Experimentul pedagogic a avut loc în cadrul grădiniței „Căsuța cu povești”, din Constanța. Ca loc de desfășurare am folosit sala de clasă…. [307433]

CAPITOLUL III

CERCETARE PEDAGOGICĂ

Experimentul pedagogic a avut loc în cadrul grădiniței „Căsuța cu povești”, din Constanța. Ca loc de desfășurare am folosit sala de clasă.

Experimentul s-a desfășurat în semestrul II al anului școlar 2016-2017, [anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat]-se probe unui număr de 35 [anonimizat]- [anonimizat].

De-a lungul celor nouă săptămâni am avut în vedere „Curriculumul pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani” ce prevede în cadrul activităților domeniului științe teme ce fac referire asupra formării noțiunii de timp.

[anonimizat]-[anonimizat], precum și metodele de muncă indispensabile desăvârșirii ulterioare a personalității lor. [anonimizat], dezvoltarea gândirii logice, a gândirii critice.

[anonimizat] a mediului m-au ajutat să exersez acuitatea organelor senzoriale ale preșcolarilor și să-i pregătesc pentru înțelegerea noțiunilor din domeniul științelor și să le formez o anumită conduită intelectuală: să perceapă succesiunea evenimentelor din jurul său și să identifice și să citească ora reprezentată sub diverse forme pe ceas și să desprindă unele concluzii de ordin generalizator.

[anonimizat], activitatea directă a [anonimizat], lecturi, [anonimizat], am reușit să îmbunătățesc tehnica observării obiectelor și fenomenelor de către copii. [anonimizat], precizat și sistematizat cunoștințele copiilor cu privire la unele aspecte ce fac referire la noțiunea timpului.

Pornind de la cele enunțate mai sus am inițiat experimental sub forma unor activități integrate stimularea gândirii critice în activitățile cognitive. [anonimizat], [anonimizat].

Scopul cercetării este de a îmbogăți cunoștințele legate de noțiunea de timp.

III 1 OBIECTIVELE ȘI IPOTEZA CERCETĂRII

Prezentarea unor activități integrate desfășurate prin intermediul domeniilor experiențiale și/sau a [anonimizat];

Testarea eficienței activităților integrate și/sau a [anonimizat] a preșcolarului (stimularea gândirii, a spiritului de observație, a imaginației, a creativității și a dezvoltării limbajului matematic)

Evaluarea progresului înregistrat de copii în cadrul activităților integrate desfășurate cu scopul de a forma noțiunea de timp a preșcolarilor;

Ipoteza:

Se prezumă că activitățile integrate de învățare a noțiunii de timp (cunoștințe și deprinderi) contribuie la dezvoltarea capacității preșcolarului de a se adapta exigențelor mediului înconjurător.

Variabilele:

Independente: utilizarea materialului didactic în diferite tipuri de activități integrate

Dependente: procesele cognitive ale preșcolarilor: atenția, creativitatea, motivația

III 2 DESIGNUL CERCETĂRII

Ambele loturi sunt formate din subiecți de aceeași vârstă, intervalul 5-6 ani, incluși în grupa mare, diferența dintre media de vârstă a lotului experimental și cea a lotului martor fiind mică.

Lotul martor a fost alcătuit dintr-un număr de 19 preșcolari care frecventau grădinița de la 3 ani, asemănător cu lotul experimental care cuprinde 16 subiecți care au fost aduși în învățământul preșcolar în jurul aceleiași vârste. Preșcolarii celor doua loturi au fost observați de-a lungul a nouă săptămâni.

Astfel, lotul experimental este prezentat în următorul tabel:

Tabel 1: Preșcolarii lotului experimental

Iar lotul martor în tabelul următor:

Tabel 2: Preșcolarii lotului martor

Astfel, luând în vedere vârsta acestora: cei mai mulți preșcolari au vârsta cuprinsă între 5,5-5,9 ani.

Tabel 3: Vârstele preșcolarilor

Iar din numărul total al acestora, colectivul se împarte în 15 fete și 20 băieți, adică întreg colectivul este format din 57% băieți și 43% fete, dintre care, lotul martor este format din 10 fete și 9 băieți, în timp ce lotul experimental este format din 5 fete și 11 băieți.

Tabel 4: Numărul fetelor și al băieților

Figura 1:Diagrama procentajului colectivelor după sex

Figura 2: Structura pe sexe a eșantionului martor Figura 3: Structura pe sexe a eșantionului experimental

METODE ȘI TEHNICI UTILIZATE

Instrumente de cercetare utilizate:

Test de evaluare inițială

Test de evaluare finală

În cadrul cercetării am insistat în folosirea următoarelor metode: observația și experimentul pedagogic.

În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât și metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:

Observația

– metodă folosită pentru culegerea de date și informații, referitoare la tema cercetată, care presupune urmărirea intenționată și sistematică a obiectelor, fenomenelor și evenimentelor în stare naturală, în condiții obișnuite, de existență și manifestare, cu scopul de a le cunoaște cât mai profund și de a le descoperi trăsăturile esențiale.

– are la bază un anumit scop, obiective clare și un protocol de observație cu indicatori de observație bine stabiliți.

Experimentul pedagogic

– „observație provocată”, cu rigoare și precizie mai mare decât observația, care presupune producerea sau schimbarea deliberată a fenomenelor educaționale, în vederea studierii lor aprofundate și a identificării, observării, cuantificării și evaluării factorilor care le influențează sau le determină.

– scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetării și, eventual, de a sugera alte întrebări sau ipoteze.

Etapele cercetării:

a) Etapa evaluării inițiale/ Etapa cu caracter constatativ:

Culegerea datelor de start prin :

discuții cu cadrele didactice care predau la eșantioane;

colectarea și valorificarea datelor furnizate de evaluare inițială și a comportamentului preșcolarilor, cum ar fi : – limbajul matematic folosit;

– ritmul propriu de lucru al fiecărui copil;

– nivelul răspunsurilor oferite de aceștia;

înregistrarea și valorificarea rezultatelor obținute la proba de evaluare identică pentru cele două eșantioane de lucru.

b) Etapa experimentală:

la eșantionul experimental se va introduce variabilă independentă, respectiv se vor desfășura activități integrate având conținutul legat de percepția timpului.

la eșantionul de control procesul educațional va decurge în mod obișnuit.

administrarea unor probe de evaluare și teste de cunoștințe în cadrul activităților desfășurate.

c) Etapa evaluării finale/ Etapa de control:

– relevarea modului de evoluție a eșantioanelor de studiu în diferite faze ale experimentului;

administrarea unor probe de evaluare și teste de cunoștințe identice pentru eșantionul experimental și cel de control.

compararea datelor finale despre nivelul de pregătire al preșcolarilor cu cele de start la ambele categorii de eșantioane;

stabilirea eficienței noii modalități de lucru, respectiv folosirea activităților integrate.

EVALUAREA INIȚIALĂ

Evaluarea inițială a fost aplicată celor două loturi de preșcolari în decursul aceleiași perioade de timp, înaintea evaluării discuțiile despre timp fiind infime, astfel preșcolarii având o bază a cunoștințelor aproximativ la același nivel.

În decursul evaluării inițiale s-au aflat sub observație mai multe aspecte ce urmăresc gradul de cunoaștere și conștientizare a percepției timpului, și anume: simultaneitatea anotimpurilor și a unor secvențe din povești, reprezentarea ceasului, exprimare verbală. Itemii de evaluare au fost structurați în așa fel încât să acopere toate aceste aspecte, dar s-a ținut cont și de gradul de dificultate al acestora, pornind de la cele simple (succesiune de evenimente) spre cele mai complexe (de limbaj). Astfel, itemii au urmărit: verificarea cunoașterii simultaneității anotimpurilor, verificarea gradului de asociere a unor activități zilnice cu momentele unei zile, nivelul de cunoaștere al reprezentării ceasului, dar și nivelul de adaptare în timpul unor discuții folosind cuvinte specifice exprimării timpului. Fiecare item este valorificat printr-un număr de puncte, toate însumând 90 de puncte + 10 puncte din oficiu.

ACTIVITĂȚILE EXPERIMENTALE

Activitățile susținute asupra lotului experimental s-au petrecut de-a lungul a nouă săptămâni, a câte o activitate pe săptămână, toate acestea desfășurându-se sub formă de activități integrate, combinând mai multe domenii experiențiale.

În următorul tabel se vor introduce activitățile în ordinea desfășurării lor:

Tabel 11: Repartizarea activităților experimentale pe săptămâni

EVALUAREA FINALĂ

Evaluarea finală a fost aplicată ambelor loturi după ce activitățile experimentale au fost susținute asupra lotului experimental, iar la lotul martor s-au desfășurat activitățile conform planificării educatoarei de la grupă, fără a pune accent pe activități asemănătoare cu cele susținute la lotul experimental.

Evaluarea finală a continuat observarea și evaluarea competențelor puse în valoare de evaluarea inițială, de aceea itemii acesteia au fost realizați cu ajutorul aceleiași structuri, în plus având gradul lor de dificultate crescut. Astfel primul item se axează în continuare pe succesiunea anotimpurilor, diferența fiind că au fost introduse mai multe momente specifice fiecărui anotimp care ar putea să-i pună în dificultate pe preșcolari. Totuși, rezultatul așteptat este unul cu un număr maxim de puncte. Cel de-al doilea item continuă obiectivul propus de itemul 3. Aici preșcolarul trebuie să asocieze momentele unei zile cu ceasul la care ar trebui să se întâmple acele activități, spre deosebire de evaluarea inițială unde trebuia să asocieze activitățile unei zile cu momentul de zi sau de noapte. Itemul 3 continuă obiectivul itemului 4 din evaluarea inițială, și anume observarea și evaluarea elementelor de limbaj, însă la acest item accent se pune pe acțiunile proprii și pe raportarea sinelui în desfășurarea evenimentului folosint cuvinte specifice exprimării timpului. Ultimul item al evaluării finale este continuarea itemului 2 al evaluării ințiale. Aici preșcolarul trebuie asocieze jetoanelor cu ora indicată în format digital un salt jeton ce arată o oră indicată de un ceas analog. El trebuie mai întâi să citească ora de pe jeton și să îi găsească corespondentul, spre deosebire de itemul 2 al evaluării inițiale unde trebuia doar să aibă formată o reprezentare a ceasului analog.

Tabel 12: Organizarea punctelor pe itemi a evaluării finale

III 3 DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR EXPERIMENTALE

În următoarele pagini vor fi prezentate activitățile experimentale:

Activitatea experimentală 1: Domeniul Limbă și comunicare + Domeniul Estetic și creativ „Anotimpurile”

Descriere:

Această activitate are ca scop principal aprofundarea cunoștințelor despre anotimpuri și consolidarea informațiilor referitoare la ordinea desfășurării activităților specifice fiecărui anotimp în parte.

Se poartă o discuție cu copiii despre anotimpuri, despre faptul că fiecare an are 4 anotimpuri, iar fiecare anotimp este împărțit în 3 luni. Pentru a fixa mai bine aceste informații, le-am lecturat copiilor „Povestea anotimpurilor” după Celina Iordache, iar după ce în poveste au fost descrise grădinile prințeselor, opresc lecturarea poveștii și adresez copiilor câteva întrebări ajutătoare pentru etapa următoare. Ce fel era fiica cea mare? Ce îi plăcea ei să facă? Dar Vara? Cum anume se purta ea? A câta fiică era toamna? Ea ce aducea grădinii ei? Dar fiica cea mică? Apoi îi invit pe copii la măsuțe pentru a picta grădinile prințeselor. Copiii sunt împărțiți la 4 mese, iar fiecare masă va picta câte o grădină-peisaj a anotimpurilor. La final fiecare copil va avea o pictură a unui anotimp. După finalizarea acestora voi lectura finalul poveștii.

Se adresează copiilor întrebări care să ajute la buna înțelegere a textului și la fixarea cunoștințelor despre anotimpuri. Cum s-a numit povestea? Care sunt personajele poveștii? Cine sunt cele patru prințese din poveste? Care este cea mai mare dintre ele? Cum ne oferă primăvara? Care este a doua fiică a anului? Ce ne aduce vara? Dar a treia fiică cine este? Dar cea mai mică? Ce a hotărât împăratul? De ce? Care sunt lunile anului?

Copiilor le sunt prezentate diverse imagini cu diverse aspecte ale anotimpurilor și ei trebuie să le aranjeze în ordinea succesiunii lor, la fel ca în poveste și să spună ce altceva mai cunosc ei despre anotimpuri, care sunt evenimentele specifice fiecărui anotimp și cum anume se pregătește natura la sosirea acestora.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

În etapa povestirii, copiii au fost captivați cu succes până la finalul acesteia iar în urma discuției de la sfârșitul activității, copiii au înțeles mult mai bine cum anume ciclul pe care natura îl are, influențează nu numai viața plantelor și a animalelor dar și pe cea a oamenilor. De asemenea, prin realizarea grădinilor și prin discuția de la sfârșitul activității s-a verificat gradul de asociere al evenimentelor cu anotimpurile.

Activitatea experimentală 2: Domeniul Științe + Activități Liber Alese ( Știință, Artă, Bibliotecă) „Anotimpurile și calendarul”

Descriere:

Această activitate are ca scop cunoașterea utilizării calendarului, dar și a înțelesului cuvintelor „azi, ieri, mâine”.

Primul moment al activității se desfășoară sub formă de discuție, de predare de noi cunoștințe. Copiii sunt așezați în semicerc și copiii sunt întrebați dacă ei cunosc ce este acela un calendar și la ce se folosește. Pentru aceasta se prezintă un calendar al lunilor anului și se explică cum mai multe zile care trec formează o lună a anului, spunându-le că acesta este folosit de oameni pentru a ține cont câte zile dintr-o lună au trecut sau câte zile au mai rămas din acea lună. Oamenii îl mai folosesc pentru a marca pe el evenimente importante ce urmează să se întâmple în anumite zile ale lunii respective (ex: ziua de naștere a cuiva drag, Crăciunul). Se arată cum fiecare filă a calendarului reprezintă o lună a anului și fiecare filă ne arată zilele unei luni. Se explică procedeul de citire al calendarului: cele șapte zile ale săptămânii sunt înșirate pe linia orizontală, iar pe linia verticală putem număra câte săptămâni are o lună, adică de câte ori se repetă zilele săptămânii pentru a trece o lună.

De altfel, se folosește un calendar utilizat în cadrul activității „Întâlnirea de dimineață” pentru a înțelege mai bine din ce anume este format un calendar. Cu ajutorul acestuia se vor repeta zilele săptămânii în ordinea corespunzătoare, se va marca rubrica cu cifra corespunzătoare zilei în curs. Se vor adresa întrebări copiilor precum: Ce zi a fost ieri? Dar mâine? (așezând bețișoarele în plicurile corespunzătoare) În ce dată am fost ieri? Dar mâine ce cifră vom marca în calendar? În acest fel se verifică gradul de înțelegere al citirii calendarului.

Pentru a aprofunda mai bine cunoștințele legate de cum anume ne folosim de calendar pentru a ne da seama de succesiunea anotimpurilor, încep cea de a doua parte (activități liber alese) și propun următoarele centre de interes:

Știință: „În ce anotimp se întâmplă?” – sortare de jetoane

Artă: „Anotimpurile” – colorare

Bibliotecă: „Povești cu anotimpuri”

În cadrul centrului Știință, copiilor li se oferă jetoane în care sunt reprezentate diverse momente ale anotimpurilor, iar ei trebuie să identifice momentele din imagine, să spună în ce perioadă a anului se petrec și să le așeze în ordinea succesiuni acestora. La centrul dedicat artei, copiii pot desena orice moment dintr-un anotimp. În acest fel se poate verifica modul de asociere a evenimentelor cu anotimpul pe care ei spun că îl desenează, altfel se pot identifica eventualele confuzii. La centrul Bibliotecă, copiii vor dispune de planșe cu evenimente din anotimpuri, iar ei trebuie să le citească/ să formeze propoziții, povești cu ce anume observă în acestea. Astfel se sesizează asemănări și deosebiri între cele patru anotimpuri.

Fiecare copil va trece prin rotație la toate centrele până la sfârșitul activității.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

În timpul acestei activități copiii au fost receptivi și curioși de procesul citirii calendarui.

Pentru a înțelege mai bine din ce este format un calendar, copiii au răsfoit calendarul pentru a vedea că fiecarei file îi corespunde o lună a anului. În momentul specificării cifrei corespunzătoare zilei precedente/ zilei următoare, unii copii au întâmpinat dificultăți deoarece încurcau sensul cuvintelor „azi”, „ieri” „mâine”. De aceea le-am adresat câteva întrebări referitoare la evenimentele care s-au întâmplat: Ce ai facut ieri după ce ai plecat de la grădiniță? Dar astăzi de dimineață înainte să ajungi la grădiniță?

Centrele de interes au avut ca scop aprofundarea ordinii normale, firești a unor acțiuni petrecute în natură în funcție de anotimpurile anului. În mare parte nu au existat dificultăți din partea copiilor și activitatea a fost finalizată cu succes.

Activitatea experimentală 3: Domeniul Limbă și Comunicare + Activități liber Alese (Artă, Bibliotecă, Construcții) „Fata babei și fata moșneagului”

Descriere:

Această activitate are drept scop verificarea cunoștințelor despre evenimente, episoade, personaje și fapte din povești, dar și exersarea punerii în ordine a unor evenimente din povești prin utilizarea expresiilor „mai întâi”, „și apoi”.

În introducerea activității, se citește copiilor un fragment din povestea „Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă, iar copiii trebuie să identifice din ce poveste face parte fragmentul lecturat.

În momentul următor, se adresează câteva întrebări ajutătoare pentru a le aduce aminte mai bine despre acțiunea desfășurată în poveste: Ce se întâmplă în această poveste? Cum era fata moșneagului? Dar a babei? Ce a făcut fata moșneagului în drumul său? Dar fata babei? etc. Apoi invit copiii să așezăm împreună imaginile aduse cu momente petrecute din această poveste în ordinea desfășurării acțiunii, în așa fel fiecare copil va trebui să așeze câte o imagine. În acest moment al activității se va evalua capacitatea de aranjare a momentelor acțiunii în ordinea desfășurării lor.

În următorul moment al activității, copiii vor fi împărțiți la următoarele centre propuse și vor avea ca sarcini:

Bibliotecă (să povestească după imagini fragmente din poveste și să așeze imaginile în ordinea desfășurării acțiunii)

Artă ( să deseneze o scenă din poveste, iar la sfârșit împreună cu colegii să le aranjeze în ordinea în care sunt ele povestite, utilizând expresiile „mai întâi”, „și apoi”)

Joc de rol (să redea prin mânuirea siluetelor un fragment din poveste)

Fiecare copil va trece prin rotație la toate centrele până la sfârșitul activității.

La sfârșitul activității, 1-2 copii vor încerca să spună ajutându-se de imagini povestea ”Fata babei și fata moșneagului”. Va fi sub observație nivelul de corectitudine al punerii în ordine a acțiunii poveștii.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

Această activitate a avut un scenariu plăcut pentru copii, antrenant, dând impresia abaterii de la normele metodologice, iar pe parcursul acesteia obiectivvele propuse au fost îndeplinite.

Au apărut unele dificultăți în momentul în care unii dintre copii nu a reușit să aleagă imaginea cu momentul următor petrecut în poveste,dar un alt coleg a fost rugat să intervină și să îi ajute. Centrul de interes joc de rol a adus cel mai mare grad de implicare al copiilor, aceștia fiind entuziasmați de posibilitatea manevrării unei siluete. La finalul activității, în momentul repovestirii de către copii, cei mai doritori au fost aleși.

Activitatea a fost una captivantă pentru copii, aceștia participând activ în număr mare.

Activitatea experimentală 4: Domeniul Științe + Domeniul Om și Societate „Cum citim ceasul?” + asamblare ceas

Descriere:

Această activitate are ca scop acumularea de cunoștințe în ceea ce privește citirea ceasului la preșcolari și dezvoltarea capacității de a utiliza unitățile de măsură folosind un limbaj adecvat.

Copiii sunt așezați în semicerc. Cu ajutorul unui ceas de perete, observăm din ce anume este format ceasul (forma, cifre, acele ceasului). Le explic copiilor faptul că acul scurt al ceasului indică ora, iar cel mai lung indică minutele. Fiecare oră cuprinde 60 de minute. Le arăt că de fiecare dată când indicatorul pentru minute a ocolit întregul ceas, a trecut o oră. De fiecare dată când acul pentru minute a ocolit ceasul în întregime, cel care indică ora se mișcă la numărul următor, însemnând că a trecut o oră. Apoi mut indicatorul minutelor până la 6 și explic faptul că ceasul indică că a trecut o jumătate de oră.

Pentru a înțelege mai bine, în fiecare etapă a explicării citirii ceasului, ne folosim de ceasul de perete și cu ajutorul acestuia vom exersa cum anume acele ceasului va schimba ora indicată. Fiecare copil va fi întrebat ce oră indică acele ceasului de perete, iar acest lucru se va exersa până când toți copiii vor înțelege faptul că acul lung al ceasului ne indică minutele (când este la 12 este oră fixă, când este la 6 înseamnă că acul a străbătut jumătate din călătorie), iar acul cel mic ne arată ce oră este.

De altfel, se va pune accent și pe citirea ceasului digital, asociind ora de pe ceasul analog cu scrierea de pe ceasul digital.

În etapa următoare, se va explica copiilor că vor construi și ei propriul ceas folosindu-se de câteva materiale cunoscute de ei. Folosindu-se de o foarfecă, mai întâi vor tăia conturul ceasului deja trasat pe o hârtie colorată. Conturul ceasului îl vor lipi pe o cutie de brânză topită, iar acele acestuia vor fi prinse cu o pioneză, astfel încât ele să se poată mișca. La final vor fi scrise cifrele pe ceas în ordinea corespunzătoare. Înainte de a începe, prezint un ceas model deja asamblat.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

La finalul acestei activități copiii au fost capabili să recunoască cifrele, orele fixe și jumătățile de oră trecute de pe ceas. Ei au exersat astfel și ordinea crescătoare a cifrelor de pe ceas în etapa recunoașterii acestora. În momentul în care s-a explicat traseul acului ce indică minutele și că acesta străbate jumătate de drum pentru a ne arăta că a trecut o jumătate de oră, s-a insistat pe faptul că între cifrele ceasului se află câte 5 punctulețe (adică minutele care trec). Punctulețele au fost numărate pentru a observa că până la cifra 6 sunt 30 de minute iar acestea reprezintă o jumătate de oră. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, am folosit o planșă care reprezinta o jumătate de pizza și am așezat-o peste ceasul de perete pentru a evidenția unde anume începe și se termină jumătatea de oră. De altfel, în momentul în care ceasul indica o oră al cărui minutar era la cifra 6, copiii au întâmpinat dificultăți în stabilirea orei (ex: ceasul indică 4:30, dar era greu de spus dacă era ora 3 sau 4). S-a explicat copiilor că atunci când acul care indică ora este între două cifre înseamnă că ora este aceea reprezentată de cifra dinaintea acului de ceasornic.

Fiecare copil a mutat „acele” ceasului construit iar de ficare dată când întâmpinau dificultăți în ordonarea acestora, ei au avut posibilitatea de a se folosi de ceasul de perete pentru a se convinge de corectitudinea acestuia.

Faptul că ei au avut suport vizual pe care au putut să îl controleze și să îl modifice a adus un mare beneficiu acestei activități în înțelegerea trecerii timpului și în a afla cum anume ceasul ne ajută să ne ținem activitățile din timpul unei zile conform unui program pe care noi îl stabilim.

Activitatea experimentală 5: Domeniul Limbă și Comunicare + Domeniul Om și Societate: „Povestea ceasului cu inimă” + Activitate practică „Clepsidra”

Descriere:

Scopul principal al acestei activități este acela de acumulare de cunoștințe despre instrumente cu ajutorul cărora timpul este măsurat.

Se adresează copiilor întrebările: Cum măsurăm timpul? Cum ne dăm seama că orele trec? Astfel se va începe o discuție despre instrumente cu ajutorul cărora oamenii măsoară timpul. Se vor prezenta imagini cu diverse instrumente actuale pentru măsurarea timpului (ceas electronic, ceas analog) dar și imagini cu instrumente de care se foloseau oamenii înainte de inventarea ceasului (clepsidra, ceasul solar), dar și cum anume se putea măsura timpul cu acestea.

Pentru a oferi copiilor un exemplu de cum anume se foloseau oamenii din povești pentru a măsura timpul, se va lectura copiilor „Povestea ceasului cu inimă”, iar apoi se vor adresa diverse întrebări copiilor: Cum era piticul din ceas? Ce făcea el? Ce a hotărât împăratul? În decursul acestei povești, s-au folosit marionete și un ceas care se folosea de un pitic pentru a funcționa, tocmai pentru a fi cât mai apropiată de acțiunea poveștii.

În cea de a doua parte a activității, se va propune copiilor să confecționăm clepsidre pentru a măsura timpul așa cum obișnuiau oamenii din trecut. Mai întâi se va arăta modelul deja confecționat (clepsidra având în loc de nisip sare) și se va demonstra cum anume se utilizează. Prin observație, odată cu pornirea secundarului ceasului de perete, clepsidra este întoarsă și se va observa câte minute durează până ce sarea va curge în clepsidra confecționată.

Se explică copiilor etapele confecționării clepsidrei.

Copiii vor fi așezați la măsuțe iar fiecare dintre ei își va confecționa propria clepsidră.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

Activitatea a fost una captivantă și a stârnit interesul colectivului deoarece a oferit acestora informații noi despre cum anume se foloseau oamenii de obiecte obișnuite, pentru a măsura timpul. Povestea de asemenea a fost una captivantă, ducându-i pe copii într-un scenariu de basm.

Activitatea experimentală 6: Domeniul Științe + Domeniul Om și Societate: „Programul meu zilnic” + Joc „Mai mult sau mai puțin?”

Descriere:

Scopul acestei activități este acela de a stabili ordinea activităților dintr-o zi în funcție de programul zilnic al copiilor și de a pune în valoare gradul de asociere al diverselor activități pe care ei trebuie să le facă la un moment dat al zilei, ținând cont de o anumită oră indicată de ceas. De asemenea, prin jocul de la sfârșitul activității, copiii exersează înțelesul expresiilor referitoare la durata unor acțiuni („mai mult”/ „mai puțin”).

Pentru început, se adresează copiilor întrebarea dacă ei cunosc ce este acela un program zilnic. Se explică faptul că programul zilnic este o înșiruire de activități pe care cineva trebuie să le facă într-o zi. Acest program se stabilește pentru a le fi mai ușor oamenilor să se organizeze și să nu uite de anumite lucruri importante. Se vor stabili și activitățile pe care le fac copiii de-a lungul unei zile menționând și ora la care au loc. Câțiva copiii vor veni să așeze jetoanele în funcție de momentul zilei.

După cum bine știu, copiii au și ei în fiecare zi un astfel de program de respectat, doar că nu le-au scris niciodată. De aceea, în decursul acestei activități, fiecare dintre ei își va crea programul dintr-o zi pe care aceștia îl respctă mereu.

Copiii vor fi așezați la măsuțe și fiecare dintre ei va avea o fișă unde sunt mai multe ceasuri (fără a fi trasate acele acestora), iar în dreptul fiecărui ceas sunt căsuțe libere pentru a adăuga/ lipi imagini cu activități pe care aceștia le desfășoară în timpul orei indicate.

Mai întâi se stabilesc activitățile pe care le fac imediat după ce se trezesc (se schimbă de pijamale, se spală pe față, pe dinți, se piaptănă). Se propune copiilor să deseneze acele ceasurilor în funcție de discuția avută mai devreme, mai apoi punându-se accent pe durata activității respective: Cât durează această activitate? (ex: 30 minute) Cum ne dăm seama că durează 30 de minute? Apoi va urma etapa asocierii jetonului cu activitatea corespunzătoare orei indicate de ceas, respectiv etapa în care ei vor lipi imaginea cu activitatea în căsuța din dreptul ceasului analog. La fel se va proceda și cu celelalte activități ale zilei până ce programul unei zile va fi finalizat.

La finalul acestei activități, se propune copiilor un joc numit „Mai mult sau mai puțin?” unde fiecare dintre ei va avea un jeton cu o activitate pe care ei o fac într-un moment al zilei. Pe flipchart vor fi 2 rubrici: „Mai mult”/ „Mai puțin”. Fiecare dintre ei va trebui să așeze jetonul pe care îl au în rubrica în care se potrivește, adresându-le întrebări ajutătoare: Cât timp îți ia să mănânci micul dejun? Mult sau puțin? Cât durează să te speli pe dinți? Mult sau puțin?

Cu ajutorul acestui joc, copiii vor înțelege faptul că activitățile pe care noi le facem zi de zi se petrec în durate diferite de timp, unele necesitând mai mult timp până la finalizarea lor, în timp ce alte activități necesită puțin timp pentru a le îndeplini. Acest joc este ajutător pentru copii în exersarea asocierii evenimentelor cu o anumită durată de timp, iar în momentul în care ei trebuie să-și organizeze singuri programul zilnic, le va fi mult mai ușor să dozeze timpul pe care îl au, activităților pe care trebuie să le îndeplinească.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

Activitatea a fost una benefică ce a adus noi informații copiilor în ceea ce privește ordonarea activităților dintr-o zi în organizarea unui program zilnic. Unii copii au avut nevoie de ajutor în momentul așezării jetonului ce reprezenta o activitate pe care ei o desfășoară frecvent. De aceea ei aveau nevoie de un termen de comparație: „Față de vizionarea unui filmuleț, cât durează să te speli pe dinți? Mult sau puțin?” De altfel, câțiva copii au întâmpinat dificultăți în momentul în care trebuia să deseneze acele ceasului în funcție de ora indicată de ceasul digital, dar cu ajutorul unor explicații suplimentare, toți copii au reușit să le deseneze corect.

Drept concluzie, activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă relaxantă, copiii reușind să participe și să răspundă sarcinilor fără prea multe dificultăți.

Activitatea experimentală 7: Domeniul Limbă și Comunicare + Domeniul Științe – „O zi din viața unui fermier”

Descriere:

Scopul acestei activități este acela de a devolta copilului capacitatea de a spune ce se întâmplă înainte și după un eveniment cu ajutorul exersării deprinderii de citire a ceasului, punând accent pe expresiile de felul „mai întâi”, „și apoi”.

Mai întâi se va spune copiilor că vor construi povestea unui fermier cu ajutorul unor jetoane în care sunt reprezentate diverse sarcini pe care acesta trebuie să le facă într-o zi la ferma sa. Prin această modalitate, copiii va trebui să exprime verbal acțiunea reprezentată pe jeton, pe care fermierul trebuie să o facă și astfel ei vor reuși împreună să creeze o poveste. Pe jetoanele cu activitățile fermierului se află o oră indicată în format digital; aceea este ora la care fermierul desfășoară activitatea respectivă (ex: la ora 8 fix fermierul dă de mâncare oițelor). Fiecare copil va avea un alt jeton cu o oră reprezentată pe un ceas analog și va trebui să fie atent să asocieze ora de pe ceasul său cu ora de pe jetonul cu activități și să continue povestea cu ceea ce se întâmplă în jetonul respectiv, utilizând expresiile „mai întâi”, „și apoi”. În acest fel ei vor reuși să înțeleagă când anume și în ce moment ei pot folosi aceste expresii.

În continuare, copiii vor fi invitați să completeze o fișă în care se regăsesc mai multe ceasuri care indică o anumită oră în format analog. Pe fișă se regăsesc atât ceasuri care indică ore fixe, dar și ore care indică o jumătate de oră trecută de ora fixă. Ei trebuie să completeze dedesubtul fiecărui ceas ora indicată în format digital. De altfel, ei trebuie să verbalizeze folosind expresiile „mai întâi” și „apoi” ce anume făcea fermierul din poveste în timpul unor anumite ore.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

Această activitate a necesitat atenția tuturor copiilor pentru a răspunde în momentul potrivit pentru a crea povestea despre fermier. În momentele de neatenție, s-au făcut câteva exerciții de mișcare pentru a le capta din nou atenția. Pentru că toate orele indicate pe jetoane au fost ore fixe, toți copiii au reușit să răspundă corect cerinței dar și să răspundă formuleze propoziții frumoase pentru a continua povestea.

În etapa de completare a fișelor s-a readus aminte de fiecare dată ce anume făcea fermierul în ora respectivă, de aceea acei copii care aveau dificultăți în a specifica ora, au reușit să completeze corect deoarece ei se raportau la ceea ce se întâmpla și în povestea creată de ei.Activitatea experimentală 8: Domeniul Științe + Domeniul Psihomotric – Joc de mișcare: „Spune cât e ceasul!”

Descriere:

Această activitate are ca scop exersarea capacității de recunoaștere a orelor fixe și a jumătăților de oră reprezentate de ceas prin intermediul mișcărilor corporale pentru a crea un scenariu mai captivant pentru colectiv

Pe podea vor fi așezate mai multe planșe care indică ore diferite în format digital/ analog. Se explică copiilor că vor desfășura un joc de mișcare unde vor folosi un zar și va trebui să sară, să înainteze pe planșele de pe podea conform poruncii date de zar și să recunoască ora indicată de pe ceasul de pe planșa pe care va fi așezat.

Pentru început, se vor face câteva exerciții pentru înfluențarea selectivă a aparatului locomotor intonând versurile „Tic- Tac, Tic- Tac,/ Ca pendulul pot să fac”, executând mișcări sugestive acestora (ex.: întoarcerea capului spre dreapta – întoarcerea capului spre stânga, ridicarea brațelor deasupra capului – „este ora fixă”, aplecarea trunchiului cu întinderea brațelor la picioare – „a trecut o jumătate de oră”)

Se vor explica copiilor regulile jocului: colectivul grupei este împărțin în două echipe. Câte un reprezentant al fiecărei echipe se va așeza la linia de start și pe rând vor arunca cu zarul. După ce execută ceea ce scrie pe zar, sărin pe planșele așezate pe podea (ex: sari într-un picior de 2 ori), copilul trebuie recunoască ora indicată de pe planșa pe care a ajuns. Dacă va răspunde corect, echipa sa va câștiga un punct. Echipa care va recunoaște de cele mai multe ori ora indicată de ceas și va câștiga cele mai multe puncte, va fi câștigătoare.

În final, se va face un joc liniștitor pentru a ajuta organismul să se relaxeze. Copiii or fi așezați în cer pe podea și fiecare va da o minge în mâna colegului de lângă el în sensul acelor de ceasornic. Acest joc va fi repetat până când toți copiii se vor liniști.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

Activitatea a fost una atractivă, copiii fiind foarte entuziasmați în etapa jocului de mișcare, ei având ca scop câștigarea punctului pentru echipa sa. Au fost momente în care s-au destins, s-au amuzat pe seama executării poruncilor zarului, dar și momente de supărare atunci când vreun coechipier nu a reușit să spună ora corectă indicată de planșa pe care s-a așezat, astfel important este că ei se distrează și că respectă regulile jocului, mai puțin important fiind faptul de a câștiga concursul.

Activitatea experimentală 9: Domeniul Științe (Joc didactic „Ceasul meu arată ora …” + Activități Liber Alese (Joc de masă, Științe, Arte)

Descriere:

Scopul acestei activități este acela de a exersa și consolida citirea ceasului recunoscând cifrele, orele fixe și jumătățile de oră de pe ceas, de a participa activ la activitățile de joc ca vorbitor dar și ca auditor, exersând capacitatea de a utiliza unitățile de măsură folosind un limbaj adecvat.

În prima parte a activității se va desfășura jocul didactic. Se explică copiilor că jocul se numește „Ceasul meu arată ora …” unde vor demonstra că ei cunosc cum să citească un ceas și pot spune ce oră îi arată acesta. Se prezintă materialul didactic necesar (jetoanele fiecărui copil) și se explică jocul: fiecare va avea un jeton în care vor găsi o oră indicată de un ceas analog și o oră indicată de un ceas digital. Primul ceas (cel analog) indică ora pe care o are fiecare copil în parte, iar cel de-al doilea ceas (cel digital), îl ajută pe copil să găsească colegul al cărui ceas analog, arată aceeași oră ca și ceasul digital din jetonul său. Fiecare copil trebuie să exerseze astfel citirea ceasului în diverse modalități și să fie atent pentru a reuși să răspundă atunci când când ceasul său este căutat. Se va executa un joc de probă pentru asigurarea înțelegerii de către toți copiii a regulilor jocului, apoi se poate începe desfășurarea acestuia. În încheiere, se vor formula concluzii și aprecieri asupra modului în care ei au fost atenți și au răspuns corect.

În continuarea activității, copiilor li se prezintă ce anume vor face la centrele de interes și vor fi împărțiți la măsuțe, astfel:

Joc de masă (joc cu zarul; copiii trebuie să respecte regulile acestuia)

Științe ( asociere de jetoane: ceas analog – ceas digital)

Arte (așezarea acelor ceasului cu plastilină, așa cum arată jetonul cu ceasul digital)

Toate aceste activități vor pune în practică exersarea capacității de citire a ceasului dar și asocierea diferitelor modalități de reprezentare a orelor pe ceas.

Observații/ Concluzii asupra desfășurării activității:

Prin această ultimă activitate s-a încercat cât mai mult să se exerseze capacității de citire a ceasului de către copii. Încă au mai existat câțiva copii cărora le-a fost dificil să spună ora reprezentată pe ceas, dar cu ajutorul explicațiilor suplimentare ei au reușit să răspundă corect.

Centrele de interes, la fel au urmărit exersarea citirii ceasului prin diverse metode, încercând ca atmosfera activității să fie relaxantă, sub forma unui joc.

III 4 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

EVALUARE INIȚIALĂ

În urma evaluarii, s-au obținut următoarele punctaje de către fiecare membru al colectivul lotului martor și al lotului experimental:

Tabel 5: Organizarea punctelor pe itemi a evaluării inițiale

Tabel 6:Punctajul obținut la fiecare item – lot experimental

Tabel 7: Punctajul obținut la fiecare item – lot martor

Din conținutul acestora, se remarcă următorul nivel de dezvoltare al fiecărui item:

Pentru itemul 1 al lotului martor, s-au obținut 430 de puncte dintr-un total de 475, însemnând că itemul s-a realizat într-un procentaj de 90,5%. În ceea ce privește lotul experimental, s-au obținut 365 de puncte dintr-un total de 400, iar gradul de realizare al acestuia este de 91,2%.

Pentru itemul 2, lotul martor a obținut 235 de puncte dintr-un total de 285, rezultând un procent de realizare de 82,4%, iar lotul experimental a obținut 200 de puncte dintr-un total de 240, procentul de realizare al acestuia fiind de 83,3%.

Pentru itemul 3, lotul martor a obținut 435 de puncte dintr-un total de 475, adică itemul s-a realizat în proporție de 91,5%. În cazul lotului experimental, s-au obținut 340 de puncte dintr-un total de 400, rezultând un procent de 85% de realizare.

Iar pentru itemul 4, lotul martor a obținut un puntaj de 275 de puncte dintr-un total de 475, rezultând un procent de 57,8% de realizare, fața de lotul experimental care a obținut 210 puncte din totalul de 400 de puncte, adică itemul s-a realizat în proporție de 52,5%.

Figura 4: Nivelul de rezolvare a itemilor la evaluarea inițială

În urma efectuării evaluării și a calculării gradului de realizare a itemilor s-a constatat faptul că ambele grupuri s-au situat la aproximativ același nivel de performanță în cazul primilor 2 itemi, iar în cazul ultimilor 2 itemi se constată o ușoară scădere a lotului experimental față de cel martor asupra cunoștințelor în ceea ce privește cunoașterea percepției timpului. Se mai poate observa faptul că preșcolarii au întâlnit cele mai mari dificultăți și au obținut cel mai mic punctaj la itemul 4, cel care punea accent pe elementele de limbaj.

Pentru a fi sub observație și gradul de rezolvare al itemilor sub formă de calificative, punctajele se vor repartiza astfel:

Tabel 8: Grilă de convertire a punctajelor în calificative

Cu ajutorul acestuia, se află calificativul luat de fiecare preșcolar în cadrul evaluării inițiale pentru ambele loturi:

Tabel 9: Punctajul și calificativul obținut de fiecare preșcolar – lotul martor

Tabel 10: Punctajul și calificativul pentru fiecare preșcolar – lotul experimental

Astfel, se poate calcula procentul de realizare pe calificative: în cadrul lotului martor calificativele „Insuficient” și „Sufiecient” nu au fost atinse de niciun preșcolar, „Bine” au obținut 12 copii, adică un procent de 63%, iar calificativul „Foarte bine” a fost obținut de 7 copii, adică 37% din numărul acestora. În ceea ce privește lotul experimental, calificativul „Insuficient” nu a fost atins de niciun copil, calificativul „Suficient” a fost atins de 4 copii, cu un procentaj de 25%, calificativul „Bine” a fost obținut de 6 copii, adică de 37,5% dintre aceștia, iar ceilalți 6 copii au obținut calificativul „Foarte bine”, la fel fiind un procentaj de 37,5%.

Cu ajutorul acestor calcule, se poate obține grila de observație asupra gradului de realizare al ficărui calificativ.

Figura 5: Nivelul de rezolvare a itemilor pe calificative

Astfel, se poate observa cum în cadrul lotului experimental linia grafică urcă începând cu calificativul „Suficient” în timp ce la lotul martor linia grafică încă stagnează, cei mai mulți preșcolari din ambele loturi au obținut calificativul „Bine”, urmând ca în dreptul calificativului „Foarte bine” linia grafică să scadă pentru lotul martor și să stagneze pentru lotul experimental.

EVALUAREA FINALĂ

În urma evaluării finale, s-au obținut următoarele punctaje de către fiecare membru al colectivului martor și al lotului experimental:

Tabel 13: Punctajul obținut la fiecare item – lot martor

Tabel 14: Punctajul obținut la fiecare item – lot experimental

Din conținutul acestora, se remarcă următorul nivel de dezvoltare al fiecărui item:

Pentru itemul 1 al lotului martor, s-au obținut 275 de puncte dintr-un total de 285, însemnând că itemul s-a realizat într-un procentaj de 96,4%. În ceea ce privește lotul experimental, s-au obținut 240 de puncte dintr-un total de 240, însemnând că gradul de realizare al acestuia este de 100%.

Pentru itemul 2, lotul martor a obținut 285 de puncte dintr-un total de 380, rezultând un procent de realizare de 75%, iar lotul experimental a obținut 260 de puncte dintr-un total de 320, procentul de realizare al acestuia fiind de 81%.

Pentru itemul 3, lotul martor a obținut 300 de puncte dintr-un total de 475, adică itemul s-a realizat în proporție de 63,1%. În cazul lotului experimental, s-au obținut 290 de puncte dintr-un total de 400, rezultând un procent de 72,5% de realizare.

Iar pentru itemul 4, lotul martor a obținut un puntaj de 375 de puncte dintr-un total de 570, rezultând un procent de 65,7% de realizare, fața de lotul experimental care a obținut 405 puncte din totalul de 480 de puncte, adică itemul s-a realizat în proporție de 84,3%.

Figura 6: Nivelul de realizare al itemilor – evaluare finală

În urma efectuării evaluării și a calculării gradului de realizare a itemilor s-a constatat faptul că itemii propuși au atins un grad mai ridicat de realizare decât procentele aduse de către lotul martor. În cazul ambelor loturi. Primii 2 itemi au primit cele mai ridicate procente, însemnțnd că obiectivele acestora au fost cele mai dobândite de preșcolari, încă au mai existat dificultăți pe itemul care punea accent asupra elementelor de limbaj, iar pentru itemul 4 se constată ocreștere a procentajului pentru lotul experimental, față de cel martor care stagnează.

Pentru a fi sub observație și gradul de dezvoltare al itemilor sub formă de calificative, se propune următoarea repartizare:

Tabel 15: Grila de convertire a punctajelor în calificative

Cu ajutorul acestuia, se poate afla calificativul obținut de fiecare preșcolar în cadrul evaluării finale pentru ambele loturi:

Tabel 16: Punctaj și calificativ pentru fiecare preșcolar – lotul martor

Tabel 17: Punctaj și calificativ pentru fiecare preșcolar – lotul experimental

Astfel, se poate calcula procentul de realizare pe calificative: în cadrul lotului martor calificativul „Insuficient” nu au fost atinse de niciun preșcolar, cel de „Sufiecient a fost obținut de 3 copii, adică de 15,7% dintre aceștia, „Bine” au obținut 15 copii, adică un procent de 79%, iar calificativul „Foarte bine” a fost obținut de un copil, adică 5,3% din numărul acestora. În ceea ce privește lotul experimental, calificativele „Insuficient” și „Suficient”nu au fost atinse de niciun copil, calificativul bine a fost obținut de 9 copii, adică de 56,3% dintre aceștia, iar ceilalți 7 copii au obținut calificativul „Foarte bine”, însemnând un procentaj de 43,7%.

Cu ajutorul acestor calcule, se poate obține grila de observație asupra gradului de realizare al ficărui calificativ.

Figura 7: Nivelul de rezolvare a itemilor pe calificative

Figura 8: Nivelul comparativ per elev al rezultatelor obținute la evaluarea inițială/ finală – lotul martor

Analizând acest grafic se constată faptul că la nivelul lotul martor majoritatea preșcolarilor au obținut un punctaj mai scăzut decât punctajul obținut în cadrul evaluării inițiale. Acest fapt demonstrează că lotul martor, în urma evaluării finale a rămas la același nivel de cunoștințe și deprinderi, deoarece itemii evaluării finale au crescut în dificultate în timp ce lotul nu a desfășurat activitățile propuse.

Figura 9: Nivelul comparativ per elev al rezultatelor obținute la evaluarea inițială/ finală – lotul experimental

Din analiza rezultatelor înregistrate la cele două probe de evaluare se poate constata că, în urma aplicării variabilei independente asupra eșantionului experimental, subiecții au progresat, se constată o ușoară creștere a rezultatelor în urma evaluării finale aproximativ tuturor preșcolarilor în timp ce câtiva dintre ei au stagnat, iar alții au rămas la același nivel.

Progresele înregistrate de subiecți, ca urmare a desfășurării activităților matematice sub forma activităților integrate, îmi oferă posibilitatea de a concluziona că ipoteza cercetării se confirmă, subiecții obținând performanțe intuitive și comportamentale.

Din analiza rezultatelor obținute, a stabilirii diferențelor între cele două teste, inițial și final, am constatat că atât la grupul experimental, cât și la grupul de control performanțele subiecților au crescut. Creșterea este mai mare la nivelul grupului experimental,unde rezultate slabe nu s-au înregistrat, rezultatele bune deasemenea au crescut, iar cele foarte bune au fost atinse de câțiva dintre copii.