținerea unui nivel ridicat al celor neregenerabile. Resursele sunt motorul sistemelor socio-economice și pot fi menținute prin activități de epurare a apelor, de menținere a calității aerului prin monitorizarea și reglementarea activităților ce pot influența modificarea compoziției chimice a atmosferei, prin procesarea la nivel superior a deșeurilor; astfel încât să nu fie influențată modificarea climei, să fie controlat circuitului hidrologic astfel încât să nu aibă loc reducerea amplitudinii precipitaților, etc.

Biodiversitatea are atât o valoare directă, cât și o valoare indirectă. Valoarea directă rezultă din faptul că oferă resurse regenerabile ce pot fi transformate în bunuri, iar valoarea indirectă este dată dezvoltarea serviciilor necesare menținerii ei, adăugând valoare etică ce duce la progres educațional și științific, valoare estetică, culturală și recreativă prin menținerea și dezvoltarea habitatelor naturale, precum și valoare economică.

Habitatele naturale sunt puține la nivelul Capitalei datorită masivelor modificări antropice a solurilor și a suprafețelor. Nu există arii naturale protejate, caracterul urban al ecosistemului prezent aici neîndeplinind criteriile specifice declarării de arii protejate.

Numărul exact al speciilor de plante existente aici nu este cunoscut, dar pot fi întâlnite plante sălbatice (respectiv din flora spontană) în special în zona de vest a Sectorului și în zonele unde, datorită reconversiei funcționale, ternurile au fost neglijate. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane.

Printre plantele cultivate în spațiile din jurul blocurilor se întâlnim: catalpa, frasinul, teiul, salcia, nucul, plopul, piersicul, corcodușul, cireșul, vița de vie, caprifoiul, forstiția, lemnul câinesc, iasomia spirea, hibiscus, trandafirul, dracila etc.

Componentele majore ale faunei Sectorului 6, precum si ale Bucureștiului, sunt reprezentate dintre vertebrate de păsările și mamiferele de mici dimensiuni, în principal de rozătoare, iar dintre nevertebrate de artropode, dominând insectele.

Păsările întâlnite aici se împart în specii sedentare, specii aflate în tranzit, specii care sunt oaspeți de vară ai Sectorului, specii care se stabilesc aici iarna, precum și specii accidentale. Speciile întâlnite cel mai frecvent pe raza Sectorului 6 sunt: vrabia, guguștiucul, porumbelul gulerat, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, pescărușul râzător, pescărușul alb. Pe Lacul Morii și pe râul Dâmbovița pot fi adesea observați pescăruși și rațe sălbatice.

Rozătoarele și insectele, dacă sunt prezente în număr mare pot deveni vectori ai unor boli transmisibile sau pot fi elemente de discomfort, motiv pentru care periodic se efectuează de către ADPDU Sector 6 lucrări de deratizare și de dezinsecție a spațiilor aparținând domeniului public al Sectorului 6.

Fauna Sectorului este caracterizată și de prezența în număr mare a animalelor domestice, în special câinii și pisicile. dar pot fi întâlnite și unele specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban.

II.6.3. Parcuri și spații verzi

În anul 2014, conform „Cadastrului Verde al Municipiului București-Registrul spațiiilor Verzi”, Bucureștiul deținea o suprafață de 4.512,2 hectare de spații verzi, din care un procent de 15%, respectiv 657 hectare pe raza Sectrului 6. Din această suprafață, în Sectorul 6, 47 de hectare erau aferente parcurilor, iar restul de 610 hectare sunt distribuite pe raza Sectorului. De asemenea, au fost identificate 17 hectare de terenuri degradate ce necesită transformarea în spații verzi.

Legea spațiilor verzi – Legea 24/2007 republicată, definește parcurile ca fiind „spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație”. Conform acestei definiții, în Sectorul 6 sunt în prezent 11 parcuri, însumând o suprafață de aproximativ 43,7 hectare:

Conform aceleiași legi (24/2007), în Sectorul 6 sunt prezente scuaruri – „spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații”, în suprafață de 71 095 mp, grădini – „teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului” în număr de 16, fâșii plantate – „plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului, realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă” în suprafață de 89 307 metri pătrați.

În aceste parcuri, scuaruri și grădini, precum și în spațiile verzi aferente locuințelor de condominium, au fost amenajate 109 locuri de joacă pentru copii și 29 locuri de recreere.

Scuaruri în Sectorul 6:

În cadrul acestor parcuri, locuri de joacă, grădini de cartier și locuri de recreere sunt amenajate alei care însumează o suprafață de 69 981 metri pătrați, de-a lungul cărora sunt instalate 1516 coșuri de gunoi. În locurile de joacă pentru copii, o suprafață de 27 860 metri pătrați este acoperită cu pardoseală anti traumă din tartan, ce are rolul de a proteja copiii de eventuale accidente.

Întreținerea acestora se efectuează de către A.D.P.D.U. Sector 6, care efectuează activități specifice pe tot parcursul anului, constând în:

– salubrizarea parcurilor, locurilor de joacă, grădinilor de cartier și a celor de odihnă. Salubrizarea înseamnă: măturat manual alei; salubrizarea suprafețelor antitraumă; vidanjare coșuri de gunoi; îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe alei în perioada de iarnă;

– producerea materialului floricol necesar plantărilor.

Conform datelor furnizate de ADPDU Sector 6, în administrarea acestei instituții se află spații verzi în suprafață totală de 314 469 metri pătrați, după cum urmează:

Scuaruri – 71 095 mp,

Fâșii plantate – 89 317 mp,

Spațiu verde domeniu public – 99 644 mp,

Spațiu verde blocuri ANL – 54 800 mp.

Tot în Sectorul 6 se află și Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, cu o suprafață de 17,41 hectare. Activitatea Grădinii Botanice se întinde pe o perioadă de peste 150 de ani. Aceasta a fost înființată încă din timpul când Alexandru Ioan Cuza era domnitor, în anul 1860, de către doctorul Carol Davila. A primit actualul amplasament în anul 1884 datorită eforturilor profesorului doctor Dimitrie Brândză. Instituția de cercetare, educație și cultură este administrată de Universitatea București. Grădina Botanică cuprinde un Muzeu Botanic, sere în care sunt prezente colecții de orhidee, plante carnivore și palmieri, plante decorative precum și numeroase alte atracții. În timpul verii constituie un punct de atracție al Sectorului, spațiile sale exterioare fiind accesibile publicului de la ora 8 la ora 20.

Cel mai cunoscut parc al Sectorului 6, simbolul cartierului Drumul Taberei, Parcul Drumul Taberei, cunoscut și după fosta denumire Moghioroș, este printre cele mai apreciate și mai vizitate parcuri de cartier.

Fig.20. Parcul Drumul Taberei

Sursa: drumultaberei.net

Parcul ce se întinde pe 15 hectare a fost amenajat încă de la începutul anilor ’60, pe câmpul unde fosta ICAR (Întreprinderea de Construcții Aeronautice Românești) testa avioanele produse. Parcul Drumul Taberei a intrat în anul 2013 într-un amplu proces de modernizare. Acest parc a fost reamenajat, realizându-se construcția a șapte kilometri de sisteme de irigații cu senzori, montarea a 13 camere video cu infraroșu și recunoaștere facială, construcția unei pasarele suspendate care oferă o panoramă asupra întregului parc, amplasarea a trei spații de joacă pentru copii. Au fost deasemenea amenajate o pistă circulară de role și biciclete de 1,6 kilometri, două pavilioane de recreere, aleile care fac legătura între toate zonele parcului, sistemul de iluminat ambiental, fiind refăcută și fântâna din mijlocul lacului.

Al doilea parc ca mărime din Sector este Parcul Crângași, care este cel mai important parc al cartierului Crângași și un punct important de atracție pentru locuitorii acestui cartier. În Parcul Crângași se găsesc 5 terenuri de fotbal, ce se pot închiria contra cost precum și o scenă în aer liber, unde se organizează evenimente, au loc concerte sau se joacă piese de teatru. Acesta se completează în mod fericit cu Lacul Morii și cu zona de promenadă din jurul acestuia.

Fig.21. Parcul Crangași

Sursa: Foto consultant

În anul 2017, Primaria Sectorului 6 a modernizat integral fostul Parc Giulești, denumit acum Parcul “Marin Preda”. Noul Parc oferã locuitorilor din zonã multiple posibilitãți pentru activitãți sportive și de petrecere a timpului liber.

Pentru cei mici, Primãria Sectorului 6 a amenajat douã locuri de joacã, iar tinerii și adolescenții pot juca tenis de câmp, tenis cu piciorul, baschet sau minifotbal pe terenurile special amenajate precum și tenis de masă. A fost realizat un foișor destinat șahului și unul destinat organizãrii de evenimente, unde cetățenii se vor putea bucura de spectacole organizate cu diverse ocazii. Pentru iubitorii de animale parcul are trei țarcuri special amenajate, are sistem WI-FI gratuit și dispune de supraveghere video permanentã pentru ca cei care aleg sã își petreacã timpul liber aici sã fie în siguranțã.

A fost inaugurat în acest parc și un sistem de iluminat inteligent, lumina pe aleile parcului aprinzându-se pe diferite grade de intensitate, în funcție de ora și de luminozitatea naturalã, fiind redus, astfel, consumul de energie.

Spațiul verde a fost refãcut în totalitate, a fost montat un sistem de irigație modern, asfaltul crăpat a fost înlocuit cu alei pietruite, iar ghenele de gunoi din jurul parcului au fost refãcute cu construcție de caramidã, apã curentã și canalizare. Au fost asfaltate toate aleile din jurul parcului și din vecinatate și au fost montate de douã ori mai multe bãnci decât în vechiul parc. De asemenea, au fost montate cișmele de apã și toalete ecologice.

În PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 este rezervată spațiilor verzi o suprafață de 1093,85 hectare, care, utilizate conform destinației aprobate va oferi Sectorului 6 o suprafață de 28 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor și va adăuga mai mult de un metru pătrat de spațiu verde pentru fiecare locuitor al Capitalei.

Din această suprafață, o parte importantă (302,67 hectare) se află situată în zona dintre Lacul Morii și limita vestică a Sectorului, zonă care în prezent este alcătuită din teren neutilizat. Din această suprafață, în PUZ sunt prevăzute 21,33 hectare pentru „subzona spațiilor, pădurilor și fâșiilor plantate de protecție sanitară (în jurul gropilor de gunoi)”, care, pe lângă faptul că va rezolva problema poluării olfactive datorată prezenței depozitului de deșeuri din vecinătate, va contribui semnificativ la creșterea numărului de arbori din Sector, care în 2014 era 279887, conform Registrului spațiilor verzi al Municipiuului București.

Numărul de arbori este în continuă creștere, în anul 2016 fiind demarat un program de plantare în carul căruia au fost plantați peste 3000, program ce se intenționează a fi continuat.

Restul suprafeței, de 242,98 hectare rezervate în PUZ ca spații verzi pentru agrement, are un potențial uriaș pentru a deveni, împreună cu Lacul Morii și insula acestuia, continuând Parcul Crângași, cel mai mare parc al Capitalei, un simbol al acesteia și principala zonă de agrement și petrecere a timpului liber din București.

Suprafața generoasă a acestui teren permite ca aici să fie amenajate alei pietonale, piste pentru bicicliști, trotuare, spații verzi, pergole, scene, facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport și sporturi "extreme" – skatepark, traseu de BMX, panou de escaladă, locuri de joacă pentru copii, centru închiriere biciclete, etc.). Râul Dâmbovița, care mărginește partea sudică a acestei zone ar putea, prin amenajare să ofere o zonă de promenadă de peste 6 kilometri lungime și ar asigura apa necesară irigării parcului în perioadele calde și secetoase.

Potrivit legii, în zona cursurilor de apă pot fi amplasate numai anumite tipuri de lucrări, însă amenajările turistice și de agrement sunt permise. Este interzisă amplasarea obiectivelor social economice și, în special, a locuințelor, în zona inundabilă a albiei majore. Prin legislația specifică domeniului de gospodarire a apelor (Legea 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare) sunt definite zonele de influență a cursurilor de apă și a apelor stătătoare și restricțiile ce se impun cu privire la construcțiile ce se amplasează în interiorul acestora (albia minora, albia majora, zone de protecție caracteristice). Albia majoră este porțiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsă apele mari la ieșirea lor din albia minoră. Prin urmare, deși o parte a terenurilor despre care facem referire sunt private, atât conform legii apelor, precum și conform PUZ-ului în vigoare, destinația acestora nu poate fi alta decât cea de zonă verde și de agrement.

Primăria Sectorului 6 își propune să valorifice potențialul Lacului Morii, al Parcului Crângași, al Insulei și al terenului cu restricție pentru construcții de la vest de lac. Primii pași au fost deja făcuți, Parcul Crângași fiind amenajat și constituind un punct de atracție al Sectorului. Primăria a obținut în administrare de la Apele Române o parte din coronamentul Lacului, unde intenționează să amenajeze o zonă de promenadă, cu spații de odihnă, traseu de alergare și o zonă de utilizare a patinelor cu role.

În continuare se fac demersuri pentru obținerea în administrare a Insulei Lacul Morii, care va completa zona de agrement actuală, suprafața sa de 32.723 m2 permițând amenajări multiple care să crească atractivitatea Sectorului.

Bineînțeles, lucrările de amenajare a acestei zone este necesar să se realizeze concomitent cu modernizarea străzilor urbane și realizarea infrastructurii rutiere așa cum a fost prevăzută în PUG București 2000 și în PUZ Sector 6, pentru asigurarea accesibilității publicului la acest obiectiv.

Realizarea acestui proiect va contribui și la dezvoltarea economico-socială a cartierului Giulești-Sârbi, prin sporirea accesibilității și a atractivității zonei pentru investiții în domeniul serviciilor.

Fig.22. Extras din P.U.Z. coordonator Sector 6 cu zona Lacului Morii și împrejurimi. Cu verde este marcată suprafața de zonă verde pentru agrement.

O altă locație unde Primăria intenționează să construiască unu nou parc sunt fostele Sere Militari. Terenul fostelor sere este o parte în administrarea Agenției Domeniilor Statului, iar o parte a fost retrocedat, fiind actualmente privat. În acest moment se fac demersuri pentru preluarea unei părți din acest teren și în măsura în care acestea se vor finaliza va fi amenajat ca parc.

Pentru a crește suprafața spațiilor verzi din Sector, administrația locală este în continuă căutare de soluții. Pentru aceasta, peste 400.000 mp de teren care înainte era generator de praf au fost revitalizați. Acum pe acest teren există gazon, plante perene, arbori plantați. În continuarea acestor demersuri Primăria de Sector își propune identificarea tuturor terenurilor ce se pretează acestei destinații și transformarea lor în zone verzi, parcuri sau locuri de joacă. Pe lângă aceasta, au fost inițiate deja demersuri pentru înierbarea liniilor de tramvai, Primăria Sectorului 6 a încheiat un protocol cu RATB, prin care a preluat cele două linii de tramvai (bd. Timișoara și str. Virtuții), unde va face înierbare – peste 120.000 de metri pătrați de gazon plantat. De asemenea, se caută soluții pentru transformarea teraselor clădirilor administrative și publice în grădini urbane, precum și metode de încurajare a cetățenilor Sectorului ca pe ternurile deținute în proprietate să planteze arbori și să crească suprafața de spațiu verde.

Parcurile Crângași și Giulești au fost reabilitate, și, pentru a crește calitatea vieții cetățenilor Sectorului 6 și sporirea atractivității acestuia se fac investiții pentru reabilitarea tuturor parcurilor din Sectorul 6, prin:

plantarea cu plante perene/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști;

crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate – zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii;

instalare sisteme de supraveghere video pentru creșterea siguranței publice;

dotare cu mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi, împrejmuire;

realizare sisteme de irigații

extinderea sau eficientizarea iluminatului public prin:

înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice;

achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;

utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.).

A.D.P.D.U. Sector 6 are, în acest sens, ca obiectiv permanent înființarea de noi spații verzi, precum și întreținerea celor existente. Astfel, această instituție vine în sprijinul asociațiilor de proprietari și, la cererea acestora, amenajeazăși întreține și spațiile verzi aflate pe domeniul public aferent blocurilor de locuințe de pe raza administrativ-teritorială a Sectorului 6.

Indicele de suprafață spațiu verde/locuitor în Sectorul 6 este încă destul de scăzut, administrația locală propunându-și ca ținta de minim 26 m2/locuitor propusă de Uniunea Europeană, care trebuia să fie atinsă la data de 31 decembrie 2013, să fie atinsă și chiar depășită.

II.6.4. Poluare

Principala sursă de poluare din marile orașe este praful fin rezultat din arderea combustibilului din traficul auto și în scopuri industriale.

Compoziția prafului este schimbătoare fiind, în principal, datorată urmatorilor componenți: dioxid de sulf, monoxid de carbon, oxizi de azot și reziduuri ale arderii hidrocarburilor. Pentru sănătate și pentru mediul înconjurator, praful cel mai nociv este alcătuit din particule fine ce au diametrul de mai puțin de 10 microni, fiind cunoscut sub denumirea de PM10. Aceste particule pătrund în sistemul respirator, ajung în interiorul plămânilor, unde sunt depozitate substanțele periculoase din care sunt compuse. Aproximativ 60% din PM10 este format din particule cu diametrul sub 2.5 microni, denumite PM2.5. Aceasta pot ajunge în alveolele pulmonare și în sânge. Aceleași efectele asupra sănătății le au și particulele de tip PM1, care au diametrul de 1 micron.

Particulele în suspensie (PM10) sunt generate la nivelul Sectorului 6 în special de noxele rezultate din traficul auto, de emisiile poluante rezultate din procesul de încălzire a locuințelor, de eroziunea solurilor degradate expuse acțiunii eoliene și de salubrizarea necorespunzătoare a șantierelor. Activitatea industrială nu provoacă poluare la nivel de Sector, conversia acestui tip de activitate spre altele mai puțin dăunătoare mediului fiind unul din beneficiile tendinței actuale de dezvoltare. Aceste particule pot provoca diverse boli, precum astmul, cancerul pulmonar, afecțiuni cardiovasculare și deces prematur. Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat pentru Europa, este documentul ce reglementează politicile referitoare la calitatea aerului înconjurator. Aceasta a intrat în vigoare în iunie 2008, iar statele membre, inclusiv România, au avut la dispoziție doi ani, până în iunie 2010, să-și adapteze legislația internă conform acestei directive.

Conform acestei directive, statele membre au obligația de a reduce nivelul expunerii la PM2.5 în zonele urbane cu 20% pâna în anul 2020, comparativ cu nivelurile înregistrate în anul 2010 (valoarea țintă fiind stabilită la 25 micrograme/m3/zi).

Termenele pentru atingerea standardelor referitoare la PM10, a căror valoare nu trebuie să depășească 50 de micrograme/m3/zi mai mult de 35 zile/an, ori media de 40 micrograme/m3/an, au putut fi prelungite după intrarea în vigoare a directivei cu până la trei ani, termenul fiind scadent la jumatatea anului 2011. În țara noastră însă, se depășesc în prezent aceste limite în majoritatea orașelor.

Din datele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului București, referitor la estimarea emisiilor aferente traficului rutier în municipiul București aportul cel mai important la emisiile totale de oxizi de azot (NOx) este al autoturismelor (47,2%) și al vehiculelor utilitare grele (18,7%), urmate de autobuze (16,9%) și de vehiculele utilitare ușoare (16,5%).

Pentru emisiile totale de particule în suspensie (PM10) aportul cel mai mare este al autoturismelor (48,7%) și vehiculelor utilitare ușoare (26,5%), urmate de vehiculele utilitare grele (12,3%) și autobuze (12,1%).

În Sectorul 6, activitatea poluantă industrială a scăzut mult odată cu reconversia zonelor industriale, cele mai mari surse de poluare fiind termocentralele electrice, care sunt în număr de două în Sectorul 6: CET Grozăvești și CET București Vest. Problemele cele mai mari din punct de vedere al poluării sunt date de emisiile datorate traficului auto, împreună cu emisiile de particule datorate eroziunii eoliene a terenurilor neîngrijite de către proprietari și a șantierelor unde salubrizarea nu se efectuează conform normelor în vigoare, precum și a depozitărilor necontrontolate a deșeurilor.

Măsurile de reducere a emisiilor de poluanți generate de categoriile de activități identificate ca având impact negativ major asupra calității aerului în Sectorul 6, se referă la :

reducerea emisiilor din traficul rutier;

reducerea emisiilor din sectorul rezidențial;

reducerea emisiilor din activitățile de construire/ demolare;

reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană;

asigurarea unei salubrizări corespunzătoare și implicarea populației în menținerea acesteia;

informarea și conștientizarea populației pentru participarea la implementarea măsurilor de reducere a poluării.

Poluarea sonoră

Harta zgomotului pentru orașul București a fost creată în anul 2007, s-a concentrat asupra surselor majore de zgomot din oraș: traficul rutier, traficul feroviar (tren, tramvai, metrou), traficul aerian, și activități industriale (conform HG nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului din mediu).

Pentru fiecare sursă a fost întocmită o hartă strategică care menționează numărul persoanelor care locuiesc în zona expusă la niveluri de zgomot peste limita permisă, zonele cele mai afectate și clădiri cu regim special (școli, spitale) expuse la valori care depășesc nivelurile de zgomot permise.

Limita maximă luată în considerație a fost: 70dB (dB-decibel-unitate de masură pentru nivelul de zgomot) pentru traficul pe șosea, cale ferată, aerian, valoare medie în 24 h (indicator Lszn – Nivel de zgomot zi, seara, noapte) și 60dB pe o perioadă medie nocturnă (Ln- Nivel de zgomot noapte), și 65dB (Lzsn) și 5dB (Ln) pentru activitățile industriale.

Hărțile strategice cu zgomotul din cauza traficului rutier au relevat existența unui număr de aproximativ 1.161.436 de persoane la nivelul municipiului București expuse la niveluri de zgomot de peste 60dB (A), din care aproximativ 134.043 afectate de niveluri mai mari decât cele maxime stabilite pentru indicatorul Lzsn (70dB).

Trebuie observat că în timpul nopții acestea sunt expuse la niveluri de peste 50dB – aproximativ 1.264.067 persoane, din care aprox. 192.874 persoane sunt expuse la un nivel de zgomot mai mare de 60dB, limita maximă stabilită de lege.

Conform sondajului de opinie realizat de Eurostat pentru măsurarea percepției populației din 79 de orașe europene, bucureștenii se află pe ultimele locuri din Europa la gradul de mulțumire în ceea ce privește calitatea aerului (22% mulțumiți) și nivelul zgomotului (31% mulțumiți).

Fig.23. Zgomot stradal în timpul zilei

Sursa: PMUD 2016 -2030 – Regiunea București Ilfov

După cum se poate observa din această hartă, nivelurile maxime admise sunt depășite în zonele marilor bulevarde și ale principalelor rețele stradale ale Sectorului 6.

Soluția pentru diminuarea poluării fonice constă în rezolvarea problemelor de infrastructură și reducerea congestiei traficului auto.

II.6.5. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Din datele OMM (Organizația Meteorologică Mondială) cu sediul la Geneva, temperatura medie a globului a crescut în perioada 1901 – 2000 cu 0,60C ceea ce este extrem de mult. Pentru România, conform INMH – București, această creștere este de 0,30C, mai mare în regiunile de sud și est (0,80C) și mai mică în regiunile intracarpatice (0,10C). Încălzirea climei este mai pronunțată după anii 1961 și cu deosebire după anul 2000 (2003, 2005) când frecvența zilelor tropicale (maxima zilnică > 30 0C) a crescut îngrijorător de mult, și zilele de iarnă (maxima zilnică < 0 0C) au scăzut substanțial.

Drept urmare, în mai multe teritorii din țara noastră sunt expuse unui risc ridicat de secetă și deșertificare, mai ales în zonele unde temperatura medie anuală este mai ridicată de 100C; suma precipitațiilor anuale este sub 350 – 550 mm/m2, precipitațiile din intervalul aprilie – octombrie sunt sub 200 – 350 mm/m2 iar rezerva de apă din solul situat la 0 – 100 cm este mai mică la 31 martie de 950 –1500 mc/ha.

În al patrulea raport (2007) al Comitetului Internațional pentru Schimbări Climatice (IPCC), pentru perioada 2020 – 2030, față de anul 2000, într-o variantă optimistă, se estimează o creștere globală a temperaturii medii cu 0,5 0C și într-o variantă mai pesimistă cu 1,5 0C iar în perioada 2030 – 2100 creșterea în cele două variante se situează între 2,0 0C și 5,0 0C, ceea ce este extrem de mult. Dacă am lua nivelul anului 2070 cu o creștere de numai 30C față de nivelul actual, atunci 68 % din teritoriul României situat sub 500 m altitudine va fi supusă aridizării și deșertificării, respectiv o suprafață mai mult decât dublă cea a zonei montane actuale.

În județul Ilfov, schimbarea climatică se evidențiază în datele de observație obținute de la stația București Filaret, prin tendințe crescătoare ale valorilor temperaturii lunare, sezoniere și anuale. Aceste tendințe ale temperaturilor medii sunt însoțite de tendințe de creștere a temperaturilor extreme, mai ales în anotimpurile de vară și iarnă.

– Tendința liniară a temperaturii medii anuale pentru stația București-Afumați, pe intervalul 1961 – 2015 este de creștere (aproximativ 0,03°C pe an). Pe același interval, tendința liniară de creștere a sumei anuale a precipitațiilor este de 0,44 mm pe an.

– Tendința liniară a temperaturii medii anuale pentru stația București-Băneasa, pe intervalul 1961 – 2015 este de creștere (aproximativ 0,01°C pe an). Pe același interval, tendința liniară de creștere a sumei anuale a precipitațiilor este de 0,83 mm pe an.

– Tendința liniară a temperaturii medii anuale pentru stația București-Filaret, pe intervalul 1961 – 2015 este de creștere (aproximativ 0,02°C pe an). Pe același interval, tendința liniară este de creștere a sumei anuale a precipitațiilor este de 0,30 mm pe an.

În ceea ce privește tendințele viitoare, experimente numerice realizate cu un ansamblu de 6 modele climatice regionale din cadrul Programului EuroCORDEX sugerează că în orizontul temporal 2021 – 2050, creșterea temperaturii medii anuale în zona în care este situat orașul București ar putea fi în jur de 1,5°C, comparativ cu media multianuală a intervalului de referință 1971 – 2000, în condițiile scenariului moderat de creștere a concentrației globale gazelor cu efect de sera. În condițiile scenariului de creștere puternică a concentrației globale a gazelor cu efect de seră creșterea temperaturii medii anuale ar putea atinge valori în jur de 1,6°C. În cazul sumei anuale a precipitațiilor, estimările realizate folosind rezultatele experimentelor numerice cu același ansamblu de 6 modele climatice regionale sugerează, pentru zona în care este situat Bucureștiul, o schimbare a sumei anuale a precipitațiilor între -2% și 4 %, comparativ cu valorile intervalului de referință 1971- 2000, în funcție de scenariul analizat.

În București, reducerea habitatelor naturale și seminaturale a apărut datorită dezvoltării aglomerărilor mari de locuințe, dar și în cazul celor izolate, datorită construcției suplimentare de căi de acces și utilități. Construirea haotică, fără respectarea unei strategii de urbanism coerentă și consecventă, a condus la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru construcții și extinderea acestora în detrimentul celor naturale, provocând pierderea sau diminuarea spațiilor verzi . De asemenea, suprafața locuibilă și dezvoltările imobiliare sunt în continuă creștere, după cum se poate observa și din tabelul de mai jos.

Suprafața locuibilă existentă în Municipiul București în perioada 2010 – 2015 (ha):

Sursa: INS-Baze de date statistice – TEMPO – online serii de timp

Fig.24. Suprafața locuibilă existentă în Municipiul București în perioada 2011-2015 (Ha)

Sursa: ANPM (www.anpm.ro)

Datorită procesului de extindere a zonelor rezidențiale, comerciale și industriale, există o presiune continuă asupra zonelor împădurite și spațiilor verzi și afectează starea de sănătate a populației.

Valorile emisiilor de substanțe poluante evacuate în atmosferă sunt direct proporționale cu:

• nivelul producției realizate din diverse sectoare de activitate la nivel național;

• retehnologizarea instalațiilor (tehnologii mai curate, cu emisii de substanțe poluante minime);

• înlocuirea instalațiilor vechi, care nu se justifică economic și financiar a fi retehnologizate, cu instalații noi, nepoluante;

• transpunerea legislației europene în legislația românească astfel încât să se realizeze țintele privind limitarea emisiilor de poluanți în atmosferă, menținerea și îmbunătățirea indicatorilor de calitate a aerului.

Poluanții care depășesc valorile limită sunt în general PM10 și NO2 (pentru poluarea din trafic). Mai rar se înregistrează valori depășite la CO, SO2 și pentru O3, însă în general mai reduse față de numărul total al depășirilor admise. Principalele măsuri ce trebuiesc luate sunt:

• menținerea restricțiilor privind traficul pentru camionete în centrul Bucureștiului;

• reducerea ambuteiajelor în trafic prin implementarea unui sistem inteligent al controlului traficului;

• creșterea atractivității transportului public și cu bicicleta;

• creșterea controlului privind construcțiile (obligația curățeniei în zonele limitrofe construcției, rezultând reducerea particulelor în suspensie).

Din analizele datelor privind dispersia poluanților în atmosferă, apreciem că există zone care sunt expuse riscului accentuat al poluării, în special acelea cu densitate mare a clădirilor și cele cu circulație intensă. Zonele conflictuale, așa cum rezultă din aceste analize demonstrează persistența acestor aspecte provenind din ambuteiaje și necesită analize pentru soluționarea optimă a situațiilor raportate. Poluarea atmosferică este o problemă complexă, deoarece este un fenomen extins, generat de multe activități, cum ar fi creșterea producției industriale și de energie, arderea combustibililor fosili, creșterea traficului, încălzire etc.

II.6.6 Creșterea eficienței energetice

Sectorul clădirilor este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie, iar acest lucru se datorează structurii consumului mediu de energie prezentat în Figura 22, din care se observă că, la nivelul unei clădiri, consumul de energie termică necesară pentru încălzire și pentru asigurarea necesarului de apă caldă menajeră, reprezintă aproximativ 70% din consumul total de resurse energetice.

Figura 22 – Structura consumului mediu de energie la nivelul unei clădiri rezidențiale și nerezidențiale Sursa: Studiu privind evaluarea potențialului de punere în aplicare a termoficării și răcirii centralizate eficiente la nivelul unităților administrativ-teritoriale

Fig.25

Astfel, clădirile constituie un element central al politicii statelor membre UE privind eficiența energetică, fiind responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar aproximativ 75 % dintre clădiri nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. La nivel național, consumul de energie în sectorul locuințelor și sectorul terțiar (birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie. Consumul total de energie, pe categorii de clădiri, este prezentat în Figura 23.

Figura 23 – Consum de energie în clădiri: medie 2005-2010 (locuințe), estimare (nerezidențial) (Sursa: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” – INCD URBAN-INCERC)

Fig.26

Îmbunătățirea eficienței energetice a fondului existent de clădiri este esențială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naționale referitoare la eficiența energetică pe termen mediu, ci și pentru a îndeplini obiectivele pe termen mediu și lung ale strategiei privind schimbările climatice și trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050. Într-un moment în care preocupările ecologice, economice și sociale devin tot mai importante, fiind reprezentate de modificările climatice sau de cele care periclitează securitatea energetică, epuizarea resurselor sau capacitatea de plată a facturilor energetice, reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor are o importanță strategică, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Pe lângă eforturile de a construi clădiri noi cu cerințe energetice reduse din sursele clasice de energie, este esențială abordarea nivelurilor ridicate de consum ale clădirilor existente. Ținând seama de toate aceste preocupări strategice, politica UE referitoare la consumul energetic al clădirilor a fost consolidată prin Directiva privind performanța energetică a clădirilor – EPBD, (DIRECTIVA 2010/31/UE1 ) și Directiva privind eficiența energetică – EED (DIRECTIVA 2012/27/UE 2 ), care oferă un cadru prin care pot fi implementate măsuri de politici menite să reducă consumul de energie, în special în sectorul clădirilor.

România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecția termică a cădirilor și a elementelor perimetrale de închidere și care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite.

Figura 27 – Profilul de vechime al clădirilor rezidențiale, în funcție de anul construirii

Datele statistice privind consumurile de energie, disponibile din Balanța energetică și structura utilajului energetic în perioada 2008 – 20105 și, respectiv, pentru anul 2010, permit defalcarea consumurilor finale pe domeniile principale ale economiei și sunt prezentate în Figura 4 și Figura 5:

Figura 28 – Distribuția consumului final de energie (valori medii 2008-2010)

Având în vedere că în România există aproximativ 8,1 milioane de proprietari de locuințe și 4,85 milioane de locuințe, potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul

rezidențial este considerabil.

Intensitatea energetică a sectorului rezidențial din România este de 8 ori mai mare decât cea din UE 15, ca urmare a ineficienței încălzirii centralizate și a lipsei de izolare termică a majorității locuințelor (apartamentelor).

Obiectivul general al Strategiei Naționale a României privind schimbările climatice 2013-2020 – este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul rezidențial cu 41,5 % (până în 2020 față de media 2001 – 2005).

Fig.29. Reabilitare bloc pe Șos. Virtuții

Sursa: hotnews.ro

Unul dintre obiectivele specifice care vor contribui la atingerea obiectivului general este îmbunătățirea performanței termice a clădirilor.

Întrucât reabilitarea clădirilor publice este caracterizată prin durate mari de recuperare a investițiilor inițiale, aplicarea Programului național de eficiență energetică constituie un mijloc de stimulare a participării efective a sectorului privat.

Pentru clădirile de locuit noi se vor aplica prevederile Normativului (C107) amendat privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit, și obligativitatea obținerii certificatului de eficiență energetică a clădirilor private ce se comercializează, vor genera îmbunătăți considerabil eficiența energetică a clădirilor și în consecință a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În scopul reducerii îndeplinirii obiectivului național, în Sectorul 6 va fi continuată reabilitarea termică a clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanțare:

a) Prin „Programul de reabilitare termică a clădirilor”, unde finanțarea executării lucrărilor se va asigura în proporție de 50% din alocații de la bugetul de stat, 30% din fonduri de la bugetele locale și 20% din fondurile asociațiilor de proprietari.

Se estimează că prin aplicarea măsurilor de reabilitare termică la blocurile de locuințe se poate realiza o economie de energie de cca. 25% față de situația inițială.

b) Reabilitarea termică a clădirilor de locuit se va realiza printr-un mecanism nou de creditare, vizând blocurile de locuințe și clădirile de locuit unifamiliale, cât și montarea echipamentelor pentru utilizarea surselor regenerabile de energie, realizat prin atregere de finanțări nerambursabile astfel: 60% Fondul European de Dezvoltare Regională și bugetul de stat, 40% Unitatea Administrativ Teritoriala respectiv Consiliul Local al Sectorului 6 și asociația de proprietari ( 25% asociatia de proprietari și 15% autoritatea locală).

Sunt avute în vedere lucrări de reabilitare care pot conduce la economie de energie în clădiri, în condițiile realizării și menținerii condițiilor de confort interior și de eficiență economică:

i) reabilitarea termică a anvelopei clădirii și a instalațiilor aferente;

ii) repararea, după caz, înlocuirea/achiziționarea unor centrale termice de bloc/scară, respectiv centrală termică pentru locuința unifamilială;

iii) introducerea, după caz, a unor sisteme alternative pentru asigurarea parțială/totală a energiei pentru apă caldă de consum, iluminat și/sau încălzire.

Sectorul rezidențial are o pondere de 40% din consumul energetic al UE, oferind un potențial deosebit pentru eficiență energetică și în consecință pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În prezent pe raza Sectorului 6 București, se regasesc 4653 scări de blocuri de locuințe, din care 772 de scări (reprezentând 272 Asociații de proprietari) au fost reabilitate termic în cadrul programului de reabilitare termică – TRP1, finanțat cu fonduri din surse externe (BEI) și fonduri din bugetul local derulat in perioada 2010-2015, 123 de scări au fost reabilitate înaintea programului TRP1, iar 21 de scări au fot reabilitate în regie proprie. În prezent Primăria Sectorului 6 are în derulare o a doua sesiune de proiecte de izolare termică a blocurilor, prin care vor fi reabilitate 74 de imobile si o a treia sesiune (in faza de proiectare) pentru un nr de 357 imobile.

Sectorul 6 își propune să reabiliteze treptat, în limita fondurilor și finanțărilor disponibile, toate blocurilede locuințe din Sector construite între anii 1950-1990 care au probleme din punctul de vedere al eficienței energetice.

În acest scop a fost elaborată Strategia locală de creștere a eficienței energetice a blocurilor de locuințe în Sectorul 6.

Obiectivele generale ale strategiei locale de creștere a eficienței energetice a blocurilor de locuințe în Sectorul 6:

Scopul dezvoltării strategiei locale de creștere a eficienței energetice a blocurilor de locuințe este de a reduce semnificativ consumul de energie corelat cu reducerea emisiilor de CO2 provenite de la consumatorii de pe raza sectorului 6. Astfel obiectivul general al strategiei se referă la :

realizarea investițiilor necesare pentru promovarea și aplicarea măsurilor de creștere a eficienței energetice a blocurilor de locuințe aflate în administrația asociațiilor de proprietari (acolo unde există) și a autorității locale;

asigurarea unui mediu înconjurator corespunzător prin implementarea soluțiilor ce conduc la reducerea emisiilor de CO2;

organizarea campaniilor de informare a utilizatorilor de servicii publice în scopul unei gestionări inteligente a consumului de energie și reducerii consumului de energie prin măsuri organizatorice;

realizarea investițiilor necesare pentru utilizarea resurselor locale regenerabile;

asigurarea respectării criteriilor de performanță a serviciilor;

asigurarea continuității și a siguranței în alimentarea cu energie a consumatorilor la parametrii stabiliți prin contracte.

Obiectivele specifice ale strategiei locale de crestere a eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 6:

Strategia locala in domeniul eficientei energetice, a Primariei Sectorului 6, București, își propune 5 obiective specifice :

reabilitarea anvelopei blocurilor de locuințe

reabilitarea retelelor de distributie din subsolurile blocurilor de locuințe pentru instalațiile de incălzire și apă caldă de consum

ameliorarea aspectului urbanistic al sectorului 6 prin inchiderea balcoanelor si reabilitarea fațadelor

îmbunătățirea calității mediului și sprijinirea dezvoltării durabile prin reducerea implicita a emisiilor de CO2

creșterea competitivitatii locale.

Reabilitarea anvelopei blocurilor de locuințe

Anvelopa clădirilor reprezintă totalitatea elementelor de construcție care delimitează mediul interior încălzit de cel exterior dar și de spații mai puțin încalzite. Astfel, prin aceste elemente de construcție se înregistrează pierderi de căldură importante precum: 25% prin peretii exteriori verticali opaci, 35% prin învelitoare sau terasă, 15% prin ferestre, 5% prin pardoseală și 20% prin infiltrații de aer proaspăt.

Astfel, reabilitarea termică a elementelor de anvelopă prin placarea cu materiale termoizolante a pereților exteriori, reabilitarea termica prin termo-hidroizolarea teraselor sau acoperișurilor de tip învelitoare dar și înlocuirea tâmplariei existente cu tâmplarie cu geamuri performante energetic și garnituri de etanșare conduc la reduceri considerabile ale pierderilor de caldură prin anvelopa blocurilor de locuințe. În aceste condiții de reabilitare a anvelopei se pot reduce pierderile de căldură, ajungănd la valori ale rezistenței termice comparabile cu acelea ale clădirilor noi.

Reabilitarea rețelelor de distribuție din subsolurile blocurilor de locuințe pentru instalațiile de încălzire și apă caldă de consum

O parte importantă a pierderilor de caldură în ansamblul cladire – instalații ce asigură utilitățile necesare realizării unui microclimat confortabil (termic, igienico-sanitar, etc) are loc prin instalațiile interioare de încălzire dar și de apă caldă de consum, instalații uzate moral și fizic la momentul prezent. Astfel economia de energie realizată prin reabilitarea anvelopei poate fi sporită prin reabilitarea complementară a conductelor din subsolul clădirilor, conducte ce au menirea de a asigura alimentarea consumatorilor, în speță a locatarilor apartamentelor din blocurile de locuințe cu agent termic de încalzire dar și cu apa caldă de consum.

Totodată este foarte important ca odata reabilitate aceste rețele dar și odata cu scăderea pierderilor de caldură datorita termoizolarii elementelor de anvelopă, rețelele de distribuție ale agentului termic și ale apei calde de consum să permită funcționarea optimă a instalațiilor interioare în condiții de echilibru hidraulic prin ajustarea în mod automat a presiunilor la baza coloanelor de încalzire.

Ameliorarea aspectului urbanistic al Sectorului 6 prin închiderea balcoanelor și reabilitarea fațadelor

Imaginea de ansamblu a blocurilor de locuințe din sectorul 6 scoate în evidență starea degradată a fațadelor atât din punct de vedere termic, dar mai ales estetic. Astfel modernizarea fațadelor imobilelor conduce la îmbunătățirea vizibilă a aspectului urbanistic al întregii zone în care se situează blocurile de locuințe. Toate aceste elemente duc la creșterea calității vieții locuitorilor Sectorului 6.

Îmbunătățirea calității mediului și sprijinirea dezvoltării durabile prin reducerea implicită a emisiilor de CO2

Infrastructura numită "verde" a tuturor sectoarelor din Municipiul Bucuresti a cunoscut un declin evident în ultimii ani datorită creșterii suprafețelor construite. Astfel spațiul verde pe cap de locuitor în București este de aproximativ 23mp/locuitor, în Sectorul 6 fiind chiar și mai mică, respectiv 17,8 mp/cap de locuitor (conform Registrului Spațiilor Verzi realizat în anul 2011) față de prevederile europene care impun 26mp/locuitor. Consecința directă a acestui fapt se traduce pe de o parte prin degradarea imaginii estetice a zonei urbane dar mai ales prin reducerea capacității de neutralizare a efectelor emisiilor de CO2. Una dintre abordările posibile și constructive în acest sens constă în reducerea acestor emisii. Consumul de energie al locuințelor ocupă încă un loc important în producere unei cantități importante de emisii de CO2, astfel că reducerea acestei cantități de energie implică și reducerea emisiilor de CO2. În consecință reabilitarea termică a blocurilor de locuit și a clădirilor publice ramâne o prioritate.

În scopul reducerii emisiilor de CO2 și a reducerii consumurilor energetice la nivelul Sectorului 6 se va continua procesul de obținere a certificatelor energetice pentru clădirile publice și renovarea acestora va fi prioritizată în funcție de performanțele energetice, îmbunătățirea performanței termice a clădirilor publice fiind un obiectiv permanent al administrației publice locale.

II.6.7 Gestiunea deșeurilor

Dezvoltarea economică nu poate fi separată de consecințele activității umane asupra mediului. Efectele consumului și utilizării resurselor asupra mediului sunt în creștere. O problemă de însemnătate decisivă este aceea a nivelului și a ritmului dezvoltării economico-sociale. Activitatea de producție este caracterizată ca fiind un proces în care are loc schimbul permanent între om și natură, desprinderea resurselor din natură pentru prelucrarea lor în produse folositoare și restituirea în mediul natural a materialelor sub formă finală de deșeuri. În general, utilizarea resurselor și generarea de deșeuri continuă să crească, întrucât dezvoltarea economică se bazează încă foarte mult pe resursele naturale.

Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului, care include epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer și sol provenite din activitățile umane, precum și producția, consumul și producerea de deșeuri.

După unele estimări, aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deșeuri și emisii. Deșeurile reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conțin sau potențialul acestora ca sursă de energie). După un anumit timp, cu o întârziere mai mică sau mai mare, o parte din deșeuri sunt integrate în circuitul biologic, iar altă parte, în circuitul economic. Cantitatea de deșeuri estimată a fi produsă pe cap de locuitor, numai din activități casnice, este de 250 kilograme anual.

Cea mai eficientă cale de acțiune este prevenirea formării deșeurilor, deoarece în lipsa acestora se elimină amenințările la adresa mediului. Deși prevenirea are cel mai mare potențial pentru reducerea presiunilor asupra mediului, politicile de reducere a generării de deșeuri au fost rare și, adesea, nu foarte eficiente.

În Sectorul 6 al Municipiului București activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere și stradale este asigurată de către S.C. URBAN S.A. din Bd. Preciziei nr. 40, Sector 6, București. O contribuție importantă în realizarea activității de colectare și transport a deșeurilor stradale o are și Administrația Domeniului Public din Sectorul 6 a Municipiului București.

Gestionarea deșeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora și numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare.

În conformitate cu planul de implementare al Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005, modificată și completată prin H.G. nr. 1872/2006, ce reglementează gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, autoritățile și instituțiile administrației publice locale împreună cu alți factori implicați, au obligația să realizeze colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje de la populație, unul din angajamentele pe care România și le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Un rol important în activitatea de gestionare a deșeurilor, în anul 2016, a revenit sistemului de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile de la populație, prin containerele specializate pentru fiecare tip de deșeu (de culoare galben pentru deșeuri din plastic, verde pentru deșeuri din sticlă și albastru pentru deșeuri din hârtie-carton), tip IGLU, cu o capacitate de 3 metri cubi. In Sectorul 6 s-au amenajat pe domeniul public 120 locații unde s-au amplasat aceste containere pentru: hârtie, plastic și în 113 locații pentru sticlă. Totodată în 23 de puncte sunt amplasate containere de 1,1 mc pentru hârtie și plastic, iar în 22 de puncte containere de 1,1 mc pentru sticlă. Prin acest sistem a fost colectată o cantitate totală de 311.200 kg deșeuri reciclabile, după cum urmează: 145.760 kg deșeuri din hârtie-carton, 74.500 kg deșeuri din sticlă și 90.940 kg deșeuri din plastic. Din deșeurile astfel colectate, o cantitate de 293.480 de kg a fost predată agenților economici de profil, spre reciclare.

Colectarea deșeurilor provenind din echipamente electrice și electronice (DEEE), a fost, de asemenea, un domeniu de interes pentru autoritatea publică locală a Sectorului 6 care a amenajat 8 puncte de colectare a acestora, în anul 2016 fiind colectată, cu sprijinul operatorului de salubritate, o cantitate de 4.048 kg deșeuri, din care au fost valorificate 3.240 kg.

Situația depozitărilor în perioada 2012-2016, conform SC URBAN SA este următoarea:

Analizând datele de mai sus observăm evoluția pe ani a cantităților depozitate, care deși au scăzut din 2012 până în 2014 ca urmare investițiilor realizate de operatorul de salubritate și a prelucrării acestora în stația de sortare, sunt în ultimii doi ani într-un trend ascendent.

Fig.30. Evoluția pe ani a cantităților depozitate

Sursa: Prelucrarea consultantului

De asemenea, cantitatea de deșeuri reciclabile colectate a crescut continuu, dar în continuare ponderea acestora din totalul deșeurilor este mică, fiind de aproximativ 2,65% în anul 2016 din cantitatea de deșeuri depozitate.

Fig.31. Cantitatea de de deșeuri reciclabile colectate în Sectorul 6

Sursa: Prelucrarea consultantului

Fig. 32 Situația depozitării 2012-2016

În scopul creșterii cantităților de deșeuri reciclabile colectate și a încurajării cetățenilor să colecteze selectiv, diferențiat pe tipuri, Primăria Sectorului 6 a inițiat un Regulament pentru colectarea selectivă, în care este prevăzută gratuitatea serviciului de salubritate pentru asociațiile de proprietari care participă la acest program.

II.6.8 Analiza SWOT mediu și schimbări climatice

II. 7. Demografie și migrație

Numărul populației după domiciliu din Sectorul 6, conform DRMB, la 01.06.2016, este de 389.636 locuitori, iar structura acesteia pe grupe de vârstă și sexe, este următoarea:

Notă: Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenia română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în cartea de identitate, așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului.

După cum se poate observa din graficul de mai jos, aceasta a scăzut ușor din anii 2000 până în 2005, s-a stabilizat în jurul valorii de 395.000 în 2010, scăzând din 2013 până în 2016.

Populația reală însă se estimează a fi mult mai mare, în Sector și în București, în general, locuind multe persoane atrase de locurile de muncă mai bine plătite din Capitală care nu și-au oficializat acest statut, locuind, majoritatea dintre ei, cu chirie, fapt ce-i face să considere locuirea la actualul domiciliu una temporară și să ocolească demersurile birocratice necesare pentru oficializarea acestui statut.

Fig.33. Evoluția numărului populației în sectorul 6

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS

Numărul femeilor din Sector este mai mare decât cel al bărbaților, proporția fiind de 53,8%, mai mare decât media națională care este de 51,7%, iar grupa de vârstă cea mai numeroasă este cea de 35-39 de ani, cu un procent de 10,83%, din care 5,59 femei.

Fig.34. Structura populației pe sexe în sectorul 6

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS

Aceste date, dacă analizăm și tabelul și graficul de mai jos, ar putea fi îngrijorătoare, și pentru valori similare în restul țării chiar sunt, deoarece la nivel național sporul natural negativ, împreună cu migrația negativă, reprezintă o problemă, tendința la nivel național fiind de scădere și îmbătrânire a populației.

La nivelul Sectorului 6 însă, la fel ca și la nivelul Bucureștiului, problema identificată este aceea că nu cunoaștem cifrele reale ale populației rezidente. Dacă analizăm, de exemplu, populația cu vârste între 20-24 de ani, care este printre cele mai slabe categorii ca reprezentare în datele INS, cu doar 13.033 mebri și cu un procent de doar 3.45% din totalul populației, și coroborăm acest număr cu datele obținute de la Universitatea Politehnică București, conform cărora în mod oficial sunt cazați în campusurile din Regie și Leu un număr de 11.606 studenți, rezultă că în Sector avem, cel puțin pe perioada desfășurării anului școlar un număr mult mai mare de tineri din această cohortă.

În ceea ce privește sporul natural, situația se prezintă astfel:

Fig.35. Grafic privind sporul natural în sector 6

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS

Deși sporul natural este ușor negativ, numărul deceselor în Sectorul 6 depășind numărul nașterilor în ultimii ani, dacă analizăm datele INS privind soldul schimbărilor de reședință în Municipiul București, care reprezintă diferența dintre numărul persoanelor care și-au stabilit domiciliul în București și al persoanele care și-au schimbat reședința plecând din Capitală, acesta este pozitiv și este superior pierderilor înregistrate din sporul natural.

După cum se poate observa din graficul de mai jos, segmentul cel mai numeros de populație este cel cuprins între vârstele de 35-39 de ani, care este mai ridicat decât cel al celor de 20-24 de ani din anul 2000. Analiza în timp a evoluției demografice relevă faptul că în Sectorul 6 tendința de migrație este inversă față de restul țării, în sensul că în cadrul Sectorului tendința este de stabilire a populației tinere și active, în timp ce populația în vârstă are o tendință ușor migraționistă, spre locuri mai liniștite și cu costul traiului mai scăzut.

Fig.36. Grafic privind structura populației Sectorului 6 pe vârste și ani

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS

Densitatea populației

La nivelul anului 2016, densitatea populației Sectorului 6 este de 10.018,85 locuitori/km2, ceea ce face ca Sectorul să fie la nivel național depășit doar de sectoarele 2 și 3 ale Capitalei la acest capitol. Ca termen de comparație, cel mai mare oraș al țării după București, Cluj Napoca, are o densitate de doar 1.808 loc./km². Sectorul se află mult peste media națională, care este de 84,4 locuitori pe km2 conform ultimului recensământ.

Tot în Sectorul 6, în cartierele Militari și Drumul Taberei se află zone unde densitatea este de peste 40.000 locuitori pe km2.

Rata de dependență demografică

Conform definiției Institutului Național de Statistică, rata de dependență demografică reprezintă totalitatea populației în vârstă cuprinsă între 0-14 ani și populația cu vârstă de 64 de ani și peste, raportată la totalitatea populației în vârstă de 15-64 ani. La nivelul regiunii București Ilfov, aceasta era de 37% în anul 2011, media națională era de 43% iar media Uniunii Europeane de 49%. În Sectorul 6, conform datelor statistice din 2015, aceasta este de 42,68%, aflându-se puțin sub media națională.

Piramida populației

Fig.37. Piramida populației sectorului 6 pe pe vârste și sexe

Sursa: Prelucrarea consultantului după INS

Structura etnică

Conform recensământului populației realizat în anul 2011, structura etnică a populației Sectorului 6 se prezenta conform tabelului:

Nivelul de educație

Conform aceluiași recensământ, structura după nivelul de educație a populației stabile de peste 10 ani se prezintă după cum urmează:

Fig.38. Structura populației Sectorului 6 pe sexe după nivelul de educație:

Sursa: www.ecoduri.com

Migrație

Un studiu efectuat pentru determinarea și caracterizarea Zonei metropolitane București (ZMB) de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS arată că, în zona județul Ilfov și județele învecinate, indicele navetei (calculat ca și procentaj al navetiștilor raportat la numărul total de angajați) este de peste 50% în cazul a 30 de localități limitrofe capitalei. Acest fapt reflectă atracția gravitațională economică a marilor orașe, în special a municipiului București, care pare să atragă forță de muncă atât din județ cât și din toate județele învecinate.

Conform aceluiași studiu, rata medie a navetismului bucureștenilor spre aceste localități (calculată ca raport între numărul bucureștenilor care vin zilnic să lucreze în localitate și numărul total de salariați în localitate) este de circa 16%, (numărul salariaților bucureșteni depășind în unele cazuri procentul celor locali). Dintre principalele localități ca atracție pentru forța de muncă din București, cu rate de navetism de peste 50%, amintim: Bragadiru, Afumați, Cornetu și Măgurele.

Din punct de vedere al migrației rezidențiale același studiu concluzionează că localitățile înconjurătoare reprezintă puncte de atracție mai mari decât Bucureștiul. Astfel, rata medie a migrației rezidențiale (calculată ca raport între numărul de persoane mutate în localitate și total populație) spre aceste localități în ultimii ani este de circa 5%, iar principalele puncte de atracție sunt Otopeni, Corbeanca, Chiajna, Balotești, Ciolpani și Măgurele cu rate de migrație a bucureștenilor în zonă de peste 10%. În același timp atracția rezidențială a locuitorilor din aceste zone spre București este destul de scăzută, rata medie de migrație a localnicilor spre București în ultimii ani fiind de 0,85% (din total locuitori ai localității), și doar 3 localități au o rată de migrație din localitate spre București de peste 5%.

Fig.39. Rata navetismului din localitate spre alte destinații

Sursa: Studiu ZMB – www.zmb.ro

Fig.40. Atracția rezidențială a localităților

Sursa: Studiu ZMB – www.zmb.ro

Deși nu există studii concrete referitoare la migrația forței de muncă în Sectorul 6 și aceea a locuitorilor sectorului spre zonele învecinate, așa cum rezultă din analiza efectuată la capitolul Economie și forță de muncă, există un număr de 79.002 persoane domiciliate în Sectorul 6 ca excedent de forță de muncă ce nu figurează nici ca angajați și nici nu sunt înregistrați ca șomeri, de unde concluzia firească este că aceștia, și probabil mulți alții se deplasează zilnic în zonele învecinate pentru muncă, precum și alți locuitori ai zonelor limitrofe sunt angajați în Sector. Una din problemele mari ale Sectorului în ceea ce privește navetismul este aceea că este o zonă de tranzit pentru navetismul din vestul Capitalei, preluând zilnic trafic auto suplimentar generat de acest navetism, trafic ce nu poate fi absorbit de actuala configurație a infrastructurii fără a se produce congestii.

Migrația forței de muncă din Sector poate fi observată și din harta de mai jos, realizată cu ocazia studiilor pentru realizarea PMUD:

Fig.41. Raportul între îmbarcarea și debarcarea pasagerilor la metrou, pe stații la orele de vârf ale dimineții

Sursa: PMUD 2016 -2030 – Regiunea București Ilfov

Concluziile acestui capitol, așa cum au reieșit și în urma analizei efectuate în cadrul grupului de lucru organizat pe această temă, sunt acelea că în ceea ce privește demografia și migrația, prioritatea numărul unu pentru Sector este aceea de a se depune toate diligențele necesare pentru a se afla numărul real de locuitori care locuiesc aici, fapt ce va contribui la o dimensionare corectă de către administrația publică locală a ofertei de servicii oferite, și a completării organigramelor instituțiilor publice cu numărul de personal necesar acoperirii acestor servicii (numărul de posturi din administrația publică este condiționat de numărul locuitorilor deserviți).

Bineînțeles, concomitent cu aflarea numărului real de locuitori sunt necesare și celelalte măsuri, de creare a oportunităților, de dezvoltare economico socială și de creștere a calității vieții locuitorilor Sectorului, pentru a atrage și a reține cetățeni tineri și populație activă, care să echilibreze piramida populației la bază și să scadă rata de dependență demografică.

II.7.1 Analiza SWOT demografie și migrație

II. 8. Asistență și incluziune socială

Conform art. 6, alin cc din Legea nr. 292/2011 (Legea asistenței sociale) „procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării – comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății“.

Conform „Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020)”, obiectivul Guvernului României este „ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute și diferențele respectate”.

În prezent, conform statisticilor, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia cauzată de realizarea de venituri insuficiente, și acest tip de sărăcie este persistentă, trei sferturi dintre persoanele aflate în această situație rămânând la acest nivel pe perioade de cel puțin trei ani. O treime a populației este afectată de deprivare materială severă, neputându-și permite să achiziționarea de articole considerate necesare pentru un trai decent. Mai există încă în România copii care nu au fost niciodată înscriși într-o formă de învățământ, iar procentul tinerilor fără educație este ridicat. Există multe persoane inactive ori neangajate formal, cu șanse scăzute de a avea acces pe piața muncii. Totodată, inegalități se observă și în gradul de acoperire al serviciilor medicale de bază. Există un număr însemnat de comunități dezavantajate unde aceste probleme se cumulează, ciclul excluderii fiind aici aproape imposibil de întrerupt fără intervenții din exterior prin care membrii acestor comunități să fie sprijiniți pentru a se integra.

Politica de incluziune socială la nivel național are drept obiectiv general creșterea standardului de viață al populației și stimularea câștigurilor obținute din muncă prin facilitarea ocupării și promovarea politicilor publice cu adresabilitate către toate grupurile vulnerabile: persoanele cu dizabilități, femeile, copiii străzii, persoanele în vârstă, romii, tinerii de 18 ani care părăsesc instituțiile de protecție ale statului, etc.

Obiectivul național asumat pentru atingerea țintelor europene prevăzute de Strategia Europa 2020, prin Programul Național de Reformă, este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020.

Principalele grupuri vulnerabile din România:

1. Persoanele sărace

2. Copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental

3. Persoanele vârstnice singure sau dependente

4. Romii

5. Persoanele cu dizabilități

6. Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate

7. Alte grupuri vulnerabile

Există diferențe regionale mari din prisma nivelului sărăciei. Astfel, în regiunea București-Ilfov, în care se află Sectorul 6, a fost înregistrată cea mai mică proporție de persoane expuse riscului de sărăcie la nivel național, unde numai 3 procente din populație trăiesc în sărăcie relativă.

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, la nivelul Sectorului 6, în urma referendumului realizat în anul 2011, din totalul populației a fost identificat un procent de 17,95% ca trăind în zone dezavantajate.

Tabel Populația în zone dezavantajate din Sectorul 6

Zone dezavantajate pe locuire. Se referă la cartiere în care o parte importantă din locuitori trăiește în locuințe neadecvate, și poate prezenta sau nu un nivel scăzut de educație, însă majoritatea populației are un loc de muncă pe piața formală a muncii. Această categorie include părți ale orașelor cu o infrastructură ce lasă de dorit și cartiere vechi de case situate la periferiile orașelor, de asemenea, cu infrastructură precară sau deloc. Include totodată zone de blocuri sau case, în principal construite în anii ’60‐70, care sunt în stare precară și pe care locuitorii nu au resursele necesare pentru îmbunătățiri și renovare. Aceste zone sunt eterogene din punct de vedere al populației. Locuințele pot fi deținute de persoane în vârstă, cu probleme cronice de sănătate. De asemenea, în această categorie intră și zonele urbane cu mulți chiriași tineri, având un bun nivel de educație, care însă nu‐și permit să își cumpere propria locuință (ca de exemplu în cartierul Constantin Brâncuși și în campusurile universitare). În concluzie, o zonă urbană dezavantajată pe dimensiunea locuire este o zonă în care sunt condiții de locuire precară, dar nu are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și care poate prezenta sau nu un nivel scăzut de educație. Conform recensământului din 2011, 9,38% din populația Sectorului locuiește în astfel de zone.

Zonele dezavantajate pe ocuparea forței de muncă sunt, prin definiție, zonele în care locuitorii nu prezintă un deficit educațional, însă nu reușesc să găsească un loc de muncă în sectorul formal, indiferent de condițiile lor de locuit (condițiile de locuit variază și nu definesc zona). Această categorie se referă în general la zone care au avut în perioada comunistă o concentrare mare de întreprinderi. Majoritatea locuitorilor din aceste zone au un nivel de educație mediu și dețin diverse calificări profesionale, în general, în domeniul industriei. Însă, după 1990 aceștia s‐au confruntat cu închiderea fostelor întreprinderi socialiste. În ciuda existenței unei forțe de muncă profesional calificată, aceste zone au avut parte de puține investiții private în ultimii douăzeci de ani și, drept consecință, există oportunități reduse de angajare în sectorul formal. Gradul scăzut de populația a Sectorului 6 încadrată aici, de doar 0,32%, se datorează faptului că cetățenii Sectorului pot găsi locuri de muncă în celelalte sectoare ale Bucureștiului sau în județul Ilfov.

Zonele dezavantajate pe capital uman includ persoane cu un nivel scăzut de educație formală care pot avea un loc de muncă sau nu, dar ale căror condiții de locuit sunt considerate standard pentru zonele urbane din România. Aceste zone urbane sunt locuite de persoane necalificate, care lucrează în agricultură, construcții sau alte sectoare, în multe cazuri, informal. Nivelul de ocupare în sectorul formal este de regulă scăzut, dar spre deosebire de tipul anterior, acesta este cauzat de nivelul scăzut de capital uman. Prin urmare, intervențiile în acest tip de zone trebuie să se concentreze pe calificarea forței de muncă.

Zonele urbane marginalizate sunt zone urbane ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. În cele mai multe cazuri, acestea sunt zone intraurbane, sărace, izolate din punct de vedere social și care nu sunt reflectate în statisticile privind ratele de sărăcie calculate la nivel de localitate sau județ. Zonele marginalizate sunt adevărate pungi de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire. În multe cazuri, locuitorii acestor zone au școli segregate, la care numai familiile sărace își duc copiii și locuiesc în blocuri de proastă calitate sau în mahalale, marcate de teamă și mici infracțiuni. Puternica stigmatizare cu care sunt asociate aceste locuri, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie. Aceste zone sunt candidatele cele mai potrivite pentru intervențiile de tipul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității realizate în orașele din România. Zona Giulești-Sârbi din cartierul Giulești este o astfel de zonă.

La nivel urban național, 3,2% din populația urbană, 2,6% dintre gospodăriile din urban și 2,5% dintre locuințele din urban se află în zone marginalizate. Din totalul copiilor (0‐17 ani) care trăiesc în mediul urban, 5,8% sunt în zone marginalizate, prin comparație cu 3,2% din total populație urbană. Alți 16,6% dintre copii trăiesc zone dezavantajate pe capital uman, prin comparație cu 11,7% din total populație urbană. Doar 4,9% dintre persoanele neocupate în sectorul formal trăiesc în zone marginalizate. Dintre toate locuințele urbane neconectate la electricitate, 24,7% sunt în zone marginalizate.

Din anul 2005, de la înființarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, harta serviciilor sociale destinate comunității s-a schimbat radical, locul vechilor instituții de protecție (case de copii și centre pentru adulți) fiind luat de unități și servicii moderne, în care beneficiarii sunt în primul rând informați, consiliați și încurajați să depășească situațiile dificile cu care se confruntă.

În acest sens, DGASPC Sector 6 elaborează strategia de asistență socială și programe de acțiune în domeniu, în funcție de nevoile cetățenilor identificate atât în teren de asistenții sociali, cât și prin aplicare de chestionare de evaluare periodice le sediu, online sau pe teren.

În domeniul protecției copilului și a familiei, se asigură respectarea drepturilor copilului prin servicii de consiliere, prevenire a separării acestuia de familie, se propun și se aplică măsurile de protecție specială pentru copiii aflați în dificultate sau cu handicap.

Copiii și adolescenții din Sectorul 6 dispun în prezent de 6 centre destinate creșterii și educării preșcolarilor, un centru destinat creșterii și educării preșcolarilor cu handicap, 3 centre de zi pentru copiii de vârstă școlară, un complex de servicii socio-medicale pentru copiii cu handicap (inclusiv autism), un centru de primire în regim de urgență, deservit de un telefon gratuit care funcționeană permanent, un adăpost de noapte, un centru de recreere și dezvoltare personală care oferă gratuit activități educative și de petrecere a timpului liber, apartamente sociale pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție. La acestea s-au adaugat o serie de programe precum Tabere de cartier, Școala părinților, Tu alegi! (program de combatere a violenței în școli și licee), La teatrale cu matale!, Liga tinerilor sportivi și Centrul de Recreere și Dezvoltare Personală „Conacul Golescu Grant” – proiect care oferă o alternativă de petrecere a timpului liber, prin integrare socială a copiilor, implicându-i în activități artistice, culturale, sportive, tehnico-stiintifice. (teatru, dans modern, muzică (canto, chitară), arte plastice (pictură, artă grafică, modelaj), șah, karate, informatică, etc.).

În domeniul protecției persoanelor adulte (persoane vârstnice, persoane singure etc.), DGASPC Sector 6 sprijină prin consiliere aceste categorii de persoane aflate în nevoie și asigură servicii adecvate cu scopul refacerii și dezvoltarii capacităților individuale și familiale pentru a depăși situațiile dificile în care se află prin acordarea de suport financiar, material și juridic. De asemenea, se asigură măsuri de protecție necesare pentru reabilitarea persoanelor adulte care s-au aflat în situații de risc.

În domeniul protecției persoanelor cu handicap, se asigură respectarea drepturilor acestora prin acordarea de servicii de asistență, consiliere, îngrijire, tratament, recuperare, reabilitare, orientare și formare profesională, precum și alte tipuri de servicii, în funcție de nevoile persoanelor cu handicap.

Persoanele adulte beneficiază de servicii complexe, acordate atât de DGASPC Sector 6, cât și prin parteneriate public private cu diferite organizații non guvernamentale care susțin familiile cu venituri reduse, persoanele singure aflate în nevoie, precum și bătrânii cu probleme de sănătate, dependenți de servicii sociale specializate, cu scopul reintegrării sociale și al depășirii situațiilor dificile în care se află. Cetățenii din comunitate au la dispoziție și șase Cluburi ale Seniorilor, două Centre rezidențiale pentru persoane vârstnice și un serviciu de recuperare socio-medicală (inclusiv salinoterapie).

Un număr de șapte proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă oferă servicii de consiliere și calificare profesională pentru aproximativ 6000 de persoane aparținând unor grupuri vulnerabile precum persoane cu handicap, femei singure, romi sau familii cu mulți copii, proiecte aflate în prezent în fază de sustenabilitate.

Conform strategiei DGASPC 2011-2018, prin programele, serviciile și activitățile desfășurate, au fost atinse obiectivele generale propuse, din care putem aminti:

Asigurarea unei structuri organizatorice funcționale, a infrastructurii și personalului necesar desfășurării activității în condiții optime;

Asigurarea accesului la informație a cetățenilor, prin toate canalele de comunicare;

Diversificarea serviciilor, adaptarea lor la nevoile categoriilor defavorizate, punerea în acord cu principiile europene;

Atragerea de fonduri nerambursabile;

Încurajarea și dezvoltatrea parteneriatelor public-private;

Promovarea voluntariatul și a spiritului de solidaritate în rândul comunității

Obiectivele actualei strategii elaborate de DGASPC Sector 6 2018-2024, pentru perioada următoare urmăresc prevenirea situațiilor de risc în rândul tuturor categoriilor vulnerabile și abilitarea persoanelor cu risc de excluziune socială, astfel încât intervenția să aibă un caracter punctual și să reducă efortul bugetar.

Măsuri necesare:

II.8.1 Îmbunătățirea sistemelor de evaluare a necesităților și de management al informațiilor și corelarea acestora cu politica și practicile locale de luare a deciziilor

În anul 2011, în cadrul proiectului „Dezvoltarea Capacității Administrative de Planificare Strategică Consiliul Local sector 6- Strategii Europene‖, cod SMIS 12541, program de finanțare : Fondul Social European, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, a fost realizată o analiză a nevoilor comunitare prin implementarea câtorva instrumente de cercetare socială și sondaj. Au fost aplicate patru module de consultare comunitară, studiu cercetare socială – platformă online de monitorizare a potențialului de schimbare socială prin intervenția DGASPC Sector 6, analiza SWOT, interviuri și chestionare autoadministrate. Acest program a fost parte integrantă în elaborarea strategiei DGASPC Sector 6 pe următorii ani.

Instituțiile participante au fost din domeniul sănătății, educației și al internelor, la care s-a adăugat opinia responsabililor din DGASPC. Informațiile obținute în urma inteviului au fost de tip calitativ cu completări de date cantitative la informațiile statistice obținute de la monitorizare sau alte servicii .

În prezent se impune corelarea acestor rezultate cu datele demografice recente și adaptarea concluziilor la situația actuală. Mai trebuie avut în vedere specificul unor comunități locale din sectorul 6 și adaptarea instrumentelor de interogare și analiză la situația concretă a acestora. Se va urmări o evaluare periodică a serviciilor acordate, în funcțiile de dinamica acestor schimbări, și elaborarea unor planuri de intervenție reevaluate periodic care să se poată adapta la schimbările survenite în comunitate. Urmărim un deziderat al acordării unor servicii punctuale, pe mai multe paliere, care să acopere întregul spectru de nevoi al persoanelor sau familiilor defavorizate. Prin urmare, monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale trebuie îmbunătățite pentru a spori responsabilitatea, relevanța și eficiența sistemului de servicii sociale.

De asemenea, se impune implementarea unui sistem unic de monitorizare a serviciilor sociale acordate beneficiarilor.

În sectorul serviciilor sociale, există încă puține sisteme adecvate de evaluare a nevoilor sau de management al informațiilor, iar cele care există au tendința de a nu se aplica în politica și practicile locale de luare a deciziilor. Unul dintre obstacolele principale este absența datelor cu privire la problemele sociale locale, nevoile anumitor grupuri, disponibilitatea serviciilor și modelele de referire. Dificultatea în organizarea unui sistem real și eficient de servicii sociale rezidă în faptul că ele trebuie să raspundă nevoilor cetațenilor, nevoi care se schimbă permanent în funcție de o multitudine de factori (economici, sociali, demografici, etc). Serviciile existente nu sunt evaluate cu regularitate sau ajustate ulterior în conformitate cu constatările evaluării. Nu există de multe ori un plan de necesități locale sau regionale pentru a ghida furnizorii de servicii de asistență socială și nici o metodologie națională pentru evaluarea necesităților comunității și planificare locală strategică de servicii sociale care implică toate părțile interesate. De asemenea, autoritățile locale nu dispun de capacitatea sau cunoștințele de întreprindere a evaluărilor necesităților și de planificare a prestării locale de servicii sociale. Drept consecință, chiar și serviciile preventive au fost gestionate în mare parte prin DGASPC în locul comunităților locale.

Prin urmare, monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale trebuie îmbunătățite pentru a spori responsabilitatea, relevanța și eficiența sistemului de servicii sociale.

II.8.2 Creșterea accesului la programul de învățare și formare pe tot parcursul vieții pentru tinerii dezavantajați și populația de vârstă activă

Participarea grupurilor dezavantajate la învățarea pe tot parcursul vieții (IPV) este scăzută. Între 2007 și 2013, România nu a înregistrat un progres semnificativ în atingerea obiectivului Europa 2020 de creștere a ratei de participare a adulților (cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani) la învățarea pe tot parcursul vieții cu 10 procente până în 2020.

II.8.3 Asigurarea sprijinului de urgență pentru persoanele fără adăpost, consolidând în același timp capacitatea acestora de reintegrare socială și prevenție timpurie

Marea majoritate a persoanelor fără adăpost se află în zone urbane (95%), 88% dintre aceștia fiind concentrați în municipii și orașe (o treime din oamenii străzii locuiesc în București). Peste trei sferturi din persoanele fără adăpost sunt bărbați și adulți de vârstă activă (trei sferturi au vârste cuprinse între 25 și 64 de ani). Îngrijorător este faptul că mai mult de unul dintre zece oameni ai străzii sunt copii. Nesoluționarea problemei persoanelor fără adăpost în viitor ar avea drept rezultat costuri sociale ulterioare ridicate. Măsurile necesar a fi luate în viitorul apropiat sunt:

(i) rezolvarea problemei lipsei unui adăpost pentru copii;

(ii) evaluarea dimensiunii populației fără adăpost din Sectorul 6;

(iii) creșterea numărului și capacității adăposturilor;

(iv) îmbunătățirea capacității intervențiilor de urgență prin asigurarea îndeplinirii nevoilor de bază cu privire la alimente, apă și asistență medicală pentru persoanele nevoiașe;

(v) adoptarea programelor de regenerare urbană pentru a soluționa posibilitatea apariției așezărilor ilegale;

(vi) adoptarea politicilor de prevenire pentru persoanele cu risc de a ajunge fără adăpost, inclusiv persoanele eliberate din detenție, instituțiile de îngrijire a copiilor, aziluri și spitale, victimele violenței domestice, persoanele dependente de droguri și persoanele vârstnice singure vulnerabile.

(vii) îmbunătățirea sistemului de educație și îngrijire pentru copiii preșcolari

II.8.4 Dezvoltarea locuințelor sociale

România se clasează pe primul loc în rândul țărilor membre ale UE în ceea ce privește proprietatea privată a unei locuințe (97% comparativ cu media UE-27 de 70,4% în 2012). Acest lucru are anumite dezavantaje. De exemplu, proprietarii se luptă deseori să-și permită să întrețină propriile proprietăți, nu există cazare suficientă disponibilă pentru persoanele care sunt în căutare de oportunități de angajare noi într-o zonă nouă și există un stoc limitat de locuințe accesibile de închiriat sau achiziționat pentru generația tânără. Prin urmare, conform Eurostat, aproape două treimi din tineri (cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani) și 45% din tinerii angajați cu normă întreagă încă locuiesc cu părinții. Lipsa locuinței se poate afla printre factorii care influențează tinerii să amâne deciziile familiale majore cum ar fi căsătoria sau nașterea. Dificultățile cu care tinerii se confruntă în stabilirea propriei locuințe împreună cu dependența economică și/sau fizică de persoanele vârstnice a condus la numeroase locuințe supraaglomerate în România.

Peste jumătate din populație locuiește în locuințe supraaglomerate, (s-au definit ca locuințe care nu îndeplinesc următoarele standarde: cel puțin o încăpere pentru o singură persoană cu vârsta de 18 ani sau pentru două persoane singure de același sex cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani și/sau o încăpere pentru doi copii sub 12 ani.), fiind cel mai mare procent în rândul țărilor europene și de trei ori mai mare decât media UE-27 (16,8%).

În 2012, România se numără printre primele cinci țări din Europa în ceea ce privește rata de supraîncărcare a costului cazării (procentul populației care locuiește în locuințe în care costurile totale reprezintă peste 40% din venitul disponibil. Măsura este fundamentală pentru a urmări riscul de rămânere fără adăpost.), cu 16,5% din populație confruntându-se cu această problemă. În același an, peste 41,4% din persoanele cu risc de sărăcie relativă se confruntau cu costurile de supraîncărcare a locuinței, mai mult decât media UE-27 pentru același indicator (38,9%). Peste un sfert din populația română și o treime din populația care locuiește în locuințe cu copii aflați în întreținere au rămas în urmă cu plata utilităților pentru anul anterior (unde sub 10% din populația din UE-27 a avut în medie asemenea datorii). Din nou, în același an, 14,5% din populația română și 25,4% din sărăcii aferenți s-au aflat în sărăcie energetică, definită ca fiind incapacitatea de a-și permite încălzirea pentru a-și menține locuințele încălzite (mediile UE27 fiind de 10,8% și respectiv 24,4%). Programul inițiat de Primăria Sectorului 6 care are drept scop reabilitarea și modernizarea locuințelor și a utilităților, conceput pentru a spori eficiența energetică va compensa gospodăriile cu venituri reduse pentru o parte din costurile alocate eficienței energetice a locuinței proporțional cu limitările financiare și necesitățile de energie.

Fondul locativ social al Sectorului 6 este administrat de DAFL 6 și finanțat din bugetul local. Insuficiența locuințelor sociale disponibile este o problemă generală.

Fondul locativ se prezintă astfel: primăria de sector a cumpărat și modernizat două blocuri cu 8 etaje, în strada Dealul Țugulea nr. 27. Aici au fost cazate, începând cu anul 2009, 132 de familii evacuate, cu venituri mici sau persoane cu dizabilități.

Pe lângă cele 132 de unități locative amintite mai sus, Primăria sectorului 6 are meritul de a se fi implicat în cel mai mare proiect rezidențial de locuințe ANL, în urma căruia a luat naștere, începând cu 2005, cartierul Brâncuși (strada Valea Oltului nr. 31-35). Aici au fost construite 1.680 de apartamente cu chirie pentru tineri, 360 de apartamente cu credit ipotecar și un ansamblu de vile, vândut tot prin credit ipotecar.

Autoritățile locale prezintă un interes în extinderea fondului locativ social existent drept răspuns la cele peste 10.000 de solicitări înregistrate pentru locuințe sociale și de tineret, iar de ani de zile nu s-au demarat acțiuni în acest sens. Regăsim în evidențele primăriei de sector:

– 2.240 solicitanți pentru obținerea unei locuințe sociale (inclusiv de la chiriașii evacuați din locuințe retrocedate foștilor proprietari);

– 1.500 de dosare nesoluționate din 2009 privind locuințe ANL, destinate tinerilor în vederea închirierii;

– 6.967 de persoane care au depus cereri în vederea obținerii unei locuințe pentru tineri.

Administrația Sectorului 6 își propune să evalueze necesitatea locuințelor sociale pentru toate grupurile vulnerabile (inclusiv oamenii străzii, tineri post-instituționalizați, foști condamnați, victime ale violenței domestice, persoane evacuate din locuințe restituite, persoane dependente de droguri), și împreună cu DGASPC Sector 6 să realizeze programe de incluziune socială a acestor grupuri, astfel încât posibilitatea apiriției problemelor prezentate mai sus să fie, pe cât posibil, eliminată. În acest scop, finanțarea pentru locuințele sociale trebuie sporită.

În prezent există un proiect comun al Primăriei de sector și a Primăriei generale, prin intermediul căruia vor fi realizate 1400 unități locative pe Bd. Timișoara nr. 108, pe un teren în suprafață de 32.192 m2.

II.8.5. Îmbunătățirea sistemului de educație și îngrijire pentru copiii preșcolari

În București există 19 creșe de stat aflate în subordinea consiliilor locale, care au o capacitate totală de 3.890 de locuri, potrivit datelor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Municipiul București. Acest număr de locuri nu satisface însă cererea, în Capitală fiind peste 50.000 de copii cu vârsta până în trei ani. Din acest motiv, părinții care vor să își înscrie copiii la creșă sunt puși pe liste de așteptare la cele mai multe dintre acestea. Pe unele dintre aceste liste figurau anul trecut peste 100 de copii.

În Sectorul 6 se domiciliau la data de 04.11.2017 un număr de 13.856 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și trei ani, iar numărul de locuri de la creșele de stat din sector este de 753, număr care, împreună cu numărul de locuri de la cele două creșe private este de sub 6% din numărul total al copiilor cu vărsta de până la trei ani.

Pe raza sectorului 6 funcționează 3 centre sociale multifuncționale (creșe) aflate în subordinea DGASPC Sector 6:

CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCȚIONAL (CREȘĂ) „HARAP ALB” în cartierul Militari, cu sediul în Str. Estacadei Nr. 13, Sector 6, București, cu o capacitate de 280 locuri

CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCȚIONAL (CREȘĂ) „NEGHINIȚĂ” în cartierul Drumul Taberei, cu sediul în Aleea Crăiești, Nr. 1, Sector 6, București, cu o capacitate de 240 locuri

CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCȚIONAL (CREȘĂ) „PINOCHIO” în cartierul Drumul Taberei, cu sediul în Aleea Compozitorilor nr. 20, Sector 6, București, cu o capacitate de 187 locuri

În sectorul 6 se regăsesc și trei centre de îngrijire și educație timpurie pentru copii 0-3 ani aflate în subordinea DGAS București, înființate în cadrul proiectului „Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunități de angajare pentru tine”, implementat de către Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Bernard Brunhes Internațional. Proiectul este finanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operațional Sectorial ”Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013 și co-finanțat de Consiliul General al Municipiului București.

Conform datelor furnizate de DGAS București, Centrele de îngrijire și educație timpurie pentru copii 0-3 ani din Sectorul 6 sunt următoarele:

Centrul AnTanTe "Oaky", în cartierul Drumul Taberei, situat pe Bd. Ghencea nr.36-38 cu o capacitate de 11 locuri;

Centrul AnTanTe "Castelul fermecat", în cartierul Militari, situat pe Bd. Iuliu Maniu nr.111A cu o capacitate 15 locuri;

Centrul AnTanTe "Casa cu Strumfi", în cartierul Giulești, situat pe Calea Giulești, nr.184 cu o capacitate 20 locuri.

Totodată în Sectorul 6 se află 2 creșe private:

Creșa "Sfantul Nicolae"

Grădinița "Queen Elisabeth" – grupele Baby & Mini

Cererea de locuri la creșă este estimată a fi cu 20 de procente mai mare decât numărul de locuri la nivelul Capitalei, raportând numărul de cereri la numărul de locuri, dar este posibil ca aceasta să fie mult mai mare, inexistența locurilor descurajând părinții să depună cereri.

În concluzie este necesară construcția a cel puțin unei creșe în cartieul Brâncuși unde nu există o astfel de facilitate, și este necesar ca factorii decizionali să centralizeze numărul de cereri depuse la unitățile existente, și în funcție de acestea să extindă creșele existente, ori să construiască sau să amenajeze creșe noi.

II.8.6. Incluziunea cetățenilor de etnie romă din Sectorul 6:

Cetățenii români de etnie romă se confruntă cu un risc mult mai ridicat de sărăcie, indiferent de mediul de rezidență, vârstă sau educație. Conform analizei datelor din Ancheta Bugetelor de Familie rezultă faptul că cetățenii de etnie romă, în comparație cu celelalte etnii sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ori mai mare: 33% dintre ei trăiau în 3013 în sărăcie absolută raportat la pragul național al sărăciei, în timp ce din restul populației doar 3,4% a avut niveluri de consum situate sub pragul sărăciei. Riscul de sărăcie este mai mare pentru copiii de etnie romă, rata de sărăcie în cazul lor fiind de 37,7%, față de rata națională de 4,3%.

Conform recensământului realizat în anul 2011, în Sectorul 6, 1.776 de persoane au declarat că aparțin etniei rome, dar acest număr nu este foarte concludent, ținând cont de faptul ca 36.543 nu au declarat cărei etnii aparțin, și unii cetățeni de etnie romă, datorită fricii de discriminare, nu declară că aparțin acestei etnii, prin urmare numărul acestei categorii de cetățeni la nivelul Sectorului ar putea fi mult mai mare. O mare parte a cetățenilor români de etnie romă din Sectorul 6 locuiesc în cartierul Giulești-Sârbi. Problemele acestora, chiar dacă locuiesc în București, sunt aceleași ca cele la nivel național. Pentru rezolvarea acestora, și pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor din „Strategia guvernului româniei de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014-2020”, la nivelul Sectorului 6 a fost elaborat un „Plan de măsuri pentru incluziunea cetățenilor de etnie romă din Sectorul 6 București”

Planul include următoarele obiective și măsuri:

EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

Obiective:

(1) Creșterea nivelului de incluziune educațională a cetățenilor de etnie romă la un nivel similar cu cel al cetățenilor majoritari, prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon școlar, prin măsuri afirmative și asigurarea accesului egal, gratuit și universal al romilor la o educație de calitate, la toate nivelurile, în principal în sistemul public de învățământ, în vederea sprijinirii creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere.

(2) Promovarea unei educații de calitate pentru cetățenii de etnie romă, prin:

facilitarea accesului la programe suport (de exemplu de tip ”școala după școala”) copiilor romi cu resurse insuficiente (economice, familiale etc.), pentru a asigura un nivel ridicat de acumulări educaționale,

prevenirea și eliminarea segregării pe criterii etnice din sistemul educațional, precum și prin combaterea altor discriminări pe baze etnice, de statut social, dizabilități sau alte criterii care afectează copiii și tinerii proveniți din grupuri dezavantajate, inclusiv romi.

(3) Promovarea de programe pentru prezervarea și cultivarea identității rome în sistemul școlar și universitar prin limbă, istorie, cultură, tradiții etc.

(4) Facilitarea accesului copiilor de etnie romă la sistemul cultural public

Măsuri:

Realizarea unui studiu privind cuprinderea copiilor de vârstă preșcolară (3-6 ani) și școlară (7-16 ani) într-o formă de învățământ în cartierul Giulești/Giulești Sârbi;

Extinderea programului ”școală după școală” la nivel primar și gimnazial în școli unde ponderea elevilor romi este peste 10%;

Inițierea unui program local de suport acordat copiilor romi de vârstă antepreșcolară, preșcolară, primară și gimnazială, care sunt în afara sistemului educațional, pentru a se înscrie în structurile de educație și a beneficia de educație (identificare, consiliere parentală, haine, hrană) în cartierul Giulești zona Giulești Sârbi;

Introducerea, la nivelul școlilor din sector, a unor programe de inițiere/ formare a cadrelor didactice ne-rome, a părinților și a elevilor ne-romi în spiritul respectului pentru diversitate, interculturalitate, multiculturalism, prevenirea și combaterea discriminării, cunoașterea culturii, a cutumelor rome.

Organizarea de activități culturale destinate afirmării identitare și încurajării diversității culturale

Facilitarea accesului populației de etnie romă la sistemul cultural public

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI

Obiectiv general:

Accesarea măsurilor active în vederea creșterii șanselor de ocupare a populației aparținând minorității rome.

Obiective specifice, pentru obiectivul asumat, „Ocupare”, conform atribuțiilor conferite de lege, în vederea implementării strategiei Guvernului pentru îmbunătățirea situației romilor:

Creșterea numărului persoanelor ocupate aparținând minorității rome.

Creșterea numărului femeilor ocupate aparținând minorității rome.

Măsuri:

Servicii gratuite de informare și consiliere profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

Servicii gratuite de mediere privind locurile de muncă vacante sau nou create;

Organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

SĂNĂTATE

Obiectiv general: Îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor de etnie Romă prin creșterea accesului la servicii de sănătate preventive și curative și prin promovarea unui stil de viață sănătos;

Obiective specifice:

OS1: Îmbunătățirea accesului persoanelor de etnie romă la servicii de sănătate de bază, preventive și curative, integrate și de calitate;

OS2: Reducerea riscurilor și prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate și morbiditate prevalente in populatia de etnie romă;

OS3: Creșterea capacității autorităților locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare și implementare a programelor/ intervențiilor de sănăttate adresate comunităților cu romi, monitorizarea și evaluarea acestora;

OS4: Prevenirea discriminarii populației de etnie romă care accesează serviciile de sănătate.

Măsuri:

Implementarea de programe privind prevenția primară și depistarea precoce a bolilor cronice prevalente la populația romă;

Campanii privind prevenirea bolilor transmisibile, in special tuberculoză și HIV/SIDA;

Campanii privind informarea și consilierea femeilor și fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei și copilului, prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane.

LOCUIRE ȘI MICĂ INFRASTRUCTURĂ/ ADMINISTRAȚIE ȘI DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Obiectiv general: Continuarea procesului de identificare a persoanelor fãrã certificate de stare civilã și fãrã acte de identitate în vederea înregistrãrii în registrele de stare civilã a actelor și faptelor de stare civilã aferente acestora, precum și procurãrii certificatelor de stare civilã și a actelor de identitate.

Măsuri:

Realizarea actelor de identitate/ acte de stare civila pentru toți locuitorii din cartierul Giulești/Giulești Sârbi;

Realizarea unui studiu privind identificarea familiilor aflate în situatii de risc și sprijinirea acestora

pentru obținerea ajutorului social și a altor drepturi conexe;

Construirea unei piețe volante în zona Giulești/ Giulești Sârbi (capătul liniei 163);

Reabilitarea parcului din zona Giulești/ Giulești Sârbi (capătul liniei 163).

Pe lângă acestea în Sectorul 6 mai este nevoie să fie angajați patru mediatori școlari și doi mediatori sanitari, înființarea unui centru comunitar în Giulești Sârbi care să furnizeze servicii de bază integrate medico-sociale.

De asemenea, datorită faptului că o parte a locuitorilor din zona Giulești-Sârbi nu deține documente legale pentru locuințe și terenuri, este necesară sprijinirea acestora în demersul de obținere a acestora, prin asistență juridică, deoarece intrarea în legalitate se face, potrivit legislației în vigoare prin hotărâre judecătorească, iar locuitorii vizați nu dispun de cunoștințele juridice necesare sau miiloacele financiare necesare promovării acțiunilor necesare în justiție.

II.8.7. Persoane vârstnice

România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populației cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale și serviciilor de îngrijire de lungă durată. În același timp, se inversează creșterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populației în vârstă de muncă a României, și anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE.

În Sectorul 6 domiciliau în anul 2016, conform INS, un număr de 65.418 persoane în vârstă de peste 65 de ani, adică 16,9% din totalul populației.

Pensia medie lunară la nivel național în semestrul IV din 2015 a fost de 894 lei, iar cea a pensionarilor din Sectorul 6 a fost de 1145 lei. În anul 2016, aceasta a crescut cu 6.3%.

În ceea ce privește structura pensionarilor pe tipuri de pensii, sexe, și vârste, aceasta se prezenta în luna noiembrie 2016 conform tabelului de mai jos (Sursa: Casa Locală de Pensii Sector 6 București):

Obiective ale Strategiei pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice: – Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015–2020:

1. prelungirea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice.

2. promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice.

3. obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu nevoi de îngrijire de lungă durată.

În plus, două obiective transversale, și anume întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției bolilor cronice și pregătirea sistemului medical pentru a deservi populația vârstnică, au fost identificate ca fiind esențiale pentru atingerea celor trei obiective strategice.

II.8.8. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6

Politicile și acțiunile de asistență și incluziune socială la nivelul Sectorului 6 sunt elaborate și puse în practică de instituția publică Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, aflată în subordinea Consiliului Local Sector 6, înființată la data de 01.03.2005 ca urmare a comasării Serviciului public pentru protecția copilului și a Serviciului public de asistență socială ce funcționau la nivelul sectorului 6 al municipiului București, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1434/2004.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 realizează la nivelul sectorului 6 măsurile de asistență socială în domeniul familiei, protecției copilului, persoanelor cu handicap, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie.

Instituția are rolul de a asigura, la nivelul sectorului 6, aplicarea politicilor și strategiilor guvernamentale de asistență socială în vederea prevenirii și combaterii marginalizării sociale și a sărăciei.

În domeniul protecției persoanelor adulte (persoane singure, persoane vârstnice etc.), sprijină aceste categorii de persoane aflate în nevoie prin consiliere, asigurându-le serviciile corespunzătoare în vederea refacerii și dezvoltării capacităților individuale și familiale pentru a depăși situațiile dificile în care se află prin acordarea de suport financiar, material și juridic, în condițiile legii.

De asemenea, asigură măsurile de protecție adecvate în privința reabilitării persoanelor adulte care s-au aflat în situații de risc.

În domeniul protecției persoanelor cu handicap, asigură respectarea drepturilor persoanelor cu handicap prin acordarea de servicii de asistență, îngrijire, tratament, consiliere, recuperare, reabilitare, orientare și formare profesională, precum și alte tipuri de servicii, în funcție de nevoile persoanelor cu handicap, în bază încadrării acestora în categorii de persoane cu handicap.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 asigură asistență socială următoarelor categorii de persoane:

Persoane defavorizate, marginalizate, discriminate;

Persoane vârstnice;

Persoane singure și familii aflate în dificultate;

Adulți și copii cu dizabilități;

Copii abuzați, maltratați, cu risc de abandon;

Copii abandonați.

Printre serviciile oferite de DGASPC Sector 6, enumerăm:

În domeniul protecției copilului:

Măsuri de prevenire a abandonului și a instituționalizării;

Asistență maternală;

Măsuri de reintegrare în familia naturală a copilului ocrotit în centrele de plasament sau in familii substitutive;

Măsuri de protecție în familia largită, sistem rezidențial, prin adopiție;

Măsuri de protecție a copilului abuzat și/sau fără adăpost;

Consiliere psihologică și juridică;

Sprijinirea și orientarea școlară și profesională a copilului cu dizabilități;

Măsuri de protecție de tip alternativ: centre de zi pentru copii școlari și copiii străzii;

Măsuri de protecție de tip rezidențial: centre de plasament, centru maternal, centre pentru copii cu nevoi speciale.

În domeniul protecției persoanelor adulte:

Asistență și sprijin persoanelor vârstnice, singure, aflate în situații dificile sau cu dizabilități;

Servicii de asistență medicală, igienizare și servirea mesei pentru bătrânii singuri;

Promovarea și susținerea respectării drepturilor omului;

Măsuri de prevenire și combatere a marginalizării sociale și discriminarii etnice;

Acordarea de ajutoare sociale, speciale și alocații monoparentale;

Servicii de recuperare, tratament, reintegrare socială a persoanelor cu dizabilități;

Servicii de consiliere socială, juridică și psihologică;

Prestații și facilități pentru persoane cu dizabilități, etc.

Centre DGASPC Sector 6

Servicii sociale DGASPC Sector 6

Pe perioada aferentă finanțărilor nerambursabile 2007-2013, DGASPC Sector 6 a derulat 18 proiecte cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene din care acum unele se află în perioada de implementare a sustenabilității, 11 proiecte subvenționate de la bugetul de stat în baza Legii nr. 34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială și 4 proiecte finanțate din surse proprii.

Pentru perioada 2017 – 2023, DGASPC Sector 6 își propune următoarele obiective strategice, realizabile în limita fondurilor alocate de Consiliul Local, precum și prin obținerea de finanțare nerambursabilă:

Obiectiv strategic 1. Responsabilizarea familiei pentru creșterea, îngrijirea și educarea propriilor copii: promovarea respectării drepturilor copilului, promovarea accesului la educație, sănătate, la viața comunității etc.

Obiectiv strategic 2. Promovarea și respectarea drepturilor copiilor și familiei

Extinderea/construcția serviciilor de tip Complex Social Multifuncțional care promovează prin activitățile sale legăturile de familie și educația timpurie, cu cel putin 20% capacitate de îngrijire și educație timpurie

Dezvoltarea de servicii de tip Centru Integrat de Terapie Ocupațională pentru persoanele cu dizabilități- cel puțin 30% dintre persoanele cu dizabilități care necesită terapie ocupațională

Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea serviciilor de recuperare/reabilitare pentru copiii/ persoanele adulte a căror stare de sănătate necesită acordarea serviciilor de specialitate, în vederea acoperirii nevoilor identificate ale acestora.

Crearea unui program de terapie pentru copiii cu Sindrom Down

Identificare spațiu, specialiști și instrumente de lucru în vederea asigurării obiectivului propus

Cartografierea serviciilor adresate copiilor cu dizabilități existente în comunitate.

Centru de Integrare prin Terapie Ocupațională pentru Persoane cu Dizabilități

Centru de ingrijire si asistenta dedicat persoanelor cu dizabilitati/persoanelor varstnice cu dizabilități, pentru cel puțin 50 de benficiari

Realizarea unui complex de locuințe protejate pentru adulții cu handicap

Obiectiv strategic 4. Conștientizarea și sprijinirea autorităților locale în ceea ce privește prevenirea abandonului școlar și promovarea accesului copiilor și tinerilor cu handicap și al celor cu dificultăți de adaptare școlară la sistemul educațional

Continuarea activităților de prevenire a abandonului școlar prin programe de sustinere,

Centre de Zi pentru copii cu sau fără dizabilități și programe specializate de prevenire a abandonului școlar

Obiectiv strategic 5. Prevenirea abandonului școlar și familial

Creșterea capacitatii serviciilor de îngrijire timpurie a copiluluilui cu minim 20%

Dezvoltarea de parteneriate în vederea dezvoltarii retelei de servicii de îngrijire timpurie a copilului;

Dezvoltarea de activități de prevenire a abandonului școlar prin programe de tipul: Școală dupa Școală, A doua Șansă, Centre de Zi pentru copii școlari

Obiectiv strategic 6. Dezvoltarea colaborării interinstituționale, conștientizarea și sprijinirea comunității în vederea prevenirii și semnalării/sesizării cazutrilor de abuz, neglijare și exploatare a copilului

Obiectiv strategic 7. Promovarea formării profesionale și a supervizării

Obiectiv strategic 8. Dezvoltarea parteneriatului public-privat, atât pe plan național cât și internațional, în vederea accesării de fonduri și dezvoltării serviciilor sociale

Obiectiv strategic 9. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu handicap/în dificultate. Dezvoltarea de programe de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap, stimularea reinserției socio-profesionale, programe și servicii cu scopul accesibilizării mediului fizic și informațional.

Obiectiv strategic 10. Dezvoltarea de programe și servicii de solidaritate comunitară, bazate pe sustenabilitate, alocarea și reutilizarea resurselor comunității

Continuarea dezvoltării și extinderea programului de sprijin comunitar SocialXChange pentru dezvoltarea resurselor existente în comunitate și realocarea acestora

Dezvoltarea de parteneriate, bazate pe reutilizarea de resurse, în vederea sprijinirii persoanelor cu venituri reduse din comunitate: inființare Banca Locală de Alimente

Dezvoltarea Rețelei de voluntari existentă la nivelul Sectorului 6

Obiectiv strategic 11. Dezvoltarea de servicii pentru susținerea și reintegrarea socială a persoanelor fără adăpost, pe raza Sectorului 6

Realizarea unui centru integrat pornind de la nevoia existentă la nivel local a unui program de reabilitare a persoanelor fără adăpost.Centrul va avea o componentă de spălătorie, baie publică și asistență medicală primară

Dezvoltarea de parteneriate in domeniul reabilitarii si reintegrarii socio – profesionale a persoanelor fara adapost.

Obiectiv strategic 12: Dezvoltarea de programe de menținere în viața activă a persoanelor vârstnice, extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanelor vârstnice/cu handicap din comunitate.

Diversificarea activităților cluburilor seniorilor la nivelul comunității pentru a readuce persoanele de vârsta a treia la o viață socială activă.

Realizarea unui centru intergenerațional care va crea o punte de ajutor reciproc între copii și vârstnici prin implicarea persoanelor vârstnice în activitățile zilnice ale copiilor (reduce rata abandonului școlar, mobilizează vârstnicii, socializare, copiii devin nepoți, iar vârstnicii devin bunici, crează legături puternice, stimulează dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor și readuce seniorii la o viața activă)

Dezvoltarea unui cadru securizat, pentru activități de socializare și petrecere a timpului liber prin realizare mobilier urban accesibilizat, sală de sport, susținere activități culturale pentru persoanele vârstnice

Înființarea unei noi structuri rezidențiale cu o capacitate de 50 de locuri pentru persoanele vârstnice.

Obiectiv strategic 13: Dezvoltarea de structuri de economie socială

Locuințe protejate destinate persoanelor adulte cu dizabilități mintale ușoare care au nevoie de suport pentru a trăi independent într-o comunitate, cu scopul creșterii gradului de independență și autodeterminare. Serviciul presupune plasarea persoanelor cu dizabilități într-o locuință obișnuită în comunitate.

Persoanele cu dizabilități își formează abilități de gospodărit (prepararea hranei, spălarea veselei, spălarea și sortarea hainelor, curățirea spațiului, creșterea animalelor pentru consum intern, etc. ), de comunicare și gestionare a resurselor financiare.

De asemenea, beneficiarii sunt susținuți în identificarea unui loc de muncă precum și în menținerea acestuia.

Ateliere protejate care sprijină persoanele adulte cu handicap prin activități practice, educative și prin socializare pentru a le spori gradul de independență. Astfel adulții cu dizabilități sunt încurajati să-și termine studiile, un curs de calificare și apoi să se integreze pe piața muncii.

Obiectiv strategic 14: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sociale, a infrastructurii informatice, dezvoltarea de soluții de tip e-administrație, în vederea facilitării accesului la serviciile sociale și facilitării monitorizării serviciilor sociale. Dezvoltarea capacitatii administrative.

Obiectiv strategic 15:Informarea și promovarea de măsuri în vederea prevenirii consumului de substanțe și a adicțiilor

Obiectiv strategic 16: Stimularea vietii active și a incluziunii sociale a copiilor și persoanelor provenite din grupuri sociale dezavantajate. Stimularea participării la viața comunității, creșterea stimei de sine și abilitarea socială

II.8.9 Analiza SWOT asistență și incluziune socială

II. 9. Educație

Analiza dotărilor din domeniul învățământului s-a făcut pe baza datelor culese de pe site-ul INSSE, din informațiile primite de la Consiliu Local Sector 6 și la Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB).

Rețeaua de educație a Sectorului 6, include un sistem complet, de la învățământul preșcolar până la cel superior, academic.

Rețeaua școlară a Sectorului 6 este formată din 13 grădinițe de stat și 25 de grădinițe particulare, 31 de școli gimnaziale de stat dintre care două pentru copii cu nevoi speciale, 3 școli gimnaziale particulare; două colegii naționale și cinci colegii tehnice, șase licee – de stat, un colegiu, un complex școlar, trei licee și trei școli postliceale particulare, precum și Clubul Copiilor Sector 6.

În ce privește numărul elevilor înscriși în anul școlar 2016-2017, conform ISMB, acesta se prezintă astfel:

În Sectorul 6 există 32 de grădinițe, cu un plan de școlarizare de 6.869 de locuri pentru anul 2017-2018.

Conform Direcției Locale de Evidență a Persoanelor Sector 6, în 04.11.2017, pe raza teritorială a Sectorului 6 domiciliază 13.856 copii cu vârste cuprinse între 0 și trei ani, și un număr de 10.674 de copii cu vârsta între 4 și 6 ani.

Scăzând din numărul copiilor cu vârste între patru și șase ani domiciliați în Sector adică cei de vârstă preșcolară, numărul de locuri aprobate prin planul de școlarizare la grădinițe, ne rezultă un număr de 3805 copii care nu au loc la grădinițele din Sector. La numărul acestora se poate adăuga un număr însemnat de copii care domiciliază în zonele limitrofe Sectorului unde nu există grădinițe sau numărul acestora este foarte redus și ai căror părinți muncesc în Sectorul 6 sau se fac naveta în Sector și doresc să înscrie copiii la grădinițele din Sector. Prin urmare construcția de grădinițe noi, sau achiziționarea de imobile pentru acestea ori extinderea celor existente poate fi considerată o urgență, necesarul de locuri fiind cu mult mai mare decât numărul locurilor existente.

Situația creșelor este prezentată la capitolul Asistență Socială, la pagina 134.

Fig. 42 Situația numărului de locuri comparat cu numărul de copii la nivelul Sectorului 6

Conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate și procedura de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniță (denumită generic „Fiecare copil la grădiniță”), copiii care provin din familii fără posibilități financiare și care frecventează zilnic grădinița vor primi un stimulent financiar. Prevederile în vigoare stabilesc că pentru fiecare copil se vor acorda tichete sociale în valoare de 50 de lei/lună, ce vor putea fi folosite de părinți pentru a cumpăra celor mici mâncare, haine și rechizite, doar cu condiția ca aceștia să nu absenteze. Dar pentru a putea beneficia de acestea, este necesar ca în primul rând să existe locuri pentru acești copii la grădinițele din Sectorul 6.

Rețeaua unităților de învățământ preuniversitar din Sectorul 6 se prezintă astfel:

Învățământ preuniversitar de stat:

Învățământ preuniversitar privat:

În cadrul grupului tematic referitor la educație, reprezentanții Administrației Școlilor au menționat că există mai multe cereri de înscriere în creșe, grădinițe și școala primară decât locuri disponibile, în special în zonele Militari, Crângași, Brâncuși.

Construirea de grădinițe și școli noi sau extinderea celor existente acolo unde cererea depășește oferta va duce la dezvoltarea economică în general a Sectorului. Părinții cu copii mici care nu au rezolvată problema îngrijirii acestora în cadru instituțional, în general, înregistrează venituri mai mici, fiind necesar să aloce din timpul de muncă o parte importantă pentru îngrijirea copiilor, iar angajatorii au nevoie de personal dedicat. Tot din acest motiv, Primăria Sectorului 6 împreună cu Administrația școlilor și-a propus înființarea de facilități de tip after-school care să funcționeze pe lângă toate instituțiile de învățământ primar din Sector, unde pe lângă îngrijirea necesară și siguranța data părinților că persoane specializate se ocupă de copiii lor atât timp cât ei sunt la muncă, copiii să fie educați și ajutați să facă progrese școlare și să-și facă temele, timpul din familie putând fi alocat activităților recreative și ludice, atât de necesare copiilor. Această măsură ar contribui și la reducerea traficului auto generat în jurul școlilor pe perioada amiezii. Din păcate, legislația actuală nu permite plata suplimentară a cadrelor didactice mai mult de două ore pe zi, ceea ce creează impedimente în implementare, soluția fiind în colaborarea dintre administrație și asociațiile de părinți sau mediul privat și ONG-uri, sau recurgerea la implicarea seniorilor cu experiență didactică în acest proiect.

Pentru extinderea școlilor existente și înființarea de facilități after school, Administrația Școlilor Sector 6 propune următoarele investiții:

În ceea ce privește situația fizică a clădirilor și dotărilor instituțiilor de învățământ preuniversitar din Sector, pentru acestea Administrația Școlilor Sector 6 a luat măsuri organizatorice operative și eficiente pentru remedierea tuturor avariilor la instalațiile de încălzire, apă caldă și rece, a infiltrațiilor la șarpante și terase din unitățile de învățământ preuniversitar de stat în care acestea au fost semnalate.

Executarea lucrărilor de reparații curente și igienizări, au fost realizate cu prioritate în acele unități de învățământ în care se apropiau datele scadențe ale expirării autorizațiilor sanitare de funcționare, astfel că la începutul anului de învățământ 2016/2017 nu au fost avut cazuri de unități care să funcționeze fără asemenea autorizații.

Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei” și sala de sport din incinta acestuia se află în lucrări de renovare și consolidare de mai mulți ani. Aceste lucrări nu au putut fi finalizate conform graficului de execuție, datorită alocațiilor bugetare insuficiente, fiind necesară reluarea cu celeritate a lucrărilor de consolidare, având în vedere că aceste clădiri se prezintă în condiții necorespunzătoare din punct de vedere al siguranței seismice.

Din totalul celor 70 de unități de învățământ preuniversitar de stat enumerate în tabelul de mai sus, 67 se află în administrarea Administrației Școlilor Sector 6, instituție aflată în subordinea Consiliului Local Sector 6. Excepție fac Grădinița M.A.P.N. nr. 1, Clubul Copiilor Sector 6 și Clubul Sportiv Școlar nr. 5.

Din totalul de 67 unități de învățământ aflate în administrarea instituției susamintite, situația avizelor I.S.U. se prezintă astfel:

– la 19 unități de învățământ nu este necesar acest aviz, pe baza negațiilor primite în acest sens;

– la 37 unități de învățământ sunt întocmite dosarele în vederea obținerii acestui aviz, printr-o firmă specializată, pe bază de contract de prestări servicii;

– 11 unități de învățământ care au beneficiat de Programul B.E.I. derulat de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI vor fi avizate de P.M.B.

Conform Administrației Școlilor Sector 6, toate unitățile de învățământ preuniversitar din Sector dețin aviz sanitar de funcționare.

În vederea îndepliniriii condițiilor de autorizare I.S.U. și construirea unei noi grădinițe, investiții care se vor derula cu fonduri solicitate de la M.D.R.A.P.F.E, Administrația Școlilor Sector 6 propune următoarele investiții:

Printr-un program derulat prin B.E.I. au fost reabilitate în Sectorul 6 un număr de 11 școli. Acest program este încă operațional, motiv pentru care, în urma analizei situației școlilor din Sector, Administrația Școlilor propune pentru reabilitare prin acest program următoarele unități de învățământ preuniversitar:

Fig.43. Grafic raspunsuri chestionar – unități de învățământ

Sursa: prelucrare consultant

În chestionar, din 1073 de respondenți la întrebarea de mai sus, 573 au declarat că în zona în care locuiesc nu sunt suficiente creșe, 473 că nu sunt suficiente grădinițe și 379 că nu sunt suficiente școli generale. Procentul ridicat al celor care au răspuns Da sau Nu mă interesează este normal ținând cont de faptul că mulți dintre respondenți nu au copii de vârstă școlară sau preșcolară.

Pentru creșterea numărului de grădinițe, Administrația Școlilor propune construirea următoarelor:

În prezent Sectorul 6 este prima și singura administrație locală din țară care susține financiar programul “Școală după școală”. În august 2016, consilierii locali ai Sectorului 6 din Municipiul București au adoptat proiectul privind derularea și finanțarea în anul școlar 2016 – 2017 din bugetul local a programului “Școală după școală”. Primăria Sectorului 6, prin Consiliul Local, este singura administrație din București care susține costurile mesei pentru 5.000 de elevi din 18 școli și 5 licee. Plata cadrelor implicate în această activitate este asigurată tot de către Consiliul Local.

Fig.44. Unități de învățământ în Sectorul 6

Sursa: PUZ coordonator Sector

După cum reiese din harta de mai sus, instituțiile de învățământ sunt prezente în numărul cel mai mare în cartierele Drumul Taberei și Militari, fiind mai puține în celelalte cartiere.

În ceea ce privește învățământul profesional și tehnic, în Sectorul 6 acesta este reprezentat astfel:

După cum se observă destul de puțini tineri sunt înregimentați în această formă de învățământ, deși cererea pe piața forței de muncă de personal calificat este mare. Aceasta este o problemă generală a învățământului românesc, nu doar a Sectorului 6 sau al Capitalei, deoarece nu s-a adaptat noilor realități economico-sociale, iar multiplele reforme ce s-au încercat a se pune în practică nu au dus decât la înrăutățirea percepției pe care o are mediul privat și populația în general asupra acestuia.

Există însă și exemple de bune practică, realizate în special în vestul țării, unde lipsa acută de forță de muncă a făcut ca angajatorii să contribuie, împreună cu administrațiile locale la dotarea laboratoarelor școlilor profesionale și a liceelor tehnice, la stagii de practică ale elevilor în unitățile de producție, astfel încât la finalizarea studiilor elevii să poată fi ușor integrați și să fie repede angajați, fapt datorită căruia profită atât angajatorii cât și societatea în ansamblul său.

Din datele furnizate de ALOFM reiese că cele mai multe locuri de muncă în Sectorul 6 sunt în comerț, respectiv 43.160 din totalul de 179.288, adică un procent de 24,07%, în timp ce în învățământul profesional din Sector sunt pregătiți un număr de 38 elevi pentru acest domeniu. Un alt domeniu al economiei bine reprezentat în Sector este cel al construcțiilor, unde activează un număr de 14.305 angajați și pentru care învățământul profesional al Sectorului nu are niciun fel de specializare, și exemplele pot continua. Pentru adaptarea învățământului profesional și tehnic la cerințele pieței muncii, este nevoie ca autoritățile să inițieze un program de colaborare cu angajatorii și să se identifice nevoile reale ale acestora în ceea ce privește calificările, implementarea programelor de învățământ dual fiind avantajoasă atât pentru comunitate în ansamblul său cât și pentru angajatori.

Principalele disfuncționalități ale rețelei de învățământ preșcolar și preuniversitar sesizate în Sector sunt următoarele:

– deficit major în ceea ce privește numărul locurilor în creșe și grădinițe;

– răspândirea neuniformă a unităților de învățământ pe teritoriul Sectorului 6;

– cele mai multe unități de învățământ sunt concentrate în Cartierul Drumul Taberei, urmat de Cartierul Militari;

– din analiza dispunerii unităților de învățământ în cadrul teritoriului administrativ al Sectorului 6 se observă lipsa unităților de învățământ în cadrul noilor extinderi ale sectorului, respectiv în Cartierele Ghencea și Giulești;

– se observă o necorelare a noilor dezvoltări de cartiere de locuințe cu dezvoltarea infrastructurii educaționale (de exemplu zona prelungirea Ghencea);

– învățământul profesional este slab dezvoltat.

Universitatea Politehnică din București (UPB), este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România. Tradițiile ei sunt legate de înfiintarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazar, a primei Școli tehnice superioare cu predare în limba română la mănăstirea Sfântul Sava din București.

Conform unei clasificări a SCImago Institutions Rankings (SIR), care întocmește anual o clasificare a instituțiilor de învățământ superior și de cercetare-dezvoltare din întreaga lume, în funcție de trei seturi diferite de indicatori ce se bazează pe măsurarea performanțelor de cercetare, inovare și și a relevanței rezultatelor publicate, UPB este clasată pe locul întâi în România și pe locul 522 în lume.

Fig.45. Universitatea Politehnică București

Sursa: www.campus.upb.ro

Din datele primite de la UPB, aceasta are înscriși în anul universitar 2016-2017 un număr de 27.760 studenți, din care studenți cazați în căminele din campusurile Sectorului 6 nu mai puțin de 11.606. Dacă audăugăm acestora numărul studenților celorlalte universități prezente în Sector, respectiv ai Universității Naționale de Educație Fizică și Sport – 2595 studenți și ai universităților particulare „Spiru Haret” – 1525 și ai celorlalte universități are nu ne-au prezentat cifrele de școlarizare, respectiv – Universitatea Ecologică, Universitatea Artifex și a Institutului Teologic Penticostal București, vom remarca faptul că, cel puțin pentru perioadele din timpul săptămânii când nu este vacanță universitară, populația Sectorului, și așa cu densitatea dintre cele mai mari din țară, se îmbogățește cu aproape 10% studenți. Desigur, acest fapt are conotații pozitive, centrele universitare puternice fiind factor multiplicator al dezvoltării economice în întreaga lume, atrăgând investitori în căutare de forță de muncă specializată și acces la tehnologiile noi și cercetare dezvoltare, motive pentru care pe termen mediu și lung este nevoie ca Sectorul 6 să țină cont în planificarea dezvoltării sale de acest punct forte pe care îl are, și să găsească modalități de a fructifica la maxim acest potențial prin implicarea activă a studenților în comunitate și integrarea lor pe piața muncii locală încă din perioada studiilor, pentru a-i stimula să rămână cetățeni ai Sectorului și după finalizarea studiilor.

În acest scop este necesară inființarea unei structuri de cooperare între administrația publică locală, învățământul universitar și mediul de afaceri din Sector, care să realizeze proiecte comune, să organizeze programe de internship pentru studenți în instituțiile publice și la agenții economici din Sector, să implice studenții în proiecte de voluntariat, pe temele de interes general să fie organizate concursuri de proiecte realizate de studenți pentru dezvoltarea Sectorului, iar pentru studenții cu spirit antreprenorial să fie dezvoltate huburi antreprenoriale și un incubator de afaceri, unde aceștia să fie sprijiniți să găsească finanțări pentru ideile sau afacerile lor.

În domeniul formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, DGASPC Sector 6 este un actor activ, în special pentru grupurile defavorizate, oferind cursuri pentru meserii diverse, cu căutare pe piața muncii, și căutând în continuare să diversice această ofertă. Ofertei DGASPC-ului în acest domeniu i se va adăuga oferta Centrului Cultural European, care, odată cu finalizarea reabilitării fostelor cinematografe Favorit și Giulești va dispune de o infrastructură modernă și va contribui la dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții a locuitorilor Sectorului 6.

Ținând cont de faptul că 29% din respondenții sondajului efectuat au răspuns că iau în calcul posibilitatea deschiderii unei afaceri în următorii 5 ani în Sector, trebuiesc incluse în cadrul ofertei de formare profesională existente facilități pentru educație antreprenorială.

Fig.46. Grafic raspunsuri chestionar posibilitatea deschiderii unei afaceri în următorii 5 ani în Sector

Sursa: prelucrare consultant

În domeniul cercetării și al dezvoltării în Sectorul 6 activează următoarele instituții:

INCD Aerospațială Elie Carofoli

INCD pentru Științe Biologice

ICECHIM

INCD Turbomotoare COMOTI

INCD pentru Protecția Muncii Alexandru Darbonț

Institutul de Biochimie

Institutul de Biologie

Institutul de chimie fizică Ilie G. Murgulescu

Institutul de Știinte Politice și Relații Internaționale

Centrul de chimie organica Costin N. Nenitescu

Universitatea Politehnica din București

Acestea constituie importante resurse informaționale pentru mediul de afaceri inovativ, și pot contribui la dezvoltarea economică a Sectorului.

II.8.1 Analiza SWOT educație

II.9. Sănătate

II.9.1 Instituții medicale

În cadrul Sectorului 6 sunt localizate spitalele Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”(Maternitatea Giulești), Spitalul Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting, Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependențelor pentru Tineri „Sf. Stelian”, trei policlinici, o casă de bătrâni, patru dispensare și un număr mare de farmacii, dar niciuna dintre acestea nu sunt în admistrarea Primăriei de Sector. De asemenea mai există în Sector clinici private, de serviciile cărora locuitorii sunt mai mulțumiți decât de cele de stat, care, conform opiniei generale, sunt aglomerate, nerenovate și, cu dotări insuficiente sau uzate moral.

Un număr considerabil de cabinete individuale de medici de familie și de diverse alte specialități se află la dispoziția locuitorilor Sectorului 6, dar locuitorii reclamă faptul că acest număr nu este suficient, motiv pentru care aceștia nu reușesc să respecte programările și să ofere servicii de calitate. De asemenea, privatizarea spațiilor din policlinici în favoarea medicilor de familie a făcut ca spațiile comune ale acestora să fie greu de renovat și reabilitat, motiv pentru care cetățenii sectorului sunt nemulțumiți de modul în care arată fațadele, coridoarele și sălile de așteptare ale acestora.

Nu există un spital municipal în Sectorul 6. În mai 2011 a fost adus în fața Consiliului Local al Sectorului 6 și aprobat un studiu de prefezabilitate care propunea locația Bd. Vasile Milea, pe zona dintre intersecția cu Bd. Iuliu Maniu și Șos. Grozăvești. Argumentele în favoarea unui astfel de proiect vin din amplasarea dezechilibrată a unităților medicale în București, cu o evidentă lipsă a acestora în vestul capitalei, în special a celor de urgență. Valoarea estimată a investiției depășea 108 milioane euro și includea cheltuieli aferente realizării construcției și dotării cu echipamentele necesare. Datorită valorii mari a investiției, proiectul a fost abandonat.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti, a emis o hotărâre prin care atribuie suprafața de 11.382 mp, situat în bd. Vasile Milea nr. 5G, sector 6, Serviciului Român de Informații, pentru stabilirea sediului „Spitalului Clinic de Urgență Prof. dr. Agrippa lonescu", al cărui sediu actual a fost retrocedat. Mutarea acestui spital în Sectorul 6 va rezolva problema cea mai importantă a Sectorului, respectiv lipsa unui centru medical de primiri urgențe.

Centrul Multifuncțional de Sănătate „SFÂNTUL NECTARIE”, investiție realizată prin Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, a fost inaugurat în decembrie 2017. Centrul pune la dispoziția cetățenilor Sectorului 26 de cabinete dotate cu aparatură de ultimă generație, oferind diagnostic și tratament pentru 16 specializări medicale. Personalul este alcătuit din specialiști, tehnicile medicale sunt dintre cele mai moderne, iar serviciile de asistență socială acordate în paralel beneficiarilor, în funcție de nevoi, vin să completeze actul medical propriu-zis. Serviciile medicale oferite vor putea fi gratuite sau parțial subvenționate, în funcție de veniturile fiecărui pacient în parte.

Pentru copiii de vârstă școlară, există la nivelul fiecărei unități de învățământ cabinete medicale școlare, renovate pe măsura posibilităților de către Serviciul Public Administrația Școlilor.

Creșterea gradului de sănătate al populației va putea fi realizat prin dezvoltarea infrastructurii medicale, cabinete medicale, cabinete medicale din școli, policlinici, dispensare, atât de către Primăria Municipiului București, cât și prin preluarea și modernizarea acestora de către Primăria de Sector și prin construcția de spații noi adecvate. Pentru aceasta sunt necesare idetificarea modalităților prin care să poată fi reabilitate policlinicile și dispensarele din Sector, precum și identificarea și amenajarea de spații unde să poata activa medici de familie.

Zona cea mai defavorizată din punct de vedere al acoperirii cu servicii medicale la nivelul Sectorului este zona Giulești-Sârbi, unde nu există nici măcar o farmacie pentru comunitatea de peste 5000 de locuitori, și unde o parte însemnată a populației face parte din etnia romă, ale cărei probleme au fost analizate la capitolul „Incluziune socială”. În această zonă, pentru creșterea gradului de sănătate al populației sunt necesare măsuri urgente:

• Angajarea a cel puțin 2 mediatori sanitari în vederea creșterii gradului de sănătate și facilitarea accesului la serviciile publice de sănătate a populației defavorizate;

• Înființarea unui centru comunitar care să furnizeze servicii de bază integrate medico-sociale. Identificarea/ catagrafierea nevoilor medico-sociale ale populatiei cu risc;

• Consilierea populației rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

• Înscrierea populației roma pe listele medicilor de familie

• Creșterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile, de etnie roma

• Monitorizarea accesului populației rome neasigurate la pachetul minimal de servicii de sănătate;

• Implementarea de programe privind prevenția primară și depistarea precoce a bolilor cronice prevalente in populația romă;

• Campanii privind prevenirea bolilor transmisibile, în special tuberculoză și HIV/SIDA;

• Campanii privind informarea si consilierea femeilor și fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei și copilului;

• Deschiderea unei farmacii.

II.9.2 Sănătate publică

Mai este mult este de realizat în Sector în domeniul prevenției și a asigurării condițiilor de mediu pentru o populație sănătoasă. Nivelul poluării depășește adesea pragurile admise, de-a lungul marilor bulevarde nivelul de zgomot depășește limita de confort admisă atât pe timp de zi cât și, de multe ori, pe timp de noapte. O măsură ce se impune, atât pentru reducerea poluării și cât și a zgomotului este continuarea programului de reabilitare termică a locuințelor colective, care prin anvelopare și înlocuirea ferestrelor cu cele moderne, vor crește gradul de confort termic și fonic în interiorul locuințelor, și vor contribui la protecția mediului prin reducerea emisiilor de CO2 rezultat din producerea energiei termice care, în proporție de 20% se realizează la nivelul Capitalei din arderea cărbunelui, 26% prin arderea produselor petroliere și 56% cu ajutorul gazelor naturale, conform unui studiu realizat de Banca Mondială pentru București în anul 2015.

Timpul îndelungat petrecut de bucureșteni în trafic, pe lângă faptul că îi expune la poluare și zgomot le crește și nivelul de stres, care le scade nivelul imunitar. De asemenea le răpește zilnic timp prețios, pe care l-ar putea folosi pentru activități de recreere, activități ce contribuie la menținerea sănătății.

La nivel mondial, obezitatea și supraponderea reprezintă probleme de sănătate publică, motiv pentru care se fac multiple eforturi de implementare a programelor de prevenție și control al acestora. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că supraponderea și obezitatea se asociază cu un risc crescut de boli cronice printre care se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala coronariană și unele forme de cancer, precum și cu scăderea speranței de viață și a calității vieții. Obezitatea afectează peste 20 la sută dintre românii cu vârsta peste 18 ani, conform studiului epidemiologic "Obezitatea în România (ORO) – Prevalența obezității și a factorilor de risc ai obezității în populația adultă din România", și este din ce în ce mai frecventă și la copii. Deși nu avem date specifice pentru situația din Sector, media națională considerăm a fi un factor relevant.

Lupta împotriva obezității se duce prin educație și mișcare. În Sectorul 6, la fel ca în restul Capitalei, spațiul de joacă dintre blocuri a fost ocupat de mașini parcate, fapt ce a dus la schimbarea comportamentului copiilor și al tinerilor, care în loc să se joace și să socializeze în fața blocului petrec majoritatea timpului liber în casă, la televizor sau în fața calculatoarelor. Pentru a suplini aceste spații este necesar să fie amenajate cât mai multe locuri de joacă, cele existente în prezent în Sector fiind, de câte ori vremea este frumoasă, neîncăpătoare și aglomerate. Există 109 locuri de joacă amenajate în Sector, la o populație de 51.259 copii între 0 și 14 ani, ceea ce duce la o medie de un loc de joacă la peste 470 de copii.

De semenea, pe lângă asigurarea celor 26 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor ceruți de Directiva Comunității Europene (Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50 mp/locuitor!), este necesar să se creeze locuri unde să poată fi practicat sportul, și de asemenea sunt necesare locuri de promenadă și piste pentru bicicliști interconectate între ele, astfel încât joaca și sporturile de masă să poată fi practicate în condiții de siguranță.

La nivelul sportului de performanță, Sectorul 6 este bine reprezentat, pe teritoriul său aflându-se două dintre cluburile sportive cu cea mai mare tradiție la nivel național, respectiv Steaua și Rapid. Complexul Sportiv Steaua, situat în cartierul Ghencea, este unul dintre cele mai mari complexuri multisport din Romania. Acesta are în dotare stadionul de fotbal cu o capacitate de 30.000 de locuri, un stadion de rugby, o sală de scrimă, o sală de gimnastică, un complex pentru tenis de câmp cu 14 terenuri în aer liber și unul acoperit, precum și un bazin olimpic de polo și natație. Clubul Sportiv Rapid București administrează Complexul Sportiv Giulești, Calea Giulești nr. 18, format din Sala Polivalentă „Rapid”, Stadionul Giulești și Bazinul de polo-înot, ultimele două aflate în prezent în proces de reconstrucție.

În Sectorul 6 se mai află Stadionul Regie sau Sportul Sudențesc, Complexul sportiv 2000, Clubul Sportiv Școlar Nr. 5 București, situat în Calea Plevnei 124, și numeroase săli de fitness.

Ceea ce lipsește Bucureștiului și implicit și Sectorului 6 este o sală polivalentă de mari dimensiuni, cea mai mare din Capitală având capacitatea de 5300 de locuri, iar cea mai mare din Sector, Sala „Rapid” având 1500 de locuri, ceea ce face ca la evenimentele sportive importante din Capitală acestea să fie neîncăpătoare. Sectorul 6 deține locații unde aceasta ar putea fi amplasată, iar construcția ei, conectată la infrastructura de transport a Capitalei și cu toate facilitățile necesare va crește numărul copiilor și adolescenților implicați în fenomenul sportiv și va contribui la creșterea atractivității Sectorului, iar parcarea necesară acestui obiectiv ar putea fi folosită în sistem park&ride pe perioada când nu se desfășoară competiții sportive sau alte evenimente majore.

Un alt factor important pentru sănătatea publică, nu în ultimul rând, este salubrizarea, care dacă nu este realizată la parametri necesari poate contribui la poluarea mediului și la creearea de focare ce duc la apariția bolilor infecțioase. De asemenea, campaniile de dezinsecție și deratizare realizate în Sector contribuie la reducerea posibilității de răspândire a bolilor infecțioase și parazitare.

În ceea ce privește cazurile noi de îmbolnăviri infecțioase și parazitare în Sector, acestea se prezintă astfel:

CAZURI NOI DE ÎMBOLNĂVIRI PRIN UNELE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE

Sursa: DRSMB

Pe lângă măsurile de creșterea calității vieții cetățenilor Sectorului 6 care toate duc și la creșterea gradului de sănătate publică, este necesar să se realizeze și programe de educare și prevenție în domeniul sănătății.

II.9.3 Analiza SWOT sănătate

II. 10. Economie și forță de muncă

Sectorul 6 face parte din Regiunea București-Ilfov, care are este cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe cap de locuitor în 2015, calculat conform standardului puterii de cumpărare, a fi de 136% din media europeană, conform Eurostat.

SPC (standardul puterii de cumpărare) este o monedă artificială care ține seama de diferențele dintre nivelurile de preț la niveluri naționale. Această unitate permite comparații semnificative de volum ale indicatorilor economici la nivel internațional. Acumularea datelor exprimate în SPC sunt derivate din împărțirea diverselor categorii de prețuri și costuri în prețuri curente și în monedă națională și comparearea cu paritatea puterii de cumpărare din țara respectivă (PPC).

Astfel, după cum se poate observa din tabelul de mai jos, în timp ce media națională este de 57% din media Uniunii Europene, medie pe care ne propunem, ca țară, să o depășim pînă în 2030, la nivelul Regiunii București-Ilfov dezvoltarea economică a reușit să îndeplinească acest obiectiv, la nivel național fiind însă mult de lucru pentru atingerea acestui deziderat.

Sursa Eurostat, disponibil http://mediartv1.freenode.ro/other/201703/statisitca-pib-locuitor_62108100.pdf

După cum se vede din graficul de mai jos, deși Regiunea București-Ilfov este cea mai mică din punctul de vedere al întinderii, aportul său la PIB-ul României este de 28%. Comisia Națională de Prognoză estimează o creștere a Produsului Intern Brut al Capitalei cu 4,9% în 2017, la 24.580 euro/locuitor, conform Prognozei în profil teritorial, varianta de iarnă.

Fig.47. Aportul regiunilor din Romania la PIB

Sursa: prelucrare consultant

Ca și consecință a acestei dezvoltări economice, salariații din București au cele mai mari salarii din țară, cu un câștig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie). Conform Comisiei Naționale pentru Prognoză (CNP), numărul mediu de salariați va crește cu 3,6%, iar rata șomajului se va situa la 1,7% în anul 2017, iar pentru 2018, CNP preconizează o majorare a PIB în București cu 5,3%, un PIB/locuitor de 26.601 euro, o creștere a numărului de salariați cu 3,5% și o rată a șomajului de 1,7%. Câștigul salarial mediu net lunar se va majora cu 9,1%, la 3.499 lei.

Conform Agenției Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă Sector 6, la 06.12 2016, rata șomajului la nivelul municipiului București era de 1,68%, iar în Sectorul 6 existau un număr de 3052 de șomeri, din care 1738 femei (56,95%) și 1314 bărbați (43,05%), din care 624 indemnizați (20,44%) și 2428 neindemnizați (79,56%). Aceste date ne arată că atât Bucureștiul, cât și Sectorul 6 se află din punctul de vedere al numărului de șomeri mult sub media națională, care era de 4% în noiembrie 2017, cât și sub media UE, care este de 8%.

Conform aceleiași instituții, numărul total al persoanelor angajate în Sectorul 6 la 30.11.2016 este de 179.288 persoane, care constituie un procent de 68,6% din numărul total al populației active înregistrate în Sectorul 6, care este de 261.342.

Coroborând datele de mai sus, și extrăgând din numărul populației active numărul salariaților și al șomerilor, ne rezultă un număr de 79.002 persoane care nu sunt angajate în Sector, și care nici nu sunt înregistrate ca șomeri, persoane care deși domiciliază în Sectorul 6 sunt angajate în celelalte sectoare ale Bucureștiului, sau în județul Ilfov. De altfel, nici dintre cele 179.288 de persoane care figurează ca angajați în Sectorul 6 nu avem o certitudine că ei sunt și domiciliați în Sector, de unde concluzia că mobilitatea forței de muncă a Sectorului 6, precum și la nivelul Bucureștiului și județului Ilfov este foarte ridicată, fapt ușor de sesizat și dacă analizăm datele din traficul auto sau pe cele generate de transportul în comun, care la orele dimineții înainte de începerea programului de muncă sunt mult mai aglomerate dinspre Sectorul 6 spre zonele învecinate, (cu excepția traficului de tranzit) și invers la orele după-amiezii.

Din aceste date rezultă că Sectorul 6 este furnizor de forță de muncă pentru Capitală și zonele industriale ale Regiunii, în procent mai mare decât este utilizator al acestui capital, provocarea sa cea mai mare din această perspectivă fiind, ca printr-o atentă planificare teritorială și prin oferirea de oportunități mediului de afaceri să inverseze acest raport.

Numărul persoanelor juridice din Sectorul 6 care figurează ca angajatori activi înregistrați la ALOFM Sector 6 este de 23.168, dintre care 16.936 au minim un angajat. După forma de proprietate, 555 dintre acestea sunt de stat, având un număr de 18.643 de angajați, 25 figurează ca având forma de proprietate mixtă cu un număr de 708 angajați, iar restul private.

Ca și formă de organizare a persoanelor juridice, conform aceleiași surse, avem un număr de 20.057 de societăți comerciale înregistrate în Sector, 114 autorități sau instituții publice, 8 companii naționale, 110 fundații, 5 instituții de credit, 49 de întreprinderi individuale sau familiale, 11 organizații patronale, 1494 organizații sau asociații cu personalitate juridică, 23 de organizații sindicale, 492 persoane fizice sau persoane fizice autorizate, 205 persoane juridice ce exercită profesii în baza unor legi speciale (ex. cabinet notariale, birou executor judecătoresc, cabinet individual psiholog, etc.), 7 reprezentanțe în România a unor persoane juridice străine, 2 societăți cooperative și 4 societăți naționale.

Conform datelor furnizate de INS referitoare la numărul unităților locale active pe clase de mărime și principalele activități ale economiei naționale, situația în Sectorul 6 se prezintă conform tabelului de mai jos. În Sector predomină activitățile de comerț cu ridicata și cu amănuntul, cu o pondere de 33,51% din numărul total al agenților economici în 2014.

Comparând datele furnizate de DRSMB pentru anii 2013-2015, ne rezultă graficul de mai jos, unde observăm că numărul unităților locale active a crescut în toate domeniile de activitate în anul 2014, cea mai mare creștere reprezentând-o numărul unităților ce au ca obiect de activitate comerțul. În anul 2015 numărul acestora a stagnat sau a scăzut ușor, singurul domeniu unde remarcăm creștere fiind acela al activităților de spectacole, culturale și rexcreative.

Fig.48. Grafic: unități locale active pe principalele activități naționale / Sursa: prelucrare consultant

În ceea ce privește cifra de afaceri a agenților economici din Sectorul 6 pe principalele activități și clase de mărime, aceasta se prezintă astfel:

CIFRA DE AFACERI PENTRU UNITĂȚILE LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME ȘI PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

– milioane lei –

*) date provizorii c – date confidențiale. Notă: Repartizarea unităților locale pe clase de mărime s-a realizat în funcție de numărul mediu de salariați.

După cum se poate observa din aceste date, și cum era și de așteptat luând în considerare numărul mare de centre comerciale existente în sector, cifra de afaceri a agenților economici ce au ca obiect de activitate comerțul este mult superioară celorlalte domenii de activitate. Din graficul de mai jos putem observa că, în afară de industrie și producție, domenii în care cifra de afaceri a companiilor locale a înregistrat ușoare scăderi față de anul 2015, toate celealte domenii de activitate au înregistrat creșteri în anul 2016.

Fig.49. Cifra de afaceri ale unităților locale active pe principalele activități naționale

Sursa: prelucrare consultant

Fig.50. PLAZZA ROMANIA – Sector 6

Sursa: mpinteractiv.ro Fig.51. AFI PALLACE COTROCENI – Sector 6

Sursa: bugetul.ro

În ceea ce privește investițiile realizate de în Sector în anii 2013 și 2014 pe principalele ramuri ale economiei naționale, conform INS, acestea se prezintă astfel:

INVESTIȚII BRUTE PENTRU UNITĂȚILE LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME ȘI PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

– milioane lei –

*) date provizorii c – date confidențiale

Notă: Repartizarea unităților locale pe clase de mărime s-a realizat în funcție de numărul mediu de salariați.

Se poate observa că ponderea cea mai mare au avut-o investițiile în tranzacții imobiliare, construcții și comerț, respectiv achiziționarea/construcția de spații comerciale, clădiri de birouri și construcția de locuințe.

Deși datele statistice arată o scădere a investițiilor în construcții și tranzacții imobiliare în anul 2014 față de 2013, numărul mare de șantiere existente în Sector, precum și numărul mare al spațiilor de birouri date în folosință în anul 2016 și cele preconizate a fi finalizate în 2017 (peste 70.000 m2) au făcut ca acestea să în crească în anul 2015, și doar lipsa infrastructurii în zonele cu terenuri libere face ca acestea să nu aibă o creștere și mai accentuată.

Fig.52. Cladire birouri Sector 6

Sursa: wikimapia.org

Fig.53. Investiții brute pentru unitățile locale active pe principalele activități naționale

Sursa: prelucrare consultant

În ceea ce privește angajatorii cei mai mari din Sectorul 6, conform datelor furnizate de ALOFM Sector 6, un top al acestora se prezintă după cum urmează:

Top 20 Angajatori din Sectorul 6:

După cum se poate observa activitatea acestora este diversificată, iar analiza numărului de angajați (numărul total al persoanelor angajate în Sectorul 6 la 30.11.2016 este de 179.288 persoane) raportat la numărul unităților locale active (16732 în anul 2014) rezultă că media este de 10,7 angajați la un angajator. Cel mai mare angajator din Sector are 5,66% din numărul total de angajați, al doilea angajator ca mărime având 1,36% din numărul total, cifre ce ne arată o economie dinamică, cu grad scăzut de dependență față de fluctuația pe care o pot avea diferitele ramuri ale economiei.

În ceea ce privește agenții economici ce desfășoară activități pentru care este nevoie de acorduri sau autorizări pentru funcționare, conform Serviciului Activități Comerciale din cadrul Primăriei Sector 6, la data de 27.10.2016 un număr de 4550 operatori economici dețineau acord/autorizație de funcționare cu durata aflată în termen de valabilitate, iar circa 850 operatori economici au solicitat autorizarea conform O.G. 99/2000 cu modificările și completările ulterioare, privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, cererile fiind în curs de soluționare de către Primăria de Sector.

În ceea ce privește clădirile cu destinație de birouri, această tendință se va menține, Capitala deținând un stoc de birouri moderne de 2,55 milioane mp, în timp ce densitatea acestora este de 1,4 mp per locuitor. Nivelul este la jumătate față de Varșovia sau Praga, orașe în care densitatea de birouri moderne a depășit pragul de 3 mp/locuitor, iar în Budapesta fiind de 2mp/locuitor, conform unui raport Cushman & Wakefield Echinox.

În 2017, nivelul livrărilor de spații moderne de birouri din București este estimat să depășească 150.000 mp, 40% din aceste spații urmând a fi livrate în Sectorul 6, unde numărul de angajați din clădirile de birouri moderne a ajuns, la sfârșitul anului 2016, la aproximativ 33.000, în creștere cu 23% față de anul 2015. Aceeași tendință se va menține și în 2018, o serie de proiecte fiind amânate pentru anul 2018, astfel că pentru anul următor este preconizat, la nivelul Capitalei, un volum al livrărilor de peste 300.000 de metri pătrați. Drept urmare, estimarea pentru finalul anului 2018 este că stocul modern de birouri din București ar putea atinge pragul de 3 milioane de metri pătrați, din care o parte importantă în Sectorul 6. (Sursa: http://www.jurnaluldeafaceri.ro/rata-de-ocupare-a-spatiilor-de-birouri-din-bucuresti-peste-90/)

În ceea ce privește ratele de neocupare a acestor clădiri de birouri, Sectorul 6 stă cel mai bine și la acest capitol, fiind de doar 4,6%, aflându-se mult sub media pieței care este de aproximativ 10%. Companiile din sectoarele tehnologie și telecomunicații, financiar și manufactură/ industrial sunt cele mai dinamice pe acest domeniu.

Cele mai populare centre de afaceri din Sectorul 6, aflate pe locurile 3, 4 respectiv 9 într-un top realizat de revista Capital după suprafață și numărul de angajați la nivelul Capitalei, sunt:

În ceea ce privește clădirile de birouri individuale, cea mai reprezentativă pentru Sectorul 6 este Anchor Plaza, situată în Drumul Taberei, cu o suprafață închiriabilă totală de 25.000 metri pătrați, cu un număr total de 1900 angajați estimați în imobil, aflându-se pe locul 8 la nivel de Capitală între clădirile de acest fel conform aceluiași studiu (http://www.capital.ro/topul-cladirilor-de-birouri-in-care-lucreaza-cei-mai-multi-corporatisti.html?&page=1).

Pentru a veni în întâmpinarea acestei arii de dezvoltare, care poate contribui cu un procent important la dezvoltarea economică a Sectorului și la creșterea bugetului local, este necesar ca în Sectorul 6 să se dezvolte urgent infrastructura de transport, pentru a facilita accesul la clădirile aflate deja în fază de proiect sau în construcție, precum și a spori atractivitatea terenurilor libere sau conversia zonelor de locuințe individuale pentru acest tip de activitate.

O astfel de zonă cu potențial de dezvoltare, prevăzută în PUZ-ul coordonator al Sectorului este în vecinătatea viitorului drum expres „Penetrația A1-Ciurel-Splaiul Independenței”, care pe lângă aportul major pe care îl va avea la descongestionarea traficului din Sector prin reducerea traficului de tranzit, va crea condițiile dezvoltării de zone cu funcțiuni cu caracter de centralitate și mixte, devenind atractive pentru potențialii investitori în scopul amenajării de clădiri de birouri .

Fig.54. Penetrația A1-Ciurel-Splaiul Independenței

Sursa: PMB – PUZ Ciurel

O altă zonă cu potențial de dezvoltare a clădirilor de birouri, condiționată de dezvoltarea infrastructurii, se află între Prelungira Ghencea și Bulevardul Timișoara către Șoseaua de Centură. În PUZ-ul aprobat al Sectorului, între cele două bulevarde se află un drum expres ce va închide al doilea inel median al Capitalei, iar Bulevardul Timișoara este prevăzut a fi prelungit până în Șoseaua de Centură, atât în PUZ, cât și în Planul de mobilitate al Regiunii.

Fig.55. Zona B-dul Timișoara – Prelungirea Ghencea (suprafața hașurată cu roșu și portocaliu reprezintă zona M2, prevăzută în PUZ ca zonă mixtă cu accente foarte înalte, respectiv P+14)

Sursa: PUZ Coordonator Sector 6

Stocul centrelor comerciale mari din București este format din 15 centre comerciale, 11 parcuri de retail și șase galerii comerciale care găzduiesc aproximativ 2.700 de magazine și dispun de peste 50.000 de locuri de parcare. Dintre acestea, Sectorul 6 dispune de cea mai mare suprafață de spații comerciale moderne, ajungând la un stoc cumulat de 301.000 de metri pătrați la finalul anului 2016.

Principalele centre comerciale de pe raza Sectorului 6 sunt:

Fig.56. Harta spațiilor comerciale București Sursa: DTZ Echinox 2016

Migrația forței de muncă

După cum s-a arătat mai sus, un număr de 79.002 persoane din populația activă a Sectorului depășește numărul persoanelor angajate sau înregistrate a șomeri în Sector, ceea ce duce la concluzia că Sectorul este furnizor de forță de muncă pentru celelalte Sectoare ale Capitalei și pentru zonele industriale din județul Ilfov. Acest fapt, deși nu există o bază de date care să ne arate o statistică referitoare la unde domiciliază și unde lucrează locuitorii din Regiunea București-Ilfov, se poate vedea analizând traficul de la orele dimineții, când scopul principal al călătoriilor este accesul la muncă și congestia se realizează pe sensurile de ieșire din Sector către centrul și către Nordul Capitalei. Deasemenea, graficul îmbarcărilor la metrou ne arată un număr mult mai mare de îmbarcări în zonele preponderent rezidențiale, numărul debarcărilor depășindu-l pe cel al debarcărilor doar la stațiile Preciziei, Politehnică și Eroilor.

Fig.57. Raportul între îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, pe stații de metrou, la orele dimineții

Sursa: Raport Tehnic: Studii de Transport – Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Regiunea București – Ilfov

De asemenea, Sectorul este zonă de tranzit pentru naveta către muncă a celor ce domiciliază în zonele limitrofe din vestul Capitalei, care, adăugați la cetățenii Sectorului pe o infrastructură rutieră și așa subdimensionată, fac ca traversarea Sectorului de la vest la est sau nord dimineața și în sens invers la orele după-amiezii să fie extrem de dificilă.

Rezolvarea problemelor de accesibilitate, atât în Sectorul 6 cât și în restul Capitalei, vor duce la o dezvoltare economică și mai intensă, angajatorilor actuali și celor potențiali, ținând cont și de rata scăzută a șomajului înregistrată la nivelul Capitalei (doar 1,68%), crescându-le accesul la întreg bazinul demografic din zona de influență a Capitalei, format din peste 4 milioane de oameni.

II.10.1 Analiza SWOT economie și forță de muncă

II.11. Utilități și infrastructură publică

Alimentarea cu apă în Sectorului 6 se realizează de către S.C. APA NOVA S.A. Această societate administrează pe raza Sectorului o rețea de 378,880 de kilometri, dintre care rețeaua de canalizare măsoară o lungime de 187,143 km și cea de furnizare a apei potabile 191,737 km.

Alimentarea cu energie termică a Sectorului 6 este realizată de către RADET București, care este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deținând 43% din piața totală. Furnizează energie termică pentru aproximativ 565.000 de apartamente, reprezentând peste 8.500 de blocuri și imobile, în care trăiesc peste 1,25 milioane locuitori, precum și pentru aproximativ 5.400 de instituții, obiective sociale și agenți economici. RADET București este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică, asigurând 72% din necesarul de energie termică al Capitalei. 95% dintre consumatori sunt de tip casnic, restul fiind de tip social și industrial (instituții publice și agenți economici).

În Sectorul 6, RADET dispune de o rețea de distribuție a energiei termice ce acoperă 134,343 kilometri din totalul de 216,052 kilometri ai rețelei stradale, adică un procent de 62,64%, și un număr de 233 de străzi, adică 41,83 % din numarul total al acestora (557). Sectorul 6 este împărțit din acest punct de vedere în 3 mari zone: Militari, unde se află 32 de puncte termice, Crângași unde sunt 29 de puncte termice și Drumul Taberei, unde sunt amplasate 37 de puncte termice.

Alimentarea cu energie electrică a Sectorului 6 este realizată de către ELECTRICA S.A., ce deține o rețea de distribuție a energiei electrice care acoperă 97.13% din lungimea totală a străzilora Sectorului 6.

În cee ace privește alimentarea cu gaze naturale, aceasta se face de către DISTRIGAZ SA., care deține o rețea de furnizare a gazelor naturale ce acopera 70.74% din lungimea străzilor, rețea la care sunt racordate toate locuințele colective din Sectorul 6. Extinderea acesteia este necesară pentru unele strazi din cartierele Giulești/ Giulești Sârbi: Str. Boziilor, Podul Ilhovatului și Cucuruzului, Strada Budieni.

Salubrizarea în Sectorul 6 este realizată de către firma S.C. URBAN S.A.. Aceasta acoperă o suprafață de 180,523 km din totalul de 216,052 kilometri ai străzilor Sectorului, ceea ce reprezintă un procent de 83,56%. De asemenea, acoperă 394 strazi, adică un procent de 70.74%. Un rol important în salubrizarea Sectorului îl are și ADPDU Sector 6.

Salubrizarea, așa cum a rezultat din măsurarea percepției cetățenilor Sectorului în urma sondajului efectuat, constituie un subiect sensibil și o prioritate pentru administrația Sectorului, care își propune dezvoltarea serviciului public de salubrizare în sectorul 6 în conformitate cu strategia de salubrizare a municipiului București aprobată prin HCGMB 82/2015, care are următoarele obiective specifice :

a) Prevenirea și valorificarea deșeurilor (refolosire, reciclare, recuperare energetică), în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor și cerințele Strategiei Europene a Deșeurilor; acest lucru va conduce la decuplarea creșterii cantităților de deșeuri de creșterea economică;

b) Eliminarea depozitării necontrolate;

c) Îndeplinirea țintelor propuse, cu accent pe țintele referitoare la depozitarea deșeurilor biodegradabile; o atenție deosebită trebuie să se acorde în continuare țintelor referitoare la deșeurile de ambalaje și la deșeurile electrice și electronice; asigurarea de investiții pentru infrastructura necesară redirecționării deșeurilor biodegradabile de la depozitare;

d) Îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la depozitele de deșeuri. Reducerea cantităților de deșeuri la depozitare trebuie realizată prin măsuri de colectare separată și valorificare materială sau energetică;

e) Colectarea separată și transportarea către instalațiile de valorificare a deșeurilor pe 2 fracții: umedă și uscată, fracția uscată se face pe următoarele tipuri de deșeuri: hârtie-carton, plastic, metal și sticlă;

f) Implementarea de sisteme de colectare separată la asociațiile de proprietari/locatari, case individuale, ansamblurile rezidențiale, etc. Aceste sisteme vor fi specifice fiecărei forme de organizare (blocuri, case, vile, ansambluri rezidențiale) ;

g) Stabilirea obligațiilor și drepturilor persoanelor fizice și juridice privind serviciul public de salubrizare;

h) Conștientizarea și stimularea populației pentru colectarea separată a deșeurilor și reducerea lor.

De asemenea, este necesară implementarea unui program local de conștientizare și aplicare a măsurilor legale pentru respecatarea H.C.G.M.B. nr. 121/2010 privind unele măsuri de asigurare a îngrădirii, salubrizării și igienizării terenurilor virane în Municipiul București, cu modificările și completările ulterioare. Conform Art. I.1. al acestei hotărâri, „Persoanele fizice și juridice deținătoare de terenuri au obligația să asigure îngrădirea, salubrizarea, înierbarea și igienizarea terenurilor aflate în proprietate sau în administrarea lor”, iar implementarea acesteia va duce la scăderea gradului de poluare datorată terenurilor supuse eroziunii eoliene și va contribui la creșterea calității aerului atât în Sector, cât și în Capitală.

Datorită existenței numărului mare de șantiere în Sector, este necesară implementarea unui program de control în zonele unde se efectuaează lucrări de construcții pentru repectarea curățeniei atât în șantier cât și în exteriorul acestuia (ex. fiecare șantier trebuie să implementeze în conformitate cu normele de mediu zona de spălat pneurile camioanelor astfel încât acestea să nu transfere noroi pe suprafata carosabilului), conform H.C.G.M.B. nr. 122/2010 privind unele măsuri și acțiuni pentru organizările de șantiere de construcții și demolări din Municipiul București, cu modificările și completările ulterioare.

O zonă urbană curată, indiferent de cât de mult ar face autoritățile și operatorii de salubritate în acest sens, nu poate fi menținută fără implicarea locuitorilor. Pentru a crește gradul de conștientizare și a implica mai mulți cetățeni în acest proces, este necesară elaborarea unui „Ghid al cetățeanului”, în care să fie prezentate reglementările în vigoare în domeniul salubrizării, menținerii curățeniei și a unei conviețuiri civilizate, unde să fie prezentate obligațiile și inițiativele administrației în acest domeniu, care sunt obligațiile cetățenilor, precum și unde și cum aceștia pot sesiza încălcarea normelor în vigoare. Prin acest ghid pot fi reglementate și inițiate programe anuale de conștientizare și educare, se pot organiza concursuri și recompense pentru cei care au inițiavă și amenajează sau curăță zona în care locuiesc, pot fi organizate evenimente la care să se desfășoare jocuri interactive și activități de voluntariat în scopul transformării Sectorului într-unul „verde și curat”. Tot în acest ghid, sau de sine stătător pe pagina de web a Primăriei de Sector poate fi realizat și publicat un plan de salubrizare/gestionare a deșeurilor/rezidurilor al Sectorului, prin care locuitorii să cunoască graficul de salubrizare a zonelor și să poată sesiza autoritățile dacă planul nu a fost respectat.

Principiul de bază al strategiei Europa 2020 în ceea ce privește mediul este acela conform căruia ”poluatorul plătește”. Astfel pentru creșterea gradului de curățenie în Sector este necesară implementarea unui program de conștientizare a obligației proprietarilor de imobile și terenuri de a menține curățenia în fața proprietăților lor și emiterea de amenzi în cazul nerespectării – reglementată prin Ordonanta 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale și H.C.G.M.B. nr. 120/2010 privind aprobarea Normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului București.

Atât ca răspuns la întrebările deschise din chestionar cât și pe pagina de facebook a Primăriei Sectorului 6, cetățenii au evidențiat problema disconfortului creat de stăpânii animalelor de companie care nu curăță mizeria produsă de acestea. Pentru rezolvarea acestui aspect este necesară implementarea unui program de conștientizare cu privire la obligarea proprietarilor de animale de companie de a face curat după animale, montarea de coșuri stradale speciale, dotate cu săculeți/pungi, care să fie destinate colectării de către cetățeni a deșeurilor și dejecțiilor provenite de la animalele de companie și sancționarea proprietarilor de animale de companie care nu se conformează prevederilor stabilite prin HCGMB 120/2010.

Pentru diminuarea posibilității apariției de poluare olfactivă și vizuală în zonele de blocuri este necesar ca amenajarea ghenelor de gunoi din proximitatea blocurilor de locuințe să se facă astfel încât acestea să respecte condițiile sanitare și de mediu stabilite de legislația în vigoare (dotare cu apă curentă, sifon de pardoseală, separator de grăsimi, etc.) șiastfel încât acestea să se încadreze în arhitectura urbană locală. Tot în aceste zone este necesar ca încadrarea tomberoanelor pentru colectare selectivă să fie realizată în elemente de mobilier urban, asfel incât acestea să nu poată fi vandalizate și să corespundă normelor estetice și funcționale.

Pentru spațiile publice și zonele de promenadă este necesară instalarea coșurilor de gunoi astfel încât, în parcuri și zonele pietonale intens circulate să fie montate la o distanță de maxim 10 m, stabilirea unui grafic pentru golirea acestora și sancționarea celor care nu le utilizează, amenajarea de toalete publice în zonele de promenadă și zonele de comerț asfel incât trecătorii, comercianții și clienții să beneficieze de acestea.

Tot pentru spațiile publice este necesară elaborarea și implementarea unui program pentru eliminarea afisajelor stradale cât și conștientizarea cetățenilor/companiilor cu privire la expunerea afișelor în locuri nepermise și aplicarea măsurilor coercitive conform legislației în vigoare.

În ceea ce privește comerțul stradal, acesta contribuie la atractivitatea spațiilor publice atunci când nu obturează traficul pietonal și este desfășurat în condiții civilizate. În acest sens este necesară elaborarea și implementarea unui regulament pentru desfășurarea comerțului stradal, conform HCGMB 118/2004, a HG 584/2001 și a HG 348/2004, în care să fie inserate și reglementarea condițiilor ce trebuie respectate de comercianți cu privire la salubrizarea și deszăpezirea zonei în care își desfasoară activitatea de comerț.

Pentru scăderea depozitărilor necontrolate de către agenții economici, conform principiului poluatorul plătește, este necesară transferarea costurilor de colectare a deșeurilor către agenții economici care le produc prin elaborarea unui normativ pentru stabilirea unui cuantum minim de deșeuri ce trebuie contractat către firma de salubritate autorizată pentru fiecare tip de activitate comercială în parte.

Pentru reducerea traficului suplimentar generat pe străzile Sectorului de activitatea de colectare a gunoiului este utilă implementarea unui program de colectare a gunoiului pe timp de noapte, între orele 22:00 – 06:00, cel puțin în zonele unde aceasta nu produce zgomot suplimentar, sau după consultarea prealabilă a cetățenilor.

Datorită personalului insuficient disponibil pentru realizarea activităților de control necesare pentru monitorizarea respectării tuturor acestor măsuri, pe lângă înființarea unui call-center la nivelul Primăriei de Sector care să preia sesizările cetățenilor și să le transmită factorilor responsabili pentru a putea interveni rapid, este necesară elaborarea unui plan anual de control.

Pentru realizarea celor prezentate mai sus, la nivelul Sectorului 6 a fost elaborat în anul 2017 „Regulamentul de organizare și funcționare a Serviciului Public de Salubrizare Sector 6 al Municipiului București”, iar prin implementarea acestuia se vor face pași importanți pentru îmbunătățirea calității vieții în Sector.

Asigurarea activitatății de deszăpezire și combatere a poleiului în Sectorul 6 este realizată de SC Urban SA și de către ADPDU Sector 6, sub coordonarea Primăriei Municipiului București și Primăriei de Sector, după un plan de deszăpezire. Pentru îmbunătățirea acestei activități și reducerea costurilor cu această activitate este necesară construcția de platforme cu acces la canalizare în vederea colectării zăpezii din sector de pe trotuare și străzi, studierea posibilității achiziționării de utilaje pentru topirea zăpezii și conștientizarea și monitorizarea îndeplinirii de către proprietarii de imobile persoane fizice și persoane juridice a obligației de a deszăpezi și înlătura gheața și țurțurii de pe spațiul public aferent proprietăților lor.

Datorită densității mari a populației și implicit a construcțiilor, Sectorul este deficitar în spații publice de recreere și petrecere a timpului liber. Cele mai dezvoltate sunt spațiile publice comerciale, de tip mall, Sectorul 6 deținând peste 37 de hectare de astfel de spații. Alternativa la acestea o constituie parcurile, care ocupă o suprafață de 47 de hectare, cele mai mari și mai utilizate fiind Drumul Taberei și Crângași, precum și spațiile de joacă și de recreere, dar, atât cetățenii cât și administrația locală își doresc mai mult.

Lipsesc zonele pietonale de tip piață publică în spațiu deschis, unde să poată fi amenajate terase, să fie locuri de promenadă și unde să poată fi organizate evenimente și concerte în aer liber. O zonă identificată ca pretabilă pentru un astfel de spațiu, care ar putea deveni un adevărat „Centru Nou” al Capitalei este zona dintre Bulevardul Vasile Milea, prin spatele AFI Palace, până la Strada Lujerului, zonă care până să devină punct de atracție în sine poate prelua din cei 16.000 de vizitatori zilnici ai AFI Palace, Plaza România și Cora, bineînțeles, după o minimă amenajare. Aici poate fi amenajată și o scenă în aer liber, restaurante și terase, o fântână arteziană pentru răcorirea atmosferei pe timp de caniculă, bănci și mobilier urban, etc. Pentru accesul la această zonă există infrastuctură și transport public, precum și locuri de parcare la centrele comerciale menționate.

Tot aici poate fi realizat un târg permanent de artizanat hand-made la intrarea în tunelul abandonat de la Lujerului, tunel care poate fi amenajat și ca spațiu socio-cultural, de exemplu ca Muzeu al comunismului.

Fig.58. Zonă propusă pentru realizare zona „Centrul Nou”

Sursa: Prelucrare după Google Maps.

Pentru creșterea coeziunii sociale și transformarea cartierelor de tip dormitor ale Sectorului în cartiere urbane cu toate funcțiunile necesare unui grad ridicat al calității vieții, este necesară transformarea spațiilor urbane în spații publice, de socializare, spații destinate comunității (ex: valorificarea spațiilor dintre blocuri în sensul transformării acestora în zone de socializare, cu amplasare de măsuțe de tenis de masa, de șah, băncuțe, arbori), realizarea de zone de promenadă, realizarea unei rețele de piste de biciclete conectate cu zonele publice, parcurile sectorului și transportul în comun.

De asemenea, piețele Sectorului sunt pe lista de priorități pentru reamenajare, astfel încât acestea să asigure cetățenilor, pe lângă o sursă de alimente proaspete, direct de la producători, și un spațiu de interacțiune.

Piețele agroalimentare ale Sectorului 6 sunt:

Piața Crângași situată pe Calea Crangasi, nr. 29

Piața Drumul Taberei I situată pe Bdul. Drumul Taberei, nr. 40 – 44

Piața Drumul Taberei II situată pe Bdul. Drumul Taberei, nr. 40 – 44

Piața Valea Ialomitei situată pe Aleea Baiut, nr. 20 – 20 B

Piața Chilia Veche situată pe Bdul. Drumul Taberei, nr. 122-124

Piața Giulești situată pe Calea Giulesti, nr. 261

Piața Veteranilor situată pe Bdul. Iuliu Maniu, nr. 78-92

Piața Gorjului situată pe Bdul. Iuliu Maniu, nr. 140-146

Piața Orizont situată pe Bdul. Drumul Taberei, nr. 18

Piața Apusului situată pe Str. Apusului, nr.50

Transformarea piețelor din sectorul 6 în structuri de comerț estetice și funcționale, care să respecte standardele actuale de comerț, sanitare, PSI și de încadrare în arhitectura urbană locală constituie prioritate atât pentru administrația locală, cât și pentru Serviciul Public Administrația Pețelor, aflat în subordinea Consiliului local al Sectorului 6.

O zonă unde nu există piață agroalimentară este Giulești-Sârbi, construirea uneia în zona de la capătul liniei autobuzului 163 fiind un obiectiv asumat de Primăria Sectorului.

II.11.1 Ananliza SWOT utilități și infrastructură publică

II.12. Guvernanță și administrație locală

Una dintre atribuțiile cheie ale instituțiilor publice sunt acelea de a ajuta persoanele, atât cele fizice cât și cele juridice, să își îndeplinească țelurile pe care și le-au propus. Există mai multe moduri prin care autoritățile publice pot realiza acest lucru:

1. Asigurând instituții de calitate care să le permită tuturor să poată începe cu dreptul și să beneficieze de o bază solidă a dezvoltării profesionale (de ex., o persoană care a beneficiat de educație are o paletă mai largă de opțiuni în viață, în comparație cu o persoană care nu a beneficiat de educație);

2. Facilitându-le oamenilor accesul la oportunități; și,

3. Sprijinind grupurilor dezavantajate (de ex., persoanele discriminate, care nu au acces la oportunități la fel ca restul populației).

Administrația publică locală la nivelul Sectorului 6 se exercită prin Consiliul Local, Primăria Sectorului și instituțiile publice subordonate.

Administrația are experiență în atragerea fondurilor nerambursabile, pe perioada aferentă anilor 2007- 2013, implementând următoarele proiecte cofinanțate din fonduri europene:

„ Modernizare urbanistică: Spații verzi în cartierul Militari Zona 1 SMIS 7806”

„ Modernizare urbanistică: străzi, trotuare, parcări în cartierul Militari Zona 1 SMIS 7807”

„ Modernizare urbanistică: Spații verzi în cartierul Drumul Taberei Zona 1 SMIS 7809”

„ Modernizare urbanistică: străzi, trotuare, parcări în cartierul Drumul Taberei Zona 1 SMIS 7810”

„Modernizare urbanistică complexă și asigurarea siguranței publice (Drumul Taberei, Militari) din Sectorul 6 SMIS 7811”

„ Modernizare arhitecturală și peisagistică a Parcului Drumul Taberei SMIS 21685”

„ Achiziționarea și instalarea sistemului de supraveghere video pentru creșterea siguranței și prevenirea criminalității în Parcul Drumul Taberei SMIS 21686”

Conformarea cu standardele europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apă-canal și stații de epurare și creșterea calității serviciilor aferente : „Extindere rețele de alimentare cu apă, canalizare menajeră și canalizare pluvială în sectorul 6”

„ Amenajare parc A.N.L. Brâncuși, Sector 6”.

II.12.1. Instituții și direcții in subordinea Consiliului Local al Sectorului 6:

– Administrația Școlilor Sector 6

– Administratia Piețelor – institutie finanțată integral din venituri proprii (instituție extrabugetară), în sector fiind localizate 11 piețe (din care 2 sunt piețe volante)

– Administratia Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 (A.D.P.D.U.)

– Directia Generală de Poliție Locală Sector 6

– Direcția de Impozite și Taxe Locale

– Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 (D.G.A.S.P.C. )

– Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6

– Direcția de Administrare a Fondului Locativ Sector 6

– Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sector 6 (ISU)

– Centrul Cultural European Sector 6

– Centrul Militar Sector 6

Pentru a spori capacitatea cetățenilor de a participa la obiectul actului decizional, administrația publică a Sectorului 6 își propune să întărească capacitățile de management participativ, de implicarea cetățenilor în procesele de luare a deciziilor și de creștere a activismului public. Aceasta se va realiza în mod special prin crearea unei infrastructuri care să permită aproprierea de cetățean, o administrație publică accesibilă și transparentă și înlesnirea accesului cetățenilor la serviciile publice. Pentru aceasta, se vor realiza următoarele acțiuni:

Pregatirea administrației locale în vederea oferirii unui serviciu cât mai eficient și de calitate cetățenilor sectorului 6:

a. elaborarea unor proiecte de pregătire și responsabilizare a personalului;

b. crearea unui cadru instituțional cât mai adecvat în vederea diminuării timpilor de răspuns;

c. pregătirea infrastructurii IT astfel încât să ofere suportul necesar personalului, să reducă timpii de lucru pentru documentele elaborate, să permită o raportare și analiză în timp real a întregului aparat administrativ al sectorului 6.

2. Crearea infrastructurii necesare managementului participativ:

a) Încurajarea înființării de structuri asociative de cartier și întâlniri periodice între reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și cetățenii reprezantați de aceste structuri – inclusiv organizare de evenimente tematice;

b) Extinderea sistemului electronic de comunicare între administrație, cetățeni și persoanele juridice din sector

c) Realizarea unei aplicații prin care se pot face propuneri de proiecte și care oferă informații în timp real legate de proiectele aflate în desfășurare, care să descrie și modalitățile prin care societatea se poate implica în mod direct în diverse proiecte.

d) Elaborarea și afișarea de liste clare cu documentele necesare pentru toate avizele, aprobările, autorizările și pentru toate serviciile oferite de Primărie care necesită depunerea de documente de către cetățeni, atât online cât și la ghișee.

e) Implementarea unui sistem de depunere a documentelor scanate online și prezentarea originalelor necesare doar la ridicarea documentului aprobat de la ghișeu. Pentru documentații incomplete se va comunica cu cetățeanul prin e-mail sau/și telefonic.

f) Implementarea unui sistem de management al documentelor prin care cetățenii să poată urmări în timp real stadiul în care se află și când se va finaliza procedura de avizare/autorizare/eliberare pentru documentele solicitate.

g) Înființarea unui „Call Center” la care cetățenii să poată sesiza problemele lor, ale sectorului sau încălcări ale legislației pentru ca personalul abilitat să poată acționa eficient și în timp real.

h) Simplificarea procedurilor și reducerea duratei de evaluare a cererilor și de elaborare a deciziilor, precum și a duratei de răspuns la cererile, sesizările și petițiile cetățenilor.

i) Înființarea „Parlamentului local”, care să fie constituit din tineri aleși din rândul liceenilor și care să se întrunească lunar în Sala de consiliu a Primăriei, în vederea dezbaterii problemelor Sectorului și dezvoltării de proiecte.

j) Înființarea asociației de voluntari „Consilierii Primarului”, care, pe baza unui „Ghid al cetățeanului”, să participe la campaniile de conștientizare și să sesizeze autoritățile când sunt încălcate normele locale în vigoare și când apar probleme ce țin de competența administrației locale în zonele în care locuiesc, să propună soluții de rezolvare și să fie consultați când se realizează proiecte de interes general.

Așa cum s-a arătat și la capitolul referitor la demografie, o problemă a administrației Sectorului 6 o constituie lipsa de baze date reale conectate și concludente care să constituie baza fundamentării deciziilor și a dimensionării serviciilor publice oferite.

II.12.2 Buget

Primăria sectorului 6 a inclus pentru anul 2017 în buget cheltuieli de 943 de milioane de lei, la venituri proprii estimate la 935 de milioane de lei (fără veniturile instituțiilor care se autofinanțează sau sunt subvenționate, care ating 126 mil. lei).

Aglomerarea urbană se reflectă în veniturile sectorului: 300 de milioane de lei, din veniturile totale de 935 de milioane de lei, au fost previzionate în 2017 din impozitul pe salarii plătit statului de angajații care își au domiciliu pe raza sectorului. O a doua sursă de venituri, egală cu cea din impozitul pe venitul salariaților, este cota defalcată TVA care i se întoarce administrației. Doar 15% (141 de milioane de lei) vin în bugetul Sectorului 6 din taxele și impozitele locale.

În privința cheltuielilor sectorului, asemenea tuturor administrațiilor locale mari, cea mai mare parte din venituri merg spre susținerea învățământului: 252 de milioane de lei (27% din bugetul de cheltuieli). Urmează cheltuielile cu asistența socială, de 184 de milioane de lei:

13 milioane de lei pentru persoanele vârstnice,

51 de milioane de lei pentru invalizi și însoțitori,

33 de milioane pentru familiile cu copii aflate în dificultate și 20 de milioane de lei pentru creșe.

Salubritatea costă bugetul 100 de milioane de lei, întreținerea parcurilor și a spațiilor verzi 61 de milioane de lei, iar poliția locală, 30 de milioane de lei. Tot din buget mai este susținută operațiunea de anvelopare a blocurilor, sau întreținerea străzilor.

Bugetul consolidat al primăriei mai cuprinde, pe lângă veniturile proprii așteptate, de 935 de milioane de lei, 126 de milioane de lei din veniturile instituțiilor finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul local și un buget de credite externe și interne, aflate la dispoziția administrației, de 80 de milioane de lei. Dar creditele costă, așa că, anul acesta, cheltuiala bugetului local cu rambursările de credite și comisioanele va atinge 54 de milioane de lei.

Ca nivel de venituri între sectoarele Bucureștiului, Sectorul 6 – care cuprinde unele dintre cele mai cunoscute și mai aglomerate cartiere bucureștene (Drumul Taberei, Militari, Ghencea sau Giulești) – se află pe locul al treilea, după sectoarele 1 și 2.

Fig.59. Veniturile bugetului local al Sectorului 6

Colectarea veniturilor se realizează preponderent prin Direcția Impozite si Taxe Locale Sector 6, serviciu public din subordinea Consiliului Local Sector 6, care are personalitate juridică si buget propriu, și este finanțat integral de la bugetul local al Sectorului 6. Direcția Impozite si Taxe Locale Sector 6 (DITL 6) are în responsabilitate colectarea impozitelor si taxelor locale, constatarea si verificarea materiei impozabile, impunerea tuturor contribuabililor persoane fizice si juridice, urmărirea si executarea silită a creanțelor bugetare, soluționarea obiecțiunilor legate de activitatea desfășurată.

Din punctul de vedere al resurselor financiare, activitatea DITL6 este deosebit de importantă

întrucât de buna funcționare a acesteia și de nivelul de colectare a impozitelor și taxelor locale, depinde într-o măsură relativ mare, capacitatea autorității administrative a Sectorului 6 de a investi si de a crea valoare adăugată în unitatea administrativ-teritorială. În acest sens, preocuparea pentru dezvoltarea capacității instituționale și asigurarea unor servicii publice eficiente pentru contribuabili este una constantă.

Cea mai mare dificultate aferentă procesului de impunere si colectare este lipsa unor mijloace eficiente de cooperare cu alte structuri care dețin informații relevante (cadastru, poliție locală etc.). Existența unor baze de date interconectate ar simplifica și accelera procesul de identificare a materiei impozabile si de impunere.

Pentru creșterea veniturilor la bugetul local și a gradului de colectare a taxelor și impozitelor, se vor realiza următoarele:

a) Simplificarea și transparentizarea procedurilor de autorizare a agenților economici;

b) Realizare secțiune specializată pe pagina de internet a Primăriei pentru mediul de afaceri și antreprenori, unde aceștia să poată descărca modele de documente necesare obținerii avizelor și autorizărilor;

c) Consiliere legislativă, inclusiv online și telefonic pentru cetățenii sectorului care doresc să inițieze afaceri în sector, precum și instruire privind posibilități de finanțare și accesare de fonduri europene;

d) Promovarea prin canalele de comunicare ale Primăriei și instituțiilor subordonate a agenților economici din Sector implicați în activitățile comunității;

e) Înființarea în colaborare cu Registrul Comerțului a unei structuri pentru înlesnirea formalităților de înființare a societăților comerciale (ex. Posibilitatea depunerii documentației necesare înființării de societăți comerciale la Ghișeul Unic al Primăriei, online, consiliere telefonică sau prin e-mail).

II.12.3 Siguranță publică

La nivelul Sectorului 6, obiectivul strategic fundamental al Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6 este „îmbunătățirea climatului de siguranță publică și a unui mediu de afaceri sănătos”.

a) Evoluția fenomenului infracțional

În Sectorul 6, infracțiunile cele mai des întâlnite au fost infracțiunile de tâlhărie, furturile din și de la auto și cele din raza instituțiilor de învățământ.

Conform analizelor tactice întocmite de către D.G.P.L Sector 6, pe raza Sectorului au fost identificate următoarele zone cu potențial criminogen ridicat:

– tâlhării: B-dul Constructorilor, Splaiul Independenței, Calea Crangași, Bd. Iuliu Maniu, Str, Dreptății, Șos. Virtuții, Str. Răsăritului, Str. Drumul Timonierului, Str. Bârsănești, Str. Moinești, Str. Veteranilor, Str. Cara Anghel – Gârleni și Timișoara – Drumul Taberei – Brașov, Str. Drumul Taberei și Drumul Taberei – Valea Argeșului.

– furturi din locuințe: Cal. Crângași, Bd. Constructorilor, Str. 9 Mai, Str. Rușeți, Str. Arinii Domei, Aleea Cetățuia, Str. Baia de Arieș, Str. Vintilă Mihăilescu și străzile din zona Cartierului Giulești Sârbi; Str. Valea Lungă, str. Valea Cascadelor, Str. Peciziei, Str. Apusului; zona cuprinsă între Str. Râul Doma – Țincani – Valea Prahovei – Aleaa Compozitorilor.

– furturi din auto: Cal. Crângași, Bd. Constructorilor, zona dintre Piața Drumul Taberei și Plazza Romania, zona Vlădeasa – Cara Anghel – Gârleni, Str. Valea Lungă, Str. Valea Cascadelor, Str. Apusului și Str. Preciziei.

– furturi din societăți comerciale: AFI PALACE COTROCENI, PLAZZA ROMANIA, CORA, CARREFOUR ORHIDEEA, AUCHAN.

Conform Poliției Române, coeficienții de criminalitate calculați pentru Sectoarele capitalei pentru anii 2014-2016 se prezintă astfel: (sursa: https://b.politiaromana.ro/ro/informatii-publice/coeficienti-de-criminalitate).

În vederea exercitării prerogativelor stabilite de lege, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 acționează permanent pe raza teritorială la solicitările cetățenilor precum și în colaborare cu reprezentanții celorlalte servicii de specialitate pentru prevenirea, depistarea și sancționarea faptelor pe linie contravențională.

Se află în atenția polițiștilor locali zonele intens frecventate sau tranzitate de cetățeni precum și zonele care favorizează săvârșirea faptelor contravenționale și a fenomenelor identificate după cum urmează:

a) comerțul ilicit;

b) oprirea, staționarea și parcarea neregulamentară;

c) încălcări ale normelor de conviețuire socială;

d) încălcări ale normelor de salubrizare;

c) cerșetoria;

f) prezența animalelor fără stăpân.

Locațiile incluse în itinerariile de deplasare ale polițiștilor locali cuprind:

Parcurile și spațiile verzi;

Parcările publice precum și cele de reședință;

Piețele și Unitățile Comerciale;

Lăcașele de cult;

Unitățile școlare;

Străzile și intersecțiile principalelor artere de circulație;

Centrele cultural- sportive;

Unitățile „Casino slot” care au ca obiect de activitate jocurile de noroc.

Pentru protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite în piețele, complexele și unitățile comerciale, care își desfășoară activitatea în incinta sau în apropierea ansamblurilor de locuințe, se dispune staționarea sau instituirea de posturi fixe, atunci când este cazul.

Se acționză cu precădere pentru combaterea comerțului stradal neautorizat.

Supravegherea unităților de învățământ la intervale orare diferite avându-se în vedere orele de începere și terminare a cursurilor, incluse în activitatea zilnică de patrulare, scopul urmărit fiind acela de a identifica principalele cauze generatoare de fenomene antisociale cât și modalitățile cele mai eficiente care pot fi utilizate în combaterea acestor fenomene.

Printre cauzele care duc la săvârșirea de fapte antisociale în jurul unităților de învățământ pot fi amintite următoarele:

• lipsa de supraveghere a adolescenților și tinerilor de către părinți;

• formarea unui anturaj cu manifestări antisociale unele având un grad ridicat de pericol social;

• traficul și consumul de droguri;

• violența propagată prin diferite mijloace;

• consumul de băuturi alcoolice de către tineri în apropierea sau chiar în incinta instituțiilor de învățământ.

Supravegherea unităților de învățământ se realizează și prin sistemul de supraveghere video, implementat în 63 de unități de învățământ de pe raza Sectorului 6, monitorizare care asigură intervenția promptă a polițiștilor locali la eventualele evenimente.

Se acordă o atenție deosebită pentru depistarea și identificarea cerșetorilor precum și a zonelor frecventate de aceștia pentru prevenirea și combaterea cerșetoriei care pe fondul situației social-economice cunoaște în prezent o creștere semnificativă.

În colaborare cu celelalte structuri de ordine publică, polițiștii locali acționează cu efective proprii precum și la solicitare în colaborare cu lucrători din cadrul Jandarmeriei sau Poliției Române pe zonele desfășurării unor evenimente culturale sau sportive sau în alte zone adiacente pentru:

• Menținerea ordinii și liniștii publice;

• Protejarea cetățenilor împotriva unor acte de violență;

• Protejarea bunurilor cetățenilor împotriva unor acte de vandalism;

• Protejarea bunurilor publice;

• Prevenirea consumului de alcool;

• Prevenirea constituirii unor grupuri care pot pune în pericol viața cetățenilor

sau a bunurilor acestora.

Evoluția fenomenelor antisociale impune astfel adoptarea unor măsuri precum sporirea

acțiunilor pe timp de noapte.

Se vor intensifica patrulările în parcuri, spații verzi, parcările dintre blocuri iar, după orele 2200, va fi intensificată patrularea în zonele de locuințe, în scopul prevenirii formării precum și depistării grupurilor preinfracționale de tineri care ar putea tulbura liniștea și ordinea publică sau ar putea pune în pericol viața cetățenilor sau bunurile acestora.

Urmare a activităților desfășurate de Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 în anul 2016, au fost constatate 11.711 de contravenții fiind aplicate 7.153 amenzi în valoare de 3.953.015 lei, 4.558 avertismente și au fost confiscate bunuri în valoare de aproximativ 97.104,5 lei.

De asemenea, în această perioadă s-a asigurat monitorizarea video, 24 de ore din 24, 7/7 zile, în 63 unități de învățământ și s-a pus accent pe prevenirea și combaterea fenomenelor infracționale și pe întărirea climatului de siguranță în incinta și zona adiacentă unităților de învățământ din Sectorul 6.

Pentru creșterea gradului de siguranță în Sector este necesar să se extindă sistemul de monitorizare video, care pe lângă școlile Sectorului să cuprindă și parcurile și locurile de joacă, a căror pază este realizată în prezent prin posturi fixe de pază și se află în sarcina A.D.P.D.U Sector 6 și pentru paza cărora sunt cheltuite sume importante, precum și monitorizarea video a zonelor aglomerate ale Sectorului identificate cu potențial ridicat de infracționalitate, precum și a zonelor unde se obișnuiește depozitarea necontrolată a deșeurilor pentru eliminarea acestui fenomen.

II.12.4 Smart City

Fig.60. Smart City

Sursa: forbes.com

Dezvoltarea tehnologiei informației și a internetului din ultimii ani, precum și a accesului la acestea a unui număr tot mai mare de persoane și conectarea acestora prin intermediul aplicațiilor mobile fapt ce a dus la apariția așa numitului „internet of things” (internetul lucrurilor), face ca planificarea dezvoltării pentru viitor să nu poată fi făcută fără a fi luat în calcul acest aspect.

Astfel, la nivel mondial ia amploare conceptul de „Smart City”, menit să integreze cuceririle științei și tehnicii în viața de zi cu zi a comunităților locale. În acest sens, experții definesc un Oraș Inteligent, conform necesităților lumii contemporane, luând în considerare următoarele planuri în care tehnologia este necesar a fi integrată pentru a se atinge acest deziderat:

Conducerea inteligentă a orașelor implică realizarea managementului participativ al acestora, astfel încât să fie realizată comunicarea și colaborarea între autoritățile publice de pe diferite paliere, din județe, orașe și comune diferite, cu specialiștii din toate domeniile, cu oamenii de afaceri și locuitorii comunităților pentru soluționarea problemelor importante din viața comunităților. Conducerea inteligentă se poate realizeaza doar prin uniune socială, prin parteneriate public-private și prin aplicarea pe scară largă a tehnologiilor informaționale și de comunicații.

Economia inteligentă poate fi rezultatul utilizării masive a tehnologiilor digitale și a internetului în toate domeniile economiei. Consecința acesteia este că ofertele și serviciile mediului economic și ale administrației se diversifică, ideile inovative ajung să fie puse mai repede, mai ieftin și mai ușor în practică, creându-se în acest proces noi locuri de muncă. Economia inteligentă are la bază crearea de conexiuni între companii și specialiști din diferite domenii ce se unesc și colaborează pentru a răspunde optim din punct de vedere al raportului calitate/preț acoperirii unei necesități.

Mobilitate inteligentă este conceptul prin care se crează sisteme de circulație a persoanelor și a bunurilor prin care elementele de infrastructură și tehnologiile noi se integrează într-un tot unitar cu scopul de a pune la dispoziția membrilor comunității posibilități multiple de alegere a mijloacelor, a timpului și a condițiilor în care se deplasează, iar mediului de afaceri să-i înlesnească accesul la piețele de desfacere și ale forței de muncă. Mobilitatea inteligentă implică crearea de condiții de dotarea tehnologică și infrastructură necesare pentru utilizarea mijloacelor diferite de deplasare, pentru scăderea costurilor și a timpilor necesari transportului, precum și gradului de poluare a mediului înconjurător.

Mediul înconjurător inteligent implică utilizarea resurselor în așa mod încât să conducă la îmbunătățirea continuă a calității vieții, a aerului, a apei și a solului din localități prin utilizarea pe scară largă a tehnologiilor nepoluante și prin schimbarea proceselor de planificare și administrare. Mediul înconjurător inteligent nu poate fi realizat fără crearea rețelelor inteligente capabile să se autoadapteze, a clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, a utilităților publice dotate cu tehnologii care să permită reducerea consumurilor energetice, a costurilor și a deșeurilor etc.

Cetățeni inteligenți este noțiunea prin care sunt caracterizați locuitorii ce au acces nelimitat la informare, instruire, educație și servicii publice prin dezvoltarea și aplicarea abilităților de utilizare a tehnologiilor informaționale și accesul la acestea.

Pentru transformarea Bucureștiului într-un „oraș inteligent”, și odată cu acesta a Sectorului 6, sunt multe de făcut. Primăria Municipiului București a făcut primul pas în această direcție, prin creearea „Registrului Spațiilor Verzi” pe format GIS (geographic information system), la care a adăugat apoi diverse baze de date (autorizații de construcție eliberate, certificate de urbanism, PUG, PUZ-uri etc.), disponibile la adresa http://regver.pmb.ro. Această platformă poate constitui un punct de plecare și pentru Sectorul 6, care poate realiza unu "cadastru" pe format GIS care să ofere informații în timp real cu privire la:

normele de construire reglementate prin PUZ;

terenurile fără utilitate, indiferent de starea lor de proprietate prin identificarea acestora, cartarea, descrierea străzii, forma de proprietate (public/privat), caracterizarea situației curente (deșeuri, naturat, supus eroziunii eoliene, betonat, etc.).

stadiul achitării impozitelor aferente proprietății și numele și datele de contact ale proprietarului (accesabil doar de DITL și de proprietar prin creare de cont).

aplicație mobilă privind disponibilitatea și achitarea locurilor de parcare – atât pentru cei în căutarea unui loc de parcare cât și pentru Poliția Locală care să poată verifica în timp real plata parcărilor cu taxă;

registrul local al spațiilor publicitare;

planul de salubrizare;

planul de deszăpezire, etc.

autorizații;

avize și acorduri de funcționare.

Odată realizat acest cadastru online de care să fie legate bazele de date menționate mai sus, se poate trece la niveul următor, respectiv planificare de tip SmartCity bazată pe aceste informații:

o Semaforizare inteligentă pentru reducerea congestiei și a timpilor de deplasare, realizată împreună cu PMB și RATB, prin montarea de camere video și senzori de trafic pe marile artere și sisteme GPS pe mijloacele de transport în comun, conectate la GIS.

o Realizare aplicație pentru mobil care să identifice locuri libere de parcare și să ofere posibilitatea achitării acestora;

o Crearea de servicii și informații online referitoare la opțiunile de deplasare urbană – planificare rute, urmărirea în timp real a vehicolelor de transport în comun prin GPS, calcul timp și cost de deplasare, posibilitatea achitării biletelor de călătorie (Ex. Smile- Viena);

o Iluminat public intelligent;

o Montare pubele inteligente pentru colectarea deșeurilor, cu senzori pentru umplere și conexiune la dispeceratul operatorului de salubritate;

o Crearea de rețelele inteligente, clădirile eficiente energetic și furnizarea agentului termic în funcție de necesități, utilitățile publice dotate cu tehnologii noi pentru reducerea consumurilor energetice și deșeurilor etc. ;

o Creearea unei platforme de guvernanță inteligentă, care implică comunicarea și colaborarea dintre autoritățile publice din sector, specialiștii din toate domeniile, oamenii de afaceri și locuitori pentru soluționarea problemelor importante și prin care locuitorii să aibă acces nelimitat la instruire, educație, informare, servicii publice prin aplicarea abilităților de utilizare a tehnologiilor informaționale.

Un mod de viață inteligent desemnează modul de viață, obișnuințele și comportamentele fiecăruia dintre noi odată cu folosirea frecventă și firească a tehnologiilor informaționale și de comunicații în traiul de zi cu zi.

II.12.5 Analiza SWOT guvernanță și administrație locală

II.13 Turism

Deși turismul este slab dezvoltat, îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate este nota caracteristică a Sectorului 6 București. Incursiunea în istoria acestor locuri poate dezvălui amatorului de inedit inestimabile valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional, între care se remarcă:

• Muzeul National Cotroceni,

• Palatul Belvedere (Casa cu Turn),

• Clădirea fostului Corp Regal de Gardă al Palatului Cotroceni,

• Monumentul Geniului,

• Statuia infanteristului.

Muzeul Național Cotroceni este unul dintre cele mai importante muzee din București, situat în Palatul Cotroceni, unde pot fi vizitate spații din fosta mănăstire de la Cotroceni și fostul palat regal de la Cotroceni, unde au locuit regele Ferdinand și regina Maria precum și colecțiile de artă veche decorativă europeană.

Printre edificiile de arhitectură civilă cu valoare deosebită, amintim Palatul Belvedere sau Casa cu Turn din Cartierul Grant (strada Țibleș nr. 64), o casă veche boierească ridicată în 1814 de cărturarul Dinicu Golescu (n. 1777 – d. 1830), care a înființat aici o școala de fete, după modelul școlii pentru băieți de la moșia sa de la Golești.

Pe raza Sectorului 6 se află edificii laice și religioase cu valoare arhitecturală deosebită. Cel mai vechi așezământ, ce datează din 1774, este biserica mănâstirea Chiajna, de la capătul Căii Giulești, edificiu ajuns în stare de ruină după epidemia de ciumă din secolul al XlX-lea.

Unul dintre cele mai impresionante monumente dedicate eroilor din primul război mondial este Monumentul Eroilor Geniști – Leul, realizare a sculptorului Spiridon Georgescu, una dintre capodoperele cu care Bucureștiul se poate mândri. O altă lucrare închinată luptătorilor din primul război mondial este Statuia Infanteristului realizată în 1930 de același Spiridon Georgescu și plasată în scuarul de lângă podul Cotroceni.

Potențialul turistic natural se completează în mod fericit cu:

– Grădina Botanică,

– Lacul Morii,

– Parcul Drumul Taberei,

– Parcul Crângași.

Grădina Botanică din București a fost amplasată în locația actuală din 1884, cu o suprafață de aproximativ 17 hectare, datorită pasiunii Prof. Dr. Dimitrie Brânză și arhitectului peisagist Fuchs, originar din Bruxelles. Finalizarea Grădinii Botanice are loc în 1891, când se inaugurează serele (astăzi vechi) și clădirea Institutului Botanic, ce a fost și bombardată în 1944. Grădina cuprinde: sectorul plantelor ornamentale, grupe geografice (plante rare din flora României, plante din zona mediteraneană), sectorul flora Dobrogei, cascada, grădina italiană, nu în cele din urmă complexul de sere. Complexul de sere este unul din cele mai importante edificii din grădină, care permite cultura plantelor exotice din regiunile calde ale globului. Grădina Botanică din București rămâne și azi o oază de liniște, de meditație, de încântate a ochiului și a spiritului.

Muzeul Grădinii Botanice este situat în imediata apropiere a porții într-un frumos edificiu construit în stil brâncovenesc. Este amenajat în 20 de săli cu teme specifice ce cuprind: flora Deltei Dunării, flora de câmpie, de deal și de munte. Tot aici pot fi vizualizate un biotop de turbărie, diorame cu aspecte din deltă, chiar și o "peștera", manuscrise, aparate de cercetare, colecții de piese de artizanat din materiale vegetale.

Lacul Morii s-a format prin bararea Dâmboviței pentru a se împiedica o eventuală inundare a Bucureștiului, înainte de Revoluție; lacul are și o insulă artificială. Cândva aici se afla o mare biserică, Biserica Sfântul Nicolae, cei care au proiectat lacul nu au ținut cont de amplasarea acesteia, așadar autoritățile comuniste au hotărât demolarea, azi foarte puțini își mai aduc aminte.

Fig.61. Ruinele mănăstirii Chiajna Sursa: a1.ro

Ruinele mănăstirii Chiajna fac parte din situl istoric de la marginea cartierului Giulești, reprezentat de Mănăstirea Chiajna-Giulești. Acest obiectiv se află în Lista monumentelor istorice elaborată în anul 2010 unde se regăsește cu codurile B-I-m-A-17884.01 și B-II-m-A-19650.

Începând din anul 2008, aici s-a reluat viața monahală, mănăstirea purtând hramul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul” și „Sfinții Martiri Brâncoveni”.

Construcția acestei mănăstirii a fost începută în perioada domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1774–1782) și s-a finalizată în timpul domniei fanariotului Nicolae Mavrogheni (1786–1790). Stilul arhitectonic în care a fost realizată a fost cel neoclasic, dimensiunile sale, de 43 de metri lungime și 17 metri înălțime, având ziduri cu grosimi între 1 și 2 metri, au fost impresionante pentru acea vreme.

Scopul edificării acesteia a fost să devină unul dintre cele lăcașurile de cult românești cele mai importante ale vremii, însăacest lucru nu nu s-a întâmplat. Există o legendă conform căreia biserica ar fi fost blestemată. La finalizarea ei, chiar înainte de sfințire, a fost bombardată de turci, motiv pentru care nu a slujit niciodată ca lăcaș de cult. Turcii care au bombardat-o se spune că au crezut că aceasta ar fi fost o cetate, motiv pentru care au încercat să o distrugă. Construcția, chiar și avariată a rămas însă în picioare până la cutremurul din anul 1977 când turla acesteia s-a prăbușit.

Astăzi, ruinele mănăstirii ar putea deveni un punct de atracție turistică pentru Sectorul 6. În acest scop mănăstirea ar putea fi restaurată, s-au măcar conservate ruinele și consolidate pentru oprirea degradării, dimensiunile sale impresionante, măreția zidurilor sale și istoria sa bogată în evenimente putând constitui, printr-o promovare adecvată un obiectiv de atracție turistică al Sectorului.

Orașele care sunt traversate de râuri găsesc modalități de a exploata potențialul, atât economic cât și în termeni de planificare urbană. Dâmbovița este un râu mic, iar importanța sa a fost trecută cu vederea până în prezent. Splaiul Independenței este acum o arteră majoră de trafic ce scade atractivitatea malurilor Dâmboviței.

Activitatea turistică în Sectorul 6 este în continuă creștere, în special datorită turismului de afaceri și în interes de serviciu, dar realizarea proiectelor propuse, și în special amenajarea parcului și Insulei Lacul Morii vor avea un impact considerabil asupra creșterii viitoare a acestuia.

Facilități de cazare

SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

Fig.62. Grafic ale sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică în sectorul 6

Sursa: prelucrare consultant

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCȚIUNE ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

– locuri-zile –

Fig.63. Grafic privind capacitatea de cazare turistică în sectorul 6

Sursa: prelucrare consultant

După cum se observă din aceste tabele, numărul turiștilor și al facilităților de cazare a fost în continuă creștere, de la an la an, până în anul 2015, dar anul 2016 a adus o scădere importantă, atât în ce privește numărul de sosiri ale turiștilor, cât și al numărului de înnoptări. Din acest motiv, cererea fiind mai mică, a scăzut și numărul capacității de cazare în anul 2016. Gradul de ocupare pentru aceste facilități de cazare, deși în creștere în 2016 ca urmare a scăderii numărului de locuri existente mai mult decât al turiștilor, este relativ scăzut.

INDICII DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

– %

Realizarea investițiilor propuse de către Primăria Sectorului 6, rezolvarea problemelor de infrastructură și creșterea calității vieții cetățenilor Sectorului prin realizarea spațiilor publice de promenadă, recreere, cultură și divertisment, vor avea efect catalizator și asupra dezvoltării turismului.

II.13.1 Analiza SWOT turism

II.14 Cultură

Instituții culturale – muzee, teatre, cinematografe, biblioteci etc.

Centrul Cultural European Sector 6 este o instituție publică de cultură de interes local aflat sub autoritatea administrativă a Consiliului Local Sector 6, instituție ce coordonează întreaga activitate culturală a Sectorului 6.

Centrul Cultural European Sector 6 a fost constituit în anul 2008 din nevoia dinamizării vieții culturale a Sectorului 6, instituția fiind un principal catalizator al promovării culturii în Sectorul 6, indiferent dacă proiectele puse în aplicare sunt educaționale, sportive, artistice sau culturale.

Centrul inițiază și desfășoară proiecte și programe culturale în domeniul educației permanente, sportului, culturii tradiționale și moderne, urmărind cu consecvență: promovarea literaturii, muzicii, artelor plastice și a meșteșugurilor tradiționale astfel:

– organizarea de manifestări culturale și sportive cu rol instructiv – educativ, spectacole, festivaluri și competiții, concerte și alte acțiuni specifice, târguri, seminarii, dezbateri, colocvii, expoziții, lansări de carte etc

– organizarea de manifestări culturale și sportive cu rol instructiv – educativ, spectacole, festivaluri și competiții, concerte și alte acțiuni specifice, târguri, seminarii, dezbateri, colocvii, expoziții, lansări de carte etc.;

– proiecte de conservare, cercetare, protejare, transmitere, promovare și punere în valoare a culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial;

– editare de carte, publicații, monografii, materiale promoționale și informative, publicații de interes local, cu caracter cultural, tehnico-științific și sportiv – instructiv – educativ;

– pregătirea artistică a interpreților și instructorilor, cultivarea și afirmarea talentelor autentice, menținerea și ridicarea nivelului calitativ al manifestărilor artistice și sportive din sector;

– stabilirea și promovarea de schimburi cultural-artistice în țară și străinatate;

– promovarea culturii și sportului din Sectorul 6, București în circuitul cultural și sportiv național și internațional, turism cultural;

– promovarea valențelor educative ale sportului;

– inițierea și organizarea de programe și acțiuni de atragere a tuturor persoanelor către activități de practicare a sportului;

– organizarea de acțiuni culturale și sportive cu rol instructiv – educativ în parteneriat și în colaborare cu alte instituții și organizații profesioniste;

– acordarea unor premii, titluri, medalii și cupe;

– înființarea de cercuri literare și a unor ateliere de creație (foto și pictură);

– cursuri de artă (muzică, teatru, etc);

– editarea de publicații de specialitate;

– elaborarea și implementarea proiectelor privind educația permanentă, inclusiv prin sport.

De asemenea, Centrul Cultural European Sector 6 dezvoltă parteneriate benefice vieții culturale locale cu principalele instituții culturale din sector.

Datorită experienței și implicării în viața culturală a sectorului 6, Centrul Cultural colaborează eficient și cu instituții precum Muzeul Culturii Romilor, Teatrul Masca, lăcașele religioase din Sectorul 6, Biblioteca Metropolitană sau Universitatea Politehnica.

Un partener important al Centrului este Opera Comică pentru Copii. În 2015, în cadrul Galei Premiilor Operei Comice pentru Copii, Centrul Cultural European Sector 6 a primit disctincțiile Diplomă de Excelență pentru parteneriatul dezvoltat în anul 2015, precum și cu Trofeul “Partener al educației prin muzică”.

În urma ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB), ce a avut loc în data de 26 noiembrie 2015, fostele Cinematografe Giulești și Favorit au trecut în administrarea Consiliului Local al Sectorului 6, conform HCGMB nr. 213.

Mai mult decât atât, Primăria Sectorului 6, prin Centrul Cultural European Sector 6, a făcut demersurile necesare pentru ca viitorul Centrul Cultural Multifuncțional, ce ar urma să funcționeze în fostele sedii ale cinematografelor Favorit și Giulești, să fie inclus în Rețeaua Europeană a Centrelor Culturale (ENCC). Scopul acțiunii este acela de a dezvolta un mai bun dialog intercultural cu partenerii europeni, de a realiza schimburi de experiență și de a atrage finanțări necesare vieții culturale a Sectorului 6.

În răspunsul primit de la oficialii europeni a fost stipulată condiția desfășurării activităților culturale în spații adecvate, lucru ce va deveni posibil odată cu renovarea și refacerea celor două clădiri.

În 2017, Primăria Sectorului 6, a lansat anunțul de participare la licitația pentru atribuirea contractului “Consolidare, extindere și modernizare Cinematograf Favorit – Centru Cultural European”, Sector 6 – Municipiul București.

”Proiectul Centrul Cultural European Favorit – Centrul Cultural European” își propune realizarea unui obiectiv reprezentativ pentru zonă, având în vedere că de-a lungul timpului Cinematograful Favorit a căpătat o anumită notorietate.

Noul spațiu va fi dedicat vieții culturale a Capitalei, fiind mai mult decât un simplu cinematograf. Proiectul este gândit în scopul dezvoltării aptitudinilor creatoare și îmbinării între mijloace artistice diferite, fie că este vorba de meșteșuguri, activități didactice sau muzicale ori expoziții. Proiectul este de interes atât pentru Sectorul 6, cât și pentru București, clădirea rezultată în urma consolidării, extinderii și modernizării va reprezenta un punct de reper atât la nivelul zonei, cât și la nivel urban.

În jurul construcției va fi amenajat un spațiu public pentru întâlniri și recreere, reamenajarea locului de joacă pentru copii, existent pe latura estică a centrului cultural. Se va avea în vedere și amenajarea spațiului verde dimprejurul clădirii. Holul de intrare de la parter poate fi folosit și pentru găzduirea de expoziții.

”Proiectul Centrul Cultural European Favorit – Centrul Cultural European” va organiza activități/cursuri/ateliere de creație pentru copii și tineri. Comunitatea va putea beneficia de cursuri de: limbi străine, dans, teatru, calculatoare, șah, etc. De asemenea, sălile multifuncționale se vor putea folosi atât pentru organizarea serbărilor și spectacolelor școlare, cât și pentru activități destinate seniorilor.

Centrul Cultural European Sector 6 este instituția ce va pune în aplicare proiectele culturale ale Centrului Cultural European Favorit. Cursurile, spectacolele, atelierele, precum și restul activităților culturale-educativ-sportive vor fi organizate în spațiile special amenajate, respectiv: foaierul cu o suprafață de 450 mp, două săli de conferință multifuncționale (121 de locuri și respectiv de 118), o sală de lectură-bibliotecă (cu acces liber la raft). De asemenea, va fi folosită, în scop cultural, piațeta, aflată în directă legatură cu spațiile enumerate mai sus.

Fig.64 Proiect Centrul Cultural Favorit – Centrul Cultural European

În sala cu capacitate de peste 700 de locuri, Centrul Cultural va găzdui spectacole pentru teatru, cinema, dar și concerte. Scena pe care urmează să urce artiști și actori va avea o suprafață de 120 mp, iar sub ea va fi amenajată zona destinată orchestrei. Parteneriatele încheiate de Centrul Cultural European Sector 6 vor viza organizarea și difuzarea acestor spectacole, și vor fi o modalitate de a furniza venituri la bugetul local.

În cadrul noului centru cultural, CCE Sector 6 va promova și dezvolta proiecte ce vor viza educația de calitate pentru cetățenii Sectorului 6. În parteneriat cu instituțiile din Sector, vor fi organizate activități educative.

Alături de Inspectoratul Școlar al Sectorului 6 și Administrația Școlilor Sector 6 vor fi susținute unitățile de învățământ din Sector prin organizarea de serbări școlare, spectacole de teatru/muzică sau ateliere și cursuri.

Cinematograful Favorit are o rezonanță puternică în conștiința Capitalei, dar mai ales, a celor din Sectotul 6 și credem că noul Centru Cultural European are nevoie de un demers arhitectural pe măsură, dar și de proiecte cultural-artistice, educative și sportive pe măsură.

Alte instituții culturale:

Muzeul Național Cotroceni este unul dintre cele mai importante muzee din București, situat în Palatul Cotroceni, unde pot fi vizitate spații din fosta mănăstire de la Cotroceni și fostul palat regal de la Cotroceni, unde au locuit regele Ferdinand și regina Maria precum și colecțiile de artă veche decorativă europeană.

Muzeul culturii romilor, situat în Drumul Săbăreni 101-125, este un loc inedit în România,

Teatrul Masca, infiintat in 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomima si expresie corporală din Romania.

Opera Comică pentru Copii îndeplinește atât un rol cultural-artistic, cât și unul educativ. Pe lângă reprezentațiile din program, în care se pune accent pe interactivitate, pe atmosfera creată în sala de spectacol și înafara ei, aceasta derulează și proiecte speciale. Acestea includ tururile ghidate “În Spatele Cortinei”, Concertele Lecție, campaniile “Bilet în așteptare” și “Prietenul OCC”, precum și evenimente speciale, cum e “Noaptea Muzeelor” sau ”Noaptea Vrăjitoarelor”. Trimestrial, Opera Comică pentru Copii editează și distribuie gratuit “OCC-Revista pentru Copii”, care include programul instituțiilor de cultură adresate celor mici.

Sediul din Calea Giulești nr. 16, sector 6, București, găzduiește trei săli de spectacole: Sala Mare, cu o capacitate de 424 de locuri, Salonul Mozart, cu 120 de locuri, și Sala UnderGrant, cu 120 de locuri, unde evoluează atât soliști importanți ai scenei românești, cât și copii și tineri talentați. Lunar participă la aceste evenimente aproximativ 10 000 de copii, conform paginii oficiale de internet a instituției.

Pe raza teritorială a Sectorului 6 sunt prezente edificii laice și edificii religioase cu valoare arhitecturală deosebită. Pe lângă ruinele bisericii mânăstirii Chiajna, un lăcaș religios important este și biserica Sfântul Gheorghe, situată în Calea Plevnei, edificată în anul 1838, iar după lupta cu turcii din Dealul Spirii la 13 septembrie 1848, eroii pompieri căzuți atunci au fost înmormântați în această biserică. Alte biserici din secolul al XIX-lea sunt: Biserica Militari, Biserica Giulești-Sârbi și Biserica Caramidarii de Sus-Grozăvești.

Dintre edificiile de arhitectură civilă valoroase din Sectorul 6 amintim Palatul Belvedere sau Casa cu Turn, situat pe strada Țibleș la numărul 64. Acesta a fost inițial o casă veche boierească ridicată de către cărturarul Dinicu Golescu (1777- 1830) în anul 1814. Acesta a înființat apoi aici o școală de fete, care urma modelul școlii de la Golești, doar că aceea era pentru băieți. Conacul Belvedere era legat printr-un tunel secret lung de câțiva kilometri de moșia Chiajna. Tunelul avea dimensiuni care permiteau a fi parcurs cu trasura. În Lista Monumentelor istorice din anul 2015, la poziția 115 este menționat „Tunelul de refugiu al Conacului Golescu-Grant, având codul B-I-s-B-17889, cu adresa strada Țibleș numărul 64, între strada Zinca Golescu și strada Adrian Fulga. Acest tunel ar putea fi restaurat și inclus în circuitul turistc al Capitalei, după modelul altor tuneluri de refugiu din capitalele europene.

Moșia și casa au fost moștenite de Ana Golescu, care s-a casatorit cu Alexandru Racoviță, iar apoi de fiica acestora Zoe, când aceasta s-a căsătorit Effingham Grant. În prezent aici este amenajat Centrul de recreere și dezvoltare personală „Conacul Golescu Grant” administrat de DGASPC Sector 6, adresându-se tuturor copiilor de pe raza sectorului 6, reprezentând locul unde aceștia îți pot pune în practică abilitățile și aptitudinile, exprimându-și într-un mod creativ pasiunile și talentele artistice, culturale, sportive, tehnico-științifice.

În Sectorul 6 au sediul cinci filiale ale Bibliotecii Metropolitane București, precum și Biblioteca Universității Politehnice.

Fig.65. Proiect Centrul Cultural Favorit

Sursa: metropotam.ro

II.14.1 Analiza SWOT cultură

II.15 Locuire

Acest capitol reprezintă sintetic situația privind locuirea din perspectiva corelării elementelor succinte demografice ale sectorului 6 cu o evaluare a tendințelor de evoluție și a impactelor asupra locuirii.

Se constată că presiunea de concentrare a activităților la nivelul municipiului București a condus pe de o parte la expansiunea incoerentă a urbanului în teritoriului adiacent municipiului, cât și la o restructurare urbană haotică, cu consecințe negative în ceea ce privește consistența zonelor tradiționale de locuit și pierderea identității orațelor.

Sectorul 6 la începutul perioadei postbelice avea cateva zone de locuințe destinate în principal cadrelor militare exemplu zona Răzoare sau parcelarea Grant cu locuințe destinate angajaților CFR. În zona Cartierului Militari, ansamblurile de locuințe individuale aveau caracteristicile unor dezvoltări rurale.

Fig.66. Zone de locuințe individuale și colective

Realizarea marilor ansambluri timid începută în anii ’50 s-a accelerat în anii următori, prin realizarea ansamblului de locuințe colective Drumul Taberei, atingând apogeul după cutremurul din 1977 cu realizarea cartierelor de locuințe colective Militari, Crângași de exemplu, dar și prin ample operațiuni de îndesire cu impact în sensul diminuarii calității ansamblurilor realizate în urma unor astfel de operațiuni.

Noile realități socio-economice de după 1990 au generat pe de o parte transferul fondului locativ din domeniul public în cel privat, iar pe de altă parte, tendința tot mai accentuată, în special după anul 2000 de mobilitate a populației către locuințele individuale, fie în zonele adiacente orașului, fie în zonele libere din interiorul centurii Bucureștiului, fie prin înlocuirea fondului mediocru de locuințe de la periferia intravilanului.

Schimbarea raportului privat/public a transferat responsabilitatea întreținerii marii majorități a imobilelor asupra micilor proprietari, cu consecințe majore asupra posibilităților de întreținere a fondului de locuințe.

Fig.67. Densitatea locuirii în sectorul 6

Diversitatea formelor de locuire s-a accentuat după 1990 în ceea ce privește modul de locuire. În teritoriul sectorului 6 s-au dezvoltat atât ansambluri de locuințe colective noi, precum și locuințe individuale. Majoritatea construcțiilor colective noi au fost constituite în areale destructurate (zona periferică a bdului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea).

Locuințele individuale în Sectorul 6 s-au dezvoltat prin înlocuirea fondului construit existent (zona dintre b-dul Iuliu Maniu și Lacul Morii, precum și zona cartierului Giulești), dar și în teritoriul dintre zona constituită a sectorului și șoseaua de centură a Bucureștiului.

Coroborat cu tendințele de îmbătrânire și scădere a populației stabile la nivel național, se sugerează o scădere a presiunii pe termen foarte lung asupra cererii de locuințe orientând probabil problematica locuirii către creșterea calității vieții și a actului locuirii urbane (creșterii ponderii spațiilor verzi la nivelul ansamblurilor de locuințe, scăderea nivelului de poluare, o oarecare scădere a mobilității fizice la nivelul orașului). În Sectorul 6, la fel ca și la nivelul Capitalei, dezvoltarea economică mult peste media restului țării face ca această tendință să fie inversă, respectiv cererea de locuințe să fie constant ridicată, datorită numărului mare de persoane ce vin aici pentru locuri de muncă mai bune și mai bine plătite.

Astfel în Sectorul 6, deși există un important fond de locuințe, evident pentru cea mai mare parte a populației, la standardele locuințelor colective ale anilor ’80, se dezvoltă în continuare și ansambluri de locuințe colective noi.

Toatele elementele de analiză asupra locuirii orientează către următoarele concluzii:

– Necesitatea de continuare a reabilitării termice și în unele cazuri consolidarea, pentru clădirile de locuit colective;

– Scăderea calității spațiilor comune (publice) din cadrul ansamblurilor de blocuri;

– Neglijarea programării realizării unor dotări suplimentare pentru învățământul preșcolar și școlar, dar și a spațiilor cu destinație publică, locuri de joacă și spații verzi, situație care se perpetuează și în ansamblurile nou constituite de locuințe individuale în principal;

– Reducerea drastică a spațiilor verzi, inclusiv a celor din incinta ansamblurilor noi de blocuri;

– Inițierea construirii de locuințe colective pe terenurile industriale supuse reconversie;

– Reconfigurarea fluxurilor zilnice ale locuitorilor spre și dinspre locurile de muncă, prin schimbarea structurii activităților economice;

– Creșterea gradului de motorizare constituie una dintre presiunile majore asupra tramei stradale, structurată pentru altă încărcare și distribuție a punctelor de origine-destinație ale fluxurilor de circulație;

– Neasigurarea spațiilor publice adiacente noilor ansambluri de locuințe colective.

Principalele raporturi de interdependență între starea raportului dintre locuirea din Sectorul 6 și alte domenii relaționate vizează reconfigurarea integrată a rețelelor publice de transport urban și în principal cu dezvoltarea metroului și a nodurilor intermodale de transport de persoane, precum și dezvoltarea integrate a rețelelor de servicii și dotări aferente (educație, sănătate, loisir, comerț) incluzând și sistemele de management al deșeurilor menajere, dezvoltarea integrată a rețelelor edilitare.

Clădirile și facilitățile din sector sunt, ca și cele din întreaga țară în marea lor majoratate cele construite înainte de anii 1990, și mai toate, în special cele colective necesită restaurarea fațadelor. Tencuielile pe beton, soluția funcțională utilizată de constructorii români pentru mascarea defectelor de cofrare (construcțiile din Franța pe stilul functionalist al lui Le Corbusier fiind din beton aparent) nu rezistă timp îndelungat. De asemenea, eficiența energetică a acestora este mult sub standardele actuale, iar clima locală face ca acestea să necesite consumuri mari de energie, atât pentru încălzire iarna, cât și pentru climatizare vara.

Fig.68. Cartierul Brâncuși

Sursa: DAFL Sector 6

Fig.69. Cartierul Brâncuși

Sursa: brancusi.org

În sector s-a construit un cartier nou de către ANL, Cartierul Brâncuși, al cărui fond locativ este în administrarea DAFL Sector 6.

Fondul locativ administrat de D.A.F.L. S.6 cuprinde cartierului Constantin Brâncuși și locuințele sociale din Dealul Țugulea, astfel:

– Zona A cu 22 blocuri a câte 4 (patru) etaje, un total de 44 scări, cu 1.180 unități locative;

– Zona C cu 9 (nouă) blocuri a câte 4 (patru) etaje, un total de 26 scări, cu 499 unități locative;

– Dealul Țugulea nr. 27, 2 (două) blocuri a câte 8 (opt) etaje, un total de 4 (patru) scări, cu 135 unități locative.

Datorită numărului mare de solicitări pentru locuințe sociale și a numărului mare de tineri care învață în Sector și de care economia Sectorului și dezvoltarea sa viitoare are nevoie considerând datele demografice actuale, este nevoie de achiziția de construcții pentru locuințe sociale și locuințe pentru tineret sau de terenuri și construirea acestora.

Fig.70. Construcții rezidențiale grupate pe vârstă

Sursa: Building Performance Institute Europe data hub

II.15.1 Analiza SWOT locuire

III. Analiza SWOT Sectorul 6

IV. Viziune și obiective

IV.1. VIZIUNE

Sectorul 6 va deveni „Centrul Nou” al Capitalei, locul preferat de promenadă și petrecere a timpului liber al Bucureștenilor și turiștilor, cu spații verzi și spații publice ce vor fi zone de recreere și de socializare, legate între ele prin coridoare pietonale și piste de biciclete, unde cetățenii vor fi conectați cu toate zonele Capitalei printr-un transport public civilizat și rapid, aerul va fi curat, clădirile frumoase, îngrijite și eficiente energetic, cu terase, târguri și evenimente în aer liber, cu o dezvoltare economică susținută, cu servicii, industrii inovative și spirit antreprenorial, unde cetățenii vor participa împreună cu administrația locală la luarea deciziilor, iar Parcul și insula Lacul Morii vor fi un simbol și un motiv de vizitare a Bucureștiului.

IV.2. OBIECTIVE STRATEGICE:

OS1: Sectorul 6 curat și „verde”

OS2: Sectorul 6 „Centrul Nou”

OS3: Sectorul 6 conectat

OS4: Sectorul 6 competitiv

OS5: „Împreună pentru Sectorul 6”

OS1: SECTORUL 6 „VERDE”

Obiective specifice:

Creșterea suprafețelor verzi din sector și a numărului de arbori:

I. Înverzirea Sectorului 6

Implementarea unui program de înverzire în cazul terenurilor cu potențial ridicat de emisie de particule, a celor neutilizate și a platformelor betonate – însămânțarea acestora cu gazon (indiferent de tipul de proprietate- conf. HCGMB 121/2010, cu modificările și completările ulterioare)

Asigurarea unui sistem de irigații eficient și a unui program de udare sistematică a spațiilor verzi în zonele unde nu exsistă posibilitatea asigurării irigării.

II. Sectorul teilor

Continuarea prin ADPDU Sector 6 a programului de plantare de arbori și arbuști pe terenurile libere și pe aliniamentele stradale din sectorul 6.

Introducerea obligativității oricărui constructor ca până la finalizarea construcției, în funcție de suprafața construită să planteze un numar de arbori.

III. Clădiri verzi

Introducerea în circuitul de spații verzi a teraselor clădirilor administrative -implementarea sistemelor de spații verzi pe terasele instituțiilor subordonate Primariei Sectorului 6.

Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban

A. Construire parc Lacul Morii – cel mai mare parc din București:

a) Preluarea în administrare a terenului aferent și a Lacului Morii

b) Realizare proiect tehnic și studiu de fezabilitate Parc Lacul Morii, care să cuprindă toată zona de la Parcul Crângași la limita de vest a sectorului, toată zona prevăzută în PUZ ca spațiu verde;

c) Cuprinderea în proiectul de amenajare a Parcului și Insulei Lacul Morii:

realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, trotuare, amenajarea spațiilor verzi;

modelarea terenului;

plantarea cu plante perene/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști),

crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.),

achiziționarea și montarea elementelor constructive de tipul alei, pergole, grilaje, grupuri sanitare ecologice, spații pentru întreținere, scene;

instalare sisteme de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect,

dotare cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, suport parcare biciclete, împrejmuire etc);

centru închiriere biciclete;

amenajări pentru sporturi "extreme" – skatepark, traseu de BMX, panou de escaladă;

modernizarea străzilor urbane care conduc în mod direct la terenul supus intervenției;

realizarea de spații comerciale pentru închiriat, pentru restaurante, terase, grădini de vară, suveniruri, etc;

obținerea avizelor și introducerea în PUZ a Lacului Morii ca zonă de agrement nautic conform H.G. nr. 452 din 2003 și depunerea demersurilor necesare pentru completarea H.G. nr. 665/2008 prin introducerea Lacului Morii în lista căilor navigabile interioare.

achiziția unei ambarcațiuni electrice care să facă legătura între insulă, zona de vest a lacului, peninsulă și zona de est, pentru facilitarea traversării lacului și în scop de agrement.

B. Realizarea unui parc nou pe Bulevardul Timișoara:

realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, trotuare, amenajarea spațiilor verzi;

modelarea terenului;

plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști)

crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.)

achiziționarea și montarea elementelor constructive de tipul alei, pergole, grilaje, grupuri sanitare ecologice, spații pentru întreținere, scene;

instalare sisteme de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect,

dotare cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, suport parcare biciclete, împrejmuire etc);

modernizarea străzilor urbane care conduc în mod direct la terenul supus intervenției;

C. Reabilitarea tuturor parcurilor din Sectorul 6:

plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști

crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate – zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii

instalare sisteme de supraveghere video

dotare cu mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi, împrejmuire

realizare sisteme de irigații

extinderea sau eficientizarea iluminatului public prin:

– înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice;

– achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;

– utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.)

3. Realizarea unui "cadastru" pe format GIS al Sectorului, care să ofere informații în timp real cu privire la:

normele de construire reglementate prin PUZ;

terenurile fără utilitate, indiferent de starea lor de proprietate prin identificarea acestora, cartarea, descrierea străzii, forma de proprietate (public/privat), caracterizarea situației curente (deșeuri, naturat, supus eroziunii eoliene, betonat, etc.).

stadiul achitării impozitelor aferente proprietății și numele și datele de contact ale proprietarului (accesabil doar de DITL și de proprietar prin creere de cont).

disponibilitatea și achitarea locurilor de parcare – atât pentru cei în căutarea unui loc de parcare cât și pentru Poliția Locală care să poată verifica plata parcărilor cu taxă

registrul local al spațiilor publicitare

planul de salubrizare;

planul de deszăpezire, etc.

autorizații

avize și acorduri de funcționare

Planificare de tip SmartCity bazată pe informațiile din cadastrul GIS

Semaforizare inteligentă pentru reducerea congestiei și a timpilor de deplasare

Realizare aplicație pentru mobil care să identifice locuri libere de parcare și să ofere posibilitatea achitării acestora

Crearea de servicii și informații online referitoare la opțiunile de deplasare urbană – planificare rute, urmărirea în timp real a vehicolelor de transport în comun prin GPS, calcul timp și cost de deplasare, posibilitatea achitării biletelor de călătorie (Ex. Smile- Viena)

Iluminat public inteligent

Montare pubele inteligente pentru colectarea deșeurilor, cu senzori pentru umplere și conexiune la dispeceratul operatorului de salubritate

Crearea de rețelele inteligente, clădirile eficiente energetic și furnizarea agentului termic în funcție de necesități, utilitățile publice dotate cu tehnologii noi pentru reducerea consumurilor energetice și deșeurilor etc.

Creearea unei platforme de guvernanță inteligentă, care implică comunicarea și colaborarea dintre autoritățile publice din sector, specialiștii din toate domeniile, oamenii de afaceri și locuitori pentru soluționarea problemelor importante și prin care locuitorii să aibă acces nelimitat la instruire, educație, informare, servicii publice prin aplicarea abilităților de utilizare a tehnologiilor informaționale

4. Dezvoltarea serviciului public de salubrizare în sectorul 6 în conformitate cu strategia de salubrizare a municipiului București aprobată prin HCGMB 82/2015, care are ca obiective specifice :

Prevenirea și valorificarea deșeurilor (refolosire, reciclare, recuperare energetică), în conformitate cu ierarhia gestionării deșeurilor și cerințele Strategiei Europene a Deșeurilor; acest lucru va conduce la decuplarea creșterii cantităților de deșeuri de creșterea economică.

Eliminarea depozitării necontrolate

Îndeplinirea țintelor propuse, cu accent pe țintele referitoare la depozitarea deșeurilor biodegradabile; o atenție deosebită trebuie să se acorde în continuare țintelor referitoare la deșeurile de ambalaje și la deșeurile electrice și electronice; asigurarea de investiții pentru infrastructura necesară redirecționării deșeurilor biodegradabile de la depozitare

Îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la depozitele de deșeuri. Reducerea cantităților de deșeuri la depozitare trebuie realizată prin măsuri de colectare separată și valorificare materială sau energetică

Colectarea separată și transportarea către instalațiile de valorificare a deșeurilor pe 2 fracții: umedă și uscată, fracția uscată se face pe următoarele tipuri de deșeuri: hârtie-carton, plastic, metal și sticlă

Implementarea de sisteme de colectare separată la asociațiile de proprietari/locatari, case individuale, ansamblurile rezidențiale, etc. Aceste sisteme vor fi specifice fiecărei forme de organizare (blocuri, case, vile, ansambluri rezidențiale)

Stabilirea obligațiilor și drepturilor persoanelor fizice și juridice privind serviciul public de salubrizare

Conștientizarea și stimularea populației pentru colectarea separată a deșeurilor și reducerea lor

5. Implementarea unui program local de conștientizare și aplicare a măsurilor legale pentru respecatarea H.C.G.M.B. nr. 121/2010 privind unele măsuri de asigurare a îngrădirii, salubrizării și igienizării terenurilor virane în Municipiul București, cu modificările și completările ulterioare, Art. I.1., conform căruia „Persoanele fizice și juridice deținătoare de terenuri au obligația să asigure îngrădirea, salubrizarea, înierbarea și igienizarea terenurilor aflate în proprietate sau în administrarea lor”

6. Asigurarea activităților de salubrizare stradală, precum și activitatea de deszăpezire și combatere a poleiului în Sector:

Elaborare și implementare program pentru eliminarea afisajelor stradale cât și conștientizarea cetățenilor/companiilor cu privire la expunerea afișelor în locuri nepermise și aplicarea măsurilor coercitive conform legislației în vigoare

Implementarea unui program de control în zonele unde se efectuaează lucrări de construcții pentru repectarea curățeniei atât în șantier cât și în exteriorul acestuia (ex. fiecare șantier trebuie să implementeze în conformitate cu normele de mediu zona de spălat pneurile camioanelor astfel încât acestea să nu transfere noroi pe suprafata carosabilului), conform H.C.G.M.B. nr. 122/2010 privind unele măsuri și acțiuni pentru organizările de șantiere de construcții și demolări din Municipiul București, cu modificările și completările ulterioare

Implemetrarea programului de colectare a gunoiului pe timp de noapte între orele 22:00 – 06:00

Instalarea coșurilor de gunoi astfel încât, în parcuri și zonele pietonale intens circulate să fie montate la o distanță de maxim 10 m, stabilirea unui grafic pentru golirea acestora și sancționarea celor care nu le utilizează

Programe anuale de conștientizare și educare prin concursuri și recompense pentru cei care au inițiavă și amenajează sau curăță zona în care locuiesc (jocuri interactive (Ex. un cos de baschet pentru aruncat gunoiul)

Construcția de platforme cu acces la canalizare în vederea colectării zăpezii din sector de pe trotuare și străzi; Publicarea planului de salubrizare/gestionare a deșeurilor/rezidurilor al Sectorului, prin care locuitorii să cunoască graficul de salubrizare a zonelor și să poată sesiza autoritățile dacă planul nu a fost respectat.

Implementarea unui program de conștientizare a obligatiei proprietarilor de imobile și terenuri de a menține curățenia în fața proprietăților lor și emiterea de amenzi în cazul nerespectării – reglementată prin Ordonanta 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale și H.C.G.M.B. nr. 120/2010 privind aprobarea Normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului București

Implementarea unui program de conștientizare cu privire la obligarea proprietarilor de animale de companie de a face curat după animale, montarea de coșuri stradale speciale, dotate cu săculeți/pungi, care să fie destinate colectării de către cetățeni a deșeurilor și dejecțiilor provenite de la animalele de companie și sancționarea proprietarilor de animale de companie care nu se conformează prevederilor stabilite prin HCGMB 120/2010

Amenajare de toalete publice în zonele de promenadă și zonele de comerț asfel incât trecătorii, comercianții și clienții să beneficieze de acestea

Încadrarea tomberoanelor pentru colectare selectivă în elemente de mobilier urban, asfel incât acestea să nu poată fi vandalizate și să corespundă normelor estetice și funcționale

Amenajarea ghenelor de gunoi din proximitatea blocurilor de locuințe astfel încât acestea să se încadreze în arhitectura urbană locală și să respecte condițiile sanitare și de mediu stabilite de legislația în vigoare (dotare cu apă curentă, sifon de pardoseală, separator de grăsimi, etc.)

Elaborarea și implementarea unui regulament pentru desfășurarea comerțului stradal, conform HCGMB 118/2004, a HG 584/2001 și a HG 348/2004, în care să fie inserate și reglementarea condițiilor ce trebuie respectate de comercianți cu privire la salubrizarea și deszăpezirea zonei în care își desfasoară activitatea de comerț

Transferarea costurilor de colectare a deșeurilor către toți agenții economici ai Sectorului 6 prin elaborarea unui normativ pentru stabilirea unui cuantum minim de deșeuri ce trebuie contractat către firma de salubritate autorizată pentru fiecare tip de activitate comercială în parte.

Elaborarea uni plan anual de control pentru respectarea măsurilor legale și a celor stabilite prin prezenta strategie.

Implicarea și educarea cetățenilor prin elaborarea unui „Ghid al cetățeanului”, în care să fie prezentate reglementările în vigoare, ce face administrația pentru respectarea lor, care sunt obligațiile cetățenilor, precum și unde și cum pot sesiza încălcarea acestor norme

7. “Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon “:

Implementarea celor 5 obiective specifice din Strategia locală în domeniul eficienței energetice, a Primăriei sectorului 6:

reabilitarea anvelopei blocurilor de locuințe

reabilitarea rețelelor de distribuție din subsolurile blocurilor de locuințe pentru instalațiile de incălzire si apă caldă de consum

ameliorarea aspectului urbanistic al sectorului 6 prin închiderea balcoanelor și reabilitarea fațadelor

îmbunătățirea calității mediului și sprijinirea dezvoltării durabile prin reducerea implicita a emisiilor de CO2

creșterea competitivității locale

b) Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice:

îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;

reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic pentru încălzire și a apei calde menajere, a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;

utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea energiei electrice);

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor, înlocuirea circuitelor electrice – scări, subsol, lucrări de demontare/montare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade, consolidare etc.);

8. Creșterea gradului de sănătate publică prin crearea unei infrastructuri pentru sănătatea publică a sectorului 6 (cabinete medicale, cabinete medicale din școli, policlinici, dispensare) cât și prin preluarea și modernizarea acestora de la PMB dar și construcția de spații noi adecvate.

Idetificarea modalităților pentru reabilitarea policlinicilor și dispensarelor din sector

Identificarea și amenajarea de spații unde să poata activa medici de familie

Realizare de programe de prevenție în domeniul sănătății

Realizarea zonei de protecție sanitară, conform PUZ, în vecinătatea Gropii de gunoi Rudeni, prin plantarea perdelei forestiere prevăzute.

OS2: Sectorul 6 „Centrul Nou”

Obiective specifice:

Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban

Creearea zonei de agrement și promenadă „Centrul Nou”, în prelungire la Strada Liniei de la Pasajul Lujerului până la B-dul General Vasile Milea, cu restaurante și cluburi pentru petrecerea timpului liber, cu o scenă permanentă, unde pot avea loc evenimente, spectacole, concerte, etc. și promovarea acesteia la nivel de București.

Transformarea tunelului abandonat de la Lujerului într-un spațiu socio-cultural cu un târg permanent de artizanat și suveniruri și „Muzeul Comunismului”, care să arate tinerei generații și turiștilor străini modul de viață din perioada comunistă, obiecte din acea perioadă, mobilier, uniforme, etc.

Continuarea proiectului de transformare a fostului cinema Favorit și cinema Giulești în centru cultural multifuncțional, cu spații de creație și socializare, cu implicarea unor artiști, spatii de creație artistică, săli de repetitie, ateliere de creație, săli de spectacole și de cursuri, evenimente etc. (reabilitarea/modernizarea clădirii pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale și de agrement)

Transformarea piețelor din sectorul 6 în structuri de comerț estetice și funcționale, care să respecte standardele actuale de comerț, sanitare, PSI și de încadrare în arhitectura urbană locală.

2. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural (POR 5.1.)

Reabilitarea Mănăstirii Chiajna

3. Transformarea spațiilor urbane în spații publice, de socializare, spații destinate comunității (ex: valorificarea spațiilor dintre blocuri în sensul transformării acestora în zone de socializare, cu amplasare de măsuțe de tenis de masa, de șah, băncuțe, arbori), realizarea de zone de promenadă, realizarea unei rețele de piste de biciclete conectate cu zonele publice, parcurile sectorului și transportul în comun.

4. Securizarea, repararea și mărirea numarului spațiilor de joacă pentru copii

5. Informarea turiștilor cu privire la obiectivele turistice din sector și a posibilităților de cazare, printr-o secțiune dedicată pe pagina de web a primăriei

6. Centralizarea resurselor din cartiere (ce există, ce se întamplă în materie de organizații, firme, evenimente pentru cultura, evenimente pentru copii) și popularizarea lor pe o platforma online și offline. Totodată realizarea unor activități de consultare și dezbateri privind problemele cartierului.

OS3: Sectorul 6 conectat

Obiective specifice:

1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon

Realizarea unui sistem de tip park and ride de mari dimensiuni în zona Depoului Militari, construire de nod intermodal prin conectarea acestuia cu transportul public prin amenajarea unei stații de metrou la Depoul Militari, reabilitarea stației CFR București Vest și realizarea unui de traseu CFR: Gara Progresul – București Vest – Gara de Nord și aeroport (parte din centura feroviară a Bucureștiului), realizarea unui traseu de metrou ușor pe strada Liniei până la stația de metrou Lujerului sau Politehnică.

Mutarea autogării interurbane Militari din zona Păcii în zona Park and Ride

Revitalizarea străzii Liniei – metrou ușor de la Lujerului, cu legătură la metrou și tramvaiul 41 până la Depoul Militari (Park and Ride), plus stradă, alei pietonale și pistă biciclete, sau un tren care face legatura între park and ride si stația de metrou Politehnică.

2. Propunere includere în PMUD și implementarea cu ajutorul PMB a proiectelor pentru îmbunătățirea mobilității și a conectivității, atât în sector cât și pentru întregul municipiu și județul Ilfov

Extinderea/ modernizarea arterelor de circulație conform PUZ și închiderea inelelor mediane ale Bucureștiului

lărgirea Prelungirii Ghencea inclusiv cu trotuare și realizare pasaj suprateran la intersecția cu DNCB

realizarea extinderii Bulevardul Timișoara –Șoseaua de centură – 5,7 km și acces la sistemul park and ride

realizarea unei legaturi între Prelungirea Ghencea si bulevardul Timișoara

finalizarea drumului expres A1 – Ciurel – Splaiul Independenței

închiderea inelelor mediane ale Bucureștiului

Finalizarea M5 metrou și construcția celorlalte magistrale prevăzute în PMUD

Realizarea la nivelul Municipiului și a sectorului a sistemului de închiriere a

bicicletelor și de piste pentru acestea, conform PMUD și pe toate arterele unde condițiile permit.

Creșterea vitezei de deplasare a mijloacelor de transport în comun prin înființarea de benzi de circulație numai pentru mijloacele de transport în comun, care, să poată fi utilizate și de bicicliști unde condițiile de trafic permit și nu pot fi realizate piste speciale

Regândirea traseelor de transport urban în așa fel încât să poată fi satisfăcut necesarul real de transport și să se reducă timpul de deplasare și așteptare.

Amenajarea stațiilor astfel încât să nu deranjeze pietonii, cu locuri de șezut și care să ofere protecție împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile

3. Creșterea vitezei de deplasare, a siguranței traficului și a capacității de locuri de parcare

Elaborarea unui studiu prin care să fie identificate arterele pe care este posibilă crearea de sensuri unice, astfel incât prin acestea să crească viteza de deplasare, să se creeze noi locuri de parcare și piste pentru biciclete, consultarea locuitorilor sectorului și implementarea soluțiilor identificate.

Înființare de zone rezidențiale cu restricție de viteză de 30 km/h, unde pietonii și bicicliștii să aibă prioritate

Elaborarea de programe de reparații ale străzilor eșalonat și corelat cu celelalte lucrări la rețelele subterane și reamenajarea spațiilor verzi care să perturbe cât mai puțin traficul

Realizarea (unde lipsesc) sau reabilitarea (unde sunt degradate) a trotuarelor, eventual cu dale de beton pentru a se putea introduce pe sub ele infrastructura subterană și a oferi posibilitatea reparării acesteia în caz de defecțiune în condiții reduse de timp și cost, fără afectarea traficului.

Semaforizarea „inteligentă”, cu sprijinul PMB, a tuturor intersecțiilor și montarea de semafoare acționate manual la trecerile pentru pietoni

Eliberarea trotuarelor de autovehicule parcate prin:

dezvoltarea infrastructurii

campanie de informare

aplicarea de sancțiuni

ridicarea autovehiculelor

Descongestionarea Sectorului prin restructurarea sistemului de parcaje – creșterea tarifelor pentru parcajele de reședință cu posibilitatea opțiunii menținerii tarifului și mutarea locului de parcare în sistemul park and ride

Campanie de informare și identificare agenți economici ce au în proprietate locuri de parcare (hipermarketuri, supermarketuri, centre comerciale) utilizate doar în timpul orarului de funcționare și identificarea posibilităților ca aceștia să le închiriereze locuitorilor din zonă în restul zilei

Interzicerea parcării pe suprafața stradală pentru vizitatori între anumite ore (de ex. 12-13 pentru descurajarea parcării park and ride informale)

Stabilirea unui program de aprovizionare cu marfă a agenților economici din sector astfel aceasta să se realizeze în intervalele orare în care traficul este mai puțin aglomerat

Condiționarea închirierii locului de parcare de reședință de existența ITP valabil

Realizarea de parcări pentru biciclete, monitorizate video, în vecinătatea stațiilor de metrou

Construirea de parcaje de reședință subterane și supraterane – elaborarea și implementarea unui proiect de dezvoltare a parcajelor de reședință în colaborare cu investitori privați și/sau accesare finanțări externe (BERD sau Banca Mondială).

OS4: Sectorul 6 competitiv

Obiective specifice:

1. Îmbunătățirea competitivității IMM

Creearea unui incubator de afaceri în clădirea fostului Cinema Giulești, inclusiv infrastructura aferentă, creearea unui spațiu de tip bibiotecă sau hub IT unde antreprenorii să interacționeze, care să poată fi folosit și ca spațiu de lucru și de educație antreprenorială, unde să se organizeze periodic concurs de planuri de afaceri (ex. Start -up contest, Tech Hub, etc.) cu participare “angel investors”, fonduri de investiții și bănci, unde antreprenorii inovativi să poată găsi finanțare.

2. Crearea unei infrastructuri moderne de învățământ pentru sectorului 6

Construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice și școli profesionale);

Dezvoltarea învățământului dual, prin reabilitarea școlilor profesionale, organizarea de parteneriate între acestea și angajatorii mari, pentru a oferi calificările în meseriile pentru care există cerere pe piața muncii, la standardele solicitate de angajatori.

Construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii pentru educația timpurie – antepreșcolară și preșcolară (creșe și grădinițe)

construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul general obligatoriu (școli I – VIII)

Realizare de programe after – school până la ora 17 sau 18 pe lângă toate școlile generale din sector, realizate în colaborare Administrația Școlilor – asociațiile părinților

Creșterea siguranței în școli și în proximitatea acestora, inclusiv prin restricții de circulație auto, monitorizare video, etc

Înființare de centre vocaționale și de excelență pentru copii

3. Elaborarea unor programe de incluziune socială prin implicarea administrației locale a sectorului 6 în vederea pregătirii și reintegrarea în circuitul economic a persoanelor ce nu își găsesc un loc de muncă.

Calificarea/recalificarea profesională a persoanelor care nu sunt active pe piața muncii, a persoanelor provenind din grupurile defavorizate sau care își doresc recalificarea, corelată cu nevoile de ocupare generate de dezvoltarea mediului de afaceri pe raza sectorului.

Achiziție de construcții pentru locuințe sociale și locuințe pentru tineret sau de terenuri și construirea acestora.

4. Implementarea unui program pentru stabilirea numărului real al persoanelor care domiciliază în Sectorul 6 (asociațiile de proprietari să comunice autorităților modificările Cărții de imobil conform OUG 97/2005, art. 36, studenții să fie sprijiniți să obțină viza de flotant).

5. Înființarea unei structuri de cooperare între administrația publică, învățământul universitar și mediul de afaceri din sector

Realizare de proiecte comune, internship pentru studenți în instituțiile publice, proiecte de voluntariat, concursuri de proiecte realizate de studenți pentru dezvoltarea Sectorului, huburi antreprenoriale

Realizare „Banca de resurse” – o bază de date care să centralizeze asociațiile studențești, ONG-uri cu activități de voluntariat, persoanele fizice care doresc să se implice în acțiuni de voluntariat și agenții economici, pe domenii în care vor să se implice și care să ofere servicii după modelul sau împreună cu „Social Exchange”.

6. Realizarea unui parteneriat între Sectorul 6 și UAT-urile învecinate și sprijinirea acestora pentru dezvoltarea de zone industriale și de afaceri în vecinătatea autostrăzii A1, pentru a oferi locuri de muncă cetățenilor sectorului și a redirecționa spre vest o parte din traficul de la orele cu congestie.

OS5: „Împreună pentru Sectorul 6”

Obiective specifice:

1. Pregatirea administrației locale în vederea oferirii unui serviciu cât mai eficient și de calitate cetățenilor sectorului 6

elaborarea unor proiecte de pregătire și responsabilizare a personalului

crearea unui cadru instituțional cât mai adecvat în vederea diminuării timpilor de răspuns

pregătirea infrastructurii IT astfel încât să ofere suportul necesar personalului, să reducă timpii de lucru pentru documentele elaborate, să permită o raportare și analiză în timp real a întregului aparat administrativ al sectorului 6.

2. Crearea unei infrastructuri care să permită aproprierea de cetățean, o administrație publică accesibilă și transparentă și înlesnirea accesului cetățenilor la serviciile publice

Încurajarea înființării de structuri asociative de cartier și întâlniri periodice între reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și cetățenii reprezantați de aceste structuri – inclusiv organizare de evenimente tematice

Extinderea sistemului electronic de comunicare între administrație, cetățeni și persoanele juridice din sector

Realizarea unei aplicații prin care se pot face propuneri de proiecte și care oferă informații în timp real legate de proiectele aflate în desfășurare, care să descrie și modalitățile prin care societatea se poate implica în mod direct în diverse proiecte

Elaborarea și afișarea de liste clare cu documentele necesare pentru toate avizele, aprobările, autorizările și pentru toate serviciile oferite de Primărie care necesită depunerea de documente de către cetățeni, atât online cât și la ghișee

Implementarea unui sistem de depunere a documentelor scanate online și prezentarea originalelor necesare doar la ridicarea documentului aprobat de la ghișeu. Pentru documentații incomplete se va comunica cu cetățeanul prin e-mail sau/și telefonic.

Implementarea unui sistem de management al documentelor prin care cetățenii să poată urmări în timp real stadiul în care se află și când se va finaliza procedura de avizare/autorizare/eliberare pentru documentele solicitate.

Înființarea unui „Call Center” la care cetățenii să poată sesiza problemele lor, ale sectorului sau încălcări ale legislației pentru ca personalul abilitat să poată acționa eficient și în timp real.

Reducerea duratei de evaluare a cererilor și de elaborare a deciziilor, precum și a duratei de răspuns la cererile, sesizările și petițiile cetățenilor.

3. Creșterea veniturilor la bugetul local și a gradului de colectare a taxelor și impozitelor

Creerea posibilității de interogare online a soldurilor datorate serviciilor publice și administrației locale și achitarea electronică a acestora

Simplificarea și transparentizarea procedurilor de autorizare a agenților economici

Realizare secțiune specializată pe pagina de internet a Primăriei pentru mediul de afaceri și antreprenori, unde aceștia să poată descărca modele de documente necesare obținerii avizelor și autorizărilor

Consiliere legislativă online și telefonic pentru cetățenii sectorului care doresc să inițieze afaceri în sector, inclusiv instruire privitoare la posibilități de finanțare și accesare de fonduri europene

Promovarea prin canalele de comunicare ale Primăriei și instituțiilor subordonate a agenților economici din Sector implicați în activitățile comunității

Înființarea în colaborare cu Registrul Comerțului a unei structuri pentru înlesnirea formalităților de înființare a societăților comerciale (ex. Posibilitatea depunerii documentației necesare înființării de societăți comerciale la Ghișeul Unic al Primăriei, online, consiliere telefonică sau prin e-mail).

4. Organizări evenimente cu și pentru comunitate și promovarea acestora

Dezvoltarea unei platforme online axată pe proiectele sociale și culturale care se desfășoară în Sector (prezentarea proiectelor, consultarea cetățenilor, sugestii de proiecte)

Montarea de aviziere protejate amplasate în stații RATB sau alte locuri aglomerate și posibilitatea abonării cetățenilor la un newsletter elaborat de primărie, cu privire la evenimentele organizate în sector, agenda culturală, proiecte de voluntariat, prezentarea cetățenilor implicați în comunitate, etc.,

Înființarea „Parlamentului local”, constituit din tineri aleși din rândul liceenilor, care să se întrunească lunar în Sala de consiliu a Primăriei, în vederea dezbaterii problemelor Sectorului și dezvoltării de proiecte.

Înființarea asociației de voluntari „Consilierii Primarului”, care, pe baza „Ghidului” elaborat conform OS1.6. lit. o), să participe la campaniile de conștientizare și să sesizeze autoritățile când sunt încălcate normele locale în vigoare și când apar probleme ce țin de competența administrației locale în zonele în care locuiesc, să propună soluții de rezolvare și să fie consultați când se realizează proiecte de interes general.

5. Elaborarea unor programe de incluziune socială

Calificarea/recalificarea profesională a persoanelor care nu sunt active pe piața muncii

Achiziție de construcții pentru locuințe sociale și locuințe pentru tineret sau de terenuri și construirea acestora

Extinderea programului de sprijin comunitar SocialXChange pentru dezvoltarea resurselor existente în comunitate

Înființare Banca Locală de Alimente

Dezvoltarea Rețelei de voluntari existentă la nivelul Sectorului 6

Extinderea/construcția serviciilor de tip Complex Social Multifuncțional care promovează prin activitățile sale legăturile de familie și educația timpurie, cu cel putin 20% capacitate de îngrijire și educație timpurie

Dezvoltarea de servicii de tip Centru Integrat de Terapie Ocupațională pentru persoanele cu dizabilități

Dezvoltarea serviciilor de recuperare/reabilitare pentru copiii/ persoanele adulte a căror stare de sănătate necesită acordarea serviciilor de specialitate

Crearea unui program de terapie pentru copiii cu Sindrom Down

Identificare spațiu, specialiști și instrumente de lucru în vederea asigurării obiectivului propus

Cartografierea serviciilor adresate copiilor cu dizabilități existente în comunitate

Realizare Centru de Integrare prin Terapie Ocupațională pentru Persoane cu Dizabilități

Centru de ingrijire si asistenta dedicat persoanelor cu dizabilitati/persoanelor varstnice cu dizabilități, pentru cel puțin 50 de benficiari

Realizarea unui complex de locuințe protejate pentru adulții cu handicap

Realizare Centre de Zi pentru copii cu sau fără dizabilități și programe specializate de prevenire a abandonului școlar

Dezvoltarea de activități de prevenire a abandonului școlar prin programe de tipul: Școală dupa Școală, A doua Șansă, Centre de Zi pentru copii școlari

Creșterea capacitatii serviciilor de îngrijire timpurie a copiluluilui cu minim 20%

Realizarea unui centru integrat și program de reabilitare a persoanelor fără adăpost

Dezvoltarea de programe de menținere în viața activă a persoanelor vârstnice, extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanelor vârstnice/cu handicap din comunitate

Diversificarea activităților cluburilor seniorilor la nivelul comunității

Realizarea unui centru intergenerațional

Înființarea unei noi structuri rezidențiale cu o capacitate de 50 de locuri pentru persoanele vârstnice

V. Portofoliu de proiecte, plan de acțiune, indicatori de monitorizare

VI. IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE

Metodologia de implementare si control a Strategiei locale integrate de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 pentru perioada 2018-2023

Punerea în practică a acestui demers strategic implică mobilizarea tuturor factorilor interesați din Sectorul 6 al Municipiului București, precum și sprijinul Primăriei Generala a Municipiului București și a altor instituții, cum ar fi RATB, Metrorex, etc. Din aceste considerente, este necesară o abordare de tip parteneriat pentru întregul proces de implementare, atât între Primăria Sectorului 6 si structurile din subordine, cât si între aceasta si alte instituții publice implicate, dar si menținerea unei legături strânse cu societatea civilă și cetățenii Sectorului, deoarece rezolvarea problemelor necesită implicarea activă a mai multor instituții și întreprinderea de acțiuni succesive și complementare. Deși activitatea de coordonare a proiectelor și îndeplinirea obiectivelor asumate sunt în responsabilitatea Primăriei și a instituțiilor din subordinea sa, instrumentele și metodele de intervenție ale acesteia sunt limitate. Pentru a se realiza o dezvoltare unitară, de care să beneficieze toți actorii implicați, pentru punerea în operă a proiectelor stabilite este necesară formarea unor parteneriate, precum și acțiuni independente ale partenerilor care să contribuie la realizarea scopului comun.

Documentul strategic constituie atât un document programatic definitoriu pentru activitatea Primăriei Sectorului 6 în perioada 2018 – 2023, cât și un document orientativ pentru ceilalți actori publici și privați din Sector, inclusiv pentru a oferi cetățenilor o imagine asupra direcției spre care se orientează dezvoltarea economico-socială a Sectorului 6.

Implementarea și monitorizarea proiectelor din strategie se va realiza la nivelul Primăriei, implicând o persoană responsabilă, desemnată drept coordonator de implementare a strategiei, din rândul conducerii instituției.

Monitorizarea implementării strategiei se va realiza pe baza indicatorilor intermediari stabiliți pentru fiecare obiectiv, măsură și proiect din strategie. Având ca fundament rezultatele realizate în fiecare an, corelate cu planul de acțiuni stabilit, se va evalua anual implementarea strategiei și se vor stabili prioritățile pentru anul următor, în baza documentelor si propunerilor inițiate de structurile responsabile, precum și a surselor de finanțare identificate.

Structura de implementare și monitorizare

În cadrul procesului de stabilire a priorităților, echipa de implementare va avea în vedere principalele disfuncționalități și nevoi ale comunității, perspectivele și potențialul de dezvoltare pentru fiecare domeniu identificat, și va prioritiza anual, înainte de întocmirea bugetelor, proiectele și măsurile ce vor fi implementate, în funcție de sursele de finanțare identificate.

Procesul de monitorizare si evaluare a Strategiei

Activitatea de monitorizare a implementării obiectivelor stabilite reprezintă o etapă de o importanță fundamentală a procesului implementare a planificării strategice, deoarece permite compararea țintelor intermediare pe bază de datele raportate între obiectivele și activitățile implementate și rezultatele intermediare atinse. Procesul de monitorizare contribuie la procesul de planificare strategică per ansamblu, inclusiv prin analiza și identificarea unor componente strategice ce au nevoie să fie ajustate semnificativ datorită eventualelor probleme ce pot să apară, sau din contră, performează și pot fi utilizate ca și catalizor pentru dezvoltarea altora, ori au nevoie de investiții suplimentare.

Rezultatele procesului de monitorizare se constituie, pe lângă alte componente, într-un instrument managerial important, permițând factorilor de decizie de la nivelul Primăriei să decidă asupra activității instituției și a instituțiilor din subordine pe bază de dovezi fundamentate. Acesta permite analiza realizării activităților prevăzute de Strategie, a rezultatelor intermediare și ale realizărilor obținute prin bugetul alocat, precum și identificarea riscurilor ce pot apărea în etapa de implementare a proiectelor din lista de proiecte a Strategiei de dezvoltare a Sectorului 6.

Demersul planificării strategice ia în considerare necesitatea implementării unui proces periodic de evaluare, coerența programelor întreprinse și rezultatele obținute. Evaluarea este nevoie să fie fundamentată pe elemente structurale serioase și să fie realizată de grupuri alcătuite din specialiști pe domenii de interes.

Efortul de evaluare trebuie să țină seama de caracteristicile comunității locale și să aibă un caracter permanent (care să includă si monitorizare nu doar evaluări finale).

Având în vedere perioada de 5 ani de planificare strategică pentru Sectorul 6, se impune efectuarea unor analize intermediare, care să indice în ce măsură operațiunile programelor se desfăsoară conform planificării, precum și revizuirea planificării în cazul identificării unor disfuncționalități.

Culegerea datelor necesare va fi realizată la nivelul structurilor direct responsabile de gestiunea unui anumit domeniu de activitate din cadrul Primăriei sau al instituțiilor subordonate. Această sarcină asigură culegerea unor date exacte legate de activitățile implementate. De asemenea, structurile care culeg datele sunt cele mai în măsură să aprecieze acuratețea acestora. Primul nivel de centralizare si analiză preliminară a datelor va fi localizat la nivelul compartimentelor responsabile de coordonarea activităților. Acestea vor asigura sarcinile de centralizare a datelor și vor realiza o scurtă analiză preliminară pe sectorul de activitate aflat în responsabilitate.

În vederea facilitării procesului de monitorizare, Primăria Sectorului 6 va forma o echipă compusă din reprezentanți ai compartimentelor Primăriei și ai instituțiilor subordonate precum și din reprezentanți ai comunității locale. Merită precizat faptul că atragerea si cooptarea prea multor structuri responsabile poate duce la îngreunarea efortului de monitorizare și disiparea responsabilităților între membri, afectând scopul final al acestui proces, acela de a facilita implementarea activităților strategiei.

Echipa va realiza activitatea de analiză primară a tuturor datelor primite, pe fiecare obiectiv strategic, măsură și proiect, și va informa Consiliului Local și conducerea executivă în legătură cu progresul procesului de implementare a Strategiei și va întocmi rapoarte sintetice privind stadiul de realizare a activităților.

Astfel, principalele atribuții ale controlului și monitorizării proiectelor Strategiei sunt următoarele:

Urmărirea realizării activităților și a bugetului, conform previziunilor proiectelor;

Analiza și urmărirea performanțelor proiectelor;

Replanificarea activităților proiectelor conform unor scenarii dinamice, în funcție de necesitățile identificate la un moment dat;

Monitorizarea îndeplinirii obiectivelor proiectelor.

Metodologia de implementare și de control a Strategiei va urmări și aspecte manageriale orizontale, cum ar fi asigurarea unui management eficient al timpului pentru activități și proiecte, monitorizarea riscurilor de natură financiară sau legate de procesele de achiziții publice și, nu în ultimul rând, utilizarea unor mijloace moderne de management al resurselor umane pentru asigurarea unui personal adecvat obiectivelor si activităților implementate.

În cadrul acestei metodologii, evaluarea demersului de realizare a strategiei reprezintă un factor important, necesar pentru remedierea unor eventuale probleme de management sau de coerență în derularea activităților Strategiei. Prin instrumentul evaluării se apreciază dacă obiectivele inițiale au fost atinse în perioada de implementare, în intervalele de timp și bugetele alocate.

Vor fi utilizate mai multe metode de evaluare, de la evaluarea ex-ante pentru asigurarea resurselor adecvate pentru implementare si un plan de management eficient, la evaluarea expost pentru facilitarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite în faza de planificare strategică, analiza rezultatelor obținute si identificarea impactului implementării proiectelor.

Procedurile de evaluare internă a Strategiei vor urmări gradul de îndeplinire a obiectivelor și rezultatelor proiectelor prin analiza îndeplinirii obiectivelor și rezultatelor așteptate pentru fiecare dintre activitățile realizate.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București [307605] (ID: 307605)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București [307605]

Copyright Notice

Licență Variantă Finalădocx 1 [629730]

Integrala Riemann-Stieltjes [615707]

(anul I I ,grupa 1) [624144]

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel./ fax ++40 -234-588884 www.ub.ro ; e-mail: litere @ub.ro „Reprezent ări ale bătrâneții în discursul… [623740]

As. Univ. dr. ing. VANCEA Cosmin Nicolae [612785]

Operațiuni de creditare și impactul lor asupra rezultatelor activității băncilor comerciale în Republica Moldova [306048]

Copyright Notice

Similar Posts