Aplicație cartografică web pentru unitățile de învățământ din municipiul Buzău (secolele XIX XX) [307472]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:

Conf. Univ. Dr. Demeter Traian

Absolvent: [anonimizat], 2019

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniu: Geografie

Specializarea: Cartografie

Aplicație cartografică web pentru unitățile de învățământ din municipiul Buzău ([anonimizat])

Coordonator științific:

Conf. Univ. Dr. Demeter Traian

Absolvent: [anonimizat], 2019

[anonimizat] m-am decis să realizez această tema de cercetare. Pentru mine învățământul este principala ramură de dezvoltare a [anonimizat], [anonimizat], de aceea eu consider această tema una foarte importantă în momentul actual.

[anonimizat], dar și să aducă un plus cartografiei moderne.

Am ales să finalizez cercetarile printr-o [anonimizat] a [anonimizat], prin ajutorul internetului. În acest mod am vrut să dau mai departe modul meu de a realiza o aplicație prin care utilizatorul poate afa foarte ușor amanunte despre școala/liceul în care invață sau a învățat, precum și oamenii de cultură ieșiți din curtea acelor școli. Am încercat să aduc un plus prin această lucrare utilizănd și metode de procesare a [anonimizat], [anonimizat]-a facilitate munca cu datele colectate din diverse documentații. Pentru a [anonimizat] o [anonimizat], pentru a-[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

Prin această lucrare doresc ca utilizatorul să descopere cum a [anonimizat] s-a [anonimizat] a reușit să dea oameni de top în această țară și cum în ziua de azi poate alege școala/[anonimizat], areal prin care să se poată vedea apropierea față de domiciliu.

Această lucrare dorește să ajute orice peroana dornică de a [anonimizat]. De aceea doresc să pun piatra de temelie a [anonimizat].

Capitolul I: [anonimizat]-geografică

Cadrul Fizic

“Geologic, [anonimizat] 20-40 m, acoperit cu pietrișuri și nisipuri aluvionale aduse de rîuri formând lunci late. Hidrologic, se cunoaște aici existența unei pânze freatice cantonata de depozitele aluvionare ale conului de dejecție al râului Buzău. [anonimizat] 2-8 m, [anonimizat].

Geografic, orașul Buzău este reședința județului cu același nume, așezat în sud-estul României, pe partea dreaptă a râului Buzău, la limita dintre cursul său mijlociu și cel inferior, determinând coordonatele 45 de grade si 09 minute latitudine nordică și 25 de grade și 5 minute longitudine estică, adică zona de contact morphologic dintre Subcarpații de curbură și Căâmpia Română, într-o regiune în care se întâlnesc cele trei forme majore de de relief cu caracteristici proprii: muntele, dealul și câmpia.

Nucleul primitive al orașului s-a ridicat pe colina de pe malul drept , acolo unde se inregistra cea mai ridicată cotă, destul de apropiată de gârla morilor, de lunca râului precum și de vadul de trecere spre Moldova. Suprafețele demprejur, a căror altitudine este marcată de cotele 96 si 95, înconjoară terasa majoră întocmită ca o poctoavă dinspre nord-est ți sud cu o pantă vizibilă spre nord. Pe aceste suprafețe s-au extins Târgul de jos, mahalalele Broșteni, Sîrbi și Cartigerul Gării”.

În oraș se pastrează și astazi urmele unuia dintre cele mai mari codrii, Codrii Vlasiei, stejari falnici gasindu-se incă dominând. În ciuda dispariției acestui codru, în urma lui a rămas padurea Crâng, un loc în care animalele salbatice au învățat să traiască în apropierea omului, o mare parte din această pădure a fost transormată în parc, unul reprezentativ al acestui oraș.

“Climatic, la Buzău s-a constatat o corespondență între masele de aeer ți condițiile geografice locale. De pildă temperature medie anuală de 10,5 grade este mai ridicată decât în rediunile din Câmpia Bărăganului și chiar decât la Râmicul Sărat.

Cauza pentru care, în oraș, climatul este mai dulce credem că trebuie căutată în adăpostul oferit de malul stâng mai înalt al râului, de Crâng și pădurea Frasin.

Curenții de aer cu o deosebită frecvență și intensitate bat din direcția nord-est (Crivățul), iar dinspre sud-vest (Austrul). Cel dintâi, rece ți uscat, adduce iarna ger și viscol, vara mase de aer fierbinți, al doilea caldură uscăciune și secetă”.

Începuturile istorice ale orașului

Așezat intr-un punct strategic la curbura Carpaților, intr-un punct unde drumurile stravechi se incrucișează, fiind o legatură foarte bună intre partea moldovenească și cea romanescă, având o existență indelungată, de cel puțin o mie de ani. Pentru prima dată a fost popas pentru “ negustorii și căruțașii în trecere, dar, totodată și loc propice unor activități productive ale unor meșteșugari sătești (lemnari, fierari, rotari, curelari, zidari etc) ce se aglomerează prin diviziunea socială a muncii ”, astefel i-a forma orașul. După cum am specificat mai sus, bazele orașului au fost bine alese, deoarece aici era protejat de pădurea Crâng, dar și de râu, întrunind cele mai bune condiții. Observându-se că in aceste meleaguri activitățile diferite produceau foarte bine, dar și comerțul cu marfuri este foarte ușor de realizat, a întărit alegerea facută.

A fost văzut la începuturi ca un sat oarecare, aflat în buza râului Buzău, dar cu timpul acesta a devenit treptat un târg. Istoricii menționeaza orașul în acelasi timp cu cele mai vechi târguri din Țara Romanească. Chiar dacă satul a fost conoscut de sute de ani, abia in anul 1431 “este atestat documentar intr-un document dat de Dan al II-lea, care il indică ca un punct vamal și în relații comerciale cu Brașovul, încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418)”.

Cronicarul Lucari îl trece printer cele 5 orașe întemeiate de Negru Vodă, iar in Marele Dicționar Geografic este menționat ca fiind unul dintre târgurile țării, încă din timpul domniei lui Nicolae Basarab (1352-1364).

Numele acestuia se presupune că provine din cel mai aprpiat punct de reper al acelor vremuri, râul Buzău, “ toponimie care după parerea unor istorici ar fi de origine slavă “boza” (tulbure), iar după alții, provine din radicalul trac ,”buz”, la care s-ar fi adăugat sufixul latin eus”.

Chiar dacă a fost așezat într-un loc strategic, orașului nu i-a fost mereu atat de bine, din pricina navalirilor tătarilor, dar și adăpostească in satele vecine pentru a se feri de primejdie, revenind apoi dupa trecerea acesteia, luându-se in considerare construirea unei fortificații in această zonă. că aici era punctul de contact intre trupele rusești si cele turcești, făcând ca acesta să fie de foarte multe ori prăduit de hoți și ars din temeli. Populația fiind deseori nevoită să se adăpostească in satele vecine pentru a se feri de primejdie, revenind apoi dupa trecerea acesteia, luându-se in considerare construirea unei fortificații in această zonă.

,,Până la 1504, când devine reședință episcopală, orașul Buzău, denumit oraș domnesc, în care se emit uneori acte de cancelerie, punct de vamă este cunoscut mai mult ca o așezare comercială de cât meșteșugărească, înconjurat de vii, gradini și ogoare; în secolul următor, cu organizare municipală proprie, cu piață de mărfuri mahalele, cu meșteșugari și negustori, cu întovărășiri de negoț, cu prăvălii, case, cu reprezentanți domnești, Buzăul apare în plina activitate economică socială și administrativă. Devenind târg de reședință episcopală., Buzăul s-a dezvoltat în condiții istorice deosebite și s-a menținut în pofida tuturor vicisitudinilor, devenind, totodată centru tipografic și școlar ”. Episcopia avut un impact foarte mare asupra vieții omenești, chiar dacă populația se retrăgea deseori din calea invadatorilor, acestia revenind să iși refacă casele, dar nu mereu in aceleași locuri, acest fapt încurcând planurile episcopiei, având o lacomie excesivă, sprijinită de mai marii domni, a pus mâna pe cel mai important lucrul al acestui loc, pădurea Crâng, dar nu deposedând și orășenii de bunurile lor, marindu-și avuția prin cumpararea de pământ de la aceștia. Acest fapt a influențat dezvoltarea orașului in ziua de astăzi pe latura est-vest, episcopia acaparând foarte mult din teritoriu, populația a ales să pună temelia casei in zonele neocupate. În partea de nord a orașului fiind episcopia, iar in partea de sud, mănăstirea Banu, care a oprit dezvoltarea pe această latură.

„O dezvoltare deosebită a luat așezarea după Pacea de la Adrianopol (1829), care a permis dezvoltarea comerțului local. Construcția căii ferate și stabilimentele legate de calea ferată au dat orașului Buzău un deosebit avânt economic. Noile căi de cominicații stabilite prin calea ferată situau orașul la o răscruce comercială: spre Brăila-Galați, spre Ploiești-București ori spre Focșani și chiar spre litoralul Mării Negre”.

“În ciuda acestor grele împrejurări, ținuturile nostre curățite de tătari au asigurat lărgimea economiei de schimb chiar și în afara hotarelor țării. Prin urmare, încă de prin secolele XIII și XIV, târgul Buzăului în care se adunau și se distribuiau produsele unor zone mai apropiate ori mai îndepărtate, ajunsese oraș. O singură privire aruncată pe harta regiunii dintre Dunăre și Carpații de curbură, căreia Buzăul îi devenise centru, întărește argumentarea noastră în sensul că, la acea dată, ținutul respectiv solicita produse ca nu puteau fi procurate decât într-un oraș ce depășise faza preurbană e evoluției sale”.

Începuturile Buzăului modern (1829-1848)

După cum am amintit mai sus, tratatul de la Adrianopol a facut ca economia să aibă o creștere semnificativă, datorită schimbării relațiilor de productie feudale cu cele industrial capitaliste. Un avănt l-a adus si mâna de lucru sud-dunăreana, o mâna de lucru formată din imigranți, dar și rolul acestora in dezvoltarea economică si accentuarea veniturilor.

“Numărul care muncesc și produc în atelierele meșteșugărești se află în creștere. Buzăul, singurul centru urban din județ, avea două corporații: una pentru negustoriși alta pentru meseriașii care, în schimbul unei taxe, primeau o autorizație de liberă practică, numită patentă .Patentarii erau împărțiți in 5 categorii în funcție de situația materială pe care o aveau în comerț sau industrie”.

Populația acelor vremuri a fost de 2567 de locuitori, dupa prima numărătoare oficială a populației din 1832, puțin mai tarziu, prin harta rusă din 1835 avem 2860 de cetățeni care erau distribuiți în 572 de gospodării, punând orașul printre primele 10 din cele 33 de orașe și târguri.

În schița alaturată realizata cu mici erori, dar iertabile la acea vreme, de catre Basil Iorgulescu, redă imaginea unui oraș feudal. Străzile cu forme alungite si sinuoase, cladirile apropiate unele de altele, dând forma unu oras circular. Pe aceasta sunt reprezentate cele mai importante artere ale orașului, dar și edificiile pe care acesta le posedă: episcopia, șapte biserici, școala, tribunalul, spitalul, hanuri si conace boierești.

Sfârșitul acestei perioade aduce o inițiativă orășenească pentru a moderniza concret orașul prin construcția de case in stil orășenesc și instalarea de felinare de șeu pe ulița mare.

Orașul Buzău în perioada revoluției din 1848

În această perioadă nu se poate pune problema de existența unei burghezii industrial, populatia formata din negustori, oameni intelectuali sau chiar și paroni de ateliere erau gata să lupte pentru dezvoltarea progresivă.

“În timpul acestei revoluții, detașamentul de voluntari polonezi proveniți din armata țaristă și care luptau pentru parțile Buzăului și Râmnicului, a fost gazduiț două zile la Buzău, fiind primit și cartiruit de profesorul I. D. Petrescu. De menționat că, în timpul pregătirilor pentru declanșarea revoluției, Nicolae Bălcescu a fost la Buzău, desprea aceasta amintind si o placuța care se afpla și astazi pe drumul spre episcopie”.

Orașul Buzău în epoca unirii

Această perioadă a dus din extaz la agonie populația, după ce se terminase evacuarea trupelor ruso-turce din zonă o altă ocupație țaristă vine, din cauza războiului Crimeii. Acest lucru face ca prin oraș să inceapă transportul milităresc, dar nu numai, în perioada respective casele erau înbibate cu soldați, marfuri, spitalele erau pline cu bolnavi, zonele agricole ajunseseră sa se stice. “În această atmosferă de razboi, înseși elanurile de luptă pentru libertate națională și adânci înnoiri sociale, generate de evenmentele anului 1848, amenințau să se risipească”.

Vestea cea mare primită de buzoieni a fost cea încoronării lui Alexandru Ioan Cuza, aceast lucru creând vâlvă în oraș. Bucuroși acestia au inceput să se manifeste pe unde au putut, parcuri,gradini, piețe, auzind de calatoria domnitorului catre București. Această domnie a adus schimbari majore în modul de trai al cetățenilor, în primul rând s-a schimbat administrația orșului, acum fiind condusă în mod principal de primar cu ajutorul secretarului său. Prin acest fapt orașul a intrat in categoria comunelor urbane-municipii.

Dar în ciuda acestui fapt orșul tot nu o ducea bine, “conducerea orașului, întins pe o mare suprafață confruntată permanent cu lipsuri financiare, nu poate soluționa, deseori, nici măcar nevoile curente fără să recurgă la împrumuturi. Criza aceasta devenită endemic Buzăului până târziu încoace, se datora, în parte, și conducatorilor pentru ca nu au reusși să asigure orașului poziții durabile ăn industrie și finanțele regiunii”.

Un lucru bun al acelor vremuri reprezintă transformarea Crângului intr-un parc de catre un inginer tehnic, dar introducerea treptata a iluminatului cu lampi cu petrol a strazilor.

Orașul între 1878-1916

În această perioadă orașul nu a înaintat cu pași repeze, din contra, chiar foarte lent. Chiar dacă orașul ocupa un loc de frunte printer marile centre de extragere a petrolului nu a adus un plus in economia acestuia, rafinarea țițeiului se făcea cu echipamente rudimentare. Nici sectorul morăritului nu o ducea extrem de bine, acest domeniu fiiind destul de prosper în alte perioade, acem existând doua mori pe iaz, una la ieșiea spre Ploiești, alta spre Brăila. Abia dupa anii 1890 încep să ia ființa si alte mori care funcționau de data aceasta pe paburi. Se observă o condiție destul de anostă a meseriilor din oraș, ducand lipsă de foarte multe dintre ele.

Un puls de speranță îl oferă pe parte economic, schimbul accentuat dintre oraș și sate “care s-a extins acum dincolo de hinterlandul său”. Un loc care făcea ca tot sufletul locului să se adune la o laltă era Oborul, locul unde mișunau oamenii pentru a cumpara sau a vinde ce aveau la îndemănă. Cele mai comercializare bunuri erau cerealele, vitele, blanurile, materialele de construcții, lemne, fructi, legume, dar și renumitul cașcaval de Pentele (acesta având o poveste interesantă de-a lungul timpului,cert este că acesta se prepara în zonele muntoase, la stâni, din lapte de oaie). Acest târg nu era deschis oricând, ci avea zile special alese pentru comercianți și vânzători ( zilele de joi sau duminică erau alese pentru deschiderea Oborului). Chiar dacă aici veneau oameni don toate parțile pentru ași vinde produsele, slaba putere de cumpărare a ceeățenilor ce muncesc nu face ca acest domeniu să prospere.

Nici partea urbanistică a orașului nu o ducea foarte bine, strazile era upline de gunoaie, casele și curțile la fel din cauza industriei precare, dar și neglijenței. Cartierele Broșteni și Obor erau deseori inundate, formându-se balți mereu care atrageau țânțarii, era o priveliște dezolantă asupra celor locuri. “Nici sectorul cultural nu o ducea mai bine având 19 427 de locuitori dintre care 63,3% erau analfabeți, orașul avand în acel moment 5 școli primare de băieți și 3 de fete ( 2 de băieți și 1 de fete erau particulare). Singurul local propriu pentru o școala cu 4 clase era cel construit in 1865, prin subsripție publică, în Piața Spitalului, denumită mai îcoace Piața Daciei, pe care Școala numarul 1 de băieți și-l disputa cu gimaziul”. În rest celalalte școli erau în casele insalubre și neîncăpatoare.

Pe parcurs s-au înecput lucrările pentru amenajarea spațiului urban, prin proiecte de amploare, fiind vizat în primul rând Oborul, care a fost pavat. Un alt proiect a doat luarea Crângului de sub tutela statului și pusă în mainile orășenești, acest lucru realizându-se cu ajutorul lui N. Constantinescu. După ajungerea acestuia pe mâini bune, parcul a început să prindă contur, a fost amenajat și pavat bulevardul Crângului care ducea din centrul orașului spre frumosul parc. Pe marginile acestuia au fost plantați arbori de ornament, fiind acum o placere să te plimbi prin acele zone. Cele mai mari eforturi s-au depus în privința alimentării orașului cu apă potabilă și iluminat. Chiar dacă greutățile tot veneau, prin perseverență au reușit să prospere. Chiar dacă aceste lucrări nu au însemnat neapărat o sistematizare, acestea au adus un plus de frumusețe orașului, fiind privit acum cu o alta față.

“O lucrare uranistică de mare valoare, strâns legată de numele lui Nicu Constantinescu, realizată prin îndelungate eforturi și neînchipuit de greu, este Palatul Comunal. Clădirea, concepută într-un amestec de stiluri din care elementele vechii arhitecturi românesși se indentifică cu ușurință, a dat, prin proporțiile și liniile contrucției specific epocii, un nou contur siluetei orașului Buzău. Așezat în centrul, de unde prnesc largi deschideri spre cele partu puncta cardinale, dificiul, desi bogat ornamentat la cele două fațade dinspre sud și vest, rămâne totuși, unitary și sobru dând celui care-I urca treptele sentimental monumentalității, iar locanlicilor mândria apartenenței vieții cetăâenești”.

Din toate acestea rămânem cu un gust bun după ceea cea B. Iorgulescu și N. Contantinescu (primar al acelor vremuri în oraș) au adus bun prin construirea Palatului Comnunal, Biblioteca, cladiri de școli, bulevardul Crângului.

Orașul Buzău între cele doua razboaie mondiale

Perioda celor două razboaie a intervenit cu aducerea de noi probleme orașului, din punct de vedere economic după terminarea primului razboi Mondial, dezvoltarea industriei a avut pași mici și lenți. Pagubele materiale datorate acestui prim eveniment au transformat așezarea dintr-un loc frumos, intr-un loc care parcă a fost aruncat n trecut cu cel puțin zece ani.

“Chiar dacă în primul război mondial orașul Buzău a fost ocupat vreme bună (14 decembrie 1916 până la 14 noiembrie 1918) de trupe germane și mulți locuitori s-au refugiat în Moldova, ulterior orașul și-a revenit după război și a trecut sub administrație românească. După 1918 orașul continuă să se dezvolte, devenind un puternic centru industrial. Uzină electrică, a cărei construcții a început la 1911, a fost data în cele din urmă spre folosire în 1928”.

Populația acelor vremuri nu a înregistrat progrese însemnate, la recensământul din 1912 având 28 807 locuitori, dar numarul acestora crescând până în 1941, având acum 44 511 locuitori, chiar și așa a stat mult mai prost perioadei precendente cand se afla pe locul patru pe scara întregii țări. Acum ne întrebam de unde a avut acest oraș o creștere a populației așa de mare, răspunsul în putem afla dacă ne uităm la migrația locuitorilor din mediul rural, pe care orașul le-a acumulat de-a lungul istoriei sale.

Creșterea populației a venit și cu un minus în privința locuințelor, de aceea a urmat cain perioada de după 1912, orașul să îsi marească perimetrul de la 519 ha la 835 ha în 1940. Aici contruindu-se din ce in ce mai multe locuințe și strazi, cumulate în noi cartiere, zezultând acum ca Buzăul să aibă “69 de locuitori la hectar”.

Alte construcții care au ajutat orașul să se dezvolte au fost “în 1935 apare prima piață de alimente modernă – a fost construită de primarul Stan Sararu – Piață Centrală Av. Stan Sararu. Același primar, Stan Sararu, a înființat prima baie publică și a pavat străzile principale cu piatră cubică”, dar și amenajarea spațiului din jurul mai multor construcții, cum ar fi: în perimestrul bisericii Sf. Îngeri au fost realizate lucrări pentru a crea un spațiu de odihnă și recreere plin de verdeață, centura de bulevarde care aliniau complet zonele de sud-est si vest ale orașului conferind acum un cadru complet. O altă modernizare adusă a fost parcului Crâng. Caruia i-a fost amenajat pe lac o belvedere ristică, cu insula și pod.

“Spre finele celui de-al doilea Razboi mondial, au avut loc lupte dupa 23 august 1944, cand maresalul I. Antonescu a fost arestat la Bucuresti si guvernul sau pro-nazist a fost inlaturat de la putere. Armata sovietica a ocupat Buzaul la 28 august 1944, si, intrucat soldatii nemti erau baricadati in Palatul Comunal, s-a tras cu tunul. Palatul a fost ars din temelii, si o data cu acesta, a ars si arhiva. Ulterior, palatul a fost reconstruit incepand cu 1947. In cimitirul Eroilor, aflat in vestul orasului, au fost inmormantati soldatii romani, germani si sovietici care au murit atunci”.

Buzăul în anii socialismului

Revoluția socialistă a să transforme orșul în ceea ce este el astăzi, având evenimente ce se grupează în “două etape majore: I- până la 30 Decembrie 1947, de tranzacție și de pregătire; II – de construire a socialismului”.

Pentru că s-a vrut o accelerare a economiei, temelia de dezvoltare a indistriei a stat în investiții alocate de catre stat. S-au construit zone industriale din ce în ce mai mai propice, una dintre acestea fiind Metalurgica, “o turnătorie de fontă, cu flux tehnologic complet mecanizat și autorizat”. Au urmat alte construcții precum: uzina mecanică, fabrica de

sârmă (care producea cuie, plase de sârmă și electozi de sudură), întreprinderea de prelucrare a sfeclei de zahăr (asigurând zilic prelucrarea a 3300 tone de sfeclă), întreprinderea de geamuri (care realiza diferite produse, de la oglinzi la geamuri securizate și laminate), întreprinderea de tâmplărie metalică și prouse de mase plastice pentru construcții. „Astfel, într-un timp record, s-a construit în zona de sud platforma industrială a Municipiului Buzău”.

Populația a avut o creștere masivă în această perioadă, datorată cresterii industriei, fiind în 1956 un numar de 47 595 de locuitori, iar în 1977 numărul să se ridice la 101 149. Pentru că populația crescuse semnificativ, au avut loc construcții de locuințe, mai precis 12 000 de apartamente și de a distribui cât mai bine spațiul locativ. Acum, în oraș se cunoaște noul profil al societății, fiind unul cuprins în mod special de muncitori.

Procesele edilitare care în ultimul deceniu au prins contur, încep dezvoltarea celei de-a doua zone, cea din vest având aici fabrica de lactate, dar și cea din nord-vest, unde s-a pus bazele producției de bere. Astfel, Buzăul, a avut o crestere semnificativă a fabricilor, urmând ca după toate acestea atenția să revină catre centrul istoric, unde au început constructiile mai multor edificii, care și astăzi reprezintă un simbol: se construieste Hotelul Pietrosa, magazinul universal Dacia și Palatul P.T.T, urmând să se continuie cu amenajarea strazilor din jur. Începând din centru unde s-au realizat primele construcții de blocuri așa zise comuniste, urmând ca bulvardul Crâng, cunoscut acum sub numele de Bulevardul Nicolae Balcescu să primească în gazdă noile locuri care aduc un plus acestuia, devenind un bulevard de agrement pentru locuitori. Modernizarea nu se oprește aici, pe tronsonul cuprins intre Palatul Comunal și parc se mai construiește sediul consiliului județean și casa de cultură a sindicatelor, terminând planul de constructie cu parcul, în care s-au plantat arbori pentru a-l ajuta să rămână tânăr și prosper, fomând acum o oază de liniște.

După doate aceste modernizări privirile au fost aruncate către modernizarea învățământului, astfel, scoala acum era obligatorie în timpul de 8 ani petrecuți în scoala generală și cei 4 în cadrul liceului. Pentru că orașul a avut un avânt al cresterii industriei și cercetării, aici ș-a luat fiiță facultatea de subingineri pentru întreprinderiile de geamuri, faianță și oglinzi de cristal. Încetul cu încetul i-au ființă din ce în ce mai multe unități scolare pe teritoriul municipiului, precum : scoli de cultură generală (nr 4, 6, 11, 15, 16), dar și un liceu specializat în construcții.

O altă contrucție care a influețat viața culturală a aclor vremuri a fost Muzeul Județean de Istorie, în care muzeografii au încercat să aducă edificii, să prezinte flclorul, etnografiile cu ceva timp înainte. Instalat într-o cladire foarte încăpătoare pe bulevardul Nicolae Blacescu, în apropiere de parcul Crâng, a reprezentat locul unde arta și istoria se îmbinau pentru a oferi privitorului perspectiva adevărtă de care are nevoie.

„În încheiere, subliniem cu tărie noua fază din istoria acestui oraș – fază industrială – bazată pe extinderea tuturor activităților creatoare de mijloace de producție, cu repercuriuni adânci în structura socială, în creșterea teritorială, în intesnificarea procesului de urbanizare și în ridicarea pe o nouă treaptă a funcției ale culturale”.

Capitolul II. Unități de învățământ. Particularități și dinamică

Începuturile școlii buzoiene

Avem prezentate mai multe aspect asupra vieții culturale din municipiu, dar cu siguranță ne este dezvăluită începerea acesteia, încă de la începuturile Episcopiei, dar avem atestate documentar prin hrisoave abia în secolul XVII. Se relatează că prima școlă din oraș a fost construită în cadrul Episcopiei Buzăului, aceasta fiind una de limbă slavonă. “Prima mărturisire sigură despre existența unei școli aici o avem în cornice lui Radu Popecu care comsemnează că voievodul Nicolae Mavrocordat a acordat Episcopiei Buzăului câte 200 de taleri annual din vinăriciul județului Buzău cu detinația special ca să se faca școala grecească și slavonească, care s-au și facut îndată…”. Județul Buzău bucurându-se de primele forme de învățământ din țară.

La începuturile secolului al XVIII deja funcționau mai multe școli mănastirești, toate în cadrul Episcopiei, dar și în alte incinte bisericesti, atât în Buzău cât și în Râmnicul Sărat. La finele secolului și prima parte a secolului XIX au luat ființă alte școli care au provocat încetul cu încetul prosperitatea învățământului buzoian. S-a înființat “Școala de cântăreți bisericești”, în care se pregăteau preoții până în 15 august 1836, “cu prilejul sărbătoririi hramului Catedralei episcopale a luat naștere Seminarul Teologic de la Buzău” (al doilea din Munteia, după cel din București) . Acesta a avut un director (Gavriil Munteanu 1836-1844) foarte implicat și cult, nefiind de teolog, acesta și-a pus forțele în dezvoltarea seminarului. O perioadă nefastă seminarului a fost între 1848 și 1877, nevoit să fie orpită din pricina eveneminetelor de atunci, urmând ca în după revenirea la normal să primescă o noua lovitură în 1893 cand a fost nevoit să își înceteze activitatea din cauza legii clerului care a surpimat-o până în 1914, reluandu-si activitatea doar până în 1948 când activitatea lui este reorganizată pe noi principii ( mai multe detalii veți afla în capitol IV).

“În 1829, din înițiativa și cu sprijinul material al episcopului Chesarie, în chiliile din ăncinta Episcopiei ia ființă Școala de zugravi de subțire, numită astfel srea a se diferenția de cei ce zugrăveau case”.

Învățământul modern

“Se știe, municipiul Buzăul, a fost unul din puținele capitale de județ în care, la 18 aprilie 1832, își deschide porțile pentru prima data Școala în limba națională, instituție de stat, având director pe Dionisie Romano”, care timp de un an jumatate a avut placerea să le ofere și să îi îndrume pe ce-i 50 de elevi a-i școlii. De-a lungul anilor aceasta primește tot felul de denimiri, de la cea inițială de Școala Națională la nume precum: Școala începătoare, publică, Preparandie sau Școala Normală. Deoarece pe parcurs a început să strângă din ce în ce mai mulți cursanți, aceasta a fost nevoită să își mărească spațiul, pentru că nu era suficient de încăpătoare, fiind construit pe moșia mănăstirii Banu noua cladire ce adăpostește și astăzi școala. Dionisie Romano a organizat procesul de învățământ în două semeste și a realizat carnetul de elev. A vrut să aibă și o legătura buna cu familiile elevilor, așa că le-a rugat să fie participante activ la activitățile instructiv-educative.

“Perioada cuprinsă între revoluția de la 1948 și razboiul pentru neatârnare se înscrie în viața culturală a orașului Buzău prin larga dezvoltare pe care a luat-o învățământul laic-științific, cee ace explică numărul mare al oamenilor proniți de aici spre domeniile artei, științei și tehnicii“.

La 1853, deoarece nu exista o școală special pentru femei, s-a cerut înființarea uneia care să învețe fetele să croiască, coasă și lucrul de mână. Așa dar încă o unitate de învățământ s-a alăturat școlii de băieți, care apoi fuzionând, formând Școala de băieți și fete nr. 1 (Dionisie Romano). Pe langă acestea apare o altă unitate care a fost finanțată de minister, o unitate de fete care a luat numele de Școala divizionară de fete nr. 2. O alta instituție școlară a fost formată și întreținută din fondurile orașului și județului, aceasta fiind de meserii cu character ethnic, ridicată la 1 septembrie 1873.

“Ideea creării unei școli de tip secundar, dirijată de stat, și-a făcut loc în sânul locuitorilor Buzăului în timpul disputelor pentru Unire. După ce au fost puse bazele statului național român modern, s-a accelerat progresul economic, social-cultural și științific al urbei. Astfel, prin "Legea asupra instrucțiunii publice" din 25 noiembrie 1864, art. 93, se prevedea înființarea în unele orașe (printre care și Buzaul) de licee unitare, iar în altele, gimnazii cu 4 clase. Datorită cererilor insistente din partea unor orașe lipsite de școli superioare, Ministerul Instrucțiunii Publice, prin hotărârea de la începutul anului școlar 1865-1866, se vede nevoit să decidă înființarea clasei I gimnaziale în mai multe orașe din țara, omițând Buzaul. La repetatele insistente ale cetățenilor, Consiliul Comunal și episcopul Dionisie Româno au făcut în anul 1865 demersuri la Ministerul Instrucțiunii Publice să se înființeze "dacă nu un liceu, cel puțin un gimnaziu". Consiliul permanent al instrucțiunii răspunde negativ, motivând că pentru Buzău "nu este încă necesitate", că "nu sunt fonduri pentru această" și că "în Buzău se află un Seminariu, a cărui organizare diferă cu foarte puțin de un gimnaziu". Perseverenți și înflăcărați, animați de un cald patriotism, dovedind o grijă pentru educarea viitoarelor generații, cetățenii buzoieni n-au renunțat la dezideratul lor, ce se va realiză și datorită receptivității unor politicieni că prefectul Mihail Plesoianu și primarul Buzăului, Nae Stănescu, devenit, prin Legea Instrucțiunii, președinte al comitetului de inspecție școlară.

Astfel, în ședința din 3 septembrie 1867, Consiliul Comunal a votat înființarea "gimnaziului comunal" sau "gimnaziul urbei Buzău" fără vreun decret sau decizie superioară. La 9 septembrie 1867, același consiliu "a numit pe directorul seminarului, Luca Pavlovici Calaceanu, director și al gimnaziului urbei Buzău și profesor de limbă română și latină". Inaugurarea a avut loc în ziua de 12 septembrie 1867. Cursurile au început în localul școlii primare comunale, cu o singură clasă gimnaziala formată din 11 elevi la care predau următorii profesori: D.Olivier-limbă franceză, Dimitrie Racoviță-religie, Dimitrie Chirculescu-istorie și geografie-catedra rezervată, Ioan Gurau-științele naturale și Ioan Rădulescu-matematică. Odată organizat gimnaziul, directorul Calaceanu înștiințează, la 11 septembrie, Ministerul Instrucțiunii despre deschiderea gimnaziului și a numirii sale că director, cerând pentru ghidare "o programă de gimnaziu". Va primi programă gimnaziului Sf.Sava, care prevedea: anul școlar (10 luni) împărțit în două semestre, cu examen general după fiecare; notele erau de la 1 la 10, mediile se încheiau lunar la fiecare obiect, notele 5 și 4 erau de promovare, iar 3, 2 și 1 erau de repetenție.

În anul 1990-1991 denumirea școlii devine aceea de "Liceul teoretic B.P.Hașdeu"; în acest an au funcționat 2 clase de gimnaziu cu 69 elevi, 48 clase de liceu-zi cu 1476 elevi, 7 clase de liceu-seral cu 192 elevi și o clasă complementară, cu 37 elevi. În acest an școlar au funcționat 86 de cadre didactice(profesori, ingineri și maiștri).

În anul 1991-1992 au funcționat 5 clase de gimnaziu cu 160 elevi, 27 clase de liceu-zi profil real cu 780 elevi, 7 clase de liceu-zi profil uman cu 211 elevi, 4 clase de liceu-zi profil de informatică cu 112 elevi, 12 clase de liceu-zi profil industrial cu 342 elevi, 2 clase de liceu-zi profil complementar cu 63 elevi și 2 clase de liceu-seral cu 64 elevi (1 clasă a XII-a și 1 clasă a XIII-a). În acest an școlar au funcționat 99 de cadre didactice (profesori, ingineri și maiștri). Apare revistă "Spre astre" cu ocazia sărbătorilor prilejuite de împlinirea a 125 de ani de existența a liceului”.

Capitolul III. Metodologie de lucru.

Baze de date

Baza de date am creat-o cu ajutorul a două tabele pe care le-am luat de pe site-ul Ministerului Educației Nationale și Cercetării Științifice, la secțiunea Cartografie Școlar, în primul Excel se află o întreagă bază de date cu școlile, liceele și inspectoratele de pe întreg terotoriu al României din 2018, iar ce-l de al doilea se afla coordonatele geografice ale acestora.

Am început prin a selecta doar unitățile din municipiul Buzău din tabelul Unități de Învățământ din Fig 4.1. Am mers la coloanal cu numele “Localități superioare” unde am apăsat pe sageata din dreapta pentru a selecta doar municipiul în cauză.

Acum avem doar unitățile din municipiul Buzău selectate.

Fig. 3 1 Prent Scrren cu rezultatul căutării anterioare

După acest pas trebuie să selectam doar școlile și liceele ce ne interesează în studiul nostrum, acest pas realizadu-se prin aceași metodă de mai sus, numai că acum selectam coloanal cu Denumire, unde alegeam ceea ce ne interesează.

Fig. 3.2 PrentScreen pentru a arăta cum se selecteaza soar școlile și liceele.

Rezultatul final fiind cel ce ne interesează în mod special.

Fig. 3 3 PrentScreen cu rezultatul selectării anterioare

Acum că avem numele acestora ne mai trebuie să aflam coordonatele geografice, pe care le luam din al doilea tabel. Pentru a potrivi bine coordonatele trebuie să luam codul fiecărei unitate în parte din coloana “Cod” și să îl cautam în tabelul “Coordonate școli România”. Acestă fază se realizează prin selectarea primului cod de cifre din tabelul initial, apoi prin comanda de tasete “Ctrl+C”, copiem conținutul. Pe acesta îl inserăm în tabul de cautare al celui de al doilea tabel, accesându-l prin combinația de taste „Ctrl+F ”.

Fig. 3 4 PrintScreen pentru a vedea codul pe care trebuie să îl selectăm

Fig. 3 5 PrintScreen cu tabelul și comanda de căutare pentru coduri

După ce am gasit codul, copiem coordonatele și le inseram îintr-un nou tabel Excel unde avem numele unităților, dar și codul împreună cu longitudinea și latitudinea găsite în tabelul numărul 2.

Fig. 3 6 PrintScreen cu tabelul completat cu coordonate

Acum că avem tot cee ace ne trebuie pentru adăugarea datelor în mediul GIS, trebuie să salvam tabelul cu extensia .CSV (comma separated values) pentru a ne fi mai ușor de adugat.

Fig. 3 7 printScreen cu modul de salvare a fișierului

După ce salvăm tabelul, urmează partea în care putem modela datele în mediul GIS.

Aplicația QGIS

GIS- ul sau Sistemele informaționale geografice este un sistem care este desemnat cu capturarea, stocarea, manipularea și analiza datelor geografice spațiale. Aplicațiile de tip GIS sunt pentru a se face mai ușor interogări, analize de date, editări de hărți și multe altele. QGIS-ul este un program open-source, pe care îl poate utliza oricine, de aceea am ales să îl utilizez și eu.

După ce avem formatul fișierului .CSV îl introducem în QGIS mergând la bara de sus, unde vom găsi butonul “Strat” în română (pentru cine folosește QGIS-ul în engleză se numește “Layer”) – apoi la “Adăugare Strat” – urmând să alegem butonul de “ADD Document Text Layer”.

Fig. 3 8 PrintScreen cu modul de adăugare a tabelului CSV

Următorul pas este să adăugam fișierul cu datele noastre în primul câmp al ferestrei deschise (Numele Fișierului), următorul câmp este pentru a da numele tabelului (eu numindu-l „școli”). Un pas foarte important este să alegem neapărat codificarea UTF-8. Urmează ca formatul fișierului să il pastram CSV, iar la geometrie să selectam coordonatele X și Y în funcție de cum avem noi coordonatele în tabel. Un pas final, dar în același timp foarte important este să selectam proicția, eu punând Stereo 70 cu EPSG-ul 3844.

Fig. 3 9 PrintScreen cu pagina unde introducem datele

După apasarea butonului de adăugare punctele nostre vor apărea în locul unde trebuie, eu punând un basemap de la OpeenStreetMap pentru a arăta că acestea s-au ps în locul exact.

Fig. 3 10 PrintScreen cu punctele adăugate în mediul GIS

Dacă ne cercetăm puțin aceste date vom observa că acestea nu sunt complete, așadar v-a trebui să le completăm personal prin adăugarea de puncte noi în stratul școli, puncta pe care le vom lua din basemap-ul de la OSM, unde se regăsesc celelalte unități de învățământ din municipiu.

Fig. 3 11 PrintScrren cu modul de adăugare a datelor în aplicația QGIS

Fig. 3 12 Rezultatul final după ce am adăugat datele create personal

Acum că avem datele pregătite, pentru a le introduce în harta web, acestea necesită transofmarea din format GeoPackage în format GeoJSON cu proiectie WGS 84. Acest lucru se realizează prin exportarea datelor, click dreapta în bara de straturi pe Școli, mergând la butonul Exportare – Exportare ca. În fereastra apărută în primul camp selectam GeoJSON. La numele fișierului alegem unde dorim să îl salvăm, urmând ca următorul pas să fie alegerea sistemului de coordinate.

Fig. 3 13 PrintScreen cu pagina unde salvăm datele timp GeoJSON

Apăsăm butonul OK și este gata pentru punctul următor, partea în care se creează harta web prin limbaje de programare precum HTML, CSS, JavaScript

Limbaje de programare

Limbajele de programare sunt expresii bine definite pe care programatorul le scrie în aplicații dedicate, urmănd să fie executate în mod exact și amănunțit de către calculator.

Totul necesită o aplicație unde se pot scrie codurile, eu folosind din o varietate de alte aplicții, Visual Studio Code, deoarece se poate lucre mai ușor cu aceasta.

Fig. 3 14 PrintScreen cu aplicația de programare, Visual Studio Code

Pentru a avea unde să încărcăm datele a necesitat să creem aceată pagină. Primul pas este de a face un folder separate numit web unde vom creea 3 documente: unul ce o să conțină parte de HTML numit Index, urmat de unul ce v-a conține parte CSS numit Style, încheind cu documentul ce va susține parte JavaScript. Nu ne vom ompi aici, putem creea alte foldere pe langă cele menționate mai sus, pentru date, imagini ș ice v-a mai fii nevoie să adăugam pe parcurs în hartă.

Fig. 3 15 PrintScrren cu folderul unde ținem fișierele pentru harta web

După ce am creeat documentele, trebuie să le introducem în program, în felul următor: dăm click pe butonul File din stânga sus- Open File- urmând să selectam documentele ce ne interesează.

Fig. 3 16 PrintScreen cu programul VSC și modul de întroducere a fișierelor

Fig. 3 17 PrintScreen cu fișierele pe care trebuie să le adăugam în aplicație

Acum acestea vor apărea ca fisiere goale pentru fiecare tip în parte.

Fig. 3 18 PrintScreen cu fișierele introduce in VSC

Acum totul este pregătit pentru pasul numarul 2 și cel care de fapt este cel mai important este începrea scrierii codului pentru fiecare limbaj de programare. Cele 3 sunt în strănsă legătura una cu cealaltă, HTML-ul (Hyper-Text Markup Language) este limbajul ce creează pagina web propriu zisă, simplă fără nimic special, aici putem adăuga titlul paginii, cee ace vrem să scriem în interiorul acesteia. CSS-ul ( Cascading Style Sheet) este limbajul prin care noi putem modifica după părerea personala aspectul paginii. JavaScript -ul este limbajul de programare mai complex, cu care putem să punem funcții textului, butoanelor sau

Fig. 3 19 PrintScreen pentru a vizualiza codul pentru pagina web

ce se mai regăsește în interiorul paginii, este strâns legat de HTML.

Fig. 3 20 PrintScreen cu pagina web creată

Am început prin a scrie în HTML codul pentru a creea pagina web propiu zisă urmând să adaug referințe pentru CSS și JavaScript.

Fig. 3 21 PrintScreen cu referințele către CSS și JavaScript

Urmând ca în JavaScript să inseres codurile pentru a adăuga Basemap-ul dorit și datele pe care le -am creat în mediul GIS. Am luat referințe pentru a adăuga basemap-ul de pe site-ul Leaflet, alegând ca harta cea de la OpenStreetMap. Fiecare cod îl voi explica în capitolul următor, cel al hărții web propiu zise.

Fig. 3 22 PrintScreen cu întreg codul pentru a adăuga harta web de bază și butoanele aferente

Fig. 3 23 PrintScreen cu harta web unde regăsim BaseMap ul de la OSm și butoanele de căutare, strate și zoom

Un pas premergător acesteia este de a dăuga stratul cu puncte pe care el l-am salvat.

Fig. 3 24 PrintScreen pentru a arăta codul pentru introducerea datelor în hartă

Fig. 3 25 PrintScreen cu datele adăugate în hartă

După ce am întrodus datele putem trece la parte cu adevarat interesantă, harta web propriu ziusă pe care o voi explica în detaliu, în următorul capitol.

Capitolul IV. Harta interactivă a unităților de învățământ din municipiului Buzău

Unitățile de Învățământ din municipiu

Școli

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CAPITAN AVIATOR"MIRCEA T. BĂDULESCU"

“Înființată în 1867 prin deschiderea primei clase de fete, Școala cu clasele I-VIII “Căpitan aviator Mircea T. Bădulescu” , Nr. 1, Buzău a cunoscut un drum sinuos dar sigur în ce privește decizia de  a  sluji învățământului. În 1882 se adaugă și clase de băieți, devenind școală “de fete și de băieți”.

Proiectul inițial al școlii a fost într-o casă închiriată pe locul unde se află astăzi Casa Căsătoriilor, iar construcția școlii, proiectată de arhitectul Cerchez, e începută în 1886 și definitivată după zece  ani. Construită pe un teren cumpărat de primărie, planul clădirii, în stilul epocii cuprindea un corp principal, cu două nivele, despărțit la mijloc și curte, o parte fiind pentru fete și cealaltă pentru băieți, precum și două construcții anexe, locuință pentru directori, construite ulterior. Noul local ctitorit și sfințit în toamna lui 1888 (totul începe într-o toamnă) situează școala într-un plan edilitar gospodăresc deosebit, demonstrând celor de atunci importanța instruirii și educației asupra modernizării României de la sfârșitul veacului al XIX-lea”.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ EPISCOP "DIONISIE ROMANO

“Timp de peste trei decenii unitatea scolara infiintata de ierodiaconul Dionisie Romano a fost singura scoala publica din Buzau, in afara celor particulare. Datorita conditiilor socio-politice favorabile, dupa actul Unirii de la 1859, invatamantul din Romania cunoaste o dezvoltare semnificativa. Ca urmare a cresterii populatiei urbane si a dorintei parintilor de a-si da copii la invatatura. Scoala de Baieti Nr.1 devine neincapatoare. De aceea, de aici, se despart clase, rand pe rand, infiintandu-se noi unitati scolare.

Din cauza demixtarii impuse in 1852, cu elevele existente la Scoala Nationala s-a format Scoala de Fete Nr.1, care se va muta intr-un alt local”.

“Tot de la Scoala Primara de Baieti Nr. 1, prin 1867, se desprinde o noua clasa I, de fete, paralela, luata la bugetul Ministerului in anul scolar 1868/1869 ca unitate aparte si denumita in actele vremii Scoala Divizionara de Fete Nr. 2, care urma sa-si completeze ciclul de patru clase in cativa ani.

Pentru Scoala Divizionara de Fete Nr. 2 se construieste o frumoasa cladire, intre 1894/1895, pe Bulevardul Nicolae Balcescu. Scoala de Fete se muta in noul local in anul scolar 1895/1896, impreuna cu Scoala Primara de Baieti Nr. 3, careia Ministerul ii schimba nr.3 in 2, din cele doua unitati provenind actuala Scoala Nr.1. Scoala Nr.3 a luat fiinta in 1892, functionand o vreme numai cu cls.I si a II-a, intr-o casa de pe strada Panduri, nr.16, sub conducerea invatatorului I.Sburlan. In acelasi mod ia fiinta Scoala primara de Baieti Nr.2, in luna mai 1867, tot ca divizionara a Scolii de Baieti Nr.1, de care se desparte de 1868, avand ca director pe invatatorul Ioan Dragonescu.

Trebuie subliniat faptul ca de la aceasta scoala s-au “infratit” celelalte scoli ale Buzaului. Scoala noastra a fost cu adevarat o “pepiniera” a invatamantului primar buzoian din secolul al XIX-lea”.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE EMIL PALADE"

“La 15 septembrie 1968, în peisajul învățământului buzoian avea să se înscrie o nouă pagină. Apărea o nouă școală, Școala Generală Nr. 15 Buzău. Martorii acestui eveniment, primii directori ai acestei unități, profesor Ana Baciucu si Maria Zotoiu, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean, în frunte cu Inspectorul general, profesor lon Dumitrache, secretarul Organizatiei Judetene de partid care răspundea de problemele de învățământ, Lazăr Baciucu, dar si elevi si părinți prezenți la festivitatea de deschidere își amintesc ca era o zi frumoasă, de neuitat. Era parcă o binecuvantare pe care Domnul o dădea acestui nou lăcaș de cultură”.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ"

“Scoala si-a deschis portile la 15 septembrie 1976 , cu un numar de 23 de clase  si un efectiv de 761 elevi, odata cu cartierul în care este amplasata, Micro V.
Astazi, dupa atatea  ani de la înfiintare, scoala al carei nume initial a fost „Scoala cu clasele I – VIII nr.16 Buzau” , poarta  începând cu data de 27 aprilie 2006 numele de „Scoala cu clasele I – VIII Ion Creanga Buzau” si are un numar de 22 clase cu un efectiv de 566 elevi.

De-a lungul timpului, scoala a reusit sa intre în randul scolilor mari din Buzau, nu numai prin cadrele didactice si efectivele de elevi, ci si prin rezultatele obtinute de elevii scolii la învatatura, la concursuri, activitati cultural-artistice si sportive”.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NICU CONSTANTINESCU"

“Școala ”Nicu Constantinescu” Buzău a fost înființată în anul școlar 1888/1889 ca Școala primară nr.4 de băieți. Între anii 1885 si 1888, când a fost terminată construcția localului școlii, aceasta a funcționat în case particulare.

Cea mai veche arhivă  a școlii până în anul 1944 cuprindea documentele din anii 1892-1893. Întreaga arhivă a fost evacuată în 1944 la Măgura, unde nemții au incendiat școala. Arhiva a ars împreuna cu celelalte documente.

În 1940, la 10 noiembrie, localul a fost deteriorat de către cutremur și reparat. După cutremurul din martie 1977 clădirea a fost grav avariată  și, prin eforturi deosebite, a fost bine consolidată și dată în funcțiune abia in 1980. Intre anii 1977-1980 școala a funcționat în incinta Colegiului Național “B.P.Hașdeu” și a Colegiului Agricol “Dr. C-tin Angelescu”.

Școala ”Nicu Constantinescu”, fosta Școala Generală nr.8, renăscută asemeni Păsării Phoenix din propria cenușă, funcționează astăzi pe strada Colonel Ion Buzoianu nr. 109, in zona Gării, în partea de sud-est a municipiului. În curtea școlii există stejari seculari, mărturii ale Codrilor Vlăsiei, adevărate monumente ale naturii, ei aflându-se în evidența Agenției pentru protecția mediului”.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 11

“Este amplasată în partea de N-E a orașului Buzău, într-un cartier de blocuri. Ea funcționează în două localuri și a fost înființată în anul 1965 pentru cuprinderea populației școlare din cartierul Micro III și a unei părți din cartierul Broșteni. În perioada anilor 1972-1978, în al doilea local a funcționat Liceul Industrial Nr.3 iar din 1976, Scoala 11 s-a extins în ambele localuri cu 43 săli . Începând cu anul scolar 1998-1999, ea a asimilat și Școala Nr.4, mărindu-și aria de cuprindere și în N-V municipiului, până la fosta IPMP (actualmente ROMCARBON Buzău)”.

Licee

LICEUL PEDAGOGIC "SPIRU HARET"

“Liceul Pedagogic “Spiru Haret” se află situat în municipiul Buzău, str. Spiru Haret nr 6. Plasat în zonă rezidentială cea mai frumoasă a orașului, liceul este una din instituțiile reprezentative pentru invătămantul și educația din județul Buzău, atât prin vechimea de 170 de ani, cât și prin statutul de “formator de formatori”.

Începuturile Școlii Normale sunt legate de activitatea lui Dionisie Româno că profesor al Școlii Naționale, prima instituție de invătămant modern din Buzău. Modernizarea societătii românești nu se putea face fără dezvoltarea invătămantului, iar pentru această era nevoie nu numai de întemeierea de școli, ci mai ales de invătători. Răspunzand acestei nevoi, la 29 aprilie 1838, Eforia Școalelor infiintează pe langă Școală Natională din Buzău și o Scoală Normală în care își încep pregătirea candidații de invătători ce urmau a deveni invătătorii școlilor sătesti”.

LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU MARGHILOMAN"

“A luat fiintă în anul 1973, fiind patronat de Întreprinderea de Utilaj Terasier Buzău, actuală “ROTEC”- S.A sub denumirea de LICEUL INDUSTRIAL NR.1 Buzău.

Din acel an, liceul și-a diversificat și dezvoltat profilurile, imbogătindu-și bază materială, ajungând în anul 1990 la 50 de clase, fiind unul din liceele importante din municipiul Buzău.În anul 1990 printr-un ordin semnat de primul munistru de atunci domnul Petre Român, liceul nostru impreună cu toată bază materială, a fost cedat Ministerului de Interne care a înființat Liceul de Poliție "Neagoe Basarab", urmând că Liceul Industrial Nr.1 să fie absorbit de liceul de poliție nou înființat.

Din motive economice liceul de poliție nu a mai absorbit Liceul industrial Nr.1, acesta continuindu-și activitatea într-unul din căminele fostului liceu.

Din 1993 ne-am realuat activitatea, practic de la zero, într-un nou local, frumos din exterior dar cu multe defecte care apăr în muncă de zi cu zi sub denumiea de GRUPUL ȘCOLAR CONSTRUCȚII DE MSINI Buzău.

Icepand din acest an liceul și-a inbunătătit bază materială pentru profilul informatică și printr-o popularizare corespunzătoare a planului de școlarizare a atras elevi pentru realizarea planului de școlarizare, inclusiv pentru meseriile mai puțin căutate”.

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV "IOLANDA BALAȘ ȘOTER"

“În 1971 – înființarea Liceului Industrial de Construcții aflat în subordinea Ministerului Educației și Învățământului. Funcționează în clădirea Liceului Agricol Buzău, primul director al liceului fiind ing. I.Enache. Are 144 de elevi cuprinși în 4 clase a IX-a cu profilurile: construcții civile și industriale, instalații, drumuri și poduri, reparații auto. În 1972 liceul funcționează în localul Școlii Generale Nr.12 apoi 1973 – mutarea în localul utlizat și în prezent în Micro XIV, Aleea Școlilor nr.1. Urmând ca în 1980 unitatea va purta pentru 10 ani numele de Liceul Industrial Nr.9 păstrându-și profilul inițial la care s-au adăugat de-a lungul anilor clase de arhitectură, de prelucrarea lemnului, etc. Până în 1990 au fost la conducerea liceului inginerii: N.Frînculescu, I.Dăscălescu, M.Bostan, N.Cojocaru și prof. Sergiu Filip”.

Harta Web interactivă

Fig. 4 3 Harta intercativă web a unităților de învățământ din Municipiul Buzău finală

Harta web interactivă este gata de folosire, acesta conține punctele colectate din setul de date din Excel-urile de pe site -ul Cartografie Școlar, dar și cele colectate de noi.

Conține elemente precum butonul de zoom din stânga sus , care mărește și apropie conținutul pâna la un anumit zoom minim și maxim stabilit pentru întreaga hartă.

Fig. 4 2 Captură din Harta web cu butonul de zoom

Un alt butin este cel de straturi, din dreapta sus, buton ce ne ajută să modificăm harta de bază, BaseMap-ul.

Fig. 4 3 Captură din Harta web cu butonul de zoom

Umătorul buton este cel de căutare, aflat în dreapta, sub butonul de straturi.

Fig. 4 4 Captură din Harta web cu butonul de zoom

Concluzii

Acestă lucrare a fost gândită pentru a avea o altă perspectivă asupra a cee ace s-a întâmplat de-a lungul anilor cu învățământul românesc, dar în mod special învățământul buzoian. Dupa cum am putut observa acesta a avut urcușuri și coborâșuri de-a lungul anilor, dar a fost o adevărată rampă de urcare pentru tot ceea ce a însemnat evoluția municipiului Buzău.

În primul rând, am vrut să arăt cum poate un student la geografie să nu rămână doar la harțile imprimate pe hârtie, deoarece acum că am intrat in era digitala, și tot mai multe companii se folosesc de harți în mediul online, am venit cu ideea de a construe de la 0 o hartă pe care o pot folosi toți locuitorii buzăului pentru a descoperii tainele școlii, fie ea veche sau modernă. Din dorința de a fii inovativ am încercat să nu mă rezum la exportarea unei hărți interactive direct din mediul GIS, ci să creez eu tot ce este necesar pentru a-mi duce la capăt ideea. Așa că am început să mă documentez și să învăț și partea care este foarte greu unui om de profil uman să o înțeleagă, partea de programare.

În al doilea rând, nu am vrut ca acestă lucrare să fie una banală, pentru că nu îmi aducea nici un beneficiu, doar timp pierdut. Am ales să fac ceva pentru a mă dezvolta atât personal cât și intellectual prin acumularea de noi informații privind realizarea și întelegerea hărâilor web, dar nu numai atât ci și pentru a ajuta comunitatea urmând ca pe viitor acesta să fie publicată.

În concluzie, tema acestei lucrări consider că a fost bine aleasă, deoarece pentru a merge în viitor trebuie mereu să ne uitam în spate, așa dar eu am creat cadrul perfect pentru a privi în spate și a descoperi cum a început această poveste numită ÎNVĂȚĂMÂNT de-a lungul deceniilor, secolelor și mileniilor.

Bibliografie

Surse scrise:

Nagâț Ionel și Calcan Radu (1970), Pe cărări Buzoiene – Ghid Turistic-, Buzău, Organizația pionierilor din RSR, Consiliul Județean Buzău

Dimitrie Gh. Ionescu (1979), Istoria Orașului Buzău – din cele mai vechi timpuri până asătzi, Buzău, Editura Litera

Viorel Frîngu (2010), Presa școlară din Județul Buzău- Dicționar bibliografic, Buzău, Editura Editgraph

Dănuț Doboș (2010), Catolici din Buzău- istorie și credință, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

Octavian Burlacu (1979), Atlas geographic și istoric-Județul Buzău, Buzău, Casa județeană a corpului didactic Buzău

Gabriel Coconea (1972), Episcopia Buzăului, Buzău , Editura Episcopiei Buzăului

Surse online:

Istoria orasului Buzau

Istoria orasului Buzau

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Buzăului

https://bphasdeu.ro/view_page.php?id=20

Acasa

https://sites.google.com/site/scoala11buzau/home/prezenare

http://scoala5buzau.com/

http://pedagogicbuzau.ro/index.php/despre-noi/2016-05-14-16-49-01

http://licmarghilomanbz.ro/istoric.html

http://www.lpsbuzau.ro/index.php/despre-noi/istoric.html

https://scoalagepaladebz.ro/

Școala noastră

Lista Figurilor

Capilul I Pagina

Fig. 1.1 Stejar din Codrii Vlasiei (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 5

Fig. 1.2 Vechiul Sigiliu al Orașului. (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 5

Fig. 1.3 Nucleul primitiv al orașului (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 5

Fig. 1.4 Ansamblul Episcopiei Buzăului (sursă: imagine scanată din Pe cărări Buzoiene) 6

Fig. 1.5 Mănăstirea Banu (sursă: imagine scanată din Pe cărări Buzoiene) 7

Fig. 1.6 Municipiul Buzău în 1830 (sursă: imagine scanată din Atlasul geografic și istoric- județul Buzău) 9

Fig. 1.7 Schița topografică a orașului Buzău la 1830 (sursă: imagine scanată din Atlasul geografic și istoric- județul Buzău) 9

Fig. 1.8 Harta Municpiului Buzău în anul 1890 (sursă: imagine scanată din Atlasul geografic și istoric- județul Buzău) 10

Fig. 1.9 Vedere de pe bulevardul Crângului (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 12

Fig. 1.10 Vedere asupra palatului Comunal (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 13

Fig. 1.11 Amenajare rustică a Parcului Crâng (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 13

Fig. 1.12 Buzaul în anul 1977 (sursă: imagine scanată din Atlasul geografic și istoric- județul Buzău) 13

Fig. 1.13 Vedere catre Magazinul Dacia și P.T.T.R (sursă: imagine scanată din Pe cărări Buzoiene) 16

Fig. 1 14 Vedere din cadrul Fabricii de Gemuri (sursă: imagine scanată din Pe cărări Buzoiene) 16

Fig. 1 15 Vedere către Fabrica de sârmă (sursă: imagine scanată din Pe cărări Buzoiene) 16

Fig. 1.16 Vedere către cartierul Crâng (sursă: imagine scanată din Pe cărări Buzoiene) 16

Capitolul II

Fig. 2.1 Rețeaua școlară din Județul Buzău în 1976-1977 (sursă: imagine scanată din Atlasul geografic și istoric- județul Buzău) 15

Fig. 2.2 Școala Nr 5 “Dionisie Romano” (sursă: imagine de pe http://scoala5buzau.com/ )…………………………………………………………………………………………….. 19

Fig. 2.3 Vedere către Liceul teoretic B.P. Hașdeu (sursă: imagine scanată din Istoaria Orașului Buzău) 20

Capitolul III

Fig. 3 1 PrintScreen din tabelul Coordonatele Școlilor din România (sursă: proprie) 23

Fig. 3 2 PrintScreen din tabelul cu Unitățile de învățământ din România (sursă: proprie) 23

Fig. 3 3 PrentScreen pentru a arăta cum se selectează școlile din Municipiul Buzău (sursă: proprie) 24

Fig. 3 4 Prent Scrren cu rezultatul căutării anterioar (sursă: proprie)………………………………………………………………………………………24

Fig. 3.5 PrentScreen pentru a arăta cum se selecteaza soar școlile și liceele. (sursă: proprie) 25

Fig. 3 6 PrentScreen cu rezultatul selectării anterioare (sursă: proprie) 25

Fig. 3 7 PrintScreen pentru a vedea codul pe care trebuie să îl selectăm (sursă: proprie) 26

Fig. 3 8 PrintScreen cu tabelul și comanda de căutare pentru coduri (sursă: proprie) 26

Fig. 3 9 PrintScreen cu tabelul completat cu coordonate (sursă: proprie) 27

Fig. 3 10 printScreen cu modul de salvare a fișierului (sursă: proprie) 27

Fig. 3 11 PrintScreen cu modul de adăugare a tabelului CSV (sursă: proprie) 28

Fig. 3 12 PrintScreen cu pagina unde introducem datele (sursă: proprie) 29

Fig. 3 13 PrintScreen cu punctele adăugate în mediul GIS (sursă: proprie) 29

Fig. 3 14 PrintScrren cu modul de adăugare a datelor în aplicația QGIS (sursă: proprie) 30

Fig. 3 15 Rezultatul final după ce am adăugat datele create personal (sursă: proprie) 30

Fig. 3 16 PrintScreen cu pagina unde salvăm datele timp GeoJSON (sursă: proprie) 31

Fig. 3 17 PrintScreen cu aplicația de programare, Visual Studio Code (sursă: proprie) 32

Fig. 3 18 PrintScrren cu folderul unde ținem fișierele pentru harta web (sursă: proprie) 32

Fig. 3 19 PrintScreen cu programul VSC și modul de întroducere a fișierelor (sursă: proprie) 33

Fig. 3 20 PrintScreen cu fișierele pe care trebuie să le adăugam în aplicație (sursă: proprie) 33

Fig. 3 21 PrintScreen cu fișierele introduce in VSC (sursă: proprie) 34

Fig. 3 22 PrintScreen pentru a vizualiza codul pentru pagina web (sursă: proprie) 34

Fig. 3 23 PrintScreen cu pagina web creată (sursă: proprie) 35

Fig. 3 24 PrintScreen cu referințele către CSS și JavaScript (sursă: proprie) 35

Fig. 3 25 PrintScreen cu întreg codul pentru a adăuga harta web de bază și butoanele aferente (sursă: proprie) 36

Fig. 3 26 PrintScreen cu harta web unde regăsim BaseMap ul de la OSm și butoanele de căutare, strate și zoom (sursă: proprie) 36

Fig. 3 27 PrintScreen pentru a arăta codul pentru introducerea datelor în hartă (sursă: proprie) 37

Fig. 3 28 PrintScreen cu datele adăugate în hartă (sursă: proprie) 37

Capitolul IV

Fig. 4 1 Școala nr. 1 Buzău (sursă: Imagine luată de pe site-ul https://www.scoala1buzau.ro/ ) 38

Fig. 4 2 Școala nr.5 Dionisie Romano Buzău (sursă: Imagine luată de pe site-ul http://scoala5buzau.com/)…………………………………………………………………………………………. 39

Fig. 4 3 Harta intercativă web a unităților de învățământ din Municipiul Buzău finală

43

Fig. 4 4 Captură din Harta web cu butonul de zoom(sursă: proprie)……………………………

43

Fig. 4 5 Captură din Harta web cu butonul de zoom(sursă: proprie)……………………………

43

Fig. 4 6 Captură din Harta web cu butonul de zoom(sursă: proprie)……………………………

44