EVALUAREA POTENȚIALULUI,PATRIMONIULUI ȘI ACTIVITAȚILOR TURISTICE DIN HARSOVA.PROPUNERI STRATEGICE SI OPERAȚIONALE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI [307354]

Licență

EVALUAREA POTENȚIALULUI,PATRIMONIULUI ȘI ACTIVITAȚILOR TURISTICE DIN HARSOVA.PROPUNERI STRATEGICE SI OPERAȚIONALE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI [307354]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” [anonimizat].[anonimizat]-

Profesor coordonator:

Lector Univ.Dr. Andrei Schvab

Absolvent: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I – POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL ORAȘULUI HÂRȘOVA 5

1.1. Așezare geografică 5

1.2. Scurt istoric 6

1.3. Relief 8

1.4. Clima 11

1.5. Rețeaua hidrografică 12

1.6. Vegetația și fauna 13

1.7. Zone protejate 16

1.8. Solurile 17

[anonimizat] 20

2.1. Infrastructura de transport 20

2.2. Obiective turistice 21

2.3. Forme de turism practicate 29

2.4. Cultură, obiceiuri, [anonimizat] 30

2.5. Agrement 32

[anonimizat] 34

3.1. [anonimizat] a orașului Hârșova 34

3.2. Analiza SWOT 43

3.3. Potențialul de dezvoltare al orașului Hârșova 49

3.4. Planul de acțiuni pentru dezvoltarea durabilă a orașului Harșova 53

CONCLUZII 63

BIBLIOGRAFIE 65

INTRODUCERE

Scopul cercetării realizate în această lucrare de licență este de a [anonimizat] a realiza o imagine de ansamblu asupra valorificării prezente a [anonimizat] a sa în viitor.

Lucrarea este structurată în trei capitole. [anonimizat], așezare, potențialul natural (relief, climă, faună, vegetație, hidrografie, [anonimizat]). În al doilea capitol este prezentat potențialul turistic antropic al orașului Hârșova ([anonimizat], [anonimizat]). În capitolul trei sunt prezentate modalitățile de valorificare a potențialului turistic și strategiile adoptate de către consiliul local pentru dezvoltarea turismului și analiza SWOT a orașului.

Obiective principale

Descrierea detaliată a [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat].

Analiză cantitativă și calitativă a [anonimizat], cât și al celui antropic.

[anonimizat] a formelor de turism și a activităților turistice din această zonă.

[anonimizat] a potențialului turistic.

[anonimizat] a [anonimizat] a elementelor ce afectează negativ valorificarea potențialului turistic.

CAPITOLUL I

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL ORAȘULUI HÂRȘOVA

1.1. Așezare geografică

Fig. 1.1. Localizarea orașului Hârșova in județul Constanța

Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5d/Hârșova_județul_Constanta.jpg/290px-Harsova_județul_Constanta.jpg

Distanța care îl desparte de reședința de județ, orașul Constanța, este de 85 Km. La 100 km spre Nord-Est se află orașul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se află orașul Brăila iar la 60 Km spre Vest se află orașul Slobozia. Orașul Hârșova se învecinează la Nord și Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiței), la Vest cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insulă Mare a Brăilei). Suprafața teritoriului este de 10.902 ha. Orașul Hârșova este așezat în partea de NV a județului Constanța, la km. 253 și pe DN 2A (E 60). Statutul de port și nod rutier, precum și apropierea de aeroportul Constanța-Mihail Kogălniceanu, îi permite contacte cu toate localitățile din România și Europa pe cale aeriană și rutieră. Este mărginit de dealuri cu înălțimea maximă de 88,5 m. Suprafața să, deși mică, îmbină elemente de podiș și luncă, cu caracteristicile de floră și faună specifice.

Orașul este străbătut de DN 2A, E60. De la Hârșova se pornește către județul Tulcea prin DN 22A, iar de comunele limitrofe este legat prin drumuri județene, toate asfaltate. Orașul Hârșova a fost un important centru comercial unde se perindau atât nave de mărfuri cât și de persoane, în prezent nu mai există nici măcar un ponton pentru acostarea eventualelor nave ce tranzitează Dunărea.

Situat în extremitatea nord-vestică a județului Constanța, pe malul drept al Dunării, în aval de confluența Dunării vechi cu brațul Borcea, orașul Hârșova are o suprafață de 10182 ha din care:

intravilan = 511,04 ha;

vatra orașului Hârșova = 406,99 ha;

trupuri izolate = 59,11 ha;

vatra sat Vadu – Oii = 44,11 ha;

extravilan = 9670,96 ha.

Orașul are în componența sa 2 localități, orașul propriu-zis și satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii. Intravilanul actual al unității teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului Funciar nr 18/1991 actualizată în 2016, la care s-au adăugat suprafețele introduse în intravilan ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuințe.

1.2. Scurt istoric

Hârșova este o localitate cu vechime de șapte milenii. În partea de sud-est a localității, pe malul Dunării, se găsește o așezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca. 12 m ca urmare a distrugerii și refacerilor succesive a locuințelor din lut. Cercetările de aici au identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunități de pe spații mult mai îndepărtate.

Epocile următoare sunt bine ilustrate. Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări de epoca bronzului și fierului. În antichitate, comunitățile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat în strânsă legătură cu orașele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria și Tomis, cu deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificația cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă și numele de astăzi, slavizat, al localității.

Punctul de vedere potrivit căruia numele actual se trage de la cuvintele hîrsîz-ova ceea ce înseamnă vadul hoților este cu totul eronat și nerealist din punct de vedere topografic. În documentele cadiilor din perioada stăpânirii otomane, cetatea este trecută cu numele Harisova, iar pe hărțile germane din secolele XVII-XVIII o găsim cu numele de Chirschowa, Hirsowe, Kersova, iar în secolul al XIX-lea, Hirsowa. În secolul al XVII-lea celebrul călător Evlia Celebi, care a vizitat localitatea, preciza că numele vine din expresia odovan hârș geliyor care se traduce prin vine ursul (harș) din șes (câmpie). Vorbele acestea au fost rostite de sultan la cucerirea fortificației. Apărătorii cetății au folosit piei de urs pentru a-i speria pe turci. Atunci sultanul a strigat; Odovan hârș geliyor! , pecetluind astfel numele acesteia. Cetatea este distrusă în epoca marilor invazii și refăcută tot de atâtea ori. Sunt atestate reconstrucții din timpul împăraților Constantin cel Mare și Justinian din secolele IV-VI p. Chr.

Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după așezarea bulgarilor la sud de Dunăre se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la Dunăre și reconstruiesc vechile fortificații, între care și pe cea de la Carsium. Este posibil ca în secolul al XIII-lea așezarea să fi fost sub administrație genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, intră în componența Tării Românești. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortificație otomană. Orașul cunoaște o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar și era apărat de un zid de 3000 pași.

Cu puțin timp înainte de distrugerea să, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii ardeleni care construiesc orașul modern. Centrul acestuia se afla pe malul Dunării. În jurul portului se construiesc prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o scoală monumentală și o biserică pe măsură. Școala a adăpostit și un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei. În timpul primului război mondial orașul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut și în al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii orașului. Dintr-un centru al comerțului cu cereale, centru administrativ și judecătoresc, a fost reclădit cu o nouă identitate.

Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter meșteșugăresc. Lipsit de resurse, orașul a decăzut. Mulți locuitori au migrat spre orașele învecinate (Tulcea, Constanța, Slobozia ). În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice din partea centrală a orașului, lăsate special în ruină, au fost demolate și s-au construit blocuri. În vecinătate s-a ridicat și o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sârmă și cabluri care funcționează și parțial un șantier naval ruginit astăzi. La 20 de ani după prăbușirea regimului comunist, localitatea nu-și regăsește vechiul destin.

Cei care au administrat localitatea visează încă să o facă un puternic centru industrial, ceea ce este imposibil, în lipsa unor resurse naturale și infrastructuri adecvate. Așa se face că de pe stema orașului adoptată în 1933, crucea și semiluna au fost înlocuite cu semiroata dințată, simbol al unei industrii aproape inexistente, și ancora, simbol portuar, dar și al speranței, în cazul de față,cu totul întâmplător. Pornind de la experiența altor așezări similare din Europa și din spațiul apropiat, trebuiesc puse în valoare resursele existențe: lutul, foarte bun pentru materiale de construcții,calcarul, monumentele istorice care pot fi o bază solidă pentru turismul cultural și apele termo-sulfuroase din amonte, excelente pentru afecțiuni reumatismale.

1.3. Relief

Orașul Hârșova prezintă un patrimoniu natural – geologic și peisagistic de importanță mondială, care formează un ansamblu unic în țară și în Europa. Structurogeneza dealurilor Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8 miliarde de ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mișcările chimerice (acum 140 – 150 milioane ani), timp în care și ținuturile dobrogene au devenit stabile, intrând în regim de cratogen.

În tot acest mare interval de timp, datorită fragmentării și mișcărilor tectonice verticale, teritoriul Dobrogei a fost în mai multe faze total sau numai parțial acoperit de ape marine când s-au acumulat formațiuni sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind mai mult sau mai puțin faliate, dislocate sau ondulate. Interacțiunea factorilor fizico-geografici a generat un peisaj natural, în general omogen, cu o pondere însemnată a reliefului de deal și podiș cu aspect mai vălurit în extremitatea estică a orașului.

Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat mozaic. La sud se află o cuvertură de loess și calcarele jurasic așezate pe un fundament de șisturi verzi. În mare măsură, sedimentele calcaroase conțin urme ale viețuitoarelor jurasice. În Dealul Băroi, pe partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice. Răspândirea mare a calcarelor a favorizat apariția în timp a numeroase forme carstice, expuse etajat, pe mai multe nivele de carstificare – din jurasic, baremian, eocen și sarmațian, devenite fosile.

În peisajul dealurilor se evidențiază interfluviile netede sau ușor ondulate și relieful carstic actual și anteloessian, alcătuit din forme endocarstice – depresiuni carstice endoreice, polii nedrenate, doline, lapiezuri, văi cu aspect de chei etc. Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele mai extinse în zonă, cu solurile mai puțin evoluate, care ocupă cea mai mare parte din zona a favorizat o structură a fondului funciar dominat de prezența terenurilor agricole cu peste 70%; restul aparținând arbuștilor, pădurilor și altor folosințe.

Este remarcabilă frumusețea peisajului natural, dar nu se poate aprecia pozitiv peisajul cultivat. Frumusețea peisajului, prezența siturilor natura 2000, granița cu fluviul Dunărea, oferă mari oportunități turistice neexploatate și care trebuiesc valorificate.

“Dealul Băroi”, în aval. Calcarele impregnate cu oxid de fier dau stâncii o imagine spectaculoasă. Înălțimea adăpostește unul din cele mai importante puncte fosilifere de pe linia Dunării și o așezare hallstatt-iană cu necropola aferentă.

Fig. 1.2. “Dealul Băroi”, în aval

Sursă: arhiva proprie

“Dealul Celea Mare”, în amonte. Face parte din suprafața protejată « Celea Mare – Valea lui Ene » cu o suprafață de 54 ha. Aici sunt resturi ale pădurilor de foioase care acopereau, în vechime, platoul Dobrogei Centrale.

Fig. 1.3. “Dealul Celea Mare”, în amonte

Sursă: arhiva proprie

“Celea Mică” – “Moșu și Baba”, relicve ale dealurilor jurasice modelate de vânturi și ploi.

Fig. 1.4. “Celea Mică” – “Moșu și Baba”

Sursă: arhiva proprie

1.4. Clima

Climatul specific Dobrogei este diferit de cel continental datorită formelor de relief foarte variate: stepă, dealuri, influențe marine; precipitații variate. Este caracterizat de ierni aspre însoțite uneori de vânturi puternice din nord-est și veri călduroase.

Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă mai intens influența Dunării, și de aceea se constată o întârziere a perioadei de răcire și încălzire a aerului, ceea ce face ca toamnele să fie lungi și călduroase, iar primăverile întârziate și mai răcoroase. Particularitățile climatice ale teritoriului dobrogean în această zonă evidențiază un grad de continentalism pronunțat caracterizat prin oscilații valorice mari diurne și anuale ale temperaturii aerului, prin umezeală redusă și cantități mici de precipitații. Aici se manifestă nuanța pontică cu ploi rare dar torențiale.

Precipitațiile atmosferice constituie de asemenea unul din factorii climaterici importanți ce condiționează în primul rând desfășurarea activităților agricole. Cea mai mare cantitate de precipitații (cu pericol de inundare) de 96,7 mm s-a înregistrat în 02.09.1971 și în 12.07.2005. Numărul mediu al zilelor cu precipitații solide înregistrat în această perioadă a fost de 20,2 zile cu ponderea în ianuarie – 5,6 zile, iar numărul de zile cu solul acoperit de zăpadă este de 31,2 zile. Regimul eolian este caracterizat în orașul Hârșova de o frecvență mare a zilelor cu vânt, variația direcțiilor și o medie a vitezelor mai ridicată. Din datele de sinteză deținute pe o perioadă mai mare de timp (10-40 ani), rezultă următoarele caracteristici ale regimului eolian din zona Hârșova:

frecvență mare a vânturilor (87%) și o variație mare a direcțiilor având însă ca dominante nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) și nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domină vânturile din nord și nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează și vânturile din sud-est și sud. Viteza medie înregistrează valori mari comparativ cu alte zone geografice, mai ales în anotimpul rece. Circulația aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deține ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potențialului energetic eolian al zonei.

Frecvența și viteza vântului pe direcții constituie un factor important în condiționarea unor soluții urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcționale și protejarea față de sursele de poluare.

1.5. Rețeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, orașul Hârșova este dominat de prezența fluviului Dunărea. În zona Hârșova fluviul Dunărea are o lățime de aproximativ 380 m și adâncime de 8 m. Valea Dunării este asimetrică, curge de la sud spre nord, malul dobrogea fiind înalt și abrupt, fără terase. Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunării este împărțit în cinci sectoare: defileul carpatic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu bălți, sectorul predobrogean (Hârșova) și sectorul deltaic.

Prezintă importanță deosebită pentru: navigație, hidroenergie, piscicultură, turism, fiind totodată și o importantă sursă de apă pentru agricultură, industrie și populație. Regimul hidrologic al Dunării este influențat de nivelul precipitațiilor și de afluenții pe care îi primește. Regimul hidrologic alimentat de ploi și zăpezi a făcut posibilă navigația pe Dunăre în tot timpul anului, iar condițiile de mediu și resursele de hrană oferite au facilitat dezvoltarea așezărilor umane. Referitor la rolul Dunării în conturarea rețelei de așezări de pe malul său drept se evidențiază câteva aspecte de favorabilitate:

Existența unor cetăți, inclusive davele;

Lunca fertilă și bălțile bogate;

Consolidarea drumului scitic;

Posibilitatea includerii în acțiunea generală de modernizare a transportului fluvial.

1.6. Vegetația și fauna

În funcție de condițiile fizico-geografice, pe teritoriul orașului Hârșova sunt concentrate un număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă, silvostepă și pădure sfârșind cu ecosistemele acvatice și lacustre. Specialiștii au grupat vegetația în trei categorii: acvatică, palustră și de uscat, având caracteristici distincte:

Vegetația acvatică, prezentă pe fluviul Dunărea, este reprezentată prin plante hidrofile submerse și plante cu frunze plutitoare:

plantele hidrofile submerse au fixate rădăcinile în nămol, ca de exemplu broscarița (Potamogetum crispus), mărarul (Potamogetum pectinatus), brădișul (Myriophyllum sp), coada calului (Hippures vulgaris), ciuma apei (Elodea canadensis), etc.

plantele cu frunze plutitoare sunt reprezentate în special prin nufărul alb (Nimphea albă), nufărul galben (Nimphea luteum), iarba broaștelor (Hydrocaharis morsusranae), broscărița (Potamogetum natans), mătasea broaștei (Spyrogira sp), alge (characee), etc.

Vegetația palustră, specifică sectoarelor mlăștinoase predominante de stufăriș format din stuf, plaur, papură, pipirig și rogoz.

Vegetația de uscat este reprezentată de pădurile de lunci constituite din sălcii (Sălix albă), plop canadian (Plopus canadensis) și arțar american (Acesnegunda), de pădurile de amestec compuse din gorun (Quercus petraea) și cer (Quercus cerris), uneori și cu amestec de tei (Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica), paltin (Acer platanoides), precum și din pajiști reduse ca suprafață.

Ținutul se caracterizează printr-un fenomen de migrație floristic deosebit de accentuat, datorită particularităților climatice, tipurilor de sol și prin situarea la confluența căilor de migrație unor elemente fitogeografice foarte variate. Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C… – 5 °C, iar vara poate ajunge până la 30…35 °C. Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenușii și cafenii.

O mare varietate de specii de floră și faună de pe teritoriul orașului Hârșova prezintă o importanță economică și socială deosebită, având utilizări multiple în diferite sectoare de activitate. Ca urmare, presiunea antropică asupra resurselor naturale de floră și faună a crescut considerabil. Zona de luncă este caracterizată de vegetație higrofilă, dominante fiind typhaceae-ele (stufuri). Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este alcătuit din teren agricol pe care vegetația este constituită de plantele de cultură. Terenurile inundabile separate de restul teritoriului cu diguri de pământ, precum și ostroavele care fac parte din teritoriul orașului Hârșova sunt ocupate de pădure în care predomină plopul și salcia. Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: Avena sativa – ovăz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetație superioară doar în locurile improprii culturilor pe fâșiile de pășuni. Zona silvostepei ocupă spații reduse ca suprafață și apare sub formă de pâlcuri izolate pe versanții văilor abrupte. Aici există plante ierboase, porumbari și tufe de păducel. Se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopoțelul, garofița, cimbrișorul etc, precum și vegetația specifică pășunilor: cornul, șocul, măceșul. În poienile cu vegetație ierboasă se întâlnește: păiușul, sulfina, iar în unele pășuni: firuță, păpădia, pelinul, coada șoricelului, laptele cucului.

Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor și vegetației întâlnim o varietate foarte mare de viețuitoare. Datorită acestor raporturi de interdependență răspândirea teritorială a viețuitoarelor urmează aproape fidel arealele de vegetație. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) și spârcaciul (Otis tetrax), declarate monumente ale naturii, prepelița (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris), lăcustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), fisa de câmp (Anthus copestris) și prigoriile multicolore (Merops apiaster). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare (Buteo rufinus), acvila sudică (Aquila rapax orientalis), șorecarul încălțat (Buteo lagopus) și eretele alb (Circous macrourus). Zona este traversată de milioane de păsări care trec pe aici spre și dinspre nord-estul Europei.

Există aici nu numai un număr mare de specii, ci și cel mai mare număr de exemplare de păsări sălbatice din țară. Lista păsărilor cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se află pe Directiva Păsărilor, iar dintre aceste 95 de specii în jur de 32 cuibăresc în zona. Păsările caracteristice sunt potârnichea, graurul, uliul porumbar și șerparul. La acestea se adaugă guguștiucul și vrabia. La venirea primăverii, speciile de păsări se înmulțesc, fiind prezente în zonă și barza, rândunica, lăstunul, cucul, pupăza.

Iarna, în câmpurile satului își caută hrana stoluri mari de gâște sălbatice venite din regiunile mai reci ale Europei. Printre speciile caracteristice stepei din zona orașului Hârșova se numără popândăul, cel mai dăunător dintre rozătoare precum și iepurele vânăt. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic, șoarecele de câmp și șobolanul cenușiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepă, dihorul pătat și grivanul. Reptilele sunt reprezentate prin gușterul vărgat, șopârla de stepă și broasca țestoasă dobrogeană. Dintre păsări amintim potârnichea, graurul, coțofana, uliul porumbar, uliul șerpar, prepelița și ciocârlia. Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor și a păsărilor, dar și reptile reprezentate prin gușterul vărgat, șopârlă de frunzar, etc. Alături de speciile de animale care sunt crescute în gospodăriile populației: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări rațe, găini, gâște, curci, crește în stare sălbatică fazanul, iepurele de câmp, porumbeii sălbatici.

În stepe, abundența hranei face fauna să fie bogată din punct de vedere al numărului de indivizi și nu al numărului de specii. În condițiile actuale, de stepă puternic folosită pentru culturi de cereale și plante tehnice, predomină rozătoarele și păsările, întrucât acestea s-au adaptat cu ușurință la condițiile create în urma transformării stepei în terenuri agricole. De aceea, în zonă, mai numeroase sunt rozătoarele, reprezentate de hârciogi, popândăi, iepuri, orbeți. Apar și insectivore precum ariciul și liliacul. Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de stepă, vulpea, nevăstuica.

Dintre reptile găsim șopârla de iarbă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere, coleoptere. Prezența lizierelor de pădure, face să apară pe câmpuri și căpriorul. Pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: șarpe de apă, pești importanți pentru pescuit (caras, crap, biban, șalău) și numeroase păsări: chiriachite, pescăruși, cormorani, stârci, cufundaci, fugaci, gâște, majoritatea oaspeți de primăvară. Dintre mamiferele mai rar întâlnite specifice: vulpea cărbunăreasă, pârșul de copac, jderul de piatră și dihorul pătat. Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezența unei avifaune bogate reprezentate prin numeroase specii enumerate. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea de copaci în anii 1978-1979 și astfel au fost incluse în trupul de pădure Langea-cantonul 5, aparținând Ocolului Silvic Hârșova.

1.7. Zone protejate

Pe teritoriul localității se găsesc două rezervații: Canaralele din portul Hârșova, cu valoare peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălțimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei și Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km în amonte, o arie protejată pe care se mai păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă. Canaralele din Portul Hârșova sunt înscrise pe lista monumentelor încă din 1943, și fac parte din Aria protejată ,,Celea Mare- Valea lui Ene“. Aceste canarale, sunt situate în aval de actualul port, pe malul drept al fluviului Dunărea, acolo unde șuvițele de apă ale fluviului încep să se împletească pentru un scurt timp. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistica prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 7.406 hectare.

Pe suprafața teritorială a sitului se află rezervația naturală Canaralele de la Hârșova (monument al naturii), abrupturi stâncoase constituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri și corali. În perioada jurasică pe teritoriul Hârșovei se afla o mare caldă, puțin adâncă, în care se dezvolta o faună recifală, cu corali, spongieri și amoniți. Apele Dunării au făcut o secțiune prin aceste calcare, săpând un relief spectaculos, care suscită admirația vizitatorilor. Legende populare fac referire la aceste forme carstice, care pot fi admirate atât de pe uscat, cât și de pe Dunăre. Canaralele Hârșovei reprezintă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul județului.

Canaralele de la HÂrșova este o arie de protecție specială avifaunistică – SPA (sit Natura 2000) Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce adăpostește și asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).

În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări de pasaj, cu specii de: egretă mare (Egretta albă), egretă mică (Egretta garzetta), cormorant mic (Phalacrocorax pygmeus) sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pescăruș râzător (Larus ridibundus), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc cenușiu (Ardea cinerea), lișița (Gallinula chloropus), țigănuș (Plegadis falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopătar (Platalea leucorodia) sau barza albă (Ciconia ciconia);

Specii cuibăritoare: vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), șerpar (Circaetus gallicus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoarea de grădină (redirecționare de la Dendrocopos syriacus) sau păsări care iernează în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) și gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis).

1.8. Solurile

Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. Repartiția în teritoriu a principalelor tipuri și subtipuri de soluri este condiționată de factorii climatici, de relief și antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unității de sol. Condiția climatică și de vegetație a ținutului de stepă a favorizat o mineralizare accentuată a părții organice. Repartiția geografică a unităților teritoriale de soluri respectă configurația pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri și erodosoluri. Toate solurile s-au format sub acțiunea dominantă a unui singur proces pedogenetic: biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic).

Acesta a evoluat diferit în funcție de rocă parentală asupra căreia a acționat (loess, calcare, coluvii și aluviuni) și nivelul pânzei pedofreatice. Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile bălane, denumite și brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conținut mai ridicat de carbonați de la suprafață și conținut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense. De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.

Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau chiar oprită datorită eroziunii pluvionivale și eoliene, ducând la apariția solurilor bălane erodate și a regosolurilor. Eliminarea totală a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pante mai mari de 7% prezența erodisolurilor (loess de la suprafață). Acolo unde apar la zi calcarele solificarea nu a fost posibilă decât în mică măsură și astfel apar, mai ales în terenurile neproductive sau folosite ca pășuni, litosoluri care de regulă sunt asociate cu rocă dură la zi. Când acestea se găsesc sub o pătură subțire de loess, volumul edafic se reduce substanțial (subtipuri rendzinice la regosol și erodisol). În zona de luncă bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în condițiile existenței unui exces de umiditate ce favorizează procesele de reducere și apariția fenomenelor de hidromorfism.

În funcție de grosimea epipedonului mollic aici s-au format lacoviști și soluri gleice. Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile bălane, denumite și brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conținut mai ridicat de carbonați de la suprafață și conținut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense. De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni, sau material radioactive și metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor. Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea.

Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii fungi și alte microorganisme. Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. Repartiția în teritoriu a principalelor tipuri și subtipuri de soluri este condiționată de factorii climatici, de relief și antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unității de sol. Condiția climatică și de vegetație a ținutului de stepă a favorizat o mineralizare accentuată a părții organice. Repartiția geografică a unităților teritoriale de soluri respectă configurația pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri și erodosoluri.

Resurse de sol – cele caracteristice regiunii Hârșova, ca profil și factori de fertilitate, și în dependență de factorii meteo-climatici. Principalele tipuri de sol:

cernoziom brun – roșcat – teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la pășunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole;

loess prăfos argilos-galben-cafeniu cu humus de 30-40 cm grosime, existent pe zonele colinare din sudul extravilanului orașului Hârșova;

loess remaniat prăfos argilos sau prăfos nisipos cu humusul erodat sau de grosime sub 10 cm, existent în zonele construite;

sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragmente de roci tari predominant calcaroase, care apare pe suprafețe limitate pe dealuri.

Solurile, prin varietatea și fertilitatea lor, joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea culturilor agricole. Terenul agricol de la nivelul orașului Hârșova este împărțit în teren agricol productiv și teren agricol neproductiv. Suprafața terenului agricol productiv din extravilanul orașului Hârșova se poate încadra în clasele de fertilitate I – V, unde V presupune un nivel de fertilitate foarte scăzut. În privința resurselor minerale, pe teritoriul administrativ al orașului Hârșova există exploatări de călcare; Cariera Celea Mică (Cariera „La lac”), situată în amonte de oraș, de-a lungul Dunării și Cariera Rasim – Hârșova este situată la 4,5 km nord de oraș.

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC AL ORAȘULUI HÂRȘOVA

2.1. Infrastructura de transport

Transport local

Tipul de transporturi din orașul Hârșova sunt rutiere și fluviale. Legătura cu orașul Constanța se realizează pe drumul DN 2A, cu orașul Tulcea pe DN 22A. Legătura cu orașele Cernavodă și Brăila se poate realiza și pe Dunăre, insă doar în scop comercial. O altă cale de transport către Cernavodă și Brăila o constitue fluviul Dunărea, însă transportul de călători cu vaporul a fost suspendat încă înainte de 1989. Transportul de mărfuri și călători se face în principal de către societăți de transport din Hârșova, Medgidia, Constanța, Tulcea și Brăila.

Pe raza localității Hârșova, incluzând Ferma 1 și satul Vadu Oii, există un număr de 3 societăți ce au ca obiect de activitate transportul de călători în alte localități:

SC GIS TRANS RAPID SRL – 4 microbuze;

SC TRANS MOVIAY SRL – 5 microbuze;

SC MENV TRANSCOM SRL – 6 microbuze.

În ceea ce privește transportul de mărfuri și călători, există următoarele trasee de autobuz:

Hârșova – Crucea – Constanța (1 oră și 15 min.);

Hârșova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);

Hârșova – Ciobanu;

Hârșova – Gârliciu;

Brăila – Hârșova – Constanța;

Tulcea – Hârșova – Slobozia – București (singura legătură directă cu capitala, unde se ajunge cel mai repede în 3 ore.);

Mangalia – Constanța – Hârșova – Slobozia.

Orașul Hârșova beneficiază de un sistem de transport călători intern – privat, reprezentat printr-un număr de 11 autoturisme în regim TAXI, administrate în mare parte de persoane fizice autorizate. La nivelul orașului Hârșova există un număr de 1659 de autoturisme în proprietate personală sau proprietatea agenților economici. O problemă importantă la nivel de oraș o reprezintă locurile de parcare. Aceasta poate fi rezolvată prin găsirea de soluții concrete, precum construirea unei parcări supraetajate din fonduri nerambursabile (program POR său Mediu) care să mulțumească atât proprietarii de autoturisme, cât și pe reprezentanții instituțiilor publice.

Transportul naval

Portul Hârșova este amplasat la o distanță de 103 km de orașul Brăila, într-o zonă având următoarele coordonate geografice latitudine 45°41′52.80″N, respectiv longitudine 27°57′6.84″E, și o suprafață de 14.401 m2 cu o lungime de cheu de 500m prevăzut cu dane pentru utilități. Portul Hârșova este conectat doar la sistemul rutier și are un terminal pentru pasageri și un terminal pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16 tone capacitate și amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafață de 12.500 m2 și depozite închise cu o suprafață de 2.000 m2. Transportul fluvial este însă puțin valorificat.

2.2. Obiective turistice

Monumente și situri arheologice:

așezarea neolitică de tip tell – rezervație, orașul Hârșova;

cetatea romană Carsium – rezervație – orașul Hârșova.

Cetatea Carsium. Descoperim aici o cetate romană și romano-bizantină. Istoricii apreciază, că cel mai probabil, Carsium a fost ridicată încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. Mai târziu, în timpul războaielor dacice, prin anul 103 p. Chr., împăratul Traian este cel care consolidează fortificația cu ziduri din piatră. În documentele din Antichitate, Cetatea apare deseori menționată între secolele ÎI și VII p Chr. În prezent, turiștii pot vedea ziduri impunătoare, cum ar fi „Turnul comandantului”, dar și un zid monumental, la Dunăre, unde a fost odată un port. Acest port a funcționat timp de 17-18 secole, până când cetatea a fost distrusă.

Din epoca bronzului și fierului, la Hârșova, sunt mai multe situri. Se remarcă așezarea întărită cu șanț de apărare, din prima vârstă a fierului (Hallstatt), dezvoltată pe terasa înaltă a Dunării de pe Dealul Băroi în zonă, La Vii” sau, La Rasim”. Există vestigii arheologice situate în teritoriul extravilan pe o suprafață de 5,74 ha.

Fig. 2.1. Cetatea Carsium

Sursă: http://media.rtv.net/image/201205/full/carsium_97465200.jpg

Cetatea, la rândul ei, suprapune se pare, o așezare getică, poate chiar o fortificație. A fost construită după toate probabilitățile în timpul împăratului Vespasianus (69-79) când pe linia Dunării și-au făcut loc mai multe fortificații romane. În timpul războaielor daco-romane, împăratul Traian (98-117) zidește cetatea în piatră pentru Ăla ÎI Hispanorum et Aravacorum, cel mai târziu la 103. Ulterior, a fost distrusă de germani, huni, slavi, avari fiind refăcută tot de atâtea ori. Documentele istorice și arheologice afirmă că cele mai importante lucrări sunt cele realizate în timpul împăraților Constantin cel Mare (306-337) și Iustinian (527-565). După o lungă absență datorată venirii bulgarilor la sudul Dunării, bizantinii în timpul domniei împăratului Ioan I Tzimiskes (969-976) refac cetățile dunărene din temelii, așa cum se va mai întâmpla mai târziu, în evul mediu. Între secolele XV-XIX cetatea devine o fortăreață otomană. Izvoarele consemnează trecerea pe aici a trupelor lui Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Radu Șerban etc.

În secolele XVII-XVIII a fost teatrul unor confruntări militare dramatice între trupele otomane, austriece și turcești, fiind distrusă de fiecare dată. În urma tratatului de la Adrianopol din 1829 Imperiul Otoman a fost obligat de Rusia să distrugă fortificațiile de pe malul drept al Dunării. Cetatea este dărâmată și părăsită iar piatră din ziduri a fost scoasă pentru a se clădi orașul modern. Cetatea de la Hârșova (Carsium) este unul din cele mai importante puncte fortificate pluristratificate de pe linia Dunării. Ocupă același loc și a jucat același rol ca cetățile Durostorum (Silistra) și Noviodunum (Isaccea).

A dat naștere, în imediata vecinătate, la numeroase situri din antichitate până în evul mediu târziu (așezări cu caracter urban și rural, mai multe necropole). Peste toate acestea se suprapune orașul modern. Cetatea de la Hârșova prezintă însă caracteristici cu totul aparte în peisajul siturilor dunărene. Este reprezentativă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice având în vedere că pe același amplasament se construiesc și reconstruiesc mai multe fortificații, în perioade și epoci diferite, timp de aproape două milenii. Din ruinele cetății, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comandantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălțimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de cca 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetății, vreme de 17-18 secole.

Turnul. Din ruinele vechii cetăți, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălțimea de peste 9 m.

Fig. 2.2. Turnul Comandantului – Cetatea Carsium

Sursă: https://sites.google.com/site/romanianatura35/_/rsrc/1354955452556/home/dobrogea/harsova-cetate-faleze-de-calcar-si-pesteri/17_1_dobrogea_hârșova_carsium.jpg

Fortificația bizantină. Fortificația bizantină a fost descoperită în anul 2003, și este situată în capătul de Vest al străzii Carsium, la intersecția cu str. Lunei. Zidurile fortificației au ieșit la iveală cu ocazia săpăturilor pentru construcția unei școli noi, investiție ce urma să se realizeze pe acest amplasament în cadrul unui Program cu Banca Mondială, Inspectoratul Școlar Județean și Primăria Hârșova. Aici se vedea, la suprafață, un rest de construcție din piatră cu mortar. Adâncirea secțiunii a scos la lumină colțul unui zid cu traseul N – S. În partea interioară s-a excavat până la adâncimea de 0,40 m. Este posibil ca acest spațiu să mai păstreze depuneri arheologice. Din păcate, aici săpătura n-a putut fi continuată. Într-un sondaj de 0,50 x 0,50 m, executat în exteriorul zidului, spre N, pentru a putea determina adâncimea maximă, s-a ajuns la stâncă la –2,76 m. Grosimea zidului, variabilă, este de 1,70 m. În emplecton s-a identificat un stâlp secționat, pe care se mai văd literele (M) PXI (I).

Paramentul exterior al zidului a fost demontat în întregime. Emplectonul este compus din piatră bolovănoasă cu mortar de bună calitate. Descoperirea acestor ziduri, fără a fi realizată o cercetare minuțioasă, a determinat abandonarea proiectului. Ultimele observații au fost făcute cu ajutorul câtorva studenți – la sfârșitul practicii – și a angajaților Muzeului „Carsium”. În lipsa forței de muncă, după această dată, cercetarea a încetat. Primăria dorește să realizeze în această zonă un parc arheologic, prin punerea în valoare a vestigiilor, fapt ce impune executarea unor cercetări de amploare și consolidarea construcțiilor.

Fig. 2.3. Fortificația bizantină

Sursă: http://www.cugetliber.ro/imagini/original/portulvechivazutdepedunare-1319137021.jpg

Monumente istorice și de artă de factură religioasă

Pentru a simți spiritualitatea care învăluie această zonă, trebuie vizitată Biserica Sf. Constantin și Elena și Manăstirea Prodromita Hârșova.

Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena” Biserica actuală se află așezată în partea de apus a orașului, pe un masiv de piatră calcaros ce s-a aflat în interiorul fostei cetăți romane Carsium după planurile unei echipe din ingineri italieni, proiectul fiind coordonat de renumitul Anghel Saligny. Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de zid gros de 2 m, care se găsește în partea de Sud a orașului. Biserica a fost sfințită la 8 septembrie 1908 cu hramul “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ce-l poartă și astăzi, de către Preasfințitul Episcop al Galaților. În timpul războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă, fiind transformată în grajd de cai. S-a resfințit în 1919, redându-se cultului cu aceeași frumusețe.

Fig. 2.4. Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Sursă: http://www.harsova.ro/wp-content/gallery/biserica-sf-constantin-si-elena/409047_314456201939864_996945797_n.jpg

Geamia a fost construită în anul 1812. Interiorul conservă arhitectura specifică din lemn de la începutul secolului al XIX -lea, în timp ce la exterior a suferit anumite schimbări. Necropola se află la nord-est de cetate. Multe morminte se mai păstrează încă în formă inițială. Pentru marcarea monumentelor funerare s-au utilizat elemente de arhitectură sau fragmente de stâlpi miliari, cu inscripții, din perioada romană. Piesele au fost recuperate și publicate încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este Monument istoric de categoria A și este cea mai importantă mărturie a prezenței populației musulmane la Hârșova. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în timpul sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839) și este înscris pe lista monumentelor istorice din România.

Fig. 2.5. Geamia

Sursă: http://www.harsova.ro/wp-content/uploads/2012/06/geamie.jpg

Monumente și ansambluri de arhitectură civilă

Muzeul Carsium. Turiștii care îi trec pragul pot vedea obiecte caracteristice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelnița), culturii epocii metalelor, dar și semne ale evoluției civilizației romane, romano-bizantine și medievale la Dunărea de Jos. Muzeul de la Hârșova a fost înființat de Vasile Cotovu, profesor și directorul școlii din Hârșova, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul învățământului de stat, din localitate, după 1878. A fost inaugurat, la 1 mai 1904, în prezența Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand și Principesei Maria, Micii Principi Carol și Elisabeta, însosiți de primul ministru și ministrul lucrărilor publice, aflați în voiaj pe Dunăre. Sediul inițial al muzeului a fost în clădirea școlii. Aici V.Cotovu a strâns obiecte istorice și arheologice, etnografice, colecții de tablouri, minerale, roci etc. reprezentative pentru teritoriul dintre Dunăre și Mare. Din acest motiv s-a numit „Muzeul Regional al Dobrogei”.

Fig. 2.6. Muzeul Carsium

Sursă: http://www.harsova.ro/wp-content/gallery/harsova/muzeu_carsium.jpg

Actualul muzeu ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri din siturile de pe raza localității, aspecte ale dezvoltării civilizației din neolitic până la începutul epocii moderne. În spațiul exterior, într-un mic lapidarium, sunt expuse fragmente arhitecturale specifice epocii române în principal, (coloane, baze de coloane, arhitrave, monumente funerare, borne de drum etc.) dar și din evul mediu. Unele, dintre acestea, au făcut parte din vechiul muzeu și s-au aflat zeci de ani într-un parc din fața școlii vechi, așa cum au fost instalate la începutul secolului al XX-lea.. Între piese sunt două fragmente de inscripții romane, unul de la Capidava, altul de la Ulmetum, aduse la Hârșova încă de la mijlocul veacului trecut.

Muzeul Carsium deține una dintre cele mai valoroase colecții de fosile jurasice alcătuită din spongieri, bivalve (scoici), gasteropode (melci), amoniți, brahiopode, echinoderme. În lipsa spațiului adecvat pentru expunere, aceasta stă deocamdată, la dispoziția specialiștilor.

Școala veche Hârșova – o emblemă culturală a dobrogenilor a fost ridicată la începutul secolului XX la inițiativa ilustrului dascăl Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, și a respectat, la fel ca și biserica din spatele ei, planurile arhitecturale ale lui Anghel Saligny. Inaugurarea a avut loc pe 1 mai 1904 și s-a făcut cu salve de tun în prezența regală. La inaugurarea să a participat însuși Regele Carol I, iar camerele sale au adăpostit prima bibliotecă, dar și primul muzeu regional al Dobrogei. Școala veche a fost bombardată în prima conflagrație mondială și în mare parte a fost distrusă. După război a fost reabilitată, iar la recepție a venit însuși regele Carol I, în 1926.

Fig. 2.7. Școala veche Hârșova

Sursă: http://static.panoramio.com/photos/large/17971849.jpg

Monumente de artă plastică comemorative

Monumentul eroilor. În aval de port pe “Dealul Belciug” sau “Dealul Monumentului” a fost ridicată în anul 1913 o cruce monumentală dedicată soldaților de pe șalupă, Trotuș “, scufundată la 17 septembrie 1912 în urma coliziunii cu vaporul de pasageri al societății ungare, Szencheny Istvan “. Pe suprafața “Dealul Monumentului” s-au descoperit vestigii din epoca bronzului și fierului. Sunt vizibile încă resturi ale fortificației care apăra orașul din această parte. După primul război mondial, « casa pompierilor », care domina orașul de pe înălțime a fost mărită și transformată în « Gimnaziul Principele Mihai ».

Fig. 2.8. Monumentul eroilor

Sursă: https://deștepți.ro/wp-content/uploads/2016/08/platou-cu-monumentul-eroilor-din-harsova-judetul-constanta.jpg

2.3. Forme de turism practicate

Resursele naturale și antropice spațiului adiacent Dunării în acest sector crează premise favorabile practicării unor forme de turism variate, iar prin amenajări specifice, acestea pot fi dezvoltate și diversificate.

Turismul de circulație:

Turismul itinerant cu valențe culturale este favorizat de existența a numeroase localități cu obiective turistice și se axează pe realizarea unor trasee tematice care includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative;

Turismul de tranzit este favorizat de existența unor drumuri europene (tronsonul Urziceni – Hârșova – Constanța al E 60, pe unde pot fi dirijate importante fluxuri de turiști.

Turismul științific se adresează specialiștilor pe probleme legate de cadru natural și de mediu (în special în ariile protejate din zonă). celor care doresc să viziteze rezervațiile naturale existente și celor interesați de biotopul aferent Dunării.

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv valorifică bogatul potențial cinegetic și piscicol (unde predomină crapul, plătica, știuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), ce oferă largi posibilități de practicare a pescuitului sportiv pe Dunăre, din ariile forestiere, stufăriș și din apele Dunării (concursuri de pescuit).

Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement nautic) – poate fi utilizat traseul Dunării. Dezvoltarea turismului, care să valorifice potențialul Luncii Dunării este unul din efectele economice și sociale care își pot pune amprenta pe dezvoltarea economică a orașului Hârșova.

Turismul rural, cu cazare în gospodăriile localnicilor, valorifică tradiții legate de viața rurală și pescuit poate fi practicat în satul Vadu Oii.

Turismul de weekend – include mai multe forme de turism – pescuitul, vânătoarea și alte sporturi de agrement și recreative și poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri turistice corespunzătoare (camping, căsuțe, bungalouri) care are la bază același potențial bogat și variat al Dunării.

Turismul de odihnă și recreere este legat de existența unui cadru natural cu valențe estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant și posibilități de practicare a unor activități recreative, în special în lunca Dunării.

Turismul de reuniuni și congrese ar putea fi dezvoltat prin amenajări specifice în orașul Hârșova, axat pe probleme de cooperare transfrontalieră și dezvoltare durabilă.

Turismul uval se poate organiza pe baza existenței culturilor de vită de vie din zona.

Alte forme de turism:

Turism balneoclimateric prin exploatarea izvoarelor termale de la “Puturoasa”, viitoarea stațiune Hârșova Băi;

Turism arheologic determinat de existent vestigiilor arheologice în zonă;

Turism etnofolcloric prin redeschiderea festivalul concurs “Mlădițe Dunărene”;

Agroturism;

Ecoturism.

2.4. Cultură, obiceiuri, evenimente locale, timp liber

Casa de Cultură dispune de o sală mare de spectacole cu un număr de 364 locuri. În cadrul edificiului există și 3 foaiere în care se pot organiza activități sau spectacole cu un număr restrâns de invitați (50 persoane). În prezent foaierul din aripa estică găzduiește Clubul Pensionarilor. În cadrul Casei de Cultură activează aproximativ 120 de copii și tineri. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost înființate formații de dans popular, modern, grupuri vocale și formații vocal-instrumentale.

Casa de cultură a orașului Hârșova a organizat și găzduit 9 (nouă) ediții anuale ale Festivalului de interpretare a muzicii ușoare pentru copii și tineret “Mlădițe dunărene.” Din anul 2014 a fost sistat din lipsă de fonduri. Sursa de căldură a Casei de Cultură este reprezentată de 1 centrală termică pe combustibil lichid, ce prezintă dese defecțiuni și de cele mai multe ori nu este folosită din cauza lipsei fondurilor pentru achiziția combustibilului. Alternativa pentru încălzirea unității este reprezentată de 2 sobe cu lemne și 3 radiatoare electrice pentru sala de repetiții. Sala de spectacole nefiind încălzită deloc pe timp de iarnă.

Biblioteca orășenească dispune de un fond peste 43.000 unități bibliotecă (volume de cărți din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficiale, etc.). Această unitate deservește întreaga populație din oraș și din satul Vadu Oii. Ea a fost dotată cu un sistem modern de informatizare, care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca beneficiază de o sală amenajată, pentru simpozioane istorice și literare, la care pot participa cetățenii orașului. Problema încălzirii unității este identică cu cea de la Casa de Cultură, fiind nevoie de fonduri pentru combustibil și pentru reparații sau înlocuire centrală termică.

Clubul elevilor – este locul unde elevii din Hârșova își pot petrece timpul liber în cadrul secțiilor de arheologie, horticultură, ecologie/protecția mediului, etc.

Tradiții

În ultimii ani, la Hârșova se organizează: „Zilele Orașului”, „Ziua Recoltei. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale copiilor au fost înființate formații de dans popular, modern, grupuri vocale și formații vocal instrumentale. Evenimentele sărbătorite în oraș cu ritmicitate sunt:

Ziua Națională 1 Decembrie Cu prilejul Zilei Naționale se organizează acțiuni cu depuneri de coroane și jerbe de flori la Monumentul Eroului Necunoscut și sunt arborate drapelele României și Uniunii Europene la balconul Casei de Cultură.

Ziua Armatei În fiecare an pe data de 25 octombrie au loc evenimente culturale de recunoștință la monumentul „Eroului Necunoscut” pentru eroismul și jertfele prin care, de-a lungul vremii, oștirea noastră și-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra unitatea națională și integritatea teritorială a statului român.

Ziua Recoltei Evenimentul are loc în luna octombrie, încheind „Zilele Orașului Hârșova”. La eveniment participă producători agricoli din localitate și întreg județul Constanța precum și prestigioase firme din agricultură, industrie alimentară. Sărbătoarea este presărată cu momente artistice susținute de trupe și ansambluri din localitate, județ și din țară.

Zilele Orașului Hârșova În ultimul timp a devenit o tradiție sărbătoarea „Zilele orașului”, acesta fiind unul dintre evenimentele importante ale comunității. Este un bun prilej pentru că orașul să arate tot ce are reprezentativ. Hârșovenii își etalează performanțele în domeniile cultural, sportiv, gastronomic, etc.

2.5. Agrement

În localitate, activitățile sportive, se desfășoară în cele trei săli de sport, pe stadionul de fotbal al orașului și pe terenurile de sport ale instituțiilor școlare. Întrucât există potențial uman orientat către performanță, se impune îmbunătățirea dotărilor și modernizarea bazelor sportive, astfel încât să permită diversificarea sporturilor practicate. Pentru promovarea imaginii orașului se impune amenajarea unei baze sportive și de agrement care să includă spații de cazare sau cantonament pentru sportivi, creând astfel posibilitatea organizării unor competiții la nivel național și chiar internațional. Parcurile, zonele periferice ale orașului și malul Dunării, cu peisaje deosebite, sunt locurile în care hârșovenii își petrec timpul liber și, totodată, practică sporturi de agrement.

Prin grija autorității locale, Parcul din port și spațiile verzi au fost reamenajate și întreținute an de an, pentru a crea hârșovenilor locuri de promenadă și odihnă. În orașul Hârșova sunt înregistrate doar 2 asociații sportive, principalele ramuri fiind fotbalul, baschetul și arte marțiale. Rezultatele obținute de sportivii hârșoveni la campionatele interne demonstrează nivelul ridicat de pregătire a acestora și o permanentă preocupare pentru obținerea și menținerea performanțelor.

Clubul Sportiv Tae Keon Hârșova – a fost fondat în anul 2001 și are 65 sportivi legitimați. În decursul anilor, sportivii clubului au obținut nenumărate premii, atât pe plan intern cât și pe plan internațional. Scopul clubului este de a atrage cât mai mulți tineri către sport, pentru dezvoltarea disciplinei, conduitei, relațiilor sociale, autocontrolului, atenției și nu numai.

În acest sens, CS Tae Keon Hârșova a încheiat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, prin Centrul de Plasament „Micul Rotterdam “, un protocol de colaborare în anul 2013 pentru antrenarea gratuită a copiilor instituționalizați în acest centru, unde deja participă 7 copii ce au obținut 27 medalii pe parcursul a 2 ani competiționali. CS Tae Keon Hârșova a participat la Cupa României 2016 cu o delegație formată din 26 sportivi. Luptătorii s-au întors acasă cu 16 medalii, dintre care Locul 1 – 5, Locul 2 – 3, și Locul 3 – 8 medalii.

CAPITOLUL III

PROPUNERI STRATEGICE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI

3.1. Cercetarea socio-economică a orașului Hârșova

În vederea determinării nevoilor localității Harșova s-a analizat percepția cetățenilor privind gradul de dezvoltare a orașului, gradul de implicare a locuitorilor, oportunitățile existente și neexploatate prin prisma locuitorilor. Cercetarea a fost efectuată prin aplicarea unui chestionar locuitorilor orașului Harșova. Total chestionare aplicate: 243 Studiul de piață este bi-dimensional și presupune percepția populației privind dimensiunea economică (indicatorii economici) și potențialul de dezvoltare al orașului Harșova de habitat și analiza dimensiunii sociale (indicatorii sociali) Prin analizarea celor două dimensiuni mi-am propus identificarea acelor parametri specifici care sunt relevanți pentru oraș și deasemenea, relația între ambele dimensiuni (economică și socială). Rezultatele chestionarelor aplicate ne dau indicii privind:

care este cererea identificată pe piață;

ce domeniu se poate dezvolta și care este nișa de piață;

identificarea unui grup țintă sau unui grup demografic țintă;

care sunt investițiile care pot să completeze nevoi reale ale pieței existente;

Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la nivelul orașului Hîrșova. Populația cercetată Grupul ținta a studiului cantitativ este reprezentat de populația orașului Hîrșova.

Volumul eșantionului: 243 de persoane, reprezentând: locuitorii orașului Harșova (angajați, șomeri, antreprenori, persoane defavorizate); Tipul eșantionului: probabilistic, proporțional cu structura populației investigate pe oraș. Criteriile și stadiile de stratificare ale eșantionului sunt: oraș Harșova. Elaborarea studiului a avut la bază un accentuat caracter consultativ și participativ, ce a inclus întâlniri și discuții ample cu respondenții.

Rezultate ale Chestionarului aplicat

1. Sunteți mulțumit de cum arată orașul dumneavoastră?

Diagrama nr. 3.1.

La întrebarea “Sunteți mulțumit de cum arată orașul dumneavoastră?”, după cum reiese din graficul de mai sus, 157 dintre respondenți sunt mulțumiți într-o oarecare măsură, iar 38 dintre chestionați sunt mulțumiți în mare măsură.

2. Care este ocupația dvs.?

Diagrama nr. 3.2.

Dintre persoanele care au participat la chestionar 36% sunt persoane angajate, cu studii medii, următorul procent, 20% fiind cel al persoanelor fără loc de muncă și doar 19% sunt persoane ocupate cu studii superioare.

3. Care considerați că este principalul neajuns al dezvoltării localității dvs.?

Diagrama nr. 3.3.

32% dintre persoanele chestionate sunt de părere că principalul neajuns al localității Hîrșova ar fi lipsa banilor, urmat de neimplicare 27%, atât a cetățenilor cât și a autorităților locale. Pe ultimul loc ca și impediment în calea dezvoltării ar fi cadrul politic, în opinia respondenților, 4%.

4. Atitudinea generală față de viața dvs?

Diagrama nr. 3.4.

Cei care au participat la chestionar se arată foarte mulțumiți de familie (221 răspunsuri), locuință (204 răspunsuri) și bunuri (188 răspunsuri). Părerea lor despre viața în general pare a fi împărțită oarecum între mulțumiți (110 răspunsuri) și nemulțumiți (106 răspunsuri). La polul opus se află alimentația, unde 164 dintre cei chestionați au răspuns cu “nemulțumit” și localitatea, unde 167 dintre chestionați au răspuns cu “nemulțumit”.

5. Care considerați că sunt problemele localității, în viziunea dumneavoastră?

Diagrama nr. 3.5.

Cea mai mare problemă a localității, după cum reiese din graficul de mai sus ar fi cea a câinilor vagabonzi, 194 răspunsuri – foarte grav, aceasta a fost urmată de siguranță pe străzi și informarea necorespunzătoare privind oportunitățile de dezvoltare. Cei chestionați consideră ca cele mai puțin grave probleme ale localității sunt persoanele sărace (143 răspunsuri – puțin grav) și copii străzii/cerșetorii (194 răspunsuri – puțin grav). Din grafic mai reiese că mulți nu sunt informați cu privire la alimentarea cu gaz a localității (118 răspunsuri – nu știu).

6. Care considerați că ar trebui să fie principala preocupare a autorităților locale?

Diagrama nr. 3.6.

Cei chestionați consideră că principala preocupare a autorităților locale ar trebui să fie crearea de locuri de muncă pentru locuitori, 196 consideră această problemă foarte importantă. Aceasta este urmată de drumuri, alimentarea cu apă și relația dintre autorități și cetățeni, toate aceste fiind considerate probleme importante ce ar trebui rezolvate. La polul opus se află școlile, locurile de joacă pentru copii și transportul, unde cei chestionați nu cred că ar fi probleme de importanță majoră de rezolvat privind aceste aspecte.

7. Ce vă doriți în localitatea dvs?

Diagrama nr. 3.7.

Cei chestionați sunt de părere că problemele urgente și majore, ce ar trebui rezolvate cât mai rapid, sunt: siguranța pe stradă (210 răspunsuri), repararea drumurilor (162 răspunsuri), parcurile și spațiile verzi (121 răspunsuri). Printre lucrurile considerate de o mare importanță în localitate, cei chestionați consideră că ar trebui să ne numere școlile curate și dotate (186 răspunsuri), spitale dotate și curate (166 răspunsuri) și dezvoltarea turismului în zona (139 răspunsuri). În partea opusă sunt clasate existența unor instituții de lectură (89 răspunsuri), pe care cei chestionați le consideră ca fiind neimportante.

8. Principalele probleme ale mediului de afaceri în localitate.

Diagrama nr. 3.8.

Principala problemă, care împiedică dezvoltarea unui mediu de afaceri în zonă, ar fi în opinia celor chestionați, nivelul ridicat al impozitelor și taxelor (153 răspunsuri), urmat de criză economică și lipsa comenzilor (121 răspunsuri).

9. Cele mai importante fenomene sociale negative:

Diagrama nr. 3.9.

Fenomenul social cu cea mai mare influență negativă ar fi șomajul și lipsa locurilor de muncă, 25% dintre respondent sunt de această părere, acesta este urmat de sărăcie, 20% cred asta. La polul opus se află abandonul școlar, pe care doar 9% consideră că ar avea o influență negativă asupra localității.

10. Care credeți că este principala problemă de mediu din localitatea dvs.?

Diagrama nr. 3.10.

În ceea ce privește mediul înconjurător, principal problemă ar fi sistemul de canalizare, considerat de 30% dintre chestionați ca fiind depășit. Aceasta este urmată de numărul scăzut și dotările insuficiente ale platformelor de gunoi existente în localitate (29%) și de salubrizarea necorespunzătoare a spațiilor publice (18%). În schimb doar 3% consideră că poluarea aerului este cea mai puțin afectată în zonă.

11. Ce domeniu de activitate credeți că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?

Diagrama nr. 3.11.

La întrebarea “Ce domeniu de activitate credeți că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?”, cei chestionați sunt de părere, în egală măsură (18%) că s-ar putea dezvolta cu ușurință agricultura, pescuitul și activitățile de producție. Aceste sunt urmate de turism (17%). La polul opus se află prestările de servicii (5%).

12. Cum consideri condițiile actuale pentru a demara o afacere:

Diagrama nr. 3.12.

În ceea ce privește condițiile de dezvoltare ale unei afaceri 44% dintre cei chestionați sunt de părere că acestea sunt nefavorabile și doar 22% le consideră favorabile pentru demararea unei afaceri proprii.

13. Care credeți că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor?

Diagrama nr. 3.13.

La întrebarea “Care credeți că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor?” principal problemă pare a fi lipsa finanțării, 33% dintre respondenți au fost de acesta părere, urmată de contribuțiile prea mari la bugetul de stat (23%). Un procent destul de mare îl are și lipsa competențelor necesare, 16% consideră că nu cunoștințele necesare deschiderii unei afaceri proprii, atât în ceea ce privește legislația cât și în ceea ce privește antreprenoriatul.

3.2. Analiza SWOT

În urma evaluării factorilor interni și externi s-au identificat problemele critice cu care se confruntă comunitatea din Harșova: activitate turistică “inexistența” în raport cu patrimoniul deținut, nu există structuri de primire turistică, activități de agrement insuficiente pentru atragerea turiștilor; infrastructura edilitară și de mediu se află la un nivel deficitar, activitate economică în declin. Orașul Hîrșova nu reușește să-și găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de muncă. Aici nu există investiții străine și din cauza unei infrastructuri deficitare.

Activitățile care concentrează cea mai mare parte a populației ocupate sunt: „agricultură”, „comerț”, „construcții”. Inițiativa deschiderii unei afaceri în orașul Harșova este văzută de majoritatea intervievaților ca un obiectiv dificil. Chiar și în condițiile greoaie de deschidere a unei afaceri, domenii precum servicii, comerț și industrie rămân în topul preferințelor din punct de vedere al oportunităților oferite. Ca principale probleme specifice orașului Hîrșova care afectează activitatea firmelor, dar și principale dificultăți identificate, sunt precizate blocajele financiare și lipsa fondurilor și a lichidităților, relațiile greoaie cu autoritățile, fiscalitatea mărită precum și deficitul de personal calificat. Consultarea reprezentanților IMM-urilor și a întreprinzătorilor a evidențiat faptul că, din perspectiva inovării, majoritatea IMM-urilor din orașul Hîrșova se află într-un stadiu incipient. Ele prezintă decalaje însemnate de competitivitate, în principal cauzate de următorii factori:

majoritatea IMM-urilor lucrează cu tehnologie învechită, foarte puține reușind să introducă echipamente tehnologice noi și eficiente;

IMM-urile din oraș au o orientare preponderentă către domenii de activitate cu nivel tehnologic scăzut său mediu, cu efect negativ asupra posibilității de a satisface nevoile pieței naționale și a celor internaționale;

investițiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, pentru asigurarea dotării tehnice (mașini, echipamente și software) și nu se pune accent pe inovarea organizațională, pe achizițiile de cunoștințe externe de tipul drepturilor de utilizare de brevete, licențe, know-how, etc.;

majoritatea IMM-urilor întâmpină dificultăți în acțiunile de implementare a noilor tehnologii în absența cunoștințelor necesare conducerii proceselor de schimbare organizațională;

majoritatea firmelor își bazează strategiile pe reducerea costurilor și nu pe creșterea productivității, în special din cauza abilităților reduse în domeniul managementului;

IMM-urile sunt slab capitalizate, în special din cauza existenței unor exigențe sporite din partea băncilor pentru creditarea acestora;

fondurile structurale sunt greu accesibile.

Activitatea economică a orașului Harșova în ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generând lichidarea și/sau restructurarea marilor întreprinderi (cu impact puternic asupra șomajului) și înființarea de întreprinderi mici și mijlocii. Conform datelor statistice, în ultimii ani ponderea în economia orașului Harșova o dețin microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii. Efectele crizei financiare și economice s-au manifestat prin reducerea numărului de locuri de muncă și, implicit, prin creșterea șomajului, prin limitarea și încetinirea creării de locuri de muncă, cu consecințe directe în blocarea intrării tinerilor pe piața muncii și ieșirea de pe piața muncii a persoanelor cu o poziție vulnerabilă (persoane angajate cu contracte temporare, vârstnici, persoane cu nivel scăzut de educație, persoane cu dizabilități).

Un factor îngrijorător este reprezentat de creșterea la nivelul orașului Harșova a numărului de tineri 15–24 ani cu dificultăți în asigurarea unei tranziții adecvate de la sistemul de educație la piața muncii. O atenție deosebită trebuie acordată derulării de activități pentru identificarea tinerilor inactivi, cu accent pe aceia cu nivel scăzut de competențe și care au dificultăți în a se integra social. Ei au posibilitatea de a beneficia de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă de calitate, posibilitatea deschiderii unei afaceri pe cont-propriu sau de urmare a unui program de formare, precum și de oportunitățile de reîntoarcere în sistemul de educație (măsurile de tip a doua șansă – AP 6 -PI 8). Dat fiind deficitul general de locuri de muncă, grupurile ce se confruntă cu dezavantaje și sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populației în privința oportunităților de a găsi un loc de muncă sunt șomerii și persoanele inactive, cu precădere șomerii de lungă durată, persoanele cu nivel redus de educație, lucrătorii vârstnici, persoanele aparținând minorității rome, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultură de subzistență și semisubzistență.

Orașul Harșova se confruntă cu un nivel educațional al forței de muncă (15 ani și peste) scăzut în comparație cu media județului Constanța; nivel scăzut al utilizării TIC și utilizarea lor limitată în economie; participarea redusă la programe de reconversie profesională; insuficiența fondurilor și a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cât și angajaților; neadecvarea calificărilor, un sistem de previzionare insuficientă a competențelor. Intervențiile în domeniul creșterii ocupării și încurajării mobilității forței de muncă vor fi completate de investițiile în infrastructură finanțate din FEDR în cadrul POR, de investițiile în CDI și TIC finanțate în cadrul POC.

Intervențiile sprijinite prin FEADR care vizează diversificarea economiei rurale sunt complementare investițiilor în resursa umană susținute din FSE. Totodată, inițiativele FEMP vor fi orientate către diversificarea sectorului piscicol. În prezent, orașul Hîrșova are nevoie să dezvolte o nouă generație de antreprenori cu abilități caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, inițiativă și spirit managerial, care să le permită să identifice și să implementeze strategii adecvate pătrunderii și menținerii pe piață. Aceste abilități personale trebuie să fie cultivate începând cu școala primară și dezvoltate la nivel superior, în licee în cursuri de formare profesională pentru dobândirea competențelor specific antreprenoriale, în facultăți. Mediul economic în schimbare, în contextul numeroaselor provocări ale globalizării, conduce inevitabil la noi evoluții pe piață, implementarea unor măsuri adecvate pentru stimularea sistemului educațional antreprenorial reprezentând astfel o necesitate pentru dezvoltarea IMM-urilor. Rezultatul acestor analize s-a concretizat în listarea problemelor critice cu care se confruntă comunitatea din Hîrșova, probleme de a căror rezolvare depinde viitorul și bunăstarea zonei:

Dezvoltarea turismului;

Dezvoltarea economică durabilă orientată pe ramurile economice de tradiție în zonă;

Dezvoltarea infrastructurii suport pentru dezvoltarea economiei și a turismului, dar și bunăstarea populației;

Accesul la tehnologie nouă.

Se ia in considerare faptul că trebuie încurajată educarea spiritului antreprenorial, care înseamnă spirit de inițiativă, capacitatea de a pune ideile în practică, creativitate și încredere în sine pentru toți cursanții, din toate programele de învățământ și din toate domeniile de studiu. Aceasta ar trebui să îi sensibilizeze pe cursanți cu privire la opțiunea de a face carieră în domeniul unei activități independente și să îi formeze astfel încât să își lanseze propria afacere în orașul natal Hîrșova. De asemenea, spiritul antreprenorial trebuie să devină o parte normală din cadrul competențelor pentru profesori și formatori. Motivele pentru care cei intervievați nu sunt hotărâți să încerce să își deschidă propria afacere:

lipsa de experiență;

dificultatea în obținerea accesului la finanțare;

gradul insuficient de inovare în cadrul sectorului IMM;

insuficiența resurselor umane cu experiență;

cadrul normativ și legislativ foarte complex;

resursele și informațiile limitate cu privire la oportunitățile de afaceri potrivite și la potențialii parteneri; lipsa de informații cu privire la oportunitățile de a participa la achiziții publice în alte țări;

Fiscalitate – din punct de vedere al aplicării unor măsuri fiscale adecvate IMM-urilor, este necesară asigurarea unui mediu stimulativ și nediscriminatoriu, măsurile întreprinse trebuie să se concentreze pe consolidarea transparenței, stabilității și predictibilității cadrului fiscal.

Birocrația reprezintă o problemă importantă având în vedere că managerii IMM-urilor alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice (raportări), mult mai mult comparativ cu alte țări din regiune.

Absorbția fondurilor structurale. Referitor la accesibilitatea fondurilor structurale, au fost identificate următoarele aspecte cu care se confruntă intervievații:

dificultăți în asigurarea cofinanțării proiectelor derulate în cadrul Programelor Operaționale, cu finanțare nerambursabilă de la UE;

nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul managerilor și lipsa de experiență se constituie în bariere privind accesarea și/sau implementarea proiectelor;

formalitățile pentru accesarea fondurilor structurale sunt greoaie. De aceea, intervievații consideră că resursele proprii sunt cea mai importantă și mai accesibilă sursă de finanțare, urmate de creditul bancar și în ultimul rând finanțarea nerambursabilă din fonduri europene;

lipsa de instrumente clare de informare asupra posibilităților de finanțare;

lipsa unei informări corecte asupra riscurilor pe care le implică accesarea fondurilor structurale și implementarea proiectelor admise la finanțare, cu măsuri concrete de combatere și răspuns la riscuri;

lipsa unei educații privind încurajarea accesării fondurilor de la bugetul de stat și de la Uniunea Europeană.

Cultura economică a populației. Din punct de vedere al mediului economic se constată nevoia de remodelare a culturii economice a populației orașului Hîrșova în scopul recunoașterii de către societate a importanței antreprenorilor, al modificării percepției rolului antreprenorilor și a asumării de riscuri, al recunoașterii faptului că IMM-urile contribuie în mod substanțial la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică; climatul general insuficient dezvoltat în sensul realizării condițiilor necesare pentru ca persoanele să considere posibilitatea creării propriilor lor societăți.

Piața forței de muncă. Piața forței de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creșterii economice și a productivității pe termen lung. Crearea condițiilor pentru creșterea competențelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producție performant, care să dea naștere unor produse competitive, capabile să facă fată cerințelor pieței, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă orașul Hîrșova, și în egală măsură întreaga tară, sunt legate, în special de scăderea populației totale, active și ocupate. Trebuie susținut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului „Servicii”, capabil să genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile, chiar dacă se constată o creștere a populației ocupate în sectorul „Servicii” și o scădere accentuată a populației ocupate în „Agricultură” și în „Industrie”, agricultura concentrând cea mai mare parte a populației ocupate. Diversitatea sectoarelor în restructurare și tendințele schimbătoare de pe piața forței de muncă conduc la necesitatea adaptării permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern și extern din orașul Hîrșova, inclusiv instituțiile de învățământ și pregătire profesională. Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât și pentru cele adulte și în special pentru femei și șomeri aflați în șomaj de lungă durată. Orașul Hîrșova este caracterizat printr-o combinație de rată înaltă a unui șomaj structural și cu ponderi mari a forței de muncă ocupate în sectoare nespecializate (spălătorie auto, închirieri, curățenie) sau cu specializare minimă (coafeză, vânzător). La acești doi factori se adaugă elemente care caracterizează tendințele actuale și de perspectivă, cum ar fi: migrarea către alte regiuni, în căutare de locuri de muncă.

O caracteristică a zonei Hîrșova este potențialul turistic ridicat și nevalorificat. Nu există unități cu funcțiune de cazare în zonă, unitățile de alimentație sunt slab reprezentate. Practic nu există infrastructură specifică desfășurării activității turistice. Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit și un cadru promițător pentru dezvoltarea turismului fluvial, balneoclimateric, piscicol și agroturistic.

3.3. Potențialul de dezvoltare al orașului Hârșova

În orașul Harșova, condițiile sunt favorabile pentru producerea de energie eoliană. Deasemenea, există potențial foarte ridicat și pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare, dar și pentru dezvoltarea turismului și nu numai.

Infrastructura energetică este complexă. Potențialul zonei Harșova pentru producția de energie din surse regenerabile este foarte mare și înca neexploatat. Există condiții favorabile pentru producerea de energie eoliană. De asemenea, potențialul este foarte ridicat și pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare, precum și pentru producția de energie din biomasă. Disponibilitatea agenților economici de a învesti în echipamente și tehnologii nepoluante și de a apela la surse de energie neconvenționale (energie eoliană, energia pământului, energie solară etc.) poate exista doar în condițiile promovării alternativelor existente și existenței de oferte complexe și convenabile financiar pe termen mediu și lung. Specializarea prin adaptarea învățământului și a instruirii profesionale, prin cursuri de formare profesională la necesitățile pieței muncii poate avea drept rezultat reducerea șomajului și creșterea numărului de întreprinzători.

Orașul Harșova dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de calcar, izvoarele termale, fluviul Dunărea. Alt avantaj pe care orașul îl poate valorifica, este reprezentat de reamenajarea și punerea în funcțiune a portului Harșova. Legăturile acestuia cu marile capitale pe care le străbate Dunărea, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei orașului, județului Constantă, regiunii, cât și pentru a exporta bunuri, produse și primirea turiștilor.

Cel mai important potențial pentru dezvoltarea orașului Hîrșova este reprezentat insă de resursele turistice: naturale (rezervații – Canaralele Hîrșova și izvoarele termale), arheologice (cetatea Carsium, cetatea Bizantină, Tell-ul), istorice, culturale, religioase.

Orașul Harșova prezintă, și un cadru promițător pentru dezvoltarea agroturismului cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare și pescuit). Turismul cultural este o formă de turism care poate asigura valorificarea integrală a resurselor turistice antropice și în primul rând a patrimoniului cultural – istoric. Patrimoniul cultural-istoric al orașului Harșova este o valoare componentă a patrimoniului cultural european și internațional, rezultat dintr-o evoluție istorică bine cunoscută. Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită mai ales de componentele arheologice.

Turismul de croazieră se află într-o fază de “idée” de dezvoltare în regiune. Dezvoltarea acestui produs turistic poate determina crearea unor facilități legate de sporturile de apă, pescuit.

O altă alternativă de relansare antreprenorială a orașului Harșova ar putea fi promovarea potențialului turistic local al zonei, promovarea patrimoniului cultural local, susținerea/promovarea activităților culturale locale, înființarea stațiunii balneoclimaterice “Puturoasa” Harșova Băi, parteneriate pentru construcția complexelor de sănătate, servicii de calitate, activități de agrement specific, agroturism, ecoturism, turism de nișă (pescuit sportiv, zoologic, fluvial, etc). Crearea unei destinații turistice competitive pe plan național și chiar internațional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic.

Exploatarea turistică a modelelor multiculturale și multietnice existente în acest teritoriu poate fi o nișă cu potențial economic reprezentativ. Eficientizarea, diversificarea și creșterea productivității activităților industrial. Dezvoltarea competitivității și a durabilității sectorului piscicol. Pe baza chestionarelor aplicate și analizei SWOT obținute, măsurile necesare pentru dezvoltarea orașului Harșova trebuie să urmărească: dezvoltarea infrastructurii de bază, dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea infrastructurii portuare, navale, înființarea de IMM-uri; dezvoltarea sistemului educației antreprenoriale; facilitarea accesului la tehnologie; sprijinirea capacității de inovare; sprijinirea creșterii competitivității IMM-urilor și a participării acestora pe piețe externe; simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ dedicat IMM-urilor.

Revitalizarea economică a zonei se poate face și prin atragerea de capital intern și extern necesar inițierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu și lung; dezvoltarea serviciilor în domeniul cercetării/inovării în scopul creșterii competitivității economice; Atragerea de investitori străini sau/și parteneriate sunt necesare și recomandate pentru utilizarea tuturor oportunităților existente nevalorificate din cauza lipsei expertizei în domeniu, a experienței și nu în ultimul rând a posibilităților financiare reduse. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere toate căile de promovare a acestor oportunități antreprenoriale și a zonei atât din punct de vedere turistic cât și din punct de vedere economic.

Orașul Harșova are posibilitatea să dezvolte un mediu economic competitiv și resurse umane adaptate realității socio-economice intern prin acțiuni susținute de formare profesională, susținerea întreprinzătorilor și prin acțiuni de promovarea a potențialului de dezvoltare turistică, energetică. Dezvoltarea infrastructurii locale, corelată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural și de prevenire și gestionare a riscurilor naturale se poate realiza prin îmbunătățirea infrastructurii educaționale, sprijinirea mediului de afaceri și inițierea de acțiuni intensive de promovare a sectorului TIC, crearea de parteneriate între mediul privat și furnizorii de cercetare – dezvoltare, dezvoltarea de servicii comunitare pentru categoriile dezavantajate, instruirea șomerilor și formarea forței de muncă, sprijinirea programelor de formare, înființarea de centre pentru reinserție socioprofesională.

Domeniile în care se pot lansa activități noi de antreprenoriat la nivelul orașului Harșova ar fi: tehnologia informației, obținerea energiei din deșeuri și surse regenerabile, industria textilă, pielărie, blănărie, procesarea produselor agricole, pomicole, construcția de ambarcațiuni sportive și de agrement, tratarea și eliminarea deșeurilor, recuperarea materialelor reciclabile sortate, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe, activități referitoare la sănătatea umană și multe altele. Este nevoie de forță de muncă calificată, este nevoie de personal specializat în domeniile respective și este nevoie de spirit antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi.

Relansarea economică a orașului Harșova, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea antreprenoriatului vor fi posibile prin: valorificarea durabilă a poziției geo-strategice și a resurselor naturale; creșterea adaptabilității locuitorilor la particularitățile socio-economice locale și promovarea incluziunii sociale; facilitarea accesului la utilități, servicii de asistență socială, sănătate și educație; susținerea culturii antreprenoriale și a inovării; creșterea competitivității și atractivității economice în oraș; implicarea transparentă și activă a instituțiilor pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a orașului.

Accesarea programelor europene de finanțare nerambursabilă, precum și a celorlalte programe naționale și locale de finanțare poate reprezenta o resursă importantă în vederea dezvoltării antreprenoriale a orașului Harșova și creșterea numărului locurilor de muncă și a bunăstării comunității. Investițiile în domeniul educației, îmbunătățirii competențelor și creșterii participării la învățarea pe tot parcursul vieții vor fi finanțate în mod direct din FSE, vor sprijini și vor completa măsurile sprijinite din FEDR care vizează îmbunătățirea antreprenoriatului prin POR, dezvoltarea și utilizarea instrumentelor TIC și dezvoltarea activităților de cercetare-inovare prin POC, precum și intervențiile sprijinite din FEADR care vizează îmbunătățirea competențelor persoanelor angajate în domeniul agricol, agro-alimentar și forestier.

Sprijinul acordat din FEDR pentru dezvoltarea infrastructurii și a instrumentelor TIC va contribui la succesul implementării intervențiilor susținute din FSE. Intervențiile care vizează promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei finanțate din FSE sunt complementare investițiilor în infrastructura socială, de sănătate și educație finanțate în cadrul POR, și investițiilor în domeniul TIC finanțate în cadrul POC, dar și intervențiilor care vizează îmbunătățirea calității vieții și creșterea atractivității zonelor rurale finanțate din FEADR.

3.4. Planul de acțiuni pentru dezvoltarea durabilă a orașului Harșova

În urma analizelor, consultărilor publice organizate la nivelul orașului Hârșova a fost creionat profilul strategic al orașului Hârșova – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influențând pe termen lung dezvoltarea. Strategia de dezvoltare se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial, precum și prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, național, regional și corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente. Inițial s-a pornit de la creionarea obiectivului general și a obiectivelor specifice de dezvoltare a orașului, iar ulterior au fost identificate domeniile prioritare de dezvoltare pe baza nevoilor și a potențialului de dezvoltare a zonei. Pe baza analizei diagnostic realizate anterior și a nevoilor de dezvoltare identificate au fost identificate mai multe domenii prioritare, care prin corelare cu potențialul de dezvoltare a orașului au generat o serie de intervenții (proiecte de dezvoltare).

Tabelul 3.1. Infrastructura

Sursă: Strategia de Dezvoltare Locală Hârșova 2016-2020

Tabelul 3.2. Sprijinirea mediului de afaceri

Sursă: Strategia de Dezvoltare Locală Hârșova 2016-2020

Tabelul 3.3. Turism, cultură și agrement

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locala Harsova 2016-2020

Tabelul 3.4. Culte

Sursa: Strategia de Dezvoltare Locala Harsova 2016-2020

Tabelul 3.5. Sociale

Sursă: Strategia de Dezvoltare Locală Hârșova 2016-2020

Tabelul 3.6. Mediu

Sursă: Strategia de Dezvoltare Locală Hârșova 2016-2020

CONCLUZII

România și-a propus ca în perioada de programare 2014 – 2020 să se încadreze în prioritățile definite de Strategia Europa 2020, având stabilite un număr de 11 obiective tematice, definite și agreate cu Comisia Europeană, prin Acordul de Parteneriat 2014 – 2020. Strategia de dezvoltare a regiunii Sud – Est precum și Strategia orașului Hârșova se încadrează în aceste obiective. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a orașului Hârșova s-a realizat pornind de la analiza-diagnostic a situației actuale a mediului economic și social, precum și de la analiza nevoilor de dezvoltare.

În cadrul prezentei strategii a fost propusă o viziune de dezvoltare a orașului Hârșova pentru perioada 2017 -2025, ce este corelată cu viziunea de dezvoltare pentru Regiunea Sud – Est și Planul integrat de dezvoltare a județului Constanța. Viziunea de dezvoltare a orașului Hârșova se axează pe 6 piloni de dezvoltare, ce acoperă un număr de 15 arii tematice majore, mergând pe o linie de continuitate strategică cu demersurile inițiate în cadrul precedentei strategii de dezvoltare a orașului. Orașul Hârșova, prin depunerea de proiecte și accesarea de fonduri nerambursabile, va oferi locuitorilor săi condiții de trai ridicate prin creșterea accesului la servicii publice moderne, dezvoltarea economică a orașului și dezvoltarea sectorului turistic într-un cadru natural lipsit de poluare și durabil.

De asemenea își propune să ofere locuitorilor săi oportunități reale de dezvoltare profesională și posibilități variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc atractiv pentru a trăi și a munci. Aspectele de ordin economic și profesional vor fi armonizate cu posibilitățile de dezvoltare socială și culturală.

Orașul Hârșova va oferi servicii publice moderne, de calitate și va asigura accesul nemijlocit al locuitorilor săi la acestea. Hârșova va deveni un oraș atractiv pentru investitori, oferind facilități și un climat adecvat dezvoltării mediului de afaceri. Consiliul Local al orașului împreună cu primarul dorește să ofere oportunități reale de dezvoltare a spiritului antreprenorial local și să creeze premisele creșterii condițiilor de trai ale locuitorilor.

Se preconizează că, Hârșova va deveni un oraș stațiune activ și plin de viață indiferent de sezon. Va fi destinația atât a turiștilor care doresc să beneficieze de serviciile curative ale apelor termale, dar și a celor care caută un loc de liniște spirituală, odihnă sau de relaxare activă în natură, departe de grijile cotidiene.

Orașul Hârșova va fi un oraș curat, care va respecta mediul natural ca pe o resursă importantă a dezvoltării sale, va fi un reper al dezvoltării urbane în deplin respect pentru natura, reducând drastic implicațiile negative ale activităților umane asupra mediului și contribuind în permanență la îmbunătățirea acestuia.

BIBLIOGRAFIE

Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului, Editura Universitară, București

Ciangă, N. (2014), România. Geografia Turismului, Ed. Pressa Universitară Clujeană

Cocean, P. (2015), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Dezsi, Șt. (2006), Patrimoniu și valorificare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, București

*** Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020

*** Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020

*** Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2015-2020

*** Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM)

*** Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014-2020

*** Strategia Națională de Sănătate 2014-2020

*** Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020

*** Strategia pentru creștere economică a Europei – Europa 2020

*** Strategia de dezvoltare durabilă a UE și a României în perioada 2013-2020-2030

*** Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020

*** http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

*** http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf

*** http://www.mdrap.ro/

*** http://mmediu.ro/new/

*** http://ec.europa.eu/index_ro.htm 1

*** http://www.isc-web.ro/

*** http://mdrap.ro/ 91

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: EVALUAREA POTENȚIALULUI,PATRIMONIULUI ȘI ACTIVITAȚILOR TURISTICE DIN HARSOVA.PROPUNERI STRATEGICE SI OPERAȚIONALE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI [307354] (ID: 307354)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

EVALUAREA POTENȚIALULUI,PATRIMONIULUI ȘI ACTIVITAȚILOR TURISTICE DIN HARSOVA.PROPUNERI STRATEGICE SI OPERAȚIONALE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI [307354]

Copyright Notice

ELEMENTE TEORETICE ALE ÎNVĂȚĂRI I I.1. Conceptul de învățare și definiții ale învățării Conceptul de învățare aduce alte tipuri de modificări în… [606629]

Îndrumător: Asist. Univ. Dr. Monica GOIA-SOCOL Absolvent: Ana-Maria CURT 2017 CUPRINS PARTEA GENERALĂ 1. INTRODUCERE. DEFINIȚIE 4 2. SCURTĂ ISTORIE…. [603152]

Sistemul de operare Windows 3.0…1 [303351]

HRHRConstituția [610476]

Argument ……………………………………………………………………………………………………………………. 3… [620702]

Filtre de comparare aparate de electrostimulare Compex [604549]

Copyright Notice

Similar Posts