VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IASI [307483]

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IASI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALIZAREA INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]/subsemnata …………………………………., student (ă) la Universitatea de

Stiințe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” [anonimizat]

…………………………………………, specializarea ………………………………………………………………………..,

[anonimizat]. 292 [anonimizat], că lucrarea cu titlul “Titlul complet al lucrării” [anonimizat]. Lucrarea este elaborată de mine si nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. [anonimizat], [anonimizat], cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

− [anonimizat], sunt

scrise între ghilimele si dețin referință precisă a sursei;

− reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referință precisă;

− rezumarea ideilor altor autori deține referință precisă la textul original.

[anonimizat] a [anonimizat] (ă) sau, [anonimizat].

Iasi, data

…………………….

Absolvent: [anonimizat]

_________________________

(semnătura în original

Cuprins

Lista figure

Lista tabele

Introducere

PARTEA I: CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1: CARACTERIZAREA GENERALĂ A [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat], fiecare având o existență diferită.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (1591-1592, 1592-1595), poreclit și Tiranul. Acesta a ridicat o biserică în anul 1594 [anonimizat]-Vodă. Se spune ca una din fiicele voievodului s-[anonimizat] a poruncit ca în locul unde fiica sa va fi găsită să se ridice o mănăstire. S-[anonimizat], acestea datând din epoca migrațiilor și cea feudală.

Aroneanu a avut statut de comună într-o primă etapă în anul 1908, iar începând cu 1930 [anonimizat] 1932, [anonimizat].

Localitatea Dorobanț este situată la nord de centrul comunei, s-a [anonimizat], mai exact în anul 1905, [anonimizat] a tinerilor căsătoriți. Numele localității vine de la regimentul 13 Dorobanț, din acest regiment au făcut partea marea majoritatea a tinerilor care au obținut pământ în această regiune. Au fost descoperite și aici urme arheologice din paleoliticul final, neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migrațiilor și a feudalismului.

Localitatea Rediu-Aldei, este atestată documentar din secolul al XVIII-lea, mai exact din anul 1772. Numele provine de la rediurile (pădure mică și tânără) din apropiere și de la numele unui proprietar din acea zonă, Aldea. La fel ca și în celelalte localități, au fost descoperite fragmente ceramice din faza Horodiștea-Foltești, prefeudale secolul IX și din cultura Dridru. De asemenea, au mai fost descoperite în partea estică a satului, pe dealurile Holmul Mare și Coada Stâncii, așchii de cremene din paleoliticul superior, precum și cereamică neolitcă din perioada feudalismului dezvoltat, secolele XVI-XVII.

Localitatea Șorogari este sitută în partea vestică a centrului comunei, pe versantul estic al dealului Șorogari, atestarea sa istorică fiind făcută în anul 1592. În vatra satului și în împrejurimi au fost descoperite fragmente de silex din paleoliticul mediu, neolitic, epoca bronzului, începutul migrațiilor și din feudalismul dezvoltat (secolele XV- XVIII).

Stema comunei Aroneanu (figura 1.1) , este relativ recentă, fiind aprobată prin Hotărârea nr 817/ 27 mai 2004, publicată în Monitorul oficial cu numărul 513 din data de 8 iunie 2004.

Stema este alcătuită dintr-un scut roșu pe care se află un arac de vie cu trei struguri de aur. De asemenea șeful crenelat pe hermină are pe centru o cruce greacă, de aur.

Descrierea elementelor ce alcătuiesc stema comunei au o însemnătate în istoria acesteia. Astfel:

șeful de hermină reprezintă mantia domenască și faptul că în această localiate se află ultima ctitorire a lui Aron-Vodă, domn din dinastia Mușatinilor și anume Biserica Sfântul Nicolae;

aracul de vie cu struguri simbolizează viile vechi ale dealurilor Șorogari;

șeful crenelat se referă la incinta fortificată a mănăstirii, astăzi Biserica Sfântul Nicolae (fortificare care astăzi nu mai există);

crucea greacă simbolizează hramul bisericii;

coroana murală de argint cu turn crenelat simbolizează statutul de comună.

Așezare geografică și căi de acces

Comuna Aroneanu este așezată în nord-estul țării, în apropierea Municipiului Iași și a graniței de est a Uniunii Europene cu Republica Moldova. Aceasta fiind situată în partea de sud-est a Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare și a Bahluiului.

Din punct de vedere administrativ, comuna aparține județului Iași, învecinându-se la nord cu comuna Victoria, în nord-est cu comuna Golăiești, la sud-est cu comuna Holboca, iar la vest cu comuna Popricani (figura 1.2).

Datorită faptului că distanța față de municipiul Iași este de doar 4,5 km, comuna Aroneanu a fost inclusă în sistemul periurban al acestuia, fiind considerată comună limitrofă, dar a mai fost inclusă și în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare Zona Metropolitană Iași.

Localitatea este străbătută de drumul județean DJ 282G. Drumurile principale care traversează comuna sunt următoarele:

-DJ 282G face legătura Iași- Aroneanu;

-DC 15 menține legătura dintre Aroneanu-Dorobanț-Golăiești;

-DC 17 face legatură cu satul Rediu-Aldei;

-DC 18 asigură accesul în satul Șorogari;

De menționat este și faptul că localitatea se află în imediata apropiere a Aeroportului Internațional Iași, dar și a stației de cale ferată existentă CFR Iași.

1.3 Elemente de dezvoltare socio-economice (populația, serviciile sociale și economice, alte activități)

Structura si evoluția populației

Din punct de vedere al dimensiunii, comuna Aroneanu se încadrează la comunele mici din județul Iași, având o întindere de aproximativ 3900 ha.

În urma ultimului recensământ care a avut loc în anul 2011, populația stabilă a comunei Aroneanu era de 3402 locuitori, în creștere față de ultimul recensământ din anul 2002, când populația însuma un număr de 2884 locuitori (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1. Populația stabilă în comuna Aroneanu

(Sursa: Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020)

Există o analiză a populației comunei Aroneanu în funcție de starea civilă legală (tabelul 1.2) a acesteia, astfel aproximativ 50% din populație este căsătorită, adica un număr de 1.615 persoane, 5% din persoane trăiesc în concubinaj (148), un procent de 4% sunt divorțați, iar circa 8% sunt văduve (270).

Tabelul 1.2 Populația comunei Aroneanu pe sexe și stare civilă legală

(Sursa: Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020)

De menționat este și faptul că în comună există un număr destul de mare de copii și tineri, astfel populația cu vârstă cuprinsă între 0 și 44 de ani este de 2.155 persoane, număr dublu față de populația cu vârsta peste 45 de ani, care este de 1.247 de persoane (tabelul 1.3).

Tabelul 1.3 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

(Sursa: Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020)

Conviețuirea etniilor

Conform aceluiași recensământ din 2011 majoritatea locuitorilor sunt români, un procent de 95,33%, iar pentru restul procentajului apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere al religiei, în comuna Aroneanu pe lângă religia ortodoxă a populației, fiind reprezentată de un număr de 3.218 de locuitori, mai există și alte religii, precum romano-catolică cu un număr de 10 persoane, penticolstală fiind reprezentată de un număr de 14 persoane și 4 persoane musulmane.

Forța de muncă

Datorită schimărilor produse în societate în ultimii ani, în ceea ce privește economia, s-a observat o reorientare a populației către activități din sfera liberei inițiative, cum ar fi comerțul și prestări servicii.

Pe baza datelor analizate în urma recensământului din 2011 a populației și al locuințelor, s-a observat că populația activă a comunei Aroneanu este de aproximativ 50%, în timp ce ponderea șomerilor din comună este mică, de 1,26 % (tabel 1.4).

Tabelul 1.4 Populația activă pe sexe din Comuna Aroneanu

(Sursa: Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020)

Putem remarca de asemenea că numărul persoanelor inactive din comună este relativ mare, acesta fiind reprezentat de persoane casnice, elevi, persoanele susținute de stat, de alte persoane etc. (tabel 1.5).

Tabelul 1.5 Populația inactivă pe sexe din Comuna Aroneanu

(Sursa: Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020)

CAPITOLUL 2 : ELEMENTE DE MANAGEMENT ALE ACTIVITĂȚII TURISTICE LOCALE

2.1 Conceptele de turism rural și agroturism

Turismul este definit ca un concept socio-economic, în plină dezvoltare, datorat nevoii oamenilor de a cunoaște lucruri noi, locuri de recreere, de regăsire. Aceste nevoi trebuie cultivate în condiții civilizate, cu minim de confort, create cu ajutorul banilor.

Turistul este acea persoană care călătorește într-o regiune, alta decăt cea în care locuiește, pentru o perioadă de cel puțin o noapte, dar să nu depășească un an. Scopul acestei călătorii fiind de a desfășura activități distincte, de a se relaxa, de a se rupe de cotidian, de a cunoaște locuri, tradiții, obiceiuri și oameni noi.

Turismul nu este deloc un concept nou, acesta regăsindu-se în stilul de viață al oamenilor încă de la începuturi. Datorită faptului că unele regiuni erau mai bogate în resurse de toate felurile, animale, vegetale, oamenii erau nevoiți să se deplaseze în alte locuri pentru a-și câștiga hrana. Încă din Egiptul Antic, dar și în alte culturi, existau pelerinajele la divinități, de exemplu pelerinajul musulmanilor la Mekka.

Turismul rural și agroturismul sunt părți integrate în conceptul de turism, create de dorința de dezvoltare a activităților turistice prin diversificare în funcție de dorințele turiștilor. Aceste două concepte fac parte și din sectorul productiv, caracterizat prin particularități distincte, având un rol important în economie.

Deși aceste două concepte funcționează aproape după aceleași principii, exsită autori care tratează aceste subiecte separat, dar există și scrieri care tratează turismul rural și agroturismul ca un tot.

Putem defini turismul rural ca activitatea petrecută în mediul rural, care include o serie de activități, servicii, amenajări, locuitori ai satului rural, menite să atragă turiști în acea zonă.

Turismul rural este o activitate complexă, care funcționează după un mecanism propriu, bazându-se pe faptul că oamenii caută mediul rural pentru odihnă și recreere. Astfel putem remarca faptul că turismul rural s-a practicat dintotdeauna, dar a prins contur pe măsură ce viața cotidiană a devenit prea solicitantă, iar fenomenele de industrializare și urbanizare s-au dezvolatat din ce în ce mai mult.

Turismul rural autentic trebuie să se afle în zonele cu adevărat rurale, construcția acestor sate rurale trebuie redusă, la fel și așezările, trebuie să fie definiția tradiționalului, de la peisajul complex al mediului înconjurător, al istoriei și amplasarea acestora, la legătura strânsă a familiei.

În acest sens, turismul rural are rolul de a evalua impactul pe care îl are contactul social și economic al dezvoltării turismului în zona rurală. În acest sens, Lane Bernard, președintele Universității de Planificare a Dezvoltării Turismului Rural din Bristol, Anglia, afirma: „ Prezintă oare turismul rural caracteristici speciale, intrinseci sau este vorba pur și simplu de turism localizat în mediul rural? Care sunt caracteristicile pe care trebuie să le aibă turismul rural pentru a fi cu adevărat rural?”

De asemenea, având în vedere că turismul rural este atât de complex, nu se poate da o definiție clară acestui concept. În acest sens numeroși oamneni de specialitate au oferit conceptului de turim rural o serie de definiții, unele mai complexe, altele mai elaborate.

„Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea organizată și condusă de populația locală și care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural și uman” (H. Grolleau, 1997).

Într-un mod succint, turismul rural mai poate fi considerat, ca fiind acea formă de turism care are ca scop mediul rural și folosește ca structură de cazare gospodăriile și fermele agroturistice.

O altă definiție a turismului este aceea care subliniază că turismul rural, are la bază activitatea care se defășoara și este ghidată de locuitorii satului rural, având o stransă legătură cu mediul înconjurător, natura și oamenii.

În sens larg, turismul rural reprezintă o alternativă a turimului tradițional, clasic, realizat în centre și stațiuni turistice, promovând o ofertă turistică de tipul industrial.

Agroturismul, o altă componentă a turismului în general, dar o formă particulară a tursimului rural, mărginit până la un nivel, oferă turiștilor doar gospodării țărănești, valorifică cadrul natural la un nivel mai înalt, oferta de cazare și serviciile agroturistice fiind mai restrânse față de cele ale turismului rural.

Agroturismul este definit ca popasul făcut de turist în locuința țărănească, consumul de alimente preparate în gospodărie, obținute din produse agricole proprii, fiind nevoie să reprezinte cel puțin 20% din producție, dar și participarea turistului la activitățile agricole și nu numai din gospodăria țărănească.

Mai pe scurt, agroturismul este definiția vieții la țară, așa cum afirma și Lucian Blaga în poezia „Sufletul satului” 1924 – „veșnicia s-a născut la sat”, cazarea turiștilor în gospodăriile țăranilor, sau în fermele agroturistice, pensiuni agroturistice, servirea mesei numai în aceste unități de cazare, aceasta fiind compusă numai din preparate obținute în interiorul acestora. De asemena, agroturismul oferă un mediu nepoluat, pitoresc, cu atracții turstice de natură cultural-istorică, tardiții, obiceiuri prezente în mediul rural.

În acest sens agroturismul se diferențiază detașat de turismul rural, sau cel tardițional, în sensul că gazda trebuie să ofere calitate în ceea ce privește serviciile, dar în același timp să nu se detașeze de ceea ce înseamnă rural, să cunoască mediul natural, uman, cultural în care se desfășoară activitatea agroturistică, de asemenea gazda trebuie să ofere originalitate produselor pe care le oferă. Oferta pe care o oferă turiștilor trebuie să fie autentică, diferită, cu o diversitate largă, condusă de oameni competenți, de oameni ai locului.

De precizat este faptul că agroturismul nu este o activitate principală în mediul rural, ci este complementară exploatației agricole, aducând venituri suplimentare familiilor rurale. Aceasta oferă posibilitate de relaxare și oamenilor cu venituri medii sau reduse, dar nu numai, ci și acelor turiști care nu au avut parte de aceste activități rurale în viața lor și vor să experimenteze ceva nou, le oferă posibilitatea de a petrece timpul liber alături de cei dragi, într-un peisaj pitoresc, cu valori culturale și cu ospitalitatea specifică, cea din urmă fiind o caracteristică definitorie a agroturismului. Din punct de vedere al spațiului de cazare, agroturismul are capacitatea de a exploata la nivel cel mai înalt resursele de cazare existente în mediul rural.

În România turismul rural și agroturismul sunt definite de patrimoniul cultural istoric, definit prin tradiție, folclor, istorie, cadre naturale, pitorescul satelor dar și alte elemente definitorii.

Însă primul moment prin care s-a conturat turismul în România, a fost acela când un grup de turiști au poposit pe țărmul Mării Negre între anii 1967-1968, această excursie fiind una organizată.

Astfel, începând cu anul 1972 Ministerului de turism a dat ordinul 297/1972 și împreună cu Centrul de cercetare pentru promovarea turistică internațională încearcă să identifice în România unele localități care oferă un potențial turistic înalt, reprezentative pentru conceptul de turism. În acest sens, în urma acestor dezbateri s-au ales aproximativ 118 localități din România care sunt pretabile turismului atât intern cât și internațional.

Un alt ordin al Ministerului Turismului, ordinul 744/1973 au propus următoarele sate pentru inters turisc, denumite „sate turistice” : Lerești, județul Argeș, Fundata și Șirnea din județul Brașov, Sibiel din județul Sibiu, Tismana din județul Gorj, Murighiol, Sfântul Gheorghe și Crișan din județul Tulcea, Racoș din județul Timiș, Bogdan Vodă din Maramureș, Vatra Moldoviței din județul Suceava, Poiana Sărată din județul Bacău și Vaideeni din județul Vâlcea.

Însă acest moment i-a sfârșit odată cu ordonața numărul 225/1974 când s-a interzis cazarea turiștilor în casele particulare aflate în satele turistice, acestea din urmă devenind nefuncționale.

Momentul în care turimul rural se repune pe picioare, este anul 1990. În acest an iau naștere diferite organizații cu același interes și anume dezvoltarea turismului rural în România. Prima organizație este Federația Română pentru Dezvoltare Montană, scopul acestei organizații fiind acela de a proteja și susține satele montane, prin dezvoltarea turismului rural și a agroturismului

O altă organizație este Agenția Română pentru Agroturism înființată în anul 1995, care și-a propus integrarea agroturismului românesc în perimetrul internațional. De asemenea, anul 1994 aduce cea mai importantă organizație, Asociația Națională pentru Turism Rural ecologic și Cultural în România prescurtat ANTREC (figura 2.1), aceasta fiind membră a Federației Europene de Turism Rural, EUROGÎTES.

Dorința acestor asociații a avut un punct comun și anume turismul rural și agroturismul. O parte din aceste obiective au fost atinse în cea mai mare măsură de ANTREC și anume: determinarea și răspândirea potențalului turistic din spațiul rural, tipărirea de materiale informative, apelarea la ajutorul mass-media pentru promovarea pensiunilor, fermelor agroturistice, conlucrarea cu organizații guvernamentale și neguvernamentale specializate, a lua parte la târguri și expoziții etc.

În decursul anilor de existență ANTREC a adus de partea sa numeroși membrii, astfel în al treilea an de existența, acestă asociație a strâns în jurul său aproximativ 3000 de membrii în cele 28 de filiale. De asemenea, au reușit să omologheze și să clasifice aproximativ 1000 de pensiuni turistice și agroturistice, iar 150000 de turiști au trecut pragul acestor unități de cazare.

În ceea ce privește turismul, ANTREC-ul nu urmărește cantitatea, ci calitatatea.

În anul 1998 ANTREC elaborează primul catalog al fermelor și pensiunilor agroturistice din țară, acesta divizând harta României în 5 regiuni agroturistice, acestea fiind: Moldova și Bucovina, cu un număr de 128 de ferme și pensiuni agroturistice, Dobrogea cu 16 pensiuni agroturistice și ferme, Muntenia și Oltenia, însumând un număr de 45 de unități agroturistice, Maramureș, Banat-Crișana cu un număr de 124 de pensiuni agroturistice, ultima regiune fiind Tansilvania cu cel mai mare număr de pensiuni agroturistice 423.

2.2 Funcțiile turismului rural și ale agroturismului în comunitatea rurală

Datorită caracterelor complexe, a diversității și a conceptelor în sine, turismul rural și agroturismul îndeplinesc o serie de funcții. În acest sens distingem următoarele funcții: funcția de cercetare-dezvoltare, funcția de producție, funcția comercială, financiar-contabilă, funcția de resurse-umane, de protecție a mediului ambiant.

Funcția de cerecetare- dezvoltare are ca scop atragerea turiștilor în zonele turistice, prin condiții care să impresioneze, de asemenea aceasta menține produsele obținute prin diversificare și dezvoltare pe piața turistică.

Această funcție este îndispensabilă, deoarece aceasta menține piața agroturismului și a turismului rural antrenată la tot ce însemnă promovare, competitivitate, strategii de dezvoltare, investiții. „Prin dezvoltarea tuturor formelor de agroturism se pot întruni condițiile necesare de a trece de la ferma familială de subzistență la o gospodărie care produce pentru schimb.” (Matei D., 2008). De asemenea, funcția de cercetare-dezvoltare trebuie să se îmbine cu elementele de dezvoltare modernă, acestea fiind reprezentate de infrastructură (căi de acces, rețele de energie, apă, canalizare) din zonele rurale cu potențial turistic, iar în acest sens fermele agroturistice, pensiunile, campingurile aflate în aceste zone pot oferi turiștilor un minim de confort, pot apela la practica competitivității pentru a se menține pe piață, iar cel mai important lucru este acela că prin dezvoltarea sectorului turistic din zona rurală se pot oferi locuri de muncă localnicilor, aceștia nefiind nevoiți să se deplaseze în alte zone pentru a lucra.

Funcția de producție funcționează doar dacă se cunoaște competența formelor de producție agricolă și de servicii din mediul rural. „Activitățile încadrate în funcția de producție vizează funcționalitatea optimă a procesului de producție și servire din unitatea turistică, pregătirea și programarea producției și serviciilor” (Matei D., 2008). În componența turismului rural, funcția de producție este bine conturată, datorită faptului că, acesta se bazează pe o producție complexă, o diversificare a gospodăriilor, care conduce la valorificarea deplină a resurselor naturale din zonă, obținera de produse tradiționale de bună caliatea, valorificarea tuturor resurselor în scopul obținerii de produse și subproduse, de exemplu folosirea resurselor de apă în scopuri piscicole, toate acestea însumând caracterul agroturismului și a turismului rural.

Funcția comercială face referire la disfuncționalitățile legate de marketingul agroturistic. Modul în care este prezentată oferta turistică românească „trebuie să facă referire rolul și funcțiile produsului și prețului, a formelor și eficienței distribuției și promovării” (Matei D., 2008), de asemenea, această cerere turistică face referire la prestatorul produsului turistic din zonele rurale, materializat în solicitarile acestuia.

Funcția financiar-contabilă însumează activitățile economico-financiare, cum ar fi: administrarea capitalului, controlarea corectă a resurselor, capacității de producție agroturistică, a costurilor, a veniturilor, a bilanțului etc. Pe scurt această funcție are rolul de a contoriza economia, de a gestiona bunurile din spațiul rural, de a cunoaște nivelul costurilor diferitelor activități.

Funcția de reusrse umane se referă la exploatarea forței de muncă din punct de vedere cantitativ dar și calitativ. Din punct de vedere cantitativ, această funcție are în vedere creșterea forței de muncă și valorificarea acesteia, fapt care conduce la obținerea de produse de calitate. Din punct de vedere calitativ se referă la capacitatea intelectuală din ce în ce mai accentuată a locuitorilor spațiului rural cu potențial turistic (cunoașterea unei limbi străine, o cultură genereală vastă, readucerea în prim plan a tradiționalismului zonei rurale).

Funcția de protecție a mediului ambiant face referire la conservarea peisajului rural, ceea ce reprezintă o componentă estențială în managementul turismului rural. De asemenea, fiecare unitate trebuie să îndeplinească coordonatele politicii agricole, cum ar fi creșterea contribuției în agricultură. Eliminarea deșeurilor animale și nu numai, evitarea și scăderea poluării chimice și a solurilor, utilizarea diferitelor produse fitofarmaceutice, intră în atribuțiile fiecărei ferme agroturistice și a agricultorilor.

2.3 Necestiatatea dezvoltării turismului rural pentru comunitatea rurală

Turismul rural este definit ca fiind turismul practicat în spațiul rural, un tip de servicii turistice prestate în zona rurală, cum ar fi cazare și masă, localizate în centre rurale, clădirile ca structuri de primire sunt de capacități reduse, cu o arhitectură care stârnește curiozitatea, de asemenea atenția pentru gastronomia tradițională aduce un plus de turiști în spațiul rural. Astfel, turismul repezintă o activitate economică, desfășurată pe baza unui pachet de bunuri și servicii oferite turiștilor. Pentru a se putea practica turismul într-o anumită zonă, este nevoie pe lângă cele menționate mai sus de o infrastructura rutieră și de servicii informaționale.

Spațiul rural poate fi definit ca relația dintre natură și activitatea umană, cum ar fi activitățile productive legate de sectorul primar, clădirile, modificările peisajului, amenajarea și dezvoltarea teritoriului.

În acest sens turismul rural a fost dezvoltat pentru a diminua unele probleme apărute în comunitățile rurale, acesta fiind creat de către Guvernele și Ministerele Agriculturii și Turismului din Comunitățile Europene. În acest sens problemele pentru care s-au căutat soluționări sunt:

reducerea veniturilor agrare;

îmbătrânirea populației active și neglijarea agriculturii;

protecția mediului;

stabilitatea relativă a populației tinere.

Necesitatea dezvoltării turismului rural pentru comunitatea rurală, pe lângă problemele enumerate anterior, care sunt principalele cauze care au condus la interesul din ce în ce mai accentuat pentru turismul rural și spațiul rural, există o serie de motive de natură diferită, care impun dezvoltarea inițiativelor turistice în zonele rurale. Aceste motive sunt de natură socială, economică și culturală.

Motivele sociale și economice sunt în stănsă legătură, deoarece interesul turismului rural este acela de a crește economia zonei unde se prestează activitatea turistică și acordarea de locuri de muncă localnicilor, aceștia nefiind nevoiți să se deplaseze în alte zone pentru a-și căstiga existența.

Din punct de vedere social, probemele cu care se confruntă zonele rurale sunt:

criza agriculturii care determină dispariția gospodăriilor mici și tradiționale;

creșterea șomajului în rândul tinerilor și exodul rural (multe familii pleacă catre oraș pentru a se recalifica);

Din punct de vedre cultural:

numărul mare de case din spațiul rural nelocuite și neîntreținute;

neexploatarea clădirilor tradiționale;

dispariția meșteșugurilor și în același timp a meșteșugarilor, în același timp pierderea tradiției;

scăderea interesului față de locurile care ne înconjoară și frumusețea lor.

Din punct de vedere economic:

venituri mici provenite din agricultură;

piedici în comercializarea produselor obținute din gospodăriile proprii;

supraprețurile practicate pe piața produselor alimentare;

lipsa depozitelor de stocare a produselor obținute;

lipsa asociațiilor.

PARTEA A II-A: CERCETĂRI PROPRII

Scopul lucrării

Cadrul instituțional

Cadrul instituțional unde am desfășurat mare parte din cercetarea pentru tema aleasă este instituția Primăriei comunei Aroneanu, județul Iași.

Deviza funcționării primărie și a comunei este următoare: „Fă tot ce poți, cu ceea ce ai, acolo unde te aflii” (Theodore Roosvelt 1858-1919).

Primarul comunei Aroneanu, Benoni Moruzi, este la al treilea mandat în cadrul comunei Aroneanu (2008 – 2012, 2012 – 2016, 2016 – în prezent). Acesta are o experiență destul de vastă în Administrația Publică Locală, acesta fiind secretar în cadrul Primărie Aroneanu timp de 8 ani, Președintele Corpului Profesional al Secretarilor Comunelor din România; membru în comisia de disciplină a secretarilor comunelor din județul Iași; Președinte al Filialei Județene Iași a Asociației Comunelor din România.

În prezent, în cadrul primărie, viceprimarul este domnul Gheorghiță Crețu, iar secretarul unității este doamna Anca-Elena Alexandru.

CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE NATURALE ȘI ANTROPICE A COMUNEI ARONEANU, JUDEȚUL IAȘI

3.1 Oferta turistică naturală

Din punct de vedere geomorfic comuna Aroneanu se încadrează în câmpia Moldovei, subdiviziunea Jijiei Infirioare și a Bahluiului.

Din punct de vedere al reliefului, acesta se prezintă sub formă de interfluvii largi coliniare, versanți deluviali care mărginesc interfluviile și șesurile înguste ale văilor. Interfluviile care se prezintă sub formă de suprafețe plane, ușor bombate, cu orientări către sud, sud-est, au altitudini cuprinse între 125 – 215 m, se regăsesc în satul Dorobanț, o mică parte, iar cea mai mare parte regăsindu-se în satul Aroneanu. Se mai regăsesc în satul Aroneanu și Șorogari, sub dealurile acestora, interfluvii reprezentate de terase superioare ale Bahluiului, sub fomă de poduri continui, acoperite de luturi, sub care se regăsesc nisipuri și pietrișuri.

Oferta turistică naturală de care dispune comuna Aroneanu este compusă din perimetrul silvic, cu o suprafață de 500 ha, lacul Aroneanu și lacul Dorobanț.

Perimetrul silvic din comuna Aroneanu însumează o suprafață de 500 de ha. Vegetația naturală aparține silvostepei, dar cu mari influețe stepice. În cadrul arealului silvic se remarcă prezența unor specii forestiere, cum ar fi stejar și gorun, în amestec cu alte foioase cum ar fi carpen, tei, frasin, jugastru ș.a.

Cu cea mai mare importanță din fondul forestier din comuna Aroneanu, este pădurea Ghiorghiasa cu o altitudine de 218 m. Aceasta se afla la granița dintre satele Aroneanu și Rediu-Aldei (figura 3.1).

Lacul Aroneanu, un lac de baraj artificial de luncă, cu o suprafață de 23 ha, construit pe râul Ciric. Acesta este încadrat de Dealul Aroneanu cu o înălțime de 215 m altituine și Dealul Cârlig cu o altitudine de 202 m altitudine (figura 3.2)

Destinația Lacului Aroneanu este aceea de bazin piscicol, fiind populat mai ales cu crap, caras și biban. Pe lângă aceasta, lacul este folosit și pentru practicarea pescuitului sportive (figura 3.3), dar și amatorii de acest sport frecventează des acest loc.

Lacul Dorobanț este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, aflat pe teritoriul satului Dorobanț, din comuna Aroneanu. Are o suprafață de circa 70 hectare și este construit pe Râul Ciric, (figurile 3.4 și 3.5) fiind alimentat în cea mai mare parte cu ape provenite din precipitații. Lacul este proprietate publică a statului administrat de Federația Română de Canotaj. Pe lacul Dorobanț este amenajată o bază nautică de canotaj.

3.2 Oferta turistică antropică

În cadrul comunei Aroneanu, de-a lungul timpului au fost identificate urme ale a bogăției vieții social-economice din trecut. Comuna Aroneanu deține un patrimoniu cultural istoric cu o mare valoare, reprezentate de monumente arheologice, arhitecturale, ansambluri și situri arheologice, acestea fiind incluse în Patrimoniul cultural național, conform Legii nr. 422/2001 priving protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare.

La nord-vest de satul Aroenanu, la circa 300 de metri de biserica satului, pe coasta unui deal, într-o zonă afectată de intense alunecări de teren a fost distrusă o așezare Cucuteni A (4600-3700 î. Hr.). S-a găsit și un fragment de vas de aspect La Tène. (cultura La Tène este creată de celții istorici la mijlocul secolului V î. Hr. )

Tabelul 3.1 reprezintă lista monumentelor istorice din comuna Aroneanu care aparțin patrimoniului cultural național.

Tabelul 3.1 Lista monumentelor istorice din comuna Aroneanu, județul Iași

(Sursa: Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020)

Biserica din Aroneanu, închinată Sfantului Ierarh Nicolae a fost ridicată în anul 1594, de către domnitorul Aron Voda (1591-1592, 1594-1595) (figura 3.6)

Cronicarul Grigore Ureche, în cronica sa „Letopisețul Țării Moldovei”, afirmă că Aron Vodă, „după atâtea răutăți câte făcuse”, s-a gândit „să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i fie osândă” și de aceea a construit, în anul 1594, mănăstirea cu hramul Sf. Nicolae, în „țarina tîrgului Iași”.

Conform altei legende, se spune că Aron Vodă ar fi fost nepotul mitropolitului Nicanor (1592-1594). Acesta din urmă aplica pedepse aspre nepotului său, asfel acesta a decis să fugă la Constantinopol. Pentru a ajunge domn în Moldova, acesta urmând sa plătească sultanului și vizirului sume importante de bani, în acest fel, ajuns domn în Moldova a introdus cele mai mari taxe, pentru a-și recupera banii pierduți.

În anul 1885, din vechea mănăstire a mai rămas doar biserica, restul fiind distrus, chiar și gardul care o proteja. A fost restaurată în anul 1907, prin grija Comisiunii monumentelor istorice, fără însă a mai avea statut de mănăstire.

În august 1944 biserica a fost incendiată, mobilierul și toate obiectele de cult care se aflau în ea fiind distruse .A fost din nou restaurată, în prezent fiind într-o stare bună, cu statut de biserică parohială.

Biserica Sfântul Necolae este construită în plan trilobat, cu o singură turlă. Pridvorul este mic, boltit cu două calote semisferice, cu arcadele sprijinite pe patru coloane cilindrice, câte una la nord și sud și două în față, iar la colțuri pe doi stâlpi de secțiune pătrată.

Pronaosul, de formă pătrată, boltit semisferic și luminat de patru ferestre înalte și înguste, terminate în arc ușor frânt este despărțit de naos prin trei arcade. Naosul bisericii are două abside semicirculare și o turlă care se înalță pe sistemul celor două rânduri de arce suprapuse, rândul de sus fiind așezat pe cheile celui dintâi. Deasupra soclului de jur împrejur, edificiul este decorat cu un rând de caneluri verticale, înalte de aproape un metru, formate din cărămizi așezate pieziș.

Fațadele sunt împodobite cu un șir de arcaturi cu partea interioară adâncită în zid, încadrate de muluri rotunjite în semicerc. fațada este formată dintr-o originală decorație de teracote smălțuite (figura 3.7), de culoare verde, cu reflexe albăstrui, de forma unor stele cu șase colțuri, a florilor de crin și a discurilor circulare cu marginile puțin ridicate și cu butoni la mijloc.

Biserica din satul Rediu-Aldei, poartă hramul Sfântului Ilie Testiviteanul (figura 3.8).

Cu privire la anul de ctitorie, se afirmă că a fost zidită în anul 1718 de Maria Catargi, din familia Catargiilor (figura 3.9), una dintre cela mai cunoscute și mai bogate familii de boieri din Moldova secolului XVIII-XIX. În rândul ctitorilor sunt socotiți și Nicu și Elena Filipescu, care au terminat de construit biserica și au înzestrat-o cu toate cele necesare pentru ca aceasta să funcționeze cum se cuvine.

Biserica a fost reparată în anul 1939, a fost sfințită în același an, la 19 noiembrie de către Protoiereu Ec. Pr. D. Ciolan, asistat de un sobor de preoți.

În perioada celui de al Doilea Război Mondial, mai precis în luna martie 1944, satul a fost ocupat de armată, populația fiind evacuată vreme de șase luni. În tot acest timp sfântul locaș a fost folosit drept infirmerie militară.

În perioada războiului, obiectele de cult au fost duse la Schitul Vlădiceni- Bucium, apoi în august 1944 mutate în localitatea Grajduri, de asemenea.

După război soții Cucirevea au dăruit bisericii vase de cult noi. Urmele războiului sunt vizibile și astăzi: în apropierea bisericii la numai 150 de metri depărtare se pot vedea multe gropi făcute de exploziile bombelor, iar în curtea bisericii sunt 28 de morminte ale ostașilor căzuți la datorie.

Biserica „Sf Ilie Testieanul” din satul Rediu Aldei este construită din piatră de râu și cărămidă. Este în formă de corabie și are învelitoare de tablă. Are interiorul compartimentat în: pridvor, naos și altar. Catapeteasma este valoroasă, se presupune că are vârsta bisericii și că icoanele păstreză pictura originală.

Printre obictele de preț ale bisericii menționăm: o evanghelie din 1742, un Octoih, Triod de Râmnic (1770), Faptele Apostolilor din Râmnic (1784) și alte cărți de slujbă, tipărite până la 1858.

Comuna Aroneanu păstrează și acum urmele pașilor celor doi titani ai literaturii române, Ion Creangă și Mihai Eminescu, care în nopțile pline cu stele cutreierau dealurile, unul făcând teorii metafizice, celălalt istorisind povești din trecut.

„Bădie Mihai,

Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase…frumoase…Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă… Bădie Mihai nu pot să uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieșul nostru uitat și părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la cuibar, blagosloviți de aghiazma cea fără de prihană și atât de iertătoare a Tincăi, care ne primea cu alai, parcă cine știe ce nelegiure am făptuit și noi.

Cu toată dragostea, Ionică.

Ieși, 1877, decembre‟( Ion Creangă, Opere, vol. 2, Ed. Minerva, București, 1970, pag. 192)

Pe lacul Dorobanț este amenajată o bază nautică de canotaj (figura 3.10). În acest sens lacul devine proprietate public a statului administrat de Federația Română de Canotaj.

În anul 1997, baza a fost declarată centru de pregătire olimpică de canotaj, aici putând să se antreneze 30 de sportive din lotul național de junior II. În anul următor, un concurs impornant la nivel internațional s-a desfășurat în cadrul bazei nautice și anume Balcaniada de canotaj pentru junior (figura 3.11).

În anul 2015 în perioada 12-13 septembrie a avut loc concursul Balkan Rowing Championship, la aceasta participând sportivi din diferite țări, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Turcia, Serbia și România.

Elisabeta Lipă, președinte Federației Române de Canotaj afirma în anul 2014, într-un interviu acordat ziarului PRO Sport: „În sfârșit, visul nostru a devenit realitate. Personal, am concurat pe lacul Dorobanț în 1984, chiar când s-a construit prima variantă de hotel de aici pentru campionatul balcanic. Practic, el funcțional nu a fost niciodată. S-a degradat de la an la an, iar acum zece ani, în 2004, am reușit și am primit acest hotel, care a trecut ușor-ușor în grădina Federației Române de Canotaj. Domnul Ion Dospinescu a luat mai întâi frâiele, pentru recuperarea hotelului, aici existând un contract de închiriere cu o anumită societate comercială, eu am preluat mai apoi ștafeta, iar în ziua de astăzi ne putem mândri cu o asemenea bijuterie. Sportivii noștri se pot muta în zilele următoare în hotel, având în vedere că Baza Nautică de la Dorobanț găzduiește Centrul Național Olimpic pentru Juniori.”

Festivalul – Concurs Național de Poezie „Ioanid Romanescu” (n. 4 octombrie 1947, Voinești, Iași- d. 20 martie 1996, Iași) a devenit de acum o tradiție, un mijloc de reuniune colocvială de dezbatere a celor mai strigente probleme actuale din literatura română și de promovare a noilor talente care trăiesc în interiorul Limbii Române. Conursul Național de Poezie „Ioanid Romanescu” este organizat de Biblioteca Comunală, în parteneriat cu Căminul Cultural Aron –Vodă, Biblioteca jud. „Gh. Asachi” Iași, revista de cultură CRONICA Iași.

În fiecare an , în perioada 20-27 iulie comuna Aroneanu îmbracă straie de sărbătoare. În această perioadă are loc evenimentul organizat de primaria din localiate sub genericul „Zilele comunei Aroneanu”. În cadrul acestui eveniment se organizează activități cu caracter religios, activități educative, artistice , culturale ,sportive și de divertisment.

Debutul manifestărilor dedicate Zilelor comunei Aroneanu are loc în zi de mare sărbătoare creștinească, la biserica „Sfântul Ilie Tesviteanul” din satul Rediu Aldei, pe data de 20 iulie.

Familia în Aroneanu – consecvență, stabilitate, credință”- sărbătoare a iubirii și a fidelității, aniversează cuplurile care împlinesc 50 de ani de căsătorie.

Ziua asociațiilor neguvernamentale- sesiune de informare publică despre rolul și activitatea asociațiilor neguvernamentale care își desfășoară activitatea pe raza comunei.

Sărbătoarea Sfântului Pantelimon (27 iulie), legată de cinstirea celui de-al doilea hram al bisericii parohiei Aroneanu, coincide cu finalul evenimentelor dedicate zilelor comunei.

Aroneanu în bucate- expoziție culinară ce oferă oaspeților mâncăruri tradiționale specifice zonei, începând de la sărmăluțe și mămăliguță până la cozonaci umpluți cu nucă și mac; Nădejdea bisericii străbune rămâne pe mâini – expoziție de icoane pictate pe sticlă și de obiecte lucrate manual; Depunere de jerbe la monumentul domnitorului Aron Vodă, ctitorul bisericii Aroneanu.

3.3 Locul și rolul turismului în cadrul proiectelor Consiliului Local

Potențialul turistic al comunei Aroneanu este unul destul de ridicat, dar nu dezvoltat la adevărata sa valoare. În acest sens, viziunea comunei Aroneanu pentru perioada 2015-2020, susține faptul că aceasta este nevoită să răspundă solicitărilor și nevoilor localnicilor, prin servicii publice de calitate, printr-o dezvoltare durabilă de calitate, prin extinderea economiei, a mediului social, al spațiului cultural educativ, dar având în vedere un factor important, mediul înconjurător. În acest sens comuna Aroneanu este un partener strategic în cadrul Zonei Metropolitane Iași.

Analizând toate aceste lucruri, Consiliul local a aprobat o serie de proiecte, care au rolul de a face modificări benefice pentru localitate, din punct de vedre administrativ, economic, al infrastructurii dar și în ceea ce privește turismul și tot ceea ce ține de dezvoltarea acestuia.

În acest sens în cadrul obiectivelor propuse se numără următoarele proiecte care au în vedre turismul și dezvoltarea sa:

„Realizarea pistei de biciclete”;

„Realizarea uni centru cultural integrat: bibliotecă publică și cămin cultural”;

„Înființarea de ateliere de meșteșuguri (sfoară, țesături, pictură pe lemn, pe sticlă, împletituri de nuiele, ambalaje, fabricarea de unelte pentru grădină) unități de economie socială”;

„Parcul tematic Aventura parc din satul Rediu-Aldei”;

„Amenajare complex de agrement pe lacul Aroneanu”;

„Amenajare parc în satul Aroneanu”;

„Amenajare complex de agrement pe lacul Dorobanț”;

„Co-organizarea de evenimente de tipul Aeronautic Show și de competiții sportive de nivel național”;

„Îmbunătățirea bazei sportive prin realizarea unor terenuir de sport multifuncționale la Aroneanu și Dorobanț”;

„Înființarea unei pensiuni agroturistice”;

„Realizarea unui circuit turistic, în special religios, prin amenajare, reabiltare și includerea celor 2 biserici existente în circuitul monumentelor istorice, Biserica Sfântul Nicolae din Aroneanu, Biserica Sfântul Ilie din Rediu-Aldei, cât și a siturilor arheologice ale comunei”;

„Amenajarea, promovarea și organizarea de tărguri si evenimente cu specific tradițional, organizarea de concursuri pe diverse activități agricole, animale, meșteșuguri, gastronomie”;

Proiectele mai sus menționate au fost și vor fi monitorizate de către un departament al primăriei Aroneanu, iar implementarea strategiilor de realizare a proiectelor au în vedere implicarea factorilor locali decidenți. Estimarea stadiului de implementare, a rezultatelor preconizate în compatație cu rezultatele obținute se va realiza anual prin raportul de evaluare a primarului, acest raport evaluează progresul implementării startegiei, ce va fi susținut în fața Consiliului Local.

Toate aceste proiecte au rolul de a crește economia locală,prin dezvoltarea, promovarea și valorificarea infrastructurii de turism, sport și agrement din comuna Aroneanu. Din acest punct de verede, se remarcă o implicare a autorităților locale în ceea ce privește turismul și importanța acestuia pentru comună.

Un proiect de mare amploare din cadrul comunei Aroneanu este „Promovarea la nivel național a resurselor turistice din zona comunei Aroneanu, județul Iași”. Acesta este un proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional – Regio și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Acest proiect a fost finannțat cu fonduri nerambursabile în valoare de 9 miliarde de lei vechi.

Acest proiect cuprinde 3 obiective, dezvoltarea turismului religios, agroturismul și turismul de agrement. Prin acest proiect se are în vedere evidențierea resurselor și a obiectivelor existente în comuna Aroneanu.

Turismul religios, reprezentat de cele doua biserici de interes, Biserica Sfântul Nicolae și Biserica Sfântul Ilie, a avut parte de o mai mare atenție, prin restaurarea, consolidarea și reabilitarea bisericii Sfântul Nicolae din satul Aroneanu, prin finanțare europeană, prin Programul Operațional Regional – Regio 2007-2013, Axa prieoritară 5- Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniu major de intervenție 5.1- „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea sau modernizarea infrastructurii conexe”.

Acest proiect a constat în restaurarea catapetesmei, pictarea pereților interiori ai bisericii, dar și remedierea interiorului de la scări, pardoseli, tâmplărie (figurile 3.12 și 3.13).Un punct de interes maxim, îl reprezintă sitemul antiseismic pe bile, care susține în momentul acesta biserica, fiind unic în țară.

Curtea exterioară a fost reamenajată, vechea clopotniță a fost demolată, reconstruindu-se o nouă clopotniță. De asemenea, pe locul vechii case de prăznuire s-a construit un complex social, care conține următoarele: un muzeu, o sală de mese, paraclis, capelă mortuară, birouri, spații de cazare pentru perelini, dar și o sală pentru diverse întălniri.

CAPITOLUL 4: STARTEGII DE CONȘTIENTIZARE, PROMOVARE ȘI DEZVOLTARE A COMUNEI ARONEANU, JUDEȚUL IAȘI, PRIN TURISM RURAL ȘI AGROTURISM

4.1 Determinarea indicelui de actractivitate a comunei Aroneanu, județul Iași

Indicele de atractivitate (tabelul 4.1 )are scopul de a evalua oferta turistică dintr-o zonă, în acest fel se poate stabili daca zonă se pretează practicării turismului. Acest indice se calculează pe baza unor indicatori, și anume ponderea fiecărei componente ale ofertei turstice, toate resursele ce se pretează petru practicarea tursimului sunt grupate pe categorii. În acest sens avem:

resurse naturale (peisaj, rețea hidrografică, climă, lacuri, faună, păduri);

resurse antropice (biserci, monumente, clădiri civile, folclor, muzee, ansambluri tradiționale etc.);

poluarea mediului;

accesul în zonă;

formele de turism care se pretează zonei.

Tuturor celor mai sus menționate li se atribuie o pondere în funcție de gradul de răspândire, în acest fel adunate suma trebuie să fie 1. Apoi se vor acorda calificative în funcție de nivelul calitativ al fiecărui element în parte. În final indicele de atractivitate se va calcula înmulțind ponderea cu nivelul calitativ, produsul obținut va arăta daca zona dacă are sau nu potențial turistic.

Tabelul 4.1 Indicele de atractivitate a comunei Aroneanu, județul Iași

În cazul comunei Aroneanu indicele de atractivitate este de 2,21, ceea ce înseamnă că în zonă se poate practica turismul, deoarece are toate elementele care fac posibil acest lucuru, dar acest indice este la limita inferioară a practicării turismului.

4.2 Evaluarea ofertei turistice actuale- probleme și disfuncționalități

Din punct de vedere al ofertei turistice, comuna Aroneanu deține un patrimoniu cultural și istoric vast, astfel se poate practica turismul cultural, etnografic și cel religios, de asemenea și cadrul natural oferă posibiliatea de a defășura turismul de agrement și cel sportiv.

Existența unei diversități de bunuri cu valoare patrimonială și culturală în comuna Aroneanu, conduce la dezvoltarea turismului cultural, etnografic și religios. În acest sens, turismul cultural se caracterizează prin existența numeroaselor situri arheologice, care datează încă din cele mai vechi timpuri, cu o valoare culturală deosebită, prin menționarea comunei în scrisoarea lui Ion Creangă către Mihai Eminescu, doi mari scriitori ai literaturii române, care au hoinărit în tinerețe acestora pe meleagurile comunei. De asemenea, promovarea scriitorilor locali și aducerea de omagii acestora, de exemplu Festivalul de poezie Ioanid Romanescu, care este deja cunoscut la nivel național, prin participarea tinerilor scriitori, care a reușit să desfășoare reuniuni prin care au fost dezbătute diverse subiecte ale literaturii contemporane și nu numai.

Un loc important îl ocupă turismul religios care este foarte bine dezvoltat în comună, prin existența celor două biserici, Biserica sfântul Nicolae din satul Aroneanu și biserica Sfăntul Ilie din satul Rediu-Aldei. Fiecare dintre cele două biserici are caracteristici diferite ce le diferențiază și le conferă unicitate și frumusețe.

Cadrul natural oferă posibilitatea petrecerii timpului în diverse moduri, plimbări în natură, prin pădurile comunei, care oferă liniște, relaxare posibilitatea de a admira peisaje minunate, primăvara admirând schimbările naturii, de la natura moartă la natura care învie printr-o explozie de culoare și parfumuri, fie pe malurile lacurilor Aroneanu și Dorobanț, fie doar admirând natura, fie plimbări cu bicicleta, fie prin practicarea pescuitului sub orice formă, amator sau sportiv.

Cu toate acestea, deși potențialul comunei în ceea ce privește turismul este destul de ridicat exită numeroase disfuncționalități și probleme care au nevoie de rezolvare pentru a nu pierde valorile pe care comuna Aroneanu le oferă din punct de vedre turistic.

Astfel, problemele cu care se confruntă turismul, în toate modurile sale de prezentare sunt următoarele:

lipsa materialelor informative cu privire la actul cultural;

slaba promovare a valorilor culturale ale comunei la nivel național;

nu există suficiente opțiuni de petrecere a timpului liber de către tinerii comunei, lipsa bazelor de agrement;

lipsa unei săli de spectacol moderne, care să poată organiza diferite evenimente, această lipsă fiind datorată slabelor investiții;

absența indicatoarelor care identifică monumentele și atracțiile turistice din comună;

lipsa spațiilor de agrement, a bazelor sportive moderne, sau a pistelor de biciclete, parcuri care pot satisface dorința petrecerii timpului liber (fugura 4.1);

Aceste handicapuri cu care se confruntă comuna Aroneanu atrage asupra s-a „sancțiuni” ce pot afecta activitatea turistică din comună. În acest fel se poate ca din lipsa interesului pentru cultură și tradiții, acestea să fie înlocuite cu o cultură de consum, specifică societății moderne, de asemenea și izolarea comunei și neintregrarea Comunei Aroneanu în circuitul cultural regional, național și internațional.

Principala problemă cu care se confruntă comunitatea, este lipsa unui cadru organizat de promovare a obiectivelor cu potențial turistic, gradul redus de acoperire al infrastructurii turistice, pensiuni, moteluri, și numărul redus al circuitelor turistice oficiale ce include obiectivele din comună. La aceasta se adaugă necorespondența infrastructurii rutiere și gradul scăzut de echipamente al comunei de servicii de utilități publice.

În acest sens, în cadrul comunei au existat două unități de cazare, Pensiunea Grădina Verde, situată în satul Șorogari, dar care și-a întrerupt activitatea după un an de la inaugurare.

Singura unitate de cazare existentă în comuna Aroneanu este Camping Enpi Dorobanț (figura 4.2). Situat pe malul lacului Dorobanț, oferă posibiliatea de a petrece timpul liber sub diferite moduri, de la relaxarea pe malul lacului, la practicarea de diferite sporturi, datorită existenței unui teren de fotbal și tenis, pot practica canotajul, perecum și drumețiile. Modaliatea de cazarea este specifică unui camping, având posibilitatea de a înnopta într-un cort, dar există și variant de a caza turștii în căbănuțe, cu vedere spre lac, de asemenea campingul dispune și de un bungalou.

4.3 Modalități de dezvoltare și promovare a zonei prin turism rural și agroturim

Turismul prezintă un potențial considerabil care nu a fost suficient exploatat în anii din urmă. Poziționarea comunei, cadrul natural – existența lacurilor și a pădurilor, tradițiile și obiceiurile specifice zonei, precum și practicarea agriculturii și a viticulturii permit dezvoltarea activităților turistice și în special a agroturismului.

Obiectivele turistice de interes sunt:

perimetrul silvic de 500 ha ( Pădurea Gherogheasa cu altitudinea maximă de 218 m);

Lacul Dorobanț cu baza sportivă pentru canotaj;

Lacul Aroneanu cu baza sportivă pentru pescarii amatori.

Un mare potenția turistic îl reprezintă turismul cultural, cu valorificarea patrimoniului natural, istoric și cultural. Patrimonial cultural este un factor important în creșterea și dezvoltarea industriei turismului contribuind la dezvoltarea unor variate sectoare de turism. Resursele patrimoniului cultural pot fi folosite în promovarea destinațiilor turistice, precum și în crearea unei atracții ca alternativă la destinațiile turistice deja existente sau de alt profil, el însiși constituind o component important a turismului local.

Obiectivele turistice pentru turismul cultural sunt:

siturile arheologice din statele Aroneanu și Rediu Aldei;

așezările de la Rediu Aldei;

așezările și situl arheologic din satul Șorogari;

Biserica Sf. Nicolae, din localitatea Aroneanu;

Biserica Sf. Ilie din localitatea Rediu Aldei.

Prin includerea acestor obiective în circuitul turistic și promovarea lor în scopul atragerii turiștilor ar contribui la îmbunătățirea gradului de atractivitate a comunei și la crearea de noi locuri de muncă. La acestea trebuie adăugat efectul economic al turismului, acesta creează cererea pentru o gamă largă de bunuri și servicii produse de alte sectoare, ulterior de turiști și companii de turism, inclusive bunuri și servicii produse de alte sectoare economice, cum ar fi comerț, construcții, transporturi, industria alimentară, congecții și încălțăminte, industria mică și de artizanat.

Agroturimul reprezintă o activitate turistică ce poate fi practicată în zonă, având în vedere potențialul gospodăriilor agricole din comună de a oferi o îmbinare a activităților agricole cu serviciile turistice: oferirea cazării și asigurarea parțială a hanei din produsele obținute în propria gospodărie, precum și implicarea turistului în activitățile gosposdărești. Conservarea tradițiilor, culturii, a specialităților culinare și a băuturilor precum și diversitatea resurselor turistice rurale, oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector.

Existența lacurilor Dorobanț și Aroneanu, cel dintâi oferind posibilitatea practicării canotajului, iar cel de-al doilea oferă posibiltatea practicării pescuitului sportiv, precum și existența în imediata vecinătate a clubului sportiv aeronautic Moldova Iași oferă posibilitatea practicării turismului sportiv, iar prin posibilitatea dezvoltării infrastructurii existente de petrecerea timpului liber pe baza oportunităților oferite de cadrul natural se crează condițiile de practicare a turismului recreațional.

De asemenea, comuna Aroneanu (figura 4.3) a participat la Târgul de turism, organizat de Romexpo, un târg organizat de două ori pe an, fiind locul ideal pentru promovarea atracțiilor turistice și aducerea în lumină a unor obiective deosebite ce merită vizitate. În acest fel comuna Aroneanu a participat la două ediții ale acestui târg, în acest fel s-a reușit promovarea comunei Aroneanu și a tuturor resurselor cu potențial turistic aflate în această zonă. Acest lucuru a fost posibil datorită proiectului de mare amploare care ajută la dezvoltarea turismului în zona Aroneanu și anume ”Promovarea la nivel național a resurselor turistice din zona comunei Aroneanu, județul Iași” (figura 4.4 ) care a atins toate punctele de interes turistic ale comunei. De asemenea, această promovare s-a folosit și de împărțirea de materiale cu logo-ul proiectului dar și cu numele Comunei, pixuri inscripționate, pliante, flayere, material informativ, traisuțe din material textil, agende etc (figura 4.5).

Un alt prilej de promovare a ofertei turistice din comuna Aroneanu, a fost expoziția realizată în cinstea celebării anului centenar, care a avut loc în cadrul complexului muzeal, din incinta Bisericii Sfântul Nicolae din satul Aroneanu (figurile 4.6 și 4.7). Această expoziție a adus în lumină vremurile regalității începând cu anii 1918. De asemnea, în cadrul muzeului se află două încăperi care reconstitute chiliile călugărilor care au locuit în cadrul mănăstirii, cu secole în urmă (figurile 4.8 și 4.9).

4.4 Diagnosticul receptivității la propuneri și recomandări pentru autoritatea locală

Începând cu anul 2009, autoritatea locală a înțeles necesitatea dezvoltării acestei zone a turismului, deoarece comuna Aroneanu, este o comnă cu un potențial turistic mare, dar care trebuie dezvoltat cu o mai mare atenție. Existența resurselor naturale și antropice care pun în evidență comuna, fac posibilă dezvoltarea unui turism, care poate atrage numeroși turiști.

Deși este o comună situată lângă o zonă metropolitană, dezvoltată din punct de vedere al modernității si a turismului, cu numeroase unități de cazare, numeroase atracții și turistice cu un potențial ridicat comuna Aroneanu, din punct de vedere al potențialului turistic se află într-o dezvoltare sigură. Iașul fiind un oraș dezvoltat din punct de vedere turistic, având o răspândire însemnată în ceea ce privește categoriile de turism care se pretează în zonă, turismul cultural fiind reprezentat de Bojdeuca lui Ion Creangă, Palatul Culturii, Teatrul Național Vasile Alecsandri etc., turismul ecleziastic Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Cetățuia etc., turismul muzeistic Muzeul Unirii, Complexul Muzeistic Palatul Culturii etc., turismul etnografic reprezentat de exopziții și târguri de ceramică Cucuteni 5000, turismul balneo-climateric reprezentat de Băile Nicolina și Spitalul de Recuperare, turismul sportiv, de tranzit.

În acest sens, autoritatea locală din comuna Aroneanu, județul Iași a acordat abia din anul 2009 o mai mare atenție asupra ceea ce înseamnă turism. În acest fel, interesul pentru dezvoltarea turismului s-a poziționat printre primele interese ale autorității locale. În anul 2009 au aprobat și finalizat un proiect de amenajare a unui parc de agrement în satul Șorogari și Dorobanț, aceste proiecte fiind finanțate prin Agenția Fondului de Mediu. În același an au demarat un proiect de reconstruire a Căminului Cultural, însă acest proiect nu a avut o finalizare nici în anul 2018, urmează ca în viitorul apropiat acest proiect să se apropie de realizare prin finalitatea construirii.

În anul 2011, cu ajutorul Guvernului României, a fost demarat un proiect de construire a unei baze sportive multifuncționale în satul Șorogari. Astazi baza este folosită de catre tinerii comunei pentru practicarea diferitelor sporturi, fotbal, tenis de picior, de asemenea baza este folosită pentru d3sfășurarea competițiilor sportive ce au loc în perioada zilelor comunei Aroneanu.

Începând cu anul 2015 au fost derulate mai multe proiecte cu privire la construirea unei baze sportive în satul Aroneanu, reabilitarea lacului Aroneanu și un iaz din satul Rediu – Aldei construirea unei sale de sort în satul Aroneanu, toate aceste proiecte având ca scop atragerea de turiști și practicarea tipurilor de turism care se pretează pentru această zona, și anume turismul sportiv, de agrement, ecumenic și agroturismul.

Ca dovadă a receptivității autorității locale cu privire la practicarea turismului în comună, începând cu anul 2015 au început concesionarea lacului Aroneanu, în scopoul modernizării și dezvoltării turismului în comună. În acest scop, s-au depus proiecte de interes turistic, printre acestea se numără realizarea unei pensiuni agroturitice, construcția unui centru recreațional acvatic. Un proiect în plină desfășurare, este cel destinat construcției unui cort de evenimente pe lac. Acest proiect va purta numele de Liria Events și va găzdui diverse evenimente.

Pentru a nu-și pierde din strălucire, autoritatea locală ar trebui să pună accentul mai mult pe dezvoltarea turistică, dar și agroturistică. Potențialul natural permite practicarea diverselor tipuri de turism, turism recreațional și de agrement datorită existenței naturii, a pădurilor, a dealurilor pline de verdeață, prezența lacurilor care permit practicarea pescuitului, a relaxării pe malurile lor.

Practicarea agroturismului este posibilă și ar trebui dezvoltat acest concept, datorită existenței tuturor factorilor care determină apariția acestui tip de turism. Faptul că în comună mai există localnici care cresc animale, care locuiesc în case construite din chirpici, faptul că se mai practică agricultura, iar localnicii își procură alimentele din culturile proprii. Toate aceste, dar și cu implicarea autorităților locale se poate dezvolta un agroturism care poate atrage numeroși turițti care vor să evadeze din cotidian, de zgomotul mașinilor și de poluare, toate acestea la numai 4 km de orașul Iași.

Un handicap grav pe care îl are comuna Aroneanu, este lipsa unitășilor de cazare. Existența unui singur loc de cazare, Camping Enpi Dorobanț, nu poate asigura cererea destul de mare de cazare, în acest fel se pierd turiști. Construirea în fiecare sat al comunei a cel puțin unei unități de cazare, poate atrage numeroși turiști. Fiecare sat are o specificitate, fiecare sat oferă un tip de tursim, în acest fel cei care vin să viziteze comuna, pot alege cum vor să petreacă timpul liber.

De exemplu satul Rediu – Aldei, este satul care poate oferi practicarea agroturismului, datorită faptului că acest sat păstrează încă multe tradiții, obiceiuri vechi, localnicii încă cresca animale, cultivă pământurile în mod tradițional, în mare parte. Construcția caselor și arhitectura acestora, aduce o notă de tradiționalitate și de conervare a tradițiilor. Acestora li se mai adaugă și existența Bisericii Sfântului Ilie, care este un monument de interes turistic, in acest fel se poate îmbina agroturismul cu tot ceea ce reprezintă acesta, participarea turiștilor la activități gospodărești,

Satu

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

*** Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu 2015-2020, Primăria Aroneanu, 2015;

*** Suport de curs anul III IEAID – Managementul general, conf. Dr. Stejărel Brezuleanu, 2010;

*** Suport de curs anul III IMAPA – Managementul fermelor agroturistice, prof. Univ. Dr. Benoni Păsărin, 2016-2017;

Alecu I. N., și Constantin M., 2006. Agroturism și marketing turistic. Editura Ceres București;

Alexandru Enciu, Lacul campionilor, Elisabeta Lipă : „Visul nostru a devenit realitate”. FR de Canotaj a inaugurat un hotel pentru sportivi la Baza Nautică din Dorobanț, http://www.prosport.ro/alte-sporturi/lacul-campionilor-elisabeta-lipa-visul-nostru-a-devenit-realitate-fr-de-canotaj-a-inaugurat-un-hotel-pentru-sportivi-la-baza-nautica-din-dorobant-12633174 , [11.04.2018] ;

Arhip I., Cloșcă C., Floarea C., Huminic M., Iconomu C., Karețchi A., 1970. Cercetări istorice. Editura Muzeul de istorie a Moldovei, Iași;

Bogdan N. A., 1997. Monografie istorică și socială, ilustrată. Editura Tehnopress, Iași;

Constantin Ciofu, Ctitoria voievodală din Aroneanu v-a fi restaurată, http://ziarullumina.ro/ctitoria-voievodala-din-aroneanu-va-fi-restaurata-85714.html , [19.03.2018];

Creangă I., 1970. Opere vol. 2. Editura Minerva, pagina 192, București;

Gabi Zamfir, Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural din România, http://www.antrec.ro/ , [15.03.2018];

Grupul de Acțiune Locală Ștefan cel Mare, Despre noi, http://galstefancelmare.ro/despre-noi/ , [02.05.2018];

Matei D., 2005. Turismul rural teorie și realitate. Editura Terra Noastră, Iași;

Primăria Aroneanu, Comuna Aroneanu, http://www.comunaaroneanu.ro/ , [15.04.2018];