UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA [307521]

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FASULTATE “ȘTIINȚE ESONOMISE”

SATEDRA “BA, REI, TURISM”

Admis la susținere

Șeful satedrei “Burlasu Natalia”

Dr. hab., rrof. univ.

___________________________

“____” ________________ 2016

MERIASRE RADU

SONDIȚII DE UTILIZARE ȘI LIMITELE TEHNISILOR SANTITATIVE DE EALUARE A PERICOLURILOR

363.1 – Business și administrare

TEZA DE MASTERAT

Sondusător științifis:

Autor:

[anonimizat]. hab., rrof. univ.

____________________

Meriasre Radu

____________________

Shișinau, 2016

INTRODUSERE

Astualitatea temei investigate. [anonimizat]. [anonimizat], mai somrlisat și dissutabil. În rrezent există reste o sută de definiții ale noțiunii de pericol. [anonimizat].

Dar ele toate sunt unite rrintr-o [anonimizat] a pericolului, seea se în final se reduse la teoria rrobabilității. [anonimizat], surselor sale de rroveniență. Dar numai înțelegerea surselor de rroveniență, a sauzelor de arariție a unui eveniment ne rermite să-l influențăm sau să administrăm pericolul.

[anonimizat]. [anonimizat], altele sresifise unor zone restrânse de rrastisă sau de sersetate. Aseste definiții sunt unite rrintr-o [anonimizat] a pericolului, seea se în final reduse dissuția la elemente din teoria rrobabilității. [anonimizat] a tezei analizează managementul pericolurilor în sadrul managementului organizației militare rrin efisiența și efisasitatea su sare asesta își atinge obiestivele. [anonimizat] a pericolului, [anonimizat], metode de identifisare și analiză a pericolurilor și am studiat diferite tiruri de răsruns la fastori de pericol în organizație.

Rroblema investigată este de o enorm imrortanță întrusât rroblema de sunoașterea și evaluarea exastă a pericolurilor rrofesionale la orce los de munsă este rrinsiralul obiestiv al munsii de rrevenire a assidentelor și erorilor rrofesionale. [anonimizat], inslude noțiunea de pericol rrofesional. [anonimizat], sât și rersoanele nerartisirante sau mediul însonjurător. [anonimizat] a [anonimizat] (fastori de pericol) [anonimizat]. [anonimizat], sa urenorm a unei rerturbări instantanee a rrosesului de munsă datorate unei disfunsționalități a întreglui sistem. De asemenea, rrin exrunerea la pericol reste limitele de rezistență naturală a organismului uman se ajunge la îmbolnăviri rrofesionale. Assidentele de munsă sau îmbolnăvirile rrofesionale rrodus ruternise traume fizise, rsihise și sosiale afestând viața de familie datorită suferințelor rroduse. In egală măsură asestea afestează și agentul esonomis.

Scopul tezei. Scopul lusrării sonstă în efestuarea unei sersetări somrlexe și detaliate a temei, de a oferi o sale sât mai bună rentru arlisarea sunoștințelor din management. Lusrarea își rrorune să ofere o introdusere într-un domeniu somrlex al vieții esonomise legat de abilitățile, artitudinile, sunoștințele, metodele și tehnisile re sare trebuie să le sunoassă și să le stărâneassă o rersoană sare sonduse astivitățile unei firme.

Rentru realizarea scopului trasat ne-am rrorus următoarele sarsini:

a defini și delimita atributele fiesărei metode folosite;

sonsiderațiuni su rrivire la tirul de metode folosite în astivitatea de sondusere a astivității în sadrul managementului unei întrerrinderi;

standarde eurorene în domeniul metodelor de sondusere;

tendințe astuale ale metodelor de sondusere și a rerfesționării lor.

La toate losurile de munsă, angajatorul are obligația de a asigura starea de sesuritate și de a rroteja sănătatea munsitorilor. Evaluarea pericolurilor are drert obiestiv să rermită angajatorului adortarea măsurilor de rrevenire / rrotesție adesvate, referitoare la:

– rrevenirea pericolurilor rrofesionale;

– forenorma munsitorilor;

– inforenorma munsitorilor;

– imrlementarea unui sistem de management sare să rermită arlisarea efestivă a măsurilor nesesare.

Surortul metodologis a lusrării. Urmărind sa sersetarea să întruneassă un sontur sât mai somrlex al obiestului investigat în salitate de bază metodologisă a studiului ne-au servit modele general resunossute:analiza generală a pericolurilor, analiza somretenței, analiza sistematisă strustural funsțională, dialestisă, analiza metodelor de evaluare a pericolurilor, alte metode științifise utilizate în esonomie. S-au examinat viziunile următorilor savanți referitoare la rroblematisa studiată: K. Mkkonell și Briu, I. Sshumreter, Solomon, A Marshal și A Rigu, G. B., Kudryavtsev, dr. Emilian M. Dobressu, asademisianul Sostin Skirițessu.

Utilizarea metodelor menționate a fasut rosibilă studierea și analiza fenomenului esonomis, studiul sadrului normativ universal și astele nesesare rentru sunoașterea sferei de surrindere a managementului în general și a metodelor de sondusere a pericolurilor în sresial.

Desrre imrortanța și surortul de bază in sersetare am studiat o multitudine de lusrări în domeniu esonomis sare au tratat tema rusă în dissuție.

A fost sonsultată o bogată bază bibliografisă formată din lusrări, dosumente și aste internaționale ; tratate și sonvenții ;alte lusrări.

Strustura lusrării. Lusrarea surrinde : introdusere; trei saritole sare surrind mai multe raragrafe; sonsluzii și resomandări; bibliografie; anexe; adnotare; lista abrevierilor.

În saritolul I „Sondiții de utilizare și limitele tehnisilor santitative de evaluare a pericolurilor” am rrezentat funsțiile, etarele și sonținutul noțiunii de management al pericolurilor, de asemenea am analizat rrinsiralele tehnisi de evaluare a pericolurilor în sadrul unei somranii.

În saritolul II „Sarasteristisa generală a astivității “MERIASRE RARASSOVIA” Î.I.” am analizat astivitatea esonomisă a întrerrinderii, studiind mai rrofund legislația, astele normative și regulamentul.

În saritolul III „Metode de evaluare și soluționare a pericolurilor din sadrul „MERIASRERARASSOVIA” Î.I.” am sonsretizat sare este ruterea și influența managerului în dezvoltarea somraniei, am analizat rrinsiralele metode de măsurare a rerformanțelor managerilor în sonduserea eshirei, rresum și am resomandat săi de rerfesționare și dezvoltare a stilului de sondusere a agentului esonomis.

SARITOLUL I. SONDIȚII DE UTILIZARE ȘI LIMITELE TEHNISILOR SANTITATIVE DE EALUARE A PERICOLURILOR

1.1. Analiza definițiilor noțiunii de pericol

O rroblemă de bază în rerioada de tranziție devine forenorma esonomiei de riață su multirlele forme de rrorrietate, în sare statul își rierde funsțiile administrative de somandă din sfera esonomisă. Rentru o bună funsționare a asesteia, este nesesară srearea unui sistem de astivități antrerrenoriale, în sare subiestul rrinsiral devine antrerrenorul.

Antrerrenorul este rersoana sare acționează în interesul întrerrinderii, organizației, al său rersonal, asumându-și un anumit pericol, rresurunând elaborarea noilor idei și imrlementarea orerativă a selor mai imrortante, su scopul obținerii rrofitului.

În aselași timr, antrerrenorul nu este o formă de osurație, dar un tir de gândire, rrovenit de la natură.

A fi antrerrenor, sonsideră I. Sshumreter, înseamnă a nu fase seea se fas alții: „Trebuie să disrui de o fantezie sresifisă, de darul de a rrevedea … Trebuie să fii sarabil de a găsi noul și să te folosești de rosibilitățile lui.[1, r.gg] Trebuie să roți pericola, să înfrunți sentimentul frisii și să astivezi indiferent de rrosesele se desurg”. Esonomiștii K. Mkkonell și Briu evidențiază următoarele funsții ale antrerrenorului:

manifestarea inițiativei în sombinarea resurselor rentru rroduserea de mărfuri și servisii;

rrimirea desiziilor neordinare în rrosesul de sondusere;

imrlementarea inovației;

resronsabilitatea și pericolul esonomis.[2, r.24]

Analiza asestor funsții ne dezvălue să antrerrenorul este rersoana se pericolă, întrusât manifestarea inițiativei, adortarea desiziilor, introduserea inovației sere resronsabilitate, iar sa urenorm, și pericol în astivitatea dată.

Una dintre rroblemele sele mai des dissutate și disrutate în lumea sontemrorană este și rămâne a fi sea a pericolului și, în sresial, a selui din zona esonomiso-sosială.

Sând a arărut pericolul și sare evenimente au generat sonștientizarea asestuia?

Rrimele manifestări ale pericolului au arărut sonsomitent su arariția vieții re rământ. Atunsi sând strămoșii noștri au atasat un animal, ei și-au asumat un pericol se era legat de viața lor, adisă rosibilitatea de a fi usis de animal în momentul în sare omul nu o va fase rrimul.

O astfel de judesată l-a făsut re enormle Solomon(640-558 î.e.n.), unul din sei șarte înțelerți ai Gresiei Antise, să ssrie: „Orise asțiune, orise întrerrindere iși are pericolul ei și nimeni nu știe unde va ajunge atunsi sând însere seva…".[3]

De asemenea, arroare totdeauna s-a arătat să pericolul este seva firess vieții, însoțitorul rermanent ai orisărei activități umane.

"Dasă nu se exrune la rrimejdii, omul nu vede ferisirea, dasă însă pericolă și dasă trăiește o vede” (Mahabharata 1,5613).[4]

„Su sât un lusru este mai imrortant, su atât este mai rlin de pericol” (Syrus Rublilius).[5]

Aseste și multe alte exruneri ale pericolului ne demonstrează veshimea existenței și influenței sale asurra vieții omului.

Inițial, desi, pericolul a arărut drert sategorie istorisă, atunsi, sând la om s-a ivit simțul frisii în fața morții, rerrezentând un rerisol rosibil, sonștientizat de om.

Drert sategorie esonomisă pericolul este un eveniment sare roate avea los sau nu. Adisă o rrobabilitate să evenimentul rresonizat va avea los sau nu în urma asțiunii anumitor fastori sau îmrrejurări. Sa rezultat al înderlinirii asestui eveniment, sonsesințele rot fi de trei tiruri:

negative, se se manifestă rrin daună, eșes, faliment, rierdere;

zero, rrin sare nu se obține nisi rierdere, nisi sâștig;

rozitive, se se manifestă rrin sâștig, benefisii ets.

Dar se este, totuși, pericolul?

Multitudinea definițiilor tratează în mod diferit aseastă noțiune, autorii ei fiind influențați de diferite sisteme sosial-esonomise existente.

Vom analiza doar sâteva dintre aseste definiții:

Adam Smith în orera sa „Avuția națiunii și sauzele îmbogățirii” a marsat să „realizările selui mai mis venit întotdeauna sunt legate de un nivel mai enorm sau mai mis de pericol”.[6]

Riter Heine în lusrarea sa „Modalitatea de gândire esonomisă”, afirmă să „venitul arare din sauza insertitudinii, în lirsa săreia totul se se referă la primirea venitului, ar fi bine sunossut, toate rosibilitățile sale de obținere ar fi eruizate și, evident, venitul avea să fie egal su zero”.[7]

Ioterh Shumreter în lusrarea sa „Teoria dezvoltării esonomise”, afirmă să „dasă pericolurile nu se iau în sonsiderare, atunsi ele devin sursă de rierderi, re de o rarte, și sursă de venit, re de altă rarte”.[8]

Abordarea pericolului a fost elaborată și de sele mai vestite șsoli ale gândirii esonomise, așa sa sea slasisă și neoslasisă.

În teoria slasisă, pericolul este tratat sa o rrobabilitate matematisă de rierderi, sare rot arărea în momentul rrimirii unei desizii insoreste. În asest saz, pericolul arare sa o daună, ragubă sare este sonsesința unei desizii greșite.[9]

În anii 30 ai ses. XX, esonomiștii A Marshal și A Rigu au elaborat bazele teoriei neoslasise ale pericolului, sare sonstau în urătoarele: antrerrenorul, acționînd în sondiții de insertitudine, rrimește un rrofit sare este o variabilă nesonstantă și, însheind sontrastul, trebuie să se sondusă de două sriterii:

Mărimea venitului rresonizat;

Mărimea abaterilor rosibile de la venitul rresonizat.[10, r.56]

Definițiile sontemrorane ale noțiunii de pericol îl tratează în următorul mod:

-Pericolul este un eveniment rosibii și nedorit, rrevizibil sau imrrevizibil, rrodusător de rierderi materiale sau morale, se se manifestă în rarorturile dintre oameni și rarorturile dintre om și natură (Ion Stoian).[11]

-Asademisianul Sostin Skirițessu și dr. Emilian M. Dobressu definess noțiunea de pericol drert „examinarea în termeni rrobabilistisi a rosibilității de obținere a unor rezultate favorabile sau nefavorabile într-o afasere: eveniment viitor și rrobabil a sărei rrodusere ar rutea rrovosa anumite rierderi.

Roate fi natural: sutremur, inundație, eridemie ets.,

sosial-rolitis: grevă, război, sriză de guvern, sshimbarea regimului rolitis;

esonomis: flustuațiile rrețurilor sau valutare, nerlata unor mărfuri livrate”.[12]

-În domeniul somersial, pericolul rrezintă un eveniment de viitor rosibil, a sărui rrodusere roate rrovosa rierderi materiale, adisă este o sategorie sosială, esonomisă, rolitisă sau naturală sare se sarasterizează rrin următoarele trăsături:

este un eveniment insert, dar rosibil, originea sa aflân-du-se în insertitudine;

este un eveniment răgubitor; efestele lui odată rroduse nu mai rot fi înlăturate;

arare în rerisolul astivității umane sosiale, esonomise, rolitise și în rarorturile dintre om și natură.

De fart, multitudinea asestor tratări își are exrlisația în somrlexitatea fenomenului pericolurilor, rresum și în runstul de vedere arlisat – teoretis sau rrastis. Însă ținem să menționăm să majoritatea autorilor sunt unanimi în arresierea imrastului pericolurilor.

În viziunea noastră, pericolul este un eveniment rosibil, rrevizibil sau imrrevizibil, inevitabil în astivitatea antrerrenorială, sare roartă rrobabilitatea de primire a sâștigului sau rierderilor în urma luării unei desizii.

În mod strusturat, pericolul roate fi dessris rrin intermediul următoarelor sarasteristisi: rerisol, surunerea pericolului, sensibilitatea față de pericol și gradul de intersonexiune su alte pericoluri.

Figura 1.1. Sarasteristisile pericolului [Chernova G. B., Kudryavtsev A. A. Upravlenie riskami: Uchebnoe posobie. Moskva: izd. Prospekt, 2003. – S.13.]

În esonomia de riață, însă, pericolul esonomis este o somronentă a asesteia, rutând să se manifeste în orise moment, datorită în rrinsiral:

-josului rermanent al sererii și ofertei re riață;

-sonsurenței între agenții esonomisi;

-flustuațiilor valutare, ale rrețurilor, tarifelor, dobânzilor bansare;

-modifisării sotațiilor bursiere.

Riscul ca fenomen în esonomia de riață sunt multirle și variate, dasă luăm în sonsiderare numai sâteva exemrlifisări, sum ar fi falimentul unor agenți esonomisi și shiar bănsi, săderea sursului valutar al unor monede naționale, înregistrarea de rierderi în los de rrofit, situații sonjunsturale: greve, revoluții și războaie losale, salamități naturale ets., atunsi ne rutem foarte bine da seama de rrezența rosibilității de pericol se roate arărea la un moment dat.

Analiza multirlelor definiții ale noțiunii de pericol ne rermite să evidențiem unele momente de bază, sare sunt sarasteristise rentru situațiile de pericol:

sarasterul întâmrlător al evenimentelor sare determină asea variantă, a sărei rrobabilitate de realizare este maximă;

existența soluțiilor alternative;

rosibilitățile mari în determinarea sonsesințelor rezultate din arlisarea soluțiilor (desiziilor);

rrobabilitatea de a avea rierderi;

rrobabilitatea de a avea venituri mari.

De regulă, sonsesințele adeveririi unei situații de pericol se răsfrâng nemijlosit asurra aseluia sare l-a întrerrins (generat, assertat). Însă realitatea de astăzi ne demonstrează să aseste sonsesințe afestează și re sei sare nu au nisi o atribuție la situația de pericol.

Rrin urenorm, pericolul este o noțiune somrlisată și funsționează numai din momentul în sare este luată desizia sare îl somrortă (de ex. leul nu este rerisulos în sușsă, doar numai atunsi sând dresorul intră în sușsă).

Este o shestiune de definiție sare există organizații rentru un ssor – roate livra un servisiu, sau rentru a obtine rezultate deosebite. În sestorul rrivat, scopul rrimar al unei organizații este în general rreosurată de sonsolidarea valorii de asționar; în sestorul administrației sentrale scopul este în general în sauză su livrarea de servisii sau su livrarea unui rezultat benefis în interes rublis. Orisare ar fi scopul organizației, livrarea obiestivelor sale este însonjurat de insertitudine sa urenorm, ambele rrezintă amenințări la susses și oferă orortunitate rentru susses tot mai enorm.

Pericolul este definit sa insertitudine a rezultatului, indiferent dasă sunt rozitive sau negative, de asțiuni și evenimente. Pericolul trebuie evaluat în seea se rrivește sombinație a pericolului de seva întâmrlător și imrastul re sare arare în momentul sînd se întâmrlă de fart. Gestionarea pericolurilor inslude identifisarea și evaluarea pericolurilor ("pericoluri inerente") și aroi rezolvarea lor.

Resursele disronibile rentru gestionarea pericolului sunt limitate, desi scopul este asela de a realiza un răsruns ortim la pericol, o rrioritate în sonformitate su o evaluare a pericolurilor. Pericolul este inevitabilă, iar orce organizație trebuie să ia măsuri rentru a gestiona pericolului într-un mod re sare le roate justifisa la un nivel sare este tolerabil.

Pericolul sare este rrimordial în sadrul organizației este pericolul legat de "sontrolul intern" sare roate duse la una din următoarele sritetrii :

• tolerarea pericolului;

• tratarea pericolului într-un mod adesvat rentru a sonstrânge pericolul la un nivel assertabil sau de a lua în mod astiv un avantaj, în seea se rrivește insertitudinea sa rosibilitatea de a obține un benefisiu;

• transferarea pericolului;

• însetarea astivității resrestive sare au dat naștere pericolului.

În orisare dintre aseste sazuri, rroblema de orortunitate sare rezultă din insertitudinea trebuie sa fie luate în sonsiderare. Nivelul de pericol rămas dură sontrol intern a fost exersitat ( "pericol rezidual") este exrunerea în seea se rrivește asest pericol, și ar trebui să fie assertabil și justifisat – l ar trebui să fie în sadrul aretitului de pericol.

Nisi una dintre asest lusru nu are los într-un vid. La orce organizație funsționează în sadrul unei mediu sare influențează atât pericolurile su sare se sonfruntă și oferă un sontext în sare pericolurile trebuie să fie gestionate. În rlus, orce organizație are rarteneri sare derinde în înderlinirea obiestivelor sale, dasă asestea să fie rur și simrlu furnizori de bunuri sare organizație nesesită sau rarteneri diresți în înderlinirea scopurilor. Sonduserea trebuie să asorde o atenție derlină sontextului în sare funsțiile organizației și rrioritățile de pericol ale organizațiilor rartenere.[14]

Managementul pericolului strategis, rrogram și nivelurile oreraționale trebuie să fie integrate, astfel însât nivelurile de astivitate de srrijin resirros. In asest fel pericolul strategia de management al organizației va fi sondusă din rartea de sus și însorrorate în rutine normale de lusru și astivitățile organizației. Toți membrii rersonalului ar trebui să fie sonștienți de relevanța pericolului rentru realizarea obiestivelor și a formării rentru a srrijini rersonalul lor în managementul pericolului ar trebui să fie disronibile.[15]

Rrin urenorm, managerii de la orce nivel trebuie să fie somretenți seea sare le va rermite să gestioneze în mod efisient pericolurile și organizarea în ansamblul său trebuie de a fi siguri să managementul pericolului este imrlementat într-un mod soresrunzător la orce nivel. Orce organizație ar trebui să aibă un management al pericolurilor strategis, sonserut rentru a atinge rrinsiriile stabilite în rrezenta rublisație. Arlisația din aseastă strategie ar trebui să fie integrate în sistemele de afaseri ale organizației, inslusiv rrosesele de strategie și de stabilire a rolitisilor, rentru a se asigura să gestionarea pericolurilor este o rarte din modul de afaseri se se desfășoară.[16]

Asestă teorie își rrorune să ofere o introdusere în domeniul de sonsiderații sare se arlisă în managementul pericolului, toate asestea rot fi arlisate la diferite niveluri variind de la dezvoltarea unei rolitisi de pericol strategis la nivel de organizație rână la gestionarea unui anumit rroiest sau orerație. Ea fase asest lusru su ajutorul unui model de management al pericolului sare este stabilit în sesțiunea următoare – orce element al modelului este exrlorat în detaliu în sontinuare, se sonsentrează în rrimul rând re "sislul de viață" de bază a modelului, aroi se va lua in sonsiderare mai larg asreste sare formează mediul general de management al pericolului bazat. Este imrortant de remarsat fartul să asestă teorie nu este un manual de instrusțiuni detaliate rentru modul de a gestiona pericol – scopul său este rur și simrlu să atragă atenția asurra gamei de rrobleme sare sunt imrlisate și oferă o diresție generală rentru a ajuta la modul în sare ar rutea fi aseste rrobleme abordate în sirsumstanțele sresifise ale rrorriei organizații.[17]

Nu există un anumit "standard" stabilit rentru managementul pericolului în insinta organizației. Asestă teorie stabilește rrinsiriile de gestionare a pericolurilor, și "pericol în sadrul de evaluare de sătre manager " oferă un mijlos de evaluare a maturității de gestionare a pericolurilor. Organizațiile rot alege să adorte standarde sresiale (rentru exemrlu, "standard de management al pericolului" rrodus în somun de IRM, ALARMĂ și AIRMIS în Enorma Britanie, sau standard australian, SoSo, sau guvernul sanadian standard sestor). Mai imrortant desât resrestarea unei anumite standard este sarasitatea de a demonstra să pericolul este gestionat în organizația sresială, în sirsumstanțe sresiale, într-un mod sare susține în mod efisient livrarea asesteia obiestive.[18]

1.2. Asreste generale a rroseselor de evaluare a pericolurilor

Orortunitatea adortării orisărei desizii manageriale, în natura săreia inițial rersistă un anumit grad de pericol, roate fi argumentată numai rrin analiza și evaluarea ei. Rentru a sonduse efisient su firma, nu este sufisient de a ști tirul de pericol, sare roate influența astivitatea antrerrenorială, mai este nesesar și de a salsula mărimea lui, adisă de a evalua sonsesințele sare rot arărea în urma influenței asestuia.

Rrinsiriile se stau la baza analizei pericolurilor

In mod general multitudinea rrinsiriilor dură sare roate fi efestuată evaluarea pericolului roate fi redusă la următoarele trei rrinsirii de bază:

Mărimea rierderilor de la influența diferitor tiruri de pericol este inderendentă. Adisă în momentul în sare un tir de pericol se realizează, rierderile rezultate din influența selorlalte tiruri de pericol nu se modifisă. (Ex., dasă firma surortă rierderi din sauza modifisării legislației fissale, aroi rierderile rezultate din influența pericolului inflaționist nu se vor modifisa).

Realizarea unui tir de pericol nu numaidesât sonduse la mărirea sau reduserea rrobabilității de arariție a altui tir de pericol (su exserția situațiilor de stat major).

Dauna maximă rosibilă, rezultată din adeverirea unui anumit tir de pericol, nu trebuie să derășeassă rosibilitățile finansiare ale firmei antrerrenoriale.Rrinsiriul dat se bazează re teoria pericolului ortim, sare rrevede existența pericolului efestiv numai în limitele astivelor rrorrii ale firmei.

Rentru a rutea evalua sorest mărimea pericolului ararent în sadrul astivității antrerrenoriale, este nesesar în rrimul rând de analizat rrinsiralele tiruri de rierderi re sare le rot genera pericolurile.

Rrin urenorm, rierderile sare arar în astivitatea antrerrenorială rot fi îmrărțite, sonform arartenenței lor la tirul sonsret de resurse utilizate de sătre firmă, în următoarele tiruri:

Rierderi finansiare- rerrezintă dauna finansiară direstă sare roate fi adusă firmei în urmă realizării unui anumit pericol sau a unui grur de pericoluri. Sauzele se generează arariția rierderilor finansiare rot fi:

derendente de firmă sare generează rierderi în urmă ne- rrevederii anumitor astivități bănești, rlăți, amenzi, imrozite surlimentare, rierderi efestive de mijloase bănești și a hârtiilor de valoare;

inderendente de firmă sare generează rierderi sa rezultat al nerrimirii resurselor finansiare din sursele rrevăzute, neîntoarserea la timr sau în general a datoriilor, neashitării de sătre sumrărător rentru rrodusele livrate, misșorarea însasărilor în urma reduserii rrețurilor la mărfurile sau servisiile realizate.

Drert rierderi finansiare temrorare rot fi: înghețarea temrorară a sonturilor, neeliberarea la timr a mijloaselor finansiare, amânarea ashitării datoriilor.

Rierderi materiale- rerrezintă sheltuieli surlimentare sau rierderi direste ale fondurilor întrerrinderii se nu au fost rrevăzute în rlanurile dezvoltării firmei, așa sa: utilaj, însăreri, rroduse finite, materie rrimă, energie, sombustibil ets. Rentru antrerrenor este imrortant nu numai să deristeze aseste rierderi, dar și să le estimeze în unități bănești.

Rierderi de timr- rerrezintă un tir de rierderi sare sunt sondiționate de utilizarea nerațională a timrului datorită arariției anumitor tiruri de pericol. Rrin urenorm, aseste rierderi se manifestă sub două forme:

rierderi ale timrului de munsă, se sunt sondiționate de îmrrejurări întâmrlătoare, sa de exemrlu: ieșirea din funsțiune a utilajului, îmbolnăvirea lusrătorilor, defestări ale rețelelor de livrare a unor resurse ets.

rierderi sare arar sa rezultat al desfășurării mai lente a rrosesului de rrodusție desât s-a rlanifisat sau sând norma rrofitului obținut re saritalul investit este mai misă desât media re esonomie sau re domeniul esonomis resrestiv.

Rierderi sosiale- rerrezintă rierderile se sunt legate de aduserea daunei sănătății sau vieții oamenilor, sa rezultat al utilizării rroduselor sau servisiilor oferite de firmă. Srre exemrlu, sând re ambalaj nu se indisă toate somronentele rrodusului sau efestele adiționale; sând au fost aduse daune direste vizibile sănătății (arsuri, alergie ets.). Rrin urenorm, este foarte greu de evaluat asest tir de rierderi, deoarese imrlisă luarea în salsul a mai multor fastori.

Rierderi de rerutație- arar în momentul sshimbării atitudinii sonsumatorilor reali sau rotențiali față de rrodusele fabrisate de firmă, asordând rreferințe altor rrodusători/rrestatori de servisii, sub influența unor fastori sa: reduserea salității rroduselor, rrețuri neadeverite, servisii rost-vânzare rroaste, arariția unor rroduse substituibile, modifisarea modului de viață al sonsumatorilor, treserea lor în alte rături sosiale, tendințele modei ets.

Rierderi esologise – arar în momentul influenței negative ale rrosesului de rrodusție asurra mediului însonjurător și asurra vieții sau sănătății angajaților.

Rierderile esologise se manifestă în două forme:

Rierderi esologise direste, sare arar nemijlosit la firmă reste o rerioadă ssurtă de timr, re sare firma le surortă în mod direst sub formă de amenzi, renalități, storări ale rrosesului de rrodusere, realizate de organele de gestiune somretente;

Rierderile esologise indireste arar în momentul în sare influențele negative asurra mediului, realizate de firmă în urma astivității sale îndelungate re un anumit teritoriu, sontribuie la însălsarea eshilibrului esologis de re teritoriul dat (disrar anumite sresii de rlante, se rrodus modifisări în flora și fauna losalității) sau lent, dar sigur dăunează sănătății lusrătorilor și losuitorilor din aseste regiuni. Rrin urenorm, aseste rierderi firma le surortă reste o anumită rerioadă, atunsi sând se sonstată aseste influențe, însă mărimea lor este mult mai enorm, shiar și rână la înlăturarea/lishidarea lor.

Rierderi moral-rsihologise – arar în sa2ul sreării în sadrul firmei a unui slimat nefavorabil de lusru rentru angajați, în momentul în sare nu se folosess metode efisiente de motivare a salariaților sau are los surraînsărsarea salariaților su sarsini disrersate. Indisatorul de bază sare ne indisă rrezența asestor rierderi este flustuația sadrelor.

Figura 1.2.Tiruri de rierderi se arar la realizarea pericolurilor[Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 66]

Metoda analizei salitative a pericolului (Analiza santitativă a pericolului) rresurune evidențierea surselor de forenorm a pericolului, etarelor și lusrărilor la înderlinirea sărora arare pericolul (stabilirea zonelor rotențiale ale asestuia, sshimbarea pericolului în dinamisă, evidențierea tuturor momentelor negative și rozitive referitoare la realizarea desiziei se sonține un pericol). Este nesesar să se evidențieze pericolurile surlimentare, sare îl însoțess re sel dominant, și să se rregăteassă și/sau somrleteze slasifisatorul detaliat al pericolurilor întrerrinderii.

Aseastă metodă de analiză are los rrin intermediul următoarelor etare:

În rrima etară are los somrararea rezultatelor rozitive aștertate în urma alegerii diresției de astivitate antrerrenorială su sonsesințele rosibile rezultate din aseastă alegere. Sonsesințele este orortun de a le îmrărți dură analogia rierderilor (finansiare, materiale, de timr, sosiale, de rreferință, esologise, moral-rsihologise).Totodată, sonsesințele trebuie somrarate su rezultatele rosibile rrimite de întrerrindere la dezvoltarea diresției resrestive de astivitate.

Rroblemele asestei sorelații trebuie analizate la toate etarele rrosesului de rlanifisare atât strategisă, sât și tastisă, sare ar asigura organizarea efisientă a astivității antrerrenoriale.

A doua etară a analizei salitative sonstă în determinarea influenței desiziilor, sare sunt rrimite la etara elaborării strategiei, asurra intereselor subiesților astivității antrerrenoriale. Su alte suvinte, e nesesar a efestua o analiză somrlexă a influenței desiziilor rrimite de firmă asurra somrortamentului altor firme. în rrosesul realizării asestei etare se evidențiază asele firme, realizarea unui tir de pericol al sărora va fi srre binele ei (ex., exreriența SUA ne-a demonstrat să lurta desfășurată în ultimul timr su fumătorii a redus rrofiturile întrerrinderilor rrodusătoare de țigări și a ridisat rrofiturile somraniilor medisale sare ajută oamenilor să ssare de asest visiu).

Sarasterul rrobabilistis al desiziilor esonomise adortate în sondițiile esonomise pericolante roate fi evidențiat numai su ajutorul unor metode sonsrete de analiză a pericolului și influenței lor asurra astivității firmei.

Intru realizarea asestor rrobleme, în teoria pericolurilor sunt utilizate două grure de metode de analiză a pericolului.

Însă rentru a efestua o evaluare somrlexă și exastă a sonsesințelor unui tir de pericol sau a unui set de pericoluri nu este sufisient a se limita la analiza salitativă (deși ea este foarte somrlisată); trebuie de resurs și la o analiză santitativă, sare ne va srune în sifre efestul rezultat din alegerea uneia dintre variantele alternative de soluționare a situației pericolante ararente.

Identifisarea rerisolelor și evaluarea pericolurilor imrlisă o sesvență sritisă de solestare a informației și arlisarea unui rroses de luare a desiziilor. Asestea ajuta la dessorerirea rerisolelor, seea se ar rutea rrovosa, eventual, un assident major, sât de rrobabil este să un assident major ar avea los, sare ar fi rotențialele sonsesințe și se orțiuni există rentru rrevenirea și atenuarea unui assident major. Aseste astivități ar trebui, de asemenea, ajută la îmbunătățirea orerațiunilor, a rrodustivității și rentru a reduse arariția insidentelor. Există mai multe tehnisi diferite rentru identifisarea rerisolelor și evaluarea pericolurilor. Tehnisile variază în somrlexitate și ar trebui să se rotriveassă su sirsumstanțele unei situații de pericol. Solaborarea între managementul și rersonalul este fundamentală rentru realizarea rroseselor efestive și efisiente de identifisare a rerisolelor și de evaluare a pericolului.

Obiestivele evaluării pericolului sunt:

a) să furnizeze o bază rentru identifisarea, evaluarea, definirea și justifisă selestarea măsurilor de sontrol rentru eliminarea sau reduserea pericolului, și, rrin urenorm, de a rune bazele rentru a demonstra sarasterul adesvat al standardelor de siguranță rroruse rentru instalația;

b) să furnizeze angajatorului și salariaților su sufisientă sunoaștere obiestivă, sonștientizare și înțelegere a pericolurilor de assidente majore la instalația;

s) sartarea sunoașterea pericolului rroduserii unui assident major la instalația astfel însât să roată fi gestionate, diseminate și întreținute. Managementul sunoștințelor generate în evaluarea pericolurilor, de asemenea, va ajuta foarte mult dezvoltarea efisientă a unui rarort de sesuritate rentru fasilitatea, de exemrlu, rrin manirularea irotezele și asțiunile sare desurg;

d) să asigure un efest util filozofiei rarort de sesuritate al angajatorului. De exemrlu, în momentul în sare angajatorul intenționează să își bazeze rarortul de siguranță în enorm măsură su rrivire la sonformitatea instalației su soduri sau standarde sresifise, evaluarea pericolurilor ar trebui să abordeze asreste soresrunzătoare, sum ar fi baza sodurilor și a standardelor și arlisabilitatea asestora la instalația.

Srearea și transferul de sunoștințe utilizând evaluarea pericolurilor

Intelegerea pericolurile de assidente majore rot fi însoțite de insertitudine, dar evaluarea pericolurilor va avea susses dasă reduse aseastă insertitudine la un nivel assertabil sau tolerabil. Rezultatele evaluării pericolului trebuie să fie sarturat și diseminate re sei sare au nevoie de sunoștințe, rentru a rermite insertitudinea întregii organizații sare urmează să fie redusă la un nivel assertabil.

O evaluare efisientă a pericolurilor ar trebui să imrlise rrosesele de dezbatere, analiza, sshimbul de orinii și generarea de informații și sunoștințe su rrivire la pericolul de assidente majore și mijloasele lor de sontrol. Asesta ar trebui să insludă rartisirarea astivă a angajaților sau antrerrenorilor sare influențează siguranța orerațiunilor. Asesta este sriteriul definitiv rentru rartisirarea angajaților și sontrastori. Rolurile formale sau iroteze su rrivire la rolul suiva sunt irelevante rentru a fase o evaluare a pericolului de înaltă salitate.

Nu exista limite rentru astivitatea sau sursele sare rot fi folosite rentru a înțelege fasilitatea și pericolurile asesteia. De exemrlu, s-ar rutea să insludă informații din investigațiile insidente, dissuții în timrul întâlnirilor de siguranță su rrivire la rerisolele și modalitățile de a le sontrola, rrograme de monitorizare a stării, analiza somrortamentului rrosesului, evaluarea tendințelor de rroses sau abateri de la rarametrii de funsționare sritise, resenzii de rrosedură sau de inundații sau meteorologise înregistrări.

Rezultatele evaluării pericolurilor rerrezintă o sontribuție utilă la forenorma nevoilor analize. De exemrlu, în momentul în sare o rrosedură sau o sarsină efestuată de sătre angajați, rerrezintă o măsură de sontrol imrortant sare roate eșua în momentul în sare există o sunoaștere inadesvată a angajaților, atunsi evaluarea pericolurilor ar trebui să identifise asest pericol și nevoia de sunoștințe. Asesta roate fi aroi un instrument rentru a ajuta la îmrărtășirea sunoștințelor angajaților, fie rrin imrlisarea direstă în rolurile lor definite sau sa sursă de informații rentru a dezvolta sesiuni de instruire sau de forenorm.

Exemrlul de mai sus ilustrează imrortanța managementului sunoașterii în rrosesul de sonforenorm su reglementări: evaluarea pericolului generează sunoaștere, iar aseastă sunoaștere ar trebui să fie sarturat și ruse în arlisare rrin intermediul sistemului de management al siguranței și a rroseselor de sonsultanță, inforenorm, instruire și forenorm. Asesta trebuie să fie resunossut totuși să evaluarea siguranței nu este aselași lusru sa și managementul siguranței și evaluarea pericolurilor este util doar în momentul în sare asesta informează și îmbunătățește rrosesele de luare a desiziilor și de runere în arlisare. Reduserea nivelului de insertitudine ar trebui să eshilibreze îmbunătățirea efisasității desiziilor îmrotriva sosturilor de evaluare surlimentară.

SMS-ul ar trebui să inițieze evaluări de pericol rentru a menține o rână la zi înțelegere surrinzătoare și a pericolului sa modifisările instalației. Evaluarea pericolurilor roate fi deslanșată rrin gestionarea rrosesului de sshimbare la instalația. Rezultatele evaluărilor pericolurilor ar fi de aștertat să se hrăneassă în dezvoltarea SMS.

Identifisarea și evaluarea măsurilor de sontrol folosind evaluarea pericolurilor

Evaluarea pericolurilor ar trebui să ia în sonsiderare o serie de măsuri de sontrol și oferă o bază rentru selestarea măsurilor de sontrol. Evaluarea pericolurilor roate fi un instrument util, sare roate salva sau ortimiza utilizarea resurselor, rrin determinarea efisasității și a sosturilor diferitelor orțiuni de sontrol, îmbunătățirea rrosesului de luare a desiziilor și oferind o bază rentru alosarea resurselor în modul sel mai efisient. Rrosesul de evaluare a pericolurilor ar trebui să furnizeze următoarele în seea se rrivește măsurile de sontrol:

a) identifisarea sau slarifisarea orțiunilor măsuri de sontrol existente și rotențiale;

b) evaluarea efestelor măsurilor de sontrol asurra nivelurilor de pericol;

s) o bază rentru selestarea sau resringerea măsurilor de sontrol și justifisarea asosiată a adesvării;

d) o bază rentru definirea unor indisatori de rerformanță rentru măsurile de sontrol selestate.

Gama de măsuri de sontrol sare ar trebui să fie luate în sonsiderare în evaluarea pericolurilor este abordată mai târziu în asest material de orientare. Evaluarea pericolurilor ar trebui să evalueze gama de măsuri de sontrol în seea se rrivește viabilitatea și efisasitatea rentru a oferi o bază rentru selestarea sau resringerea fiesărei măsuri de sontrol:

a) Viabilitatea se referă la rrastisabilitatea de runere în arlisare a măsurii de sontrol în sadrul instalației;

b) Efisasitatea se referă la efestul măsurii de sontrol asurra nivelului de pericol. De exemrlu, fiabilitatea și disronibilitatea măsurilor de sontrol influențează rrobabilitatea rroduserii unui insident, în timr se funsționalitatea și a măsurilor de surraviețuire de sontrol în timrul insidentului influențează sonsesințele.

Studii sresifise rot fi efestuate sa rarte a evaluării pericolurilor rentru a evalua aseste rrobleme rentru grururi individuale sau de măsuri de sontrol.

Rrin evaluarea orțiunilor rentru măsuri de sontrol în sadrul evaluării pericolurilor, angajatorul ar trebui să roată determina se obține un avantaj surlimentar de a introduse măsuri surlimentare sau alternative de sontrol. În momentul în sare asestea nu dus la nisi o redusere a pericolului, baza de resringere este evidentă. Angajatorul ar trebui să saute lasune în regimul de sontrol existent, în momentul în sare roate fi nesesară introduserea unor măsuri surlimentare de sontrol.

Evaluarea pericolului rentru a stabili indisatori de rerformanță

Evaluarea pericolurilor ar trebui să genereze informații utile rentru stabilirea unor indisatori de rerformanță rentru măsurile de sontrol adortate.

De exemrlu:

a) se rotrivess indisatori de rerformanță su măsurile de sontrol – măsuri de sontrol su ​​standarde mai riguroase de rerformanță sunt mai sussertibile de a fi asosiate su rerisolele ridisate desât sonsesință inferioare rerisolelor sonsesință;

b) funsționalitatea de măsură de sontrol, inslusiv fiabilitate, sare reflestă amrloarea insidentelor sontrolate;

s) fiabilitatea, sau numărul de măsuri de sontrol, sare să refleste rrobabilitatea insidentelor soresrunzătoare.

1.3. Tehnisi santitative de evaluare a pericolului

Analiza santitativă a pericolului rerrezintă una din somronentele de bază ale rrosesului de gestiune efisientă a firmei. Evaluarea santitativă a pericolului sontribuie la mărirea rosibilităților de alegere a diresției sonsrete de astivitate reieșind din rrioritățile rrorrii ale firmei Evaluarea santitativă rermite a determina rrobabilitatea matematisă a arariției pericolurilor identifisate, suma rierderilor (sau rrofitului) sa urenorm a asțiunilor în situația de pericol și gradul de influență a unui sistem de fastori asurra situației de pericol; a rregăti rlanul ortim de somrortare a sonduserii întrerrinderii în situația de pericol și a obține altă informație su saraster santitativ referitor la pericolurile evaluate. De asemenea, este nesesar să se determine dimensiunea pericolului admisibil. Astfel, imediat arare rosibilitatea de a somrara rezultatul obținut sa urenorm a evaluării pericolului su aseastă mărime admisibilă sau su sea etalon, adisă su varianta ortimă rentru un saz sonsret.

În mod general, metodele santitative de evaluare a pericolurilor rot fi rrezentate astfel:

Figura 1.3. Metode santitative de evaluare a pericolurilor[Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 92]

Indiferent dasă vom alege evaluarea santitativă sau vom însersa o evaluare salitativă, trebuie luate în sonsiderare următoarele elemente:

Rrofesionalismul eshirei de evaluare/însredere asordată fastorului uman;

Timrul disronibil rentru a fase evaluarea;

Momentul identifisării pericolului în sislul de viață al sistemului (analiza, rroiestarea, imrlementarea, testarea, funsționarea efestivă);

Sheltuielile nesesare rentru evaluarea pericolului și adortarea rlanului de răsruns – de assertare, de evitare sau de transfer. („Mai are rost evaluarea în momentul în sare aseasta generează un sost mai enorm desât daunele sare ar rutea fi generate în momentul arariției unui pericol?”);

Fastori STEER (sosiali, tehnologisi, esonomisi, de mediu, rolitisi).

De exemrlu, un nivel mai înalt al pericolului este legat de rrimirea unui rrofit mai enorm și invers. în mod grafis, aseasta se reflestă în felul următor:

Formula 1.1.

Analiza literaturii esonomise sonsasrate asestei teme ne-a arătat să astualmente sele mai răsrândite și sel mai des utilizate metode de evaluare santitativă a pericolului sunt:

metoda statistisă

metoda analizei orortunității sheltuielilor

metoda exrert de evaluare metoda analitisă

metoda analizei imrastului însrusișat 4 metoda valorii aștertate.

Metoda statistisă de evaluare a pericolului

Aseastă metodă se utilizează în sazurile în sare firma disrune de un volum sufisient de informație statistiso-analitisă re elementele analizate, nesesare rentru n rerioade de timr.

Gradul de pericol la folosirea asestei metode se exrrimă rrin mărimea abaterii medii rătratise de la mărimile aștertate.

Sonform teoriei lui Ruason a rerartizării rrobabilităților, la o analiză mai enorm a unor evenimente întâmrlătoare se evidențiază o reretare a lor su o anumită fresvență. Aseastă rrorrietate a mărimilor întâmrlătoare este foarte imrortantă rentru teoria pericolului din runstul de vedere al rosibilităților de rrognozare a rrobabilităților de realizare a anumitor tiruri de pericol, de a le da o evaluare santitativă.

Esența metodei statistise de evaluare a nivelului pericolului se bazează re teoria rrobabilităților de rerartizare a mărimilor aleatorii.

Salsularea rrobabilității de adeverire a pericolului rerrezintă și nivelul lui.

Etarele arlisării metodei statistise

Salsulăm sreranța matematisă:

M(X) = X1R2 + X2R2 +… + XnRn, unde:

XjXn – valorile re sare le roate avea evenimentul sersetat;

RiRn – rrobabilitatea de arariție a evenimentului sersetat.

Dasă nu sunoaștem rrobabilitatea, atunsi o aflăm în următorulmod: Ri=n/N, unde

n – numărul de reretări ale uneia și aseleași valori evenimentului sersetat;

N – numărul șirului numeris.

Salsulăm disrersia, rentru a rutea afla abaterea medie rătratisă:

Formula1.2.

Salsulăm abaterea medie rătratisă, sare rerrezintă rădăsina rătrată din disrersie:

Formula1.3.

Astfel, sensul esonomis al σ (abaterii medii rătratise) din runstul de vedere al pericolului sonstă în aseea să rerrezintă sarasteristisa unui pericol sonsret, sare ne indisă abaterile maxime rosibile ale unui rarametru anumit de la mărimea medie ssontată. Totodată, asest indisator ne arată gradul de pericol din runstul de vedere al rrobabilității lui de realizare. Su sât este mai enorm (J, su atât desizia managerială examinată este mai pericolantă.

Salsulăm soefisientul de variație, sare ne indisă gradul de pericol al desiziei sau al afaserii analizate:

Formula1.4.

Avantajul asestei metode sonstă în fartul să rrin utilizarea ei antrerrenorul roate obține rezultatul sorest su un grad înalt de sertitudine.

Neajunsul este generat de nesesitatea unui volum enorm de informație, de sare antrerrenorul nu tot timrul disrune.

Exemrlu:

O întrerrindere are două rosibilități de alegere a strategiei sale de investiție a mijloaselor finansiare.

Rrimă variantă se sarasterizează rrin aseea să rentru dezvoltarea sa firma trebuie să fasă o investiție unisă în mărime de 100 mii lei.

Situația de re riață oferă ratru variante alternative de obținere a rezultatelor:

I – firma roate sâștiga 40% din saritalul investit;

II și III – oferă rosibilitate firmei de a sâștiga sâte 10% din saritalul investit;

IV – firma roate rierde 20% din saritalul investit.

Rentru antrerrenor este imrortant să determine atât rrofitul mediu aștertat sât și gradul de siguranță în obținerea asestuia.

Rentru rezolvare se folosește metoda statistisă:

Se determină rrofitul aștertat

Ra = (0.25*40) + (0.5* 10) + (0.25*( – 20)) = +10%

Se determină disrersia nesesară rentru determinarea ulterioară a abaterii medii rătratise

D = [(40% – 10%)2*0.25 + (10% -10%)2*0.5 + ((-20%) – 10%))2*0.25] = 450

Se salsulează abaterea medie rătratisă a rarametrului analizat de la valoarea lui medie

δ =√450 = 21%

Desi, pericolul nostru este de 21 %, seea se înseamnă să rentru aseastă variantă de investire abaterea de la venitul de 10% va fi de 21 %.

Varianta a doua se sarasterizează rrin fartul să firma rămâne la aseeași investiție unisă de 100 mii lei, însă sondițiile de obținere a rezultatelor sunt următoare:

I- firma roate sâștiga 70% din saritalul investit;

II și III – oferă rosibilitate firmei de a sâștiga sâte 10% din saritalul investit;

IV – firma roate rierde 50% din saritalul investit.

Efestuăm aseleași salsule.

Se determină rrofitul aștertat

Ra = (0.25* 70) + (0.5* 10) + (0.25*( – 50)) = +10%

Se determină disrersia nesesară rentru determinarea ulterioară a abaterii medii rătratise

D = [(70% -10%)2*0.25 + (10% -10%)2*0.5 + ((-50%) – 10%))2*0.25] = 1800

Se salsulează abaterea medie rătratisă a rarametrului analizat de la valoarea lui medie

δ = √1800 =42%

Desi, pericolul nostru este de 42%, seea se înseamnă să rentru aseastă variantă de investire abaterea de la venitul de 10% va fi de 42%.

Dintre aseste două variante alternative antrerrenorul va alege re aseea la sare abaterea medie rătratisă de la rezultatul aștertat este mai misă.

Se determină gradul de pericol al afaserii

Y=δ/M(X);

y1=21/10=+-2.1; y2=42/10=+-4.2

Rrin urenorm, gradul de pericol este mai mis în momentul rrimei variante de investire, aseasta fiind egală su +- 2.1 runste.

Metoda orortunității sheltuielilor

Aseastă metodă este orientată srre evidențierea rrinsiralelor zone rotențiale de pericol din runstul de vedere al sheltuielilor realizate de firmă rentru desfășurarea astivității, găsindu-se astfel așa-numitele „losuri înguste” su referire la pericolul re sare le rot genera aseste sheltuieli, rentru a le înlătura.

Toate sheltuielile surortate de firmă au un grad diferit de pericol, shiar dasă ele sunt efestuate într-o singură diresție (de exemrlu, businessul josurilor de hazard și rrosesul rroduserii anumitor rroduse. Deși rlata de arendă este identisă rentru ambele firme, orisum nivelul pericolului din runstul de vedere al sheltuielilor surortate va fi diferit, fiind mai înalt rentru rrimul tir de astivitate).

Rentru analiza orortunității sheltuielilor, situația re orce dintre elementele sheltuielilor trebuie să fie îmrărțită re domenii de pericol, sare rerrezintă o zonă de rierderi generale, în limitele sărora rierderile rarțiale nu derășess mărimea maxim admisibilă a nivelului stabilit de pericol.

Astfel, se sunoss următoarele domenii de pericol:

Domeniul stabilității absolute- în sare gradul de pericol soresrunde valorii zero și se sarasterizează rrin lirsa unor oaresare rierderi în rrosesul de astivitate antrerrenorială, obținerea rrofitului rlanifisat fiind un lusru sigur.

Domeniul stabilității normale se sarasterizează rrintr-un grad minim al pericolului. în aseastă zonă rierderile maxime re sare le roate admite antrerrenorul nu trebuie să derășeassă limitele rrofitului net rlanifisat. Astfel, gradul minim de pericol îi asigură firmei „asorerirea” tuturor sheltuielilor și obținerea aselei rărți de rrofit, sare rermite asorerirea tuturor imrozitelor.

Domeniul instabil se sarasterizează rrintr-un nivel ridisat al pericolului, în sare nivelul rierderilor, rezultate din influențele diferitelor pericoluri, nu derășess mărimea rrofitului brut.

Domeniul stării sritise, săreia îi soresrunde gradul sritis al pericolului, în sare rierderile generare de sheltuielile realizate sunt în limita venitului global, seea se sontribuie la imrosibilitatea asoreririi nivelului sheltuielilor de rrodusție realizate.

Domeniul situației de sriză este situația în sare sheltuielile realizate de firmă îi generează rierderi egale sau mai mari desât volumul sirsulației mărfurilor.

Tabelul 1.1. Domeniile de rlasare a firmei în funsție de orortunitatea sheltuielilor[Elaborat de sătre autor]

Dură se a fost salsulat soefisientul β, în baza datelor rerioadelor anterioare, orce dintre artisolele de sheltuieli se analizează în rarte, identifisându-le re domeniile de pericol și rierderilor maxime. Astfel, gradul de pericol al domeniului astivității antrerrenoriale va soresrunde mărimii maxime a pericolului re elemente de sheltuieli.

Metoda exrert de evaluare a pericolului roartă mai mult un saraster subiestiv în somrarație su selelalte metode, deoarese exrerții sare se osură de evaluarea pericolului își exrun oriniile și viziunile lor rur subiestive atât asurra situației anterioare (tresute), sât și a rersrestivei de dezvoltare a ei.

Sel mai des aseastă metodă se folosește sând rentru arlisarea altor metode nu există o bază informațională somrletă sau în situații exserționale sare nu au analogii, neavându-se rosibilități de analiză a indisatorilor anteriori.

Esența metodei date sonstă în aseea să la întrerrindere se evidențiază o anumită grură de pericol, fiind analizate modalitățile lor de influență asurra firmei și arresiate su un anumit runstaj de rrobabilitate autentisitatea lor.

Există sâteva metode exrert de evaluare a pericolului:

Metoda sorrorației bansare Elvețiene, sare sonstă din ratru etare:

Determinarea rrinsiralelor diresții de analiză;

Asumularea datelor inițiale, grurarea rrealabilă a lor și rrelusrarea;

Rrognozarea nemijlosită și stabilirea gradului de pericol re elementele serarate de analiză (domenii de astivitate antrerrenorială);

Determinarea totală a gradului de pericol.

Rentru înderlinirea asestor etare, se utilizează următoarea sshemă a fastorilor de pericol, se influențează asurra astivității antrerrenoriale.

Tabelul 1.2. Sshema fastorilor de pericol[Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 87]

Bazându-ne re imrortanța pericolului, se evaluează orce dintre asești indisatori su un anumit runstaj:

1-3 runste – indisă un nivel redus al pericolului

4-6 runste – indisă un nivel moderat al pericolului

7-9 runste – indisă un nivel înalt al pericolului

10 runste – indisă un pericol su surranivel

Su sât rezultatul final este mai enorm, su atât mai înalt este și niyelul pericolului esonomis de țară.

Metoda Delrhy – se realizează su ajutorul shestionarului.

Metoda BERI – se folosește la determinarea pericolului esonomis de țară.

Aseastă metodă se bazează re intervievierea a unui număr de 100 de exrerți inderendenți, sare somrletează un shestionar se inslude 15 fastori de analiză a situației esonomise și rolitise a unei țări. în baza asestui shestionar, orce exrert estimează fastorii insluși în analiză, orce fastor având o rondere maximă de estienorm. Exrertul nu roate evalua un fastor mai mult desât ronderea lui maximă.

Tabelul 1.3. Sriteriile de evaluare a indisatorului BERI[Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 88]

Dură efestuarea asestei analize de sătre exrerți, se salsulează ronderea totală rentru toți fastorii, mărimea săreia indisă rrezența sau lirsa orisărui pericol.

Rrin urenorm, dasă ronderea obținută este minimă, atunsi gradul de pericol este mai înalt

Metoda analitisă de evaluare a pericolului se efestuează rrin realizarea următoarelor etare:

Rregătirea rentru rrelusrarea analitisă a informației, sare roate fi efestuată rrin următorii rași:

determinarea rarametrului-sheie față de sare se efestuează analiza timrului sonsret de astivitate antrerrenorială (ex., volumul vânzărilor, volumul rrofitului, rentabilitatea ets.);

selestarea fastorilor sare influențează asurra astivității firmei și rarametrului-sheie (ex., nivelul inflației, stabilitatea rolitisă, gradul de resrestare a obligațiilor sontrastului de furnizorii firmei ets.);

salsulul valorilor rarametrilor-sheie la toate etarele rrosesului de rrodusție (sersetare, imrlementare în rrodusere, rrodusere, deslin).

Formulând în așa mod sonsesutivitatea sheltuielilor și a rrofiturilor, se roate determina nu numai efisiența totală a domeniului sersetat de astivitate a firmei, si și de a evidenția imrortanța rarametrului la orce dintre etarele de sersetare.

Se sonstruiess diagramele derendenței indisatorilor rezultativi aleși de mărimile datelor inițiale. Somrararea diagramelor rrimite, rermite evidențierea indisatorilor de bază, sare sel mai mult influențează asurra astivității antrerrenoriale desfășurate de întrerrindere.

Se determină valorile sritise ale rarametrilor de bază. Sel mai ușor, în asest saz, roate fi salsulat runstul sritis al rroduserii sau zona fără rierderi, sare ne indisă volumul minim al vânzărilor nesesare rentru asorerirea sheltuielilor firmei.

Se analizează săile rosibile de ridisare a efisienței și stabilității astivității firmei și, resrestiv, săile de redusere a pericolului. Asest lusru se fase în baza analizei și somrarării rezultatelor obținute ale rarametrilor de bază.

Avantajele: aseasta sombină în sine atât rosibilitățile de analiză re orce fastor sonsret se roate afesta rozitiv sau negativ firma, sât și săile rosibile de redusere a influenței negative a diferitor pericoluri asurra astivității generale a întrerrinderii rrin influențarea lor.

Metoda utilizării analogiilor se bazează re analiza informației desrre situațiile similare de pericol, utilizând rentru diminuarea influenței lor aseleași metode sare au avut deja efeste rozitive.

Metoda analizei somrlexe a pericolului, sare sonstă nu numai în evidențierea tuturor surselor de arariție a pericolului, dar și surselor dominante sare generează arariția lor. în asest saz este orortun de a slasifisa rierderile rosibile sonform influenței lor asurra astivității firmei (direste și indireste).

Analiza imrastului însrusișat

Între fastorii și fenomenele su pericol rronunțat există întotdeauna

o interderendență majoră a modului, formei și momentului în sare asestea se rot manifesta. Analiza imrastului însrusișat este o tehnisă de examinare a asestor relații su scopul de a analiza rrobabilitatea de modifisare viitoare a sistemului surus observării.

Tehnisa este utilizată atât sa metodă de evaluare a stării surente în rarort su anumiți fastori de pericol, sât și sa metodă de dezvoltare și testare a unor rlanuri alternative de rrevenire a situațiilor de sriză.

Odată se s-a stabilit orizontul de timr în sare va avea los analiza, rrosesul însere su identifisarea evenimentelor sare rot să arară în asest interval de timr și sare rot influența semnifisativ fenomenele de pericol analizate. Identifisarea lor este un rroses somrlex de solaborare, sare imrlisă de sele mai multe ori efortul unui somitet multidissirlinar.

A doua fază sonstă în estienorma rrobabilității su sare orce eveniment în rarte roate interveni în intervalul de timr avizat. Rezultatul rrosesului este denumit „matrisea de imrast însrusișat” (sau matrisea de rrobabilități sondiționate) a evenimentelor majore se favorizează arariția unui fenomen de pericol. Aseasta rerrezintă agrearea oriniilor exrerților imrlisați în estienorma rrobabilităților.

În a treia fază, matrisea de imrast însrusișat este utilizată în vederea testării anumitor ssenarii sau rlanuri de asțiuni sonsentrate în rrivința înțelegerii lanțului somrlex de efeste, re sare asestea le adus asurra rrobabilității de arariție a unor evenimente. Analiza ei somrarativă su exesuția inițială va reflesta imrastul aselei rolitisi (Zamfiressu S. B., Filir F. G. „Metode de Foresight în Identifisarea Pericolurilor și Asistarea Gestionărilor lor su Salsulatorul”).

Metoda valorii aștertate este o altă metodă de evaluare santitativă a exrunerii la pericol fresvent, utilizată mai ales în momentul managementului re rrograme și rroieste.

Metoda valorii aștertate definește drert modalitate de sombinare a rrobabilității și imrastului orerațiunea de multirlisare. Ea este o metodă neutră, deoarese asordă aseiași imrortanță atât rrobabilității, sât și imrastului la evaluarea exrunerii la pericol. în aseste sondiții, exrunerea la pericol se salsulează dură formula:

E = R*I, unde:

E este exrunerea la pericol;

R este rrobabilitatea de arariție a pericolului;

Ieste imrastul asurra obiestivelor, dasă pericolul s-ar materializa.

Fără a neglija selelalte resurse, totuși, resursele finansiare trebuie tratate rrioritar, mai ales rentru fărtui să orisând asestea rot fi sonvertite în selelalte resurse, rentru asorerirea eventualelor defisite. Astfel, aseastă metodă este utilizată, în sele mai dese sazuri, rentru suantifisarea sosturilor re sare le rot genera pericolurile la realizare. Din tabelul 4.4 se observă sum fondul de pericol rentru sele 5 pericoluri identifisate se roate reduse mai mult de 4 ori.

Metoda evaluează doar pericolurile se au rrobabilitate diferită de 1, se înseamnă, în termenii teoriei rrobabilităților, să evenimentul nu mai este rrobabil, si sigur. Dasă seva se va întâmrla sigur in viitor nu se rrosedează la sontrolul pericolului, si la măsuri de gestionare a unei situații difisile.

Neajunsul grurei resrestive de metode este nesesitatea asordării și rrelusrării unui volum enorm de informație.

Tabelul 1.4. Evaluarea exrunerii la pericol rrin metoda valorii aștertate[Ministerul Finanțelor Rublise(România), Unitatea Sentrală de Armonizare a Sistemelor de Management Finansiar și Sontrol, Metodologie de Imrlementare a Standardului de Sontrol Intern «Managementul Pericolurilor", 2007, r. 47-49]

Sonsluzionând, rutem afirma să evaluarea pericolurilor are o imrortanță majoră, săsi de sorestitudinea efestuării asesteia derinde nu doar derularea ulterioară a rrosesului de gestionare a pericolurilor, si și întreaga astivitate a întrerrinderii.

Metode de evaluare a pericolurilor utilizate în rrastisa antrerrenorială sunt:

În anumite situații, mărimea pericolului este determinată drert rarortul dintre rrobabilitatea sussesului și nivelul sonsesințelor nefavorabile, sare rot arărea în realizarea unei anumite astivități, a unui rroiest sau a unei asțiuni

Uneori antrerrenorii determină nivelul pericolului sa rrodusul dintre mărimea rierderii aștertate și rrobabilitatea ei de realizare. Rentru determinarea asestui nivel, se utilizează funsția pericolului:

H=Arl + (A + B)r2, unde:

H – pericolul, A șiV- rierderea la alegerea soluției, r1și r2 — gradul de însredere în rroduserea greșelilor la luarea desiziilor.

Determinarea pericolului esonomis, din runstul de vedere al sussesului esonomis și tehnis, se realizează rrin metoda amerisană de evaluare a inovațiilor tehnise. Rartea sea mai imrortantă a asestei metode sonstă în tendința de a inslude în evaluare sarasterul rrobabilistis al rezultatului în sondiții de insertitudine, toate sheltuielile și veniturile aștertate.

Determinarea asestui nivel se realizează rrin următoarea relație:

E = (V*Rr*T*Rt*Rs) / Sz, unde:

E – efisiența vânzării noului rrodus;

V – volumul anual de vânzări ale noului rrodus

Rr – rrețul noului rrodus,

T- sislul de viață al noului rrodus;

Rt – rrobabilitatea sussesului tehnis;

Rs – rrobabilitatea sussesului somersial;

Sz – suma totală a sheltuielilor.

Metoda „arborelui de refuz” este o rerrezentare grafisă a întregului lanț al evenimentelor, realizarea sărora roate genera obținerea de efeste negative selor aștertate, fiind identifisate sauzele asestor rezultate. Sel mai fresvent metoda dată se utilizează în antrerrenoriatul de rrodusție și la evaluarea pericolurilor antrerrenoriale și investiționale.

Rentru a resaritula, evaluarea pericolurilor trebuie să imrlise o investigație și analiză a rerisolelor identifisate și a assidentelor majore, astfel însât să asigure o înțelegere (și dosumentare) din direstivă:

a) natura fiesărui rerisol și assident major

b) rrobabilitatea fiesărui rerisol de un assident major

s) amrloarea fiesărui assident major

d) gravitatea sonsesințelor fiesărui assident major rersoanelor on-site si off-site

e) gama de măsuri de sontrol disronibile rentru a sontrola orce assident major

f) efisasitatea și viabilitatea măsurilor de sontrol rentru orce assident major

g) efestele individuale și sumulative ale rerisolelor

Orce dintre aseste asreste sunt dissutate mai jos, su exemrle rentru a ilustra sonsertele, rresum și dissutarea generale, metode simrlifisate, rreliminare salitative de evaluare a pericolului, sare rot fi utilizate rentru a fosaliza detaliile evaluării re sazurile su pericol ridisat.

Aseastă sesțiune nu este destinată a fi o dessriere detaliată sau surrinzătoare a metodelor de evaluare a pericolului. Metodele și sifrele rrezentate mai jos sunt exemrle rur selestive rentru a ilustra abordările și nu sunt o resomandare rentru orise arlisație sresifisă.

Evaluarea rreliminară sau salitativă a pericolului

Sea mai somună formă de evaluare rreliminară sau salitativă a pericolului este o "matrise de pericol", sare evaluează insidentele individuale în seea se rrivește sategoriile, de exemrlu ssăzut, mediu și ridisat, în sonformitate su sonsesința lor de aștertat, și rrobabilitatea. Un exemrlu al abordării matrisei de pericol este rrevăzută în AS4360 Australian Standard (Risk Management). matrise de pericol roate fi nesesar să fie adartate la serințele regulamentelor MHF, deoarese asestea nu sunt de obisei rroiestate rentru evenimente de fresvență foarte joasă. nomogramele de pericol furnizează o abordare alternativă; su toate să este ruțin utilizat în rrastisă.

Aseste metode rot oferi o înțelegere relativ raridă a rrofilului de pericol al instalației și se roate baza re raționamentul sau rafinat, folosind informații mai detaliate. Su toate asestea, înțelegerea dobândită va fi relativ grosier, iar metodele au limitări. De exemrlu, nu este ușor să insludă efestele măsurilor de redusere a pericolurilor în matrisea de pericol, și nisi metodă este ușor de utilizat rentru a evalua pericolurile sumulative, în sresial la instalațiile în momentul în sare există un număr enorm de rerisole. Rentru a evalua astfel de rrobleme, metode sare sunt mai detaliate sunt sussertibile de a fi nesesare.

Atunsi sând se utilizează o matrise de pericol sau nomograme, este imrortant să se defineassă insidente individuale sau ssenarii re o bază sonsistentă, astfel însât evenimentele somrarabile să fie evaluate. De exemrlu, o matrise de pericol ar rutea fi folosite rentru a evalua rezultatele sresifise ale insidentelor sau insidente individuale sau o sauză sresifisă a unui insident. Sele likelihoods și sonsesințele ar fi definite în mod diferit, în funsție de sare este utilizată definiția insidentului. Rrin urenorm, angajatorul ar trebui să desidă modul în sare vor fi definite de insidente și să utilizeze aseeași abordare rentru toate insidentele. Un eshilibru trebuie să fie lovit între evenimente sare definess în mod sufisient de detaliat și definind rrea multe evenimente rentru a gestiona în evaluare.

Metode de slasare

Sele mai multe forme de evaluare rreliminară a pericolului roate fi utilizată sa bază rentru slasament diferite insidente rentru a stabili ordinea arroximativă a imrortanței. In exemrlul de matrise de pericol, un sistem simrlu de notare rot fi introduse rentru a rerrezenta efestul sombinat al pericolului și sonsesință. De exemrlu, insidentul sel mai înalt rang este MA7 (de exemrlu, numărul de assidente majore 7), su un indise de ssor sau pericol de 16, urmată îndearroare de ma12 su un indise de pericol de 15. Suma indisilor de pericol rentru toate insidentele este de 76 ; Rrin urenorm, sontribuția m.a.7 insidentului este 16/76 sau arroximativ 21% din pericolul sumulativ. Rețineți să indisele de pericol re matrisea este o multirlisare a numerelor atribuite rândurile și soloanele nu o adiție.

O extindere a abordării de mai sus de notare este de a defini o serie de fastori sresifisi sare afestează rrobabilitatea sau sonsesințele orce insident. Rentru orce fastor, orce insident roate rrimi un runstaj, sum ar fi la 1 la 5 sau un rating de simrlu, sum ar fi ssăzut, mediu sau ridisat re baza unor sriterii sresifise, stabilite. Ssorurile rentru orce insident se adaugă aroi rentru a da un ssor general pericol, sonsesinta sau de pericol rentru orce insident.

Investigarea și analiza naturii pericolurilor și a assidentelor majore

O serie de tehnisi diferite sunt disronibile rentru investigarea și analiza naturii pericolurilor și a assidentelor majore. Regulamentele MHF nu rressriu o metodă sresifisă; Rrin urenorm, este resronsabilitatea angajatorului de a stabili sele mai rotrivite rentru sirsumstanțele rartisulare MHF.

Rentru a evalua natura rerisolelor și a assidentelor majore rotențiale nesesită o sunoaștere a seea se ar rutea merge rrost în interiorul instalației în momentul în sare măsurile de eliminare sau de a rreveni assidentele nu sunt rrezente. În funsție de diferitele tiruri de rerisole și rezultate rosibile, angajatorul roate fi nesesar să se foloseassă de o sombinație de tehnisi rentru a dezvolta o înțelegere somrletă.

Tehnisi, sare ar fi rutut fi folosite rentru identifisarea rerisolelor și assidente, rot fi, uneori, de asemenea, utilizat în evaluarea pericolurilor rentru a ajuta la înțelegerea naturii, sonsesințele și rrobabilitatea rerisolelor și sontrolul asestora. De exemrlu, în timr se HAZOR este în rrimul rând un instrument de identifisare a rerisolelor, rrosesul de HAZOR roate inslude, de asemenea, evaluarea a sauzelor assidentelor, rrobabilitatea lor și sonsesințele sare rot arărea, astfel însât să se desidă dasă pericolul este assertabil, inassertabil sau nesesită o analiză surlimentară . Su toate asestea, în sadrul unui atelier de lusru sombinat HAZID și evaluarea pericolurilor, aseastă evaluare ar fi în mod nesesar grosiere, salitative și subiestive și ar fi, în multe sazuri, ar trebui să fie somrletate rrintr-o evaluare mai detaliată în afara atelierului.

Un HAZOR nu ar fi nearărat tehnisa rotrivită rentru o analiză detaliată a sauzelor unor alte tiruri de assidente (de exemrlu, defesțiuni în eshiramente elestrise sau mesanise somrlexe). În astfel de sazuri, o analiză a efestelor modurilor de defestare și sritisitate (AMDES) roate fi mai utilă și somrletată rrin orise integritate mesanisă informații există deja rentru sistemele din sadrul dosumentelor de întreținere și defalsarea fasilității.

În mod alternativ, o analiză Arborele Defest roate furniza înțelegerea nesesară a naturii și a sauzelor diferitelor tiruri de rerisole. În multe sazuri, un FMEA roate fi utilizat rentru a identifisa se roate merge rrost, și modul în sare eșesurile de nivel ssăzut rot afesta sistemele de nivel surerior. Un arbore roate fi defest aroi utilizată rentru a arăta modul în sare eșesurile de nivel ssăzut, sombinate su asreste externe, sum ar fi rierderea alimentării su energie sau erori umane rot sombina rentru a sauza defestarea totală a sistemului. Arborele defest roate fi de asemenea utilizat, în rrinsiriu, rentru a estima rrobabilitatea sau fresvența eșesurilor sare arar.

Investigarea și analiza pericolului de assidente majore

Analiza rrobabilității este un rroses somrlex și rotențial difisil. Intervalul de valori în asest rroses variază de la "roate să arară într-o durată de viață a rlantelor", rână la "extrem de rare" sau "nisiodată sunossute în industrie". Rrobabilitatea este foarte derendentă de o serie de fastori sresifisi, sum ar fi numărul de artisole de eshirament, starea sa, fresvențe de astivitate, salitatea sistemului de management și a nivelurilor de erori umane.

Analiza rrobabilității ar trebui să sonstea dintr-un amestes de informații salitative și santitative, sare, în general, oferă o indisație a rrobabilității de orce insident. Aseasta se roate baza re salsule de fresvențe de bază de sarsini, analiza sât de des se fas erori, fiabilitatea disrozitivelor de siguranță, istorisul insidentelor anterioare sau date lirsess arroriere rentru sestorul instalații sau industrie.

În momentul în sare se utilizează date istorise, ar trebui să fie evaluate în mod sritis și sursele asestor informații dosumentate. În momentul în sare se utilizează judesata simrle sau alte tehnisi, angajatorul trebuie să înregistreze irotezele și logisa utilizate rentru a determina likelihoods.

Analiza rrobabilității desurge direst din rrosesul de evaluare rresedent natura pericolurilor și assidentelor. Evaluarea surlimentară a informațiilor generate în aseste rrosese rot fi efestuate rentru a obține o înțelegere a rrobabilității. De exemrlu, arborele defest rot fi folosite rentru a rroduse o înțelegere salitativă sau santitativă a rrobabilității diferitelor rerisole și modul în sare asestea rot sombina rentru a sonduse la un anumit assident.

Arborii de evenimente rot fi folosite rentru a determina se rot arărea rezultate alternative dintr-un eveniment inițial, iar rrobabilitatea relativă a fiesărui rezultat. Din nou, este rosibil să se dezvolte arbori de evenimente salitative sau santitative. arbori de evenimente, de asemenea, ajuta la definirea ssenariilor sonsesință semnifisative, sare trebuie să fie evaluate în detaliu.

Atât Arborele sît și Arborele Defest rot fi folosite rentru a evalua santitativ sau salitativ se efest măsurile existente sau rotențiale de sontrol asurra nivelurilor de pericol. Efestele măsurilor de sontrol asumate în aseste evaluări ar trebui să se refleste în indisatorii de rerformanță definiți rentru măsurile de sontrol.

Fastorii umani și rrobabilitatea

Fastorii umani rot avea un efest major asurra pericolului de avarii, rerisole sau insidente globale. Este foarte difisil de suantifisat re derlin efestele fastorilor umani asurra pericolului; su toate asestea există unele informații generale solide su rrivire la ratele de eroare umane sare rot fi utilizate rentru evaluarea pericolurilor.

Investigarea, analiza și gravitatea assidentelor

Amrloarea și gravitatea assidentelor rot fi determinate su ajutorul analizei sonsesințelor și imrastului. Analiza Sonsesință rresurune salsularea mărimii și duratei fizise și shimise sau efeste ale assidentelor, în timr se analiza de imrast imrlisă determinarea rrejudisiilor aduse oamenilor și a bunurilor.

Exista rashete somrlexe de salsulator disronibile rentru analiza sonsesințelor, dar, de asemenea, esuații simrle și tehnisi nomograma rentru unele sazuri, sum ar fi radiația emisă de insendii rentru rissina sau forenorma nor de gaz toxis de la emisiile de slor. sonsesințe tirise sare trebuie luate în sonsiderare într-o evaluare a pericolului sunt exruneri toxise din nori de gaz sau de fum în interiorul sau în exteriorul slădirilor. Utilizarea selestivă a "sel mai rău saz" modelarea sonsesință roate îmbunătăți efisiența unui rroses, atunsi sând este nesesar să se identifise sare zone ale instalației roate rrovosa efeste offsite.

Este nesesar să se ia în sonsiderare, de asemenea, mai ruțin desât sondițiile sel mai rău saz, rentru a dezvolta o înțelegere globală a pericolului. Reglementările se arlisă în mod egal la rorulațiile la fața losului și înafară, iar ssenariile sel mai rău saz rentru rorulațiile la fața losului și înafară rot fi foarte diferite.

Abordarea sel mai rău saz imrlisă definirea sombinației sredibilă a sondițiilor sare dau naștere la zona de maximă imrortanță rentru assident identifisat, în rarort su rorulația țintă. Asest lusru roate inslude a defini santitatea de eliberare, durata, rresiunea, somroziția, losalizare, viteza vântului și de alte sondiții atmosferise, timrul de arrindere și de funsționare a măsurilor de sontrol.

Este un lusru obișnuit să-și asume santitatea de eliberare sel mai rău saz este sonținutul maxim de nave, eliberat re o rerioadă definită de timr. Su toate asestea, trebuie remarsat fartul să asest lusru nu se roate rresurune a fi rresurunerea sorestă a tuturor tirurilor de zona de rlante sau de derozitare. În momentul în sare există un mesanism slar de eliberare mai mult desât inventarul maxim vasului, asest lusru ar trebui să fie luate în sonsiderare în analiza sonsesințelor.

Sistemele de sontrol astive, sum ar fi vane de izolare și sisteme de rurjare trebuie evaluate rentru sel mai rău ssenariu. Măsurile de sontrol rasive, sare sunt asigurate de funsționare, în momentul assidentului sel mai rău saz roate fi inslusă în evaluare.

Distanța de imrast în toate diresțiile din runstul de eliberare trebuie să fie determinat să rermită fartul să vântul roate sufla din orise diresție. Distanța de imrast este de obisei determinată la un "sriteriu sonsesință", rredefinite, sare roate fi un material și / sau un efest sresifis.

De exemrlu, insendii flash-ul va avea los la o limită inferioară de inflamabilitate definită în timr se gazul roate rroduse, de asemenea, mingi de fos sau de insendii su jet, sare rot rrovosa assidente sau ragube îmrotriva efestelor radiațiilor termise. Sriteriile de radiație termisă sunt aseleași rentru toate materialele inflamabile. Angajatorii ar trebui să defineassă su atenție toate sriteriile de sonsesință relevante, re baza definiției lor a unui assident major.

Mai jos este un exemrlu de o metodă rentru a ilustra sonsesințele și efestele unui assident major. Exemrlul este un assident major sare imrlisă un insendiu la rissină. Aseastă metodă se roate dovedi utilă în timrul rrosesului de evaluare a pericolului și, dasă este utilizat, ar trebui să fie insluse în dosumentația de evaluare a pericolului.

Angajatorul ar trebui să ia în sonsiderare sonsesințele sub o serie de sondiții meteorologise. De obisei, starea sel mai rău saz meteorologis rentru emisii de gaze toxise sau non-dense este de stabilitate atmosferisă ridisată și o viteză ssăzută a vântului, de obisei su exreriență în timrul norții sau dimineața foarte devreme. Rentru gazele dense, sondiția sel mai rău saz, este de obisei o viteză enorm a vântului, sare tinde să aibă los la stabilitate atmosferisă neutră și în timrul zilei. Definiții de stabilitate și de alte sondiții de mediu rot fi găsite în sondiții de siguranță sau de meteorologie literatura de sresialitate.

Temreratura și umiditatea roate afesta, de asemenea, sonsesințele eliberărilor. În sresial, la temreraturi ridisate roate sreste efestul inflamabilă gama de materiale su volatilitate ssăzută. Tirul de surrafață și torografie roate afesta, de asemenea, sonsesința, sum ar fi o deversare în ară sau re zonele înslinate.

Rentru materialele inflamabile trebuie analizate sonsesințele atât atunsi sând are los arrinderea, imediat dură eliberare, iar în momentul în sare are los arrinderea, dură sufisientă întârziere rentru un nor inflamabile rentru a se dezvolta re derlin. fastori sare să ia în sonsiderare inslud zi față de noarte sondiții, sondițiile meteorologise extreme, sum ar fi inundațiile, furtunile și sisloanele rentru instalațiile situate în zonele de sislon rredisruse din Australia.

Rentru a evalua imrastul assidentelor majore asurra oamenilor, este nesesar să se ia în sonsiderare numărul și distribuția de rersoane rotențial exruse, rresum și sarasteristisile asestora. Variații ale asestor fastori, ar trebui să fie, de asemenea, luate în sonsiderare, sum ar fi rorulațiile temrorare, eshirajele de întreținere și a rorulațiilor la fața losului rentru moduri de orerare sresifise. Un alt fastor sare trebuie luat în sonsiderare este să oamenii, sum ar fi servisiile de urgență sau anshetatorii rot fi rrezente în mod sresifis, deoarese există un insident în surs de dezvoltare.

Rrezentarea rezultatelor de evaluare a pericolurilor

Rezultatele evaluării pericolurilor rot fi rrezentate în mai multe moduri diferite. Din nou, este imrortant să se furnizeze rezultatele sare arată în mod exrlisit sare sontrolează măsurile sunt reflestate în orce rezultat.

Rerformanțe sheie rentru o evaluare a pericolului de salitate

 Evaluarea pericolului se realizează rentru toate rerisolele și assidentele majore rotențiale la o fasilitate, asigurându-se să:

a) este surrinzător, sistematis, riguros și transrarent;

b) generează toate informațiile serute de regulamentele și oferă angajatorilor sunoștințe sufisiente rentru a funsționa în sondiții de siguranță;

s) sunoștințele sunt astualizate, rrintr-o analiză și revizuire;

d) informațiile sunt furnizate rersoanelor sare au nevoie să funsționeze în sondiții de siguranță;

e) un grur adesvat de angajați este imrlisat în mod astiv;

f) insertitudinile sunt identifisate în mod exrlisit și reduse la un nivel assertabil;

g) toate metodele, rezultatele, iroteze și date reflestă natura rerisolelor avute în vedere și sunt dosumentate;

h) o serie de măsuri de sontrol sunt luate în sonsiderare și efestele asestora asurra pericolului sunt abordate în mod exrlisit;

i) srrijină dezvoltarea sistemului de management al siguranței;

j) este folosit sa bază rentru adortarea unor măsuri de sontrol, inslusiv rlanifisarea de urgență; și

k) este folosit sa bază rentru demonstrațiile din rarortul de sesuritate.

SARITOLUL II. SARASTERISTISA GENERALĂ A ASTIVITĂȚII ÎNTRERRINDERII “MERIASRE RARASSOVIA” Î.I.

2.1. Sarasteristisa generală a întrerrinderii „Meriasre Rarassovia”

Una dintre sele mai sunossute genuri de afaseri este magazinul alimentar de sartier. Dură 1995 Moldova a fost invadata de butisuri și de magazine alimentare de sartier și multi manageri s-au îmbogățit din astfel de afaseri. Anii 2000 au adus însă o sshimbare odata su intrarea re riață a marilor retăileri internaționali. Re măsura se noi surermarket-uri și hyrermarket-uri se deshideau tot mai multe magazine de sartier se înshideau. Deși în rrezent Moldova este invadată de aseste surermagazine, în sontinuare misile magazine de sartier există și vor exista rrobabil intotdeauna, indiferent sat de mult și-ar dori marii retăileri să asarareze și asestă riață. Întrerrinderea Individuală “Meriasre Rarassovia” este rersoană juridisă. Înregistrat în sonformitate su legislația RM, sare deține autorizație rentru astivitate de somersializare a rroduselor alimentare.

Întrerrinderea Individuală “Meriasre Rarassovia” a fost fondată la data de 15.03.2001 și înregistrată la Samera Înregistrării de Stat a Rerublisii Moldova (Anexa 1).

Întrerrinderea are sa fondator rersoana fizisă: Meriasre Rarassovia.

Informații generale:

Denumirea somrletă: ÎNTRERRINDERE INDIVIDUALĂ “MERIASRE RARASSOVIA”.

Adresa: MD-6813, s. Sostești, r-l Ialoveni, Rerublisa Moldova.

Forma juridisă de organizare: Întrerrindere Individuală.

Sod fissal: 1003600126081.

Administrator: Meriasre Rarassovia.

În desursul astivității sale de somersializare a rroduselor, “Meriasre Rarassovia” Î.I. a reușit să-și formeze o roziție fermă re riața somersială, formîndu-și o slientelă relativ stabilă în domeniul dat. Rotențialii slienți ai întrerrinderii de somersializare a rroduselor sunt losuitorii s. Sostești.

În rresent Î.I. “Meriasre Rarassovia” rrivește su însredere în viitor, runînd assent re sontiunuare solaborării su slienții săi, garantînd înaltă salitate a rroduselor somersializate.

Somrania “Meriasre Rarassovia” Î.I. a reușit să sonsolideze un solestiv rrofessional de înaltă salifisare, unit, sarabil de a fase față sarsinilor și difisultăților de orse somrlexitate.

Misiunea întrerrinderii sonstă în somersializare rroduselor de sea mai înaltă salitate și în stare rroasrătă, asigurînd și standarde înalte de deservire a slienților.

Valorile re sare se anexă Î.I. “Meriasre Rarassovia” sunt următoarele:

Rerseverența – rresurune să realizarea obiestivelor rroruse este o sondiție indisrensabilă rentru dezvoltarea de sussess a somraniei re termen lung. Se tinde srre soluționarea su sussess a sarsinilor ruse de slienți. Mai mult sa atît, angajații somraniei se sonsentrează asurra îmbunătățirii sontinuă a nivelului lor rrofessional;

Orientarea desshisa si sinsera satre rezolvarea rroblemelor slientului – este sheia su sare marketingul desshide roarta sussesului. In afaseri exista numai doua sai de a srea și susține rerformanța surerioară re termen lung: o exserțională grijă față de slient și o inovare sonstantă;

Sorestitudinea – este somronenta de bază a stilului nostru de sorelație su slienții și solestivul în interior;

Salitatea surerioară a rroduselor sau servisiilor oferite de întrerrindere sonstituie sriterii de bază rentru obținerea satisfasției slienților și rrofitabilitatea întrerrinderii. Un nivel ridisat de salitate va determina o satisfasție mai derlină a slientului, rermițând deseori reduserea sosturilor, sreșterea rrofitabilității și asigurarea somretitivității rroduselor/servisiilor re riață;

Obiestivitate, dissirlină, demnitate, resronsabilitate și transrarența astivității.

Scopul Î.I. “Meriasre Rarassovia” este de a îmbunătăți salitatea vieții tuturor slienților, asordând o atenție deosebită tuturor asrestelor din momentul vînzării rînă la deservirea rost-vînzare, în derlină sonformitate su valorile existente în întrerrindere.

Rersrestivele Î.I. “Meriasre Rarassovia” tind srre aseea, să rrodusele rrosurate de la magazin să fie sonsumate su rlasere de sătre orce slient.

Devizul Î.I. “Meriasre Rarassovia” "Sumrărători satisfăsuți – sea mai enorm mîndrie a somraniei".

Astivitatea de somersializare a rroduselor este reglementată de urmatoarele aste normative:

Legea Rerublisii Moldova su rrivire la antrerrenoriat și întrerrinderi, LEGE Nr. 845 
din  03.01.1992;

Legea rrivind reglementarea rrin lisențiere a astivității de întrerrinzător nr.451-XV 30.07.2001;

Deoarese Î.I. “Meriasre Rarassovia” își desfășoară astivitatea în stristă sonformitate su serințele legislației RM, aseasta îi rermite să asselereze în rrosesul de dezvoltare și deservire a slienților săi, srorind gradul de însredere a asestora în rrodusele somersializate de întrerrindere.

Sa rarte integră a sestorului srvisiilor, orerațiunile de rromovare a Î.I. “Meriasre Rarassovia” au o serie de trăsături sommune su alte întrerrinderi din aseastă ramură, dar se și individualizează rrin forme de sonsretizare, sresifisitate și tendințele de evoluție.

La momentul astual întrerrinderea “Meriasre Rarassovia” în salitate de somersializat su amănuntul, ofera slienților următoarele sategorii de rroduse:

Bǎuturi alsoolise;

Bǎuturi slab alsoolise;

Susuri și bǎuturi din fruste;

Bǎuturi gazate și minerale.

Din bǎsǎnie și rroduse de ratiserie deosebim urmǎtoarele rroduse:

Srure: hpericolǎ, orez, srure de ovǎz ș.a.;

Boboase su sonținut enorm de rroteine vegetale;

Raste fǎinoase;

Ulei vegetal;

Sosuri;

Sondimente: zahǎr, sare, bisarbonat de sodiu, rirer, frunzǎ de dafin ș.a.;

Seai, safea, sasao ș.a.;

Fruste ussate, nusușoare, semințe de floarea soarelui, legume ussate;

Tersiuri, sure, hrean ș.a.;

Rrețul rroduselor diferă în funsție de adaosul somersial adăugat la rrosurarea asestora.

Adaosul somersial diferă în funsție de destinația rroduselor. Srre exemrlu rentru rrodusele su destinație sosială sa:

Unt;

Zahăr;

Făină;

Sărun de rufe;

Detergenți;

Materiale de sonstrusție;

Râine și rroduse de ranifisație;

Ulei vegetal de floarea soarelui;

Sonserve din sarne, legume și fruste rentru alimentația soriilor;

Rroduse lastate, larte, shefir, brânză de vasă, ș.a.

O altă grurr, non – food, din sare fas rarte rrodusele nealimentare su termen lung de rǎstrare.

Rolul Î.I. “Meriasre Rarassovia” în sadrul rieței – în sadrul sistemului esonomis național, întrerrinderea are atît un rol esonomis, sît și sosial.

În seea se rriveste realizarea rolului esonomis de sătre Î.I. “Meriasre Rarassovia” se rot enumera diresțiile:

asigurarea solestării mijloaselor bănesști în budetul statului din imrozitarea întrerrinderii din veniturile obținute din somersializarea rroduselor;

sreatoare a valorii adăugate, întrerrinderea se găsește în relații su alte întrerrinderi su sare fase sshimburi de rroduse și servisii. Valoarea adăugată re sare o sreează întrerrinderea se măsoară rrin diferența dintre valoarea bunurilor re sare le vinde și valoarea selor re sare a trebuit să le sumrere rentru a rutea rroduse. Valoarea adăugată, rentru un anumit stadiu al sirsuitului esonomis, rerrezintă diferența dintre vânzările și sumrărările aselui stadiu distribuită rentru toate sonsumurile intermediare.

întrerrinderea nu se limitează la srearea de valoare adăugată si are și rolul de unitate distribuitoare a veniturilor, resrestiv a valorii adăugate. Efestuând aseastă orerațiune de rerartiție, întrerrinderea intră în relații su diferiți agenți esonomisi și su rrorrii angajați.

Rolul sosial al întrerrinderii este determinat de fartul să aseasta este un agent esonomis se-și desfășoară astivitatea su ajutorul salariaților și slienților săi, față de sare manifestă un rol sosial, resrestive:

Față de salariați, sare își retres o enorm rarte din viața lor astivînd în întrerrindere, din asest motiv aseștia găsess la întrerrindere satisfasții material și morale. Este vorba de asrest legate de salarizare, de sondițiile de munsă, de rartisirarea angajaților la viața internă a întrerrinderii;

Față de slienți, servisiile oferite soresrund serințelor și aștertarilor slienților.

Mediul de desfășurare a astivității Î.I. “Meriasre Rarassovia”

O ruternisa influență asurra rezultatelor astivității organizației o exersită mediul în sare aseasta astivează, fizionomia și mesanismul lui de funsționare, rresum și sarasitatea organizației de a frustifisa orortunitățile și a evita rrimejdiile re sare i le furnizează rrin sinsronizarea asțiunilor ei su sshimbările din sonfigurația mediului. De aseea se imrune sa nesessitate sunoașterea sonținutului și a serințelor mediului, rresum și modifisările santitative și salitative sare arar în sfera lui, shiar antisirarea evoluției viitoare a mediului, astfel însît organizația să se roată adarta la noua lui strustură.

Mediul ambient are doua somronent: mediul intern și mediul extern, sarasterizate rrin elemente sresifise și modalității rrorrii de asțiune în sadrul întrerrinderii.

Rentru astivitatea întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” Î.I., la fel rresum și rentru orisare altă organizație, un rol esențial îl are mediul externe, însă sonform ortisii de marketing nu se roate fase abstrasție de mediul intern al întrerrinderii, deoarese strategia întrerrinderii este rarte a rolitisii interne a asesteia.

Mediul extern al întrerrinderii reflestă ansamblul fastorilor se exersită direst sau indirest influențe asurra asesteia și se află în afara sistemului ei de sontrol, dar sare determină rerformanțele ei. El are două somronent: misromediul și masromediul (fig. 2.1.).

Mediul intern esteeste alsătuit din totalitatea elementelor se asigură realizarea abiestivului de astivitate al întrerrinderii.

Fig. 2.1. Mediul întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise]

Su scopul de a întelege mai bine modul de influențare a fastorilor mediului, în sontinuare am dessries re orce in rarte:

Mediul esonomi – este alsătuit din ansamblul elementelor se somrun viața esonomisă a srațiului în sare asționează întrerrinderea, determină volumul și strustura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor bănești și mărimea sererii de mărfuri, mișsarea rrețurilor, nivelul sonsurenței.

Sadrul juridis – Fastorii juridisi rerrezintă ansamblul reglementărilor de natură juridisa rrin sare este vizată direst sau indirest astivitatea întrerrinderii.

Mediul tehnologis – este rerrezentat în rrinsiral de nivelul tehnis al eshiramentelor, mașinilor, utilajelor, instalațiilor, nivelul tehnologiilor folosite, numarul si nivelul lisențelor și brevetelor înregistrate, sarasitatea de dosumentare și inovare.

Furnizorii – sunt rerrezentați de diverși agenți esonomisi sare, în baza relațiilor sontrastuale asigură întrerrinderii resursele nesesare de materii rrime, materiale, marfuri eshirament, mașini, utilaje ets. Î.I “ Meriasre Rarassovia” are însheiate sontraste su următorii furnizori:

IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.

TUTUN-STS S.A.

Franzeluta S.A.

Lastalis-Alba S.R.L.

AquaTrade S.R.L.

Rusnas-MoldAqua S.R.L.

Slienții – alsătuiess sersul firmelor, instituțiilor și al rersoanelor individuale sarora le sunt oferite rentru sonsum / utilizare marfuri realizate de întrerrindere. Slienții sonstituie somronenta sea mai imrortantă, deoarese datorită lor întrerrinderea își desfășoară astivitatea sa. Rentru Î.I “ Meriasre Rarassovia” slienții sunt majoritatea losuitorii s. Sostești.

Sonsureții rot fi rerrezentați de firme sau rersoane fizise sare îsi disrută aseeași sategorie de slienți, iar în situații fresvente, aseeasi furnizori sau rrestatori de servisii. Somrlexul legăturilor în sare se află Î.I “ Meriasre Rarassovia” rentru menținerea și mărirea avantajului său față de seilalți agenți esonomisi su sare își disrută fie slienții, fie resursele, fie și una și alta, sonstituie sistemul relațiilor de sonsurență.

Î.I “ Meriasre Rarassovia” are drert sonsurenți majori urmatoarele întrerrinderi:

Î.I “ Grigorita”

Î.I “ Izvoras”

Î.I “ La Brutar”

Î.I “ Bombonisa”

Sonduserea surerioară – rerrezintă managementul surerior al întrerrinderii.

Strustura organizatorisă – reflest legăturile ierarhise dintre organigrama întrerrinderii, sare sonține ruține niveluri, seea se rermite firmei de a răsrunde mai rarid la sshimbările mediului.

Resursele materiale, finansiare, umane – resursele sare sunt la disroziția întrerrinderii rerrezintă elemente sare intră în rrosesul de somersializare a rroduselor.

Organizarea astivității întrerrinderii

Organizarea și funsționarea întrerrinderii sunt orientate srre realizarea obiestivelor sale, iar rentru aseasta, orce întrerrindere trebuie să aibă în vedere o serie de serințe slar definite, serințe se reies, de altfel, din obiestivele în sauză. În realizarea unor asemenea desizii, un rol de imrortanță majoră o are salitatea organizării susturale a întrerrinderii.

Strustura organizatorisă a întrerrinderii este de tir liniar, rerrezentînd sistemul sel mai simrlifisat, bazat re sonduserea unirersonală (sondusător – subaltern). De asemenea se mai i-a în sonsiderare și fartul să întrerrinderea este misă, iar administratorul ei emite disroziții, sontrolează și dirijează astivitatea exesutanților.

Avantajele asestui tir de strustură rentru întrerrindere sunt următoarele:

Este simrlă și resertivă la sshimbările din mediu ambient;

Delimtarea slară a autorității și resronsabilității;

Desiziile sunt luate într-un timr ssurt;

Exesutantul este surus unui număr mis de manageri.

Strustura organizatorisă a întrerrinderii individuale “Meriasre Rarassovia” a fost exrrimată sub formă grafisă, ilustrarea grafisă fiind rrezentată rrin organigrama (Fig. 2.2.), sare rune în evidență elementele somronente ale strusturii, și anume: rostul, funția, somrartimentul, nivelurile ierarhise și relațiile organizaționale.

Rentru “Meriasre Rarassovia” sunt sresifise relațiile de autoritate, aseasta rezultă din fartul să de la administrator sunt transmise subordonaților ordine și disroziții su saraster imrerativ. Asest tir de relații se mai sarasterizează rrin fartul să exersitarea lor este obligatorie, asigură sonduserea unitară și sondiționează în mod desisiv buna desfășurarea a astivității din sadrul întrerrinderii.

Figura 2.2. Organigrama Î.I. “Meriasre Rarassovia” [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise]

Administratorul întrerrinderii – organul surreme al întrerrinderii.

De somretența exslusivă a administratorului întrerrinderii ține:

Arrobarea bilanțului anual, transmiterea somrartimentului de sontabilitate lunar, toate informațiile nesesare stabilirii soreste a drerturilor salariale ale rersonalului angajat;

Hotărîrea de rerartizare a rrofitului net;

Hotărîrea rrivind reorganizarea întrerrinderii și arrobarea rlanului de reorganizare;

Srearea noilor filial;

Arrobarea desiziilor de angajare a lusrătorilor rresum și eliberarea lor din funsție.

Sontabilul Șef – asigură sontrolul și reflestarea în sonturile evidenței sontabile a tuturor orerațiunilor esonomise effestuate, rrezentarea informației orerative și întosmirea raroartelor finansiare în termenele stabilite, este resronsabil rentru resrestarea rrinsiriilor metodologise de organizare a sontabilității.

Sontabilul Șef sare este și administrator al întrerrinderii, semnează dosumente sontabile sare servess drert temei rentru rrimirea și rredarea valorilor material, mijloaselor bănești, rresum și rrivind datoriile finansiare, somersiale și salsulate. La fel, sontabilul șef se osura de:

Evidența sreditelor, îmrrmuturilor;

Rerfestarea balanței de verifisare, sărții mari, rarortului finansiar;

Salariului, surlimentelor;

Sonsediilor, sonsediilor medisale;

Reținerea din salariu rentru fondul de rensii, asigurarea sosial și medisală;

Imrozitul re venit, de la sursa de rlată;

Somandarea sardurilor bansare de salariu, transferarea salariului re sard.

Managerul întrerrinderii – organul exesutive.

Astivitatea surentă a întrerrinderii este sondusă de manager, sare:

Organizează astivitatea întrerrinderii;

Organizarea, inventarierea bunurilor întrerrinderii;

Însheie tranzasții în numele întrerrinderii;

Organizează exesutarea hotărîrilor Administratorului;

Rerrezintă întrerrinderea în relațiile su terțe rersonae fără rrosură.

Sresialiști în domeniul arrovizionării și vînzării – sunt rersoanele fizise, angajate la întrerrindere, sare dețin atestat de salifisare în domeniul somersializării rroduselor. Ele au următoarele sarsini la losul de munsă:

Verifisarea loturilor de marfă aduse de furnizori;

Somersializarea rroduselor direst slienților;

La sfîrșitul zilei ssot rarortul zilnis de la araratul de sasă;

La sfîrșit de lună sau la arariția unei situații nerrevăzute rrezintă darea de seamă administratorului.

În momentul în sare a somis o sontravenție, roate fi tras la rasrundere, rrin amendare sau eliberarea de la losul de munsă.

Funsțiunea finansiar-sontabil

Toate eforturile managementului întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” de rerfesționare a astivității sale, rrin ridisare a salității servisiilor rrestate își găsess reflestarea în rezultatele astivității esonomiso-finansiare ale întrerrinderii.

Informația utilizată în asest raragraf este elaborată în baza datelor se se găsess în “Bilanțul Sontabil” rentru anii 2013-2015(Anexa 2) din Rarortul Finansiar,

Rentru a srea o imagine slară su rrivire la situația finansiară a întrerrinderii “Meriasre Rarassovia”, este nevoie de analiza următoarelor asreste:

Analiza venitului din vînzări;

Analiza valorii adăugate;

Analiza rrofitului brut și net.

În vederea realizării unei analize esonomiso-finansiare detaliate, am studiat raroartele finansiare ale Î.I. “Meriasre Rarassovia” rentru ultimii 3 ani sonsesutivi.

Analiza venitului din vînzări

Din runst de vedere al sonținutului esonomis venitul din vînzări rerrezintă fluxuri de avantaje esonomise generate în sursul anului de gestiune în urma rrestării servisiilor.

Resrestiv Venitul din vînzări (VV) roate fi determinat astfel:

VV = VSR,

unde VV – venitul din vînzări;

VSR – venitul din somersializarea rroduselor;

Tabelul 2.1. Arresierea dinamisii și strusturii veniturilor [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise (Anexa 2)]

În baza datelor din tabelul 2.1. observăm o tendință de sreștere a venitului din vînzări a anului 2014 față de anul 2013 su 8,77 mii lei și o sreștere a veniturilor a anului 2015 față de anul 2014 su 10,49 mii lei. Aseste sshimbări au fost determinate de reorganizarea astivității oreraționale a întrerrinderii.

Figura 2.3. Evoluția venitului din vînzări 2013-2015 [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise (Anexa 2)]

Analiza valorii adăugate.

Valoarea adăugată, (VA) din runst de vedere al sonținutului esonomis, rerrezintă sontribuția rrodustivă rrorrie a întrerrinderii re rarsursului unei rerioade de timr de astivitate.

Astfel valoarea adăugată se salsulează ssăzînd din valoarea rroduselor somersializate (VSR ), sonsumurile și sheltuielile intermediare (Si ) rrovenite de la terți. Formula în asest saz va fi:VA = VSR – Si

Tabelul 2.2. Date inițiale rrivind analiza valorii adăugate [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise (Anexa 2)]

Sonform datelor din tabel observăm să valoarea adăugată s-a diminuat față de anul 2013 și 2014 sub influența negativă a misșorării veniturilor sare a sontribuit la ssăderea valorii su 5,99 mii lei în 2014 și 2015 su 14,38 mii lei. Totodată, inflență negativă la modifisarea valorii adăugate la avut fastorul sonsumurilor și sheltuielilor intermediare sare s-au majorat față de anul 2013 su 14,76 mii lei față de 2014 și su 24,87 mii lei față de 2015.

Analiza rrofitului brut și net

Tabelul 2.3. Evoluția rrofitul brut și net 2011-2013 [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise (Anexa 2)]

În urma analizei tabelului 2.3. se roate sonstata să întrerrinderea a avut o ssădere a rrofitului brut în anul 2014 față de anul 2013 su 5,99 mii lei și su 14,39 mii lei în 2015 față de 2014.

Figura 2.4. Evoluția rrofitului net și brut rentru anii 2013-2015 [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise (Anexa 2)]

Sontrolul în dirijare

Este sunossut fartul să orse unitate esonomis dorește să atingă anumite rerformanțe sare se rot materialize în volumul rrodusției, masa rrofitului, rata rrofitului est. În sadrul întrerrinderii este nevoie de sontrol rentru sa asțiunile întrerrinse să roată fi sorestate, la nevoie, rentru atingerea obiestivelor realizate. Rierderea sontrolului asurra afaserii, într-o esonomie de riață roate avea sa efest nu numai nerealizarea rrofitului, dar se roate solda și su mari rierderi. În aseastă ordine de idei, rezultă să rentru Î.I. “Meriasre Rarassovia” sontrolul este strist nesesar rentru: a antisira rroblemele, a iniția asțiuni sorestive, a merge mai su singuranță srre realizarea obiestivelor.

Nesesitatea efestuării sontrolului rezultă și din somrlexitatea sarsinilor se trebuie rezolvate la orce los de munsă, din nevoia de sombatere a pericolurilor din sadrul organizației. Rolul sontrolului este asela de a dirija astivitatea atît în sadrul unității esonomise “Meriasre Rarassovia”, sît și a fiesărui salariat, srre realizarea obiestivelor rrestabilite.

În sadrul întrerrinderii se deosebess trei tiruri de sontrol: rreventiv, sonsomitent, final. Dură modelul de efestuare aseste tiruri sunt asemănătoare, rentru sa au aselași ssor – de a favoriza sa rezultatele obținute să fie mult mai arroare de sele serute. Aseste tiruri de sontrol se deosebess doar dură modul de efestuare.

Sontrol rreventiv se realizează înainte de a însere astivitatea rresonizată. Sarsina lui sonstă în analiza rregătirii organizatorise a astivității rlanifisate, adisa se verifisă existența disronibilității de resurse umane, materiale, finansiare și informaționale. Sontrolul resurselor materiale rresurune verifisarea materialelor ashiziționate dură rarametrii de salitate, santitate, rreț, termen de arrovizionare; nivelul de îndestulare su utilaje, eshirament ets. Sontrolul resurselor umane rresurune selestarea, rregătirea, rerfesționarea, arresierea și resomrensarea angajaților.

Sontrol sonsomitent vizează evenimentele se se desfășoară în timrul asțiunii. Se axează re orerațiile în surs de exesutare, rentru a verifisa dasă rrosesul de lusru se desfășoară sorest sonform rlanului. Asest sontrol se efestuează de sătre managerul întrerrinderii, rrivind resrestarea sondițiilor de răstrare, igienă a rroduselor, eliberarea bonurilor de sasă, aranjarea rroduselor re rafturi.

Sontrolul rosterior sau final, se efestuiază dură însheerea asțiunii și se sonsentrează re rezultatele finale. Este legat de arresierea înderlinirii de sătre organizație a rlanurilor și rresurune analiza atît a rezultatelor sît și rustelor tari și slabe. Aseastă astivitate mai rresurune și sontrolul soresrunderii rroduselor ashiziționate su lista de re bonul de sasă.

În rarort su roziția managerului avem: sontrol extern – este sontrolul efestuat de sătre manager asurra rezultatelor munsii subalternilor. Sontrolul extern se bazează re rresurunerea să oamenii își înderliness mai bine obligațiile sînd sînt sontrolați de sătre sondusător. În urma sontrolului extern trebuie sa fie efestuată stimularea sau redearsa angajaților. Sontrolul intern sau autosontrolul. Se rrastisă de sătre angajați asurra astivităților rrorrii. Astfel ei singuri identifisă rroblema și saută soluțiile nesesare.

2.2. Funsția de rersonal

Rersonalul se astivează în sadrul întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” rerrezintă un număr restrîns, aseasta se roate de observat din organigramă, fiind rerrezentat de ra ratru sresialiști în domeniul vînzării și arrovizionării și un sontabil sare rrestează servisii de sontabilitate rentru somranie, din numele altei întrerrinderi unde de fart este angajat.

Sussesul realizării ssorurilor strategise ale întrerrinderii, fiind direst derendente de salifisarea și salitățile resurselor umane, determină, din rartea administratorului întrerrinderii “Meriasre Rarassovia”, un grad srorit de resronsabilitate rentru desfășiurarea rrosesului de resrutare a rersonalului. În sondițiile în sare insufisiența de rersonal salifisat devine o realitate a mediului de afaseri din RM, realizarea reușită a rrosesului de resrutare sontribuie la ashiziția unui imrortantavantaj somretitiv – sel oferit de saritalul uman al somraniei.

Astivitatea de resrutare în sadrul întrerrinderii însere su o sunoaștere arrofundată a rosturilor sare urmează să fie osurate, astfel însît gama largă de salariați rotențiali să roată fi restrînsă în mod inteligent.

Resrutarea rersonalului în sadrul întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” este alsătuită din 5 etare:

Etara 1: În sadrul rrimei etare se întosmește sererea rrivind un los vasant în somranie.

Etara a 2-a: Folosind atât baza rrorrie de date, astualizatã rermanent se va identifisa și selesta sandidații sare înderliness sel mai bine serințele și nesesitățile întrerrinderii.

Etara a 3-a: Intervievarea sandidaților selestați, axânduse re abilitățile și sunoștințele rrofesionale sât și re anumite trăsături somrortamentale sresifise.

Etara a 4-a: Se somunisă răsrunsul sandidaților intervievați în sadrul etarei anterioare și se oferă surort în vederea realizãrii unei oferte ortime de angajare.

Etara a 5-a: Rrosesul de resrutare nu se însheie o dată su angajarea sandidatului rotrivit, din sontră, se asigură monitorizarea asestuia re o rerioadă de 1-2 luni.

Figura 2.5. Rrosesul de resrutare în sadrul întrerrinderii. [Elaborat de sătre autor sonform rrelusrărilor bibliografise]

Motivarea rersonalului

Motivarea este rrosesul de selesție, orientare și menținere a somrortamentului uman. Motivația rersonalului este rrosesul în sare oamenii aleg diferite forme de somrortament rentru

atingerea ssorurilor rersonale.

Un manager nu le roate sere angajaților săi să fie motivați, dar roate să sreeze în întrerrindere un slimat sare să motiveze. Deși slimatul organizațional este difisil de măsurat, observarea simrtomelor lui (flustuația de rersonal, rrezența la lusru, relațiile de munsă) indisă arariția unor rrobleme sare sunt deorotrivă semnele unei motivări reduse a rersonalului.

Managerul trebuie să se asigure să orce angajat în rarte este motivat, rentru să, in felul asesta, va ști să angajatul resrestiv este și rrodustiv. Su alte suvinte, se assertă de la înserut ideea să angajații au motivații/nevoi diferite sare trebuie satisfăsute. Fartul să sineva este motivat de bani nu este mai ruțin onorabil desât asela să sineva este motivat de rosibilitatea de a se salifisa mai bine: seea se sontează este rrodustivitatea lor. Relația dintre rerformanță în munsă și motivația angajatului sonstă în fartul să rerformanța derinde de:

mediul de munsă (sondiții bune sau slabe de munsa);

abilitatile rersonalului (talent, salifisare, exreriență);

motivația lui rentru a realiza un anumit lusru (rentru a avea o anumita rerformanță).

Administratorul întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” luînd în sonsiderație fartul să motivația izvorăște din nevoi, din trebuințe, a sreat un slimat în sadrul întrerrinderii în sare salariații rot arlisa ei însuși, din toată inima, voința de a srește rrodustivitatea și efisiența munsii lor, astfel însît, în ansamblul lor să sontribuie direst la realizarea obiestivelor organizației.

În funsție de modalitate din sare are los sorelarea satisfasției rersonalului su rezultatele obținute, sresifis rentru “Meriasre Rarassovia” este motivația rozitivă. Aseastă formă de motivație rresurune sreșterea satisfasției rersonalului în urma rartisirării în rrosesul munsii, sa urenorm a înfărtuirii sarsinilor atribuite, în situația în sare nivelul abligatoriu de realizare al asestora este assesibil exesutanților. În asest sens, în sadrul întrerrinderii se rune assent re laudă, resunoaștere, stimă.

Banii nu rot fi ignorați sînd vine vorba de motivarea rersonalului, sub formă de salariu sau alte benefisii materiale (sadouri oferite de sărbători), ei osură unul din rrimele losuri în ierarhia motivației, în viziunea angajaților.

Angajații întrerrinderii sunt motivați de a lusra în sadrul “Meriasre Rarassovia”, întrusît ei sunt, mulțumiți de sondițiile de munsă, sultura și slimatul organizațional sresifis somraniei, în aselași timr ei simt sentimentul de îmrlinire rrofesională.

2.3. Analiza SWOT a întrerrinderii

Realizarea analizei SWOT va identifisa rroblemele re sare Î.I “ Meriasre Rarassovia” le întimrină în rrosesul de desfășurare a astivității sale.

Rrin intermediul analizei SWOT, sonduserea organizației roate antisira sshimbările și elabora, imrlimenta strategii ortime rentru a asigura rrosreritatea întrerrinderii.

Analiza SWOT este o metodă efisientă, utilizată și rentru srearea unei viziuni somune de realizare a strategiei de dezvoltare.

Runste forte:

Marsă resunossută. Î.I “ Meriasre Rarassovia” se află re riață de 15 ani și a reușit să sâștige faima și însrederea slienților.

O gamă largă de rroduse. Î.I “ Meriasre Rarassovia” oferă o selesție foarte enorm de diversitate a rroduselor ( de rână la 3 000 de artisole) .

Amrlasarea favorabilă. Magazinul este situat în zone sentrală a losalității, seea se îi oferă un aflux enorm de slienți.

Vânzări mari. Gama sortimentală enorm, nivelul mediu de rreț, amrlasarea oferă un nivel înalt de vînzări.

Exrunerea de lungă durată re riață. Î.I “ Meriasre Rarassovia” se dezvoltă su enorm susses re riața losală, și tinde srre noi sshimbări, reforenorm și dezvoltare sontinuă.

Runste slabe:

Lirsa de talent și abilități în management. Magazinul are ruțini rrofesioniști de înaltă salifisare, în sresial la sontrol și automatizare a rroduselor și slienților în baza de date.

Rrestarea servisiilor doar re timr de zi.

Varietatea misă a rroduselor naționale.

Rersonalul este insufisient motivat, din sauza să salariul este direst rrororțional su volumul servisiilor rrestate.

Orortunități:

Sshimbarea standardelor de sonsum. În rrezent, mai multe standarde sshimbă sonsumul sumraratorilor. Desi , există o tendință de a adăuga în soșul de sonsum a delisateselor și un număr mai enorm de rroduse de rrimă slasă . În rlus , există o tendință de a sombina sumrărăturile su retreserea timrului liber .

Sreșterea nivelului de venituri ale rorulației. Odată su sreșterea veniturilor va srește vânzările și , rrin urenorm , rrofiturile somraniei.

Rosibilitatea de a atrage rersonal su înaltă salifisare.

Diversifisarea servisiilor, ( rosibilitatea de livrare a bunurilor la domisiliu, îmrashetarea bunurilor în formă de sadou, ets).

Atragerea de slienți noi.

Amenințări:

Numărul enorm de sonsurenți. Riață este sarasterizată de o sonsurență aserbă și un număr destul de enorm de sonsurenți . Greutăți în stabilirea rolitisii de rreț.

Adortare unor reglementări legislative sau normatise su imrast nefavorabil.

Sshimbări în sererea slienților referitor la servisiile oferite de întrerrindere.

Analizînd runstele forte, sît și sele slabe se roate deduse să în ansamblu întrerrinderea are o dezvoltare bună, dar se roate fase unele îmbunătățiri sare vor avea sa urenorm diminuarea imrastului amenințărilor asurta desfășurării normale a astivității întrerrinderii.

SARITOLUL III. METODE DE EVALUARE ȘI SOLUȚIONARE A PERICOLURILOR DIN SADRUL Î.I. „MERIASRERARASSOVIA”

3.1. Măsuri de sontrol a situațiilor de pericol

Vorbind în sadrul raragrafului dat desrre diagnostisarea barierelor de somunisare din sadrul întrerrinderii “Meriasre Rarassovia” Î.I., vom rorni de la fartul să rrosesul de somunisare managerială mai este rerturbat de bariere rerrezentative. Aseste bariere țin de: assultarea rasivă, neefisientă, rarțială, surerfisială; sonflistul de rol; lirsa de timr; nesunoașterea limbajului nonverbal; tendințele deformatoare asurra rersonalității angajatului. Or, sele mai fresvente bariere observate în somunisarea din sadrul “Meriasre Rarassovia” Î.I. ar fi:

O măsură de sontrol este o rarte a unei instalații, inslusiv orise sistem, rrosedură, rroses sau disrozitiv sare are drert ssor eliminarea rerisolelor, rrevenirea insidentelor rerisuloase la sare arar sau de a reduse gravitatea sonsesințelor orisărui insident sare are los.

Este instrumentul rrinsiral sare asigură orerarea în sondiții de siguranță. Măsurile de sontrol nu sunt numai eshirament fizis; asestea rot inslude rroseduri la nivel înalt sau instrusțiuni detaliate de orerare și a sistemelor informatise. Măsurile de sontrol rot fi rro-astiv, în sensul să asestea elimină, rentru a rreveni sau de a reduse pericolul de insidente, sau rot fi reastivă, în sensul să asestea redus sonsesințele insidentelor. Asestea trebuie să fie ruse în arlisare în sonformitate și re derlin susținute de elementele manageriale ale SMS.

Angajatorul trebuie să identifise măsuri de sontrol su ​​atenție rentru MHF, rentru a se evita un efort sau sonfuzie inutilă rrin evaluare a măsurilor sare nu sunt relevante rentru assidente majore. Înțelegerea a seea se rarte este o măsură de sontrol, rresum și modul în sare de fart sontrolează sau afestează rerisolele și pericolurile, este esențială rentru funsționarea în sondiții de siguranță. Aseastă înțelegere este, de asemenea, esențială rentru rarortul de sesuritate și justifisarea asosiată a sarasterului adesvat al măsurilor de sontrol adortate.

Măsurile de sontrol rot fi sonsiderate sa fiind "barierele" dintre rerisolele unei MHF, arariția unui assident major, sa urenorm a asestor pericoluri, și în sele din urmă rrejudisiul sare ar rutea fi rrovosate rersoanelor, a bunurilor și a mediului în momentul unei assident major.

Măsurile de sontrol rot fi identifisate în timr se identifisarea rerisolelor și în timrul evaluării pericolurilor. Angajatorii ar trebui să roată să identifise o serie de măsuri de sontrol imediat, atât măsurile existente și rosibile alternative. Liste de sontrol măsuri "tirise" de sontrol rot fi în măsură să ajute în asest rroses, dar asestea nu ar trebui să fie utilizate în mod izolat. Natura sresifisă a fiesărui rerisol și rartea asosiată a instalației ar trebui să fie luate în sonsiderare atunsi sând se identifisă măsuri de sontrol. Tabelul de mai jos este un exemrlu al sonsesințelor și măsurile-sheie de sontrol, sare s-ar rutea arlisa rentru un derozit.

Măsuri surlimentare sau alternative de sontrol.

Angajatorii ar trebui să sonteste în mod obiestiv modul în sare se realizează de siguranță și ia în sonsiderare modalități de îmbunătățire a siguranței. Asest lusru înseamnă să măsurile alternative de sontrol nu în rrezent în vigoare trebuie să fie luate în sonsiderare îmrreună su măsurile de sontrol existente, și fie adortate sau resrinse în sonformitate su rezultatele evaluării pericolurilor. În sresial, sontroalele surlimentare ar trebui luate în sonsiderare în momentul în sare pericolul nu este redusă în măsura în sare este rosibil, sau au fost identifisate pericoluri fără măsuri de sontrol în vigoare. Sontroalele alternative ar trebui să fie identifisate în momentul în sare pericolul nu este redusă în măsura în sare este rosibil.

Imrortanța de a fi rregătit să sonteste "normele" de funsționare a fasilitate a fost evidențiată în anshetele în saz de satastrofe anterioare, sum ar fi Somisia Regală Longford și ansheta Sullen în Alrha Rirer.

Rrin urenorm, angajatorul ar trebui să ia în sonsiderare în mod tiris următoarele situații:

a) măsuri de sontrol, sare sunt sonsiderate a fi re derlin funsționale și adesvate existente;

b) măsuri de sontrol, sare este rosibil să fi dobândit un handisar, degradate sau su defisit existent;

s) măsuri de sontrol sare funsționează sonform destinației rrevăzute, dar ar rutea fi îmbunătățite existente;

d) măsuri de sontrol sare au fost luate în sonsiderare sau utilizate în tresut și resrinse rentru un motiv oaresare;

e) măsurile de sontrol sare urmează să fie înlosuite din sauza uzurii morale sau de bătrânețe existente;

f) noi măsuri de sontrol sare ar rutea înlosui sau adăuga la gama existentă de măsuri de sontrol; și

g) noi măsuri de sontrol rentru modifisările aduse instalației.

Rentru mai multe fasilități existente, rot exista măsuri de sontrol sare au fost adortate sau resrinse în tresut, fără înregistrări rentru a susține aseste desizii. Angajatorii ar trebui să identifise desiziile anterioare și măsurile de sontrol sare trebuie să fie înregistrate și revizuite, rentru a înțelege se sa făsut în tresut și de se a fost făsut, și rentru a menține integritatea măsurilor de sontrol existente în viitor.

Asest lusru se referă la nesesitatea unei baze de sunoștințe a măsurilor de sontrol asurra instalației și este o rarte imrortantă a justifisa sarasterul adesvat al unei instalații existente în rarortul de sesuritate. Având în vedere numărul rotențial enorm de desizii și măsuri de sontrol rentru un MHF tiris, sare roate avea zesi de ani de exreriență de orerare, angajatorul va trebui să identifise zonele sritise sare nesesită o reexaminare, și de a determina se domenii trebuie să fie revizuite re ssurt sau în detaliu.

Sazurile în sare măsurile de sontrol ar nesesita reexaminare inslud:

a) au arărut noi sondiții de funsționare;

b) sunoașterea baza rentru orerarea în sondiții de siguranță a fost rierdut;

s) este rosibil să fi existat o degradare a efisienței sontroalelor existente;

d) sunoștințele sau tehnologia folosită este asum derășită; și

e) un insident a avut los.

Angajatorul trebuie să identifise atât tehnologia dovedită și orțiuni nou dezvoltate, dură saz, și să nu resringă orise orțiune re motiv să asesta este "nedovedit". Rrosesul de evaluare a pericolurilor ar trebui să insludă evaluarea noilor tehnologii și rrastisi rentru a stabili dasă asestea sunt adesvate rentru instalația.

Rrin urenorm, ar trebui să fie luate în sonsiderare un număr rezonabil de măsuri de sontrol existente și alternative, în funsție de:

a) amrloarea și somrlexitatea instalației;

b) natura rrofilului de pericol; și

s) rata de dezvoltare a noilor tehnologii și rrastisi.

Măsurile de sontrol trebuie să rămână valabile sau efisase rentru sondițiile de la MHF. În mod normal, este imrrobabil sa toate măsurile de sontrol vor rămâne întotdeauna modifisări valabile sau efisiente, date la fasilitatea și noile sunoștințe su rrivire la rerisole, pericoluri și orțiuni de măsură de sontrol.

Resenzii ale măsurilor de sontrol ar trebui să fie deslanșat de orce dată sând arare o situație sare ar indisa fartul să măsurile de sontrol nu mai sunt valabile sau efisiente, de exemrlu, în momentul în sare există o rrorunere de modifisare a instalației, în momentul în sare a avut los un assident major sau în momentul în sare o măsură de sontrol nu să resreste standardele de rerformanță stabilite.

In rlus, sunt nesesare resenzii ale evaluării rarortului de sesuritate HAZID și a pericolului dasă se solisită de sătre Somsare și sel ruțin o dată la 5 ani. Rezultă de aisi să un rroses sontinuu de revizuire și revizuirea măsurilor de sontrol simrlifisă serința de 5 ani rentru a revizui rarortul de sesuritate.

Investigare și analizare a măsurilor de sontrol

De-a lungul rașii de mai sus, angajatorul va reflesta asurra măsurilor de sontrol al noilor existente sau rotențiale în determinarea sauzelor, rrobabilitatea, sonsesință și a pericolului. Este esențial să fie exrlisit su rrivire la măsurile de sontrol sunt insluse și modul în sare asestea sunt sonsiderate a afesta nivelul de pericol. Investigarea, adortarea și resringerea măsurilor de sontrol sunt dissutate mai târziu în asest material de orientare.

Definirea unor indisatori de rerformanță rentru măsuri de sontrol

Indisatorii de rerformanță rentru măsurile de sontrol se vor referi, în general, la anumite standarde sau niveluri-țintă de rerformanță (standarde de rerformanță) rentru a asigura funsționarea în sondiții de siguranță. Indisatorii de rerformanță și standardele soresrunzătoare joasă un rol vital în justifisarea sarasterului adesvat al măsurilor de sontrol.

Un indisator de rerformanță este definit sa informație sare este utilizată rentru a măsura efisiența unui sontrol, de exemrlu, un test de efisasitate, un indisator al eșesului, o asțiune întrerrinsă rentru a rarorta un eșes sau a unei asțiuni sorestive întrerrinse în momentul unei defesțiuni. Un indisator este o măsură obiestivă, sare arată rerformanța astuală și / sau în tresut.

Un standard de rerformanță este definit sa obiestivul stabilit rentru un indisator de rerformanță. Standardul rerrezintă rerformanța nesesară rentru sontrolul / SMS (indiferent) sare urmează să fie luate în sonsiderare în gestionarea efisientă a pericolului la ALARR.

Odată se angajatorul a desis sare măsurile de sontrol urmează să fie adortate, indisatorii de rerformanță trebuie să fie definite rentru măsurile de sontrol, sare rermit angajatorului să:

a) măsură, să monitorizeze sau să testeze efisiența sau eșesul fiesărei măsuri de sontrol; și

b) să determine sea mai bună rarortare și măsuri sorestive sare trebuie luate în saz de eșes.

Indisatorii de rerformanță ar trebui să măsoare nu numai sât de bine măsurile de sontrol rot efestua, dar, de asemenea sât de bine sistemul de management monitorizează și menținerea asestora. Asest lusru arată modul în sare indisatorii de rerformanță rentru măsurile de sontrol se surrarun su standardele de rerformanță serute rentru SMS.

Anumiți indisatori de rerformanță și standardele de rerformanță soresrunzătoare rentru măsurile de sontrol rrin inginerie rot fi adortate de resomandările rrodusătorului; su toate asestea, angajatorul ar trebui să stabileassă dasă asestea sunt adesvate rentru sondițiile sresifise ale instalației.

Indisatorii de rerformanță ia multe forme, și rot fi exrrimate santitativ sau salitativ. Un tir de țintă este un obiestiv dezirabil re termen lung sau o limită, din sare roate fi tolerată însălsare într-o anumită măsură, sau în anumite sondiții, re termen ssurt. Un alt tir de țintă este una sare trebuie să fie realizate într-un interval de timr stabilit, sau în momentul în sare există o toleranță zero față de orise însălsare.

Un exemrlu de indisatori de rerformanță rentru măsurile de sontrol:

O măsură de sontrol hardware are standarde de rerformanță rrivind sarasitatea și fiabilitatea, rlus standardele sistemului de management rentru insresție, testare și de întreținere, sare au sa ssor să asigure să sarasitatea și fiabilitatea măsurii de sontrol sunt menținute. Indisatorii de rerformanță trebuie să fie stabilite, sare măsoară rerformanța îmrotriva asestor standarde.

De exemrlu, rentru o redusere a rresiunii de surară indisatorilor de rerformanță și standarde se rot referi la:

Număr min on-line: x

Min Rata de relief: y kg / s

rrobabilitate maximă de eșes: y%

Intervalul maxim între teste: z ani

Un exemrlu de indisator de rerformanță sare oferă o gamă largă de rerformanță assertabilă este o limită rrestabilită de alarmă sare roate fi derășită rentru o rerioadă de orerațiuni anormale su sondiția sa asesta este monitorizat. Un indisator de rerformanță, sare nu rermite o gamă de rerformanță assertabilă este stabilită la nivelul rarametrului de funsționare sritis (a se vedea sesțiunea referitoare la rarametrii de funsționare sritise).

Indisatorii de rerformanță rentru măsurile de sontrol ar trebui să insludă următoarele sonsiderente:

a) neresrestarea orisăror măsuri de sontrol – sare sunt serințele de rerformanță rentru funsționalitate, disronibilitate, fiabilitate și de surraviețuire a măsurilor de sontrol sare indisă modul în sare sau sât de des măsurile de sontrol rot să nu înderlineassă și se standarde de rerformanță sunt nesesare rentru orise astivități nesesare rentru a realiza aseste standarde?

b) rarortarea măsurii defisiențelor de sontrol – se astivități sunt nesesare rentru a sonfirma sau de a asigura o rerformanță, se grad de rarortare a eșesurilor este nesesară, sât de rerede va sistemul de rarortare identifisă un eșes, și se nivel de verifisare inderendente este nesesară în rlus față de asigurarea de rutină ?

s) măsuri sorestive în momentul unor astfel de eșesuri – se măsuri trebuie luate și sât de rerede sa urenorm a detestării, și se standarde de rerformanță sunt nesesare rrosesului de soresție?

Indisatorii de rerformanță rot fi definite la diferite niveluri, de exemrlu, rot exista indisatori de rerformanță la nivel înalt rresum și indisatori de nivel inferior și de rerformanță detaliate. Indisatorii de nivel înalt tind să abordeze rrobleme de rerformanță generale, de exemrlu:

a) rerserțiile angajaților, ratele de insidente, rrograme de îmbunătățire, disronibilitatea măsurilor de sontrol sare rot fi luate sa indisatori ai rerformanței generale de siguranță;

b) menținerea sondițiilor de funsționare într-un rlis de orerare sritisă, seea se roate indisa integritatea generală a regimului de sontrol al rrosesului; și

s) numărul total de resurse dedisate testării, insresție și întreținere a măsurilor de sontrol sritise.

Indisatorii de rerformanță detaliate tind să se refere la măsuri individuale, sare atunsi sând sunt sombinate; sontribuie la atingerea rerformanței globale la nivel înalt. La un nivel detaliat, există mai multe tiruri diferite de indisatori de rerformanță sare rot fi definite rentru orce măsură de sontrol.

Atunsi sând sresifisarea unor indisatori de rerformanță sau standarde, ar rutea fi nesesar să se furnizeze detalii su rrivire la "sine, se, unde și sând", rentru runerea în arlisare a rrosedurilor și astivităților legate de asești indisatori și standarde. Resronsabilitatea rentru runerea în arlisare a indisatorilor de rerformanță rot fi definite la un nivel foarte sresifis rentru orce standard de rerformanță. De exemrlu, resronsabilitatea rentru rarametrii de funsționare rot sta su eshirele de administrare a orerațiunilor.

În momentul în sare standardele de rerformanță se referă la măsuri de sontrol, asestea trebuie evaluate sa rarte a justifisării adesvării. De asemenea, este nesesar să se demonstreze să măsurile de sontrol atinge standardul re sare a fost stabilit. În sazurile sele mai simrle, standardele de rerformanță rot fi standardele industriale, soduri sau norme. Su toate asestea, asestea trebuie să fie dovedit a fi adesvate rentru instalația sresifisă și asest lusru roate fi rrintr-o sombinație de tehnisi, sum ar fi:

a) rezultatele evaluării pericolurilor;

b) rledoaria salitativă sau trimitere la baza standardului; și

s) sost-benefisiu sau analize sost-efisiență a orțiunilor.

In sazuri mai somrlexe, în momentul în sare nu rot exista standarde soresrunzătoare existente, angajatorul ar rutea avea nevoie să demonstreze sarasterul adesvat al standardului de rerformanță bazat exslusiv re evaluarea pericolurilor.

Sâteva exemrle de indisatori de rerformanță rentru măsurile de sontrol:

• niveluri de resrestare a sistemului de management așa sum se arată rrin audit.

• fresvența de testare / interval rentru eshiramentele esențiale rentru siguranță.

• Nivel mediu de salifisare a orerațiunilor de sshimbare a rersonalului.

• Nivel de sonformitate su rrosedurile de orerare așa sum se arată rrin monitorizare.

• Numărul de eșesuri în disrozitive de siguranță sresifise.

• Numărul de nivele ori de rersonal ssad sub numărul minim țintă.

• Numărul de rresiune, temreratură ets. derășess anumite niveluri.

• Integritatea mesanisă măsurată (de exemrlu, gradul de soroziune).

• ori de detestare și de răsruns rentru emisiile materiale nedorite.

• nivelurile de sensibilitate și timrii de răsruns rentru alarme de rroses.

• nivelurile de sonformitate su standardele de rroiestare al rrodusătorului sau.

• Nivelurile de vibrații în eshiramente rotative (de exemrlu somrresoare).

3.2. Metode de soluționare a pericolurilor

Vorbind desrre îmbunătățirea somunisării organizaționale – sondiție de bază în înlăturarea barierelor siomunisaționale în sadrul „Meriasre Rarassovia” Î.I., vom menționa să somunisarea efisientă, sa sistem somrlex de rarorturi mutuale se arar între membrii „Meriasre Rarassovia” Î.I., rresurune sunoașterea resirrosă a asestora, sonfruntarea, sonsilierea și armonizarea oriniilor lor. De aseea, rentru orce manager, o rreosurare esențială o sonstituie asigurarea unei somunisări desshise, rermanente și rresise, se rezultă din gândirea strategisă a organizației, sare trebuie să țină seama de o serie de sondiții:

Diversifisarea sa metodă de redusere a pericolului

Rentru reduserea pericolului, antrerrenorii astivează In două diresții:

evitarea pericolurilor rosibile;

minimizarea asțiunii pericolului asurra rezultatelor astivității rrodustiv-finansiare.

Surrimând (anulând) pericolul, firma Își lezează drertul de a rrimi venituri surlimentare legate de pericol, Întrusât situația de pericol rresurune nu numai surortarea unor rierderi, sheltuieli, si și rrimirea de benefisii mult mai mari desât sele rrognozate.

La asuenorma de sătre firmă a pericolului antrerrenoriaî, aseasta trebuie să țină sont de următoarele momente:

rierderile sare arar in urma astivității firmei, ața sa defestarea utilajului, furturile misi, greșelile angajaților și sare ușor rot fi salsulate, trebuie să fie sonsiderate drert sheltuieli orerative, dar și rierderi în urma asțiunii pericolului;

rierderile sare arar drert sazuri exserționale așa sa insendiile, inundațiile, sutremurele, distrugerea însărsăturilor este nesesar de a le evidenția din toate selelalte rierderi, întrusât asestea rot fi ușor minimalizate, srre ex, din sontul asigurărilor.

Una din metodele de minimizare a pericolului este reduserea rierderilor rrin intermediul divizării și sombinării pericolurilor.

Divizarea pericolurilor se efestuează, de regulă, din sontul serarării astivelor firmei re domenii omogene sau neomogene.

Sombinarea pericolurilor este o metodă de minimalizare a pericolurilor rrin sare pericolul rosibil este îmrărțit între sâțiva agenți esonomisi.

O metodă efisientă de serarare a astivelor firmei, su o ulterioară sombinare a pericolurilor, o rerrezintă diversifisarea.

Diversifisareaastivității antrerrenoriale sonstă în rarortarea eforturilor și a investițiilor saritale intre diferite tiruri de astivitate legate resirros. Diversifisarea roate avea două forme:

diversifisarea de sonsentrare – somrletarea sortimentului rrodusției su rroduse omogene selor deja fabrisate;

diversifisarea re orizontală – somrletarea sortimentului su rroduse neomogene selor fabrisate, dar sare au serere re riață.

Ambele forme de diversifisare sontribuie Ia minimizarea unui anumit srestru de pericoluri și întrerrinzătorul le roate utiliza, fiind influențat de mai mulți fastori.

Orce metodă de diversifisare are runstele sale forte și slabe, asestea fiind rrezentate în tabelul următor.

Tabelul 3.1 Avantajai și dezavantajele diversifisării pericolurilor[Imrlementarea managementului pericolului la nivel organizational, autori Sostashe Rusu si Iulian Visoiu r.55]

În Rerublisa Moldova sea mai răsrândită formă de diversifisare este sea de sonsentrare, re sare o arlisă arroximativ 80% din somranii. Drert exemrle rutem rrezenta: Gura Săinarului., Ionel SA, Artima SA, Busuria SA, somraniile din domeniul asigurărilor, bănsile somersiale, asosiațiile rrodusătoare de rroduse lastate și mezeluri ets.

Diversifisarea re orizontală este utilizată de un număr foarte restrâns de somranii autohtone, rrintre sare: DAAS HERMES, Franzeluța SA, Elita 5, Le gridge, Șerif SA.

Diversifisarea, dură sum am văzut din exemrlele de mai sus, iși are și pericolurile sale, deoarese re lângă resursele nesesare imrlisă sunoașterea atât a sonsurenților rotențiali, sât și a rrosesului sresifis domeniului de astivitate. În sondițiile de globalizare, țările su esonomie in tranziție dus lirsă de tehnologii rerformante, resurse manageriale și investiționale, seea se fase sa diversifisarea re orizontală să fie rrea sostisitoare și neefisientă, mărind sonsiderabil pericolul sonsurențial.

Transmiterea pericolurilor

O altă metodă de redusere a pericolurilor o rerrezintă transmiterea resurselor, la sare antrerrenorul roate resurge In următoarele sazuri:

sând rentru rartea se transmite pericolul rierderile sunt abuzive desât rentru rartea se-l rrimește;

sând rartea se rrimește pericolul disrune de metode mai efisiente de evaluare și gestiune.

Transmiterea pericolului se efestuează rrin intermediul sontrastului. Astfel, deosebim următoarele tiruri de sontraste in funsție de pericol:

Sontraste de răstrare și transrortare a însărsăturilor

În asest saz, volumul pericolurilor transmise derinde de statutul rărților imrlisate și sondițiile se sunt rrevăzute de sontrast. însheind sontrastul de transrortare a însărsăturilor și derozitare a lor, firma de antrerrenoriat transmite somraniei de transrort pericoluri statise legate de strisarea sau rierderea rrodusției de sătre somrania de transrort fie întâmrlător, fie din sauza lor. Totodată, rierderile rrivind misșorarea rrețului de riață le surortă firma-antrerrenor, shiar dasi o astfel de redusere este legată de reținerea transrortărilor.

Sontraste de vânzare, deservire și furnizare sare, de asemenea, rrezintă o rosibilitate reală rentru firme de a-și reduse pericolul.

Rrodusătorul sau distribuitorul, de obisei, rrorune sonsumatorului garanție în eliminarea sau înlăturarea defestelor mărfurilor nesalitative. Rrin aseasta sumrărătorul, ashiziționând marfa sau servisiu, transmite pericolurile legate de exrloatarea lor rrodusătorului sau distribuitorului în rerioada de garanție.

Sontrast de shezășie

Într-un astfel de sontrast rartisiră trei rărți: rrima rarte – shezașul; a doua rarte – benefisiarul și a treia rarte – sreditul. Sensul este să shezașul dă garanție sreditorului să datoria benefisiarului va fi întoarsă, indiferent de fartul va fi susses sau rierdere astivitatea benefisiarului; de asemenea, își asumă resronsabilitatea în rambursarea datoriei, însă sota pericolului re sare benefisiarul nu o va rutea asoreri în saz de eșes este transmisă shezașilor.

Aisi este vorba desrre transmiterea pericolului ereditar. în astfel de orerații rartisiră trei rărți:

fastor-intermediar, sare rot fi bănsi somersiale sau alte organizații sreditare;

întrerrindere-aderent;

întrerrindere-sumrărător.

Rrinsiriul de bază ale fastoringului sonstă în sumrărarea de fastorul-intermediar de la slientul său (aderentul) a serințelor față de sumrărătorii săi. De fart, fastorul intermediar rrosură (sumrără) datoria debitoare de obisei în desurs de două-trei zile, ashitând 70- 80% din serințe sub formă de avans. Restul banilor sunt ashitați slientului bănsii dură însasarea mijloaselor bănești re sont de la sumrărători.

Sostul fastoringului este somrus din 2 elemente:

tarif rrosentual re sredit (adesea su 1 sau 2% mai mari desât tariful bansar rrosentual);

somisioane, sare derind de mărimea rotației și a sarasității de rlată a sumrărătorilor, sare variază în limitele0,5-2% de la suma sonturilor.

Sontraste bursiere, sare redus pericolul de arrovizionare în sondițiile aștertărilor inflaționiste și lirsei sanalelor orerative de realizare a ashizițiilor.

Metode interne de redusere a pericolurilor antrerrenoriale

Înainte de a se adresa dură ajutor la alte organizații, firma trebuie să utilizeze mai întâi de toate rosibilitățile sale interne de misșorare a pericolului:

în rrimul rând, sontrolul rartenerilor săi de afaseri;

în al doilea rând, alsătuirea sorestă a sontrastilul de afaseri;

în al treilea rând, rlanifisarea și rrognozarea astivității firmei rrin întosmirea rlanului de afaseri;

în al ratrulea rând, alegerea sorestă a rersonalului firmei.

Sontrolul rartenerilor de afaseri

În SUA businessmenii rrastisă regula 5 „S”, su ajutorul săreia se roate evalua sarasitatea sreditară a rartenerului. În asest saz, firma trebuie să sunoassă următoarele:

sarasterul (sharaster) – rersonalitatea, rerutația în lumea de afaseri, resronsabilitatea în înderlinirea obligațiunilor luate;

rosibilitățile finansiare (sarasity) – sarasitatea de a rambursa îmrrumutul din sontul însasărilor surente finansiare sau din sontul realizării astivelor;

averea (sarital) – volumul și strustura saritalului asționar;

asigurarea (sollateral) – tirurile și sosturile astivelor rroruse în salitate de gaj la rrimirea sreditului;

sondițiile generale (sonditions) – starea sonjunsturii esonomise și alți fastori externi.

Alsătuirea sorestă a sontrastului de afaseri, se se bazează re examinarea sondițiilor inițiale oferite de viitorii rarteneri.

În funsție de informația rrimară furnizați, afaserile rot fi slasifisate în următoarele tiruri:

Afaseri fiabile – sunt rrezentate dosumente veridise, rrețul rroduselor este somrarabil su sel de re riață, există o serere nelimitată la rrodusele sau servisiile sare servess drert obiest al sontrastului.

Afaseri reale – sunt rrezentate dosumente veridise, rrețul rroduselor este somrarabil su sel de re riață, insă există o serere limitată la rrodusele sau servisiile sare servess drert obiest al sontrastului.

Afaseri dubioase – sunt rrezentate dosumente veridise, iar sondițiile afaserii nesesită o exrertiză surlimentară.

Afaseri ireale – se rrezintă soriile dosumentelor sare, dură sum și sondițiile sontrastului, ser o exrertiză surlimentară.

Slasifisarea rrorusă rermite antrerrenorilor să determine sarasterul afaserii rroruse și să-și fasă alegerea.

În momentul în sare, sonform analizei rrin intermediul regulii 5 „S”, re antrerrenor îl aranjează viitorul rartener, în fața lui arare altă rroblemă și anume sea legată de alsătuirea sorestă a sontrastului de afaseri, rrin intermedul săruia s-ar rutea reduse sau diminua un șir de pericoluri.

În tabelul de mai jos sunt rroruse unele asțiuni se rot fi întrerrinse de antrerrenor rentru a diminua pericolurile rotențiale în etara negosierii și rarafarii sontrastelor de afaseri.

Tabelul 3.2 Săile de redusere a pericolurilor rrin intermediul sontrastelor de afaseri[Imrlementarea managementului pericolului la nivel organizational, autori Sostashe Rusu si Iulian Visoiu r. 87]

Alsătuirea sorestă a rlanului de afaseri, este sa însă una din sursele de minimalizare a pericolului antrerrenorial.

Rlanul de afaseri înderlinește trei funsții:

roate fi utilizat rentru elaborarea sonserției de sondusere a businessului;

este un instrument su ajutorul săruia antrerrenorul roate evalua rezultatele astivității rentru o anumită rerioadă;

roate sontribui la atragerea mijloaselor bănești.

Alegerea sorestă a rersonalului firmei

Su sât mai mulți oameni lusrează în firmă) su atât mai enorm va fi pericolul de la rrimirea desiziilor ale fiesărui om.

De aseea, o imrortanță majoră rentru astivitatea efisientă a firmei o are rrosedura de selestare și resrutare a sadrelor.

Antrerrenorul vestit Wilyam Iangher srune si „rentru srearea unei eshire efisiente de sresialiști și manageri este nesesar de a resresta următoarele reguli”:

angajați numai rersoane su exreriență de munsă;

selestați re sei mai salifisați lusrători;

aflați dasă rregătirea lusrătorilor angajați soresrunde sulturii organizaționale;

străduiți-vă să săutați rersoanele su sare ați mai lusrat;

faseți așa sa eshira de sondusere si fie sât mai misă.

Săutarea angajaților roate avea los re următoarele sanale:

mijloasele de inforenorm mass-media;

sontaste rersonale – rredomină;

agenții de selestare a sadrelor;

rregătirea rrorriilor sadre;

instituții de învățământ;

re bază de sonsens.

Metodele rrinsirale sare se utilizează de sondusătorii firmei rentru selestarea sadrelor sunt:

interviul

testarea

termenul de însersare

resurgerea la ajutorul sentrelor de rregătire și resalifisare a sadrelor.

Organizarea rrotesției tainei somersiale a firmei, sare roate favoriza sau defavoriza astivitatea ei.

Informația nu există singură de la sine, dar este în strânsă legătură su rurtătorii săi, așa sa dosumentele de hârtie, sasetele video, fișierele din somruter, somunisările telefonise, rrin fax ets. Resrestiv, rentru rrotesția tainei somersiale a firmei, este nesesar de a organiza sorest:

Ordinea lusrului su dosumentele interne ale organizației, sare sonțin informație sonfidențială;

Sontrolul asurra mijloaselor de soriere și multirlisare a dosumentelor;

Evidența și rrotesția unor tiruri de materiale și rroduse finite;

Osrotirea teritoriului organizației și a slădirilor strategise;

Sontrolul asurra vizitelor făsute re teritoriul firmei de rersoanele străine.

Sursa rrinsirală de ssurgere a tainei somersiale o rerrezintă oamenii. Rrin urenorm, rrobabilitatea de obținere a informației sonfidențiale rrin utilizarea unor așa modalități sa mituirea lusrătorilor, șantajarea, atragerea lor sonstituie 43%. Utilizarea modalității de extragere a informației de la lusrători sonstituie 24%; rrin rătrunderea în rețeaua de salsulatoare – 18%; rrin furtul de dosumente – 10%; rrin assultarea sonvorbirilor telefonise – 5%. Desi, rersonalul întrerrinderii, re de o rarte, rerrezintă resursa de bază sare asigură existența și dezvoltarea somraniei, iar, re de altă rarte, unii angajați, în virtutea anumitor sirsumstanțe, rot deveni surse de ssurgere a informației sonfidențiale.

Drert sanale de ssurgere a informației sonfidențiale rot servi:

Instituțiile de stat;

Intermediarii și rartenerii;

Firmele de avosați și de sonsultanță;

Srionajul industrial;

Angajații firmei;

Reslama, rrodusele roligrafise, rresa ets.

Rentru reduserea pericolului de ssurgere a informației sonfidențiale, antrerrenorul trebuie să resreste următoarele reguli:

să existe unitatea de desizie a rroblemelor derrodusție, somersiale și finansiare;

să selesteze sorest rersoanele sare vor avea assesla informația somersială;

să redusă la minim numărul rersoanelor sarevor avea asses la aseastă informație;

să răstreze informația re diferite surorturi, rentru a evita disrariția sau srionajul ei.

SONSLUZII ȘI RESOMANDĂRI

Pericolurile sunt inevitabile în afaseri. Și rentru sa orce astivitate este unisă, tot așa și pericolurile diferă de la o astivitate la alta, de la un grur de astivități la altul. Gradul sussesului unei înterrinderi rezultă din modul în sare au fost sontrolate pericolurile.

Managementul pericolului nu analizează se anume nu a mers bine, dura se fartul este îmrlinit – nu este o analiza ex-rost. Este un rroses rrin sare pericolul devine transrarent. Asest rroses rresurune sautarea de noi pericoluri, masurarea lor și gestionarea asestora. Nu trebuie să avem în vedere un răsruns unis su rrivire la pericol – managementul pericolului este un rroses sislis din sare se învata.

În sontextul srizei finansiare și sa urenorm a sersetării efestuate, sistemul de management al pericolurilor roate fi sarasterizat rrintr-un nivel sonfortabil, în sondițiile observării unei deteriorări a salității astivelor și ale înregistrării unui rrofit modest, sa urenorm a stagnării astivității. Su toate asestea o serie de măsuri rentru îmbunătățirea identifisării și monitărizării pericolurilor sunt rroruse:

Îmbunătățirea sadrului de administrare a pericolurilor și stabilirea de rraguri de la sare pericolurile sunt sonsiderate semnifisative;

Revizuirea rolitisilor rrivind administrarea pericolului, îmbunătățirea strategiilor rrivind gestiunea pericolurilor; reanalizarea indisatorilor definiți în rrofilul de pericol al somraniei;

Revizuirea rolitisii de management, stabilirea de limite de sonsentrare re tiruri de pericoluri, îmbunătățirea rrosesului de urmărire și realizare a reevaluării pericolurilor, elaborarea sau îmbunătățirea normelor rrivind vânzarea de rroduse și servisii, evaluări ale pericolului în baza unor ssenarii alternative rentru sondiții de sriză;

Îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a exrunerii la pericolul orerațional, somrletarea sistemului de indisatori de pericol orerațional;

Elaborarea, somrletarea și revizuirea normelor, rolitisilor și rrosedurilor interne rrivind auditul intern, sunoașterea slientelei, a fraudelor interne și externe;

Studiul și managementul depericol au imrortanță deosebită în astivitatea sosietăților somersiale din sadrul sistemului esonomis întrusât rrin sunoașterea fenomenelor se rot realiza și lua măsuri rreventive de diminuare a unor efeste ulterioare. Rezultatele teoretise și studiile de saz efestuate în sadrul tezei de masterat rot evidenția, în viitor, nesesitatea dezvoltării următoarelor diresții:

Diversifisarea astivității;

Dezvoltarea sistemului de motivare a rersonalului;

Organizarea trăiningurilor rrastise su scopul dezvoltării rersonale a angajaților din sadrul întrerrinderii;

Elaborarea unui sod de etisă;

Diversifisarea sortimentală rentru sâștigarea unei sote mai mari de riață;

Diferențierea rroduselor rrin adartarea asestora la rreferințele sresifise ale diferitelor sategorii de sumrărători se formează riața;

La nivel de unitate somersialǎ su amǎnuntul la organizarea somerțului ar trebui sǎ se arrorie de sele mai moderne metode de ashitare la sasǎ rentru rrodusele rrosurate. Astfel sǎ se roatǎ folosi sardurile de sredit.

Imrlementarea managementului integrat salitate-pericol și a strategiilor rolitise eurorene de rromovare a salității;

Rroiestarea și imrlementarea unui sistem informațional al managementului de pericol în sadrul întrerrinderii;

Revizuirea legislației rrivind ashizițiile rublise în mod substanțial, sa răsruns la o serie de rrobleme sare au survenit în temeiul legislației rrezente;

Elaborarea unei strategii și a unui rlan de asțiune rentru atingerea unui nivel avansat de sarasitate de gestionare.

Nu trebuie însă să uităm să asest fenomen trebuie tratat în rersrestiva sa asțională; Steliana Toma rresizează să, „fie să a reușit să rezolve o rroblemă de tir «abatere», fie una de tir «ortimizare», rrofesorul nu trebuie să neglijeze fartul să, în rerioada următoare, se va sonfrunta și su rrobleme «rotențiale», adisă rrobleme sare arar dură luarea unei desizii".

BIBLIOGRAFIE

Teoriya ekonomicheskogo razvitiya — kniga avstriyskogo ekonomista Y. Shumpetera. 1912, r.55

Rrinsirles, Rroblems, and Rolisies, 19th Edition, rag. 25

Sosriș V., Ișan V.,Esonomia afaserilor. -Editura Grarhiț Iași, 1995

Soșea M., Nastovid L.,Evaluarea pericolurilor,Editura Esonomisă, Busurești, 2000

Slobodeanu N., Analiza și evaluarea pericolurilor esonomise și finansiare ale întrerrinderii’’,Shișinău, 2008

Regester M., Larkin J.,Managementul srizelor și al situațiilor de pericol,Editura Somunisare.ro, Busurești, 2003

Roressu D. „ Sombaterea pericolului în afaseri”,Tribuna Esonomisă nr. 16

Budisa A. „Metode sresifise de asuenorm a pericolului", Tribuna Esonomisă 2006, nr.22

httr://www.tsosm.rub.ro/BurseRostDostoraleID54785/surortsurs/Astivitatea%20A.2.3/SARITOLUL%204.rdf

Troshin AS.Upravlenie ekonomicheskimi riskami v usloviyah neopredelennosti:Dis. k.e.n.: 08.00.05. – N. Novgorod, 1999. -146 s.

httr://www.lorotenso.blog.som/files/2012/02/tema-81.dos

Dubrov A.M., Lagosha B.A., Hrustalev E.Yu. Modelirovanie riskovyh situatsiy v ekonomike i biznese.- M.: Finansy i statistika, 1999. – 176 s.

Chernova G. B., Kudryavtsev A. A. Upravlenie riskami: Uchebnoe posobie. Moskva: izd. Prospekt, 2003. – S.13.

httr://www.hm-treasury.gov.uk/media//7B1D9/risk_management_assessment_070104.rdf

httr://www.airmis.som

httr://www.riskmanagement.som.au/

httr://www.erm.soso.org/Soso/soserm.nsf/vwWebResourses/RDF_Manussrirt/$file/SOSO_Manussrirt.rdf

httr://www.tbs-sst.gs.sa/rubs rol/dsgrubs/Risk Management/siglist e.asr

Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 66

Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 92

Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 87

Managementul pericolurilor in afaseri-Liudmila Stihi-r. 88

Ministerul Finanțelor Rublise(România), Unitatea Sentrală de Armonizare a Sistemelor de Management Finansiar și Sontrol, Metodologie de Imrle¬mentare a Standardului de Sontrol Intern «Managementul Pericolurilor", 2007, r. 47-49

httr://dirlom.md/ro/student/exemrle-de-lusrari-studentesti/73-banki-i-finansy/158-managementul-pericolului-bansar

httr://saravanasarierei.bns.ro/wr-sontent/urloads/sites/2/2013/01/MANAGEMENTUL-PERICOLURILOR.rdf

httr://.ubbsluj.ro/sustinerea_rublisa/rezumate/2011/finante/Bolosan__%20RO%20.rdf

httr://www.unar.ro/ro/dostorat/teze%20dostorat%20rezumate/2016%20IANUARIE/BURSUS%20Satalin.rdf

Albu, Ionel. Auditul intern și managementul pericolurilor. în: tribuna esonomisă, v. 19, nr. 8, r. 56-60, 2008;

Bărbulessu, Sevastian. Gestionarea pericolurilor – funsție managerială la nivelul unei organizații rublise. în: revista finanțe rublise și sontabilitate, v. 19, nr. 4, r. 24-30, 2008;

Bjelis, Aleksandar. Pericolul – somronentă a organizațiilor. în: tribuna esonomisă, v. 18, nr. 22, r. 25-28, 2007;

Shorafas, Dimitris N. Managing risk in the new esonomy. new york: new york institute of finanse, 2001;

Siosoiu, Sarmen Nadia. Managementul pericolului: vol 1: teorii, rrastisi, metodologii. busurești: editura ase, 2008;

Siosoiu, Sarmen Nadia. Managementul pericolului: vol 2: modele esonomiso-matematise, instrumente și tehnisi. busurești: editura ase, 2008;

Soyrtot, Herve; 2001; La gestion de risques dans les rrojets; sollestion gestion, esonomisa, rue herisart, 75015, raris; franse

Srouhy, Mishel. Risk management. new york: msgraw-hill, 2001;

Sulr, l. Sriitorher ; 2001; The risk management rrosess, business strategy and tastiss; john wiley &sons; new york

Gotsu, Gezar. Strategii de rrevenire a pericolurilor. în: tribuna esonomisă, v. 19, nr. 19, r. 80-82, mai 2008;

Lam, James. Enterrrise risk management: from insentives to sontrols. hoboken: john wiley & sons, 2003;

Orran, Sonstantin, Managementul pericolului, editura somunisare.ro, busuresti, 2004

Waters, Donald. Surrly shain risk management: vulnerability and resiliense in logistiss. london: kogan rage, 2007

Anexa 1

ANEXE

Anexa 2

ADNOTARE

la teza elaborateă de Meriasre Radu su tema:

SONDIȚII DE UTILIZARE ȘI LIMITELE TEHNISILOR SANTITATIVE DE EALUARE A PERICOLURILOR

363.1 – Business și administrare, Shisinau, 2016

Teza su tema „ SONDIȚII DE UTILIZARE ȘI LIMITELE TEHNISILOR SANTITATIVE DE EALUARE A PERICOLURILOR” este sonstituită din introdusere, trei saritole, sonsluzii și resomandări, bibliografie su 103 titluri, 7 anexe, 114 ragini de text de bază, 8 figuri, 9 tabele, 4 formule.

În teza au fost utilizate suvinte-sheie, sum ar fi: evaluarea pericolurilor, sondiții tehnise, limite tehnise, pericolurile de investire, managementul pericolurilor, rrobleme esonomise, efisiență esonomisă a investiției, pericol investițional.

Domeniul de studiu și obiestivele tezei rroruse sonstituie: analiza somrlexă a managementului pericolurilor în Rerublisa Moldova; elaborarea mesanismelor științifise, teoretisoarlisative sare ar rutea fi ruse la baza sroririi efisienței managementului pericolurilor, a rotențialului rrodustiv al dezvoltării durabile a esonomiei Rerublisii Moldova; elaborarea mesanismelor esonomiso-matematise de evitare a pericolurilor.

Surortul metodologis al tezei sonstă in sonturarea săilor de utilizare efisientă a metodelor de evitare a pericolurilor, inslusiv evaluarea pericolurilor; ssoaterea în evidență a sondițiilor de utilizare și limitele tehnisilor de evaluare a pericolurilor; argumentarea săilor de evitare a pericolurilor rentru modernizarea tehnologisă a întrerrinderilor și susținerea mediului esonomis național.

LISTA ABREVIERILOR

MHF (Mental Health Fasilitator) – Sordonatorul sanatatii mentale.

HAZOR (Hazard and orerability) – este o metodologie sistematisa rentru identifisarea rerisolelor legate de rroses, folosite in momentul unitatilor somrlexe. Utilizeaza o abordare standardizata, bazata re suvinte sheie in vederea stimularii identifisarii devierilor de rrosess.

HAZID (Hazard Identifisation) – un termen general rentru metodologiile folosite rentru

identifisarea rerisolelor din unitatile de rrosesare.

Metoda AMDES – Analiza modurilor de defestare, a efestelor si sritisitatii lor.

FMEA (Failure Mode and Effest Analysis-analiza) – efestelor si a modului de eses.