VI. ACTIVITĂȚILE ECONOMICE ȘI INFRASTRUCTURA DE ACCES REFLCTATE ÎN FUNCȚIONALITATEA ȚINUTULUI REGHINULUI [307359]

VI. [anonimizat] o parte, și a conectivității teritoriului la rețelele de circulație a [anonimizat], [anonimizat], pe de altă parte.

În cadrul acestui capitol vor fi analizate componentele celor trei sectoare de activitate economică (primar, secundar și terțiar), situația economică a populației, [anonimizat]-se stabili funcționalitatea economică a Ținutului Reghinului.

Obiectivele principale propuse pentru analiza economică a Ținutului Reghinului au fost:

analiza structurii economice a populației;

analiza potențialului agricol și industrial al ținutului;

analiza activităților aferente sectorului terțiar;

[anonimizat];

[anonimizat], culturale și spirituale a [anonimizat];

identificarea unor puncte de belvedere și generarea ariilor de vizibilitate;

identificarea patrimoniului construit din Ținutul Reghinului;

analiza infrastructurii de acces din Ținutul Reghinului și a calității infrastructurii de transport;

identificarea disfuncționalităților aflate în teritoriu și emiterea unor recomandări în vederea remedierii acestora.

Structura economică a populației reflectată în funcționalitatea economică a ținutului

Analiza situației economice a unui teritoriu trebuie sa aibă în vedere un cumul de factori și indicatori specifici sectorului economic. Situația economică a [anonimizat] a muncii pe care o întreprind. Așadar, pentru o perspectivă de ansamblu asupra situației economice a [anonimizat]-a-vis de forța de muncă activă, s-a luat în calcul analiza structurii economice și ocupaționale a populației reghinene ([anonimizat], [anonimizat]).

Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, [anonimizat], reprezintă 39,91% (Figura 64).

Figura 64. Structura ocupațională a populației în cadrul Ținutului Reghinului

Sursa: Prelucrare după datele de la Recensăntul Populației și Locuințelor 2011

[anonimizat] ([anonimizat], [anonimizat], casnice, [anonimizat], precum și cei cu o altă situație economică) [anonimizat] 59,95% [anonimizat] 3,14% (la nivelul Ținutului). Situația ocupațională a [anonimizat], [anonimizat] o intercondiționare a specificului demografic ([anonimizat], [anonimizat], etc.).

Analizată situația economică existentă în teritoriu, din punct de vedere al sectoarelor de activitate, la nivelul Ținutului Reghinului se observă un echilibru între cele trei sectoare, astfel în procente: 32,33% sectorul primar, 30,66% sectorul secundar și 36,75% sectorul terțiar. Această situație se datorează prezenței în cadrul ținutului a municipiului Reghin care primează la sectorul terțiar și are un procent foarte mic aferent sectorului primar. Sectorului secundar îi revine aproximativ o treime din procentul populației ocupate, grație existenței resurselor extractive și exploatabile și grație industriei de prelucrare dezvoltate la nivel teritorial (Figura 65).

Figura 65. Structura populației pe sectoare de activitate în Ținutul Reghinului

Figura 66. Structura populației pe sectoare de activitate economică la nivelul Ținutului Reghinului

Sursa: Prelucrare după datele de la Recensăntul Populației și Locuințelor 2011

În strânsă legătură cu resursele existente în teritoriu, precum și existența a 20 de comune (deci specificul preponderent este rural), sectorul primar a angrenat în activitățile sale o treime din populația activă, dar bineînțeles cu anumite specificități teritoriale de la o localitate la alta (Figura 66). Așadar, ponderea cea mai mică, de doar 4,64% din populația ocupată în sectorul primar, îi revine municipiului Reghin. Analizat doar la nivelul localităților rurale, valoarea medie procentuală a sectorului primar este de 51,45%. Defalcată și analizată la nivel de comună, situația procentuală a sectorului economic primar, prin prisma numărului populației ocupate în activitățile acestui sector, se prezintă astfel: 28,71% Solovăstru, 32,35% Petelea, 38,56% Aluniș, 40,34% Suseni, 44,31% Brâncovenești, 44,51% Ideciu de Jos, 44,72% Breaza, 46,09% Deda, 46,13% Rușii-Munți, 49,56% Voivodeni, 52,76% Batoș, 52,86% Gurghiu, 53,23% Chiheru de Jos, 56,32% Beica de Jos, 56,64% Ibănești, 63,20% Hodac, 64,53% Lunca, 64,92 Vătava, 69,55% Cozma, 79,88% Fărăgău. Ponderea mai mică o au comunele din imediata apropiere de municipiul Reghin și Deda care are un grad de urbanizare mai ridicat decât restul comunelor. Comunele aferente Văii Gurghiului, Luțului și Beicii au un număr mai însemnat din populația activă ocupată în categoriile de activitate specifice sectorului primar.

Sectorul secundar sau cel industrial este destul de bine reprezentat la nivelul Ținutului Reghinului, cu o pondere de 43,67% din populația ocupată a Municipiului Reghin și cu valoarea medie de 21,52% la nivelul localităților rurale. Analizat în parte la nivelul fiecărei comune, se reliefează diferențe în teritoriu, de la o comună la alta, în funcție de resursele naturale existente și modul lor de valorificare, precum și de industria de prelucrare. Astfel, valoarea procentuală a populației ocupate în sectorul industrial, la nivelul fiecărei comune, are următoarea reprezentare: 9,16% Fărăgău, 9,88% Cozma, 11,77% Vătava, 13,43% Lunca, 15,72% Rușii-Munți, 16,41% Hodac, 16,67% Deda, 19,12% Ibănești, 19,22% Voivodeni, 20,36% Beica de Jos, 22,25% Batoș, 23,66% Chiheru de Jos, 24,02% Gurghiu, 24,34% Ideciu de Jos, 25,81% Brâncovenești, 26,55% Breaza, 29,77% Suseni, 31,48% Aluniș, 35,30% Petelea și 35,54% Solovăstru. Industria extractivă este slab prefigurată în teritoriu datorită scăderii resurselor forestiere, dar mult mai dezvoltată este industria prelucrătoare (specializată preponderent pe industria alimentară), iar ponderea populației ocupate în industria energetică deține un procent redus din sectorul secundar, comparativ cu industria prelucrătoare (Figura 67).

Figura 67. Structura pe domenii de activitate economică a populației Ținutului Reghinului

Sursa: Prelucrare după datele de la Recensăntul Populației și Locuințelor 2011

În industria prelucrătoare se remarcă Municipiul Reghin cu 35,34%, iar dintre localitățile aferente mediului rural se remarcă: Petelea cu 27,68%, Solovăstru 25,83%, Suseni 23,41%.

Sectorul terțiar reprezentat de servicii și comerț, este bine reprezentat la nivelul Ținutului Reghinului, fapt datorat în mare parte diversității activităților aferente acestui sector, activități indispensabile populației și existenței în teritoriu a municipiului Reghin care are o pondere de 51,69% din populația ocupată în cadrul sectorului terțiar. Nu se poate stabili un algoritm de distribuție a activităților specifice sectorului terțiar la nivelul UAT-urilor din Ținutul Reghinului, astfel ponderea populației ocupate în acest sector deține următoarele valori procentuale: 10,36% Fărăgău, 16,87% Cozma, 20,03% Hodac, 21,74% Lunca, 22,04% Chiheru de Jos, 22,50% Beica de Jos, 22,99% Gurghiu, 23,07% Vătava, 24,13% Ibănești, 24,77% Batoș, 28,45% Breaza, 28,80% Aluniș, 29,64% Brâncovenești, 29,89% Suseni, 30,26% Ideciu de Jos, 30,86% Voivodeni, 31,73% Petelea, 35,33% Solovăstru, 37,03% Deda și 37,70% Rușii-Munți. Toate categoriile sectorului de activitate terțiar se regăsesc în cadrul populației ocupate din municipiul Reghin, în procente variabile: comerț 16,70 %, transport și depozitare 3,97%, informații și telecomunicații 1,33%, intermedieri financiare și asigurări 1,83%, tranzacții imobiliare 0,09%, activități profesionale, științifice și tehnice 1,55%, activități de servicii administrative și de suport 1,71%, administrație publică și apărare 5,06%, învățământ 6,55%, sănătate și asistență socială 5,70%, activități de spectacole culturale și recreative 0,72%, alte activități de servicii 3,80%, activități ale organismelor și organizațiilor extrateritoriale 0,16% (Figura 68).

Figura 68. Structura pe domenii de activitate economică a populației Municipiului Reghin

Sursa: Prelucrare după datele de la Recensăntul Populației și Locuințelor 2011

Ca domeniu de activitate bine reprezentat, atât la nivelul municipiului Reghin cât și la nivel rural, sunt construcțiile, procent remarcabil deținând: Aluniș 10,14%, Gurghiu 9,12%, Batoș 9,05%, Brâncovenești 8,98%. De asemenea fiecare localitate este caracterizată de activități specifice comerțului, transportului, activităților de servicii administrative și de suport, administrație publică și de apărare, învățământ, sănătate și asistență socială (deoarece sunt necesități inerente populației în ceea ce privește învățământul, administrația publică, servicii de asistență socială și de sănătate).

La Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 au fost recenzate toate persoanele angrenate într-un sector sau altul de activitate, dar decalajul dintre numărul persoanelor ocupate și numărul de persoane salariate se explică prin faptul că un număr însemnat de persoane sunt angrenate în activitățile sectorului primar din propria gospodărie, fără să fie salariați.

Împreună cu populația ocpată într-un sector de activitate și persoanele inactive, se află și populația șomeră sau populația în căutarea primului loc de muncă. La nivelul Ținutului Reghinului media ratei șomajului este de 3,14%.

Figura 69. Rata șomajului la nivelul Ținutului Reghinului

Sursa: Prelucrare după datele de la Recensăntul Populației și Locuințelor 2011

Valori înregistrate peste media ținutului (Figura 69) s-au consemnat în Beica de Jos 5,42%, Voivodeni 4,56%, Gurghiu 3,86%, Chiheru de Jos 3,65%, Petelea 3,69%, Municipiul Reghin 3,45%, Breaza 3,32%, Deda 3,38%, Hodac 3,39%, Rușii-Munți 3,22%, restul localităților înregistrând valori ale acestui indicator sub media ținutului, cea mai mică valoare fiind consemnată în comuna Cozma 0,89% (datorită populației îmbătrânite și numărului redus al populației care reprezintă forța de muncă).

Concentrarea activităților economice în cadrul Ținutului Reghinului

În funcție de resursele naturale și antropice, gradul de accesibilitate al teritoriului, calitatea și cantitatea forței de muncă, gradul de pretabilitate al reliefului, precum și gradul de atractivitate al teritoriului în ceea ce privește investițiile, se prefigurează o serie de specificități teritoriale. Aceste specificități și concentrări ale activităților la nivelul UAT-urilor pot fi observate în urma analizei activităților economice aferente Ținutului Reghinului și mai cu seamă la repartiția teritorială a acestora și a sectorului de activitate din care fac parte. Indicatorii mai sus menționați, corelați cu alți indicatori de favorabilitate și/sau restrictivitate și cu ideea de concentare a activităților economice, au generat o serie de indicatori valabili pentru Ținutul Reghinului, indicatori negativi sau pozitivi în ceea ce privește specificul activităților economice, repartiția teritorială și gradul de concentrare al acestora. Așadar, în urma sintezei și reprezentării tabelare, s-a avut în vedere surprinderea acestor indicatori, precum și distribuția lor la nivelul UAT-urilor componente Ținutului Reghinului (vezi Tabelul 11).

Tabelul 11. Indicatori pentru repartiția și concentrarea activităților economice la nivel de UAT

Analizată repartiția indicatorilor favorabili și nefavorabili, la nivel de UAT, se constată faptul că toate comunele (bineînțeles că există sate aparținătoare comunelor care nu întrunesc toate condițiile de la nivelul general al comunei) dețin resorturile necesare pentru a dezvolta activități economice multiple (în special activitățile legate de cultivarea a plantelor, viței-de-vie, pomilor fructiferi, activități zootehnice, prelucrarea produselor alimentare în fabrici de profil și dezvoltarea altor sectoare ale industriei și dezvoltarea sectorului terțiar se pretează cel mai bine pentru Municipiul Reghin).

Activități specifice sectorului primar

La nivelul oricărei entități teritoriale microregioale, factorii naturali și antropici prefigurează modul de utilizare al terenurilor. Așadar, în Ținutul Reghinului, ca un rezultat al interacțiunii factorilor antropici cu cei naturali (morfometrici, geologici, hidrologici, biopedogeografici și climatici), rezultă un mod de utilizare al terenurilor mozaicat. În acest areal se întâlnesc suprafețe cu funcții diferite și multiple, cum ar fi (creșterea animalelor, agricultură mixtă, cultivarea plantelor, activități industriale, forestiere, dar și spațiile locuite).

Regionarea activităților sectorului primar în Ținutul Reghinului

În funcție de regăsirea în teritoriu a resurselor care stau la baza activităților economice specifice sectorului primar, adică suprafața terenului agricol (teren agricol format din mai multe subcategorii, precum: teren arabil, fânețe, pășuni, păduri), la nivelul Ținutului Reghinului se găsesc mai multe situații care conferă specificitate teritoriului (Figura 70) și (Figura 71):

Figura 70. Moduri de utilizare a terenurilor: a)plantații pomi fructiferi și viță-de-vie, b)cultivarea terenurilor arabile, c) aspecte zootehnice, d) livadă de pomi fructiferi în Dealurile Reghinului

Figura 71. Regionarea teritoriului în funcție de specificul activităților economice aferente sectorului primar

activități economice agricole bazate pe creșterea animalelor (zootehnie) și activități silvice, specifice arealului care se suprapune peste formațiunile reliefului mai înalte (UAT-urile aferente Văii Gurghiului, dar și părți ale UAT-urilor situate în formațiunile deluroase și în nordul ținutului);

activități economice agricole care se bazează în special pe cultivarea plantelor, dar ca activitate secundară se desfășoară cultura pomilor fructiferi și ai viței-de-vie și creșterea animalelor (situație specifică Culoarului Mureșului și UAT-urilor aferente centrului, sudului și vestului regiunii analizate);

activități economice agricole focusate în special pe creșterea animalelor, pomicultură și cultivarea viței-de-vie și ca activitate secundară cultivarea plantelor se suprapun peste bazinetele depresionare și dealurile joase (în jurul Municipiului Reghin, respectiv Dealurile Reghinului și Fărăgăului și bazinetele depresionare componente).

Economia forestieră

Resursa forestieră este repartizată teritorial în strânsă legătură cu formele de relief (conifere în arealul montan și foioase în dealurile înalte și joase) și a influențat și condiționat în mod diferit dezvoltarea economiei la nivelul arealului rural al României. Relieful variat al Ținutului Reghinului a favorizat dezvoltarea fondului forestier, fond care a constituit baza principală de activitate în special pentru arealul Văii Gurghiului, dar și pentru Valea Mureșului în partea de nord a ținutului (Figura 72). Această resursă a fost valorificată încă din cele mai vechi timpuri, dar concomitent a constituit și funcția de protecție (în special în vremurile de instabilitate socială reprezentate de răscoale, războaie, etc.). Așadar, vechimea exploatării fondului forestier, a creat premisele dezvoltării de practici tradiționale în arealul de studiu (pădurărit, plutărit, apariția și funcționarea joagărelor și gaterelor, valorificarea masei lemnoase pentru fabrica de sticlă, pentru confecționarea instrumentelor muzicale și nu în ultimul rând pentru inventarul de unelte specifice fiecărei gospodării), dar în același timp s-a dezvoltat și rețeaua de drumuri (plus linia ferată îngustă de pe Valea Gurghiului) și s-au amenajat albiile Mureșului și Gurghiului pentru a se desfășura în bune condiții activitățile specifice plutăritului. Grație extensiunii mari a Ținutului Reghinului și reliefului variat, în spațiul montan și al dealurilor înalte, principala activitate a fost, pentru o mare perioadă de timp, exploatarea forestieră.

Actualmente, datorită reducerii semnificative a fondului forestier și dezvoltării sectorului terțiar, dar și a dezvoltării industriei prelucrative, economia forestieră a trecut în palan secund, primul loc fiind ocupat în special de activitățile zootehnice și de industria prelucrătoare în sectorul alimentar.

Figura 72. Repartizarea fondului forestier la nivelul Ținutului Reghinului

Structura fondului funciar

Fondul funciar, în conformitate cu definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, este reprezentat de „totalitatea suprafețelor de teren (inclusiv terenurile acoperite de ape) aflate între granițele unei țări, ale unei unități administrativ-teritoriale sau aparținând unei unități agricole”.

Arealul de studiu, din punct de vedere a structurii fondului funciar, este unul mozaicat, acest mozaic aflându-se în concordanță cu treptele de relief și cu alți parametrii morfometrici (hipsometrie, panta și expoziția versanților, densitatea și adâncimea fragmentării reliefului).

La nivelul Ținutului Reghinului, suprafețe însemnate sunt ocupate de pădurile de foioase, în special în cadrul unităților deluroase și a celor montane joase (sectorul estic, sudic, central, dar și cel vestic). Arealul pădurilor de conifere este mult mai restrâns, comparativ cu cele de foioase (datorită în special altitudinilor sub 2000 de metri și a expoziției versanților). Între cele două categorii de păduri, se află pădurea de amestec ce se extinde pe suprafețe considerabile în Munții Gurghiului și Munții Călimani.

Tot sectorului montan îi sunt specifice pajiștile naturale (folosite pentru pășunatul animalelor pe timpul verii), zonele de tranziție cu arbuști (fie zonele naturale de tranziție sau adesea aceste zone sunt rezultatul defrișărilor necontrolate din ultimii ani), dar și vegetație subalpină prezentă sporadic la nivelul arealului de studiu.

Odată cu scăderea altitudinii, structura fondului funciar se modifică, astfel: în zonele de vale și culoar, dealuri joase și dealuri înalte, bazinete depresionare se regăsesc întinse suprafețe de terenuri arabile care nu beneficiază de rețele de irigare, dar și întinse suprafețe de pajiști naturale și pășuni secundare (pășuni care se află în posesia satelor și care sunt folosite de locuitori pentru pășunatul bovinelor, în special).

În perimetrul sau în proximitatea vetrei satelor se află terenurile ocupate de culturi mixte sau complexe și terenurile predominant agricole în amestec cu vegetația naturală (terenuri unde se practică rotația culturilor, unde se cultivă plantele pentru nutrețul animalelor, zonele de fânețe naturale).

Pe suprafețe cu totul restrânse (în prezent datorită lăsării în paragină, procesului de revendicare a proprietăților colectivizate anterior și incapacității, din varii motive, de întreținere a terenurilor de către noii proprietari) se găsesc plantații de pomi fructiferi (zona Reghinului, a localității Batoș și suprafețe restrânse în Beica de Jos și Deda) și viță-de-vie (zona Reghinului, Batoș și Solovăstru).

Desigur că, potențialul fondului funciar din Ținutul Reghinului este unul mare (Figura 73), datorită diversității terenurilor, dar acestea trebuie folosite în mod corespunzător pentru a obține productivitate bună.

Figura 73. Structura fondului funciar la nivelul Ținutului Reghinului

Evoluția activităților agricole

Ca resurse ale subsolului, cele mai importante și valorificate multisecular, sunt resursele salifere de la Jabenița și Ideciu de Jos. În lipsa altor resurse ale subsolului, activitățile forestiere și cele agricole au reprezentat ocupația de bază a locuitorilor Ținutului Reghinului, dovadă fiind numeroasele descoperiri arheologice de pe raza arealului cercetat. Activitățile specifice sectorului agricol, care le-au efectuat locuitorii zonei, au constat în cultivarea plantelor și creșterea animalelor, de-a lungul istoriei evoluând tipul de agricultură și a uneltelor folosite în acest scop, precum și modul de valorificare a produselor agricole rezultate.

Evoluția uneltelor agricole s-a produs concomitent cu evoluția modului de practicare a agriculturii, s-au intercondiționat reciproc, astfel de-a lungul timpului au existat mai multe tipuri de agricultură:

agricultura cu caracter itinerant (primitiv) specifică perioadei daco-romane, acest tip de agricultură, numit și agricultură în țelină, acoperea necesarul de produse agricole pentru populația ținutului. Acest mod agricol se desfășura pe suprafețe restrânse, suprefețe rezultate cel mai adesea prin defrișări și desțeleniri, folosite pentru însămânțare o perioadă de 2-3 ani, după care erau abandonate. Mărturie a celor afirmate stau numeroasele descoperiri arheologice (unde s-au descoperit unelte folosite în agricultură) de pa Valea Mureșului, Valea Gurghiului, precum și în Valea Luțului;

agricultura în pârloagă este specifică perioadei daco-romane și se caracterizează prin rotația între culturile plantate și pășunat, adică terenurile erau folosite în mod alternativ pentru culturi agricole și pășunat. Scopul acestei rotații era îmbunătățirea calității solului, acesta fiind părăsit după o perioadă de aproximativ 10 ani de folosință pentru culturi. În acest fel se crează legătura între om și pământ;

agricultura în ogor caracterizează perioada Evului Mediu Timpuriu, terenurile despădurite erau destinate exclusiv agriculturii. În general, fiecare familie era în posesia unei proprietăți funciare, proprietate acordată de autoritățile de diferite ranguri a vremurilor respective. Acest tip agricol reprezintă liantul între agricultura nomadă și agricultura sedentară;

agricultura în sistem bienal de cultură caracterizează istoria începând cu secolul al XV-lea și constă în extinderea suprafețelor agricole, precum și utilizarea uneltelor mai performante (plug cu cuțit de fier), dar se folosea și îngrășământul natural pentru sporirea calității solului cultivat. În acest tip de agricultură se practica rotația culturilor, cultivându-se cele necesare pentru alimentație și plante tehnice (in, cânepă pentru confecționarea hainelor). Ocuparea maghiară și colonizarea sașilor au adus schimbări în traiul obișnuit al populației, în sensul că populația românească a fost nevoită să plătească diverse „dări în natură”, dări în produse agricole (cereale și alte plante, animale sau produse animaliere). Ca argument al celor afirmate sunt „urbăriile” Domeniului Gurghiului, actele și registrele proprietarilor Castelului Kemény din Brâncovenești, dar și arhiva orașului săsesc Reghin;

agricultura în sistem trienal caracterizează secolul al XVII-lea. Acest sistem se desfășura în trei hotare: unul pentru cerealele de toamnă, unul pentru cerealele de primăvară, iar al treilea hotar era lăsat în refacere, practicându-se rotația culturilor pe cele trei hotare. Dintre cerealele cele mai cultivate se numărau grâul (care reprezenta o „monedă de schimb valoroasă”, orzul, ovăzul, meiul, secara). Așadar, în această perioadă istorică, agricultura îndeplinește funcții economice, produsele agricole fiind comercializate pentru bani sau se făceau schimburi de produse. Grație descoperirii Americilor și aducerea anumitor plante de acolo, în secolul al XVII-lea, în hrana populației intră porumbul și cartoful. După secolul al XVII-XVIII-lea, în agricultura Ținutului Reghinului își face loc legumicultura care prin produsele cultivate (mazăre, fasole, linte, etc.) diversifică hrana populației. În condițiile agricole prezentate mai sus, până către sfârșitul secolului al XIX-lea, agricultura practicată de locuitorii Ținutului Reghinului este una sedentară de tip extensiv;

momentul în care s-a schimbat fundamental organizarea agriculturii, a fost în anul 1945, în baza Legii 187 din 23 martie 1945. În anul 1944 schimbarea regimului politic, respectiv instaurarea regimului comunist, a atras punerea în practică a reformei agrare în baza legii mai sus menționate, urmărindu-se următoarele: „mărirea suprafețelor arabile ale gospodăriilor țărănești existente, care au mai puțin de 5 ha; crearea de noi gospodării țărănești individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ; înființarea prin apropierea orașelor și a localităților industriale, a unor grădini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, funcționarilor și meseriașilor; rezervarea unor terenuri pentru școli agricole și ferme experimentale model în vederea ridicării nivelului culturilor agricole, a producției de semințe selecționate, a creșterii vitelor și creării și dezvoltării industriei agricole, terenuri care vor fi sub administrarea Statului; … trecerea în administarea statului a pământurilor și proprietăților agrare de orice fel aparținând cetățenilor germani și cetățeni români, persoane fizice sau juridice, de naționalitate (origine etnică) germană, care au colaborat cu Germania hitleristă” (Legea nr. 187 / 23 martie 1945);

colectivizarea agriculturii efectuată prin Decretul 133 din 2 aprilie 1949, a durat până în anul 1962 și a reprezentat o schimbare majoră în agricultură și implicit în viața locuitorilor spațiului rural. În anul 1989, după schimbarea regimului politic, s-au desființat CAP-urile și s-a revenit la economia de piață cu ajutorul reconstituirii dreptului de proprietate. Astfel, s-a produs revenirea la expoatațiile individuale agricole, fapt ce a generat instabilitate și nesiguranță în rândul agricultorilor, deoarece aceștia nu au putut face față noii situații deoarece nu dețineau utilaje agricole și nici forța de muncă necesară pentru a cultiva pământul. Această situație este caracteristică și Ținutului Reghinului, suprafețele agricole cultivate deservesc necesarul de consum al populației microregiunii, numeroși țărani care au trăit în perioada CAP-urilor fiind nostalgici după această formă de agricultură (motivând ca în acea perioadă nu vedeai pământuri nelucrate și lăsate de izbeliște să crescă vegetație spontană pe ele).

Un moment de revigorare și de speranță pentru agricultură a reprezentat aderarea României la Uniunea Europeană, situație favorabilă atât pentru micile exploatații cât și pentru expoatațiile mai extinse ca suprafață. Cu ajutorul unor documentații și anumite proiecte de finanțare, populația care se ocupă cu agricultura la nivelul Ținutului Reghinului, poatet accesa fonduri europene pe diferite linii și programe de finanțare, dar pot obține fonduri și din bugetul de stat (PNDR). În aceste condiții, populația Ținutului Reghinului a valorificat această oportunitate, în prezent beneficiind de diverse fonduri pentru dezvoltarea micilor ferme, precum și ferme de subzistență, și nu în ultimul rând beneficiază de subvenții pentru agricultură (atât pentru suprafețele agricole cât și pentru sectorul zootehnic).

Potențialul terenurilor arabile și valorificarea lor prin cultura plantelor

La nivelul Ținutului Reghinului, valorificarea suprafețelor arabile se face în cadrul exploatațiilor agricole mixte, dar și prin activități excliusiv de cultură a plantelor (legume, cereale, livezi de pomi fructiferi sau suprafețe cultivate cu viță-de-vie). Balanța raportului dintre ramura agricolă de cultivare a plantelor și cea a zootehniei diferă de la un UAT la altul, cauza principală a acestei situații fiind relieful și calitățile solului. Forma de organizare a activităților agricole este, cel mai adesea la nivelul ținutului, pe cont propriu, dar există și ferme familiale de semi-subzistență, ferme pomicole și de cultivare a viței-de-vie.

Ca procent din totalul terenului agricol, terenul arabil din arealul Ținutului Reghinului, ocupă 36,06%, respectiv 31441 ha în anul 2014. Suprafața terenului arabil este în strânsă legătură cu specificitatea reliefului, înregistrându-se diferențieri între unitățile adminitrativ teritoriale (de exemplu: comuna Voivodeni deține 76,48% teren arabil din totalul agricol, iar Vătava un procent de doar 9,72%). Desigur, ponderea cea mai însemnată a suprafețelor arabile o dețin UAT-urile situate în Culoarul Mureșului și Gurghiului și cele care se suprapun peste formele de relief de joasă altitudine (Municipiul Reghin 62,18%, Batoș 44,50%, Beica de Jos 51,21%, Breaza 59,94%, Cozma 63,66%, Fărăgău 58,14%, Lunca 55,22%, Petelea 58,80%, Suseni 63,65%), pe când UAT-urile situate în dealurile mai înalte și în arealul montan, ocupă

Figura 74. Poderea terenului arabil, pășunilor și fânețelor la nivelul Ținutului Reghinului

Figura 75. Distribuția suprafețelor arabile și a culturilor aferente

Figura 76. Suprafețele reprezentate de plantațiile de viță-de-vie și pomi fructiferi în Ținutul Reghinului

suprafețe arabile mai modeste (Aluniș 26,21%, Brâncovenești 20,88%, Chiheru de Jos 31,12%, Deda 14,21%, Gurghiu 20,02%, Hodac 21,88%, Ibănești 13,94%, Ideciu de Jos 30,60%, Rușii-Munți 25,10%, Solovăstru 16,46%) (Figura 74).

Valoarea medie ce revine pe cap de locuitor a suprafeței arabile, la nivelul Ținutului Reghinului, este de 0.32 ha pentru anul 2014, ceea ce relevă o capacitate relativ scăzută de autosusținere a populației din zonă. Valori mai mari, pentru acest indicator pe cap de locuitor, se înregistrează în comunele: Beica de Jos 1,24 ha, Breaza 1,35 ha, Batoș 0,77 ha, Chiheru de Jos 0,91 ha, Cozma 3,01 ha (această valoare pentru Cozma se datorează depopulării comunei), Fărăgău 1,11 ha, Lunca 1,45 ha, Petelea 0,55 ha, Suseni 0,61 ha, Voivodeni 1,10 ha; valori asemănătoare cu cea a ținutului dețin comunele: Brâncovenești 0,31 ha, Ideciu de Jos 0,37 ha, Vătava 0,36 ha; iar valori sub media la nivelul Ținutului Reghinului, înregistrează comunele: Aluniș 0,21 ha, Deda 0,17 ha, Gurghiu 0,21 ha, Hodac 0,20 ha, Ibănești 0,15 ha, Rușii-Munți 0,28 ha, Solovăstru 0,11 ha, iar Municipiul Reghin are 0,06 ha teren arabil pe cap de locuitor.

Principalele tipuri de culturi agricole prin care este valorificat terenul arabil la nivelul Ținutului Reghinului, în anul 2014, sunt următoarele (Figura 75): grâu, porumb, cartofi, secară, orz, orzoaică, plante pentru nutreț, legume, dar și suprafețe întinse lăsate în repaus pentru refacerea proprietăților solului.

Suprafețele plantate cu pomi fructiferi și viță-de-vie sunt restrânse, fiind concentarte în două zone: proximitatea Reghinului și arealul comunei Batoș (Figura 76).

Potențialul pășunilor și fânețelor și valorificarea lor în zootehnie

Creșterea animalelor contituie ocupația tradițională de bază pentru locuitorii din arealul reghinean, aceasta fiind practicată încă din cele mai vechi timpuri, animalele fiind folosite pentru hrana de zi cu zi a locuitorilor, dar și pentru muncile agricole ca animale de tracțiune. În prezent, grație mecanizării și evoluției tehnologice, ne aflăm la limita dintre tradițional și activitatea mecanizată, așadar animalele sunt din ce în ce mai rar folosite ca animale de tracțiune. În perioada actuală, facilitată de suprafețele extinse de pășuni și fânețe (60,95% din suprafața agricolă, respectiv 53146 ha, în anul 2014) practicarea zootehniei a devenit o activitate destul de profitabilă, în opinia locuitorilor, activitate practicată îndeosebi în satele suprapuse peste unitățile deluroase și bazinete depresionare.

Astfel de suprafețe, în general la nivelul regiunii analizate, sunt valorificate în cadrul exploatațiilor mixte (terenuri pentru pășunat și fânețe), iar efectivele de animale sunt în mare proporție deținute de proprietari individuali, toate activitățile fiind desfășurate în cadrul gospodăriei familiale, pe cont propriu. Excepție de la această situație o fac fermele de semi-subzistență și cele familiale.

Acest sector agricol este finanțat prin fondurile specifice de la bugetul de stat, dar este susținut financiar și de Uniunea Europeană, la fel cum sunt finanțate și fermele de semi-subzistență și familiale. O absorbție mai mare de fonduri s-a înregistrat la capitolul de subvenții de Agro-Mediu, dat fiind faptul că fânețele și pășunile fac parte din diverse scheme de plată care au în atenție menținerea acestora în parametri ecologici, așadar prin Măsura 214 au putut fi accesate astfel de fonduri. Pe lângă aceste subvenții, locuitorii Ținutului Reghinului au mai încasat subvenții pentru ovine și caprine, bovine cu lapte și taurine din rasele pentru carne, dar și pentru familiile de albine. Bineînțeles, că obținerea unor astfel de subvenții și finanțări, impune și un set de reguli care trebuie respectate de beneficiari: pășunatul prin rotație pentru refacerea pășunilor, curățarea suprafețelor destinate pășunatului de vegetația spontană parazitară, folosirea îngrășământului natural pentru sporirea calităților solului și implicit a vegetației, cosirea suprafețelor de fânețe manual sau semi-mecanizat (adică cu ajutorul motocositoarelor de mână).

Sintetizând și analizând datele de la Recensământul General Agricol (2010), suprafețele cu pășuni și fânețe sunt valorificate prin dezvoltarea unor ramuri ale zootehniei, precum: creșterea ovinelor și caprinelor, creșterea bovinelor, cabalinelor, suinelor, păsărilor și familiilor de albine; cu diferențieri cantitative la o unitate administrativ-teritorială la alta (Figura 77):

creșterea ovinelor este activitatea cel mai larg desfășurată, cu un efectiv de animale de 57407 capete în anul 2010, creșterea acestora se face fie în cadrul gospodăriilor individuale, fie în micile ferme și este o activitate avantajoasă, deoarece raportul între producția obținută (produse lactate, carne, lână) / resursele necesare întreținerii și îngrijirii lor este optim. Aceste animale sunt crescute și îngrijite în sistem supravegheat (în turme), pe perioada iernii sunt adăpostite în saivane sau staule fiindu-le asigurată hrana, iar în restul anului ele sunt organizate în stâni iar hrana le este asigurată prin pășunat, respectiv prin practicarea transhumanței. Analizându-se efectivul de ovine și suprafața pășunilor și fânețelor, se constată faptul că numărul acestora nu este distribuit teritorial direct proporțional cu suprafața fânețelor și pășunilor, așadar, fenomenul de transhumanță compensează lipsa hranei animalelor în perimetrul satului (numărul cel mai mare de ovine corespunde comunelor Gurghiu – 6355 și Vătava – 6309, iar pășunile și fânețele au o suprafață de 506 ha, respectiv 235 ha);

asociată într-o oarecare măsură cu creșterea ovinelor este creșterea caprinelor cu un efectiv total de animale de 9740 capete la Recensământul General Agricol din 2010. Repartiția ovine/caprine nu este direct proporțională, dar în comunele unde se înregistrează efective mari de oi, în general și numărul caprinelor este mai ridicat (cel mai mare efectiv în Gurghiu – 1604 capete). Folosite ca animale de povară, în special în

Figura 77. Potențialul zootehnic și distribuția efectivelor de animale la nivelul Ținutului Reghinului

procesul de transumanță din Munții Călimani și Gurghiu, sunt măgarii și catârii, desigur în număr mult mai restrâns, adică abia 44 de capete;

creșterea bovinelor este una dintre activitățile de bază pentru obținerea cărnii și a produselor din lapte, produse care sunt valorificate pentru hrana locuitorilor, materia primă este prelucrată în industria alimentară la nivelul ținutului sau produsele sunt comercializate în piețele de profil. Numărul total al bovinelor în 2010 era de 16382 de capete, un număr relativ ridicat, fapt ce a condus la crearea unor centre de colectare a laptelui și de unități industriale unde acesta să fie procesat pentru obținerea produselor lactate finite. UAT-urile rurale cu cel mai mare număr de bovine, peste 1000 de capete, sunt: Batoș, Brâncovenești, Gurghiu, Lunca și Vătava (cel mai multe, 1476 capete);

creșterea cabalinelor este modest reprezentată la nivelul Ținutului Reghinului, animalele fiind folosite la muncile din gospodărie și la muncile agricole, numărul total al acestora, în 2010, este de 3201 capete;

alte ramuri ale zootehniei, practicate în arealul de studiu, sunt: creșterea porcinelor pentru consum propriu în gospodărie și pentru valorificarea lor în târgurile de profil, numărul total în cadrul regiunii este de 20119 capete, comunele cu un număr ridicat de sate și de populație dețin și un număr mai ridicat de suine; și creșterea păsărilor (în total 551559) pentru ouă și carne. Acestea din urmă sunt crescute fie în propriile curți și deservesc în general familia, fie în ferme de profil specializate (Ferma de creștere a păsărilor din Gurghiu, din Vătava) și produsele sunt comercializate pe piață;

creșterea familiilor de albine reprezintă o activitate importantă pentru locuitorul reghinean, în 2010 la Recensământul General Agricol fiind consemnate un număr de 8795 familii de albine, UAT-urile cu cea mai mare pondere sunt: municipiul Reghin 1629 familii, Batoș 617 familii, Hodac și Ibănești cu 852 respectiv 650 familii de albine. Un număr așa ridicat de familii de albine a favorizat dezvoltarea unor ferme de semi-subzistență bazate exclusiv pe creșterea albinelor.

Elemente de favorabilitate și restrictivitate în desfășurarea activităților agricole

Specificitatea fiecărei entități teritoriale prefigurează activitățile agricole care se desfășoară în interiorul acesteia, dar aceste activități sunt influențate de o serie de factori, care pot constitui elemente de favorabilitate sau de restrictivitate, conducând astfel la: susținerea productivității agricole, respectiv la apariția disfuncțiilor care periclitează dezvoltarea normală a agriculturii în teritoriul de analiză.

Conform ipotezei că elementele naturale, componente a bazei de susținere, influențează gradul de pretabilitate al terenurilor agricole și dimensiunea exploatației agricole influențează oarecum cantitatea produselor agricole obținute, se analizează relația dintre componenta naturală de susținere și funcționalitatea agriculturii în Ținutul Reghinului, pentru a surprinde cauzele care stau la baza agriculturii de subzistență, pentru identificarea problemelor care există la nivelul suprafețelor agricole, precum și modul de deținere a acestor suprafețe agricole.

Relația dintre baza naturală de susținere și funcționalitatea agricolă

Intrerrelația dintre baza naturală de susținere și populația aferentă, de-a lungul timpului, are drept rezultat componenta economică și evoluția ei. Această afirmație își are sensul în Ținutul Reghinului, care deși nu este un spațiu mental cu vastă tradiție în istoria îndepărtată și actuală (din cauza conlocuirii multietniilor în perimetrul său și din cauză că este un ținut marginal supus mai multor influențe), dar fiecare etnie s-a raportat la baza naturală de susținere, la început sub raportul adăpostului și obținerea hranei, și mai apoi, în scopul dezvoltării activităților economice, toate acestea au condus la creionarea și conturarea funcționalității economice a Ținutului Reghinului.

Componenta naturală se reflectă în economie prin localizarea resurselor naturale, resurse care se constituie într-un aport pentru dezvoltarea activităților economice, dar cel puțin la fel de importantă este și pretabilitatea terenurilor pentru dezvoltarea diverselor activități economice și antropice. În cadrul regiunii analizate, cele mai valoroase resurse ale cadrului natural sunt terenurile agricole (ele fiind factorul decisiv pentru dezvoltarea agriculturii), resursele forestiere (rășinoase cu proprietăți deosebite, care se pretează pentru confecționarea instrumentelor muzicale) și resursele salifere.

Analiza corelației existente între factorii naturali (relief, soluri, hidrografie, climă) și desfășurarea activităților economice agricole, dar și a formelor de practici agricole întreprinse în Ținutul Reghinului (modul de valorificare a terenurilor arabile prin cultura palantelor, pomicultura și cultivarea viței-de-vie, modul de valorificare a pășunilor și fânețelor), a surprins următoarele aspecte:

relieful constituie elementul și condiția sine-qua-non pentru desfășurarea activităților agricole și influențează în cea mai mare măsură desfășurarea lor;

cultura plantelor, ca ramură a agriculturii, este influențată atât în mod favorabil cât și în mod restrictiv de către factorii morfometrici. Favorabilitatea morfometriei crează condiții propice culturii plantelor în Culoarul Mureșului și Gurghiului și în treptele inferioare a afluenților Mureșului (în aceste areale se găsește cea mai mare pondere a suprafețelor arabile a regiunii analizate) și în bazinetele depresionare. Factorii morfometrici restrictivi pentru buna desfășurare a cultivării plantelor sunt: aproximativ din jumătatea teritoriului are înălțimi peste 500 metri, existența suprafețelor pentru care panta înregistrează valori ridicate (cuprinse între 18,03-38,3%), prezența în teritoriu a versanților umbriți și semiumbriți și fragmantarea reliefului accentuată;

practicarea activităților agricole bazate pe fructificarea suprafețelor pentru pășunat și fânețe sunt extinse la nivelul Ținutului Reghinului, relieful deține un caracter de favorabilitate datorită suprafețelor cu altitudini medii, specifice pentru dealurile joase și înalte, dar și de arealul versanților umbriți și semiumbriți care acoperă o bună parte a teritoriului analizat;

desfășurarea activităților pomicole și viticole sunt favorizate de relieful de dealuri joase și bazinete depresionare, datorită prezenței arealului cu versanți semiînsoriți și semiumbriți care au o pantă de înclinare de 2°-8°, suprafețe amplasate la confluența Mureșului cu Gurghiul, Pârâul Luțu, în Dealurile Reghinului, Dealurile Fărăgăului și Dealurile Bistriței;

climatul se manifestă ca un elemant favorabil pentru desfășurarea activităților agricole (de orice fel). Cauza favorabilității este dată de relief, care se constituie în element de adăpost pentru intemperiile climatologice (prezența în estul regiunii a Munților Gurghiului și în nord-est a Munțior Călimani), astfel rezultând un climat de adăpost. Distribuirea barierelor orografice montane, permit pătrunderea unor mase de aer umede venite dinspre vest, în teritoriu se manifestă activ topoclimatele de culoar, vale, precum și a luncilor și teraselor;

condițiile pedologice condiționează în mod direct desfășurarea diferitelor tipuri de activități agricole, precum și productivitatea rezultată în urma acestor activități, influențîndu-le în mod covârșitor fie într-un mod pozitiv fie într-unul negativ. Desfășurarea ținutului peste toate treptele de relief (de la munți la câmpie), permite desfășurarea unei game largi și variate de activități agricole (activități menționate pe parcursul subcapitolelor anterioare), astfel pentru fiecare subunitate a teritoriului se pretează cel puțin un tip de activitate agricolă;

resursele hidrice atât cele de suprafață, cât și cele subterane, reprezintă un element favorabil pentru desfășurarea activităților agricole la nivelul Ținutului Reghinului. Acest areal nu este supus unor fenomene extreme, cum ar fi seceta, procesul de deșertificare și alte condiții climatologice de risc, așadar resursele de suprafță au avut un rol mai redus în desfășurarea activităților agricole, dar resursele acvifere subterane sunt importante deoarece ele constituie un rezervor hidric pentru suprafețele agricole.

Tipul și dimensiunea exploatațiilor agricole reflectate în producția agricolă

Exploatația agricolă este o formă complexă de organizare a proprietăților, organizare care valorizează pământul, animalele, precum și mijloacele de producție utilizate pentru a obține într-un mod eficient produse agricole; exploatația poate fi constituită din una sau mai multe proprietăți de terenuri, dar și din animalele și mijloacele implicate în procesul de producție, și se află în gestiunea unei singure persoane (fizică sau juridică) (Ordonanța de Urgență nr. 108 din 27 iunie 2001 privind exploatațiile agricole). Exploatațiile agricole se categorisesc în funcție de forma de proprietate, natura juridică a lor, mărimea economică și dimensiunea lor, dar și de natura activității pe care o desfășoară.

În urma analizei din Recensământul General Agricol din 2010 a statutului exploatațiilor agricole, se constată faptul că cele îndividuale pe persoană fizică dețin 99,87% (respectiv 8392) dintr-un total al exploatațiilor agricole de 8403, iar cele înregistrate pe persoană juridică dețin o pondere de numai 0,13% (respectiv 11 astfel de exploatații).

Figura 78. Tipul exploatațiilor agricole

Sursa date: Recensământul General Agricol 2010

La nivelul Ținutului Reghinului situația în ceea ce privește tipul exploatațiilor agricole se prezintă astfel: 63,48% exploatații agricole cu suprafață agricolă utilizată și efective de animale, 34,64% exploatații agricole numai cu suprafață agricolă utilizată și 1,88% exploatații agricole numai cu efective de animale. Defalcat la nivel de UAT (Figura 78), se observă că localitatea Gurghiu deține ponderea celor mai multe exploatații agricole totale și mixte. Exploatațiile agricole numai cu efective de animale sunt modest reprezentate la nivelul fiecărui UAT, cele mai multe astfel de exploatații sunt în comuna Ibănești (64), iar în unele comune (Beica de Jos și Cozma) acestea lipsesc.

Pentru viabilitatea exploatațiilor agricole, randamentul agricol este necesar să fie direct proporțional cu mărimea exploatației agricole, iar acest fapt este condiționat de utilizatea tehnică corespunzătoare și de angrenarea în activitățile agricole a persoanelor calificate în domeniu, precum și de existența piețelor de desfacere sau a centrelor de producție (care folosesc materia primă obținută în urma activităților agricole). Aceste situații au devenit problematice după 1989, după ce s-au desființat vechile CAP-uri și s-a trecut la proprietatea individuală, iar noii proprietari s-au aflat în imposibilitatea valorizării la cote maxime a suprafețelor agricole în posesia cărora au intrat. Așadar, în condițiile mai sus descrise, în general activitățile agricole se desfășoară în cadrul gospodăriilor țărănești, pe suprafețe ce nu depășesc 3,65 ha/exploatație în medie la nivelul Ținutului Reghinului.

Figura 79. Suprafața agricolă ce revine în medie pe o exploatație agricolă (ha)

Sursa datelor: Recensământul General Agricol 2010

Analizată suprafața agricolă care revine în medie pentru o exploatație agricolă (Figura 79), la nivelul fiecărui UAT component al teritoriului analizat, se reliefează următoarele situații: exploatații cu extensiunea suprafeței mai redusă decât media la nivelul Ținutului Reghinului: municipiul Reghin 2,02 ha, Aluniș 2,34 ha, Breaza 3,13 ha, Gurghiu 3,12 ha, Hodac 2,2 ha, Ibănești 2,41 ha, Ideciu de Jos 2,78 ha, Petelea 2,98 ha, Rușii-Munți 2,58 ha, Solovăstru 1,72 ha, Suseni 2,15 ha; și exploatații agricole cu extensiune mai mare decât media pe ținut: Batoș 5,26 ha, Beica de Jos 4,44 ha, Brâncovenești 4,78 ha, Chiheru de Jos 5,28 ha, Cozma 5,17 ha, Deda 4,66 ha, Fărăgău 3,87 ha, Lunca 5,11 ha și Vătava 6,17 ha.

Caracteristicile de bază ale exploatațiilor agricole din Ținutul Reghinului sunt: proprietatea individuală și mărimea relativ redusă a acestora. Aceste caracteristici îngrădesc creșterea productivității agricole, în primul rând suprafeței restrânse care produce discontinuități în cultivarea aceluiași tip de cultură (astfel producția obținută pe astfel de suprafețe, asigură în general necesarul de hrană pentru familie), și în al doilea rând datorită faptului că forța de muncă, care deține proprietatea, este slab pregătită pentru demersurile obținerii unui sprijin financiar acordat pentru activitățile agricole, fie proprietarii sunt prea în vârstă pentru a mai dori să învețe cum să facă astfel de demersuri.

Recomandări cu scopul dezvoltării activităților agricole

În cadrul Ținutului Reghinului, agricultura în linii mari este de tip extensiv de subzistență, abateri de la această afirmație fac exploatațiile valorificate în cadrul fermelor pomicole și familiale din Reghin și din jurul Reghinului, precum și exploatațiile viticole valorificate pentru producerea sortimentelor de vin Liliacu dar și producerea vinului în gospodăria familiei. Activitățile agricole angrenează mare parte a populației din zona rurală a zonei analizate, astfel păstrarea caracterului de subzistență conduce la carențe în dezvoltarea economică.

Figura 80. Numărul exploatațiilor agricole aflate în concesiune și în arendă

Sursa datelor: Recensământul General Agricol 2010

Punând în balanța analizei factorii favorabili și restrictivi care influențează activitățile agricole, se poate concluziona faptul că extensiunea redusă a exploatațiilor agricole, dar și deținerea acestora sub forma proprietății individuale, constituie un impediment în sporirea productivității agricole. Pentru eliminarea acestor disfuncții, sunt prevăzute măsuri în Cadrul național strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agro-alimentar și a spațiului rural românesc în perioada 2020-2030, măsuri care vizează: comasarea terenurilor și încurajarea asocierii fermierilor, asigurarea unui echilibru între agricultura de tip extensiv și cea de tip intensiv, utilizarea practicilor agricole care să nu afecteze mediul înconjurător, extinderea suprafeței exploatației agricole.

Aproape toate UAT-urile stau prost la capitolul exploatații agricole aflate în arendă sau în concesiune (Figura 80), o vagă exceptie o fac UAT-urile cu specific pomicol și viticol, unități administrative teritoriale situate în general în proximitatea municipiului Reghin (Batoș, Lunca, Breaza, Fărăgău, Cozma și Gurghiu) și tot aici se găsesc și unitățile care procesează o parte din recolta obținută, rezultând astfel produse finite.

Pentru arealul de studiu, măsurile privind extinderea suprafețelor exploatațiilor agricole și asocierea producătorilor în diverse forme asociative, au menirea de creștere a veniturilor fermierilor, dar și facilitarea comercializării produselor. În vederea dezvoltării agriculturii în Ținutul Reghinului trebuie extinse suprafețele de exploatație și îmbunătățit sistemul de mecanizație, deoarece agricultura din acest areal este slab mecanizată (Figura 81).

Figura 81. Numărul de exploatații / un tractor

Sursa datelor: Recensământul General Agricol 2010

De asemenea, este necesar să se folosească soiuri de plante cu productivitate ridicată și să se valorifice în mod eficient produsele agricole prin integrarea lor pe piețele de desfacere de la nivel regional, național și internațional, astfel agricultura acestui ținut devenind competitivă. Pentru punerea în practică a recomandărilor, este absolut necesară dezvoltarea formelor asociative (fie asocierea exploatațiilor și practicarea agriculturii în sistem asociativ, fie asocierea fermierilor și producătorilor agricoli și crearea de asociații), aceste asocieri și asociații sunt viabile atât pentru sporirea productivității, cât și pentru facilitarea absorbției fondurilor naționale și europene destinate agriculturii din mediul rural (mai ales că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale acordă diferite subvenții pentru asociațiile agricole prin PNDR 2014-2020). Momentan sunt înregistrate 30 de astfel de asociații: Organizația de producători fructe Hortipomicola (Reghin), Asociația producătorilor de mere din Transilvania (Reghin), Asociația grupului de producători agricoli Hortpomicola (Reghin), Societatea agricolă a producătorilor de mere Dedrad-Batoș (Batoș), Asociația Agrozootehnică – Dedrățeanul (Batoș), Asociația agriculturii Văii Luțului (Batoș), Asociația Transylvania (Aluniș), Cooperativa agricolă Dumbrava (Vătava), Asociația județeană a crescătorilor de ovine și caprine de pe Valea Mureșului Superior – Deda Bistra (Deda), Asociația crescătorilor de ovine (Lunca), Asociația crescătorilor de ovine (Gurghiu), Asociația crescătorilor de ovine (Beica de Jos), Asociația crescătorilor de cabaline (Reghin), Asociația profesională mixtă (Batoș), Asociația Crescătorilor de ovine Mureș (Reghin), Asociația crescătorilor de taurine Gurghiu-Cozma (Reghin), Asociația Uniunea crescătorilor de Chinchilla (Reghin), Asociația Valea Mureșului Mijlociu (Aluniș), Asociația crescătorilor de taurine (Batoș), Asociația Clubul văcarilor (Breaza), Asociația de taurine Filpișu Mare (Breaza), FLACT Vălenii de Mureș (Brâncovenești), Asociația crescătorilor de taurine Socol (Cozma), Asociația crescătorilor de taurine (Fărăgău), Asociația crescătorilor de taurine (Ibănești), Asociația crescătorilor de taurine (Ideciu de Jos), Asociația crescătorilor de taurine (Petelea), Asociația crescătorilor de taurine (Solovăstru), Asociația crescătorilor de porcine (Voivodeni), Asociația crescătorilor de taurine (Voivodeni). Deși numărul asociațiilor pare ridicat, sunt UAT-uri în care mai sunt necesare dezvoltarea unor astfel de forme de organizare.

Localitățile componente Ținutului Reghinului împreună cu asociațiile aferente sunt eligibile pentru acordarea fondurilor europene și naționale, pentru dezvoltarea sectorului agricol, fonduri alocate printr-o serie de măsuri și submăsuri de sprijin financiar:

Tabelul 12. Măsuri de finanțare (PNDR 2014-2020) eligibile pentru Ținutul Reghinului

Sursa datelor: Siteul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este o continuare de finanțare a Fondurilor SAPARD (fonduri care au putut fi solicitate între 2002-2006), PNDR oferă sprijin de finanțare din fonduri europene (aproximativ 75%) și din fonduri naționale (aproximativ 25%), pe o perioadă de 5-6 ani. La nivelul Ținutului Reghinului, între anii 2007-2013, au fost implementate un număr mare de astfel de proiecte, în mare parte pentru fermele de semi-subzistență sau cele familiale. Pentru perioada 2014-2020 PNDR a deschis linii de finanțare care se pretează a fi accesate de fermele de semi-subzistență, de grupurile de producătorii, în vederea practicării agriculturii asociative (Tabelul 12) în arealul de studiu.

Activități specifice sectorului secundar

Economia bazată pe sectorul secundar echilibrează sectorul primar și pe cel terțiar, în microregiunea analizată, ponderea populației ocupată în sectorul secundar, la nivelul ținutului, este de 30,66% (La Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011). Această situație se datorează, în primul rând municipiului Reghin, care polarizează regiunea de studiu și care exercită o forță de atracție a populației din comunele Ținutului Reghinului pentru a ocupa locurile de muncă, și în al doilea rând centrelor urbane din exteriorul regiunii în cauză, care au un rol important, deoarece populația activă zonei ocupă locuri de muncă în centre precum: Bistrița (Fabrica Leoni, în special), Toplița (cel mai mult în industria lemnului: muncitori forestieri și muncitori la gaterele de debitat buștenii) sau Târgu Mureș (un număr mai mic, datorită distanței de deplasare mai mari). Resursele industriale, din Ținutul Reghinului, nu sunt dintre cele mai diversificate și bogate cantitativ, cea mai importantă este fondul forestier (pădurile de conifere și foioase), secondată de roca vulcanică.

Stabilind în linii mari gravitația forței de muncă și tipurile de resurse, în continuare atenția se îndreaptă spre activitățile industriale din Ținutul Reghinului, pentru a surprinde specificul industrial din prezent și potențialul de creștere a acestor activități pentru o creștere economică cât mai bună în zonă.

Formele actuale ale activității industriale

Sintetizată analiza evoluției activităților industriale în Ținutul Reghinului, se observă că cele mai vechi practici industriale au fost: exploatarea sării, exploatarea resurselor forestiere, exploatarea rocilor vulcanice și prelucrarea nisipului pentru obținerea sticlei. În prezent roca vulcanică reprezintă o resursă naturală care se valorifică sub forma materialelor de construcții. Specificitatea industrială, actuală, a Ținutului Reghinului prezintă următoarele caracteristici:

activitățile industriale dezvoltate pe baza resurselor existente în teritoriu: resurse forestiere, roci vulcanice și sedimentare (gresie, nisipuri, pietrișuri), resurse agricole vegetale și zootehnice (animale pentru carne, cereale, produse pomicole și viticole);

activitățile industriale extractive sunt reprezentate de: exploatarea rocilor sedimentare, activitate realizată cu ajutorul balastierelor amplasate pe malurile râurilor și de exploatarea lemnului;

industria prelucrătoare, reprezentată în special de cea alimentară, se bazează pe fabricarea sucurilor în fermele pomicole, fabricarea vinului, morăritul și produsele de panificație, lactate, brânzeturi, prelucrarea lemnului și a firelor textile;

sectorul industrial dezvoltat mai vast și multilateral prin diversitate este reprezentativ Municipiului Reghin, care însumează marea parte a sectoarelor industriale componente Ținutului Reghinului.

Specificul activităților industriale extractive

Cea mai veche activitate industrială, aferntă Ținutului Reghinului, este reprezentată de o activitate extractivă, resprectiv extragerea sării, ocupație care datează încă din vremea romanilor, în prezent această activitate nu se mai practică, rămânând în uz doar bazinele cu apă sărată.

Industria extractivă a lemnului are o continuitate multiseculară, la jumătatea secolului al XVII-lea este menționat în Dieta de la Mediaș (anul 1650) faptul că Domeniul Gurghiului plătea fiscului venituri obținute din exploatații forestiere, iar mai târziu sunt consemnate joagăre de tăiat cherestea și fabrica de hârtie. Industria de exploatare a lemnului are continuitate până în zilele noastre, bineînțeles că metodele de exploatare și formele de valorificare au evoluat de-a

Figura 82. Industria extractivă la nivelul Ținutului Reghinului

lungul vremii, respectiv s-au diversificat (formele de valorificare în industria prelucrativă a lemnului vor fi tratate în detaliu în subcapitolul următor).

Industria extractivă a pietrei s-a practicat în Ținutul Reghinului din vechi timpuri, piatra era folosită în special ca material de construcții, dar era utilizată și la morile de cereale (pietrele pentru aceste instalații de măcinat erau de regulă achiziționate de la meșterii bistrițeni). În prezent rocile sedimentare se valorifică sub formă de produse de balastieră (la cele 6 balastiere care funcționează în Ținutul Reghinului), utilizate ca materiale de construcție. Aceste balastiere au în componența lor stații de sortare a produselor ce urmează a fi comercializare. Pe lângă această sortare, pietrișul poate suferi modificări fizice prin procesul de concasare.

În Ținutul Reghinului, în prezent, sunt șase balastiere funcționale (Figura 82): trei în Petelea (Geiger Transilvania SRL Criste, cu trei puncte de lucru în această localitate), două în Aluniș (All Tin SRL Vălenii de Mureș, cu două puncte de lucru în Aluniș) și una în Ideciu de Jos (Astor Com SRL cu sediul în Târgu Mureș). Alte activități componente ale industriei extractive se desfășoară în cadrul unităților economice: EMIMAR SRL (Reghin), LOGISTICS ALTLAS E PLUS A SRL (Petelea), SALINELE SANDOR SRL-D (Reghin), EXPLO TRANS MAR SRL (Reghin) și EXTALMIN DIGGING SRL (Reghin).

Industria prelucrătoare reflectată în economia Ținutului Reghinului

Industria prelucrătoare este destul de bine reprezentată la nivelul Ținutului Reghinului, predecesoarea acesteia este reprezentată de breslele de meșteșugari (bresle care au conferit specificitate Reghinului și împrejurimilor sale). Principalele industrii prelucrătoare din acest areal sunt reprezentate de: industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria textilă și industria prelucrătoare în domeniul metalurgiei (Figura 83).

Industria alimentară este reprezentată prin activități de fabricare a produselor de panificație și patiserie și morărit, industria de prelucrare a cărnii, precum și cea de obținere a diverselor băuturi. Fabricarea produselor de panificație și patiserie se desfășoară, în majoritatea localităților componente ale Ținutului Reghinului, (conform ListaFirme 2018) în următoarele unități: BEWAMI SRL (Reghin), PANIGEL SRL (Reghin), GIURGIUPANPROD SRL (Reghin), SIMIMPEX SRL (Reghin), CIPRIALEX COM SRL (Reghin), CATSIMAR SRL (Breaza), PATICO DELICATESE SRL (Reghin), PAM SRL (Reghin), BOZON COM SRL (Dulcea, Ibănești), AUR MADA SRL (Reghin), PAINE APALINA SRL (Reghin), CREMONA PROD IMPEX SRL (Reghin), BRUTCOM TRANSP SRL (Reghin), VIO DI PAN SRL (Reghin), GRANPAN DOR SRL (Reghin), MULTIBRUT TRADITIONAL SRL (Suseni), TEMROF SRL (Aluniș), EMOKING PAN SRL (Reghin), LIA LABORATOR CRACIUN SRL-D (Râpa de Jos, Vătava), DIVINE CAKE BY TALIDA SRL (Reghin), ADECO PREST SRL

Figura 83. Industria prelucrătoare la nivelul Ținutului Reghinului

(Toaca, Hodac), RODIS CAKE SRL (Ibănești), MOARA SIMKI SRL (Beica de Jos), CUPTORUL DE AUR SRL (Solovăstru), THREE CHOCOLATE SRL-D (Reghin), ARCOPAN MONET SRL-D (Rușii-Munți), MNMFANCY SRL (Reghin), IUBIRE CU AROME SRL-D (Reghin), IACOB GLUTEN FREE SRL (Breaza, fabricarea biscuiților), DULCE DE LA IONELA SRL (Ibănești), CREATIV PANYSAB SRL-D (Reghin), PANSABAU SRL (Reghin), CASUTA DULCE A BUNICII SRL (Ibănești).

Prepararea produselor din carne, lapte, conservarea fructelor și legumelor, ca o activitate ce întregește industria alimentară, își desfășoară activitatea în: AGROSPRINT SRL (Breaza, congelarea și ambalarea în vid a fructelor și legumelor), PROD IMPEX MONICA SRL (Reghin, fabricarea produselor din carne), CARMACO SILVA SRL (Reghin), TEODOR SUCIU SRL (Gurghiu, fabricarea brânzeturilor din lapte de vacă), CONIFLOR SRL (Gurghiu, fabricarea produselor din carne, inclusiv carne de pasăre), SZENTE PRODCOM SRL (Reghin, prelucrarea și conservarea cărnii), MIRDATOD PROD SRL (Ibănești, prepararea produselor lactate), ACETO SRL (Batoș, fabricarea condimentelor și ingredientelor), LINTUCA PROD COM SRL (Breaza, fabricarea brânzeturilor din lapte de vacă), FRAGOSUC SRL (Reghin, fabricarea sucurilor de fructe și legume), CARMACO AGRO SRL (Reghin, fabricarea produselor din carne), ALCISA SRL (Solovăstru, fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și produselor zaharoase), COMALIND COMPLEX SRL (Tireu, Ibănești, fabricarea produselor din carne), CONDIPLANT SRL (Voivodeni, fabricarea condimentelor), NATUR AGROFAR SRL (Reghin, producerea sucurilor din fructe și legume), PROTGRAVEG MARDAVIO SRL (Reghin, producție de uleiuri și grăsimi alimentare), RODLACTA SRL (Fărăgău, fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor), TRADITII DIN NATURA SRL (Reghin, prepararea și conservarea produselor din fructe), CBM MURĂTURI SRL (Vălenii de Mureș, Brâncovenești), CIPROBIO SRL (Reghin, fabricarea sucurilor și băuturilor din fructe), HABIFRUCT CONSERV SRL (Habic, Petelea), BIO PLEUROTUS SRL (Reghin).

De asemenea, în perimetrul arealului de studiu, industria prelucrătoare este reprezentată și de industria producerii băuturilor alcoolice și nealcoolice, în unități precum: JACON TEX SRL (Reghin, fabricarea băuturilor racoritoare nealcoolice și productia de ape minerale și îmbutelierea lor), CHI NI FRUIT SRL (Reghin, se ocupă cu distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice), CODRIS PROD SRL-D (Reghin, producerea băuturilor nealcoolice răcoritoare, a apelor minerale și îmbutelierea lor), PCMARRIS SRL (Reghin, producerea și îmbutelierea apelor minerale și a băuturilor răcoritoare nealcoolice), APHRODITA SRL (Ibănești-Pădure comuna Ibănești, producerea berii), AQUA PROFIT SRL (Reghin, producerea apelor minerale și a altor ape îmbuteliate și producerea băuturilor răcoritoare nealcoolice), DANIMAR SERVICE COM SRL (Reghin, același profil de activitate ca al firmei AQUA PROFIT SRL), EDIMOL SRL (Vălenii de Mureș, comuna Brâncovenești, produce băuturi răcoritoare nealcoolice și ape minerale și neminerale și îmbuteliera acestora), ANGORA PRODCOM SRL (Reghin, producerea băuturilor alcoolice), AQUASALARD SRL (Reghin, producția de ape minerale și neminerale și îmbutelierea acestora și producerea băuturilor răcoritoare nealcoolice), TRANSYLVANIAN BEER COMPANY SRL (Reghin, fabricarea berii).

Industria textilă este practicată, în prezent, în cadrul următoarelor unități: BRUNO ALEXMELSAN SRL (Reghin, care se ocupă cu fabricarea articolelor vestimentare din textile, exceptând lenjeria de corp), NIMAR SRL (Reghin, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), LAROM IMPEX SRL (Reghin, producerea articolelor de îmbrăcăminte), ILCOMPEL IMPEX SRL (Rușii-Munți, fabricarea articolelor vestimentare din piele), PROGRESUL SCM (Reghin, fabricarea articolelor vestimentare), ILMADAM SRL (Reghin, fabricarea exclusivă a lenjeriei de corp), AUTHENTIC STYLE SRL (Reghin, producerea articolelor vestimentare pentru lucru), GLOVES TOP SRL (Suseni, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru lucru), ACMA CONF SRL (Reghin, producerea articolelor vestimentare din piele și materiale textile), BITAROMPROD SRL (Petelea, fabricarea articolelor vestimentare pentru bărbați și îmbrăcăminte profesională de lucru), MARILACT IMPORT SRL (Reghin, articole de îmbrăcăminte și accesorii), TABITAELENS SRL (Reghin, fabricarea exclusivă a lenjeriei de corp), MOLD LYNE SRL (Reghin, fabricarea echipamentelor de protecție, jambiere, cotiere, ghete protecție, bocanci), REMO COMTUR SRL (Reghin, producerea articolelor de îmbrăcăminte pentru lucru), OPTIM PRODIMPEX SRL (Gurghiu, domeniu de activitate ca al REMO COMTUR SRL), SAICOM SRL (Voivodeni, producerea articolelor vestimentare pentru lucru), VICAM SRL (Ideciu de Sus, fabricarea echipamentelor speciale folosite în domeniul sablării și sudurii în construcțiile navale), CLAUDIA TEXPROD SRL (Ideciu de Sus, îmbrăcăminte pentru lucru), ECHIPAMENT ARIAM SRL (Reghin, vestimentație protectoare pentru lucru), SORPEL SRL (Suseni, producerea articolelor vestimentare din piele), AUTENTIC BLAN SRL (Filpișu Mare, comuna Breaza, fabricarea hainelor din blană), GALAXY MOISE SRL (Suseni, îmbrăcăminte pentru lucru), FRUNZANA IMPEX SRL (Reghin, produce îmbrăcăminte profesională de lucru), PROTECT CLAUDIANA SRL (Reghin, articole vestimentare speciale pentru lucru), COMPRODIMPEX M.P. SRL (Ideciu de Sus, articole vestimentare pentru lucru), PROCOM ALINA SRL (Reghin, îmbrăcăminte pentru lucru), IMPEX CAROL SRL (Suseni, îmbrăcăminte profesională și de lucru), MARLO DRESS & MORE SRL (Vălenii de Mureș, comuna Brâncovenești, fabricarea exclusivă a lenjeriei de corp), LORE VIDRA SRL (Reghin, producerea articolelor din blană), ROZA MANUAL PROTECT SRL (Tonciu, comuna Fărăgău, îmbrăcăminte protectoare pentru lucru), GRAVAR PROTECT SRL (Dedrad, comuna Batoș, vestimentație pentru lucru), GALAXI PRODEAMAR SRL (Suseni, îmbrăcăminte protectoare pentru lucru), DARICOM MAT PROTECT SRL (Reghin, echipamente și accesorii pentru protecția muncii), STEFY BROD TEXTIL SRL (Voivodeni, fabricarea exclusivă a lenjeriei de corp). Desigur, confecționarea articolelor vestimentare se face și în ateliere individuale de către croitori și croitorese (fără ca aceștia să facă parte dintr-o asociație meșteșugărească sau din cadrul unei firme).

Industria de prelucrare, tăbăcire și finisare a pieilor, confecționarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamente, a încălțămintei, prelucrarea și vopsirea blănurilor se practică, în Ținutul Reghinului, în unitățile următoare: confecționarea articolelor de voiaj, marochinărie și harnașamente: COM IMPEX DALIN SRL (Reghin), MALA BAGS SRL (Reghin), MAROCHINĂRIE HARNAȘAMENT EQUUS SRL (Reghin), SHOES TOP SRL (Reghin, fabricarea încălțămintei), MALA CREATIVE SRL (Reghin), SORCRIS TOTAL LEATHER SRL (Reghin), NONIUS CURELARIE HARNASAMENTE SRL (Reghin); producerea încălțămintei: REGSAN PRODIMPEX SRL (Reghin), E & C IMPEX SRL (Reghin), COSIVANIA SRL (Suseni), SCARPA CREUSE SRL (Reghin), PHOENIX SHOES SRL (Reghin), TEMEFE SHOES SRL (Filpișu Mare, comuna Breaza), PRODINTEX SRL (Voivodeni), ANDRAS COM SRL (Aluniș), LORENZA SHOES SRL (Breaza), ANNA FELLINI BAGS SRL (Reghin, fabricarea poșetelor), COMORA SEMIFABRICATE SRL (Suseni).

Industria de prelucrare a lemnului, fabricarea produselor din plută și lemn, fabricarea mobilei este bine dezvoltată la nivelul Ținutului Reghinului și se desfășoară în următoarele unități: tăierea și rindeluirea lemnului: PLASCOM IMPEX SRL (Reghin), HULMANA SRL (Reghin), PRODOMO COM SRL (Breaza), LETI PROD COM IMPEX SRL (Reghin), PLATANUS PROD IMPEX SRL (Beica de Jos), DANBORCOM SRL (Jabenița, comuna Solovăstru), DANIDAN SRL (Ibănești), OVIDORA SRL (Dubiștea de Pădure, comuna Hodac), CRYSTY PROD FOREST SRL (Dubiștea de Pădure, comuna Hodac), PRODIMPEX IMA SRL (Urisiu de Sus), OLYX COM SRL (Toaca, comuna Hodac), OCTA TRADE SRL (Reghin), DENIS PUN SRL (Hodac), MIGAVLAD SRL (Ibănești), CRISMIR SRL (Ibănești), MAO LEMN SRL (Bistra Mureșului, comuna Deda), VIOLINS TRANSILVANIA SRL (Reghin), DARION SRL (Ibănești Pădure, comuna Ibănești), AGRICOMEB SRL (Suseni), EMIMAGRICOM SRL (Toaca, comuna Hodac), CONF S RECORD SRL (Reghin), ELADOR PREST SRL (Tireu, comuna Ibănești), MADERAS BARBEROM SRL (Urisiu de Jos), GURGHIAN COM SRL (Gurghiu), MOLIDSILVA PROD SRL (Ibănești Pădure), NIK MAR TRANS SRL (Hodac), PROFINPOG SRL (Toaca), DIDI RAL PREST SRL (Hodac), PETRY FLOR SRL (Brădețelu), MATIFLOR SRL (Ibănești Pădure), DANECONS SRL (Deda), DASOR COM SRL (Dedrad), LUDOFLAV TRANS SRL (Hodac), ORHAN LEMNS SRL (Bistra Mureșului), ECO PROTMED SRL (Ibănești), LEN SIMBA SRL (Hodac), ZAHA NOMI SRL (Ibănești), BRK VAS FOREST SRL (Hodac), ALBSONY FOREST SRL (Dulcea), DALEX WOOD SRL (Toaca), SAMYN BEN TRANS SRL (Hodac), WOOD CUTTING SRL (Bistra Mureșului), IANEXIM EXPLO WOOD SRL (Reghin), FLORY BABY SARA SRL (Hodac), VIOGRI FOREST SRL (Toaca), ARTPLUCS LEMN SRL (Dubiștea de Pădure), TOPWOOD CYP JON SRL (Toaca), ELIRUS TRANS FOREST SRL (Ibănești), PASCU HODAC FOREST SRL (Hodac), OVIBEN FOREST SRL (Toaca), BEN WOOD DEPEXPLOSERV SRL (Toaca), EXPLOFOREST DARIDEN SRL (Hodac), NATAN RODI SRL (Hodac), DIDU SOUND SRL (Toaca); fabricarea articolelor din plută, paie și materiale vegetale împletite: BLUM APIIMPEX SRL (Reghin), ROVIMAR SRL (Reghin), PROFIL IMPORT EXPORT SRL (Reghin), WOOD HOUSE SRL (Reghin), IDIMAR IMPEX SRL (Reghin), CREATIVE CONCEPT SRL (Breaza), ZARIS SRL (Hodac), BUDAU SRL (Tireu, comuna Ibănești), FERANA PROD SRL (Beica de Jos), ULM ANDREAS SRL (Bistra Mureșului, comuna Deda), FOR BYN SRL (Toaca, comuna Hodac), WOOD SOUND SRL (Toaca, comuna Hodac), RAZCRIS SRL (Brădețelu, comuna Ibănești), MAGO LEMS SRL (Ibănești), GOLD BRAD SRL (Hodac), TMM FAG EXFOR SRL (Cașva), NEL VIONIC SRL (Ibănești), ENICAVA PRODSERVCOM SRL (Aluniș), MIRIAND COM SRL (Toaca), DUMI MAR SRL (Hodac), AGRI KAR SOLUTION SRL (Batoș), IMIOCON PRODIMPEX SRL (Toaca), CRISTI LIN SRL (Hodac), RADMON EXPLO FORES SRL (Toaca), PRELUCRARE LEMN MASIV SRL (Solovăstru), MINOR ARTIS SRL (Filpișu Mare); producerea elementelor pentru dulgherie și tâmplărie și a ambalajelor din lemn: KASTAMONU ROMANIA SA (Reghin), ECO EURO DOORS SRL (Reghin), NORFOREST SRL (Reghin), DIANA MOBILA SRL (Reghin), JAJAWOOD SRL (Aluniș), NICPREST EXPLOR SRL (Reghin), PROMET TRANS IMPEX SRL (Maiorești, comuna Rușii-Munți), WORKSHOP DOORS SRL (Vătava), CETATE PROD PALET SRL (Gurghiu), FILUX SRL (Reghin), GEUMB EXIM SRL (Reghin), FAMITO APROCOM SRL (Reghin), MOBICOM SRL (Hodac), CEPT ID SRL (Reghin), OVI PAU COM SRL (Brădețelu), DEMION PREST COM SRL (Bistra Mureșului, comuna Deda), LEXIMPROD SRL (Reghin), INAD GROUP DOORS SRL (Reghin), EUCALIPT PRODCOM SRL (Reghin), COM ROMIR SRL (Reghin), UTILITY COM SRL (Reghin), VLACATACOM SRL (Deda), DEPALMUR SRL (Reghin), STEFALEX EXPLOR IMPEX SRL (Lăpușna), FIA THINGS WOOD SRL (Ibănești), ELIRODI FOREST SRL (Bistra Mureșului), MRAPIS PROD SRL (Maiorești), TAMPLARIA FAB SRL (Beica de Jos); fabricarea mobilei: BUCIN MOB SRL (Reghin), LARIX MOBILA SRL (Reghin), PEGE IMPEX SRL (Reghin), MOBILADALIN SRL (Reghin), OLTEAN PRODLEMN SRL (Jabenița), REMEX SA (Reghin), ROMERCATO PRODIMPEX (Reghin), GRALEMN JUNIOR SRL (Reghin), MIM COMIMPEX SRL (Reghin), ELIT MOBIL SRL (Reghin), STABILO EXIM SRL (Reghin), FORTIS CO SRL (Breaza), VIVARIUS IMPEX SRL (Reghin), AMIS MOB SRL (Reghin), FTS MEUBLE SRL (Reghin), NAIADE COMEXIM SRL (Gurghiu), AUSTRO WOOD SRL (Petelea), MOCIAR MOB SRL (Solovăstru), MOOX WOOD SRL (Petelea), ECO CHARM SRL (Cașva), SERVICE FURNITURE SRL (Reghin), PETRUSIA SRL (Reghin), TIGER COM SERV SRL (Reghin), RUSTIC NIDMOB SRL-D (Jabenița), THE FURNITURE LAB SRL (Reghin), SOOS PRDLEMN SRL (Reghin), DOMENY SRL (Reghin), MOBILA LORAPAL SRL (Breaza), AMAL PRODCOM SRL (Reghin), GURGHIU IMPEX SRL (Tireu), ELAM IMPEX SRL (Breaza), STEFI LEMNART SRL (Idicel Pădure).

O activitate conexă industriei de prelucrare a lemnului este fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie: RUPACK SRL (Reghin), IOANA CARTON IMPEX SRL (Reghin), PRINTOTAL SRL (Reghin), SIBA PACKAGING SRL (Reghin), KRISISS SRL (Reghin), IOANA CARTON PRODUCTION SRL (Bistra Mureșului), PACK STAR HORECA SRL (Reghin), BIGPACK SRL (Reghin), MUSPACK SRL (Bistra Mureșului), ARKAS PRODEXIM SRL (Petelea), RUDAN PACK SRL (Reghin), BIOAVIS AMBALAJE SRL (Reghin), BIOAVIS PACK SRL (Reghin), ELFI SOFI PAPIR SRL (Dubiștea de Pădure), CUPS MAKE INNOVATION SRL (Aluniș).

Industria de fabricare a substanțelor și a produselor chimice este reprezentată de activitatea care se desfășoară în unitățile: SENIA STUDIO SRL (Reghin), PURE SSENSE COSMETICS SRL (Reghin), KASTAMONU INDUSTRIAL MATERIALS SRL (Reghin).

Industria de producere a maselor plastice se desfășoară în unitățile: PROTELCON SRL (Reghin), BLUM PROD SRL (Reghin), MITECOMEXIM SRL (Reghin), TERRAOLYPLAST SRL (Reghin), MIPA TOD PREST SRL (Gurghiu), TRADINGLARPLAST SRL (Reghin), RAZVAN ACTIV SRL (Toaca), PETAR COM SRL (Reghin), HAIFA TERM SRL (Reghin), FLORIAN PLAST SRL (Toaca), MARIUS PLAST SRL (Ibănești), ZARICUT INDUSTRY SRL (Toaca), BUTILCA PLAST SRL (Toaca), ISOLATED PLAST SRL (Hodac), CECILIA PLAST SRL (Ibănești), MOISIN PLAST SRL (Ibănești), MARPLAST WEST SRL (Hodac), EMIL FEROPLAST SRL (Toaca), SIGFENSTER SRL (Morăreni), DORIAN CIOLOACA PLAST SRL (Dubiștea de Pădure), GHITA PLAST SRL (Ibănești Pădure), TERMOPLAST OCTAVIAN SRL (Ibănești), RAZVAN TERMO NIC SRL (Dubiștea de Pădure), PAVIO WINDOWS&DOORS SRL (Breaza), MARI TERMO GEAM SRL (Toaca), CLAUVAS GMI SRL (Ibănești Pădure), FATACIUNITA PLAST SRL-D (Zimți), RUPTURI TERMOPAN SRL (Tireu), TERMOPAN VARGAZONE SRL (Dubiștea de Pădure), DAIADAR TERMOPLAST SRL (Dubiștea de Pădure), MDB PLASTGLASS SRL (Toaca), PRIVOTECH WINDOWS&DOORS SRL (Ibănești), NICULICIPLAST SRL (Dubiștea de Pădure), VIORAFLOR TERM SRL (Toaca), AYA IULPIN SRL (Toaca), TIN DUBIPLAST SRL (Dubiștea de Pădure), DUMERIC SABRI PLAST SRL (Toaca), FARPAU PLAST SRL (Dubiștea de Pădure), HAIBISS SRL (Toaca), PROFI FONSTER SRL (Lunca Mureșului), TRADI TERM RAUL DECOR SRL (Toaca), CLAU TERMO VAS SRL (Ibănești Pădure), DIONIS PLAST SRL (Hodac), PLASTBAUSAL SRL (Toaca), CATA RAUL TERMOPLAST WEST SRL (Ibănești), MAL MARIRAL SRL-D (Dubiștea de Pădure), FLASIM PLAST SRL (Reghin), HODACEANA SRL-D (Hodac), HUNTER LUX BAMBU SRL (Toaca), DRA RAMCRIMAT SRL (Dubiștea de Pădure), CORIMAR NKO SRL (Gurghiu), ANY ALIN PLAST SRL (Bicașu), VLAD TERMO CTL SRL (Jabenița), OVISER TERMO SRL (Hodac).

Industria de fabricare a produselor din minerale nemetalice este modest dezvoltată în Ținutul Reghinului de unitățile de producție: MALDO PROD SRL (Reghin), ERG GROUP SRL (Suseni), RAMIPROD SRL (Reghin), AUTOHAUS SILVER SRL (Reghin), EMISTIH PRODCOM SRL (Reghin), MARIS PROGRESIV SRL (Gurghiu), FUNERAR GRANIT CONSTRUCT SRL (Reghin), TEO GEODRIA SRL (Dubiștea de Pădure), AXELMIR PAVELE SRL (Idicel), DAN PAVEMENT SRL (Ibănești), ANTOMAYA PAV SRL (Bistra Mureșului), MIHA BETON STAR SRL (Brâncovenești), TERMOVISION MONTAJ SRL (Reghin) și POLITERM GLASS SRL (Solovăstru).

Industria metalurgică își desfășoară activitatea în doar trei unități, la nivelul regiunii analizate: AGROMEC REGHIN SA (Reghin), MIR PROFIL PROD SRL-D (Morăreni, comuna Rușii-Munți) și X STEEL PROD SRL-D (Vălenii de Mureș, comuna Brâncovenești).

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv utilaje, mașini și instalații și echipamente reprezintă unul dintre domeniile relativ bine dezvoltate în cadrul Ținutului Reghinului, activitatea acestui sector industrial se defășoară în unitățile: PRODFERRUM SRL (Reghin), NEON&SIGN SRL (Reghin), HUMI SRL (Reghin), ACCO HITECH SRL (Reghin), LEMN METAL REGHIN SRL (Reghin), HIDROSALT HOLDING SRL (Reghin), METALINOXREGHIN SRL (Reghin), SAVASANA CONF SRL (Reghin), FABRICA DE RECLAME SRL (Reghin), ZSOFIA SRL (Reghin), FAN LUCI SRL (Reghin), MARMARA TEHNIC SRL (Reghin), SABAX METAL SRL (Reghin), WLS WORLD LIGHT SOLUTIONS SRL (Reghin), INOX DESIGN SRL (Reghin), ATY MYRON SRL (Reghin), ALIDAN INOX SRL (Dedrad), ALIN TOP INOX SRL (Reghin), PROFLEX MACHINING SRL (Reghin), POLITECH REGUN SRL (Reghin), ONDULINA STEEL SRL (Solovăstru), KATINKIR SRL (Reghin), CENTRUL DE TEHNOLOGIE TRANSILVANIA SRL (Suseni), ALPHA FIER CONCEPT SRL (Deda), DEDRADALEX SRL (Dedrad), UMVIVO MANUFACTURA SRL-D (Filpișu Mare), SUDALUM.RO SRL (Reghin), METAL FABLAB SRL (Ibănești), EAVES ROOF CONSTRUCT SRL (Reghin), DIAKAR ROOF SRL (Reghin), IRUM SA (Reghin), TEHNOTERM IMPEX SRL (Reghin), EUROMAT IMPEX SRL (Reghin) și PENTAMOTER SRL (Aluniș).

Industria de fabricare a elementelor electonice și optice și echipamentelor electrice își regăseste activitatea în cadrul a cinci unități localizate în arealul de studiu al ținutului: OLSER COM SRL (Reghin), MEDI OPTIC SRL (Reghin), GLG SOLAR SRL (Ideciu de Jos), ELEAND COM SRL (Reghin) și EL PROD IMPEX SRL (Reghin).

Industria de fabricare a autovehiculelor și altor mijloace de transport, remorcilor, semiremorcilor, repararea, instalarea și întreținerea mașinilor și echipamentelor este dezvoltată prin existența unităților: STARFOR SRL (Reghin), SIMAL STEEL SRL (Reghin), TOWAWAY SRL (Petelea), VELOMOBIEL RO SRL (Breaza), BOGDAN IMPEX SRL (Reghin), AHS PROSERV SRL (Reghin) și COCO AIDAGRO SRL (Dedrad).

În categoria altor activități industriale de prelucrare își au domeniul de activitate următoarele unități de producție: HORA SA (Reghin), GYL SRL (Reghin), GLIGA COMPANIES SA (Reghin), DURLY PRODIMPEX SRL (Rrghin), HARSAN INSTRUMENT SRL (Breaza), YTU SRL (Reghin), BOKING EXIM SRL (Reghin), JEWEL IMPEX SRL (Reghin), MOZAIC ORIENTAL SRL (Reghin), RETEHCOM SRL (Reghin), GLIGA INSTRUMENTE MUZICALE SA (Reghin), DONAUTAL SRL (Reghin), REVISMED SRL (Reghin), GENUINO VIOLINS SRL (Reghin), SLEMNA MOB SRL-D (Reghin), MARIO VIOLIN SRL (Reghin), MILASIS PROD COM SRL (Reghin), ECOVIOLIN SRL (Reghin), MASTERVIDENT SRL-D (Reghin), XOMARVI COMPANY SRL (Șerbeni), BUCUR IMPEX SRL (Breaza), KRYSS VIOLINES SRL (Ibănești), JALLUX BLINDS SRL (Reghin), ALPHA CIBIC LINE SRL (Reghin), ROBERT VIOLIN SRL (Reghin), RULPLAST SRL (Reghin), BAKOSKONTRABASS SRL (Lunca Mureșului), STRAD VIOLIN SRL-D (Reghin), PROTECT CRISTALEXA SRL (Breaza), LORADECORAG SRL (Reghin), ALTRIS ROTRUST SRL (Filpișu Mic), GAL&SONS ORTOPEDICS SRL (Reghin), QUALITY EXPERT SRL (Gurghiu), COSTA PRODLEMN SRL (Habic), ANCA HANDMADE SRL (Reghin), MADLAB PROJECTS SRL (Fundoaia), VIOLIN BASS BUILDING SRL-D (Breaza), WEIS VIOLINS SRL-D (Breaza), PICCOLO MAESTRO SA (Reghin), CIRCA DENTES MEOS SRL (Breaza), PALTIN FRIGUR SRL (Reghin), VALU FLAVIU SRL (Aluniș), DEMETER VIOLINES SRL (Ibănești), GYOZO CONTRABASS SRL (Lunca Mureșului), TOACA 3D SRL (Toaca), CAR REGH EVENTS SRL (Breaza), EDERA ACUL PROD SRL (Reghin), VIVIANNE DENTLABOR DRL (Reghin) și OYSTER VIENNA JEWELLY SRL (Reghin).

În concluzie, ponderea covârșitoare a activităților industriale de prelucrare este localizată în Municipiul Reghin și ceva mai puțin în perimetrul zonei rurale a Ținutului Reghinului.

În profilul de activitate al industriei de producere și furnizare a energiei electrice și distribuirea apei, salubrizare și gestionarea deșeurilor, reciclare, precum și activități de decontaminare se înscriu următoarele unități: GLG E GRIG SRL (Ideciu de Jos), AUSTROSOLAR WEST SRL (Petelea), AQUASERV SA (Reghin), ROBOKI SRL (Reghin), RAGCL SA (Reghin), CONSPRODALI SRL (Reghin), NIDA ECO SRL (Reghin), ACMAREF SRL (Reghin), PETEL BUM SRL (Petelea), ELFI ALI SERV SRL (Uila), RAGON PREST COM SRL (Dedrad) și ITI ECO LEXIA SRL (Comori).

Sectorul industrial care se ocupă de construirea diverselor tipuri de construcții, este bine reprezentat în arealul de studiu al acestei lucrări, prin activitatea următoarelor firme: PROBICONS SRL (Reghin), SEKA LTD COMPANY SRL (Reghin), LUXCONSTRUCT SRL (Reghin), COMPETENT CONSTRUCT SRL (Reghin), DEMICONS SRL (Reghin), CONDOR INVEST SRL (Reghin), TIMEA SRL (Glăjărie), BIROTHERM SRL (Reghin), CONSREG SA (Reghin), MONEDMOND (Aluniș), ADYREG CONSTR SRL (Cozma), FRANDES SRL (Reghin), HECEV SRL (Reghin), SOUND R TREV SRL (Reghin), BATIMENT STYLE SRL (Reghin), TERRA METAL ART SRL (Tireu), BMC CRISCON SRL (Beica de Sus), NEOCASA SRL (Reghin), MARCUS GORUN SRL (Reghin), TRANSILVANIA LAZAR CONSTRUCT SRL (Reghin), PRADO CONSTRUCȚII SRL (Bistra Mureșului), KOVACS DIENSTLEISTUNG SRL (Reghin), KLAUSENBURG RESIDENCE DEVELOPMENT SRL (Reghin), ROMBAL CONSTRUCT SRL (Reghin), HUMOKA SRL (Reghin), ERNESTO STYLE SRL (Breaza), IVACSONCONSTRUCT SRL-D (Reghin), COBRA CONSTRUCT SRL (Glăjărie), STAR TRADING HOUSE SRL (Reghin), MV INVEST SRL (Reghin), WIST CONSTRUCT SRL (Reghin), JAN ILCONS SRL (Reghin), GALAX CONSTRUCT SRL (Reghin), ZSIGA CONSTRUCT SRL (Vălenii de Mureș), DALIAS SRL (Fițcău), CARLISAN MARKET SRL (Reghin), MDN CONS SRL (Reghin), HOMCOMPANY SRL (Reghin), MDK BAU SRL (Dedrad), ROCON FINISAJE SRL (Reghin), GREGORIO IUSTINA SRL (Vătava), MOLDMARIEMI SRL (Reghin), OJEVAMI SRL (Reghin), TENCUIELI SI FINISARI SRL (Reghin), URBIS SRL (Reghin), BRITYM SABY SRL (Glăjărie), ROMIX SRL (Vălenii de Mureș), CTC CONSTRUCT ARDEAL SRL (Dedrad), HIP GM CONSTRUCT SRL (Reghin), CARDINAL DIAMED SRL (Reghin), RETIP SERCO SRL (Reghin), TOP CLASS IMOBILIARE SRLȘ (Reghin), MARCOVAS GORUN SRL (Reghin), INTERIEUR ARUAL BATIMENT SRL (Reghin), NORBI COM SRL (Reghin), CARPENTER HOUSE SRL (Rușii-Munți), SARMASAN CONSTRUCT SRL (Petelea), EVONIS SRL (Reghin), UTILCONSPLUS SRL (Brâncovenești), TEO PET CONSTRUCT SRL (Ideciu de Jos), MARIS GROUP CONSTRUCT SRL (Beica de Jos); MARLESAB CONSTRUCTION SRL (Hodac), CICA LAURA CONSTRUCT SRL (Reghin), RETRO CONCEPT SRL (Reghin), ROTICOVILA (Ibănești), ASZAMAR REG SRL (Reghin), DECORGESSO SRL (Reghin), T&FANTREPRIZA CONSTRUCT SRL (Reghin), NICOLETA CRISTINA SRL-D (Reghin), WORLD MARIOSAN CONSTRUCT SRL (Ideciu de Jos), BOMIR IDEA SRL (Reghin), RAD&DAV CONSTRUCTII SRL (Ibănești), MARUSAN CONSTRUCT SRL-D (Reghin), PALSERV CONSTRUCT SRL (Reghin), FRATII CIURBA SRL (Comori), MAN FAM CONSTRUCT SRL (Hodac), BEMEGE CONSTRUCT SRL (Reghin), OBENDORF TEAM SRL (Ideciu de Jos), FELIVAS CONSTRUCT SRL (Beica de Sus), ANMAREG PREST SRL (Ideciu de Jos), CASA DAPILSOR SRL (Ideciu de Jos), REAL ESTRATE FACTORY SRL (Reghin), EDU CONSTRUCT SRL (Batoș), EDY FIT CONSTRUCT SRL (Bistra Mureșului), MAXKARTIMCONS SRL (Bistra Mureșului), IRIGEN PREST SRL (Reghin), RAMCON PLAST SRL (Brâncovenești), RIAN PET CONSTRUCT SRL (Gurghiu), GUSTY BEST CONSTRUCT SRL (Batoș), SWEETSPED AGRI SRL (Tonciu), PRIMA EDILGLOBAL SRL (Dedrad), ARTH RENOV HOME SRL (Petelea), ANDRAS&MISU SRL (Aluniș), RAMTEK EDILIZIA CIVILE SRL (Reghin), NICULICI TERMO CONSTRUCT SRL (Toaca), VH WORKS SRL (Voivodeni), AZASZ CONS SRL (Vălenii de Mureș), ZSOBAR SRL (Reghin), DEDRADI CONS SRL (Dedrad), CREATIV CONSERG SRL-D (Reghin), PECON CONSTRUCT SRL (Ideciu de Jos), SEKA LTD CO SRL (Reghin), SCORPION FULL PREST SRL (Tisieu), DAIA STEF CONSTRUCT SRL (Goreni), ORIZONT RELAV CONSTRUCT SRL (Reghin), LUTU TRIF SRL (Ideciu de Jos), IZORENOV SRL (Ibănești), ROBYMON STYLE SRL (Toaca), ALMATON TERIC ARL (Ideciu de Jos), DANHORCONS INVEST SRL (Reghin), POPBATIPRO SRL (Jabenița), VARGA ZAL BEST CONSTRUCT SRL (Lunca Mureșului), GREVIR PREST SRL (Ideciu de Jos), NGU EDY CONSTRUCTII SRL (Reghin), BILDNING BYGG SRL (Luieriu), COLVERDUM CONSTRUCT SRL (Ideciu de Jos), GEROVALCLAM SRL (Fărăgău), PROGRESION IVJ SRL (Solovăstru), REMUS TOP FIN SRL (Suseni), CARMELA ANDRE SRL (Ideciu de Jos), IMMO BEST DESIGN SRL (Lunca), SCI ARIMARI BTP SRL (Solovăstru), IPC DIVERCONS SRL-D (Idicel), PRONYU MADIGAB SRL (Reghin), CURTEA DE FIER (Reghin), APACA TORADO SRL (Reghin), PROLINIARUT SRL (Reghin), MUZUR CONSTRUCT SRL (Reghin), PAVATOR DUMIMAR SRL (Reghin), EUGEN CONSTRUCT PAVAJ SRL (Reghin), VMA SURAJ CONSTRUCT SRL (Reghin), ROMALES SRL (Reghin), MARADID PAVAJ CONSTRUCT SRL (Reghin), MAIA RAL PAVAJ SRL (Reghin), STONEFIT SRL (Ideciu de Jos), BEST ROAD CONSTRUCT SRL (Brâncovenești), EMIL VIO PAVAJ SRL-D (Reghin), IRIS EXCEL SRL (Reghin), RALTYB PAVAJ SRL (Reghin), NEAMTU BEN CONSTRUCT SRL (Reghin), NATALI BRANS SRL (Beica de Jos), MARTIN PAVAJ SRL (Reghin), BRANDY DEEP INSTAL SRL (Deda), ANIMADO TRIM SRL (Reghin), ANIMED IMOB SRL (Reghin), BEST SAMISHARA SDR SRL (Reghin), CONFORT DRUM SRL (Reghin), TDI ESCAVAN JON SRL (Ibănești Pădure), ELEKTROKLIM SRL (Reghin), DELTATHERM SRL (Reghin), ELECTRA CONS SRL (Reghin), LEON GROUP CONSTRUCT SRL (Reghin), ECOINSTAL IT CONSULT SRL (Reghin), VALENTIN ELECTRO SRL (Reghin), PARMADO CONSIMPEX SRL (Reghin), UNI YETCH ELECTRO MONTAJ SRL (Breaza), ALBA TERM SRL (Batoș), STAR ELECTRO SRL (Reghin), CELTIA PREST SRL (Reghin), SIMILAR SRL (Reghin), GAL SERV SRL (Reghin), IZOPREST SRL (Reghin), ITON SERVICE SRL (Reghin), MIDOMER (Reghin), NATIDEN SEM SRL (Solovăstru), VALSOFT SRL (Reghin), SABISOR SRL (Reghin), BIMOL ELECTRO SRL ARL (Petelea), ANTO ELECTRO SRL (Reghin), GF GREENSOFT SRL (Petelea), DIANA BLUE SRL (Reghin), IMPRESA EDILE ULESAN SRL (Reghin), ELSERV SRL (Reghin), VIRGINAS SERV SRL (Aluniș), BULDO STAR SRL (Reghin), ALIBISERV SRL (Reghin), CORCHO MURES SRL (Bistra Mureșului), NLC SIGMA CONSTRUCT SRL (Reghin), BATIZ SRL (Reghin), ELNIDA PRODCOM SRL (Reghin), EURO CONSTRUCTION SRL (Reghin), FLINSTONE SRL (Aluniș), CHIRA GEOSER SRL (Breaza), PRODLEMN SANDA SRL (Reghin), 90BILEV SRL (Reghin), PROFESSIONAL BUILT SRL (Reghin), HEMON EXIM SRL (Reghin), BRIGADIERUL SRL (Aluniș), GLISERVAS SRL (Brădețelu), TODORAN&SILVER SRL-D (Ibănești Pădure), LISCONSTRUCT SRL (Reghin), EMGEO SRL (Reghin), TIM ELA SRL (Reghin), TERMO ORIZONT SRL (Reghin), AVA SYSTEM SRL (Reghin), DEK INCO SRL (Reghin), HILDA CONSTRUCTII SRL (Fițcău), SOCO MOSAIC SRL (Reghin), GLIGA INSTALATII SRL (Beica de Jos), VINDEVI CONSTRUCT SRL (Rușii-Munți), ROBROLELECTRO SERV SRL (Reghin), ZUGA CRIS DECO STYL SRL (Jabenița), VULCAN SRL (Reghin), CASATINICONS SRL (Reghin), ARHITECT SERVICES PLUS SRL (Reghin), GLOBAL ENVIROTECH SRL (Reghin), UNIQE CONSTRUCT SRL (Suseni), ELIZACOM SRL (Glăjărie), FLUX CONSTRUCT SRL (Aluniș), COSMOLUC SRL (Reghin), DANRAL MONTAJ SERE SRL (Reghin), ADY DAN CONSTRUCT SRL (Goreni), LACRIN SARA SRL (Reghin), REBOSIF INSTAL SRL-D (Petelea), DUOFORTCONSTRUCT SRL-D (Beica de Jos), FARCONSCIP SRL (Reghin), PRACTIC MET CASA SRL (Reghin), ONE MARCO CONSTRUCT SRL-D (Reghin), DECOP STYL TRANS SRL (Reghin), VIVI LKW PKW SRL (Reghin), ETANBOX SRL (Voivodeni), NEO CONCEPT HABITAT SRL (Gurghiu), LORY LIZ INSTAL SRL-D (Suseni), MARCEL PLAST SRL (Ibănești Pădure), GRANIBET SRL (Batoș), FPC CONSTRUCT SRL (Dedrad), ECO ISI PAC SRL (Gurghiu), RADANY IZOLATII SRL (Toaca), EMY&MAD SRL (Solovăstru), SAS CONSTRUCT SRL (Aluniș), EMALEX QUALITY PREST SRL (Ibănești), CONSTRUCTORUL RIG SRL (Reghin), OFFLINEDESIGN SRL (Deda), DANRAL INSTAL SRL (Reghin), DEDRALEX SOLAR ENERGY SRL (Dedrad), NEVADA HOUSE SRL (Jabenița), ECO POOLS SRL (Gurghiu), LAURAL EFECT SRL (Dedrad), GABIVAL GEBOUW SRL (Reghin), MARIA PETCONS SRL (Petelea), PROROCU INTERIOARE SRL (Chiheru de Sus), și IBRAILCOLD SRL (Reghin).

Unitățile economice din categoria sectorului secundar (industria extractivă, industria prelucrătoare, producția și furnizarea energiei electrice, distribuția apei, gestionarea deșeurilor și reciclare, construcțiile) sunt concentrate, în mare parte în Municipiul Reghin, dar și localitățile rurale dețin unități ale acestui sector economic.

Activități specifice sectorului terțiar

Atestat documentar în secolul al XIII-lea și grație statutului pe care l-a avut de-a lungul istoriei, municipiul Reghin, este condiția sine-qua-non pentru care 36,75% din populația ocupată (2011, Recensământul Populației și Locuințelor) din populația Ținutului Reghinului este cuprinsă în activitățile sectorului terțiar.

Comerțul și serviciile

Sectorul economic terțiar s-a dezvoltat într-un ritm mai alert după anul 1989, atunci când s-a trecut la economia de piață și întreprinderile de stat s-au privatizat (în baza legilor: Legea nr. 15/1990 și Legea nr. 18/1991) transformându-se în societăți comerciale sau regii autonome. Începând cu anul 1990, numărul agenților economici a crescut, precum și societățile care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, drept urmare și numărul persoanelor ocupate în sectorul terțiar a crescut direct proporțional cu factorii mai sus amintiți.

Pentru toate localitățile, aferente Ținutului Reghinului, activitatea preponderent predominantă (ca număr de persoane active ocupate) este reprezentată de comerț, activitate prin care se furnizează servicii și bunuri de necesitate stringentă pentru populație. Așadar, populația fiecărei comune are la dispoziție, pentru efectuarea cumpărăturilor zilnice, magazinele sătești (mai numeroase în resedințele de comună și mai reduse numeric în satele aparținătoare), cu produse diversificate. Locuitorii satelor mai slab populate își fac cumpărăturile de la magazinele cele mai apropiate din satele vecine (în cazul în care satul nu deține magazin propriu). Produsele nealimentare (de uz gospodăresc, papetărie, textile, bricolaj și materiale de construcții) sunt comercializate în cadrul magazinelor mixte sau în cadrul unităților specializate în acest sens (cel mai adesea concentrate în reședințele de comună și în satele cu populație numeric ridicată. Municipiul Reghin, ca centu polarizator de rang unu, din cadrul regiunii în cauză, deservește întreg arealul rural, din punct de vedere al comerțului (bunuri și produse oferite).

Municipiul Reghin împreună cu centrele de comună furnizează o gamă mai largă de servicii: educaționale (grădinițe, școli gimnaziale, licee și școli postliceale), medicale (medic primar, medic stomatologic, spital, centre pentru vârstnici, farmacii), culturale (cămine culturale, muzee, biblioteci și săli de lectură), administrative (primării, posturi de poliție), activități de servicii (transport, bancare, construcții), precum și produse alimentare mai diversificate. Astfel, axele de convergență a fluxurilor se suprapun peste arterele rutiere (axa principală fiind localizată în culoarul Mureșului și converge spre Reghin, axa secundară corespunde văii Gurghiului și converge tot spre Reghin, iar restul axelor, de rang trei, cu intensitatea fluxurilor mai mică, corespund restului văilor și sunt polarizate de Municipiul Reghin). Desigur, municipiul Reghin se detașează de restul UAT-urilor în ceea ce privește gradul de concentrare al activităților specifice sectorului terțiar, deținând un număr semnificativ de unități comerciale (magazine alimentare mixte și specializate pe diverse sectoare alimentare, magazine pentru articole vestimentare și de încălțăminte, supermarketuri, magazine specializate pe materiale de construcții, etc.).

Răspunsurile primite la chestionarele aplicate în anul 2017, afirmă faptul că locuitorii își fac cumpărăturile zilnice (cele alimentare în special) de la cele mai apropiate magazine (în raport cu domiciliul lor), iar produsele ce nu se găsesc în sat sunt procurate de obicei de la Reghin (unde sunt mai diversificate și la un preț mai accesibil în unele cazuri). În perimetrul Ținutului Reghinului (atât rural cât și urban) se găsesc unități care comercializează produse nealimentare, astfel încât locuitorii le pot achiziționa, după caz, nevoi și urgența necesității, din localitatea de domiciliu sau de la Reghin.

Deservirea populației cu servicii complexe, precum (consult medical de specialitate, învățământ liceal, postliceal și superior, servicii bancare, administrative și juridice) este deținută preponderent, în cadrul ținutului, de municipiul Reghin. Dar aceste servicii sunt asigurate și de centrele urbane polarizatoare situate înafara teritoriului analizat (Toplița, Bistrița, Municipiul Târgu Mureș și în unele cazuri Sibiu și Cluj-Napoca).

Acticvitățile turistice ca suport în dezvoltarea Ținutului Reghinului

Turismul și activitățile turistice au devenit tot mai importante și complexe în ultimele decenii, în funcție de preferințele și nevoile turistului, astfel devenind o componentă importantă a sistemului economic. Ținutul Reghinului nu se constituie într-un areal prin excelență turistic, dar posedă resurse turistice variate (Figura 84) care pot fi valorificate în multiple activități turistice. Așadar, aportul turistic în funcționalitatea economică a zonei, este modest semnificativ.

Figura 84. Resursele naturale și antropice din Ținutul Reghinului

În teritoriul supus analizei există valoroase resurse turistice, atât naturale, cât și antropice, astfel existând premise favorabile ca turismul și activitățile conexe turismului să se constituie în factori de favorabilitate pentru funcționalitatea economică a Ținutului Reghinului. În continuare, în subcapitolele următoare, se vor analiza resursele turistice, atât cele naturale cât și cele antropice, surprinzând aspecte precum: calitatea, cantitatea și atractivitatea acestora, și totodată, formularea unor recomandări și soluții de conservare și valorificare a patrimoniului turistic (natural și antropic).

Resursele naturale și rolul lor în funcționalitatea turistică

Cadrul natural reprezintă baza de susținere pentru desfășurarea tuturor activităților antropice, implicit și a turismului și activităților conexe turismului, prin frumusețea și varietatea sa determină fluxurile turistice.

Dispunerea teritoriului Ținutului Reghinului peste toate treptele majore de relief (câmpie înaltă, culoar de vale, dealuri, depresiuni, bazinete depresionare și munți), contribuie la crearea unui cadru natural complex, ceea ce înseamnă valoare ca resursă din punct de vedere turistic. Așadar, valoarea cadrului natural, asupra domeniului turistic, se manifestă prin atractivitatea elementelor sale, atractivitate măsurată prin gradul de pretabilitate. Componenta naturală, atât potențialul peisagistic al cadrului natural (climat, resurse de apă, relief), cât și capacitatea sa de a susține activități turistice diverse (de agrement, sportive, curative, culturale), constituie premisele favorabile dezvoltării turismului și implicit creșterea economică a ținutului.

Potențialul peisagistic, reflectat prin specificul geomorfologic, este ridicat datorită varietății reliefului prin prisma formelor morfologice: de la luncile și terasele joase din lunca Mureșului, Gurghiului și Luțului, până la culmile înalte ale Munților Călimani și Gurghiu. De asemenea, peisaje naturale valoroase din punct de vedere turistic, se găsesc în arealul dealurilor subcarpatice și în zona vulcanică a Munților Gurghiu și Călimani, acolo unde se pot vedea cratere ale vulcanilor: masivele Fâncelu-Lăpușna cu o altitudine de 1684 m și diamentrul de 13 km (cel mai mare diametru din Carpați), Tătarca cu o altitudine de 1688 m, Saca având 1777 m altitudine, caldera Călimani cu diametrul de 10 km, dominată de masivul Pietrosul Călimanilor cu altitudinea de 2100 m. Relieful, prin varietatea morfologică, oferă posibilități reale de valorificare a acestuia prin practicarea turismului de agrement, recreativ, curativ și cultural. Peisajele pitorești de vale caracterizează o mare parte dintre localitățile componente Ținutului Reghinului, începând cu cele situate în Culoarul Mureșului și Gurghiului și continuând cu cele aferente bazinetelor depresionare. Traseele turistice propuse în acest segment al lucrării, urmăresc mai multe văi pitorești ale microregiunii analizate și pot fi trasee mixte care să îmbine elementele cadrului natural cu obiectivele antropice din partimoniul cultural imobil: trasee pe Valea Mureșului, Gurghiului și Beicii pentru valorificarea peisajelor naturale, trasee care să valorifice Castelele din teritoriu, trasee care să valorifice edificiile religioase, etc.

O condiție esențială pentru valorificarea și dezvoltarea componentelor peisajului dintr-un anumit teritoriu este reprezentată de caracteristicile climatice, mai ales acolo unde relieful influențează procesele climatice. Climatul temperat-continental de tranziție este influențat de dispunerea ariei montane în partea estică a regiunii și de existența Culoarului Mureșului (element natural care permite pătrunderea maselor de aer reci venite dinspre est). Bariera orografică din est se reflectă prin condițiile climatice propice (creându-se astfel un topoclimat de adăpost) desfășurării drumețiilor și străbaterii unor trasee turistice. Restrictivitatea climatică pentru practicarea activităților turistice se manifestă în special toamna, în zona de culoar, din cauza gradului ridicat de nebulozitate. Factori climatici precum temperatura, grosimea și durata stratului de zăpadă, constituie condiția esențială pentru desfășurarea activităților turistice și sporturilor de iarnă în zona înaltă a regiunii.

Resursele hidrice generează valențe diferite pentru dezvoltarea mai multor tipuri de turism: lacurile au valoare peisagistică și balneoturistică, resursele hidrominerale dețin efecte balneare, rețeaua hidrografică se impune prin modelarea reliefului și crearea peisajelor naturale. Râurile și pâraiele care își au izvoarele în zona montană a Călimanilor și Gurghiului, străbat ținutul și favorizează crearea „efectului de margine” (datorită malurilor împădurite), aspect valorificat îndeosebi prin practicarea turismului de weekend. Pentru turismul de recreere sunt preferate malurile cu o fragmenatre redusă, albiile majore extinse, adâncimea și viteza de scurgere potrivite pentru practicarea sporturilor nautice și pescuit. Astfel, văile râurilor principale au facilitat apariția punctelor de popas și traseelor turistice (în special în sezonul cald).

Apele minerale sărate, de la contactul subcarpaților cu arealul limitrof caracterizat de existența stratului diapir, se regăsesc la Ideciu de Jos, Brâncovenești, Jabenița, Gurghiu și Uila, dar aceste resurse sunt valorificate doar la Jabenița și Ideciu de Jos.

De asemenea, valoare turistică, o au și lacurile cu apă sărată și apă dulce, grație posibilităților de agrement pe care le oferă (scopuri curative și terapeutice, pescuit). Lacurile sărate s-au format în: vechile ocne părăsite, prin acumularea apei; în goluri de natură carstică sau în unele cazuri în bazinele special amenajate de om. Lacurile sărate de la Jabenița și Ideciu de Jos au calități curative, astfel în perimetrul lor s-au dezvoltat stațiuni balneare de interes local (în prezent). Lacurile cu apă dulce au o reprezentare modestă la nivelul Ținutului Reghinului, acestea regăsindu-se în comunele Fărăgău și Voivodeni. În această categorie se înscriu și păstrăvăriile de pe Valea Gurghiului și Mureșului.

Rolul turistic (în special cel recreativ) al vegetației este atribuit în principal pădurilor, acest rol a sporit în importanță în urma procesului de urbanizare și a nevoii tot mai stringente a populației de a evada din rutina cotidiană. Astfel s-a dezvoltat, în special pe Valea Gurghiului acolo unde se găsește pădurea de stejari seculari Mociar și parcul dendrologic, turismul de sfârșit de săptămână de durată și distanță redusă. Varietatea biotopurilor regăsite la nivelul Ținutului Reghinului imprimă varietate a faunei: urși, cerbi, cocoși de munte, păstrăv, căpriori, iepuri, specii de păsări. Împreună cu vegetația, fondul cinegetic și fauna piscicolă, crează premisele favorabile dezvoltării turismului de tip sportiv (vânătoare, pescuit). Turismul cinegetic se practică cu precădere în arealul montan al Călimanilor și Gurghiului, pe Valea Mureșului și Gurghiului. Turismul piscicol se practică pe Valea Mureșului, în zona superioară a Văii Gurghiului (sectoarele montane a cursurilor de apă posedă o bogată faună ihtiologică: păstrăv, lipan, lostriță, etc.).

Resursele naturale ale Ținutului Reghinului se pretează pentru activitățile turistice de recreere (drumeții, diferite trasee), de weekend, turism în scopuri curative și terapeutice. Așadar, în scopul valorificării potențialului turistic natural, se încurajează amenajarea punctelor de belvedere, propunerea de tresee, crearea ofertelor turistice pentru valorificarea resurselor naturale, în cadrul acestor tipuri de turism trebuie avut în vedere echilibrul dintre activitățile desfășurate în cadrul natural și cele care valorifică resursele turistice antropice (cazarea în pensiuni agroturistice și case tradiționale, crearea unor trasee turistice tematice care să cuprindă atât spațiul rural cât și cel urban din arealul de studiu.

Rolul ariilor de vizibilitate în valorificarea peisajului Ținutului Reghinului

Peisajele pitorești din Ținutul Reghinului pot fi valorificate din punct de vedere turistic cu ajutorul amenajării unor puncte de belvedere. În identificarea și amenajarea unor astfel de puncte, un rol primordial îl are relieful, care prin culmile înalte, permite captarea imaginilor panoramice asupra tuturor zonelor mai joase aferente microregiunii analizate. Un punct de belvedere, exterior arealului de studiu, este Vârful Pietrosul Călimanilor care oferă o perspectivă asupra barierei orografice montane din estul regiunii în cauză.

Pe parcursul desfășurării etapei de teren au fost identificate multiple puncte de belvedere care oferă perspective vizuale asupra peisajului, iar cu ajutorul softului ArcGis (cu funcția viewshed analysis) și a modelului digital de elevație, au fost generate ariile de vizibilitate pentru punctele de belvedere cartate în teren.

Puncte panoramice cu impact vizual deosebit asupra elementelor peisajului teritoriului de studiu sunt următoarele (Figura 85):

punctele de vizibilitate situate în Munții Gurghiului: Masivul Fâncel-Lăpușna (1684 m), Vârful Saca (1776 m), Vârful Tătarca (1689 m), Vârful Bătrâna (1634 m), Vârful Frăsileasa (1627 m). Din aceste puncte se oferă o imagine de ansamblu asupra Văii

harta cu punctele de belvedere si ariile de vizibilitate

Gurghiului, Văii Mureșului și formațiunilor deluroase și depresionare componente ale ținutului;

punctele de belvedere situate în Munții Călimani: Vârful Poiana Tomii (1469 m), Vârfurile Vătava și Vătăvița. Din aceste puncte sunt perspective asupra Ținutului Reghinului și nu numai;

și unitatea deluroasă care face trecerea între Munții Gurghiu și Călimani înspre Depresiunea Deda-Porcești oferă puncte cu o amplă arie de vizibilitate asupra Culoarului Mureșului și înspre Dealurile Reghinului și Fărăgăului: Vârful Măgura (775 m), Culmea Sânioana (755 m), Dealul Bura (746 m), Dealul Osoiu (739 m);

punctele panoramice care oferă o arie de vizibilitate mai restrânsă (doar asupra unui bazinet depresionar, sau doar asupra unei văi secundare, sunt numeroase în arealul Ținutului Reghinului (datorită extensiunii mari și a reliefului variat din punct de vedere altitudinal și deopotrivă fragmentat). Astfel de puncte de belvedere pot fi considerate locurile de amplasare a cetății medievale și castelului Bornemiza de la Gurghiu, a castelului de la Brâncovenești, arealele în care au fost turnuri romane de supraveghere. În acest fel se pune în valoare patrimoniul istoric al Ținutului Reghinului.

Resursele antropice ca potențial turistic

Alături de resursele turistice naturale, cele antropice sunt de asemenea foarte valoroase, deoarece determină apariția și individualizarea mai multor forme de turism. Aceste resurse pot fi valorificate printr-o gamă variată de activități, precum: turism recreativ, cultural, sportiv, rural, știintifico-cultural, istoric, etc. Fondul turistic antropic este creat de om și poate fi categorisit atât în: elemente ale patrimoniului material, la rândul său divizat în două categorii: patrimoniul imobil (monumente și edificii istorice, religioase, culturale, arhitecturale, vestigii arheologice) și patrimoniul mobil (obiecte valoroase din punct de vedere etnografic, obiecte de artă, colecții de monede, manuscrise și acte, cărți, costume populare, obiecte cu valoare științifică, arheologică, obiecte obținute prin manufactură meșteșugărească, etc.), cât și în elemente ale patrimoniului imaterial (obiceiuri, ocupații tradiționale, cântece și dansuri populare, cutume, sărbători și serbări tradiționale cu valoare culturală, elemente specifice ale graiului locului, etc.).

Ținutul Reghinului se remarcă prin resursele antropice de interes turistic aferente patrimoniului culturii și civilizației tradiționale rurale, resurse materializate prin bunuri materiale (obiecte de artă populară, arhitectura și organizarea gospodăriei tradiționale, monumente de artă populară, elementele portului tradițional) și bunuri imateriale (muzica și jocul tradițional, obiceiuri și cutume, specificul ocupațiilor). Resursele de interes turistic ale mediului rural sunt mai bine păstrate în estul teritoriului (respectiv Valea Gurghiului) datorită

Figura 86. Amplasarea teritorială a bunurilor de patrimoniu, din Lista Monumentelor Istorice (în Ținutul Reghinului)

dificultății pătrunderii alohtonilor în teritoriu și spiritului mai conservator al populației vis-a-vis de schimbările culturale, sociale și politice.

Monumentele istorice aferente patrimoniului cultural construit (edificii și monumente care se regăsesc în Lista Monumentelor Istorice, 2016) formează o categorie de resurse turistice antropice cu vastă și bogată răspândire la nivelul Ținutului Reghinului. Valoarea prin care aceste resurse se fac remarcate și importante din punct de vedere turistic este de natură arhitecturală, religioasă, arheologică, memorială, fiind recunoscute pe plan local și multe dintre ele pe plan național și internațional. Concentrarea cea mai mare de astfel de obiective turistice se află, după cum este ușor de intuit, în municipiul Reghin, dar nici spațiul rural nu este vitregit de prezența în perimetrul lor a resurselor turistice antropice (Figura 86) și (Anexa 1). Mozaicul etnic și cultural care a caracterizat în general Ținutul Reghinului și în special municipiul Reghin, împreună cu factorii istorici, deopotrivă restrictivi și favorabili, au conlucrat astfel încât de-a lungul timpului, în acest areal, să se dezvolte importante elemente antropice, recunoscute în prezent ca fiind valoroase.

Ținutul Reghinului posedă o bogată și variată zestre imaterială și materială, creată și transmisă din generație în generație de locuitorii reghineni, astfel încât, patrimoniul turistic antropic reprezintă o componentă principală a potențialului turistic al zonei analizate, nu doar una complementară potențialului natural.

Satul tradițional

Ținutul Reghinului este un spațiu preponderent rural (singura localitate urbană fiind municipiul Reghin), spațiu întemeiat în special pe relația dintre om și cadrul natural, populația statornicită în acest areal încă din timpuri preistorice. Populația reghineană se remarcă prin resursele culturale și spirituale, transmise de-a lungul istoriei din generație în generație, concretizate prin simbolistica și semiotica locală, prezentă în elementele de arhitectură tradițională, port țărănesc, obiceiuri, tradiții, cutume, etc. Localitățile rurale aferente Ținutului Reghinului reprezintă o resursă turistică importantă, deoarece sunt așezări consolidate din punct de vedere al zestrei culturale (port tradițional, obiecte de uz gospodăresc, gastonomie, tradiții, obiceiuri), concomitent beneficiază și de dotările edilitare (alimentare cu energie electrică, apă și în unele cazuri gaze naturale), sanitare, comerciale și de acces la drumuri naționale, europene și căi ferate. Cu toate că satele ținutului reprezintă reale valori turistice, care pot fi valorificate, insuficiența unităților de cazare a turiștilor și uneori lipsa de interes a locuitorilor pentru dezvoltarea acestui sector turistic, duce la imposibilitatea de clasare a satelor reghinene în rândul satelor turistice tradiționale.

Principala resursă antropică pentru dezvoltarea turismului rural, o reprezintă arhitectura tradițională (prin arhitectura tradițională locuitorii și-au manifestat specificitatea etnică, culturală și deopotrivă gustul estetic pentru frumos). În majoritatea strategiilor de dezvoltare a mediului rural prin activități turistice, se pune accent pe arhitectura tradițională, deoarece se înregistrează o cerere tot mai crescută din partea turiștilor pentru valorificarea ruralului cu ajutorul elementelor sale de specificitate.

Amenințarea cea mai mare vis-a-vis de păstrarea autenticității satului tradițional o reprezintă elementele de modernism venite dinspre spațiul urban. Dar, autenticitatea spațiului rural este vitregită și de conservarea insuficientă a elementelor de arhitectură tradițională, precum și de slaba și ineficienta valorificare a acestora. Raportate la funcționalitatea și starea de conservare, gospodăriile din Ținutul Reghinului pot fi încadrate în următoarele situații: gospodării păstrate integral (cu șură, casă și toate acareturile necesare; acest tip de gospodărie este redus numeric în cadrul arealului studiat), gospodării păstrate parțial (mai numeroase decât cele din categoria precedentă, în care sunt păstrate doar unele elemente arhitectonice tradiționale). În cadrul ambelor categorii pot fi întâlnite gospodării în uz (active, locuite) și gospodării părăsite (înactive, nefuncționale, abandonate). Continuitatea locuirii satelor le-a conferit acestora păstrarea ca entitate distinctă, păstrându-se mai mult sau mai puțin specificul arhitecturii tradiționale.

Reliefarea valorii turistice a caselor tradiționale (aparținătoare etniilor care au locuit în acest spațiu) s-a făcut prin identificarea arealelor cu o concentrare ridicată a caselor tradiționale sau a celor care păstrează elemente de specificitate tradițională, cu posibilitatea de a fi amenajate turistic și de a se crea clustere în funcție de valoarea turistică a acestora (case de tip săsesc în comuna Batoș, Petelea, etc.).

În urma etapei de teren și a analizei listei monumentelor istorice aferente Ținutului Reghinului s-au identificat următoarele: ansamblu de case românești în satul Morăreni (comuna Rușii Munți), ansamblu de case săsești în satul Petelea (comuna Petelea), sporadic case cu valoare arhitectonică și istorică care sunt clasate în lista monumentelor istorice. În arealele ceva mai greu accesibile, situate periferic ținutului, concentarea gospodăriilor care păstrează elemente de arhitectură țărănească tradițională este mai mare.

Realizarea unor clustere s-a făcut ținându-se cont de tipologia caselor, impozanța lor în peisajul din care fac parte, precum și de starea de conservare a lor; așadar s-au creionat următoarele categorii (Figura 87):

case și ansambluri de case tradiționale foarte valoroase, mai slab reprezentate la nivelul Ținutului Reghinului, din această categorie fac parte cele mai vechi locuințe care se caracterizează printr-un grad mai ridicat de conservare, având în linii mari structura și imaginea inițială;

case valoroase din punct de vedere tradițional, mai bine reprezentate decât cele din categoria anterioară, se întâlnesc în cadrul multor gospodării tradiționale. Scăderea valorii lor se datorează nepăstrării elementelor și arhitecturii tradiționale în procesele de reabilitare pe care le-au suferit sau degradarea fizică din cauza abandonului

case tradiționale mai puțin valoroase, aflate într-o stare de degradare ridicată, regăsite în cadrul gospodăriilor părăsite, așadar perspectivele de valorificare turistică a acestora sunt reduse.

Figura 87. Tipuri de case construite în perioade diferite, în Ținutul Reghinului

Valorificarea turistică a caselor tradiționale din Ținutul Reghinului se prezintă sub forma a două aspecte: în primul rând casa în sine este un obiectiv turistic datorită în special arhitecturii pe care o are și în al doilea rând casa tradițională și gospodăria din care face parte pot fi amenajate în unități de cazare a turiștilor și desfășurarea activităților turistice care valorizează cultura și civilizația tradițională rurală.

Patrimoniul cultural imobil al Ținutului Reghinului

Resursele materiale de sorginte culturală sunt numeroase și diversificate la nivelul Ținutului Reghinului, ținut delimitat prin criterii complexe, criteriul de apartenență mentală nefiind îndeajuns și nici prezența unui singur nucleu (o cetate de exemplu) în jurul căruia să se dezvolte această entitate teritorială nu a existat. De-a lungul istoriei, acest areal a fost polarizat de mai multe centre polarizatoare (fie intra sau extra regionale). Alături de vestigiile și resursele culturale ale zonei analizate, factori precum: locuirea încă din cele mai vechi timpuri, rolul istoric pe care l-a avut acest teritoriu (zonă de limes al Daciei Romane), importanța Reghinului în conturarea identității colective, factorii politico-administrativi (ocupația austro-ungară și colonizarea sașilor în zona Reghinului) au creat premisele apariției unor bunuri culturale imobile de o reală importanță, în prezent numeroase dintre acestea fiind clasate în Lista Monumentelor Istorice (actualizată în 2016).

Nu este suficient ca într-un teritoriu să existe bunuri de patrimoniu, acestea trebuie protejate, conservate și valorificate pentru a le oferi longevitate și funcționalitate (desigur este necesar ca valorificarea să se facă în concordanță cu reglementările specifice în vigoare), acestea devenind resurse importante ale teritoriului.

În continuare se urmărește analiza particularităților tipologice, precum și starea de conservare a bunurilor de patrimoniu cultural imobile, bunuri care sunt clasate în Lista Monumentelor Istorice, emițându-se o serie de recomandări de protejare, conservare și valorificare a acestor monumente din punct de vedere turistic.

Clasificarea bunurilor patrimoniului cultural imobil

Bunurile patrimoniului cultural imobil sunt clasificate în funcție de: tipologie, vechimea lor, cât de reprezentative sunt, raritatea și importanța lor. Astfel, se evidențiază o serie de particularități care le conferă statutul de resurse veritabile ale teritorului, cu valențe veridice de valorificare din punct de vedere socio-economic.

Ținutul Reghinului, în cuprinsul căruia sunt 20 de comune și municipiul Reghin, deține un număr de 118 bunuri culturale imobile care se regăsesc în Lista Monumentelor Istorice, dintre care 13 situri arheologice și restul sunt monumente și ansambluri de monumente aparținând mai multor epoci istorice. În funcție de tipologia lor, monumentele au o serie de particularități care le conferă valoare (Figura 88):

situri arheologice – situl arheologic de la Batoș, punct „Gledinel”, situl arheologic de la Batoș, punct „La Cetate”, situl arheologic de la Gurghiu, punct „Dealul Rakoczi” și „Dealul Cetății”, situl arheologic de la Reghin, punct „Dealul bisericii (Kirchberg)”, așezarea de la Batoș, punctul „Grajduri”, secolul III-IV d. Hr., Cultura Sântana de

Figura 88. Reprezentativitatea patrimoniului cultural imobil din Ținutul Reghinului

Mureș-Cerneahov, așezare, sat Batoș, comuna Batoș, punct „Gledinel” pe terasa inferioară a pârâului Luțu (neoliticul timpuriu, Cultura Starčevo-Criș, Neolitic, Cultura Petrești, Perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni, Epoca bronzului, Cultura Wietenberg, Hallstatt, Latène, Cultura geto-dacă, Epoca daco-romană, secolul VIII-X), așezare fortificată, sat Batoș, comuna Batoș, punct „La Cetate”, în direcția drumului ce duce spre Bistrița, la 4 km de comună (Eneolitic, secolul XIII), așezarea Latène de la Breaza, sat Breaza, comuna Breaza, Latène, Cultura geto-dacică, așezarea romană de la Gurghiu, sat Gurghiu, comuna Gurghiu, epoca romană, așezare, Municipiul Reghin, punct „Dealul bisericii (Kirchberg)” (Latène, Cultura geto-dacică, secolul IV-V), așezare romană, Sat Toldal, comuna Voivodeni, punct „Clădirea CAP” – Pepeniște, la ieșirea din sat, în direcția Voivodeni, secolul II-III d. Hr., fortificația Latène de la Voievodeni, sat Voievodeni, comuna Voievodeni, punct Bunghart, Latène, Cultura geto-dacică;

monumentele istorice din Ținutul Reghinului sunt caracterizate prin valori diferite și diversificate (Anexa): valoare religioasă și arhitecturală (Ansamblul bisericii evanghelice, sat Batoș, comuna Batoș, sec. XVI-XVIII; Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Arhangheli”, sat Băița, comuna Lunca, anul 1723; Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, sat Beica de Joc, comuna Beica de Jos, anul 1810; Ansamblul bisericii „Sf. Arhangheli”, sat Cozma, comuna Cozma, sec. XIV-XIX; Ansamblul bisericii evanghelice, Municipiul Reghin, sec, XIII-XIX; Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, Municipiul Reghin, anul 1725), valoare arhitecturală (Cetate medievală, sat Gurghiu, comuna Gurghiu, epoca medievală; Ansamblul castelului Kendy-Kemeny, sat Brâncovenești, comuna Brâncovenești, sec. XVI, sec. XIX; Ansamblul castelului Bornemisza, sat Gurghiu, comuna Gurghiu, sec. XVII; Ansamblul urban „Centrul istoric”, Municipiul Reghin, sec. XIX-XX; Casa parohială, Municipiul Reghin, anul 1670; Muzeul Etnografic al Municipiului Reghin, Municipiul Reghin, anul 1892-1959; Ansamblul conacului Zichy, sat Voivodeni, comuna Voivodeni, sec. XVIII), valoare arheologică (Așezarea romană și castrul de la Brâncovenești, sat Brâncovenești, comuna Brâncovenești, epoca romană; cimitir, sat Cozma, comuna Cozma, sec. XIV), monumente memoriale sau funerale (Casa în care a locuit Simion Mândrescu (1868-1917), sat Râpa de Jos, comuna Vătava, sec. XIX; Monumentul funerar al lui Florea Bogdan, Municipiul Reghin, anul 1960; Cavoul lui Vasile Ladislau Pop, Municipiul Reghin, anul 1870; Mormântul lui Ioan Duma, sat Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești, sec. XIX; Monumentul funerar al lui Patriciu Barbu, Municipiul Reghin, anul 1900).

Monumentele istorice din cuprinsul Ținurului Reghinului sunt clasate ca având importanță națională/internațională, categoria A (50 de monumente) sau importanță locală, categoria B (68 de monumente), în funcție de particularitățile tipologice generate de geneza și evoluția acestora. Desigur, fiecare monument istoric este unic prin elementele de specificitate care îl caracterizează, iar existența unui număr însemnat de astfel de monumente recunoscute din punct de vedere cultural, reprezintă atracția turistică a zonei, aspect integrat în diverse strategii de marketing și turistice. Pe lângă aceste monumente, în ținut, se găsesc un număr însemnat de clădiri cu valoare: religioasă, istorică, arhitecturală, care sproresc valoarea patrimoniului imobil și aduc un plus potențialului turistic al zonei.

Conservarea, protejarea și valorificarea turistică a monumentelor istorice

Evoluția stării monumentelor din Ținutul Reghinului este strict influențată de o serie de factori: istorici (distrugerea acestora, voită, în timpul revoltelor și războaielor), exogeni (acțiunea factorilor climatici, vegetației, etc.), endogeni (rezistența și sensibilitatea materialului de construcție, temperatura și mișcările aerului, umiditatea, etc.), factori de natură administrativă și socio-economică (retrocedările de după anul 1990, incapacitatea noilor proprietari de a le restaura sau de a le aduce la adevărata lor valoare, lipsa de interes a autorităților locale și a instituțiilor de profil pentru protejarea, conservarea și valorificarea acestui tip de patrimoniu), temporal (amprenta trecerii timpului, pentru unele vestigii este complet iremediabilă). Cumulul tuturor factorilor de mai sus, au contribuit la degradarea fizică, chimică, estetică și mecanică a materialelor de construcție, astfel, în unele cazuri, ajungându-se la distrugerea sau deteriorarea definitivă a monumentelor istorice. Bineînțeles că și alți factori distructivi au contribuit la starea actuală a monumentelor: lipsa conștientizării populației de importanța culturală pe care o au aceste vestigii, aspect manifestat prin sustragerea materialelor din construcție, vandalizarea și distrugerea acestora, denaturarea specificului arhitectural prin folosirea materialelor neadecvate în procesele de recondiționare, etc.).

Situația conservării vestigiilor istorice este diferită de la un obiectiv la altul, existând monumente istorice bine conservate (care au fost restaurate respectând normele specifice), dar în același timp un număr însemnat dintre acestea sunt vitregite de lucrări de restaurare și consolidare. De asemenea, sunt prezente situații în care anumite monumente au beneficiat de lucrări de recondiționare și restaurare, dar calitatea acestor lucrări nu a fost în concordanță cu specificul arhitectural, astfel valoarea estetică și arhitectonică având de suferit (adesea din lipsă de fonduri sau din necunoștință și nepăsare, s-au folosit materiale total nepotrivite, astfel esteticul acestor vestigii fiind serios afectat) (Figura 89).

Figura 89. Situația actuală a monumentelor patrimoniului cultural imobil din Șinutul Reghinului

În aceste condiții, în concordanță cu starea actuală de conservare a monumentelor istorice din cuprinsul Ținutului Reghinului, este imperios necesară luarea unei serii de măsuri în scopul conservării și protejării acestora, astfel asigurându-se continuitatea existenței zestrei culturale ca element de specificitate reghinean:

dispunerea de urgență a restaurării monumentelor aflate în stadii avansate de degradare;

supravegherea acestor monumente prin amplasarea de sisteme video de monitorizare pentru evitarea actelor de vandalism;

includerea acestora în planurile și strategiile de dezvoltare și amenajare a teritoriului cu scopul salvgardării lor;

organizarea acțiunilor de informare a populației și autorităților locale cu privire la valoarea culturală pe care o au aceste monumente, pentru a beneficia de protejare și conservare;

necesitatea semnalizării acestor monumente de patrimoniu, în teritoriu, prin indicatoare specifice;

marcarea pe hărțile digitale și în diferite aplicatii interactive (în scop turistic) a bunurilor imobile cu valoarea istorică;

dispunerea măsurilor de sancționare a actelor de furt și vandalism a elementelor componente a monumentelor;

conservarea in situ a elementelor arheologice descoperite în campaniile de săpături arheologice.

Patrimoniul cultural imobil al Ținutului Reghinului reprezintă o resursă importantă, atât cantitativ, ca număr de monumente, cât și valoric, prin valoarea culturală pe care o au acestea. Dezvoltarea și funcționalitatea economică a arealului analizat se poate realiza printr-o valorificare corespunzătoare a patrimoniului imobil, iar ca acest aspect să fie viabil pe termen lung se impune conservarea monumentelor istorice.

Valorificarea turistică a monumentelor din Ținutul Reghinului este strict condiționată de gradul lor de conservare. Multitudinea și diversitatea patrimoniului cultural permite dezvoltarea unor trasee turistice tematice (fie trasee care să se rezume la teritoriul microregiunii, fie trasee care să includă obiective turistice exterioare regiunii analizate) și emiterea unor strategii prin care să se promoveze patrimoniul cultural. Reabilitarea elementelor patrimoniului imobil contribuie la o regenerare socio-economică, deoarece prin restaurarea unui monument istoric se încurajează și reabilitarea clădirilor din vecinătate, rezultând, așadar, un ansamblu de clădiri atractive din punct de vedere turistic.

Pentru dezvoltarea activităților care să valorifice monumentele aferente microregiunii de studiu, pot fi propuse o serie de trasee turistice (trasee tematice sau trasee mixte): „Castelele din Ținutul Reghinului” – turiștii vor descoperi atât valoarea arhitectonică a ansamblurilor castelelor, cât și informații istorice; „Mozaicul religios al Ținutului Reghinului” – acest traseu oferă turiștilor informații despre lăcașele de cult, dar și practici ritualice săvârșite de populația reghineană de diferite confesiuni; „Breslele meșteșugarilor reghineni” – tur al Municipiului Reghin cu accent pe Muzeul Etnografic, acolo unde se află obiecte aparținătoare diverselor bresle; „Arhitectura Municipiului Reghin” – posibilitatea descoperirii clădirilor din diverse perioade istorice; „Vestigiile arheologice” – traseu care să cuprindă locul descoperirii diverselor vestigii, cât și Muzeul Etnografic din Municipiul Reghin, unde se află o parte din descoperirile arheologice; „Monumente ale personalităților reghinene și case memoriale” – turiștii vor descoperi casele memoriale ale personalităților reghinene și povestea lor (de exemplu casa memorială a lui Florea Bogdan care a fost primul inginer român care si-a facut studiile universitare la Budapesta).

Așadar, varietatea patrimoniului cultural imobil al Ținutului Reghinului trebuie promovat pentru o cât mai optimă valorificare, modul principal de promovare este elaborarea unor hărți care să reprezinte atât infrastructura de accces, locurile de cazare cât și amplasarea monumentelor istorice de interes turistic. De asemenea, pliantele care să conțină informații despre monumemte, existența în teritoriu a indicatoarelor turistice și organizarea evenimentelor culturale, sunt acțiuni care contribuie la valorificarea patrimoniului imobil.

Infrastructura de acces a Ținutului Reghinului

Activitățile economice actuale și perspectivele viitoare de dezvoltare economică sunt influențate de un factor primordial, și anume de infrastructura de acces a teritoriului, atât infrastructura rutieră, cât și de cea feroviară. Un teritoriu care deține o bună infrastructură a căilor de comunicație, are un avantaj major (atât la nivel național cât și internațional), aceste rețele de transport influențând atât populația locală cât și pe cei aflați în tranzit.

Gradul de accesibilitate al teritoriului și infrastructura de transport

Ținutul Reghinului, analizat prin prisma rețelelor de transport, a conectivității localităților între ele, urmărindu-se în același timp importanța axelor de circulație și gradul de accesibilitate, se reliefează gradul de concentrare a localităților, precum și a activităților economice în teritoriu. De asemenea, rețelele de transport determină orientarea fluxurilor în interiorul și exteriorul regiunii, conexiunile între UAT-urile componente, precum și conectivitatea dintre microregiune și localitățile exterioare acesteia.

Întreg teritoriul analizat face parte din județul Mureș și este situat periferic în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru, dar la nivel național este situat central. Din punct de vedere al rețelelor de transport acest areal se situează înafara marilor culoare europene de transport, dar beneficiază de o poziție geografică favorabilă care influențează pozitiv axele de comunicație, teritoriul în cauză fiind traversat de drumuri de rang european și de magistrală feroviară.

Rețeaua de drumuri publice din Ținutul Reghinului este compusă din (Figura 90):

drumuri europene: E578 care străbate Culoarul Mureșului, face legătura cu Bistrița și traversează Defileul Mureșului;

Figura 90. Infrastructura de acces – context teritorial

drumuri naționale: DN 15 (între comuna Petelea și comuna Deda), DN 15A (Reghin – limita cu județul Bistrița-Năsăud), DN 16 (între comuna Fărăgău și Reghin);

drumuri județene: mai numeroase, traversează fiecare comună: DJ 154, DJ 154A, DJ 154B, DJ 154E, DJ 154J, DJ 153, DJ 153C, DJ 153H, DJ 162A;

drumuri comunale: sunt drumurile care fac legătura între centrele de comună și sate sau între sate, astfel sunt numeroase la nivelul ținutului: DC 1, DC 2, DC 3, DC 4, DC 4, DC 5, DC 5A, DC 6, DC 9, DC 7, DC 10, DC 11, DC 14, DC 12, DC 159, DC 158, DC 154, DC 156, DC 160, DC 163, DC 161, DC 162, DC 164;

pe lângă aceste categorii de drumuri, mai există: drumuri agricole și drumuri forestiere.

Așadar, cu o rețea rutieră destul de bine dezvoltată, locuitorii Ținutului Reghinului dispun de o ofertă variată a mijloacelor de transport în comun, atât în cadrul microregiunii (trensport în comun care face legătura între Municipiul Reghin și comunele aferente ținutului) cât și în exteriorul ei (numeroase rute naționale de transport în comun tranzitează Culoarul Mureșului).

Căile de transport sunt întregite de existența căilor feroviare, și anume: Magistrala 400 (Baia Mare – Beclean – Deda – Toplița – Brașov) traversează o parte a microregiunii și Linia Ferată 405 (Deda-Războieni).

Aeroportul internațional Transilvania din Târgu Mureș și Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca reprezintă principalele opțiuni alese de reghineni atunci când este necesar să se deplaseze cu ajutorul zborurilor aeriene.

Viabilitatea infrastructurii de transport. Disfuncționalități și măsuri de intervenție

Un studiu de geografie regională care să aibă aplicabilitate în planificarea și amenajarea teritoriului, trebuie să se bazeze pe analiza infrastructurii de acces vizând calitatea și potențialul de susținere pentru circulația tuturor vectorilor implicați în dezvoltarea teritoriului. Faptul că există drumuri de diferite ranguri, la nivelul Ținutului Reghinului, nu reliefează în totalitate gradul de acces al localităților reghinene, factor de importanță majoră este viabilitatea rețelei de căi de transport (drumuri asfaltate/neasfaltate, drumuri cu gropi, înguste, marcate/nemarcate, etc.) care poate constitui un factor de favorabilitate sau restrictivitate pentru circulația dinspre și înspre arealul de studiu. Așadar, pe parcursul etapei de teren, s-au identificat o serie de aspecte care definesc starea actuală a drumurilor din Ținutul Reghinului (Figura 91):

drumul european E578, drum spre care converg restul arterelor rutiere din teritoriul analizat, este caracterizat de o calitate superioară, bandă largă pe sens, asfaltat și marcat;

Figura 91. Situația calitativă a infrastructurii rutiere din Ținutul Reghinului

drumurile naționale DN 15 și DN 16 se prezintă în stare generală relativ bună, practicabile, asfaltate, marcate dar prezența gropilor crează neplăceri în trafic;

drumurile județene sunt practicabile, principalele probleme identificate la nivelul acestora sunt: o parte dintre acestea sunt nemarcate și nesemnalizate, prezența gropilor în asfalt, sectoare peticite;

drumurile de rang comunal se împart în două mari categorii: drumuri în stare foarte bună, asfaltate în perioada recentă și drumuri pietruite, mai greu practicabile în condiții meteo nefavorabile. Ambele categorii sunt alcătuite, în general, din drumuri înguste, nemarcate și pe alocuri semnalizate;

străzile satelor și comunelor, de asemenea, se împart în asfaltate (în perioada recentă) și neasfaltate. Primăriile, în proiectele de dezvoltare locale, prevăd asfaltarea și modernizarea străzilor locale.

O serie de drumuri necesită lucrări de intervenție în special la nivelul tramei stradale pentru sporirea calității drumurilor, iar pe lângă aceste lucrări de intervenție este recomandată repararea/modernizarea unor podețe și poduri, precum și dezvoltarea parcărilor în zonele rutiere intens tranzitate.

În ultimii ani, grație sprijinului financiar obținut din fonduri naționale sau/și fonduri europene, au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare mai multe drumuri care tranzitează Ținutul Reghinului. În concluzie, prin prisma proiectelor prin care s-au realizat lucrări de modernizare a infrastructurii de acces, Ținutul Reghinului este bine poziționat, însă, datorită problemelor identificate în perioada etapei de teren, sunt necesare în continuare lucrări de întreținere și modernizare a anumitor tronsoane rutiere.

Concluzii

Orice lucrare care are drept scop amenajarea teritoriului, trebuie să aibă în vedere analiza trăsăturilor economice și radiografierea potențialului agricol și industrial, precum și al resurselor de sorginte naturală și culturală existente în teritoriu, punându-se accentul pe specificitățile teritoriale existente. Concluziile acestei analize sunt sintetizate în cadrul analizei SWOT, analiză prin care se pun în evidență disfuncțiile regionale.

Poziția geografică de care beneficiază microregiunea analizată este una favorabilă, aspect justificat de buna conectivitate a teritoriului (atât localitățile între ele, cât și cu teritoriile exterioare regiunii în cauză) atât rutier cât și feroviar, iar pe cale aeriană necesitățile populației sunt deservite de centre precum Târgu Mureș sau Cluj-Napoca. Potențialul agricol al Ținutului Reghinului este unul de necontestat datorită întinselor suprafețe de terenuri arabile, pășuni și fânețe, dar contrar acestora, productivitatea agricolă este una deficitară. Sectorul industrial este reprezentat în pondere covârșitoare de activitățile aferente municipiului Reghin, sector care a avut o evoluție diferită de-a lungul timpului. Din punct de vedere turistic, obiectivele turistice sunt ușor accesibile, dar nemarcate corespunzător și neincluse în strategii de promovare a lor la nivel regional, astfel funcționalitatea turistică a ținutului este afectată.

Pe parcursul acestui capitol au fost identificate și analizate o serie de disfuncționalități care se referă la următoarele aspecte:

fragmentarea ridicată a suprafețelor agricole și existența unor suprafețe agricole neutilizate duc la productivitate agricolă scăzută;

gradul relativ redus de mecanizare al agriculturii;

numărul redus de centre de informare și consultanță pentru fermieri, astfel încât aceștia să poată accesa facil fonduri europene;

insuficiența formelor asociative care să faciliteze valorificarea optimă a produselor agricole;

insuficiente investiții în sectorul secundar și concentrarea acestuia cu precădere în municipiul Reghin;

comportament neadecvat al turiștilor care vizitează atât arii naturale protejate cât și monumente istorice;

lipsa traseelor turistice tematice și lipsa traseelor amenajate;

un număr mare de monumente istorice aflate într-o stare avansată de degradare;

statutul juridic incert al unor monumente clasate în Lista Monumentelor Istorice;

lipsa ofertelor turistice care să evidențieze resursele naturale și antropice precum și lipsa unor parteneriate între autoritățile locale, agențiile de turism și proprietarii monumentelor istorice;

pericolul iminent de dispariție a unor bunuri ale patrimoniului cultural, din cauza slabei conștientizări a populației vis-a-vis de imporatnța unor astfel de vestigii, lipsa măsurilor de conservare și protejare;

lipsa politicilor de creștere a circulației turistice;

existența unor sectoare de drum care îngreunează circulație rutieră;

dispariția unor elemente vernaculare și apariția unora aferente arhitecturii contemporane, în neconcordanță cu specificul locului;

promovare redusă a ofertei turistice a Ținutului Reghinului, atât în mod direct cât și în mediul online;

îmbătrânirea populației și depopularea unor sate.

Tabelul 13. Analiza SWOT a Ținutului Reghinului prin prisma componentei economice

Pentru dezvoltarea unor activități economice prin intermediul cărora să se aducă un plus de valoare microregiunii analizate, este recomandabil încurajarea dezvoltării activităților agricole, prin accesarea fondurilor nerambursabile, crearea diverselor asociații agricole și strategii de promovare și valorificare a produselor agricole.

Dat fiind faptul că regiunea analizată se suprapune și peste areale protejate și în teritoriu se mai găsesc elemente de autenticitate (în special cele tradiționale), se recomandă conservarea preventivă și conservarea in situ a monumentelor istorice (plus instituirea zonei de protecție), dar și gestionarea modului de construcție (a noilor construcții) prin prevederile menționate în Regulamentul de Urbanism Local. Pentru un comportament adecvat al turiștilor atât pe traseele turistice cât și în perimetrul monumentelor istorice, sunt necesare campanii care să educe comportamentul turiștilor. De asemenea, pentru dezvoltarea economică prin prisma turismului, se recomandă propunerea traseelor turistice integrate, dezvoltarea ofertei de cazare, crearea parteneriatelor public-privat și nu în ultimul rând crearea unei strategii de marketing turistic. Infrastructura de acces necesită pe unele segmente lucrări de modernizare și întreținere.

Competitivitatea economică a Ținutului Reghinului poate crește prin crearea și implementarea unei strategii de dezvoltare economică, strategie care să implice agenții economici și care să aibă o abordare bidirecțională (atât de sus în jos cât și invers) astfel încât să se poată ține cont și de UAT-urile învecinate. O astfel de strategie ar contribui la creșterea competitivității economice, vizibilității și viabilității entității teritoriale analizate.