SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM [307520]

[anonimizat]: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolventă:

Doriana-Maria MERCA

Conducător Științific:

Lector Dr. [anonimizat]

2020

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA:

[anonimizat] A COMUNEI POIENI DIN JUDETUL CLUJ

Absolvent: [anonimizat]-Maria MERCA

Conducător Științific:

Lect. dr. Mihai CUCERZAN

CUPRINS

REZUMAT 2

SUMMARY 3

INTRODUCERE 4

PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE 6

CAPITOLUL I. [anonimizat] A LOCALITĂȚII BOLOGA 6

1.1 Localizarea, clima și hidrografia 6

1.2 Solul, flora vegetația și fauna. 7

1.3 BOLOGA ÎN TIMPUL MARILOR EVENIMENTE DIN ISTORIEI 8

CAPITOLUL II. [anonimizat] 12

2.1 Credința și biserica 13

2.2 Învățământul 14

2.3 Tradițiile și obiceiurile specifice zonei 15

2.4 Portul tradițional 18

2.5 Principalele obiective turistice ale comunei Poieni 21

2.6 Viața economică 25

CAPITOLUL III. ANALIZA CADRULUI DEMOGRAFIC 28

3.1 Situația demografică a comunei Poieni 28

3.2 Sporul natural al comunei Poieni în anul 2018 31

3.3 Situația geodemografică a localității Bologa. 32

CAPITOLUL IV. Analiza SWOT a comunei Poieni 33

PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA 35

CAPITOLUL V. METODOLOGIA CERCETĂRII 35

5.1 TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE 35

5.2 SCOPUL, OBIECTIVELE IPOTEZELE CERCETĂRII 36

5.3 VARIETATEA POPULAȚIEI ȘI TIPURI DE EȘANTIONARE 37

PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII 39

CAPITOLUL VI. FIȘA COMUNEI POIENI 39

CAPITOLUL VII. ANALIZA DATELOR 45

CAPITOLUL VIII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 70

BIBLIOGRAFIE 74

ANEXE 75

[anonimizat] A [anonimizat], [anonimizat]. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România; [anonimizat]; [anonimizat]

REZUMAT

Prin studiile și toate cercetările efectuate în cadrul prezentei lucrări s-a căutat identificarea elemntelor care favorizează dezvoltarea într-o [anonimizat], care pot susține domeniile cele mai optime dezvoltării.

[anonimizat] o modalitate de rezolvare a problemelor la nivelul local având o importantă componență de sociabilitate și ducând la o [anonimizat], social coezive și caracterizată de o calitate înaltă a vieții.

Lucrarea este structurată în trei părți și cuprinde opt capitole.

[anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat].

Capitolul al treilea cuprinde o analiză a cadrului demografic a comunei Poieni și capitolul al patrulea cuprinde o analiza SWOT a comunei.

[anonimizat], scopul, obiectivele, [anonimizat].

Capitolul șase cuprinde fișa comunei Poieni, iar în capitolul șapte sunt prezentate datele analizate.

În ultimul capitol, capitolul opt sunt prezentate posibile soluții și propuneri personale.

CUVINTE CHEIE

Cercetare, dezvoltare, comunitate rurală, social, cultural, economic.

SOCIOECONOMICS ASPECTS OF DEVELOPMENT A COMMUNE POIENI, CLUJ COUNTRY

Doriana-Maria MERCA, Mihai CUCERZAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur, St., 400372, Cluj-Napoca, Romania; merca.d@yahoo.com; m.cucerzan@usamvcluj.com

SUMMARY

Studies and research carried out in the framework of this work have sought to identify development-enhancing elements in a rural community, by following up development strategies and methods by which they can be implemented, and by identifying both internal and external resources that can support the areas most development-best.

This paper seeks to support the idea of Community development as a way of solving local problems with an important social component and leading to social change in building inclusive, democratic, socially cohesive and high quality of life communities.

The work is structured in three parts and consists of eight chapters.

The first chapter describes the research into the geographical and physical characteristics of the Bologna municipality in Poieni.

In the second section is presented the spiritual component, cultural and economic.

The third chapter contains an analysis of the demographic framework of Poieni and the fourth chapter contains a SWOT analysis of the municipality.

Chapter five sets out research methodology, research techniques used, purpose, objectives, research assumptions, population variety and types of sampling.

Chapter six contains the Pouieni Comuni sheet and Chapter seven gives the analyzed data.

In the last chapter, the section is a short outline of possible solutions and personal proposals.

KEYWORDS

Research, development rural, social, cultural, economic community.

INTRODUCERE

Cercetarea și cunoașterea, dar în special dezvoltarea mediului rural sunt niște acțiuni cu o importanță deosebită pentru un stat, datorită dimensiunii mediului rural, ca și suprafață deținută și ca pondere a populației ocupate în diverse activități economice. Se cunoaște faptul că mediul rural al Europei este reprezentat în procent de 85% din suprafața sa totală, și afectează atât în mod direct cât și într-un mod indirect, mai mult de jumătate din populația europeană. Majoritatea suprafeței României îl cuprinde spațiului rural, deținând, potrivit datelor statistice, un procent aproximativ de 93.7%, din care, un loc aparte îl ocupă zona montană, având un procent de aproximativ 32.7% din suprafața țării și cuprinzând o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori, din care peste 2 milioane sunt agricultori montani.

Procentul populației rurale, dimensiunea suprafeței ocupate de mediul rural, dar și importanța pe care o deține viața rurală pentru țară, fac ca problema dezvoltării mediului rural să capete dimensiuni și o importanță atât națională cât și internațională, deosebită.

Ceea mai mare problemă și cea mai complexă temă a contemporanității este cea a dezvoltării rurale, deoarece, presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural ecologic, economic și socio-cultural al țării, pe de o parte, și tendința de modernizare a vieții din mediul rural, pe de altă parte.

Studiul de față își propune analiza spațiului rural – comuna Poieni, județul Cluj, având ca obiectiv principal conceptual de dezvoltare rurală. Deoarece, România se află în curs de implementare a modelului european de dezvoltare rurală și agricultură, studiul constituie rezultatul unei cercetări întreprinse pe o perioadă de 3 luni. Acest studiu sintetizează concluziile rezultate din investigația întreprinsă și studierea documentelor puse la dispoziție de Primăria Poieni.

Am ales această temă deoarece, am vrut să descopăr istoria și frumusețea comunei în care am copilărit, să descopăr omul simplu de la țară și viața pe care a trăit-o în trecerea timpului, luptele pe care le-a purtat ne-au oferit, nouă, șansa de a ne bucura și ar trebui să fim recunoscători pentru istoria și natura pe care am primit-o în dar la naștere. Satul românesc, unde tradiția și istoria noastră ca popor se află la loc de cinste este considerată încă vie. Aceste aspecte odată descoperite ne arată că urbanizarea forțată de-a lungul timpului a lăsat urme și a făcut diverse „victime” în istorie.

Turismul rural joacă un rol important și este considerat una din cele mai optime soluții în privința armonizării turismului care urmărește să respecte cerințele de a proteja mediul și această permanentă dorință de dezvoltare. Aceste aspecte se definesc prin întoarcerea în mijlocul naturii, revenirea la vechile obiceiuri tradiționale, redescoperirea vieții de la țară și petrecerea unor scurte vacanțe în mijlocul naturii. Orizontul turismului rural este destul de larg, iar acesta cuprinde toate mijloacele și activitățile ocazionale care au ca scop reamintirea istoriei, a culturii și frumusețile mediului rural. Agroturismul este o ramură mai strictă, deoarece, presupune petrecerea vacanțelor după un format tradițional specific zonei și locuirea în case țărănești, consumarea produselor țărănești obținute în acea gospodărie și participarea la anumite activități agricole specifice. Comuna Poieni are un imens potenția turistic, chiar dacă încă nu este valorificat la maxim.

Atât pe parcursul cercetării cât și în prelucrarea datelor, am avut în vedere analiza sistemică a faptelor. Dezvoltarea rurală a comunei se află într-un continuu proces de evoluție, rezultatele existând atât la fața locului cât și în documente, ceea ce denotă faptul că strategia adoptată de către primărie a fost una benefică având rezultate pozitive.

Printre cele pomenite mai sus și conștientizând importanța implicării cetățenilor în elaborarea unor proiecte de renovare și revitalizare rurală, prin cercetarea de față s-a urmărit evaluarea principalelor problemelor din comună, și identificarea principalelor acțiuni cu scopul dezvoltării rurale prin interogarea locuitorilor comunei, recurgând la metoda chestionarului.

PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

CAPITOLUL I. CARACTERISTICI GEOGRAFICO-FIZICE A LOCALITĂȚII BOLOGA

Localizarea, clima și hidrografia

Satul Bologa aparține de comuna Poieni și se află la confluența Văii Săcuieului cu Râul Crișul Repede, la o distanță de 62 km de municipiul Cluj-Napoca,și la 12 km de orașul Huedin, la o altitudine medie de 520 m, având casele înșirate de-a lungul văii, de la șoseaua națională pe D.J. 128, pe o lungime de 3 km spre comuna Săcuieu. Coordonatele geografice pe care se găsește localitatea sunt: 46° 53' latitudine nordică și 22° 55' longitudine.

Satul Bologa se află poziționat la poalele muntelui Vlădeasa cu 1838 metri altitudine, iar altitudini care se întâlnesc pe perimetrul satului se enumără, în stânga vâii Dealul Rugii cu 853 metri, Măgura Bologii cu 803 metri, Dealul Sârbului cu 691 metri, iar situate pe partea dreapă a văii se află Dealul Runcului cu 889 metri, Dealul lui Dragu cu 864 metri, Ponița cu 867 metri, dar și altele mai joase.

Formațiunile geologice de aici sunt prezente prin cristaline proterozoice, și în special prin intruziunile de granit asociate. Altitudinea satului Bologa este cuprinsă între 510 metri, la halta C.F.R. și 803 metri ai Măgurii Bologa. Intruziunile granitice sunt conturate prin altitudinile aflate la stânga Văii Hențului, dar și pe ambele părți ale culoarului Crișului Repede. (sursa imagine pagina web Google Maps)

Fig. 1.1 Localizarea satului. Imagine din satelit

Clima

Localitatea Bolga se caracterizează printr-un climat continental-temperatt care este specific zonelor marginale de munte, cu influențe a maselor de aer, în general, cele vestice și nord-vestice.

Se poate spune că în asemenea condiții temperature medie anuală se clasează între 7,5 și 8 grade C, cea mai caldă lună fiind luna iulie, atingând medii lunare multianuale de aproximativ 18 grade C și cea mai rece lună fiind luna ianuarie, valoarea medie lunară multianuală fiind de -3,6 grade C. Un alt element climatic de luat în calcul îl reprezintă precipitațiile, a căror valoare medie este de 750 ml/an, conform înregistrărilor.

Hidrografia

În ceea ce privește satul Bologa, caracteristicile hidrografice sunt în concordanță cu poziția rețelei celor trei ape, și anume: Valea Hențului, Valea Călății și Crișul Repede, iar întreaga rețea de apă este captată de râul Crișul Repede, care își capătă caracteristica numai după confluența cu Valea Hențului tăindu-și drumul prin granitul munților realizând astfel principalul loc de legătură cu teritoriul și locuitrii extracarpatici.

La nord de satul Scrind a fost creat un baraj de beton și arocamente formând un lac de acumulare , de unde apa este pompată prin galeriile săpate în muntele Vlădeasa în lacul de acumulare Floroiu de unde este dirijată Hidrocentrala Remeți.

Solul, flora vegetația și fauna.

Cum i se mai spune, în țarina satului se întâlnesc o varietate de soluri care sunt în concordanță cu poziția geografică, fiind poziționate într-un spațiu submontan. La peste 700 de metrii se întâlnesc cambrisolurile, mai jos se găsesc luvisolurile, iar pe spații restrânse se află hidrosolurile, acestea fiind rezultate în urma proceselor de eroziune.

S-a constatat că rocile din zonă au o calitate deosebită prin duritea lor și ca atare rezistență în timp, ceea ce ia făcut pe bologani să se deprindă cu fasonarea și folosirea pietrei pentru diverse nevoi, ajungând specialiști în prelucrarea pietrei.

”Dacitul de Bologa”- cu elemente de biolit, cuarțit și piroxen a ajuns să fie solicitat și utilizat atât în țară cât și în alte țări din Europa. Conform unor studii, specialiștii i-au stabilit caracteristicile urmatoare: o rezistență de 2300 kgf/cmp și o densitate de 2500 kg/mc.

Flora.

Datorită elementelor geomorfologice și cele pedo-climatice s-au diferențiat tipuri de habitate cu anumite structuri floristice. S-au constatat că există peste 300 de specii de plante, și anume, pe pășuni se poate întâlni: păiușul roșu, ghizdeiul, trifoiul alb sau roșu, busuiocul de câmp, mălaiul cucului, coada șoricelului, etc. Pe terenurile înclinate care dispun de un sol brun de pădure se găsește: chimion, floarea cucului, brândușele, ochiul boului, ovăscior, etc. Pe versanții mai puțin înclinați se găsesc specii xerofile, precum: rogozul, garofița, trifoiul mare, iarba lăptoasă, pătrunjelul de câmp, inul galben, sânziene, etc. În luncile înmlăștinite de pe lângă ape se găsesc plante hidrofile, precum: rogozul, barba ursului, pipirigul, gălbenele, etc. Pe terenurile agricole, aproximativ 1359 de ha, se cultivă: grâu, ovăz, orz și cartofi. Pe unde se găsesc pâlcuri de pădure se întâlnesc specii precum: fagul, goronul, mesteacănul, alunul, păducelul, măceșul, plopul, afinul negru și roșu.

Vegetația.

Pe teritoriul din perimetrul satului se găsesc următoarele destinații: 100 ha pădure, 400 ha pășune, 300 ha fânaț, 400 ha teren arabil și 100 ha teren neproductiv.

Fauna.

Cândva bogată și variată cu timpul s-a împuținat și au rămas mamifere mari, ca de exemplu: mistrețul, lupul și din cele mici: iepurele, șoarecele de camp, șorecarul, veverița, ariciul, dihorul. Ca și specii de păsări se identifică: vrabia de casă, graurul, uliul, rândunica, gaița, codobatura, porumbelul, cucul, coțofana. Pe alocuri, în biotopurile umede se găsește: broasca, șarpele de apă, șopârla de alun, șopârla de câmp, iar ca specii de pești se întâlnește: cleanul, mreana, știuca și păstrăvul. Nici insectele nu lipsesc și se întâlnesc: cărăbușul, rădașca, coșarul și fluturi.

Ca și animale domestice crescute de localnicii satului în gospodăria proprie se enumără: bovine, porcine, caprine, cabaline, păsările de curte și familii de albine, toate acestea fiind sursă de hrană și unele animale de tracțiune pentru muncile agricole, care se demonstrează că existau încă din antichitate, fiind bazate pe diferite surse istorice, arheologice și documentare, spre exemplu, piesele de harnașament, pluguri, grape, căruțe, etc.

1.3 BOLOGA ÎN TIMPUL MARILOR EVENIMENTE DIN ISTORIE

Satul Bologa este un loc plin de trecut cu o bogată istorie. Aici au fost descoperite urme arheologice cu o vechime de peste două mii de ani, și anume: topoare de piatră, descoperite la locul numit ”Gradiște”.

Despre castrul roman „Resculum” au apărut primele știri prin anul 1851 când a fost menționat de către J. F. Neigenbaur, în anul 1936 M. Macrea a făcut săpături și a descris castrul, în anii 1967-1976 E. Chirilă și N. Goudea au continuat să cerceteze locul prin 95 de secțiuni investigând praetentura, poarta principalis sinistras, poarta decumana, turnul de colț, drumurile, zona centrală, aceasta fiind distrusă din cauza exploatării de piatră.

Fig. 1.2 Reconstituire castrul roman Resculum

Pe la începutul secolului al-III-lea, după niște îmbunătățiri făcute castrului acesta se întindea pe o suprafață de 3,24 ha și avea 213 m înălțime. Poziționarea lui era una strategică pentru inamici, avea turnuri la colțuri și porți, cea poziționată spre nord se numea poarta praetoria.În interiorul castrului era Praetentura, unde se găseau 8 barăcii destinate pentru adăpostul militarilor, praetonia, magazii și aleii pe unde se putea circula. Mai sus este atașată o imagine unde se poate observa reconstituirea castrului.

S-au descoperit întâmplător, tot prin săpături arheologice: coloane, cărămizi, țigle, vase de lut romane, unelte precum sape, ciocane, arme, vârfuri de săgeți, lănci, un lănțișor de aur, ace de păr, piese de uz casnic, fragmente de inscripții, monede, vase de sticlă, etc… . Monedele de bronz și argint, dar și inscripțiile sunt informații clare care fac referire la datarea lor și la unitățile care au locuit în interiorul și arealul castrului încă din perioadele împăraților Traian, Hadrian, Nero, Antoninus Pius, Septimius Severus, Filip Arabul. Prin alte puncte ale castrului s-au găsit ceramică dacică, spre exemplu: vas cu baza răsfrântă, opaiț, bucăți de vase lucrate manual din pastă fărmințată din pietricele și nisip sau fragment dintr-o ceașcă.

A fost găsit un altar funerar păstrat în întregime, dus de la Bologa și așezat în fața Liceului Teoretic „O. Goga” din Huedin.

Fig. 1.3 Altar funerar descoperit la Bologa

Ruinele castrului „Resculum”, în zilele noastre sunt drept mărturie a vremurilor trecute datând încă din secolul al –XIII- lea, însă există documente medievale cu referire la cetatea Bologa care păzea zona Crișului cu mult mai înainte.

Fig.1.4 Macheta cetății Bologa la Muzeul Militar București

În anul 1304 apare cea mai veche mențiune documentară a localității Bologa cu numele Sebuswar, care însemna „Cetatea de pe Râul Repede”. Amplasamentul cetății era pe un deal, strategic și acest fapt, de unde puteau interveni pentru apărare. Cetatea era orientată spre sud-nord, având 79 metri lungime, 23 metri lățime, zidurile erau groase de 2-2.5 metri, cu două turnuri semicircular la vest și la est, dar acestea au fost construite mai târziu.

Moment foarte important din istorie a fost când Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitor al Țării Românești a intrat în posesia cetății Bologa. Dintr-un document dat la 23 ianuarie 1399, datorită unor evenimente politice externe a reieșit și schimbarea posesiei cetății care-l avea în frunte pe domnitorul Mircea cel Bătân, și care mai poseda în Transilvania și un domeniu întins, cel al cetății Bologa, numit și cetatea Huedin. Acest document se află în arhivele statului R.P. Ungare dat de către voievodul Transilvaniei în urma adunării de la Turda din luna ianuarie 1399. Nu se cunosc date până când cetatea a fost aflată în posesia lui Mircea cel Bătrân, dar există date din anul 1435 de unde reiese faptul că cetatea a reintrat în proprietatea familiei Bunffy de Losoncs.

Pe la finele secolului al- XIV- lea, însemnătatea cetății Bologa a fost reamintită ca fiind cetate regală.

Prin secolul al –XVI-lea, când a avut loc Războiul Țărănesc condus de Gh.Doja a luat parte și domeniul Bologa.

În secolul al –XVIII- lea, Bologa apare pomenită din nou, și în lupta lui Rakoczi al- II- lea. Din documente reiese faptul că cetatea ar fi fost și la un moment dat a familia Bunffy, care aceasta a neglijat-o, deoarece, nu mai prezenta niciun rol important la evenimentele istorice.

Din inventarul cetății Bologa, din anii 1720-1799, reiese că cetatea ”Sebes Varr” numită atunci se afla în posesia grofului Bunffy Gyorgy și Farkas. Alte informații care apar în iventar atestă că și locuitorii locului, pădurile, fânațele erau aflate în posesia familiei Bunffy.

Odată cu Primul Război Mondial, sosesc și în localitatea Bologa ordine de chemare a câtorva cetățeni și ordin de prezentare a altor câtorva la regimentele din care făceau parte. La data de 1 august 1914, s-a dat zvon în sat ca toți cetățenii care au făcut armata și au până în 42 de ani să se prezinte în fața primăriei unde urma să fie informați de către primar și notar că s-au declarat ordonanțe cu referire la mobilizarea generală și că peste tot teritoriul țări s-a introdus atunci legea marțială.

S-au făcut recrutări în rândul cetățenilor, mărindu-se marja de vârstă, ajungându-se până la 60 de ani. Din cei care au luat parte la război, unii s-au întors după câteva luni, alții după un an, alții după doi ani, sau alții la finele războiului.

La marea sărbătoare de la 1 decembrie 1918, locuitori ai satului Bologa, cât și din alte sate vecine, participanți activi la realizarea dezideratului românilor din Transilvania au plecat cu un tren special la Alba-Iulia.

În perioada dintre cele două mari războaie, locuitorii satului Bologa au aderat la diferite partide politice din acea vreme (Partidul Național Creștin, Partidul Național Țărănesc), și au existat chiar și simpatizanți ai Partidului Comunist.

Perioada dintre 1918-1940 a fost dominată de liniște și bogată din punct de vedere cultural, politic și economic până la declanșarea celui de al- II- lea Război Mondial, care a însemnat o bună perioadă de frământare a vieții satului Bologa. Dictatul de la Viena atesta că Bologa se afla în teritoriul Ardealului cedat și fiind un sat pur românesc, Bologa și locuitorii satului, au fost împinși în război, în armata maghiară. După ce armatele s-au întors împotriva hitleriștilor și armata română s-a alăturat armatei sovietice pentru a înlătura fascismul, mare parte din locuitori ai satului fie refugiați, fie plecați în alte localități au cerut să fie înrolați în armată, să lupte și să ajute la eliberarea țării.

În timpul retragerii naziste din anul 1944, locuitorii satului Bologa au întâmpinat multe greutăți și au asistat la distrugeri de bunuri materiale, ungurii au aruncat în aer podurile pentru a stopa accesul și ieșirea din localitate și au avut chiar și intenția de a da foc satului, însă salvarea sătenilor a fost un grănicer pe nume Gylo din Tranișu care a înștiințat pe mai mulți cetățeni despre intențiile de a incendia satul. Membrii grupelor de apărare, cetățeni din sat, printre care și Potra Alexandru a Luchii au urmărit retragerea acestora și au împiedicat punerea planului de incentiere a satului în aplicare, dejucându-l.

CAPITOLUL II. COMPONENȚA SPIRITUALĂ, CULTURALĂ ȘI ECONOMICĂ

2.1. Credința și biserica

Credința în Dumnezeu pentru localnicii satului a fost considerată pe tot parcursul întregii istorii ca fiind de nădejde, o mângâiere și un sprijin în toate.

Nu există date exacte cu privire la cea mai veche biserică din sat, dar exista mărturiile arheologice cu semnul crucii pe ele, din secolele III-IV, mai exact la muzeul din Cluj un fragment de vas cu semnul crucii, dus în anul 1959. Mai sunt și alte dovezi la „Resculum”, care atestă existența credinței și a creștinilor, ca fiind un loc anume unde se rugau, ori mulțumeau lui Dumnezeu .

Satul Bologa a avut Biserica veche de lemn și în prezent biserica de azi. Despre biserica veche de lemn ca și amplasare era așezată la ”Coasta Cetății”. Se știe că a fost construită prin secolul al XVII-lea, având ”o fundație de piatră cu o suprastructură de lemn din bârne de brad îmbinate în chiotoare pe o talpă de stejar. Pronaosul era tăvănit și de pe grinzile lui se ridicau stâlpii turnului-clopotnită. Acoperișul era așezat pe căpriori susținuți de cosoroabe sprijinite pe console formate din capetele bârnelor ”- așa este descrisă biserica veche de lemn a satului Bologa în cartea ”Bologa pe treptele istoriei” avândui ca și autori pe N. Șteiu și Al. Petruțiu.

Despre biserica de azi se știe că până să fie zidită, ridicată și acoperită au durat câțiva ani buni. La data de 23 decembrie 1911 s-au stabilit câteva obiective care urmau a fi puse în practică pentru a se putea construi noua biserică, și anume trebuia loc, material, forță și mână de lucru. După câțiva ani, abia în anul 1925 s-au ținut slujbe în acest lăcaș sfânt, iar în anul 1932 au fost finalizate toate lucrările fiind considerată o adevărată bijiterie a arhitecturii andezitului de Bologa. Nu se mai găsește o evidență concisă a succesiunii preoților care au slujit biserica veche și biserica nouă de la Bologa, dar sunt amintiți câțiva: Ioan Petrișor (1859-1904), Septimiu Popa -1912, au urmat apoi Iuliu Truția , Iacob Mărgineanu, Victor Nepau, Mircea Cosma, Iustin Cosma, Ștefan Lungu, Ioan Morcan, Viorel Sima, iar din anl 1997 până în prezent slujește preotul Florin Nicoară.

Fig.2.1 Biserica de azi

2.2. Învățământul

Despre învățământ se cunosc date care indică că descoperirea literelor ar fi avut loc încă de prin secolele II și III, de când datează fragmente sau inscripții găsite în anticul castru „Resculum”, chiar dacă acestea au fost incizate de către militarii romani. Se presupune că de atunci ar fi intrat în contact cu scrierea latină unii din autohtoni.

Odată cu Legea Trefort, în anul 1879, cei care făceau școală atunci aveau obligativitatea să învețe atat oral, cât și în scris limba maghiară.

S-a constatat că de-a lungul timpului, în satul Bologa, în timpul războiului și elevii erau solicitați să contribuie la susținerea lui, fiindu-le atribuite mai multe sarcini: de a aduna frunze de mure care erau necesare pentru ceaiul armatei.

Până în anul 1964, nu a existat un ciclu gimnazial de învățământ în localitate, iar cei care doreau să continuie studiile după clasa a- IV- a aveau posibilitatea de a urma clasele gimnaziale la Huedin, Poieni, Tranișu sau Săcuieu.

Analizând fenomenul școlarizării s-a constat o curbă ascendentă până în anul 1977, apoi una descendentă care a dus la încetarea funcționării ciclului gimnazial în anul 2003, la fel și în anul școlar 2007-2008 numărul de copii înscriși era în scădere: erau înregistrați 19 elevi în toate clasele ciclului primar și o evidență tot cu 19 copii înscriși la grădiniță.

Marea majoritate a dascălilor care au predat și au învățat copii satului de-a lungul existenței școlii, erau fii ai satului: Octavian Potra, Liviu Negru, Laura Tulbure, Ilie Toader, Crina Potra, Eva Potra, Valer Gordan, Horea Matiș, Ancuța Mutuzău sau alții care au lucrat în școala de la Bologa până la pensionare: Ana Resteman, Valeria Petruțiu, Viorica Potra, Adriana Potra, Viorica Varodi și Alexandru Petruțiu.

2.3. Tradițiile și obiceiurile specifice zonei

Ceea ce ține de viața poporului, a culturii naționale, viața socială și culturală, și totodată și de valorile spirituale, având la bază niște tradiții și niște obiceiuri specific locului care trebuie păstrate și transmise mai departe din generație în generație, deoarece dau o valoare aparte spațiului, autenticitate și cu alte cuvinte exprimă iubirea față de neam.

Deși, cu timpul viața socială și economică a progresat și s-a îmbunătățit oferind și oamenilor din mediul rural un trai mai ușor și mai lejer. În ceea ce privește comunicarea s-a introdus radioul, telefonul, televizorul, telefonul mobil și internetul -care pare a fi cel mai nou, iar acestea două tehnologii din urmă au îmbunătățit și mai mult comunicarea , fiind mult mai rapidă și mai usoară pentru populația mai tânară în special. Iar ca și mijloace de transport au apărut autovehicolele, fiind mult mai practice și mai la îndemână, însă toate aceste au produs o oarecare schimbare în ceea ce privește viața tradițională a satului și a locuitorilor cu privire la creșterea animalelor, lucrul câmpului sau restul activităților gospodărești.

Însă timpul și toate aceste schimbări care s-au produs influențează într-o măsură destul de mare obiceiurile și tradiiile. O mare parte din populația aptă de lucru ori s-a mutat la oraș, ori navetează la muncă, astfel agricultura rămânând pe locul al doi-lea. Tinerii pleacă să-și facă un rost în viață la diferite școlii și puțini sunt cei care se întorc înapoi sau se întorc la sfârșit de săptămână pentru a se recreea, a se relaxa, a-și vizita părinții sau a se bucura și regăsi în acest loc de suflet numit și ”acasă”.

Obiceiurile și tradițiile bologane sunt multe și variate, îmbrăcate în port și îmbogățite prin muzică și dansul popular specific locului, exprimate în cele două mari categorii de probleme: bucuria și durerea.

Satul Bologa cunoaște câteva obiceiuri și datini precum: cele legate de munca câmpului, pastorit, construcția caselor și transportul materialelor necesare, activitățile gospodărești care includ torsul, țesutul sau confecționarea îmbrăcămintei. Cele mai cunoscute sunt cele care urmăresc cursul firesc al vieții unui om și anume: nașterea, botezul, căsătoria, înmormântarea. Dar și cele care se sărbătoresc peste an: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, Paștele, Rusaliile.

Obiceiuri legate de principalele momente ale vieții:

Fiecare moment din viața unui om are o semnificație aparte. Primul moment important fiind momentul nașterii, urmat de botez, apoi nunta care era considerat cel mai bogat ceremonial, și înmormântarea.

Nașterea era considerată un prilej de bucurie. Când se apropia momentul, moașa satului venea în ajutorul celei ce trebuia să nască pentru a pregăti scutecele, numite atunci „cârpe”. După naștere se făcea noului născut un prim botez nereligios, în apă călduță în care s-a pus busuioc pentru noroc și un bănuț de argint pentru bogăție. La mână i se lega un fir roșu ca să nu fie deocheat.

Botezul era făcut la 6 săptămâni de viață a noului născut, în acest timp mama nu avea voie să iasă din curte, apoi era dus la biserică și creștinat de către preot participând nașii și alte rudele. De la biserică se întorceau acasă pentru a sărbători evenimentul cu mâncări alese, cu băutură și muzicanți.

Nunta era considerat cel mai complex eveniment din viața de familie, cel mai amplu obicei din viața satului și cel mai bogat ceremonial, fiind, și foarte comentat apoi. Preotul are obligația să ”îi strige în biserică” la anunțul familiilor, iar înainte cu o săptămână de data nunții erau trimiși doi chemători la casele stabilite de cele două familii, cu invitațiile la nuntă. Cu trei-patru zile înainte de data nunții se fac pregatiri mari, mâncare, băutură, se amenajează locul pentru masă și joc. Tarostele are un rol important, deoarece dirijează tot evenimentul, de la momentul când se prezintă la locul nunții, strânge muzicanții și merge după „nănași” unde se duc la casa mirelui. De la casa mirelui, cu restul nuntașilor se îndreaptă spre casa miresei. Se rostesc diferite strigături, descântece și iertăciuni pe tot parcursul evenimentului ori de femeile mai învârstă ori de staroste. Apoi se îndreaptă spre biserică unde are loc slujba religioasă, iar din curtea biserici toți nuntasii alături de miri se îndreaptă spre locul mesei și a jocului.

Aici au loc alte obiceiuri: se striga „cinstea”, era expusă ”lada de zestre”, după ce se servea friptura și avea loc „jocul miresii”, alt moment așteptat era „dusul găinii” (o găină fiartă și împănată cu verdeață și morcovi, cu panglici și o țigară aprinsă în gură, care era dusă la „nănași” pe ritmuri și descântece lungi), și spre finalul evenimentului mireasa își schimba „fatiorul”, își lega coadele părului împletite pe cap, deoarece așa era obiceiul la femeile măritate.

4. Înmormântarea face parte din momentele vieții omenești de durere, care are și aceasta obiceiurile ei: decedatul este pregătit pentru a fi înmormântat, făcându-se priveghi atâta timp cât mortul e în casă, urmând prohodul la care participă preotul, rudele, apropiații și cunoștințe.

Dacă decedatul era tânăr și necăsătorit, acesta era îmbrăcat în mire , respective mireasă. Prin anul 1975 exista obiceiul unde se cânta „hora mortului”, dar cu timpul nu s-a mai practicat.

Toate aceste tradiții și obiceiuri au caracter cultural, având ca scop organizarea vieții omeneși ,cuprinzând funcții morale și estetice având la baza lor momente pline de emoție și scoțând de-alungul timpului tot ceea ce este adevărat, bun, frumos și pur ajungându-se la o continuă repetitivitate dorită de oamenii locului.

Obiceiuri legate de sărbătorile creștine:

Tradiții de Crăciun

Colindatul îl începeau copiii mici , urmând elevii și apoi feciorii. Colindul se începea de la biserică și apoi pe părți de sat din ”Josani” la ”Susani”. Aceste obiceiuri specific de Crăciun se cunosc din cele mai vechi timpuri și predomină și azi o parte din aceste obiceiuri care au loc, de la solstițiul de iarnă până la trecerea în noul an.

Și acum se obișnuiește obiceiul cu grupul de feciori la colindat, în special la fetele nemăritate. Casele unde erau fete nemăritate gospodinele invită ceata de feciori să intre în casă și să colinde „Corinda feciorului”, „Corinda fetei” sau „Alduitul colacului”. Înainte cu multe zile de Crăciun, feciorii se adunau la unul dintre ei acasă, își alegeau un conducător numit „birău de joc”, iar acesta organiza demersul specific angajând muzicanți, stabilea casele cu fetele care trebuiau colindate, stabilea repertoriul și îl desemna pe cel care era responsabil cu plata colindului.

Colindătorii erau răsplătiți cu mâncare, cu băutură sau alte bunătăți și cu bani. În ziua de Crăciun se merge la biserică,cu mic cu mare, participând la slujbă și colindând împreună cu peotul. Seara se organiza masa feciorilor, iar apoi, în celelalte zile de sărbătoare în vremurile de demult se adunau în șura unui localnic, și în vremurile actuale la căminul cultural.

Anul Nou

Colinzi specifice Anului Nou sunt „Plugușorul” și „Sorcova”. Obicei vechi care se practica de femei în noaptea trecerii în noul an era calendarul de ceapă. Se puneau 12 foi de ceapă pentru fiecare lună a anului presărând sare în fiecare. Se putea constata ulterior că cele care s-au înmuiat semnifică a fi luni mai ploioase, iar cele mai tari semnifică a fi luni mai secetoase.

Boboteaza

Cu această sărbătoare se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Bobotezei, femeile pregăteau casa cu cele mai frumoase lucruri țesute manual și așteaptă cu toți membrii familiei preotul cu crucea și apa sfințită. După slujbă se face și acum sfințirea apei și se duce în gospodărie. Obiceiul acestei zile era ca după-masa din acea zi, tinerii care urmau să facă nuntă aveau datoria să încredințeze, iar fetele care erau „târguite” trebuia să își pună pe cap cunună.

Floriile

Această sărbătoare este închinată florilor, a vegetației. Obiceiul specific acestei zile este cunoscut și în prezent. Credincioșii ducând la biserică înfloreșcențe de salcă, cunoscute și sub denumirea de „mâțâșoare”, sunt sfințite în biserică și luate acasă apoi, deoarece, se spune că primesc puteri miraculoase fiind folosite ca flori de leac.

Tradiții de Paști

Sărbătorile Pascale sunt considerate la fel de importante ca și cele de la Crăciun. Încep cu Joia Mare unde creștinii participă la Denia celor 12 Evanghelii, în Vinerea Mare unde se celebrează ziua Crucii, zi ce simbolozează culmea mântuirii, în Sâmbăta Mare localnicii satului participă la Înviere și în ziua de Paște se adună toți membrii familiei, merg la biserică, se roagă și cântă „Hristos a Înviat”. Pe parcursul celor 3 zile de sărbătoare cei tineri se adunau într-o șură unde cântau și jucau.

Alte datini și obiceuri care erau practicate mai demult se enumără: cântecul ceremonial al cununei de seceriș și de la claca de tors, haba, claca de tors, impreunatul oilor sau măsurișul laptelui

2.4. Portul tradițional

Portul popular se împărțea în două categorii: haine de sărbătoare și haine de port.

Hainele de sărbătoare se deosebeau de cele de port, prin materialul din care erau confecționate, dar în special prin felul cum erau ornamentate, cele de port fiind mai sărace în acest detaliu ceea ce făcea vizibilă diferența. Hainele de sărbătoare erau purtate doar la evenimente mai speciale din viața satului, diferite serbări, în zilele de duminică sau alte sărbători religioase, asta până în secolul trecut, fiindcă în zilele de azi s-a cam pierdut acest obicei, hainele populare fiind îmbrăcate doar la serbările școlare și foarte rar la biserică în zi de sărbătoare. Au rămas păstrate în multe case ca amintire.

Cele mai multe piese din costumul tradițional erau cele femeiești: cămeșa, spăcel, poale, catrințe, zadia, năframa, pieptar scurt, păpucii, muruna, cununa, cojocul, barta și sumanul. Portul bărbătesc era compus din: cămeși, gaci, cioareci, pieptar, suman, buica, căciulă, clop, opinci și cizme.

Cămașa femeiască era confecționată din pânză albă și țesută în casă, cusută cu fir de bumbac, în varianta veche era făcută cu crețuri la gât și gulerul brodat.Mânecile cămăși erau largi, bufante și terminate cu dantelă. Pieptul era confecționat cu broderie. Cămașa bărbătescă era confecționată din cânepă lucrată în casă. Mânecile erau simple și gulerul era mic. Pe cămașa de sărbători se găsea broderie cu motive geometrice și mânecile, la cusături erau cusute manual motive sub formă de cheițe, pumnari ori bănuți.

În imaginea de mai jos, (fig.2.3) se pot observa toate elementele portului popular din zonă, în special cămașa bărbătescă și cea femeiască

Fig.2,3 Port tradițional bărbătesc și femeiesc

Fig. 2.4 Murună

Acest element, (fig.2.4) din portul popular era considerat un semn al bogăției, mai scump și mai rar întâlnit, fiind confecționat dintr-o pânză tare, cu mărgele, panglici colorate, broderie și bucăți de oglindă.

.

Fig. 2.5 Zadii-portul tradițional femeiesc

Mai sus, în fig.2.5 se poate observa un alt element din portul popular femeiesc, și anume zadia, care era viu colorată cu broderie policromă și diverse motive florale și geometrice, înlocuind catrința din față, deoarece cea din spate nu a mai fost întrebuințată. Se obisnuia ca peste catrințe sau zadie să se pună un brâu tricolor.

Portul tradițional este considerat ca fiind o zestre râmasă și transmisă din generație în generație, tocmai de aceea trebuie păstrat.

2.5. Principalele obiective turistice ale comunei Poieni

Comuna Poieni se bucură de o varietate de obiective turistice, cele mai multe din comună se află în arealul satului Bologa.

Cetatea medievală de la Bologa (fig.2.6) care s-a aflat în proprietatea domnitorului Mircea cel Bătân, iar totodată pentru domnitorul Vlad Țepeș a fost un refugiu în copilărie. De asemenea, cetatea Bologa a fost loc de adăpost pentru oștenii care au luptat împotriva Imperiului Otoman, fiind situată într-o zonă de conflict, aceasta a trecut și prin numeroase momente tensionante în încercarea respingerii atacurilor inamice. Pe acest tărâm, ruinele cetății rotunde care acum se află în plin proces de reabilitare și reconstituire, conferă senzația unei aventuri timpurii și încet pătrunzând în ruinele cetății se zărește o vegetație luxuriană care automat te duce cu gândul la pădurile amazoniene, combinația perfectă între aspectul exotic și aerul medieval plin de încărcătură istorică. Pășind pe scările înguste se observă turnul donjon care este situat în extremitatea sudică, iar oadată ajunși acolo se pot zări priveliști spectaculoare ale plaiurilor mioritice.

Fig.2.6 Cetatea medievală Bologa

Castrul roman „Resculum” de la Bologa, (fig.2.7) a fost construit în jurul anului 106, iar acesta servea drept garnizonă a cohortelor I Aelia Gaestorum militaria și a – II –a Hispanorum, acestea probabil având misiunea de a apăra granițele Imperiului Roman. În secolul al- II – lea, în încercarea consolidării garnițelor acolo au fost aduși coloniști din Grecia despre care se crede că ar fi din zona Patras. În zona denumită popular ”Gradiște” se pot observa ruine ale castrului, deși mare parte din zonă a fost folosită de-a lungul timpului ca și suprafață agricolă. În apropiere se poate observa și existența unor ruine care se crede că ar aparține unei băi romane.

Fig.2.7 Ruinele Castrului roman Resculum

Moara de apă, tot de la Bologa,(fig.2.8) popular cunoscută sub numele de „vâltoare” este folosită la curățarea ecologică a covoarelor păturilor, cergilor și a tuturor obiectelor groase ale locuitorilor din zonă, iar apa care pune în funcțiune moara curge de pe Valea Săcuieului.

Fig.2.8 Moara de apă Bologa

Biserica din piatră neagră de la Bologa este considerată și aceasta ca fiind un obiectiv turistic. Se cunosc date că aceasta ar fi fost ridicată între anii 1927-1929, construită total din piatră neagră (dacit) . De-a lungul timpului a cunoscut îmbunătățiri fiind zugrăvită atât interior cât și exterior în anul 1937, atunci adăugându-se și iconostasul, iar în anul 1999, aceasta a fost pictată în stil bizantin-ortodox. Odată ce ai trecut pragul îți va rămâne în mod cert în memorie aspectul interior, dar mai ales cel exterior care este de o raritate și frumusețe desăvârșită.

Barajul Drăgan-Floroiu (fig.2.9) a fost construit în anul 1987, acesta fiind situat la aproximativ 80 km de Cluj, în drumul spre Oradea, mai exact acesta se află în arealul localității Valea Drăganilui. Având o înălțime de 120 metri și o deschidere de 424 metri, format la confluența râurilor Drăgan și Sebeșel, lacul de acumulare format are o suprafață de 292 ha și 112 milioane metri cubii de apă. Fiind cunoscut ca unul dintre cele mai mari baraje de acumulare din România, este prevăzut cu un descărcător de suprafață cu cinci deschideri și două goluri de fund. Aici există și specii de pești cum ar fi: clean, mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu dar și păstrăv auriu iar pescuitul în zonă este permis.

Fig.2.9 Barajul Drăgan-Floroiu

Cascada Moara Dracului, (fig.2.10). La o distanță de apoximativ 20 km de Barajul Drăgan-Floroiu, în extremiatea sudică a lacului de acumulare se poate observa superba cascadă care are circca 20-25 metri înălțime, cu o cădere în două trepte, această cascadă făcându-și remarcată imaginea este consideretă o atracție turistică a comunei Poieni. Pe o porțiune de 15 km accesul spre cascadă se poate face cu mașina, dar mai rămâne o porțiune de 4 km, o adevărată provocare printr-un traseu montan de o frumusețe rară.

Fig.2.10 Cascada Moara Dracului

Aerodromul Poieni. Asociația „Club Sportiv Gliding Transylvania” a fost înființată în anul 2013 de către un grup de planoriști pasionați care au vrut să promoveze practicarea acestui sport extrem. Această ascociație are ca obiectiv organizarea, promovarea și practicarea sporturilor aeronautice, activitatea lor desfășurându-se departe de zona urbană în superba localitate Valea Drăganului de unde se poate zbura peste culmile Apusenilor oferind priveliști și senzații de neuitat.

Biserica de lemn din Tranișu, (fig.2.11) a fost construită în anul 1850 și are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Localitatea Tranișu, din comuna Poieni adăpostește o biserică de lemn puțin cunoscută, o cauză reprezentând-o izolarea și accesul dificil. Predecesoarea ei a fost incendiată în timpul Revoluției de la 1848 de trupele revoluționare maghiare conduse de generalul Bem. Aceștia au luat și un Penticostar tipărit în 1808. Cartea a fost răscumpărată de Palade Nicolae, preotul din parohia Borod, care a trimis-o înapoi în Tranișu în 1851, prin intermediul cântărețului Surdu Ioan.

Fig.2.11 Biserica din lemn de la Traniș

2.6. Viața economică

Viața economică a sătenilor și istoria satului Bologa a fost strâns legată de piatra de granit care era exploatată din carierele comunei Poieni încă din cele mai vechi timpuri.

Se cunosc date cu privire la acest aspect din viața economică încă de pe la începutul secolului acesta, sunt însă și mai timpurii din spusele bătrânilor satului că extragerea și fasonarea pietrei au devenit ocupații de bază .

Prin anul 1870, din cariera de piatră a plecat în prima cursă oficială, prima locomotivă cu piatră către Oradea. S-au pavat mai multe curți din Oradea și observându-se avantajele pietrei cererea a crescut. Pentru a transporta piatra din carieră s-a găsit și altă alternativă de a transporta piatra și s-a recurs la plutărit pe râul Crișul Repede. S-au pavat diferite străzi din Oradea, ceea ce a provocat efectul scontat, și anume cantități noi de piatră și cereri sporite de lucru, făcându-se noi angajări în carierele de piatră, însa pentru antreprenorii aflați în culmea succesului apar niște probleme și anume debitul râului Crișul Repede a scăzut brusc nemaiputându-se realiza plutăritul pietrei către Oradea.

S-a efectuat transport de piatră și extern, către Budapesta, antreprenorii propunând piatră pentru pavajul capitalei maghiare în schimbul asigurării transportului acesteia cu vagoane. Din cariera de la Henț, undeva prin anul 1909 s-a exploatat piatră pentru scopuri funerare și s-a exportat piatră către Franța, aceasta construia șoseaua între anii 1932-1936.

Pe lângă angajările sătenilor în carierele de piatră, alții au ales să se angajeze în ocupații de exploatare a lemnului sau la calea ferată, iar cei mai îmbătrâniți și neputincioși au rămas la vechile ocupații cu agricultura și creșterea animalelor.

Societatea S.C. GRANDEMAR S.A

Fig.2.12 S.C. GRANDEMAR S.A

În prezent, principal obiect de activitate și anume extracția, producerea și comercializarea pietrei se ocupă societatea SC GRANDEMAR SRL cu datele de contat: sediul social Cluj Napoca, Str. Țibei, Nr. 5, Județul Cluj; Număr Registru Comerțului: J12/365/1991, C.U.I:RO 200947, telefon (40)-264-354908, fax (40)-264-354905, e-mail: grandemar@mail.dntcj.ro . Capital social subscris: 6.978.749,90 RON. Capital social vărsat: 6.978.749,90 RON. Director General- Ionescu Carmen.

SC GRANDEMAR SRL este o societate româno-olandeză, cu sediul administrativ în Cluj-Napoca, iar activiatea de producție se desfășoară în cinci cariere din județ, trei din ele fiind mari: Bologa, Poieni și Morlaca și două mai mici ca întindere și capacitate: Valea Lungii și Bologa-Henț. Sub patronaj privat, în anul 1873 s-au pus bazele activității de extracție și prelucrare industrială a pietrei pentru construcții prin deschiderea carierei Poieni.

În baza HG 93/1991 intreprinderea de cariere se transformă în societate pe acțiuni, sub numirea GRANDEMAR SA, iar din anul1997 devine societate româno-olandeză, având ca acționar majoritar societatea olandeză BLOEM INTERNATIONAL B.V.

Alt acționar important este societatea de construcții STRABAG Hungaria Epito Kft. Această societate are implementat și certificat sistemul de management al calității, de mediu și al sănătății și securității ocupaționale conform cerințelor standardelor SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015 și SR OHSAS 18001:2008 pentru extracția pietrei ornamentale, pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei. (informații preluate de pe pagina web S.C. GRANDEMAR S.R.L)

CAPITOLUL III. ANALIZA CADRULUI DEMOGRAFIC

Situația demografică a comunei Poieni

Fig.3.1 Evoluția populației între anii 1850-2020

Se poate observa evoluția populației între anii 1850-2020, cu privire la toată comuna Poieni.

Cel mai mic număr de locuitori pe care l-a înregistrat comuna Poieni, a fost în anul 1850, respectiv 3042 de locuitori, iar cel mai mare număr de locuitori a fost înregistrat în anul 1941, respective 8874.

Se observă în graficul de mai sus că anii 1930, 1956, 1966, 1977 au înregistrat cele mai mari valori a numărului de locuitori, respectiv 8652, 8407, 8466, 8646.

De la cel mai mic număr de locuitori înregistrat în anul 1850 se poate observa creșterea numărului de locuitori, apoi o perioadă de stagnare cu oscilații de valori cuprinse între 8000 de locuitori între anii 1930-1977 și apoi o descreștere bruscă la 6423 locuitori în anul 1992 și până în prezent.

În prezent, în anul 2020 s-a înregistart un număr de 4788 locuitori.

Fig.3.2 Structura populației pe vârste, anul 2011

În fig.3.2 de mai sus se poate observa structura populației din anul 2011, unde cea mai mare rată înregistrată cu cea mai mare pondere de vârstă cuprinsă între 40-44 ani cu un total de 410 locuitori, din care au fost înregistrate 189 femei și 221 bărbați. Cea mai mică rată de vârstă înregistrată este cea mai îmbătrânită, cu vârsta de 85 ani și peste cu un număr total de 83 locuitori din care 44 femei și 39 bărbați.

Fig.3.3 Structura confesională în anul 2011

Din fig.3.3, în ceea ce privește structura confesională din anul 2011 a comunei Poieni, cea mai mare rată o cuprinde religia ortodoxă cu 4347 locuitori. Restul religiilor: romano-catolică a înregistrat 6 locuitori, reformată cu 21 locuitori, penticostală cu 211 locuitori, greco-catolică cu 43 locuitori, baptistă cu 38 locuitori, cea mai mică rată înregistrată în grafic cu 3 locuitori este religia adventistă de ziua a șaptea și martorii lui Iehova cu 49 locuitori.

De altă religie au fost înregistrați 4 locuitori, iar alți 118 locuitori nu au dat informații cu privire la religia lor.

Fig.3.4 Structura etnică în anul 2011

Cu privire la structura etnică a populației comunei Poieni, din anul 2011 au fost înregistrați: 4445 români, 27 maghiari, 251 rromi și 118 locuitori cu o informație indisponibilă asupra unei apartenențe etnice.

Fig.3.5 Natalitatea între anii 1990-2018

Mai sus se poate observa rata natalității între anii 1990-2018 , iar în anul 1990 a fost înegistrată cea mai mare rată cu 89 locuitori și cea mai mică rată cu 27 locuitori a fost înregistrată în anul 2018.

Fig 3.6 Mortalitatea între anii 1990-2018.

În ceea ce privește mortalitatea înregistrată între anii 1990-2018, cea mai mare rată a fost înregistrată în anul 1995 raportată la 116 locuitori, iar cea mai mică rată a fost înregistrată în anul 2018 raportată la 62 locuitori. (Date preluate pagina web https://cluj.insse.ro/)

3.2 Sporul natural al comunei Poieni în anul 2018

Pe baza calculelor de mai jos, aflând rata generală a natalității de 0.55 și rata generală a mortalității de 1.25, apoi efectuând scaderea din aceste două raporte am obținut un spor natural negativ, resprectiv -0.71.

Sporul natural al comunei Poieni este unul negativ, -0,71.

Rata generală a natalității am calculate astfel:

Numărul de nou născuți din anul curent/Totalul populației anului current * 1000

RGN2018 = 27 / 4923 * 100 = 0,55

Rata generală a mortalității am calculat astfel:

Numărul deceselor din anul curent/Totalul populației anului current * 100

RGM2018 = 62 / 4923 * 100 = 1.25

Sporul natural am calculat astfel:

SN= RGN – RGM

SN2018 = 0,55 – 1,25 = -0,71

3.3. Situația geodemografică a localității Bologa.

După anul 1850 au fost realizate recensăminte, lacunare, dar există și se poate observa o creștere a numărului de locuitori până în anul 1945, fiind întreruptă de cele două războie mondiale și de perioada în care satul se afla sub ocupația horthystă.

Despre secolele trecute se poate constata că sporul natural a fost negative conform înregistrărilor, și asta datorită politicii greșite duse de regimul communist de pe atunci.

Compoziția etnică a locuitorilor din secolele trecute se împărțea în două categorii, și anume: stăpânii care erau maghiari și țăranii care erau români, purtând nume de familie care dăinuie și în zilele actuale, precum: Potra, Crișan, Resteman Golban, Florea, Tomoș, Petruț, Fărcaș, Gordan, Sorcoi, etc.

CAPITOLUL IV. Analiza SWOT a comunei Poieni

Analiză SWOT

Puncte tari:

Relief variat, incluzând pe teritoriul său toate formele, de la luncă, la munte, în cea mai mare parte sălbatice, propice pentru încurajarea turismului.

Drumul european E60, rețea de transport feroviar, inclusiv stație de cale ferată pe magistrala Cluj – Oradea – Budapesta.

– Resurse naturale locale diverse și bine reprezentate, permițând crearea de întreprinderi locale bazate pe creșterea valorii adăugate a acestora.

Existența pe teritoriul comunei a suprafețelor silvice în proporție de peste 35% din suprafață.

Puncte slabe:

Inexistența unor forme de promovare a comunei pentru creșterea numărului de turiști pe teritoriul acesteia.

Infrastructura necorespunzătoare, absența alimentării cu apă, si a canalizării în multe sate și cătune, stare improprie a unora din drumurile comunale, și a drumului județean ce permite accesul la barajul Floroiu.

Îmbătrânirea populației (spor natural negativ și migrarea tinerilor spre centre urbane).

Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai pitorești ale comunei.

Oportinități:

Înființarea Parcului Natural Munții Apuseni.

Posibilitatea accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie profesională, și crearea de noi locuri de muncă pentru șomeri.

Valorificarea resurselor de materiale de construcții din comună pentru reducerea costurilor de infrastructură.

Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarea resurselor comunelor vecine, și încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii Huedin.

Amenințări:

Exploatarea fără nici un control a pădurilor va avea urmări asupra dezvoltării durabile.

Lipsa unui program județean și regional de dezvoltare a turismului rural, și, implicit, nealocarea de fonduri pentru infrastructura locală de acces.

Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comună, datorită infrastructurii fizice și sociale neadecvate, raportat la potențialul comunei.

Exploatarea intensivă a carierelor de piatră de la Poieni, Morlaca și Bologa, cu impact negativ asupra cadrului natural al comunei.

PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA

CAPITOLUL V. METODOLOGIA CERCETĂRII

5.1 TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE

Tehnicile la care am apelat pentru a realiza sondajele de opinie referitoare la cercetarea mea au fost:

Cercetarea față în față – aceasta presupune interacțiunea dintre un operator și repondenți. Operatorul adresează întrebările și notează răspunsurile subiecților – metoda interviului.

Cercetarea pe baza unu chestionar auto-administrat – această operațiune implică cercetătorul care distribuie întrebările subiecților care ulterior răspund, iar la final cercetătorul colectează răspunsurile.

Interviul – reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizte metode de de cercetare, fiind implicată atât în științele socio-umane cât și în științele sociale, dar utilizat și în desfășurarea unor diverse activități profesionale.

Termenul de interviu este un neologism provenit din limba engleză (interview – întâlnire, întrevedere și are ca echivalenți, în limba franceză – “entretien”, convorbire, conversație și “entrevue”, întâlnire între două sau mai multe persoane, iar în limba germană – interview, befragung sau unterredung, a întreba, a se informa, convorbire, conversație, conferință cu cineva). Ceea ce înseamnă că termenul de interviu s-a impus pe plan mondial, fiind preluat atât de sociologii francezi, cât și de către cei germani. Noi îl folosim alături de termenul de „convorbire”, având același înțeles.

Dacă în Dicționarul de sociologie, interviul este prezentat ca fiind o „tehnică de obținere prin întrebări și răspunsuri a informațiilor verbale de la indivizi și grupări umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane…”, în Dicționarul de psihologie, interviul este o „formă de dialog în care interrelaționarea are un scop important și special de a surprinde cunoașterea unei anumite persoane, a opțiunilor sale, a experienței personale cu privire la ceva, dar și a modului de a interpreta unele probleme, situații, reacții la care a asistat ori evenimente în care a fost implicat direct sau indirect cel solicitat în interviu”. În Dicționarul de pedagogie este prezintat interviul ca fiind un „procedeu de investigație științifică, specific științelor sociale, ce urmărește prin intermediul procesului de comunicare verbală dintre două persoane (cercetător și respondent) scopul de obținere a unor informații în raport cu un anumit obiectiv sau scop fixat”.

Utilizrea interviului ca tehnică de cercetare în științele socio-umane are ca scop stabilirea relațiilor dintre variabile și la testarea sau verificarea ipotezelor. Ceea ce îl deosebește de comunicarea verbală obișnuită este simplul fapt că informația este dirijată de către cel ce intervievează. Folosit în anchete -interviul, ca de altfel și -chestionarul sociologic, acestea fiind tehnici de cercetare ale metodei anchetei și ale sondajului de opinie, mai are și denumirea de „anchetă prin interviu” – fiind metoda de investigare cu cea mai mare frecvență de aplicare.

Chestionarul – este un instrument de cercetare format dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări având ca scop de a aduna informații de la persoanele chestionate. Deși chestionarul a fost conceput pentru analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Cel care a inventat chestionarul a fost Sir Francis Galton.

Avantaje ale chestionarului față de alte tipuri de studii enumeram: sunt ieftine, nu au nevoie de prea mult efort din partea celui ce chestioneaza precum se necesită la ancheta verbală sau prin telefon și au adesea raspunsuri standardizate care il face simplu pentru a compila datele. Așadar, cu toate aceste tipuri de răspunsuri standardizate pot zădărnici utilizatori. Chestionarele sunt drastic limitate de faptul că respondenții trebuie să fie capabili să citească și să răspundă la întrebările cuprinse, ceea ce face ca pentru anumite grupuri demografice, efectuarea unui studiu realizat printr-un chestionar nu poate fi practică.

Chestionarul cuprinde partea de introducere unde se precizează cine este cercetătorul și care este scopul cercetării. De asemenea, în partea introductivă subiecții sunt asigurați că răspunsurile lor vor rămâne strict confidențiale. Ca scop al acestei introduceri este de a câștiga încrederea subiecților.

SCOPUL, OBIECTIVELE IPOTEZELE CERCETĂRII

SCOPUL

Scopul cercetării prezente a fost de a crea o imagine de ansamblu a celor mai importante aspecte ale dezvoltării socio-economice a comunei din punctul de vedere al cetățenilor ei și pentru a descoperi și alte aspecte ale vieții care ar putea fi îmbunătățite în anii următori.

OBIECTIVE

Obiectivele principale propuse pentru a realiza lucrarea au fost: descoperirea celor mai importante investiții care au fost realizate în comună și au îmbunătățit semnificativ viața cetățenilor, dar și pentru a afla care sunt cele mai mari nevoi ale cetățenilor care ar putea fi obiectul unor proiecte viitoare pentru a dezvolta comuna și care ar putea contribui la diminuarea diferențelor dintre mediul urban și cel rural, și la formarea unui spațiu cu adevărat european.

IPOTEZE

Câteva ipoteze propuse în studiul practic, pornind de la conceptul de bază utilizat în această cercetare (aspecte ale dezvoltării comunei), ar fi următoarele:

Existența diferențelor de opinie față de cele două aspecte vizate în cercetare, chiar între cetățenii comunei, în funcție de categoriile de vârstă.

Existența diferențelor în ceea ce privește viziunea cetățenilor care locuiesc permanent în comună și cea a celor care au plecat de ceva timp, dar vin ocazional din mediul urban, atât în legătură cu dezvoltarea socio-economică a comunei, cât și în legătură cu prioritățile de dezvoltare următoare.

Existența diferențelor în ceea ce privește locul de muncă, atât în interiorul comunei, cât și înafara comunei.

5.3. VARIETATEA POPULAȚIEI ȘI TIPURI DE EȘANTIONARE

În urma celor două modalități de cercetare prin care am urmărit obiectivele propuse, rezultă că am folosit două metode de eșantionare și două tipuri de eșantionare diferite.

Așadar, pentru persoanele care sunt cetățeni ai comunei, prin naștere, dar sunt plecați din comună la oraș și se întorc ocazional la părinți, am folosit ca metodă interviul, iar pentru cetățenii care locuiesc permanent în comună am folosit ca metodă chestionarul. Din primul eșantion – cetățenii care se întorc ocazional în comună au răspuns la întrebările din interviu după ce au primit informațiile din ”Fișa comunității”. Al doi-lea eșantion – cetățenii aflați în permanență în comună, am aplicat același chestionar doar că rezultatele vor fi prelucrate pe mai multe categorii de vârstă: de la 18 ani la 25 de ani, de la 26 de ani la 35, de la 36 de ani la 59 și peste 60 de ani.

Precizez că cetățenii comunei au fost informați în ceea ce privește eșantionarea, am precizat în metoda de cercetare a chestionarului, în introducerea acestuia care este scopul, care sunt obiectivele și am precizat că răspunsurile sunt confidențiale fără a fi identificată identitatea lor, informații în legătură cu proiectele de dezvoltare sau prezentate în fișa localității, înainte de completarea chestionarului.

Numărul de cetățeni chestionați a fost în total de 103 persoane, pentru fiecare categorie de vârstă menționate mai sus. Au fost alese pentru toate categoriile, persoane din toate localitățile comunei pentru o evidență completă.

PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII

CAPITOLUL VI. FIȘA COMUNEI POIENI

Primăria comunei Poieni

Fig.6.1 Stema și primaria comunei Poieni

Date de contact:

Adresă: Str. Principală, Nr. 268, Cod poștal: 407470, Județul Cluj, România

Nr. Telefon: 0264-255010, Fax: 0264-255099, www.primariapoieni.ro

Persoane din această instituție:

Primar: Boca Gheorghe-Constantin

Viceprimar: Dejeu Ioan

Secretar General: Crișan Viorica

Contabil: Crișan Constantin-Ioan

Organigrama Comunei Poieni (28 martie 2020) (sursa web a paginii primăriei)

Fig. 6.2 Organigrama comunei Poieni

Localizare : Ca și localizare comuna Poieni se poziționează în partea de nord-vest a județului Cluj, fiind așezată pe cursul superior al Crișului Repede și se învecinează la vest cu județul Bihor, la nord-est cu județul Sălaj, mai exact la nord cu comuna Ciucea, la sud și sud-est cu comunele Săcuieu și Sâncrai, iar la est cu Orașul Huedin, fiind străbătută de șoseaua internațională E60 și de calea ferată Oradea – Cluj-Napoca.

Comuna Poieni cuprinde 8 sate și anume: Bologa, Hodișu, Morlaca, Cerbești, Lunca Vișagului, Traniș, Valea Drăganului și Poieni fiind localitatea de reședință a comunei și toate fiind poziționate la poalele Vlădesei.

În ceea ce privește relieful comunei, acesta este influențat de poziția sa, fiind situată la zona de contact a Vârfului Vlădeasa, aceștia aparținând Munțiilor Apuseni cu Depresiunea Huedinului). Pe teritoriul satelor Poieni și Hodiș, în partea de est a comunei încep Munții Meseșului care apoi se întind pe teritoriul județului Sălaj. Despre Munții Apuseni se știe că prezintă interfluvii largi fiind favorabile amplasării așezărilor cuprinse între altitudinii variate între 1200 – 1300 de metri și de asemenea văi înguste și adânci înglobăndu-se la amenajarea câtorva importante obiective hidroenergetice precum: Săcuieul, Crișul Repede- în defileul Bologa și Valea Drăganului.

Deoarece, poziția geografică și relieful prezentat cu o construcție petrografică bună, comuna Poieni deține o bogată sursă pentru materiale de construcții împreună cu materialul lemons. Astfel, andezitul- rocă rezistentă și cu mare răspândire în Carpați se exploatează în comuna Poieni, la Bologa, iar dacitul- folosit la pavarea drumurilor și sub formă de material de criblură se exploatează din carierele de piatră din Poieni și Morlaca și de pe Valea Săcuieului, la Henț. (sursa web a paginii primăriei)

Facilitățile oferite de comună investitorilor ar fi:

Turismul

Ferme zootehnice

Exploatare piatră

Exploatare lemn

Barajul de acumulare Floroiu – Drăgan

Echiparea teritoriului

Fig. 6.3 Echiparea teritoriului raportat la anul 2019

Suprafața totală de care dispune comuna Poieni este de 19003 ha, cu un număr total de 2593 locuințe, suprafața locuibilă fiind de 85108 metri pătrați. Suprafața asfaltată este în proporție maxiă de 100%, cu 15 km lungime de canalizare, iar distribuția cu apă potabilă în anul 2018 s-a înregistrat pe 90 km lungime.

Fig.6.4 Învățământul și cultura

La nivel de educați, în anul 2018 au fost înregistrate 11 unități de învățământ având un număr de 348 elevi înscriși și 31 de cadre didactice.

La nivelul de cultură și artă comuna deține 3 biblioteci.

Sănătate

Fig.6.5 Sănătate

În sănătate comuna dispune de un dispensar, 3 farmacii, iar în acest cadru lucrează 3 medici și 4 persoane ca și personal.

Economie

Fig.6.6 Economia

Raportat la situația economică a comunei Poieni din 2019-2020 sunt înregistrate: 113 firme, 435 salariați și 67 șomeri.

Turismul

Fig.6.7 Turismul

În acest domeniu al turismului, în anul 2020 s-au înregistart următoarele: 1 centru de informare turistică și 26 de unități de cazare cu 680 locuri de cazare.

Agricultura

Fig.6.8 Agricultura

Despre agricultură din datele oficiale a primăriei comunei Poieni reiese suprfața agricolă totală din anul 2018 cu 9191 ha din care: teren arabil- 1346 ha, pășuni-3828 ha, fânețe-4017 ha, număr de animale domestice înregistrate: 2806- bovine, 1606- porcine, 6200- ovine și 9386- păsări de curte. În ceea ce privește producția de la aceste animale au fost înregistrate următoarele: 48002 hl- producție lapte bovine, 15000 kg- producție lână și 550 mii bucăți- producție ouă.

Proiecte de dezvoltare existente în comună:

Acestea sunt proiectele de dezvoltare existente în comuna Poieni.

CAPITOLUL VII. ANALIZA DATELOR

Rezultatele obținute în urma cercetării efectuate a fost pe un eșantion de 103 persoane.

UNIVERSUL POPULAȚIEI.

Fig.7.1 Vârsta respondenților

Un aspect important care s-a dorit a fi analizat în rândul persoanelor eșantionate a fost vârsta acestora.

În fig.7.1 procentul cel mai mare a fost înregistrat în segmentul de vârste cuprins între 18-25 de ani cu un procent de 39.2%, urmat de segmentul cu vârste cuprinse între 26-35 ani cu un procent de 34.3%, segmentul cu vârste cuprinse între 36-59 de ani a înregistrat un procent de 24.5%, iar cel mai mic procent înregistrat a fost segmentul de cetățeni cu o vârstă de peste 60 de ani.

Fig.7.2 Sexul respondenților

Un alt aspect important care s-a analizat în rândul persoanelor eșantionate a fost sexul acestora. În fig.7.2 se poate observa că predominat au fost înregistrate în proporție de 60.8% persoane de sex feminin, iar persoane de sex masculin au fost înregistrate în proporție de 39.2%

Fig.7.3 Nivelul de studii

Nivelul de studiu a fost testat și acesta în rândul respondenților pentru a putea identifica stadiul lor de pregătire în ceea ce privește învățământul. Fig.7.3 arată că la nivelul de studiu gimnazial și cel fără studii nu a înregistrat niciun respondent procentul fiind 0%. Un procent foarte ridicat în rândul cetățenilor a fost înregistrat în proporție de 59.8% ca având studii superioare, iar la nivelul studiilor liceale au fost înregistrați în proporție de 40.2% din respondenți.

Fig.7.4 Ocupațiile respondenților

În funcție de ocupațiile, din fig.7.4 reiese că din numărul celor care au răspuns la chestionar nu a fost înregistart niciun șomer, procentul fiind 0%. Urmatoarele categorii au înregistrat următoarele procente, și anume: angajați cu studii medii- 31.4% , angajați cu studii superioare-38.2%, acestă categorie a înregistrat și cel mai mare procent. Iar în rândul celor casnici s-a înregistart un procent de 11.8% si liber profesioniști de- 18.6%.

Fig.7.5 Domeniul de activitate al respondenților

În fig.7.5 pe baza domeniilor principale de activitate au fost înregistrate următoarele date: La statutul de angajat s-a înregistart cel mai mare procent de 44.1%. În domeniul social s-a înregistrat un procent de 11.8%, în domeniul cultural un procent de 2%, în domeniul educației s-a înregistrat un procent de 12.7%, iar în domeniul agriculturii s-a înregistrat un procent de 3.9%. Dintre cei care au fost eșantionați și nu s-au încadrat în niciunul din domeniile principale propuse, au putut să specifice liber un alt domeniul, dacă nu lucrează, dacă este șomer, student, pensionar, etc… Aici s-a înregistrat un procent de 25,5%, din care: 17 au specificat că sunt studenți, 5 casnici, 1 șomer, 1 medical, 1 nu lucrează și 1 pensionar.

Fig.7.6 Percepția cetățenilor în găsirea unui loc de muncă în comună

Aici s-a urmărit percepția cetățenilor cu privire la cât de ușor se găsește un loc de muncă în comună. Deoarece, dintre persoanele chestionate nu toate locuiesc în permanență în comună, în fig. 7.6 se poate observa variația răspunsurilor, iar marea majoritate au răspuns cu nu, în procent de 38.2%, cei care au răspuns că da au fost în procent de 27,5%, iar 34.3% dintre cetățeni au răspuns că nu știu.

Fig.7.7 Câți dintre respondenți au un loc de muncă în comună

Mai departe s-a urmărit câți dintre cetățeni au un loc de muncă stabil în comună, iar în fig.7.7 se poate observa că dintre persoanele care au răspuns în procent de 66.7% nu au un loc de muncă stabil în comună, ci doar 33,3% dintre aceștia lucrează în comună.

Fig.7.8 Ce au ales respondenții în ceea ce privește ce le place cel mai mult în comună

Un alt aspect care s-a urmărit în rândul respondenților a fost elementele care le plac cel mai mult din comuna, fie legat de bogățiile naturii, de oamenii si bunătatea lor, de conducera locală, fie de punctele de atracție turistică cu care este înzestrată zona, dar având posibilitatea de a alege și alte lucruri.

În fig.7.8 se poate observa că cei mai mulți, în procent de 36% dintre respondenți au ales natura, 30.3% au ales punctele de atracție turistică, 25.6% au ales oamenii din localitate și 4.7% au ales conducerea locală. La alte specificații cu privire la ce le place cel mai mult în comună: 2 au mai adăugat poziționarea, 1familia,1 vestigiile istorice, 1 restaurantele și 2 au menționat că nu le place nimic.

Fig.7.9 Ce au ales respondenții cu privire la ce nu le place în comună

Dacă am urmărit lucrurile cele mai importante care le plac cetățenilor eșantionați, a trebuit să aflu și pe cele care nu le plac. Din fig.7.9 reiese că în procent de 30.2% au răspuns că locurile de muncă din comună sunt prea puține, 26% au specificat că sunt nemulțumiți de starea drumurilor și a utilităților, 21.7% au specificat că locurile de muncă din comună nu sunt bine plătite, iar 16.6% nu sunt mulțumiți de conducera locală.

La specificații am întâlnit și alte nemulțumiri precum: lipsa activităților sociale, lipsa investițiilor, legate de indolența,superficialitatea,bunul simt,ipocrizia oamenilor, refritor la canalizare, dificultăți în practicarea agriculturii, atitudinea nepăsătoare a locuitorilor față de curatenia localităților, migrația tinerilor spre oraș și îmbătrânirea populației, nefuncționare canalizării din comună, tăierea ilegală a pădurilor din zonă, sau că nu se dau lemne de foc.

Fig.7.10 Care este viziunea localnicilor cu privire la problemele din comună

Alt aspect important pe care l-am urmărit a fost viziunea localnicilor cu pivire la problemele din comună și identificarea acestora prin ochii lor. În fig.7.10 după cum apar următoarele date, printre problemele care au înregistrat un procet de 28.8% ar fi lipsa locurilor de muncă, și tot cu un procent ridicat de 26% ar fi problema migrării tinerilor din localitete fie la oraș, fie prin alte părți.

Cu un procent de 17.6% s-a identificat că ar trebui încurajată agricultura și creșterea animalelor, resursele financiare insuficiente au fost considerate o problemă în proporție de 14.4%, iar conducerea locală reprezintă o insuficientă satisfacție în rândul locuitorilor eșantionați cu un raport de 11.6%. Alte probleme pe care le-au menționat cetățenii se enumără: lipsa de activități socio-umane sau lipsa de material lemons .

Gradul de mulțumire a cetățenilor comunei Poieni

Am testat și gradul de mulțumire a cetățenilor în ceea ce vizează unele aspecte care servesc atât pentru persoanele care locuiesc în comună cât și pentru persoanele care se întorc ocazional sau sunt în trecere prin zonă, iar subiecții eșantionați au fost rugați să aprecieze fiecare aspect menționat mai jos în fiecare figură de la cel mai înalt grad, gradul de mulțumire, la unul deloc mulțumitor.

Fig.7.11 Aprecierea localnicilor în ceea ce privește curățenia din localitate

În fig.7.11 s-a urmarit gradul de apreciere a subiecților cu privire la curățeniei din comună de unde reiese că procentul cel mai mare nu a fost înregistrat la gradul optim de mulțumire, care acesta a înregistrat doar un procent de 18.6%, iar cel mai mare procent a fost înregistrat ca fiind de 33.3% din respondenți destul de mulțumiți. Cu un grad de indiferență au răspuns 9.8% din subiecți, 32.4% au răspuns că sunt nemulțumiți de curățenia din comună , iar deloc mulțumiți au fost înregistarați 5.9% din aceștia.

Fig. 7.12 Aprecierea cetățenilor cu privire la starea drumurile din comună

În fig. 7.12 s-a testat gradul de mulțumire cu privire la starea drumurilor din comună de unde reiese că în procent de 31.4% dintre subiecți sunt destul de mulțumiți, 16,7% sunt mulțumți, indiferenți sunt 8.8%, iar cu un procent destul de ridicat 30,4% au răspuns că sunt nemulțumiți în privința stării drumurilor din comuna Poieni. S-a înregistrat și un procent de persoane, respectiv 12.7% ca fiind deloc mulțumiți.

Fig.7.13 Aprecierea cetățenilor cu privire la starea utilităților din comună

Din fig.7.13 se poate constata că procentul cel mai ridicat, respectiv 37.7% din subiecți ca fiind sunt nemulțumiți cu privire la starea utilităților din comună, ceea ce înseamnă că trebuie să se identifice exact problemele și să se urgenteze soluționarea sau diminuarea acestor nemulțumiri. Deloc mulțumiți reies ca fiind 8.8%, indiferenți 12.7% , iar cei care au dat răspunsuri ca fiind destul de mulțumiți se regăsesc în procent de 27.5% și mulțumiți 13,7% din subiecți.

Fig.7.14. Aprecierea localnicilor referitor la primăria comunei

Primăria joacă un rol important în dezvoltarea comunei, așa că am vrut să aflu care este imaginea de ansamblu prin ochii respondenților și cât sunt cetățenii de mulțumiți de această instituție fundamentală în viața socială, implicată și devotată locuitorilor comunei.

Din fig.7.14, se observă clar că, cel mai mare procent înregistat, și anume 33.3% din cei care au oferit răspunsuri s-au declarat mulțumiții în privința primăriei comunei, 20.6% foarte mulțumiți, cu un procent de 18.6% s-au declarat a fi indiferenți,iar nemulțumiți și deloc mulțumiți s-au înregistrat 14,7% subiecți și respective 12.7% din total.

Fig.7.15 Aprecierea localnicilor în ceea ce privește situația instituțiilor medicale

Instituțiile medicale joacă un rol important în ceea ce privește sănătatea locuitorilor dintr-un loc și de aceea trebuie pus mare accent pe acest lucru, însă din fig.7.15, reiese un procent destul de mare cu privire la nemulțumirea față de mediul sanitar din comună înregistrând un procent ridicat de nemulțumire de 34.3% în rândul locuitorilor comunei Poieni. 28.4% din subiecți s-au declarat destul de mulțumiți, 15,7% mulțumiți, 11.8% indiferenți, și 9,8 ca fiind deloc mulțumiți.

Fig. 7.16 Aprecierea localnicilor cu privire la situația instituțiilor de învățământ

Gradul de mulțumire față de instituțiile de învățământ arată că procentele înregistrate în fig.7.16 se dovesesc a fi nemulțumitoare, la fel ca și la cele medicale. Procentul destul de ridicat care arată nemulțumirea respondenților este de 35.3%, deloc nemulțumiți fiind 6.9%, indiferenți 10.8%.Dintre cei mulțumiți comparativ cu cei nemulțumiți, procentul este mult mai mic, respective 27.5%, iar mulțuiți au fost înregistrați 19.6%

Fig.7.17 Aprecierea localnicilor cu privire la mijloacele de transport public

Din fig.7.17, aprecierea localnicilor cu privire la mijloacele de transport public, nu pare a fi una satisfăcătoare, deoarece 37.3% din respondenți s-au dovedit a fi nemulțumiți și 20.6% ca fiind deloc mulțumiți. Prea puțini s-au dovedit a fi mulțumiți de acest aspect și 11.8% au răspuns că sunt mulțumiți, 12.7% destul de mulțumiți, iar cu un procent de 17.6% s-au dovedit a fi indiferenți.

PROCENTUL DE DEZVOLTARE AL COMUNEI, PERCEPȚII ȘI MODALITĂȚI.

Un alt aspect urmărit a fost de a depista care este nivelul actual de dezvoltare a comunei, care ar fi percepțiile pentru dezvoltarea comunei și care ar fi modalitățile prin care se pot realiza aceste schimbări.

Fig.7.18 Procentul care indică cât este de dezvoltată comuna

Din fig.7.18 se poate observa gradul actual de dezvoltare a comunei Poieni din perspectiva celor care au fost înregistrați, iar procentul cel mai mare înregistrat, respectiv 52.9% afirmă că această comună se află la un nivel puțin dezvoltat, alții 34.3% o consider dezvoltată, iar cu un procent de 7.8% o văd ca fiind deloc dezvoltată și 4.9% au răspuns că este o comună foarte dezvoltată. Părerile cunosc variații diverse, după cum se poate observa și în fig.7.18, deoarece fiecare are dreptul să își expună punctul de vedere asupra gradului de dezvoltare a comunei din perspectiva proprie.

Fig.7.19 Percepții pentru dezvoltarea comunei

Din fig.7.19, reiese că percepțiile, precum crearea de locuri de muncă și susținerea tinerilor pentru a rămâne în comună, au înregistrat amândouă un procent de 27% în rândul respondenților. Procent de 23.4% a înregistrat percepția cu privire la dezvoltarea și promovarea turismului din comună și 22% au răspuns că ar trebui susținuți fermierii. Iar la alte specificații am identificat două răspunsuri diferite, unul că nu știe, iar altul că ar trebui oferit un teren gratuit pentru locuințe pentru tineri căsătoriți

Fig.7.20 Modalități de realizarea unor schimbări

S-au investigat și care ar fi modalitățile posibile în rândul cetățenilor pentru a se realiza niște schimbări la nivelul comunie, iar din fig.7.20 modalitatea care a înregistrat cel mai mare procent de 36.1% și ar fi prin obținerea unor finanțări, cu un procent aproape la fel de ridicat- 35.1% ar fi printr-un interes mai mare din partea autorităților locale, iar prin implicarea cetățenilor procentul înregistrat a fost de 28.3%, iar altă sugestie venită din partea unui respondent a fost prin inițiative venite din partea localnicilor.

Următoarul item pune în evidență convingerea că un proiect comunitar, cum ar fi repararea unui drum, a școli sau reabilitarea atracțiilor turistice ar putea fi dus cu bine până la capăt.

Fig.7.21 Procentul care indică rata în rândul cetățenilor care consideră că un proiet comunitar ar putea fi realizat

Un procentul de 95.1% dintre subiecți sunt convinși că un proiect comunitar ar putea fi dus bine până la capăt, și doar 4.9% nu cred în reușita unui proiect local.

Fig.7.22 Procentul care indică de ce cred cetățenii că ar reuși

Ca principal motiv pentru care cetățenii consideră că un proiect comunitar ar fi finalizat cu succes se enumără: în primul rând și cu ponderea cea mai mare înregistrtă, respectiv 28.9%, pentru că ar fi în interesul tuturor cetățenilor, cu o pondere de 25.1% consideră că ar reuși, datorită unei organizări bune a proiectului, Cu ponderea de 19.3% pentru că au mai finalizat și alte proiecte la nivel de comună, 13.9% din respondenți consideră că datorită oamenilor din sat care sunt serioși și harnici, iar cu o pondere de 10.2% au răspuns că datorită interesului din partea autorităților. Alții 2.7% au specificat că nu se poate.

În continuare s-a făcut o corelație între subiecții care au convingerea reușitei unui proiect comunitar dus la final cu succes și cei care au răspuns că nu cred că ar reuși acest lucru.

Fig.7.23 Procentul care indică de ce cred cetățenii că nu ar reuși

Din fig.7.23 reiese care ar fi principalele motive pentru care nu s-ar reuși ducerea unui proiect comunitar până la capăt, iar procentul de 28.1% indică că datorită unei organizări proaste, 26.8% din cauza lipsei de resurse financiare, 15% au răspuns din cauză că autoritățile locale ar fi neserioase sau incompetente, 11.8% din respondenți consideră au lăsat neterminate și alte proiecte, iar 9.2% dau vina pe săteni că ar fi nepăsători și leneși. La alte motive unde subiecții au putut să răspundă liber au menționat că răspunsul lor a fost afirmativ.

Fig.7.24 Importanța cetățenilor în luarea deciziilor locale

Fiecare subiect a trebuit să răspundă cât de important este implicarea personală în luarea deciziilor locale, iar din fig.7.24 reies două procente egale, respectiv de 35% , una ca fiind deloc importantă și cealaltă puțin importantă. Cei care au răspuns în proporție de 13.6% consideră că au o implicare importantă, iar cei care au răspuns ca au o importanța foarte mare în luarea deciziilor locale au înregistrat răspunsuri în procent de 16.5%.

Fig.7.25 Așteptările cetățenilor din partea autorităților locale

În fig.7.25 se pot identifica care sunt așteptările respondenților din partea autorităților locale și marea majoritate au răspuns în procent de 23.8% să descute mai des cu cetățenii despre problemele locale, 22,4% au răspuns să fie responsabili și serioși, 19.9% au răspuns ca autoritățile locale să comunice intențiile și planurile de a face ceva în comună. Cu următoarele procente înregistrate: 18.2% si 15.7% subiecții au sugerat prin răspunsul lor să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale, sau să nu își rezolve doar problemele personale.

Fig.7.26 Procentul de informarea în rândul cetățenilor de către membrii administrației publice

În ceea ce privește informarea de către membrii administrației publice cu privire la inițiativele și proiectele de investiție ale comunei în rândul cetățenilor, din fig.7.26 procentul cel mai mare înregistrat, 62.1% arată că localnicii sunt informați uneori. Cei care au răspuns că nu sunt informați niciodată ocupă un procent de 29.1%, iar cei care au răspuns că sunt informați întodeauna au fost inregistrați cu o pondere de 8.7%.

Din cele analizate mai sus, se constată faptul că nu există o colaborare și o comunicare prea mare între autoritățile locale și cetățenii comunei în sensul că cei mai mulți au răspuns că sunt informați uneori sau niciodată, prea puțini au răspuns că sunt informați întotdeauna.

Fig.7.27 Modul de informare cu privire la programele și activitățile locale

Ponderea la răspunsurile ”Cum aflați despre programele și activitățile locale ?”, după cum se poate observa și în fig.7.27, cei mai mulți au răspuns în proporție de 35.4% că află de la vecini sau prieteni. Primăria comunei deține un site web de unde reiese că 23.6% află de acolo despre programele și activitățile locale. Din afișe sau fluturașe au răspuns în procent de 14.2%, dar tot același procent au înregistrat și din cei care au răspuns că nu află de la nimeni. 12.6% au specificat că află despre programele și activitățile locale din alte părți printre care se enumără: grupuri de pe rețele social-media sau că află ulterior despre acest fapt.

Fig.7.28 Locuri pentru întâlniri și discuții referitoare la diverse probleme locale

La întrebarea ”Unde se organizează întâlniri pentru dezbaterea problemelor locale ?” s-a putut constata după cum arată și fig.7.28 că 44% dintre cei chestionați discută la căminul cultural, 37.6% discută la primărie și 7.2% discută la bar. În procent de 11.2% din subiecții chestionați au specificat că discută problemele din comună altundeva, și anume: la școală sau în alte locuri unde se stabilește de comun acord între persoane.

Fig.7.29 Perceptia cetățenilor cu privire la un domeniu profitabil de activitate în comună

La final, ultimul aspect care a fost urmărit, a fost percepția respondenților cu privire la domeniul cel mai profitabil pentru cei care doresc să își deschidă o afacere în comună, unde s-au înregistrat următoarele domenii clasate astfel: cu cel mai mare procent înregistrat de 40.6% a fost domeniul turismului, apoi domeniul agriculturii cu un procent de 30.5%, domeniul de servicii și comerțul în proporție de 17.3%, și domeniul costrucții a înregistrat un procent de 11.2%.

CAPITOLUL VII.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

CONCLUZII

Dezvoltarea unei comunități, este într-o strânsă corelație și influență în mod direct atât de nivelul de dezvoltare al capitalului social cât și cel uman. Așadar, acolo unde există relații sociale neconflictuale, de întrajutorare, de toleranță față de cei din jur, de încredere în oameni și în instituții, un nivel înalt de educație, este imposibil să nu existe și dezvoltare socială.

Cu privire la capitalul social putem spune că nu este foarte dezvoltat, acest aspect rezultând din analiza încrederii în oameni și instituții, precum și muțumirea lor cu privire la unele aspecte din comună, dar nu este nici la un nivel foarte scăzut, și preconizez că acestea se află într-o continuă dezvoltare.

Cu privire la nivelul de educație din rândul cetățenilor reiese că niciunul din cei care au răspuns nu s-au înregistrat la un nivel de: fără studii sau studii gimnaziale și predominând într-o proporție destul de mare, respectiv 59.8% din respondenți ca având studii superioare și în procent de 40.2% ca având studii liceale, ceea ce denotă o populație predominant educată la un nivel ridicat în rândul cetățenilor din comună.

Așadar, ca și ocupații deținute din cei chestionați: angajați cu studii superioare sunt în procent de 38.2%, și angajați cu studii medii sunt în procent de 31.4%. Din totalul celor care au fost chestionați procentul a fost înregistrat 0% în rândul șomerilor.

Din cei eșantionați, cu privire la percepția cetățenilor în găsirea unui loc de muncă în comună reiese că: 38.2% susțin că nu este ușor a găsi un loc de muncă, 34.3% susțin că nu știu, și 27.5% susțin că este ușor acest lucru. Marea majoritate din respondenți: 66.7% au confirmat că nu au un loc stabil de muncă în comună, ci doar sub procent de 33.3% din acesția lucrează în comună.

În ceea ce privesc lucrurile care sunt cel mai apreciate din comună, respondenții au răspuns într-un procent foarte ridicat de 36% și 30.3%, că acestea ar fi natura și punctele de atracție turistică, ceea ce denotă faptul că, comuna se bucură de peisaje bogate și frumoase dar și numeroare puncte de atracție turistică. Nu s-au putut exclude nici lucrurile care nu le fac plăcere respondenților, iar cei mai mulți dintre ei, 30.2% au menționat că locurile de muncă din comună sunt prea puține, dar si cele care există sunt prost platite, aceștia care au susținut acest lucru au fost înregistrați cu un procent de 21.7%.

S-a testat și gradul de mulțumire cu privire la câteva aspecte, de unde se poate constata că: în ceea ce privește curățenia din localitate, într-un procent de 33.3% ar fi mulțumiți, dar și o mare parte din respondenți au susținut că nu sunt mulțumiți de acest aspect, respectiv 32.4%, diferența dintre cei mulțumiți și cei nemulțumiți fiind extrem de mică. Despre starea drumurilor am putut constata că la fel ca și la aspectul referitor la curățenia din localitate, există o diferență foarte mică între cei mulțumiți, cu un procentaj de 31.1%, și cei care s-au declar a fi nemulțumiți, anume 30.4%. Utilitățile din comună nu par a fi foarte satisfăcătoare, dearece, 37.3% au susținut că reprezintă un grad de nemulțumire în rândul lor. Referitor la primăria comunei, marea majoritate din cei chestionați s-au dovedit a fi mulțumiti cu privire la acest aspect, respectiv 33.3% din procentul total înregistrat de persoane. Instituțiile medicale și cele de învățământ nu s-au bucurat de rezultate la fel de satisfăcătoare precum a înregistrat primăria, deoarece, gradul de satisfacție la ambele instituții au înregistrat procente ridicate de nemulțumire: instituțiile medicale au înregistrat un procent de 34.3% din subiecți, iar instituțiile de învățământ a înregistrat un procent de 35.3% din cetățeni ca fiind nemulțumiți. Nici în rândul mijloacelor de transport public situația nu este mai bună, și anume 37.3% se declară nemulțumiți cu privire la acest aspect.

În opinia respondenților, comuna Poieni, din punct de vedere al dezvoltării, în procent de 52.9% o văd ca fiind puțin dezvoltată, iar 34.3% o percep ca fiind dezvoltată la momentul când s-a realizat eșantionarea lor.

Ca și percepții pentru a se dezvolta comuna, două din cele menționate sugestiv cu 27% din procentul total au fost: crearea de locuri de muncă în comună și susținerea tinerilor pentru a rămâne în comună, iar altă sugestie cu procentul de 23.4% a fost de a dezvolta si de a promova turismul din comună, și cu rata de 22% din procentul total a fost de susținere a fermierilor. Iar ca aceste modalități prin care să poată fi realizate unele schimbările au fost menționate: în procent de 36.1% din cei chestionați susțin prin obținerea de noi finațări, 35.1% susțin printr-un interes mai mare venit din partea autorităților locale și 28.3% susțin prin implicarea cetățenilor.

S-au testat și care ar fi așteptările localnicilor din partea autorităților locale: 23.8% din procent arată că ar trebui să se discute mai des cu cetățenii despre problemele locale, 22.4% au considerat că autoritățile locale să fie mai serioase și mai responsabile, 19.9% au răspuns că ar trebui să comunice planurile și intențiile de a face ceva în comună, și 18.2% au susținut că ar trebui să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale.

În ceea ce privește dezvoltarea comunitară, s-a constatat prin aspectele cercetate în lucrare, că acestea există, însă nu la un nivel destul de ridicat. Cei mai mulți dintre subiecți cred în reușita unui proiect comunitar în comuna lor, 95.1%, deoarece susțin că au mai fost și alte proiecte care au fost finalizate cu succes, și consideră că finalizarea unui proiect este în beneficiul tuturor existând interes din partea cetățenilor, ceilalți care consideră ca un proiect comunitar nu ar reuși, 4.9%, susțin că principale cauze ar fi organizarea proastă sau lipsa resurselor financiare.

La capitolul informare comuna nu stă foarte bine, deoarece 62.1% declară că sunt informați uneori de către membrii administrației publice cu privire la inițiative și proiectele de investiții ale comunei. Iar cei care declară că sunt informați, află in procent de 35.4% de la vecini sau prieteni. Locul unde se organizează pentru a se dezbate prblemele locale, mare majoritate, 44% au răspuns că la căminul cultural se întâlnesc și 37.6% au răspuns că la primărie.

În vederea unei percepții de viitor din partea cetățenilor cu privire la un domeniu care ar putea fi profitabil pentru cei care doresc să îsi deschidă o afacere în comună, în vârful clasamentului cu un procent de 40.6% se declară a fi turismul, cu 30.5% agricultura, cu 17.3% ar fi serviciile și comerțul, și cu 11.2% ar fi construcțiile.

RECOMANDĂRI

Ca și recomandări în urma acestei cercetări, atât pentru autoritățile locale, cât și pentru locuitori, menționez următoarele:

Investiții în sistemul de îngrijire al sănătății, sub următoarele aspecte: crearea unui cabinet medical modern sau dotarea dispensarului cu aparatură performantă cât și prelungirea programului de lucru la cabinetele medicale.

Investiții și la nivelul educațional unde să se mizeze pe următoarele aspecte: sprijinirea copiilor care provin din familii mai defavorizate, elevii să beneficieze de o școală modernă și dotată cu aparatură performantă pentru a le fi ușorată munca . Atât prin ajutorul primăriei cât și prin accesarea de fonduri europene, ar fi esențial, în primul rând reabilitarea cladirilor din patrimoniul învățământului, construirea unei săli de sport cu vestiare și grupuri sanitare, dar și o sală de mese unde să poată să își servească masa. S-ar mai necesita construirea unui laborator unde să își poată dezvolta abilitățile, iar asigurându-se aceste condiții tind să cred că performanțele elevilor ar fi pe măsură.

Ar mai fi necesară construirea unei biblioteci la care să poată avea acces oricine dorește, acest fapt cred că ar îmbunătății gradul de cultură al comunității, dezvoltarea intelectuală și acumularea de noi informații ar duce la o mai bună dezvoltare pe toate planurile.

Cum toți locuitori își doresc o comună dezvoltată, un proiect important pentru comună ar fi alimentarea cu apă și canalizare pe toată raza comunei, deși fiind un proiect de mare amploare acesta s-ar putea realiza prin accesarea și obținerea de fonduri europene, aceste utilității fiind o necesitate în viața de zi cu zi a tuturor localnicilor, iar după părerea mea trebuie urgentate pentru a deveni o comună care se vrea cât mai dezvoltată.

Comuna fiind așezată într-o zonă cu un imens potențial turistic, prioritar ar fi reabilitarea drumurilor și a căilor de acces spre punctele de atracție turistică, deoarece aceste caii se află într-o stare precară, iar refacerea lor ar atrage și mai mulți turiști dornici de o excursie sau o vacanță de neuitat, dar totodată ar ajuta și locuitorii comunei în vederea deplasării de zi cu zi.

În opinia mea, ar trebui să existe un interes mult mai mare din partea autorităților locale prin dezvoltarea de proiecte care ar aduce comuna spre o modernizare mai accelerată și ne-ar face să ne mândrim cu bogățiile cu care aceasta este înzestrată natural, dar și cu istoria plină de încărcătură. Încercarea de a absorbi fonduri europene, dar și prin mijloace proprii, implementarea proiectelor deja autorizate și încercarea de noi proiecte care să îmbunătățească, să înfrumusețeze și să ridice comuna la rangul care ar trebui să fie .

Relația dintre primărie și cetățeni ar trebui să fie mai deschisă, să fie anunțați și convocați la diferite intruniri, să se organizeze mai multe intrevederi cu privire la proiectele următoare, dar și la cele aflate în derulare. Autoritățile locale ar trebui sa se intereseze care ar mai fi problemele existente în comună și să accepte sugestii de soluții venite din partea cetățenilor.

Realizarea unor campanii de curățenie în comună, în care să fie implicați atât cetățenii cât și autoritățile locale, prin crearea unei rețele voluntare. Organizarea de campanii voluntare și în vederea plantării de noi copaci, datorită defrișărilor masive a pădurilor.

Creearea de noi locuri de muncă, deoarece potețial există și atragerea tinerilor care urmează studii superioare în mediul urban prin oferirea de locuri de muncă calificate și specializate.

Sprijinirea fermierilor la nivel local prin promovare, informarea cu privire la măsurile și subvențiie pe care ar putea să le primească ca și ajutor, suținerea agriculturii prin creșterii animalelor și dezvoltarea unor ferme, cultivarea de diverse legume care sunt propice solului din comună.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Șteiu, Alexandru Petruțiu, Bologa pe treptele istoriei, Casa de Editură DOKIA, Cluj-Napoca, 2008

Ioan Lungu, Valea Draganului Trecut și prezent, Editura Todesco,Cluj-Napoca.2002

Monografia comunei „Poieni”,comuna Poieni jud.Cluj, 2002

Aurel Negru, Monografia satului și a școli din Traniș, Editura Grinta, Cluj-Napoca,2016

Aurel Munteanu, Monografia satului Sebeșelul Mare (Valea Drăganului), Editura Grinta, Cluj-Napoca,2016

https://distanta.ro/ – ultima accesare 05/05/2020

https://cluju.ro / – ultima accesare 07/05/2020

https://cluj.com/judetul-cluj/comuna-poieni/ – ultima accesare 11/05/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Poieni,_Cluj- ultima accesare 11/05/2020

https://ro.scribd.com/doc/24382542/Posibilitati-dezvoltare-durabila-comuna-Poieni-judetul-Cluj – ultima accesare 13/05/2020

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table – ultima accesare 15/05/2020

https://www.topfirme.com/judet/cluj/localitate/poieni/numar-angajati/ – ultima accesare 15/05/2020

https://www.listafirme.ro/cluj/poieni/o1.htm- ultima accesare 18/05/2020

https://www.guvernarepsd.ro/cluj/investitii-in-derulare-pndr-cluj/- ultima accesare 19/05/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spor_natural- ultima accesare 22/05/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate – ultima accesare 22/05/2020

https://www.turismpoieni.ro/obiective-turistice/ – ultima accesare 23/05/2020

https://cluju.ro/atractiile-din-muntii-apuseni-cetatea-bologa-la-doar-cativa-zeci-de-kilometri-de-cluj-napoca-foto /- ultima accesare 23/05/2020

http://www.cunoastelumea.ro/un-loc-desprins-din-rai-barajul-valea-draganului/ – ultima accesare 23/05/2020

http://www.taracalatei.ro/atractii/barajul-si-lacul-de-la-valea-draganului / – ultima accesare 24/05/2020

https://www.alunul.ro/imprejurimi/cascada-moara-dracului – ultima acesare 24/05/2020

https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/valtoarea-masina-de-spalat-ecologica-din-bologa-761126 – ultima accesare 24/05/2020

http://www.taracalatei.ro/atractii/cetatea-bologa /– ultima accesare 25/05/2020

https://clujtravel.com/excursie-de-o-zi-judetul-cluj-cetatea-bologa-valea-draganului-muzeul-octavian-goga /- ultima accesare 25/05/2020

https://insse.ro/cms/ro – ultima accesare 25/05/2020

https://cluj.insse.ro/ -ultima accesare 26/05/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spor_natural – ultima accesare 26/05/2020

http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ – ultima accesare 26/05/2020

https://www.primariapoieni.ro/ – ultima accesare 27/05/2020

https://www.turismpoieni.ro/ – ultima accesare 27/05/2020

https://www.grandemar.ro/ – ultima accesare 28/05/2020

https://cluj.com/judetul-cluj/comuna-poieni/satul-bologa/ – ultima accesare 29/05/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bologa,_Cluj – ultima accesare 29/05/2020

http://www.isondaje.ro/surveys/ – ultima accesare 30/05/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chestionar – ultima accesare 05/06/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Interviu – ultima accesare 05/06/2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cercetare – ultima accesare 05/06/2020

http://www.roturism-info.ro/orase/judetul-cluj/obiective-turistice-poieni.html – ultima accesare 11/06/2020

ANEXE

Chestionar

Bună ziua! Vă mulțumim că ați acceptat să participați la această anchetă!

Scopul acestei cercetării este de a afla părerea dumneavoastră cu privire la dezvoltarea socio -economica a comunei noastre, în special a localității Bologa județul Cluj, precum și sugestiile dumneavoastră pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Durata interviului este de maxim 10 minute, iar răspunsurile dvs. la toate întrebările din acest chestionar sunt absolut confidențiale și vor fi utilizate numai în scop științific. Dvs. nu veți fi identificat/ă în niciun mod.

1. Care este vârsta dumneavoastră?

a.18-25 ani

b.26-35 ani

c.36-59 ani

d.peste 60 ani

2. Care este sexul dumneavoastră?

a.Masculin

b.Feminin

3.Ce studii aveți?

a.Gimnaziale

b.Liceale

c.Superioare

d.Fără studii

4. Care este ocupația dumneavoastră?

a. Angajat cu studii medii

b.Angajat cu studii superioare

c.Șomer

d.Casnic

e.Pensionar

f.Liber profesionist

5.Care este domeniul principal de activitate?

a.Social

b.Cultural

c.Educație

d. Agricultura

e.Angajat

f.Nu lucrez (șomer, student, pensionar) (va rog specificati):……………………………………….

6. Este ușor a găsi un loc de muncă în comună?

a.Da

b.Nu

c.Nu stiu

7. Aveți un loc de muncă stabil în comună?

a.Da

b.Nu

8.Alegeți 3 lucruri care vă plac cel mai mult în comună:

a.Natura

b.Oamenii din localitate

c.Conducerea locală

d.Punctele de atracție turistică

e.Altceva(specificați)……………………………………………………………………

9.Dar care sunt lucrurile care nu vă plac? (alegeti 3 raspunsuri)

a.Starea drumurilor și utilitățile

b.Locuri de muncă prea puține

c.Locurile de muncă nu sunt bine plătite

d. Conducerea locală

e.Altceva(specificați)……………………………………………………………………

10.Care considerați că sunt principalele probleme la nivelul comunei? (mai multe răspunsuri posibile)

a. Lipsa locurilor de munca

b.Migrația tinerilor

c.Resursele financiare insuficiente

d.Încurajarea agriculturii și creșterii animalelor

e.Conducerea locală

f.Altele(specificati)……………………………………………………………………

11.Cât de mulțumit/ă sunteți de:

12.Cât de dezvoltată considerați că este comuna?

a.Foarte dezvoltată

b.Dezvoltată

c.Puțin dezvoltată

d.Deloc dezvoltată

13.Ce ar trebui să se facă pentru dezvoltarea comunei? (mai multe răspunsuri posibile)

a. Crearea de locuri de muncă în comună

b.Sprijinirea tinerilor pentru a rămâne în comună

c.Sprijinirea fermierilor

d.Dezvoltarea și promovarea turismului din comună

e.Altceva(specificați)……………………………………………………………………

14.Care sunt modalitățile prin care se pot realiza aceste schimbări? (mai multe răspunsuri posibile)

a.Prin implicarea cetățenilor

b.Prin obținerea unor finanțări

c. Printr -un interes mai mare din partea autorităților locale

d.Altceva(specificați)……………………………………………………………………

15.În satul dumneavoastră credeți că un proiect comunitar, cum ar fi repararea unui drum, a școlii, construirea unui pod sau reabilitarea atracțiilor turistice ar putea fi dus cu bine la capăt ?

a.Da, ar putea fi dus cu bine la capăt

b.Nu, nu ar putea fi realizat

16.Dacă răspunsul a fost DA, de ce credeți că ar reuși? (mai multe variabile de răspuns)

a.Datorită unei organizări bune a proiectului

b.Pentru că au mai finalizat și alte proiecte

c.Pentru că ar fi în interesul tuturor cetățenilor

d.Pentru că există interes din partea autorităților

e.Pentru că oamenii din sat sunt serioși, harnici

f.Altceva (specificați)……………………………………………………………………

17.Dacă răspunsul a fost NU, de ce credeți că nu ar reuși? (mai multe variabile de răspuns)

a.Din cauza unei organizări proaste

b.Din cauză că au lăsat neterminate și alte proiecte

c.Din cauză că autoritățile nu ar fi serioase/incompetente

d.Lipsa resurselor financiare

e.Din cauza sătenilor nepăsători, leneși

f.Altceva (specificați)……………………………………………………………………

18. Cât de importantă este implicarea dumneavoastră în luarea deciziilor locale?

a.Foarte importantă

b.Importantă

c.Puțin importantă

d.Deloc importantă

19.Care sunt aștptările dumneavoastră de la autoritățile locale? (mai multe răspunsuri posibile)

a.Să comunice planurile și intențiile de a face ceva în localitate

b.Să discute mai des cu cetățenii problemele locale

c.Să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale

d.Să fie responsabili și serioși

e.Să nu își rezolve doar problemele personale

20. Sunteți informați de către membrii administrației publice cu privire la inițiative, proiecte de investiții ale comunei?

a.Întotdeauna

b.Uneori

c.Niciodată

21.Cum aflați despre programele și activitățile locale? (mai multe răspunsuri posibile)

a.Din afișe /fluturași

b.De la vecini/prieteni

c.De pe site-ul Primăriei

d.De la nimeni

e.Din altă parte (specificați)…………….…………………………………………………………………

22.Unde se organizează întâlniri pentru dezbaterea problemelor locale? (mai multe răspunsuri posibile)

a.La bar

b.La căminul cultural

c.La Primărie

d.Altundeva(specificați)…………………………………………………………………

23.Ce domeniu considerați dumneavoastră că este cel mai profitabil pentru cei care doresc să își deschidă o afacere în comună? (mai multe răspunsuri posibile)

a.Agricultură

b.Turism

c.Servicii și comerț

d.Construcții

e.Altele(specificați)……………………………………………………………………