Pacientul D.C. în vârstă de 45 de ani s-a prezentat la cabinetul stomatologic pentru refacerea funcțiilor masticatorii dar și fizionomice a arcadei… [307535]

Caz clinic 1

Pacientul D.C. în vârstă de 45 de ani s-a prezentat la cabinetul stomatologic pentru refacerea funcțiilor masticatorii dar și fizionomice a [anonimizat] 3.6, 3.7 și 4.6, 4.7.

[anonimizat] a III-a Kennedy și a [anonimizat] a [anonimizat] 3 șlefuiți dinții 3.4, 3.5 și 3.8 [anonimizat] 4 având șlefuiți dinții 4.4, 4.5 și 4.8.

Am primit în laboratorul de tehnică dentară amprentele realizate în doi timpi cu materialul siliconic ZetaFlow de la Zhermack prin tehnica “wash”, a [anonimizat] a [anonimizat].

PREGĂTIREA AMPRENTELOR

Amprenta reprezintă imaginea negativă a câmpului protetic. [anonimizat], cei antagoniști și cei omologi.

[anonimizat], [anonimizat], a limitei de preparație, a [anonimizat]. Am igienizat prin spălare sub jet de apă pentru a [anonimizat]-o prin imersia pentru 10 minute într-o [anonimizat], urmată de uscarea amprentelor cu jet de aer.

REALIZAREA MODELELOR

Modelul este imaginea pozitivă și detaliată a câmpului protetic realizat în urma amprentării. Acesta este utilizat în obținerea machetei din ceară a viitoarei lucrări protetice fiind primul pas pentru realizarea întregului algoritm tehnologic.

În vederea realizării modelelor am preparat gips dur de clasa a III-a [anonimizat] 30 ml lichid la fiecare 100 g pulbere și am spatulat manual timp de 60 de secunde. Am așezat amprenta arcadei antagoniste pe măsuța vibratoare cu impresiunile orientate în sus și am introdus progresiv pasta de ghips cu spatula de la nivelul bolții palatinale spre extremitățile amprentei arcadei maxilare până când materialul a acoperit în totalitate relieful arcadei dentare și am realizat retenții urmată de priza inițială de 12 minute. Pentru turnarea soclului am preparat gipsul de clasa a II-a [anonimizat] 50 ml lichid la fiecare 100 g pulbere prin aceeași metodă și am folosit un conformator special pentru soclu cu un bănuț metalic. Am răsturnat amprenta peste conformatorul cu pasta de ghips de clasa a II-a și am lăsat să facă priză. Demularea am facut-o după 45 de minute.

Pentru modelul de lucru am preparat gips de clasa a IV-a FujiRock ce are o precizie superioară, o duritate excepțională a marginii și stabilitate la presiuni ridicate. Am dozat 20 ml lichid la fiecare 100 g [anonimizat] 45 de secunde.(Fig. 1)

Cu ajutorul măsuței vibratoare am turnat ghipsul preparat sub vibrare continuă mecanică și manuală și am realizat retenții sub formă de “bezea”. După ce a facut priza inițială am preparat o pastă de gips de clasa a II-a folosind metoda saturației progressive. Am pus această pastă pe o suprafață netedă și am răsturnat amprenta încărcată cu pastă de gips peste pasta de gips ce reprezintă soclul modelului. În soclu am inserat un banț metalic pentru montarea în ocluzor. Priza definitivă va avea loc după 30-60 de minute. După ce s-a făcut priza am demulat modelul din amprentă.(Fig. 2) Am realizat condiționarea bonturilor prin izolarea cu un lac special – Die Spacer.

FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR

Am verificat modelele în raport ocluzal determinând linia mediană (Fig. 3).

Pentru fixarea modelului mandibular am pregătit o pasta de gips de clasa a II-a și am aplicat-o pe brațul inferior al ocluzorului peste care am așezat modelul de lucru cu placuța magnetică atașată și am lăsat să facă priză. (Fig. 4) Folosind raportul de ocluzie primit din cabinet am așezat modelul maxilar peste care plăcuța magnetică. Am verificat ca linia mediană a modelelor să corespundă cu axa mediană a ocluzorului, am coborât brațul superior până la contactul tijei verticale cu platoul incizal, asigurând spațiul de 5 mm între soclul modelului maxilar și brațul superior al ocluzorului, blocându-l în poziția dorită. Am aplicat o pastă de gips de cl a II-a pe soclul modelului maxilar și am închis brațul superior al ocluzorului așteptând să facă priză.(Fig. 5)

REALIZAREA MACHETEI

Macheta este imaginea pozitivă a lucrării protetice ce va fi realizată și se obține din ceară.

Am realizat macheta folosind ceară calibrată de grosime uniformă 0,3-0,5 mm și ceară albastră de modelat de la Morsa Dental.

Pentru modelarea machetei am utilizat tehnica foliei de ceară calibrată pentru a obține o grosime dirijată și uniformă. Am decupat un dreptunghi ce se adaptează cervical și în jurul fețelor laterale pe modelul de lucru, individual pentru fiecare dinte stâlp în parte. Am decupat o rondelă pentru a realiza capacul ocluzal, iar prin picurare cu ceară albastră de modelat am adaptat cervical, interdental, am realizat gulerașul cervical prin picurare cu ceară pe 3.4, 3.5, respectiv 4.4, 4.5 pentru o susținere mai bună a materialului fizionomic și am realizat morfologia dinților 3.8, 4.8 aceștia fiind nefizionomici.

Am ales un corp de punte din 2 elemenți prefabricați, pentru fiecare latură în parte, pe care i-am unit prin picurare de ceară și am individualizat morfologia subdimensionată și rotunjită a reliefului ocluzal reprezentând 3.6, 3.7 respectiv 4.6, 4.7.

Am verificat machetele finale (Fig. 6) pe model în ocluzie să am spațiul necesar componentei fizionomice, încadrarea în curbura arcadei, punctele de contact pentru elementele nefizionomice 3.8, 4.8 și curbura ocluzală concavă în raport cu planul de ocluzie – Curba lui Spee, specifică arcadei mandibulare.

Detensionarea s-a realizat prin imersia machetelor în apă la temperatura de 35̊ C, în scopul reducerii tensiuniilor și contracțiilor machetei. Degresarea am realizat-o prin ștergerea machetelor cu un solvent organic, în vederea eliminării resturilor de ceară și pentru asigurarea unei adeziuni bune a masei de ambalat la suprafața acestora.

AMBALAREA

Ambalarea presupune învelirea machetei pregătite într-o masă de ambalat pentru a obține tiparul. Aceasta se efectuează în două etape.

Pregătirea machetelor finale pentru ambalare

Pentru pregătirea machetelor în vederea ambalării am folosit tehnica Heraeus. (Fig. 7) Machetele canalelor de turnare a aliajului sunt materiale prefabricate din ceară de grosimi diferite, sub formă cilindrică.

Am aplicat câte o tijă cu lungimea de 2-4 mm cu diametrul de 3 mm pe cuspizii de ghidaj, în acest caz cei linguali, al fiecărui element al machetei, reprezentând machetele canalelor secundare de turnare. La capătul acestora am aplicat o altă tijă cu grosimea de 5 mm, paralelă cu macheta, reprezentând macheta canalului intermediar. De la capetele machetei tijei intermediare am aplicat două tije mai groase, de 7-10 mm, ce se unesc median. Am aplicat aceste tije prefabricate prin adăugarea unei picături de ceară pe locul unde s-a atașat fiecare tijă în parte într-un unghi mai mare de 90 ̊ pentru a asigura o curgere liberă a aliajului.

Pe suprafețele machetei elemenților ce for fi placați cu material fizionomic am aplicat retenții prefabricate sub formă de perle sferice cu diametrul de 0,2-0,8 mm utilizând un lac adeziv.

Am atașat machetele pregătite pe conul capacului conformatorului ce va fi folosit pentru ambalare.(Fig. 8)

Ambalarea propriu-zisă a machetei

Pentru această etapă am utilizat masa de ambalat SheraCast2000 și lichidul SheraLiquid, datorită consistenței fine și cremoase. Acest material fiind caracterizat prin faptul că se dilată cu același parametru cu care se va contracta aliajul după turnare și de prezența oxizilor la suprafață după dezambalare. Am utilizat tehnica modernă de ambalare, într-un timp cu o singură masă de ambalat.

Pentru ambalarea machetelor am folosit chiuvete speciale, cilindrice, din metal cu pereții căptușiți cu o folie de carton spongios îmbibat în apă distilată. Am plasat machetele astfel încât să aibă o poziție limitrofă și o poziție centrală a rezervorului de aliaj topit. .(Fig. 9) Am plasat cilindrul pe măsuța vibratoare în vederea turnării materialului de ambalat.

Am preparat 100 g de pulbere pentru fiecare 21 ml de lichid cu un surplus de 2 ml apă distilată pentru diluarea lichidului specific pulberii (Fig. 10) (Fig. 11), prin spatulare inițială manuală de 15 secunde urmată de malaxare mecanică în vid pentru 45 de secunde cu ajutorul malaxorului Renfert Twister.(Fig. 12)

Am turnat masa de ambalat, sub vibrare neîntreruptă, în conformatorul plasat pe măsuța vibratoare cu o mișcare prelungită și continuă având avantajul îndepărtării incluziunilor de aer cu scopul acoperirii în întregime a machetei și am lăsat să facă priză timp de 20 de minute.(Fig. 13)

Dilatarea masei de ambalat se face în trei etape. În timpul prizei materialului și este numită dilatarea de priză, dilatarea termică care reprezintă ce-a mai importantă etapă de dilatare, aceasta având loc prin încălzire pe reșou astfel încât această masă de ambalat emană o caldură termică proprie și o dilatarea higroscopică produsă prin absorbția de apă.

REALIZAREA TIPARULUI

Tiparul este obținut prin ambalarea machetei într-o masă de ambalat specifică, în două etape și este imaginea negativă a acesteia.

Preîncălzirea

În etapa de preîncălzire am introdus masa de ambalat într-un cuptor special, Caloris CD 1011, în care temperatura se ridică treptat cu 20̊ C pe minut de la temperatura camerei, timp de 30 de minute în scopul eliminării parțiale a cerii din tipar, pentru uscarea pereților acestuia și începerea expansiunii termice. (Fig. 14)

Încălzirea propriu-zisă

Pentru etapa de încălzire propriu-zisă, temperatura se ridică lent până la 800-850̊ C și se ține în palier pentru 45 de minute, cu scopul de a arde în totalitate rezidurile de ceară, uscarea completă a pereților tiparului, dilatarea termică a tiparului și aducerea acestuia la o temperatură apropiată aliajului topit în vederea umplerii complete a acestuia.

TURNAREA

Turnarea este acțiunea de introducere în tipar a aliajului topit. Aceast procedeu se realizează în două etape: topirea aliajului și turnarea propriu-zisă.

Topirea aliajului

Prezintă etapa de aducere a aliajului din starea sa solidă în stare fluidă cu scopul turnări acestuia în tiparul ce va avea acceași temperatură.

Pentru aceast procedeu am utilizat o sursă electrică, aparatul cu inducție Ducatron, acesta fiind cea mai indicată sursă încât topirea este necontaminată și nu vine în contact direct cu aliajul. Temperatura este determinată de bobine de inducție.

Am cântărit 40 g de aliaj nenobil de la OmegaTech – OmegalloyPur, Cr-Co sub formă de blocuri pentru turnare și le-am introdus în creuzetul de ceramică specific aliajelor nenobile.

Compoziția aliajului folosit este de:

Co: 63,6%

Cr: 28,5%

Mo: 5,05%

Si: 1,02%

Mn: 1,0 %

C: 0,34%

După introducerea aliajului în creuzetul de ceramică a castomatului am ridicat temperatura până la 1350-1450̊ C, până când, observând prin geamul aparatului, suprafața de oxid a aliajului topit se sparge. În timp de 2-4 secunde am introdus tiparul cu vârful conului de turnare pregătit în rama metalică situată în apropierea orificiului creuzetului. (Fig. 15) (Fig16)

Turnarea propriu-zisă.

Am utilizat, ca mijloc de introducere a aliajului în tipar, forța centrifugă automată. După introducerea tiparului în lăcașul castomatului am pornit aparatul iar aliajul în stare lichidă este catapultat în tipar obținând o turnare de înaltă precizie.

La aproximativ 10 minute de la turnare am lăsat tiparul să se răcescă în timp, până când aliajul a devenit solid.

PRELUCRAREA SCHELETULUI METALIC

Aceast proces constă trei etape:

Dezambalarea

Este procesul prin care am îndepărtat scheletul metalic al piesei protetice și al tijelor metalice de turnare din tipar. Am realizat acestă etapă prin spargerea tiparului cu o daltă pneumatică în așa fel încât să nu afectez componenta metalică.

Prelucrarea mecanică

Resturile de masă de ambalat ce au fost dificil de îndepărtat manual le-am înlăturat prin sablare grosieră. Am efectuat această sablare cu ajutorul unui sablator ce proiectează un jet de nisip, oxid de aluminiu de 250 µ, într-un unghi de 45̊.

Am secționat tijele metalice de turnare cu ajutorul unui aparat orizontal folosind discuri de tăiat apoi am planat suprafața unde au fost atașate tijele de turnare cu piesa de mână folosind discuri și freze abrazive având în vedere îndepărtarea plusurilor.

Am trimis scheletul metalic al viitoarei piese protetice în cabinetul dental pentru a face proba intra-orală și pentru alegerea culorii.

În urma etapei clinice am primit piesa protetică și instrucțiunile medicului dentist, iar culoarea aleasă este C1.

Condiționarea infrastructurii metalice

Am realizat această etapă prin două procese în vederea optimizării legăturii dintre scheletul metalic și componenta fizionomică.

Condiționarea mecanică: am obținut-o prin sablarea fină a scheletului viitoarei piesei protetice, proiectând cu ajutorul unui aparat, numit sablator, un jet de oxizi de aluminiu de 25-50 µ, la un unghi de 45̊.

Condiționarea chimică: am aplicat cu o pensulă un agent „bonding” Signum de la Heraeus, (Fig. 18) metal bond I și am lăsat să se evapore pentru 10 secunde apoi metal bond II pe care l-am polimerizat pentru 90 de scunde.(Fig. 19)

REALIZAREA COMPONENTEI FIZIONOMICE

Pentru realizarea componentei fizionomice am folosit sistemul Signum Ceramis de la Heraeus Kulzer al cărui kit conține seringi cu materiale din rășini compozite ce corespund zonelor de colet, dentină, incizal, smalț, dar și seringi ce conțin materiale speciale pentru efecte și opac.(Fig. 20)

Am folosit tehnica stratificării ce constă în aplicarea a câte unui strat pentru fiecare țesut dentar, urmat de foto-polimerizare cu aparatul UniXS – Heraeus Kulzer. (Fig. 21) Masele compozite sunt păstrate în seringi de culoare închisă deoarece materialul este sensibil la razele UV.

Cu o pensulă am aplicat două straturi de opaque F – OC1,(Fig. 22) sub formă de pastă, prin pensulare, iar apoi am polimerizat pentru 90 de secunde după fiecare strat.(Fig. 23) Straturile de opac au rol în ecranarea componentei metalice pentru ca aceasta să nu transpare prin rășinile compozite.(Fig. 24)

Pentru următorul strat am aplicat „ceramis margin” – M2 ce reprezintă marginea cervicală a feței vestibulare a fiecărui element în parte și am polimerizat pentru 90 de secunde. (Fig. 25) Pentru modelarea pastei am folosit spatule pentru a avea mai mult control asupra formei.

Masa compozită pentru dentină „ceramis dentine” – DC1, am aplicat-o începând cu nuanțele cele mai intense ale machiajului intern și în aceeași etapă am realizat și elementele de morfologie. (Fig. 26) Am folosit ET6 ca efect pentru translucență.

Am aplicat stratul corespunzător suprafeței de smalț, „ceramis enamel” –EL, într-un strat subțire doar în treimea superioară și am netezit cu o pensulă fină având grijă să nu am incluziuni de aer. Am polimerizat final timp de 180 de secunde. Acest strat dă transluciditate piesei protetice.

PRELUCRAREA COMPONENTEI FIZIONOMICE

Pentru această etapă am folosit o varietate de piese rotative în scopul șlefuirii, finisării și netezirii suprafeței externe a piesei protetice.

Șlefuirea

În primul pas am verificat punctele de contact în ocluzie cu hărtie articulatoare.(Fig.27) Am șlefuit fețele ocluzale folosind freze specifice piesei de mână, discuri pentru planarea suprafețelor și accentuarea unor detalii de morfologie.( Fig 28)

În cazul în care am avut puncte de contact lipsă am înăsprit zona cu o freză, am curățat de praf și grăsimi, am aplicat un lichid special de la Signum și am lăsat 30 de secunde să se usuce. Am aplicat straturile necesare refacerii punctului de contact și al morfologiei și am foto-polimerizat pentru 180 de secunde.

Lustruirea

Am îndeplinit această operație prin folosirea unor pufuri, filturi, gume în scopul realizării unei suprafețe netede și lucioase.

În primul pas am folosit motorul orizontal de lustru, o perie și o pastă specială pentru îndepărtarea tuturor rezidurilor rămase în urma prelucrării suprafeței. Apoi am netezit suprafața folosind același aparat dar cu un filt.(Fig. 29)

Cu ajutorul piesei de mână am lustruit piesa protetică finală utilizând gume , filturi și pufuri pentru a obține un luciu natural.( Fig 30, Fig. 31)

CAZ CLINIC 2

Am primit de la cabinetul stomatologic amprentele realizate în trei timpi ale pacientului M.V. în vârstă de 32 de ani care s-a prezentat la cabinetul stomatologic pentru refacerea funcțiilor fizionomice și fonetice în urma edentației prin extracția lui 2.2 și procese carioase la nivelul 1.1, 1.2, 2.1.

În urma stabilirii diagnosticului de edentație redusă, pacientul a dorit o lucrare fizionomică cu minimum de dinți preparați. Ca și plan de tratament, medicul stomatolog a optat pentru o lucrare fixă metalo-ceramică cu extensie distală.

După etapa clinică de preparare a incisivilor frontali, incisivul lateral și amprentarea câmpului protetic în doi timpi, cu un material chitos ZetaFlow Putty de la firma Zhermack și unul fluid ZetaFlow Light făcând parte din același kit, am primit amprenta în laborator.(Fig.33)

REALIZAREA MODELELOR DE LUCRU

Constituie în următoarele etape:

Pregătirea amprentei

Am verificat amprenta având în vedere corectitudinea preparări materialului de amprentă, ca acesta să nu conțină incluziuni de aer, să aiba o grosime uniformă, să înregistreze sulcusul gingival al dinților preparați.

Pentru a preveni infectarea încrucișată în laboratorul de tehnică dentară am pregătit amprenta prin igienizarea acesteia sub jet de apă în scopul îndepărtării urmelor de salivă și sânge, iar apoi am dezinfectat amprenta prin imersia într-o soluție de glutaraldehidă și clorură de benzalconiu de la firma Zhermack cu numele de Sterigum Lichid, urmată de tratarea amprentei prin uscare.

Turnarea modelelor

În scopul obținerii modelelor de lucru am preparat prin metoda mecanică gips extra dur de clasa a IV-a FujiRock dozând 20 ml lichid la fiecare 100 g pulbere și malaxând în condiții de vid cu ajutorul vacuum malaxorului de la Degussa.( Fig. 34)

Am plasat amprenta pe măsuța vibratoare și am introdus treptat pasta de ghips, pentru a evita formarea bulelor de aer, până la marginile amprentei. Am realizat niște retenții sub formă de bezea și am lăsat sa facă priză pentru câteva minute. Am preparat aceeași clasă de gips pentru prima jumătate a soclului modelului, cu grosimea de 2-3 cm, am pus pasta de gips pe o suprafață plană și am răsturnat amprenta cu modelul arcadei de lucru peste gipsul preparat. Această modalitate va da modelului o rezistență îmbunătățită. Am lăsat să faca priză pentru 60 de minute și apoi am demulat modelul din amprentă.

Modelul antagonist l-am realizat din gips de clasa a III-a de la Elite Rock, preparând 30 ml de apă distilată la fiecare 100 g pulbere material prin tehnica saturației progresive, spatulând energetic cu o spatulă de plastic într-un bol de cauciuc, până la omogenizarea pastei. Am introdus pasta de gips în amprentă sub vibrare continuă, atât manuală dar și mecanică cu ajutorul măsuței vibratoare, până la marginile amprentei și am realizat retenții pentru a asigura o legătură între arcadă și soclu. Am lăsat să facă priză câteva minute.

Am realizat soclul modelului antagonist dintr-o pastă e gips de clasa a II-a de la firma Heraeus prin metoda saturației progresive a 50 ml lichid la fiecare 100 g de pulbere și prin malaxare manuală într-n bol de cauciuc. Am pus pasta de gips într-un conformator și am răsturnat amprenta cu modelul arcadei antagoniste peste pasta de gips, centrat. Am obținut priza totală după 45 de minute.

Tehnica de realizare a modelului de lucru folosită este Procedeul Pindex, iar în vederea obținerii unui model adecvat acestei tehnice va trebui să avem o suprafață a soclului plană, iar axa de inserare a bonturilor mobilizabile să fie perpendiculară pe baza modelului. Această suprafață plană am obținut-o prin șlefuirea bazei modelului de lucru folosiind soclatorul.

Am plasat modelul de lucru pe plăcuța mașinii de găurit Drill 901 de la firma Silfradent ce proiectează un laser la nivelul bonturilor, iar la nivelul bazei modelului o freză ce corespunde axei laserului. În așa fel am poziționat laserul și am forat la nivelul bonturilor dinților preparați și de o parte și de alta, la nivelul premolarilor, pentru susținerea modelului pe soclu. (Fig.35)

Am ales pinurile duble cu teacă pentru realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile. Aceste pinuri vor avea diametrul corespunzător cu orificiile realizate de mașina de găurit și vor fii paralele între ele. Am aplicat un adeziv special pe pinurile folosite și le-am inserat în orificiile corespunzătoare.( Fig. 36) (Fig. 37)

Am aplicat cu o pensulă o substanță izolatoare de la Isodent penru separarea bonturilor de soclu. (Fig. 38)

Pentru realizarea unui soclu cu grosime uniformă a modelului de lucru am folosit un conformator, cu o plăcuță de plastic și o monedă metalică, am preparat o pastă de gips dur de clasa a III-a de la Elite Rock prin metoda mecanică în vacuum malaxor, am introdus pasta în conformator sub continuă vibrare pe măsuța vibratoare și am răsturant modelul de lucru cu pinurile duble cu teacă și protecția de cauciuc peste pasta de gips preparată. Am lăsat să facă priză completă de 45 de minute specifică materialului.(Fig. 39)

Montarea modelelor în articulator

Am folosit un simulator standard de tip acorn de la firma Yamahachi. Acest articulator prezintă o pantă articulară ce este atașată la brațul maxilar cu un șurub ce poate bloca bilele condiliare în așa fel încât să avem doar o mișcare de deschidere – închidere. Simulatorul prezintă o plăcuță incizală de ghidaj și o tijă verticală reglabilă pentru menținerea dimensiunii verticale.(Fig. 40)

Montarea în articulator se începe cu modelul maxilar.

Pentru această etapă am preparat o pastă de gips de clasa a II-a de la Heraeus prin metoda saturației progresive. Într-un bol de cauciuc am adăugat 100 grame de pulbere și 50 ml lichid și am amestecat energetic. Am răsturnat articulatorul cu brațul maxilar în jos și am aplicat pasta de gips preparată peste brațul simulatorului ales, peste care am răsturnat modelul de lucru și am lăsat să facă priză.

Am poziționat amprenta globală ce înregistrează ocluzia și modelul antagonist în relație de ocluzie. Am pus pasta de gips de clasa a II-a pe soclul modelului, am închis brațul inferior al modelului peste aceasta și am netezit pasta de gips pentru un aspect neted după care am lăsat să facă priză.

Am realizat modelelor unidentare cu un dispozitiv „model cut”, secționând mezial și distal fiecare bont în așa fel încât axa de secționare să fie perpendiculară pe baza soclului și convergentă spre mijlocul bolții palatine pentru ușurința inserării și a dezinserării modelului unidentar de pe modelul de lucru.(Fig.41)

Șlefuirea zonei subcerviale am realizat-o utilizând piesa de mână și freze extra-dure în scopul îndepărtării materialului de gips din jurul bonturilor pentru a avea o accesibilitate îmbunătățită la modelarea machetelor cervical și lateral.(Fig.42)

REALIZAREA MACHETEI

Pe bontuile preparate am aplicat un spacer sub formă de lac roșu de la Shera Stumplac. Acest lac asigură distanțierea lucrării protetice de bontul dentar în vederea utilizării unui strat uniform de material pentru cimentarea definitivă a lucrări.

Am realizat macheta lucrării protetice prin imersia fiecărui bont preparat într-o baie de ceară de imersie de la firma Bredent. Folosind această metodă am obținut o grosime uniformă a machetei de 0,3 – 0,4 mm, ceea ce reprezintă un avantaj.

Cu ceară cervială de la firma Morsa am adaptat cervical macheta și am realizat morfologia subdimensionată în raport cu modelul antagonist, lăsând spațiu suficient pentru componenta fizionomică și am unit elemenții prin adiție de ceară. Pentru breșa edentată am folosit un element prefabricat întrucât oferă o adaptare ușoară și economie de timp. Prin picurare de ceară am unit elementul prefabricat de restul machetei, iar în raport de ocluzie am definit forma acestuia.(Fig. 43, Fig. 44)

TRANSFORMAREA MACHETEI ÎN COMPONETĂ METALICĂ

În urma modelării machetei de ceară am verificat, pe modelul de lucru, încadrarea în curbura vestibulară, curbura incizală și înălțimea incizală în raport cu modelul antagonist. De asemenea am verificat realizarea corectă a overbite-ului și over-jetului.

Pentru a obține o infrastructură metalică am urmărit urmatoarele etape:

AMBALAREA MACHETEI

Pregătirea machetei pentru ambalare

Pentru pregătirea machetei în vedera ambalării am utilizat tehnica Heraeus ce presupune aplicarea pe fața orală a fiecărui element, în treimea incizală, a unor tije cu lungimea de 2-4 mm și diametrul de 3 mm, într-un unghi mai mare de 90̊. Aceste tije reprezintă machetele canalelor secundare de turnare, iar unirea acestor tije am realizat-o prin picurare de ceară.

La capetele machetei canalelor secundare am aplicat o altă tijă cu grosimea de 5 mm și lungimea necesară să unească tijele canalelor secundare, aceasta reprezintă macheta canalului intermediar și de asemenea a rezervorului metalului topit.

Plecând de la tija intermediară am aplicat alte două tije cu diametrul mai mare, de 7 – 10 mm ce se unesc pe axa mediană a machetei. (Fig. 45)

Machetele canalelor de turnare sunt realizate din elemente prefabricate, de diferite grosimi, corespunzătoare dimensiunilor necesare.

La nivel cervical pe incisivul frontal 2.1 am aplicat o tijă mică de ceara roz ce reprezintă macheta tijei de manevrare.

În următoarea sub-etapă am curățat cu o perie moale suprafața machetei pentru îndepărtarea particulelor de ceară și am detensionat macheta prin imersia acesteia în apă cu temperatura de 35 ̊ C pentru 30 de minute. Detensionarea are ca scop reducerea tensiunilor interne ale machetei și a contracției acesteia.

Am realizat degresarea machetei prin ștergerea acesteia cu o bucată de vată îmbibată într-un solvent. Această sub-etapă are ca scop îndepărtarea urmelor de grăsimi și a impuritățiilor.

Am fixat macheta pe capacul conformatorului prin intermediul tijelor, prin picurare de ceară. (Fig. 46)

Ambalarea propriu-zisă

Ambalarea propriu-zisă constă în învelirea machetei într-o masă de ambalat specifică aliajului, în scopul obținerii tiparului.

Am folosit conformatoare speciale sub formă cilindrică cu pereții interiori căptușiți cu un carton spongios înbibat în apă distilată și am plasat în conformator, capacul cu macheta aplicată pe conul de turnare astfel încât macheta scheletului metalic să aibă o poziție limitrofă și macheta canalului de turnare intermediar să aibă o poziție centrală, întrucât acesta reprezintă rezervorul aliajului topit.

Pentru acest proces am utilizat masa de ambalat SheraCast 2000 și SheraCast Liquid. Am cântărit 100g pulbere pentru fiecare 21 ml lichid, am spatulat manual 15 secunde și am malaxat mecanic în condiții de vid, timp de 45 de secunde, folosind aparatul de malaxare de la Renfert Twister. (Fig. 47) (Fig. 48)

Am introdus masa de ambalat preparată în conformatorul așezat pe măsuța vibratoare, sub vibrare continuă pentru a evita incluziunile de aer și am lăsat să facă priză pentru aproximativ 20 de minute.

Această masă de ambalat este caracterizată prin consistența fină și cremoasă ce va reda detaliile machetei cu o precizie superioară și o altă caracteristică a acestei mase de ambalat este dilatarea ce va avea loc cu același coeficient cu care aliajul folosit se va contracta.

Dilatarea masei de ambalat are loc în trei etape. În prima etapă, dilatarea are loc în timpul prizei, de aici și numele de dilatare de priză, aceasta are un coeficient de 0,5 %. Dilatarea termică are loc prin încălzire pe un reșou și are un coeficient de 1,2-2,6%. Iar în cele din urmă, dilatarea higroscopică se realizează prin absorbția apei din cartonul spongios al conformatorului și are o valoare de 0,1-0,2%.

REALIZAREA TIPARULUI

Preîncălzirea

În aceast procedeu am urmărit eliminarea parțială a machetei din ceară, începerea dilatării termice și uscarea inițială a pereților tiparului.

Am ajuns la acest rezultat prin pre-încălzirea masei de ambalat intr-un cuptor special de la Caloris CD 1011, unde am ridicat treptat temperatura, de la temperatura camerei cu 20 ̊C/min timp de 30 de minute, iar tiparul așezat cu conul de turnare în jos.

Încălzirea propriu-zisă

Am urmărit în această etapă arderea tuturor urmelor de ceară, uscarea completă a pereților tiparului, dilatarea termică finală și aducerea tiparului la o temperatură egală cu temperatura aliajului topit.

Am realizat această etapă prin încălzirea masei de ambalat într-un cuptor de încălzire și am ridicat temperatura lent până la am ajuns la o temperatură apropiată celei a topirii metalului 800-850̊ C și am menținut timp de 45 de minute.

TURNAREA

Pentru această operație am folosit ca material un aliaj de Cr-Co, Colado CC Type 5 de la firma Ivoclar Vivadent, prezentate sub formă de blocuri de turnare, ce are ca și caracteristică culoarea albă, temperatura de topire 1175-1385̊ C, temperatura la care metalul devine fluid și este gata de a fi turnat în tipar este de 1450-1500̊ C. Acest aliaj are următoarea consistență:

Co: 59,0%

Cr: 25,5%

Mo: 5,5%

W: 5,0%

Ga: 3,2%

Nb, Fe, B,Si < 1,0 %

Am folosit aparatul de inducție cu centrifugă automat – Ducatron pentru etapa de topire dar și cea de turnare. Metoda prin inducție este caracterizată prin o topire curată a aliajului, fără reziduri.

Topirea aliajului

Am cântărit macheta preparată pentru ambalare cu tijele de turnare și am folosit o cantitate de material aproximativ egală plus un surplus de 15% ce va fi pierdut la prelucrarea scheletului metalic.

Am pus materialul sub formă de pastile în creuzetul de ceramică a castomatului cu inducție și am setat aparatul pentru a atinge o temperatură de 1450̊-1500̊ C. Prin gemulețul castomatului am verificat dacă s-a produs suprafața de oxizi a metalului, iar în momentul în care această suprafață de oxizi e pe punctul de a se sparge am ce am scos tiparul din cuptorul de încălzire cu un clește special pentru tipare și l-am introdus în lăcașul de metal al castomatului cu pâlnia de turnare a creuzetului îndreptată spre conul tiparului.(Fig. 49)

Turnarea propriu-zisă

Dupa ce am introdus tiparul în castomat am setat opțiunea de centrifugă automată ce rezultă în catapultarea aliajului fluid în tipar, în scopul obținerii scheletului metalic al viitoarei lucrări protetice. După 10 minute am scos tiparul din castomat și am lăsat să se răcescă lent.(Fig. 50)

PRELUCRAREA COMPONENTEI METALICE

Dezambalarea

Am îndepărtat piesa metalică din tipar prin spargerea pereților cu o daltă pneumatică astfel încât aceasta să nu se deterioreze.(Fig. 51) Resturile de masă de ambalat le-am îndepărtat cu spatula și prin sablare grosieră, cu sablatorul. Am utilizat o pulbere de Al2O3 de 250µ.(Fig. 52)

Prelucrarea mecanică

În această etapă am secționat tijele de turnare împreună cu conul de turnare folosiind un aparat orizontal cu discuri de tăiat și apoi am planat suprafața machetei scheletului metalic în punctele de atașare a tijelor de turnare cu piesa de mână la care am atașat piese rotative abrazive.(Fig. 53) (Fig. 54)

Am măsurat scheletul metalic așa încât să am o grosime uniformă pe toată suprafața piesei protetice și am verificat pe model adaptarea cervicală.(Fig. 55)

Am trimis în cabinetul dentar scheletul metalic al viitoarei lucrări protetice pentru verificarea intra-orală și alegearea culorii componentei fizionomice.

REALIZAREA COMPONENTEI FIZIONOMICE

Am primit scheletul metalic al viitoarei lucrari protetice de la medicul stomatolog cu alegerea culorii A3 cu C1.

Condiționarea componentei metalice

Am sablat infrastructura metalică prin proiecția unui jet cu pulbere de oxid de aluminiu fin , de 25-50 µ. Sablarea are rolul de a crea micro retenții pentru masa ceramică.

Am spălat infrastructura metalică sub un jet de aburi folosiind aparatul numit „Steamer” în vederea îndepărtării particulelor de praf.(Fig. 56)

După curățarea cu jet de aburi am manevrat componenta metalică cu o pensă atașată de tija de manevrare astfel încât pe tot parcursul următoarei etape, infrastructura metalică să nu fie contaminată de reziduri grase, iar componenta fizionomică să nu fie afectată în timpul aplicării masei ceramice.

De asemenea am realizat condiționarea componentei metalice prin aplicarea cu pensula a unui agent bonding pentru a asigura legătura între cele două componente și am poziționat infrastructura pe plăcuța de ardere. Am sinterizat acest strat folosind cuptorul de ardere setat pe un program individual – P1, în condiții de vid temperatura va crește automat cu 55̊ C/min până la 600̊ C, iar apoi în condiții atmosferice normale temperatura este susținută la 980̊ C timp de 5 minute urmată de răcirea treptată.(Fig.57)

Realizarea componentei ceramice

Pentru această etapă am folosit tehnica stratificării ce se caracterizează prin aplicarea succesivă a straturilor de masă ceramică corespunzătore straturilor dinților naturali.

Am utilizat sistemul IPS InLine PoM de la firma Ivoclar Vivadent, am ales gama de culori și efecte din acest set și am utilizat cuptorul Programat P500 de la aceeași firmă.(Fig.58) (Fig.59)

Primul strat de opac are ca scop ecranarea infrastructurii metalice pentru ca aceasta să nu transpare prin masa ceramică. Am amestecat toate materiale ceramice sub formă de pulbere și lichid pe o suprafață de sticlă cu instrumente non-metalice.

Am ales pasta de opac IPS InLine Opaquer 140 specifică culorii alese astfel încât, încă din primele straturi se va determina culoarea lucrării finale. Am amestecat această pastă cu un lichid special numit Build-up Liquid, ce face parte din același kit, pentru a crea o pastă fluidă ușor de aplicat prin pensulare pe componenta metalică într-un strat uniform. (Fig. 60)

Am introdus piesa protetică în cuptor și am setat opțiunea P11 – 1 Wash + 2 Opaquer. Timpul de închidere a cuptorului este de 6 min, temperatura se ridică cu 100̊ C/min până la 450̊ C în condiții de vid. În condiții atmosferice normale temperatura se ridică până se atinge temperatura de 930̊ C și este menținută timp de 2 minute după care urmează răcirea lentă.

După ardere celui de al doilea strat de opac am obținut un strat cu o grosime de aproximativ 0,1-0,2 mm. (Fig.61)

Înainte de a aplica straturile de dentină și smalț am pensulat pe modelul de lucru o soluție izolatoare – Separating Liquid de la firma Ivoclar Vivadent. Această soluție are rol de a separa masele ceramice de model în timpul aplicării straturilor. (Fig. 62)

Culorile alese pentru primul strat de dentină sunt Deep Dentin 310/I3 pentru redarea culorii C1 și Deep Dentin 140/I2 pentru culoara A3, întrucât am realizat o lucrare cu o paletă de culori individualizată, iar pentru incizal am folosit Incisal I2 .

Pentru efecte am utilizat Opal Effect 3 ce oferă luminozitate, Opal Effect 1 ce redă transparența și machiajul intern este dat de Occluzal Dentin – Orange.

Am aplicat stratul de dentină și cel incizal supradimensionat astfel încât în urma sinterizării se va pierde 25% din volum. În această etapă am realizat machiajul intern și efectele dorite, am evidențiat morfologia, lobulii de pe fața vestibulară și marginea incizală festonată.( Fig. 63)

Am sinterizat primul strat de dentină și cel incizal prin alegerea programului P13 – 1 Dentin/Incisal ce constă în creșterea temperaturi cu 60̊ C/min până la 450̊ C, în condiții de vid apoi în condiții normale se ridică temperatura la 910̊ C și se menține pentru 1 minut. Se răcește lent pe lungă durată. (Fig. 64)

Am aplicat cel de-al doilea strat de dentină cu Dentin 140/I2 și am completat marginea incizală. Pentru reproducerea zonelor transparente în treimea incizală am folosit Transpa Clear. Înaintea sinterizării am verificat pe model astfel încât să refac curbura incizală și am verificat în raport de ocluzie pentru a reface punctele de contact necesare. (Fig. 65)

Pentru acest strat am ales programul P14 – 2 Dentin/Incisal. Am plasat lucrarea protetică pe plăcuța de ardere, timpul de închidere a cuptorului este de 4 minute, apoi temperatura crește, în condiții de vid cu 60̊ C/min până atinge temperatura de 450̊ C, iar în condiții atmosferice normale se ridică până la 900̊ C și se menține pentru 1 minut. Se răcește treptat.

În această etapă am individualizat lucrarea astfel încât să refac convexitățile și concavitățile suprafețelor, am verificat adaptarea cervicală pe model și punctele de contact. Am folosit piese rotative, freze și discuri atașate la piesa de mână.

Pentru proba intra–orală am trimis piesa protetică în cabinetul stomatologic și întrucât nu mai este nevoie de realizat corecții am aplicat stratul de glazură.

Pentru stratul de glazură am ales programul P18 – Glaze. Cuptorul de ardere se va închide treptat în 6 minute, apoi temperatura va crește cu 60̊ C/min, în condiții de vid atingând temperatura de 450̊ C apoi în condiții atmosferice normale până atinge o temperatură de 800̊C unde se va menține timp de 2 minute și se va răcii treptat. (Fig. 66)

Am îndepărtat tija de manevrare cu un disc și am netezit și lustruit suprafața unde a fost atașată tija cu freze fine, perii, filțuri și pufuri.

Spre deosebire de tehnicile deja cunoscute, sistemul de stratificare al ceramicii IPS InLine de la Ivoclar Vivadent are ca și caracteristică sinterizarea masei ceramice atât în condiții de vid dar și în condiții atmosferice normale a fiecărui strat aplicat.