-Capitolul IV Realizarea unui montaj video – Pe parcursul acestui capitol am explicat etapele realizării unui montaj video. [307305]

Introducere

Având în vedere domeniul în care lucrez și acela fiind de operator imagine pentru evenimente private sau publice am decis să îmi aleg ca tema de licență realizarea unei editări video în programul Openshot instalat pe platforma Linux. [anonimizat]. Tehnologia din ziua de astazi este intr-o [anonimizat], camere video broadcast prin intermediul cărora se pot transmite imagini live. Cu ajutorul tehnologiilor din prezent se pot realiza clipuri video la o calitate foarte inalta si anume Full HD(Full High Definition) si 4K-UHD (Ultra High Defenition) . Astfel oamenii au posibilatea de ași păstra amintirile vii și posibilitatea de a împărtași momentele unice cu persoanele dragi lor .

Am ales ca temă de licență editarea video a unui videoclip în programul Openshot oferit pe platforma Linux deoarece acesta este un program gratuit față de celelalte programe de editare video oferite pe platforma mult cunoscută și utilizată Windows penrtu care trebuie achizitionată licența pentru folosire.

În cadrul acestei lucrări am intenționat să detaliez și să elaborez procesul de creare a [anonimizat]. Lucrarea este structurată pe parcursul a … capitole.

– Capitolul I Evoluția și importanța camerei video : [anonimizat], necesitatea acesteia și evoluție.

-[anonimizat](ceea ce trebuie să știe o persoana pentru a face o editare video).

-[anonimizat]-ului Openshot; conține noțiuni despre interfața programului.

-[anonimizat].

-Capitoul V [anonimizat].

Capitolul 1. Evolutia și importanța camerei video

Capitolul 1.1 Ce este o cameră video ?

Camera video este un aparat utilizat pentru înregistrarea imaginilor video electronice dezvoltată inițial pentru industria de televiziune dar în prezent fiind folosită și cu alte scopuri. O [anonimizat]. O altă componentă principală a [anonimizat] (Red-roșu, Green-verde, Blue-albastru) de diferite dimensiuni preluând lumina exterioară transformând-o în semnale electrice .

Microprocesorul este o componentă a camerei care preia impulsurile electrice de la senzor. Împreuna cu celelalte semnale electrice primite de la blocul de sunet sincronizândule creând fisierul video. Toate aceste semnale electrice sunt convertite și trimise către mediile de stocare ale camerei ([anonimizat]).

Toate aceste componente sunt alimentate de o sursă care poate varia ca și voltaj.

Figura 1

Capitolul 3. Instrumente practice și tehnologii

Capitolul 3.2. Instrumente hardware folosite pentru lucrare

Sistemul de procesare folosit pentru acest proiect este compus dintr-o unitate centrala si un monitor. Unitatea principala este compusa din mai multe componente hardware ,iar una dintre ele este placa de baza ea fiind una dintre componentele principale pe care sunt montate alte componente hardware ale calculatoarelor sau ale altor aparate electronice computerizare. Pe placa vom gasi conectori electrici prin care vom conecta unitatea centrala de prelucrare (UCP) si alte dizpozitive electronice cum ar fi memoriile sau interfete, dar vom puteam conecta si alte subsisteme. Placa de baza fiiind o piesa cu foarte multe compente integrate , vom deslusi o lista cu piesele ce se afla pe ea.

socket (priza) sau un slot microprocesor in care se pot instala unul sau mai multe microprocesoare;

slot in care se instaleaza memoria sistemului (DIMM -slot pentru meoria RAM);

un chipset(un grup de circuite integrate) care face legatura intre microprocesor, memoria RAM si periferice;

chipset pentru memoria non-volatila care contine BIOS-ul(componenta software ce face legatura intre componentele fizice si sistemul de operare utilizat) sau Firmware (program ce asigura comanda si controlul unor dizpozitive si aparate);

ceas intern ce poate produce sincronizarea unor diverse componente;

sloturi ale cardurilor de extindere ( acestea sunt sloturile pentru magistrala de date sustinuta de chipset-uri);

conectori electrici de putere, acestia primind energie elevtrica de la o sursa de alimentare si o distribuie mai departe catre microprocesor, chipset-uri, memoria RAM, placi grafice, acestea avand necesitatea de a fi alimentate cu o putere mai mare decat poate oferi placa de baza, avand conectori suplimentari pentru a fi atasati direct la sursa de alimentare;

Conectori Suplimentari

slot ISA (magistrala de date destinat placilor grafice);

slor PCI ( destinat placilor de sunet , modemuri , porturi suplimentare );

Port USB (Universal Serial Bus – stabileste comunicatia intre dizpozitive si gazda care le controleaza);

port SATA ( o interfata care realizeaza conectarea cu dizpozitivele de stocare a datelor); Figura 3.4 Placa de baza

O alta componenta principala instalata pe placa de baza este microprocesorul aceasta efectuand operatiile esentiale de prelucrare si controland celelalte elemente ale sistemului de calcul.

Memoria RAM (memoria cu acces aleator) ofera posibilitatea de stocare si accesare a datelor intr-un mod non-secvential.

Placa video are rolul de a genera imagini catre un monitor sau catre mai multe monitoare.

Hard-disk-ul este un dizpozitiv electronic mecanic realizat prentru stocarea sau memorarea nevolatila a datelor, acest dizpozitiv mai are denumirea de HDD( Hard Disk Driver), sau mai exista si dizpozitivele pur electronice numite SSD (Solid State Driver).

Ultima componenta dintr-o unitate centrala este sursa de alimentare, aceasta este componenta calculatorului care alimenteaza cu energie electrica toate celelalte componente cu cantitatea de energie care au nevoie.

Monitorul este o componenta periferica de iesire realizat penru afisarea de date si imagini. Dimensiule acestuia pot varia de la 8 inchi pana la 27 de inchi chiar si mai mari. Alegerea unui monitor ideal pentru procesele de care avem nevoie se realizeaza dupa performantele acestuia ghidandu-ne dupa luminozitatea care este masurata in candele pe metrul patrat, marimea imaginii vizuale care este masurata pe diagonala, rezolutia ecranului (numarul de pixeli ce pot fi afisati pe fiecare dimensiune), rata de reimprospatare care descrie numarul de iluminari ale ecranului intr-o secunda, timpul de raspuns (acesta este timpul necesar al unui pixel de a trece din starea activa in starea inactiva si invers, masuranduse in milisecunde), raportul de contrast acesta fiind raportul dintre luminozitatea celui mai stralucitoare culori fiind albul si celei mai intunecate culori fiind negrul, consumul de curent masurat in wati, raportul de aspect standard 4:3 sau widescreen 16:9 si nu in ultimul rand unghiul de vizualizare care este masurat in grade orizontal si vertical.

Exista mai multe tipuri de monitoare:

CRT (Cathode Ray Tube)

LCD (Liquid Cristal Diode)

LCD TFT (Liquid Cristal Diode Thin Film Transistor)

PDP (Plasma Display Panel)

Informatia afisata pe monitor este realizata pe un sistem de retea ortogonala de puncte numite pixeli formand rezolutia posibila de lucru.

Cateva valori ale rezolutiei cel mai des intalnite:

640X480 (VGA -Video Graphics Array)

800X600 (SVGA – Super Video Graphics Array)

1024X768 (XGA – Extended Graphics Array )

1280X720 (HD – High Definition)

1280X1024 (SXGA – Super Extended Graphics Array)

1600X1200 (UXGA – Ultra Extended Graphics Array)

1920X1080 (FHD – Full High Definition)

Cerintele minime pentru a rula programul de editare video este un procesor Quad Core de 2.0Ghz cu memorie RAM de 4 Gb si o placa video cu memoria de 1Gb pe frecventa de 128biti. Tinand cont de specificatii, sistemul personal pe care rulez programul este alcatuit dintr-un procesor Quad Core 2.6Ghz cu memorie RAM de 4Gb si o placa video cu memorie de 1Gb pe o frecventa de 256 biti.

Pentru un flux de lucru fluid si rapid este nevoie de un procesor I7 din generatia “Haswell” cu memorie 16 Gb RAM si o placa video Nvidia Quadro K5000, ca monitor ar fi de preferat unul LED cu ecran IPS (In Plane Switching) cu o rezoltuie Full High Definition si o diagolnala de 23 inchi.

Pentru această lucrare am decis să folosesc o cameră Panasonic AC-AG90a, este o cameră Full HD (1080i – numarul de pixeli 1920 asezati pe orizontal si 1080 pixeli asezati pe vertical ) cu trei senzori RGB marimea unui senzor fiind de 1/4,7 inch. Acesti senzori RGB sunt iluminati din spate pentru a avea o imagine mai luminoasa.

Mediile de stocare ale camerei sunt doua carduri SD(Standard Definition) care pot fi folosite in tandem sau separat. In tandem aceste doua carduri vor fi folosite pentru a se inregistra fisierele, iar pe unul dintre ele se va realiza functia de backup (copie de siguranta) sau in modul separat va fi atunci cand se va inregistra pe fiecare card in parte fisierele video fara a se face backup pe unul dintre carduri. Aceasta camera inregistreaza nativ in formatul HD(High-definition) cu diferite cadre pe secunda 25-50. Blocul de sunet este format din cinci microfoane fizice. Procesorul de sunet putand sa transforme sunetul din 5.1 in stereo (mod de transmitere al sunetului pe doua canale stanga si dreapta) sau mono (mod de transmitere al sunetului pe un singur canal), de asemenea pe partea superioara a camerei si in lateral vom gasi controalele de volum si butoanele de selectie (input 1,2)

Figura 3.1 Panasonic AC-AG90a Input 1,2

In partea superioara vom gasi butoanele de selectie pentru functia Phantom care alimenteaza microfoanele exterioare cu 48 V (volti), iar pentru aceasta camera este dotata cu doua mufe XLR(prezentate in Figura 3.1)

Figura 3.2 Panasonic AC-AG90a Functia Phantom

Zoom-ul optic este de maxim 12X, acest model de camera neavand model digital. Zoom-ul optic este realizat prin deplasarea in interiorul obiectivului a unor grupe de lentile in urma careia produc modificarea distantei focale a ansamblului optic. Zoom-ul digital are la baza procedeu electronic folosit la camerele foto digitale prin care portiunea centrala a imaginii este interpolata pentru a acoperi intregul format, aceasta va face o decupare din fotografie,in urma careia imaginea isi va pierde din pixeli si rezoutie.

Obiectivul camerei este de 49mm cu o diafragma(un set de lamele dispuse paralel cu lentilele obiectivului formand un orificiu cu diametru variabil) de 2,84. Lentilele obiectivului sunt protejate cu tehnologia Nano surface (suprafata acoperita cu structuri tip nano – reper dimensiune 10-9). Pe acest obiectiv gasim trei inele de corectie:

focus

zoom

diafragma

Figura 3.3 Panasonic AC-AG90a Parte frontala

Capitolul 3.2. Instrumente software folosite pentru lucrare

Sistemul de operare folosit pentru acest proiect este bazat pe Ubuntu facand parte din familia Linux.

Ubuntu este un sistem de operare lansat in luna Octombrie a anului 2004, fiind un software liber fiind folosit pentru computere personale, servere si notebook-uri. Inrudit cu sistemul de operare Debian GNU/Linux (Debian este un sistem de operare liber pentru servere si calculatoare, fiind anuntat prima data pe 16 August 1993 de Ian Murdock. Denumirea provinea din combinatia prenumelui sau si al sotiei sale Debra. O caractereistica este impartirea ei in trei versiuni: stabila, in testare si instabila. In anul 2009 versiunea stabila numinduse "Lenny", versiunea de testare "Squeeze", iar cea instabila "Sid"-acesta fiind baiatul care strica jucatriile. Pe baza acestui sistem Debian sunt bazate mai multe sisteme de operare cum ar fi Ubuntu, Dreamlinux, Damn Small, Linux etc.) Ubuntu fiind un sistem de operare usor d einstalat si folosit iar actualizarile fiind des facute, numele provine dintr-o limba zulusa insemnand "omenia din noi"(limba apoporului zulu din Africa de sud), acesta aparand ca fiind o copie a proiectului Debian. Acest sistem de operare de sustinu de o companie privata fondata de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth numita Canonical Ltd.

Caracteristicile sistemului de operare Ubuntu ar fi ca aceste foloseste modul de lucru Unity (game-engine, multi platforma dezvoltat pentru jocuri video PC) avand ca scop oferirea unei interfate simple. Acesta este folosit in peste 40 de limbi, inclusiv limba romana, sistemul putand fi descarcat ca imagine iso, acesta incapand cu usurinta pe un CD (Compact Disk). Cd-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit si ca Live CD, continad o colectie de programe libere cum ar fi Mozila Firefox (navigator de internet), Mozila Thunderbird(posta electronica), Abi Word(program redactare), Blender (creator grafica 3D).

Sistemul de operare Ubuntu este identificat prin mai multe versiuni, incepand cu cea lansata pe data de 20 Octombrie 2004 avand numele de versiunii 4.10 (si un nume de cod Warty Warthog) continuand pana pe la ultima versiune 15.10 (nume de cod: Wily Werewolf) aceasta avand lansarea pe data de 22 Octombrie 2015 fiind si cea mai folosita in ziua de astazi.

Figura 3.5 Interfata Ubuntu

Acesta facand parte din familia sisitemului de operare Linux in continuare vom spune cateva lucruri despre acesta, dar pentru a intelege popularitatea Linuxului trebuie sa calatorim inapoi cu aproape 40 de ani. Imaginativa calculatoarele attat de mari precum casele, dar in timp ce doar marimea acestora ridica probleme substantiale, exista ceva care facea ca totul sa fie si mai rau, fiecare calculator avea un sistem de operare diferit. Calculatoarele erau deosebi de scumpe, iar sacrificii tot trebuiau facute si dupa chizitionarea acestora, doar pentru a face utilizatorii sa inteleaga modul de lucru al acestor masini. In 1969 o echipa de dezvoltatori de la laboratoarele Dell Lab a inceput sa lucreze la o solutie pentru compatibilitatea programelor, ei dezvoltand un nou sistem de operare numit Unix.

Unix este un sistem de operare initiat de un grup de programatori de la AT&T Bell Labs (Laboratoarele Bell reprezinta o organizatie din statele unite, marca apartinand organizatiei The Open Group care indeplineste rolul de standardizare si certificare Single Unix Specification – aceasta fiind numele unei familii de standarde pentru sistemele de operare al calculatoarelor necesara in utilizarea marcii comerciale Unix). In general Unix foloseste un nucleu monolitic acesta numinduse Kernel care are posibilitatea de a incarca module suplimentare. Acest kernel este coloana vertebrala a sistemului fiind singura portiune de cod care trebuie adaptata pentru a forma baza unui sistem Unix.Sistemul de operare si celelalte functii au fost construite in jurul acestui kernel in limbajul de programare C, iar limbajul a fost dezvoltat in mod special pentru realizarea sistemului Unix. Pe parcursul a 20 de ani, dezvoltarea Unixului a continuat, iar din ce in ce mai multi producatori de echipamente si programe au adaugat suport pentru produsele Unix.

La inceputul anilor 90 calculatoarele erau suficient de puternice pentru a putea rula un Unix in intregime. Un tanar care studia informatica la Universitatea din Helsinki, Linus Torvalds s-a gandit ca ar fi o idee buna sa aiba un fel de versiune academica libera a Unix-ului si s-a apucat sa dezvolte proiectul de la sistemul de operare al profesorului Tau, avand ca tel sa aiba un sistem pe deplin compatibil cu Unixu-ul original. De la inventarea Linuxului, drivere noi pentru tot felul de dizpozitive au devenit disponibile avand viteze din ce in ce mai mari. La doi ani dupa aceasta dezvoltare a lui Linus existau in jur de 12000 de utilizatori de Linux.

Figura 3.6 Sigla Linux

Linuxul a ajuns in cele din urma clona completa a Unixului potrivita pentru statiile d elucru, dar si pentru zona de mijloc sau sectorul de varf al serverelor. Initiativa Sursa Deschisa (Open Source) a inceput sa se impuna in lumea comerciala si foarte incet, distribuitorii inteleg penctul de vedere al acesteia. Unele avantaje ale Linuxului ar fi ca acesta este un produs gratuit, el poate fi portat pe dizpozitive cum ar fi calculatoarele personale, servere, telefoane mobile, acesta este conceput pentru a functiona neintrerupt, este de incredere si versatil acesta fiind o fortareata impotriva atacurilor de pe internet si creca cea mai importanta ar fi ca acest sistem de operare are un timp scurt in care sunt puse la punct deficientele semnalate. Linuxul poate aparea ca fiind diferit in functie de distributii, echipamentul fiecaruia si preferintele personale dar fundamenele de la care toate interfetele grafice si alte unelte sunt construite sunt aceleasi. Linuxul se bazeaza pe uneltele GNU ce ofer o colectie mare de programe libere care permit alcatuirea si gestionarea sistemului

OpenShot

Ideea de a lucra in acest program de editare video mi-a venit o data cu aparitia nevoilor tot mai crescute si diferite de la un client la altul pe piata de evenimente. Tinand cont ca sistemul de operare “Linux” este open source( customizabil) in comparatie cu sistemul de operare “Windows” pe care lucrez, acesta necesitand licenta iar programul de editare folosit trebuie deasemeni cumparat. Prin urmare am ales sa folosesc “OpenShot”. Am decis sa scriu despre acest program deoarece cred ca are o interfata de utilizare intuitiva si simpla fata de programul pe care il folosesc pe sistemul de operare “Windows”.

Figura 3.7 Interfata OpenShot

. Editorul video “OpenShot” a fost lansat in anul 2008 de catre Jonathan Thomas iar, o versiune stabila a fost lansata pe data de 1 Octombrie 2012 sub numele de OpenShot 1.4.3. Ultimul update adus programului a fost facut pe data de 11 Ianuarie 2016. Acest soft este scris in limbajul de programare Python si necesita un sistem de operare Linux. Softul despre care vorbim suporta codecuri video precum AVCHD, WebM, precum si codecuri audio AC3, AAC. Randarea filmuletelor se poate face in format Full HD (1080i/p), HD (720) si SD (720/576). Produsul finit se poate comprima pentru a fi citite de unitati optice de tip Blu-ray sau DVD.

Componentele interfetei OpenShot

Figura 3.8 Interfata OpenShot 1

La numarul 1 avem urmatoarele butoane

Pentru numarul 2 avem 3 casete care ne permite sa comutam 3 functii diferite: Fisiere Proiect, Tranzitii, Efecte.

Pentru numarul 3 avem tabul Project Files unde gasim toate fisierele audio, video, imagini (formate tip JPG- Joint Photographic Experts Group; BMP- Bitmap; SVG -Scalable Vector Graphics, care cuprinde fisiere text si cele de grafica vectoriala ) care au fost importate in proiect.

Pentru numarul 4 avem fereastra de redare unde videoclipul va fi redat pe ecran in timpul editarii.

Aici mai regasim butoanele esentiale derularii filmului:

1 – Jump To Start – Derularea la inceputul filmului;

2 – Rewind – Derularea inapoi a filmului de la pozitia curenta;

3 – Play/Pause – Se incepe sau se opreste derularea filmului ;

4 – Fast Forward – Derularea inainte a filmului de la pozitia curenta;

5- Jump To End – Derularea la sfarsitul filmului;

Pentru numarul 5 gasim butoanele pentru editare:

Pentru numarul 6 vom gasi cursorul de zoom care ne permite sa schimbam scala de timp a timpului. Pentru a vedea mai indeaproape sau intreaga cronologie a proiectului avem posibilitatea sa facem click pe butoanele zoom din stanga si dreapta sau sa glisam de cursor.

Pentru numarul 7 gasim spatiul Timeline unde vom gasi fisierele selectate din Project Files. Linia rosie reprezinta pozitia de redare curenta a proiectului.

Elementele timeline-ului sunt urmatoarele:

Ruler – scara timeline-ului

Play-Head – pozitia curenta a filmului in timeline, iar aceasta poate fi vizionata pefereastra de redare

Clip -Un clip reprezinta un fisier audio/video/imagine

Pista – O Pista este acel camp unde avem fisierele pentru creare filmului, aceste track-uri pot fi mai multe la numar.

Pentru numarul 8 gasim pistele acestea fiind numerotate descrescator si putand sa punem pe fiecare pista cate un tip de fisier pentru a fi mai usor.

Pentru numarul 9 avem Filtrul care ne ajuta sa gasim mai usor un fisier dorit dintre cele incarcate doar tastand numele acestuia.

Pentru numarul 10 avem detalii despre fisierul selectat pozitie, lungime, pe ce pista se afla, duratia fisierului, Id-ul, numnarul de grade la care este rotit, iar in aceste campuri se pot introduce valori ce vor modifica fisierul in cauza.

.

Editarea video se refera la manipularea fisierelor video. Un editor video este acea persoana care are responsibiliatea in luare deciziilor de editare si creatie a filmului.

Responsabilitatile acestuia consta in punerea impreuna a bucatilor de film, luarea deciziilor cu privire la selectarea si combinarea de fotografii pentru a fi puse in secvente, precum si adaugarea efectelor pentru acestea ca in final sa rezulte filmul propriu-zis.

Editorul video compune acest filmulet intr-un program de editare video, acestea fiind disponibile acum pe calculatoarele personale si statiile de lucru. Editarea video include taierea segmentelor de fisiere video, precum si adaugarea de tranzitii si efecte special.

Software-ul de editare video este o aplicatie care se ocupa de post-productia(Termenul de post-procesare se foloseste in productiile de filme, programe de televizziune,programe radio, publicitate, inregistrari audio, fotografie si arta digitala. In post procesare gasim mai multe cum ar fi editarea videoului si a sunetului, aplicare de efecte si corectarea culorilor.Etapa de post-procesare a unui film dureaza de obicei mai mult decat filmarea propriu-zisa a filmului, deoarece include editarea completa, corectarea culorilor si adaugarea de muzica si sunete) pentru secventele video digitale pe un sistem non-liniar(Un sistem de editarea audio sau video care nu afecteaza materialul sursa).

Acest program ofera o gama larga de operații pentru aranjarea clipurilor în întreaga cronologie. Acestea au fost dezvoltate incât o serie de caracteristici pentru manipularea de culoare si efecte vizuale precum și instrumente de editare al sunetului, sincronizat cu imaginea video.

La începutul anului 1950 înregistrarea video cu bandă era foarte scumpă, iar calitatea era foarte scăzută, încât caseta video ”Quadruplex” era editată prin vizualizarea zonei înregistrate cu ferofluid, iar apoi era tăiată cu o lamă de ras sau un cutter. Bucățile de bandă care erau tăiate pentru a fi unite erau vopsite cu o soluție de pilitură de fier extrem de fină si apoi introduse într-un compus toxic si cancerigen numit tetraclorură.

Îmbunatațirea calității si economiei dar și inventarea capului de ștergere au permis materialelor video și audio sa fie înregistrare peste materiale ce deja erau înregistrate, iar acestea au fost introduse în tehnica de editare video liniară.

O scena dacă era mai aproape de începutul benzii de film și ar fi fost necesară să se modifice lungimea acesteia, celelalte scene trebuiau înregistrae din nou. Pentru crearea tranzițiilor mai complexe între scene, scenele puteau fi redate simultan printr-un mixer vizual.

Un sistem popular pentru redarea in sincron a fost lansat in 1970-1980 numit ”U-matic” deoarece banda se derula între role in forma de U.

Fig. Masinarie ” U-matic”

Acest sistem folosea două benzi de derulare și una de înregistrare, acestea putând fi redate înapoi pentru a fi derulate apoi in sincron nemaifiind astfel nevoie de a derula caseta manual inainte si inapoi. În anii 1980-1990 a aparut si un echipament beta care era mai mic, denumirea fiind cauza derularii benzii video in forma literii B, iar sincronizarea devenise pe cale electromica.

A existat o perioada de tranzitie analog, folosinduse inregistrare video pe caseta, iar acum acestea sunt stocate pe hard-disk-uri din surse analogice sau digitale. Fisierele sunt inregistrare nativ cu codecul care va fi folosit in software-ul pentru editare video. Videoclipurile de inalta definitie devin din ce in ce mai populare, iar acestea pot fi editate cu usurinta folosind programele legate de miscare grafica. Clipurilke video sunt aranjate pe o cronologie alaturi de pise muzicale si titluri , pot fi create si efecte speciale, iar filmul final este randat intr-un proiect terminat. Videoclipul poate fi apoi distribuit intr-o varietate de moduri incluzand DVD-uri, streaming web, filme Quick Time, IPOD, CD-ROM, Blue-ray sau casete video. La fel ca multe alte tehnologii costul de editare video a scazut foarte mult. Sistemul 2Inch Quadruplex costa atat de mult incat multe productii de televiziune nu isi putea permite decat o singura unitate, iar pentru procesul de editare era necesar pregatire speciala. Incepand cu anul 2000 aproape orice computer destinat utilizarii de acasa avea capacitatea de viteza si stocare pentru a digitiza si edita televiziunea cu rezolutie standard.

Fig. Masinarie”2Inch Quadruplex

Cele doua sisteme de operare majore Windows si Mac au incluse software-uri de editare video cum ar fi Apple`s Imovie pentru sistemul de operare Machintosh si Microsoft Windows Movie Maker pentru sistemul d eoperare Windows.

Editarea ”offline” este o parte a procesului de post-productie a productiilor cinematografice si de televiziune in care secventele brute sunt copiate si editate fara a afecta secventele de film originale . Termenul de offline isi are originea din industria de calcul si telecomunicatii insemnand ” nu se afla sub controlul direct al unui alt dizpozitiv automat”.

Revolutia digitala a facut ca editarea offline sa aiba un flux de lucru mult mai rapid astfel practicienii au trecut de la consumatoarele de timp liniare la computere si softuri de editare cum ar fi Adobe Premier, Final Cut Pro. De obicei imaginile originale care aveau zeci sau sute de ore au fost digitizate la o rezolutie mult mai mica. Directorul si editorul aveau libertatea sa lucreze cu toate optiunile necesare pentru a crea taietura finala.

Editarea ”online” este un proces de editare video liniar al post care se realizeaza in etapa finala a unei productii video. Acest proces are loc dupa ce este realizata editarea editarea offline. Cea mai mare parte a editarii online a fost inlocuita cu un software de editare video care functioneaza pe sisteme de editare neliniare. Termenul de ” on-line ” isi are originea din industria de telecomunicatii care inseamna ”Sub controlul direct al altui dizpozitiv automat ”. Editorul online cum ar fi Sony BVE 9000 editeaza controlul unitatii folosind o telecomanda permitand calcultaorului sa controleze inregistrarea video pe o banda printr-o serie de comenzi. Controlerele au abilitatea de a interfera cu echipamente audio profesionale cum ar fi mixere audio cu consola de automatizare.

Prima calitate video a fost introdusa cu Avid`s Media Composer in anul 1989 unde a fost incapabila de producerea imaginilor de broadcast din cauza limitarilor de procesare a computerului. Termenul de ” online” a schimbat din sensul sau original in cazul in care imaginile sunt reasamblate la o rezolutie plina. Dupa ce proiectul a fost confirmat, editorul online va adauga titluri si va aplica corectie de culoare. Acest proces este supravegheat in mod obisnuit de catre client. Editorul se va asigura ca programul indeplineste tenicile de difuzare livrate, asigurand nivelurile adecvante ale videoclipului, raportul de aspect si latimea de obturare.

Montajul video

Montajul video este etapa in care toate cadrele, imaginile surprinse au……… incep sa prinda inteles, astfel incat produsul final va putea fi inteles de catre ….. Indiferent ca va vrobim de evenimente publice sau private, etapele montajului video sunt foarte binr difinite, atat in literatura de specialitate, cat si in imaginatia persoanei care se ocupa cu montajul (video editor).

Dar ce inseamna defapt montajul video? O sa avem tendinta sa raspundem ”un numar de cadre”. Nimic mai adevarat, insa, pentru a putea avea un produs final, montajul video contine cativa pasi.

O sa incepem cu primul pas si anume „Selectarea cadrelor brute”. Mai exact in momentul in care filmarea bruta este introdusa in programul de editare vom putea observa mai multe calupuri video, toate fiind expuse in ordinea cronologica. Acest lucru ne va ajuta foarte mult in montaj deoarece cu ajutorul Playerului instalat in calculator vom putea selecta cu usurinta cadrele de care avem nevoie. Dar ce ne facem atunci cand filmarea ajunge in statia d emontaj pe suport magnetic? Aici situatia se complica pentru ca nu mai putem selecta ca inainte, ci vom folosi o alta functie a programului video, si anume „Video Copri…..” sau „Import Video”.

Programele de editare video sunt prevazute cu multiple setari de copiere a informatiilor de pe suportul magnetic. Cele generice sau cel mai des folosite ca si setari….. sunt cele de selectare a aspectului (Aspect Ratio) – iar aici vom avea din nou niste……… si anume: 16:9/4:3/ 21:9.In momentul de fata 100% din camerele existente pe piata ……… sau pro….. filmeaza nativ 16:9, existand totusi unele exceptii in gama pro de echipamente.

Dupa selectarea aspectului video, vom cauta o alta functie sau setare importanta si anume compresia video. Pentru a putea crea un material video de calitate este foarte important sa stim in ce format s-a filmat materialul video. Fie ca vorbim de material Standard Definition sau de Full HD, HD, 4K, 2K, 8K, toate aceste formate au la baza un codec video care in …………… de editare video apar sub numele de „Compresie video”.

De ce este importanta cunoasterea cu exactitate a compresiei video? In momentul in care incepem sa „montam” materialul brut, daca nu respectam formatul video pot aparea eori de randare, timp indelunga de randare, si nu in ultimul rand vom avea setarile audio. Desi par mai putin importante, aceste setari pot avea mari probleme de editare.

Daca vom dori sa facem un montaj video pentru un clip ce va rula in sisteam Broadcast von fi obligati sa folosim sistemul audio de compozitie la 48000 Hz, nu 44000Hz cum am fi tentati sa spunem. In momentul de fata exista camere video care pot copia sunetul in format 5.1, acest lucrunecesitand…… suplimentar in programul de ……

Odata ce am facut toate aceste setari vom putea face montajul final? Raspunsul este „Nu Inca!”. Anterior am vorbit despre calupurile video numite si stream pe care le gasim pe cardul sau HDD-ul camerei, sortate in ordine cronologica. Indiferent ca materialul video este filtrat de alte persoane decat cea care moteaza, sau chiar de cel care monteaza, pentru a putea avea un material finit de calitate este necesara vizionarea calupurilor video, selectand in acelasi timp ce dorim sa pastram. Daca informatia se afla pe suport magnetic(…..) vom avea …….Ori cu ajutorul functiei import unde vom capta intreg materialul sau cu ajutorul functiei „Time Coder” vom capta doar ceea ce ne intereseaza. Acest lucru insa necesita vizionarea prealabila a materialului brut in totalitate si ….. in acelasi timp secventele care ne intereseaza.

Dupa aceasta etapa de selectare a materialului brut vom putea incepe montarea efectiva. In functie de scopul montajului, fie ca vorbim de montaj de TV (stiri), documentare, emisiuni TV, fie ca vorbim de evenimente private (nunti, botezuri sau alte tipuri de evenimente) vom selecta, sa-i zicem imaginar, ce tipuri de tranzitie folosim intre cadre. Un editor video profesionist trebuie sa aibe o imagine de ansamblu in mintea sa pentru a finaliza cu suces montajul.

Si acum sa vorbim pe larg ce trebuie facut pentru a transforma niste cadre video intr-o filmare coerenta.Cu ajutorul functiei import vom introduce in program calupurile video. Urmatorul pas este introducerea calupurilor in Time Line. Fie ca facem acest lucru manual cu obtiunea drag and drop fie ca o facem automat cu ajutorul programului, calupurile video vor fi introduse in Time Line in ordinea de care avem nevoie.

Pasul al treilea reprezinta introducerea tranzitilor. Daca vorbim de montaje TV, introducerea tranzitiilor intre cadre este aproape interzisa. Singurele tranzitii acceptate sunt cele gen Flash, Fade In/Out sau Crossfade (intercalare a cadrelor pe un timp mai indelungat). In montajele de evenimente private insa, piata este ceva mai permisiva, acceptanduse mai multe genuri de tranzitii pe care le gasim in cadrul programului sau le putem crea noi.

Cel de al patrulea pas este introducerea Titlelor sau Titles. Aceste texte sunt introduse in cadrul montajelor pentru a ….. un moment, locatie sau persoana interdievata in cadrul materialului. In functie de scopul montajului video, exista si Titre de genul Head (de inceput) care sunt folosite doar la inceputul materialelor finite. Acest tip de texte este intalnit prepoderent in televeziuni pentru a marca titlul unei emisiuni. Aceste titluri de multe ori sunt insotite de logo-uri. Vom mai gasi un tip de text numit in tleviziuni si Scroll Text. Adeseori …….. si partea de jos a ecranului ……… Acest tip de scris se foloseste si la evenimentele private dar in proportii mici.

Programele de editare video contin editoarele de text automate, adica putem gasi o lista de texte predefinite, atat ca forma, cat si ca marime de text, sau pot lassa editorul video sa-l creeze singur in functie de necesitati. De mult eori editorul video alegea creeare unui text ( adaugandui diferite componente necesare si……….enumera cateva posibilitati: culoare, text, marime , font, umbre, logo-uri sau chiar animatie).

Dupa terminarea acestei etape putem spune ca materialul finit este gata …….Din acest moment urmeaza finisarea materialului. Sunt taiate cu exactitate cadrele daca este nevoie chiar si pe frame (cadru), daca este necesar adaugarea de fundaluri sonore, acestea vor fi aliniate conform imaginilor. Pentru ca o lege a montajului spune asa: sunetul trebuie sa corespunda cu imaginea ex: daca se face montajul doua sau mai multe …. si pe sub la un moment dat o persoana anume, dar videoul nu arata……persoana, se cauta imagini cu …… desprecare pe …. sau care este ….. Dupa ordinea coloanei sonore se verifica daca in cadrul materialului se cere foosirea si altor efecte audio, fie PIP (picture in picture). Dupa finalizarea acestor aspecte, se face o previzualizre a montajului pentru a vedea daca exista greseli.

Ultima etapa este exportarea montajului